MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

COLEGIUL ECONOMIC VIILOR

PROIECT DE OBŢINERE AL CERTIFICATULUI

DE CALIFICARE PROFESIONALĂ

nivel 3

TEMA: PROMOVAREA ŞI COMERCIALIZAREA SERVICIILOR TURISTICE ȊN MEHEDINŢI

Profesor ȋndrumător: Elev:

Sandru Angela Nume: Ivan Casandra Eugenia

Clasa: XII K

SESIUNEA IUNIE 2014 BUCUREŞTI

1

2014

Promovarea si comercializarea

serviciilor turistice in Mehedinti

2

Continut:

I. Argumentul..........................................................................................................................4

II. Activitatea turistica a zonei...............................................................................5 Locul si rolul turismului in activitatea economica...............................................6 Factorii care influenteaza activitatea turistica......................................................7 Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice..................................13

III. Potentialul natural si antropic al zonei Caracterizarea potentialului natural si antropic.................................................20 Evidentierea formelor de turism practicate in zona............................................32 Baza tehnico-materiala specifica turismului.......................................................35 Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator………………….36

IV. Studiu de caz Prigram turistic………………………………………………………………….40 Analiza de pret…………………………………………………………………..41 Chestionarul Aplicat……………………………………………………………..42 Material Promotional……………………………………………………….…....43

V. ANEXE............................................................................................................................44VI. Concluzii.......................................................................................................53

VII. Bibliografie........................................................................................................................55

3

Argumentul

Regiunea Mehedinti este o zona cu un bogat potential turistic, aici se afla peste 100 de pesteri, dar sunt si foarte multe monumente.

O zona renumita pentru potentialul speologic dar si cu variatele obiective antropice.

In prima parte a atestatu;ui am vorbit despre locul si rolul turismului in activitatea economica, factorii care influenteaza activitatea turistica si despre baza legislativa referitoare la activitatiile turistice din Romania

In cea dea doua parte a lucrarii am vorbit despre potentialul turistic al acestei zone, despre forme de turism practicate in Mehedinti, turism de relaxare, de agreement, turism sportive, extrem, turism stiintific si de ceretare

In ultima parte am selectat o oferta turistica, am facut analiza pretului, am atasat un pliant, si un chestionar, referitor la deschidea unei sali cu mese de billiard cu plata in incintaunei pensiuni turistice.

4

Activitatea turistica a

zonei

5

I Activitatea turistica a zonei

1.1. Locul si rolul turismului in activitatea economica

a. Pentru a identifica rolul turismului în cadrul economiei naţionale se impune evidenţierea

clasificării ramurilor economiei naţionale.

SECTORUL PRIMAR – include: agricultura (creşterea animalelor, silvicultura), vânătoarea, pescuitul, industria extractivă;

SECTORUL SECUNDAR – industriile de prelucrare (manufacturieră, grea, uşoară, alimentară, producţia şi furnizarea de energie);

SECTORUL TERŢIAR – sectorul serviciilor (comerţ, transporturi, alimentaţie publică, turism, serviciile şi activităţile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituţiile de cultură, învăţământ, asistenţa socială şi medicală, sportul, etc.).

Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea şi delimitarea lor faţă de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale (inclusiv serviciile cu caracter turistic). Acestea se referă la:

- imaterialitate şi intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul în general este impalpabil, intangibil, nu poate fi văzut, încercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept “invizibile”, iar comerţul cu servicii denumit “comerţ invizibil”);

- nestocabilitatea (perisabilitatea): neavând în general formă materială, acestea nu pot fi stocate şi păstrate pentru un consum ulterior;

- simultaneitatea producţiei şi consumului serviciului – determină ca orice neconcordanţă de timp sau de loc să se soldeze cu pierderi;

- inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului şi a utilizatorului;

- eterogenitatea sau variabilitatea (variaţie în funcţie de specificul prestatorului, condiţii de mediu etc.).

b. Turismul se constituie ca o ramură distinctă a economiei naţionale.

Locul turismului este evidenţiat de următoarele elemente:

- este o componentă a sectorului terţiar – apartenenţă susţinută de:

• conţinutul său (include activităţi de natura serviciilor: transport, alimentaţie, oferirea de informaţii, tratament) şi de

6

• caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea producţiei şi consumului, consum mare de muncă), comune tuturor componentelor sectorului terţiar;

- are caracter de ramură de interferenţă – rezultat a diversităţii activităţilor ce dau conţinut prestaţiilor turistice şi prezenţei unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentaţie publică – comerţ, tratament baleno-medical, ocrotirea sănătăţii ş.a.;

- este o ramură de sinteză – desfăşurarea activităţilor turistice necesită intrări din alte ramuri ca industria construcţiilor (şi indirect: industria materialelor de construcţii, a sticlei, lemnului, construcţii de maşini, chimică, industria energetică), alimentară, textilă, agricultură, transport, telecomunicaţii, gospodărie comunală, cultură şi artă ş.a.;

- dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios decât într-o strânsă corelare cu nivelurile şi ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Aceasta deoarece la obţinerea unui produs turistic participă, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naţionale.

Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidenţiat faptul că el are un impact considerabil asupra economiei societăţilor şi culturilor diferitelor ţări. Acţiunea sa se manifestă pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor acţiuni diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul său de dezvoltare şi de politica promovată faţă de el.

c. Rolul economic al turismului

c.1. Rolul economic direct al turismului este evidenţiat de:

- contribuţia turismului la creşterea produsului intern brut şi a venitului naţional datorită creşterii volumului încasărilor din turism (realizate atât de prestatorii direcţi

- unităţi de cazare, alimentaţie publică, agrement, transportatori, cât si a agenţiilor de turism), ca urmare a sporului de producţie;

- contribuţia turismului internaţional la reechilibrarea balanţei comerciale de plăţi ca urmare a creşterii volumului încasărilor valutare rezultate din : vânzarea serviciilor turistice pe valută; exportul intern;

- contribuţia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumuseţea peisajului, condiţii de climă, calităţile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de artă, vestigiile istorice, tradiţia populară ş.a. care găsesc în turism cea mai bună valorificare sau chiar singura;

- contribuţia acestuia la creşterea prosperităţii zonelor în care se dezvoltă turismul (favorizând dezvoltarea infrastructurii în zonă, valorificarea resurselor, a forţei de muncă etc.).

c.2. Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului că:

7

- dezvoltarea turismului determină dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale (acţiunea de stimulare a dezvoltării altor ramuri).

d. Rolul social al turismului:

- contribuţia turismului la crearea de noi locuri de muncă (în turism şi în celelalte ramuri care se dezvoltă datorită dezvoltării turismului) şi la apariţia de noi meserii (de exemplu, animator în turism), şi pe această cale reducerea şomajului;

- contribuţia turismului la refacerea capacităţii fizice şi psihice a oamenilor, cu consecinţe pozitive asupra productivităţii muncii.

e. Rolul cultural-educativ:

- vizitarea unei zone (ţări) îi oferă turistului posibilitatea de a dobândi noi cunoştinţe de geografie, istorie, ştiinţele naturii, artă, literatură etc.;

- contactul turiştilor cu zone sau ţări cu nivel mai ridicat de cultură şi civilizaţie poate avea efecte pozitive asupra acestora.

f. Rolul politic:

- turismul, considerat “mesager al păcii” contribuie la promovarea unei mai bune înţelegeri între popoare aparţinând diferitelor culturi

Aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea acţiunilor sale diferă semnificativ de la o ţară la alta, în funcţie de nivelul său de dezvoltare şi de politica promovată faţă de el.

1.2. Factorii care influenteaza activitatea turistica

În literatura de specialitate se regăsesc numeroase modalităţi de clasificare a factorilor de influenţă ai activităţii de turism, având drept suport următoarele criterii:

o după natura sau conţinutul acestora:

- factori economici:

veniturile populaţiei; oferta turistică; preţurile şi tarifele produselor turistice.

8

- factori tehnici:

performanţele mijloacelor de transport; dotările tehnice existente în unităţile hoteliere, de alimentaţie ş.a.; tehnologiile folosite în construcţii.

- factori sociali:

urbanizarea; timpul liber.

- factori demografici:

evoluţia numerică a populaţiei; structura pe vârste; modificarea duratei medii de viaţă; structura pe sexe, gurpe de vârstă, categorii socio-profesionale.

- factori psihologici, educativi şi de civilizaţie:

nivelul de instruire; setea de cultură; temperamentul; caracterul individual; dorinţa de cunoaştere ş.a.

- factori naturali:

aşezarea geografică; relieful; clima; poziţia faţă de principalele căi de comunicaţie.

- factori organizatorici şi politici:

formalităţi la frontiere; facilităţi în turismul organizat; conflictele sociale, etnice, religioase; regimul vizelor.

o după durata acţiunii lor în timp:

9

- factori cu acţiune permanentă:

creşterea timpului liber; modificarea veniturilor; mişcarea demografică etc.

- factori sezonieri:

succesiunea anotimpurilor; structura anului şcolar/universitar; activitatea în agricultură.

- factori conjuncturali:

crizele economice, politice; confruntările armate; catastrofele naturale; condiţiile meteorologice etc.

o după importanţa (rolul) lor în determinarea fenomenului turistic:

- factori primari:

veniturile populaţiei, oferta, preţurile, timpul liber, mutaţiile demografice;

- factori secundari:

climatul internaţional, formalităţile de viză sau frontieră, diverse facilităţi.

o în funcţie de direcţia lor de acţiune:

- factori exogeni:

creşterea veniturilor, evoluţia numerică a populaţiei, sporirea gradului de urbanizare ş.a.;

- factori endogeni:

lansarea de noi produse, diversificarea gamei de servicii oferite, nivelul tarifelor, facilităţi de preţ, pregătirea personalului ş.a.

o dupa profilul de marketing:

10

- factori ai cererii turistice:

veniturile, urbanizarea, timpul liber.

- factori ai ofertei turistice:

condiţii naturale, baza materială, costul prestaţiilor, diversitatea şi calitatea serviciilor;

- factori ai confruntării cerere-ofertă:

distribuţia agenţiilor de voiaj, calitatea infrastructurii, sistemul legislativ.

Aceşti factori sunt dinamici, schimbători şi într-o anumită măsură pot fi dirijaţi în folosul dezvoltării turismului.

Dintre aceştia cea mai mare influenţă asupra cererii turistice o au:

1. Veniturile populaţiei reprezintă principala conditie pentru manifestarea cererii turistice, fiind deci suportul material al dezvoltării turismului. Nivelul lor este influenţat de nivelul de dezvoltare economică şi socială a unei ţări.

• Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a părţii care rămâne după acoperirea nevoilor fiziologice (adăpost, hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte) influenţează nivelul cheltuielilor pentru turism. • Veniturile influenţează circulaţia turistică atât cantitativ, prin modificarea numărului turiştilor, cât şi calitativ, determinând durata deplasării, intensitatea plecărilor în vacanţă, caracterul organizat sau particular al prestaţiei, distanţa pe care se efectuează călătoria, realizarea călătoriei în interiorul sau în afara graniţelor ţării, opţiunea pentru un anumit mijloc de transport etc.

2. Preţurile şi tarifele

• Influenţa preţurilor poate viza produsul turistic în ansamblul lui sau numai una din componentele sale: transport, cazare, alimentaţie, agrement; se poate manifesta în raport cu piaţa internă sau internaţională; poate produce mutaţii cantitative sau calitative.

În general, practicarea unor tarife ridicate limitează accesul serviciilor turistice şi se reflectă mai ales în reducerea numărului de turişti, a duratei sejurului, a distanţelor de călătorie, a frecvenţei plecărilor în vacanţă etc. În acelaşi timp nu sunt excluse reacţiile adverse, în care tarife

11

foarte scăzute pot genera neîncrederea turiştilor în calitatea serviciilor determinând, o reducere a solicitărilor pentru serviciile turistice respective.

3. Oferta turistică

– ansamblul elementelor care motivează deplasarea în scop turistic şi anume: resursele turistice naturale şi antropice, echipamentele turistice, bunurile şi serviciile destinate consumului turistic, forţa de muncă, infrastructura, condiţiile de comercializare (preţuri, facilităţi etc.). Fiecare dintre aceste elemente are contribuţia sa în dezvoltarea turismului. Existenţa unor resurse turistice valoroase, deşi importantă, nu este suficientă pentru atragerea turiştilor în zonă. Valorificarea acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea şi diversitatea serviciilor oferite.

4. Progresul tehnic înregistrat în domeniul dezvoltării mijloacelor de transport şi în infrastructura turistică vizibilă şi invizibilă, aferentă folosirii acestora, constituie un alt factor important de influenţă.

El are consecinţe asupra gradului de mobilitate a populaţiei şi acţionează asupra unor fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, performanţele dotărilor hoteliere precum şi calitatea serviciilor turistice.

Analizat din punctul de vedere al influenţei exercitate asupra mobilităţii populaţiei, progresul tehnic îşi manifestă rolul în următoarele direcţii: perfecţionarea căilor şi mijloacelor de transport în comun precum şi creşterea gradului de dotare cu automobile. În acest sens se pot asigura condiţii pentru deplasarea unui număr sporit de persoane, creşterea confortului, reducerea duratei călătoriei, ieftinirea costului transportului realizandu-se şi stimulându-se astfel interesul pentru deplasare.

Progresul tehnic influenţează hotărâtor şi calitatea şi diversitatea serviciilor asigurate de unităţile prestatoare de servicii turistice prin integrarea acestora într-un sistem de rezervare computerizată, conectarea lor la sistemele moderne, rapide de comunicaţie, imbunătăţirea sistemului de comunicare, camere, compartiment recepţie (front office) etc.

5. Evolutia demografică corelată cu dinamica populaţiei şi mutaţiile în structura acesteia pe vârste, profesiuni, medii etc.

- creşterea numerică a populaţiei influenţează hotărâtor activitatea turistică, această corelaţie realizându-se numai în ţările cu un nivel economic ridicat, capabile să asigure locuitorilor lor condiţiile materiale necesare călătoriei;

12

- analizând structura pe vârste a populaţiei şi modificările apărute pe acest plan la un nivel mondial se detaşează distinct două tendinţe: tineretul este şi va reprezenta un segment la populaţiei cu rol desoebit în activitatea turistică fapt stimulat de facilităţile acordate lor de agenţii de turism (facilităţi justificate de exsitenţa unor venituri mai mici şi de importanţa redusă acordată de tineret confortului turistic); o rezervă de lărgire a pieţei turistice o reprezintă categoria de populaţie constituită din “persoanele de vârsta a treia” stimulate să călătorească în interes turistic de un sistem de facilităţi adecvat lor şi beneficiind de timp liber concomitent cu sporirea veniturilor acestora.

- distribuţia populaţiei pe categorii socio-profesionale are un rol important în determinarea circulaţiei turistice (segmentele de populaţie cu un nivel superior de pregătire şi patronii manifestă mai multă înclinaţie pentru consumul turistic comparativ cu interesul modest manifestat de lucrătorii agricoli şi ţărani).

6. Procesul de urbanizare determină mutaţii în structura nevoilor populaţiei precum şi asupra evoluţiei turismului; ca urmare a concentrărilor urbane şi a dezvoltării economice excesive, s-a născut nevoia de evadare spre zone liniştite, nepoluate, pentru odihnă, distracţie, recreere. Această nevoie de evadare stimulează moibilitatea populaţiei contribuind la intensificarea circulaţiei turistice.

7. Timpul liber al sfârşitului de săptămână, al concediilor şi vacanţelor influenţează prin mărimea sa posibilităţile de practicare a turismului. Principalele cauze care au determinatcreşterea valorică a timpului liber s-au realizat pe seama: diminuării duratei zilei de muncă la 8 ore şi chiar mai puţin, reducerii săptămânii de lucru, promovării cu succes a sistemelor de lucru cu timp parţial, instituţionalizării, generalizării şi creşterii duratei concediului anual plătit, reducerii timpului total de muncă în cadrul vieţii.

8. Dintre factorii psiho-sociologici care influenţează semnificativ turismul amintim: moda, tradiţiile (serbări populare tradiţionale şi festivaluri), dorinţa de cunoaştere şi instruire (manifestări ştiinţifice, culturale, sportive).

9. Acţiunile guvernamentale şi faciliăţile acordate de organizatorii de turism pot îmbrăca următoarele forme:

- legislaţia în domeniul turismului (care poate îngrădi sau stimula călătoriile);

13

- acordurile internaţionale;

- alinierea la sistemele consacrate de clasificare a hotelurilor;

- formalităţile la frontieră;

- sistemul de acordare a vizelor;

- organizarea agenţiilor de voiaj.

1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice

Legislatie turism

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM - CADRUL LEGAL DE FUNCTIONARE

Hotararea Guvernului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism

CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII DE TURISM

Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în Romania

Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în Romania

Ordonanta Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în Romania

LICENTIERE/BREVETARE

Hotararea Guvernului nr. 238 / 2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism

Ordinul Ministrului Turismului nr. 170 /2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism

Ordinul Ministrului Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001

Ordinul Ministrului Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a licentelor de turism

14

CERTIFICATE DE CLASIFICARE Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Hotararea Guvernului nr. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii

Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea

Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002

Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

GHIZI DE TURISM

Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism Hotararea Guvernului nr. 631/2003pentru modificarea si completarea Hotararii

Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 637 din 1 aprilie

2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

PARTII SI TRASEE DE SCHI

Hotararea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, întretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement

Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, întretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement

AGREMENT

Hotararea Guvernului nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement în statiunile turistice

Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

15

Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 292 din 12 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

AUTOCARE

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane în trafic international

Ordinul Ministrului Turismului nr. 55 / 1997 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 167/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane în trafic international

CONSTRUCTII ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului

LITORAL

Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor în zona de coasta a Marii Negre

Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere

Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 455 din 11 martie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea si controlul activitatilor de turism în zona costiera

Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilor din statiunile turistice de pe litoral

TURISM RURAL

Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

16

Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

TURISM BALNEAR

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

PROTECTIA TURISTILOR

SALVAMAR

Hotarare a Guvernului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si în stranduri

SALVAMONT

Hotararea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii de salvare în munti

ALTE REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA TURISTILOR

Hotararea Guvernului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produselor alimentare si nealimentare în statiunile turistice

Hotararea Guvernului nr. 237 /2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor în structuri de primire turistice

Hotararea Guvernului nr. 306/ 2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani si straini

Hotararea Guvernului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat

17

Hotararea Guvernului nr. 1185 / 2001 privind majorarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute în unele acte normative din domeniul turismului

COMERCIALIZAREA PACHETELOR DE SERVICII TURISTICE

Ordonanta Guvernului nr. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 69/ 2003 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor în cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism

PROGRAME NATIONALE

SUPERCHI ÎN CARPATI

Legea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpati"

PROGRAMUL BLUE FLAG

Hotararea Guvernului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare în Romania a programului "Steagul Albastru - Blue Flag"

MARCA Q

Hotararea Guvernului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national de crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii "Q"

18

STATIUNI TURISTICE

Hotararea Guvernului nr. 1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local

Hotararea Guvernului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvernului nr. 1.122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local

ALTE ACTE NORMATIVE

Ordinul Ministrului Turismului nr. 1/ 2001 privind posibilitatea acordarii unor facilitati pentru ziaristi si reporteri de radio si televiziune

Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenta în turism

19

Potentialul natural si

antropic al zonei

20

II Potentialul natural si antropic al zonei

2.1. Caracterizarea potentialului natural si antropic

Potenţialul turistic are două componente: a.componenta naturală b.componenta antropică (social-culturală)

a. Componentele cadrului natural sunt: 1.substratul geologic 2.relieful 3.hidrografia 4.vegetaţia 5.fauna 6.clima

a.1. Substratul geologic

Munții Mehedinți sunt alcătuiți aproape în totalitate dintr-o puternică masă de calcare jurasice recifale dure și albe. Identificăm în structura lor și șisturi cristaline și gresii. Orografic reprezintă o prelungire a munților Vâlcanului. În această unitate este caracteristic profilul asimetric, adică versantul nordic abrupt si cel sudic prelung. Hipsometric acest compartiment montan scade de la est la vest.

a.2. Relieful

Munții Mehedinți sunt reprezentați printr-o culme unică, masivă cu aspect de bloc, care domină atât Valea Cernei cât și Podișul Mehedinți. Dețin înălțimi înregistrate între 1000 și 1500 de m (dominate de câteva înălțimi proeminente: Piatra Cloșani - 1421 m , Pietrele Albe - 1336 m, Domogled - 1105 m, Vârful lui Stan - 1466 m). Sunt fragmentați de văi scurte dar foarte puternic adâncite: Motru Sec, Râmnuța Vânătă, Râmnuța Mare, Arsasca, Țesna, Cociu. Caracteristic pentru întreaga unitate este relieful carstic. Prezența calcarelor pe grosimi apreciabile, gradul pronunțat de tectonizare, lipsa unei alte cuverturi protectoare și cantitatea mare de precipitații generează o varietate teritorială a reliefului carstic în zonă. Astfel, unitatea prezintă numeroase forme exocarstice și endocarstice (relieful carstic din bazinul Cernei cuprinde peste 100 peșteri).

Din punct de vedere al altitudinilor, Munții Mehedinți depășesc rar altitudinea de 1400m, încadrându-se astfel în grupa munților de altitudine mijlocie. Munții Mehedinți sunt o continuare spre sud a Munților Vâlcan, de care se despart de-a lungul Văii Turcineasa. Relieful variat al Munților Mehedinți delimitează în zonă trei sectoare. Culmea Cernei, între Valea Turcineasa și Valea Arșasca, se întinde pe aproape 30km și prezintă înălțimi ce depășesc uneori 1000m: Vârful Milan (1064m), Stevaru (1213m), Cioaca Înaltă (1137m), Cioaca Culmii (1064m), Poiana Mică (1179m).

21

Caracteristica reliefului în acest sector este a ceea de înșiruire de spinări netede, despărțite de șei înguste. Panta abruptă a versantului dinspre Cerna face dificilă trecerea din Valea Cernei în Bazinul Motrului.

O altă caracteristică a reliefului din zonă este înșiruirea de ”dinți” de calcar formați în urma străpungerii prin eroziune a benzii înguste de roci calcaroase ce însoțește malul stâng al Cernei. ”Dinții" din amonte, dintre Valea Cernișoarei și Valea Cărbunele poartă denumirea locală de ”ciuceve". Cei din sectorul mijlociu, dintre Valea Cărbunele și puțin mai jos de Valea Arșasca se numesc ”geanțuri".

Masivul Vârful lui Stan-Pietrele Albe. Acest sector al Munților Mehedinți se prezintă ca un platou înalt, ce lasă spre Valea Cernei un abrupt de cca. 500-600m înălțime. Constituția petrografică de natură calcaroasă și puternica notă de carstificare a rocilor de suprafață au dus la dezvoltarea unui relief carstic unic în aria Carpaților românești. Înlănțuirea de doline, uvale și polii din acest sector poartă numele de Poienile de Sus.

Vârfurile mai înalte nu se mai înșiră pe linia crestei principale, ci sunt dispuse pe întreaga suprafață a zonei: Vârful lui Stan (1466m), Bruscan (1300m), Poienile Porcului (1272m), Pietrele Albe (1335m), Ciolanul Mare (1135m), Inălatul Mare (1301m).

Masivele dintre Hurcu și Domogled. Sunt situate la sud de depresiunea carstică (polia) Balta Cerbului. Culmea calcaroasă a acestui sector este tăiată de câteva văi adânci, formând o succesiune de masive legate prin șeile situate în lungul cumpenii de ape. Astfel avem Vârful Cociu (1115m), Hurcu (1088m), Suscu (1192m), Rudina Mare (1163m), Domogledul Mare (1105m), Domogledul Mic (1099m) si Vârful Șărban (1012m). Masivul Domogled este delimitat de Valea Jelărău și Valea Feregari și se prezintă ca o creastă impunătoare dispusă perpendicular pe Valea Cernei.

a.3.Hidrografia

Cu excepția fluviului Dunărea, care îl limitează la vest și râul Motru care îl mărginește la est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu izvoarele în munții învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă în Dunăre și Coșuștea, afluent dreapt al Motrului. Prezintă și văi seci. În ceea ce privește lacurile, dintre cele naturale există lacuri carstice temporare (Zatonul), iar dintre lacurile antropice se remarcă Porțile de Fier I de pe Dunăre, lac de acumulare în interes energetic și de navigație, unul din cele mai mari din țară.

a.4. Vegetatia

În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul.

.

a.5. Fauna

22

Fauna de păsări este deosebit de variată şi bogată în indivizi, unele specii prezintând interes cinegetic: cocoşul de munte, ierunca comună, potârnichea cenuşie, potarnichea de stâncă, turtureaua.

În etajul forestier mai trăiesc ciocănitoarea neagră, alunarul, ciuhurezul de pădure, cucul, şoimul călător.

Pe malul Cernei se pot vedea exemplare de codobatură, mierlă de pârâu, frânciocul roşu, lăstun etc.

Reptilele din etajul alpin sunt reprezentate prin sopârla de munte şi sopârla comună.

În zonele mai joase şi mai însorite din Munţii Mehedinţi se pot întâlni exemplare de broască testoasa de uscat, şarpele lui Esculap (cu lungimi de până la 2m, dar neveninos) şi doua specii de vipere: vipera comună (vipera berus) şi vipera cu corn (vipera ammodytes).

Având caracteristicile unui râu de munte pe toată lungimea sa, în apele Cernei trăiesc specii de peşti iubitoare de ape bine oxigenate: păstravul curcubeu, păstravul indigen, lipanul, mreana, scobarul, cleanul.

Fauna de nevertebrate terestre e reprezentată, printre altele, de scorpionul carpatin, licuriciul bănăţean, carcaiacul (scolopendra cingulata) - un miriapod de talie mare (12-15cm), cu muscatură veninoasă.

Reprezentativă pentru Munţii Mehedinţi este fauna de lepidoptere, în zona identificându-se peste 1250 de specii de fluturi.

Un interes ştiinţific prezinta fauna cavernicolă întalnită în peşterile cantonate în cele doua masive muntoase. Astfel, pe langă speciile de lilieci, vieţuiesc numeroase nevertebrate: pseudoscorpionii, miriapode, gândaci de guano, izopodul etc.

a.6. Clima

Este temperat-continentală, caracteristică dealurilor înalte, cu influențe slabe submediteraneene, respectiv cu ploi de toamnă și ierni blânde. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-10°C, mai ridicată în sud, înscriindu-se în zonele cu cele mai ridicate valori de temperatură din țară. Precipitațiile însumează 700-800mm anual, valorile mai scăzute înregistrându-se în sud spre Podișul Getic. Vânturile specifice sunt Austrul și fenomenele de Foehn.și numai 15 zile de iarnă, iar primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile).

b.1.Cultural Istoric

MONUMENTE ISTORICE DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI

Biserica de lemn sf Apostoli Petru si Pavel din Brebina

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa, reprezentativa pentru bisericile de lemn din Oltenia; Biserica dateaza din 1757. Are forma de nava si este acoperita cu sita.

23

Nu are turla. A fost restaurata si pictata în 1869, pictura interioara fiind executata în tempera, cu figuri în ulei. În biserica se afla o icoana veche, pictata în 1757.

Biserica de lemn Sf Voievozi din Godeanu

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa Biserica dateaza din 1783 - 1786.

Biserica de lemn Sf Voievozi din Isverna

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa Biserica a fost construita în 1783 si refacuta în 1823. Pictura interioara dateaza din 1892.

Biserica Domneasca Sf Treime din Cerneti

Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica a fost construita în 1663 si reconstruita în 1748 - 1752 de Grigore Ghica Voievod. Pictura murala valoroasa dateaza din 1827. Se remarca clopotnita masiva ce pare un turn de cetate.

Biserica fostei manastiri Sf. 24 Voievozi din Baia de Arama

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost zidita în 1699-1703, fiind realizata în stil brâncovenesc. Are turn - clopotnita pe pronaos si pridvor închis. Pastreaza un ansamblu de picturi murale, realizate în 1703, de zugravii Neagoe si Partenie de la Tismana.

Biserica Grecescu din Drobeta Turnu Severin

Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica a fost construita în 1803, pictura fiind realizata de Ghe. Tatarescu

Manastirea Gura Motrului

Monument istoric si de arhitectura religioasa Manastirea a fost întemeiata în 1512 - 1521 de Harvat, mare logofat pe vremea lui Neagoe Basarab. Aici a existat prima scoala mehedinteana (sec. XVIII). În incinta manastirii exista: Biserica actuala Cuvioasa Parascheva, construita în 1653; chiliile calugarilor; colectia muzeala cu profil de arta plastica, arta decorativa, carte rara româneasca, religioasa, icoane pe lemn, obiecte de cult etc si mormântul carturarului Eufrosim Poteca. Complexul monahal a fost restaurat în 1957 si 1987.

Manastirea Vodita

Monument istoric si de arhitectura religioasa, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale tarii. Ea a fost ridicata în perioada 1364 - 1370 de calugarul Nicodim. Distrusa de turci în 1524, prima biserica a fost parasita, fiind refacuta în 1680 prin grija marelui ban al Craiovei, Cornea Braileanu. Planul treflat al bisericii Vodita constituie modelul preferat al arhitecturii bisericesti valahe. În 1990 a început reconstructia manastirii. Biserica manastirii, construita din lemn aminteste de bisericile maramuresene.

Manastirea Cetate Strehaia

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost construitprobabil în jurul anului 1500 si recladita în forma ei de astazi de Matei Basarab în anul 1645. În 1690, C. Brâncoveanu a refacut biserica si i-a adaugat un pridvor. Biserica, de plan dreptunghiular, este

24

zidita din caramida si decorata cu arcade oarbe. Pridvorul deschis are arcade ce se sprijina pe 10 stâlpi. În naosul bisericii se pot vedea tablourile votive ale lui Matei Basarab, ale sotiei sale Elena si ale fiului lor Matei. Specific bisericii este orientarea altarului catre sud est, fapt care a dat nastere la numeroase legende. În incinta manastirii, pe lânga biserica mai exista: ruinele vechilor case ale baniei si colectia muzeala a manastirii.

Monumentul Comemorativ al Revolutiei de la 1821

Monument comemorativ; A fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. Vladimirescu în Cerneti cu ocazia sarbatoririi centenarului revolutiei. Este opera sculptorului Francisc Severin si este realizat din piatra cu basoreliefuri din bronz. Pe una din placi este înscris un fragment din Cântecul pandurului.

Schitul Topolnita Sf. Cruce

Monument istoric si de arhitectura religioasa, schitul a fost construit în 1646 de Lupu Buliga, capitan în oastea lui Matei Basarab. A fost construit din temelie pe locul unuia mai vechi din timpul lui Radu I (1377-1383). Are o valoroasa fresca murala datând din 1672. În 1826, schitul a fost folosit ca loc de adapost pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu. Constructia a fost refacuta în 1866 si restaurata în 1929 - 1930, 1991 - 1992. Are o pozitie pitoreasca.

VESTIGII ARHEOLOGICE:

Complexul Arheologic din Drobeta Turnu Severin

Complexul cuprinde: ruinele castrului roman - construit în anii 103 - 105 d.Hr. de Traian în scopul apararii podului de peste Dunare fiind prima cetate de piatra ridicata de romani în Dacia; ruinele podului lui Traian -construit în perioada dintre cele doua razboaie purtate de Traian împotriva lui Decebal. Constructia podului a fost realizata sub conducerea arhitectului Apollodor din Damasc; ruinele termelor romane - considerate cele mai mari din Oltenia romana fortificatiile din sec. IV-V - castrul a fost reconstruit în întregime sub împaratul bizantin Constantin cel Mare; turnul lui Justinian - ridicat în sec. VI; ruinele cetatii medievale - construita probabil în 1335, în stil romanic.

Ruinele Cetatii Ada Kaleh

Pe ostrovul Simian au fost stramutate monumentele istorice de pe insula Ada Kaleh, disparuta în urma realizarii lacului de acumulare Portile de Fier I, printre care: Cetatea Ada Kaleh – prima fortificatie de pe fosta insula Ada Kaleh ridicata în sec. XV de Iancu de Hunedoara. În 1520, insula a fost ocupata de turci si a primit numele de Ada Kaleh (Cetatea de pe insula); Moschea – construita în sec XV; Cimitirul turcesc.

Ruinele Cetatii Trikule

Cetatea a fost construita în sec. XVI, în cadrul fortificatiilor medievale ridicate în scopuri de aparare în fata atacurilor otomane. Aceasta apare ca un ansamblu fortificat alcatuit din trei turnuri formând un triunghi cu vârful spre Dunare.

25

Monumentul-Cripta al eroilor din1916-1918 din Drobeta Turnu-Severin

Monument memorial - realizat în 1933, conceptia grupului statuar datorându-se arhitectului severinean State Balosin. Grupul statuar central turnat în bronz, reprezinta doi soldati (unul roman si celalalt român) si a fost realizat de sculptorul T. Burca. Pe latura sudica a monumentului se afla cripta cu osemintele eroilor mehedinteni cazuti în primul razboi mondial.

Casa Memoriala Gheorghe Radulescu Motru

Casa memoriala Profil: memorial, istoria literaturii; Exponate privind activitatea sociologului Ghe. Radulescu Motru. Este amenajat în casa natala a familiei Radulescu Motru. Are aspect de cula.

PRINCIPALELE ELEMENTE DE POTENŢIAL TURISTIC ANTROPIC

I AREALUL PORŢILE DE FIER – DEFILEUL DUNĂRII

Monumente istorice şi situri arheologice

1. Drobeta Turnu Severin: ruinele oraşului Roman, podul Traian, Castru şi termele romane, ruinele bisericii medievale romano-bizantine, ruinele cetăţii Severin

2. Schela Cladovei

3. Gura Văii: insula Golu cu fortificaţii romane, romano-bizantine

4. Şimian şi Ostrovul Şimian cu vestigii neolitice, bronz, fier, cetate Ada Kaleh strămutată

5. Bobaiţa: vestigii cetate dacică

6. Baloteşti: ruinele cetăţii Gradetului

7. Şviniţa: ruine turn roman, Tri-Kule

8. Puţinei: castru roman

Monumente istorice de factură religioasă

1. Drobeta Turnu Severin: Biserica romano-catolică, Biserica „Maioreasa” Orşova: Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae”, Biserica romano-catolică Izvorul Bârzii: Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”

2. Cerneţi: Biserica „Sfânta Treime”, Biserica „Sfântul Nicolae”, Biserca „Sfântul Ion Botezătorul”, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Dumitru”, Biserica Domnească

3. Mânăstirea Topolniţa: Schitul Topolniţei, Sfânta Ana-Orşova, Vodiţa, Gura Văii

26

Monumente de factură civilă

1. Drobeta Turnu Severin – Palatul Culturii, liceul Traian, Tribunalul, şcoli generale, Castelul de Apă, Hala Radu Negru, Baia Comunală, Muzeul Porţile de Fier, Şantierul Naval şi Clădirea administraţiei portuale, Casa cu Atlanţi, casa Averescu, Casa memorială a sculptorului Gheorghe Anghel

2. Cerneţi – Cula lui Tudor Vladimirescu

3. Şimian(Piatra Albă) – Cula fortificată de Tudor Vladimirescu

4. Izvorul Bârzii: casa de zid Nicolae Mosurlea

Monumente şi ansambluri de artă plastică şi cu valoare memorială

1. Drobeta Turnu Severin – bustul lui Apollodor din Damasc, busturile lui Decebal şi Traian, monumentul Eroilor, monumentul poetului Mihai Eminescu, cimitirul comemorativ pentru ostaşii români căzuţi în războaiele balcanice (1912-1913)

II AREALUL MONTAN ŞI DE PODIŞ - MEHEDINŢI

Monumente istorice şi situri arheologice

1. comuna Cireşu: vestigii ale unei aşezări şi cuptoare dacice

Monumente istorice de factură religioasă

1. Baia de Aramă: biserica fostei mânăstiri „Sfinţii Voievozi”, fântâna din piatră, cripta funerară

2. Bistriţa: biserica „Adormirea Maicii Domnului”

3. Brebina: biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”

4. Negoieşti: biserica de lemn „Sfântul Dumitru”

5. Balta: biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”

6. Costeşti: biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

7. Gornoviţa: biserica de lemn „Sfântul Ştefan”

8. Prejna: biserica de lemn „Adormirea Maicii”

9. Sfodea: biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”

10. Păuneşti: biserica de lemn „Sfântul Dumitru”

11. Godeanu : biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”

12. Racovu: biserica de lemn „Sfântul Gheorghe”

13. Isverna: biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”

14. Seliştea: biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”

27

15. Turtaba: biserica de lemn „Sfântul Gheorghe”

16. Malarişca: biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

17. Ponoarele: biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

18. Proiteşti: biserica de lemn „Sfinţii Îngeri”

19. Şovarna: biserica de lemn „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

Monumente de factură civilă

1. Baia de Aramă: Casa Vasilescu, 3 case pe Strada Republicii

2. Balta: casele de lemn Ion Stănchescu, Aneta Aniţescu, Maria Sitaru, Ion Nicolescu

3. Prejna: casa Niţă Popescu

4. Brezniţa Ocol: casa de lemn Aurora Căpăţână, casa de zid Dumitru Tomescu

5. Şuşiţa: casa Ggheorghe Popescu

6. Cireşu: casa de lemn Paraschiva Petolea

7. Bunoaica: casele de lemn Andrei Dumitru, Gheorghe Epuran, casa de zid Ghe.

Zamfiroiu

8. Jupâneşti: casa de lemn Constantin Popescu

9. Godeanu: casa de lemn Elena Groescu

10. Grozeşti: casa de lemn Dumitru Merdan şi casa de lemn Maria Neamţu

11. Iloviţa: casa de lemn Ghiţă Lungu

12. Bahna: casa Maria Ghiaţă, moara de apă

13. Dâlbociţa: casele Polina Nicolescu, Elena Vreja, moara veche cu cai

14. Firizu: casa de lemn Ioana Cârstire

15. Turtaba: casele Elisabeta Negoiţescu, Grigore Drăcea, casa de lemn Vasile Păunescu

16. Obârşia Cloşani: casa I.V.Lupulescu

17. Malarişca: casa Paraschiva Dârpeş, casa Domnica Gurcu

18. Ponoarele: trei mori de apă din lemn

Monumente de artă plastică şi comemorativă

1. Baia de Aramă: bustul revoluţionarului Tudor Vladimirescu

III AREALUL DE DEAL ŞI PLATFORMĂ - STREHAIA

28

Monumente istorice şi situri arheologice

1. Hinova: ruinele unui castru roman, brazda lui Novac(Livezile-Şimian-Bălăciţa)

2. Rogova: La Cazane - fortificaţii romane

3. Insula Şimian: vestigiile cetăţii medievale turceşti de pe fosta insulă Ada Kaleh

Monumente istorice de factură religioasă

1. Strehaia: biserica de zid „Sfâna Treime”

2. Bala de Jos: biserica de zid „Sfântul Nicolae”

3. Runcşoara: biserica de lemn „Sfântul Gheorghe”

4. Vidimireşti: biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

5. Comăneşti: biserica de zid a fostului schit Comăneşti „Sfinţii Apostoli”

6. Crainici: biserica de zid „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

7. Broşteni: biserica fostei mânăstiri Cutuieştilor „Sfinţii Împăraţi”

8. Căpăţâneşti: biserica de lemn „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”

9. Meriş: biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

10. Gura Motrului: Mânăstirea Gura Motrului „Sfânta Paraschiva”

11. Căzăneşti: biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului”, biserica de lemn „Sfântul Toma”

12. Valea Coşuştei: biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

13. Corcova: biserica de zid „Sfinţii Voievozi”

14. Jirov: biserica cu două hramuri „Sfântul Nicolae” şi „Pogorârea Duhului Sfânt”

15. Peştenuţa: biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”

16. Sălătruc: biserica de lemn „Naşterea Domnului”

17. Şuşiţa: biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

18. Bistriţa: biserica de zid „Adormirea Maicii Domnului”

19. Silişteni: biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”

20. Fântâna Domnească: biserica de lemn „Sfântul Calinic”

21. Ciovârnăşani: biserica cu două hramuri „Înălţarea Domnului” şi „Intrarea în Biserică”

22. Valea Ursului: biserica de lemn „Sfântul Gheorghe”

23. Voloiac: biserica „Înălţarea Domnului”

24. Ruptura: biserica de zid „Sfântul Ioan Botezătorul”

29

25. Valea Bună: biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”

Monumente istorice de factură civilă

1. Strehaia: casa veche str.cuza Vodă, casa fost han str.Unirii

2. Crainici: casele de lemn Petrică Bosan, Nicu Petru

3. Broşteni: cula familiei Cutui

4. Butoieşti: conacul Răduţeştilor

5. Ilovu: casa de lemn I. Cojocaru

6. Corcova: clădirea fostului conac

7. Jirov: casa Gheorghe Boiangiu

8. Fântâna Domnească: casa de lemn Iulian Grosu

9. Ciovârnăşani: casa de lemn Nae Drăgolici, casă fostă cârciumă

10. Voloiac: cula Dumitru Hârşovoiu

11. Ruptura: casa de lemn Ioana Găină, casa Titina Pătroi

12. Titirigi: casa de lemn Ion Moraru

13. Valea Bună: cula Ion Ica, casa de lemn Luchian Turcu

IV AREALUL DE CÂMPIE – VÂNJU MARE

Monumente istorice de factură religioasă

1. Cujmir: biserica de zid „Sfinţii Voievozi”

2. Obârşia de Câmp: biserica de zid „Sfântul Nicolae”

3. Pătulele: biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

4. Rogova: biserica de zid „Sfântul Nicolae”

5. Poroiniţa: biserica de zid cu două hramuri „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Ioan

Botezătorul”

2.2 Evidentierea formelor de turism practicate in zona

TURISMUL MONTAN

Frumuseţea peisajului, numeroase puncte de belvedere, chei, cascade, abrupturi şi stâncării, peşteri şi importante zone propice practicării sporturilor de iarnă, în special schiul formează seria de motive pentru alegerea zonei ca o destinaţie splendidă de vacanţă. În zona montană funcţionează staţiunile turistice: Semenic, Trei Ape, Secu (Muntele Semenic), Poiana Mărului şi Muntele Mic.

30

AGROTURISMUL

Localităţi cu pensiuni turistice: Gărâna, Brebu Nou, Zăvoi (Poiana Ursului), Sasca Montană, Teregova, Zona Turnu Ruieni.Localităţil cu posibilităţi de practicare a agroturismului: Vermeş, Berzovia, Ramna, Ocna de Fier, Dognecea, Ciudănoviţa, Ciclova Română, Cărbunari, Berzasca, Schieviţa, Armeniş, Socol, Pojejena, Prigor, L`pu]nicel, Bozovici, Eftimie Murgu, Mehadia.

TURISMUL DE VÂNĂTOARE ŞI PESCUIT SPORTIV

În munţii Banatului se întâlnesc majoritatea speciilor de vânat, &icir;ncepând de la vânatul mic, cu pene, până la vânatul mare cu păr şi pene. Patrimoniul cinegetic cunoscut se compune din: cerb, lupi, pisici sălbatice, raţe sălbatice, fapt ce a dus la conturarea unui număr de 79 fonduri de vânătoare. Reţeaua de ape care brăzdează Munţii Banatului este bogată precum şi prezenţa a numeroase specii de peşti să prezinte cea mai mare varietate faţă de toate regiunile ţării.Pentru turismul de vânătoare Direcţia Silvică Caraş - Severin dispune de un număr de 12 cabane de vânătoare (cu un număr total de 113 paturi): Poiana Mărului, Teregova, Valea Cernei, Clisura Dunării, Valea Radimna, Cheile Nerei, Valea Miniş, Semenic, Valea Bârzavei, Lacul Secu, Iersig, care au curent electric, reţea de alimentare cu apă rece şi caldă şi posibilităţi de servirea a mesei.

TURISMUL CULTURAL ŞI RELIGIOS

Parcul Monumentelor de Sculptură din Grâna este un sit cultural dinamic (la fiecare ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură sunt adăugate cinci noi creaţii).

Obiective religioase din Caransebeş:

Mânăstirea Almăj - Putna cu hramul "Schimbarea la faţă"

Mânăstirea Brebu cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"

Schitul Teiuş - Caransebeş cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"

Schitul "Sf. Iosif cel Nou de la Partoş cu hramul "Sf. Iosif cel Nou de la Partoş"

Aşezământul monahal - social Băile Herculane cu hramul "Naşterea Maicii Domnului"

Aşezământul monahal - social Glimboca cu hramul "Sf. Treime"

Schitul Poiana Mărului cu hramul "Înălţarea Domnului"

Aşezământul Monahal Social Ruschiţa cu hramul "Buna Vestire"

Schitul Intrarea Maicii Domnului în Biserică - Sicheviţa

Schitul Sf. Nectarie Feneş cu hramul "Sf. Nectarie" - 9 noiembrie

31

TURISMUL INDUSTRIAL ŞI URBAN

Muzeul de Locomotive, Muzeul de Istorie al Banatului Montan - situate în Reşiţa

Muzeul de Mineralogie "Constantin Gruescu" - Ocna de Fier

TURISMUL BALNEAR

Turismul balneo - climateric este principala formă de turism practicată în judeţ, datorită valorii resurselor balneoturistice respectiv a factorilor de cură, localizaţi în staţiunea Băile Herculane.

Izvoarele termale (45 - 54) existente aici, conţinând sulf şi calciu sunt benefice pentru tratamentul bolilor sistemului periferic şi al celui nervos, precum şi ale afecţiunilor stomacului, aparatului respirator ginecologie, de metabolism, a stărilor de stres prelungit şi cură profilactică.

Renumele staţiunii balneoclimaterice de interes internaţional, Băile Herculane se datorează apelor sale termominerale cu multiple proprietăţi terapeutice. La acestea, se adaugă un topoclimat deosebit, cu efecte sanatogene recunoscute

TURISMUL DE CROAZIERĂ

Se desfăşoară pe o lungime de 60 km. Cel mai pitoresc este sectorul Baziaş - Turnu Severin, cunoscut sub numele de Defileulul Dunării. La Iuţi, punctul cel mai sudic al Banatului, Dunărea formează unul din cele mai impunătoare defileuri din Europa, cu cele două "cazane".

TURISMUL SPORTIV

Cadrul natural al judeţului Caraş - Severin oferă condiţii favorabile practicării turismului sportiv; zona montană a judeţului cu baza tehnico - materială a turismului existentă permite desfăşurarea activităţilor sportive.

În sezonul de iarnă se pot practica "sporturile albe" (Munţii Semenic, Muntele Mic, Lacul Crivaia, Trei Ape, Văliug), iar în sezonul de vară sunt condiţii prielnice practicării sporturilor nautice.

SPEOTURISMUL

Are mari posibilităţi de dezvoltare în zona carstică bănăţeană, unde se întânesc peste 1024 de peşteri şi avene, forme specifice endocarstului, cu formaţiuni concreţionare dintre cele mai interesante, şi cu o faună cavernicolă relictă. Majoritatea peşterilor se află în sectorul de chei ale văilor, cu accesibilitate bună: Gaura cu Muscă (Defileul Dunării), Dubova (Cheile Nerei), Tolosu, Comarnic, Liliecilor (Cheile Caraşului).

32

TURISMUL DE AVENTURĂ

În Caraş- Severin se organizează concursul de motociclism montan, cunoscut sub numele de ENDUROMANIA, în care sportivi din toată lumea se întrec în escaladarea pe motocicletă a celor mai dificile poteci din Munţii Ţarcu şi Semenic. Căutătorii de adrenalină pur`ă găsesc în relieful Caraş - Severinului, suficiente condiţii pentru formarea acesteia.

TURISMUL EXTREM ŞI DE ESCALADĂ

Valea Cernei constituie una dintre cele mai întinse zone calcaroase din ţară, având un potenţial turistic extrem de bogat. Climatul acestei regiuni, împreună cu relieful uşor accesibil, vegetaţia bogată şi diversificată, peşterile şi pereţii abrupţi sunt doar câteva din elementele de atracţie pentru turiştii şi alpiniştii din ţara noastră sau străinătate.

2.3 Baza tehnico-materială specifica turismului

– este reprezentată de ansamblul mijloacelor tehnice de producţie utilizate, în acest domeniu, în scopul obţinerii de bunuri şi servicii specifice, destinate consumului turistic.

• În corelaţie cu sfera largă de cuprindere a turismului, cu rolul său complex şi de ramură de sinteză, baza tehnico-materială a acestuia include atât mijloace comune altor ramuri, cât şi echipamente specifice.

• În raport cu modul particular în care se consumă şi se înlocuiesc, resursele materiale (capitalul tehnic) se împart în capital fix și capital circulant.

• Între baza tehnico-materială şi activitatea turistică există o relaţie strânsă, de intercondiţionare:

– pe de o parte, turismul nu poate fi conceput în afara unei echipări tehnice corespunzătoare a zonelor de atracţie, iar, pe de altă parte, dimensiunile, structura, calitatea resurselor materiale trebuie să se adapteze permanent evoluţiilor turismului.

Dacă atracţiile constituie factorul fundamental al activităţii turistice, baza tehnico-materială şi infrastructura turistică reprezintă factorul decisiv, iar infrastructura generală, factorul permisiv.

Baza tehnico materială specific turistică cuprinde:

• Unităţi de cazare

– Reţeaua unităţilor de cazare este cea mai importantă componentă a bazei tehnico-materiale. Această reţea este alcătuită din obiective de diverse tipuri, clasificate după conţinut, funcţia îndeplinită, categoria de confort, perioada de funcţionare, forma de proprietate.

• Unităţi de alimentaţie

33

– Facilităţile de alimentaţie se referă la alimentaţia intra şi extrasezonieră, la catering puse la dispoziţie turiştilor pe toată perioada sejurului.

• Mijloace de transport

– Este vorba de cele care sunt destinate exclusiv turiştilor şi/sau se află în propietatea/administrarea unor societăţi comerciale aparţinând sferei turismului.

• Mijloace (instalaţii) de transport pe cablu

– servesc ca mijloace de continuare a călătoriei sau de acces spre altitudini înalte, spre destinaţiile de vacanţă sau ca mijoace de agrement.

• Mijloacele de agrement

– au ca obiectiv crearea condiţiilor pentru distracţie şi recreere, pentru petrecerea plăcută a timpului liber.

• Instalaţiile de tratament

– sunt destinate unei forme particulare a turismului, şi anume a celui balneo-medical. Aceste mijloace au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor, natura resurselor şi profilul staţiunilor.

• Satele turistice

– sunt localităţi rurale situate într-un cadru nepoluat, dispunând de elemente atrcative posibil de valorificat: arhitectură locală, tradiţii, meşteşuguri, amenajate astfel încât să ofere permanent sau temporar găzduire, alimentaţie şi activităţi recreativ-distractive.

– Satele de vacanţă

– sunt ansambluri mari ce cuprind unităţi de cazare individuală sau familială grupate în jurul unor spaţii comune pentru masă, distracţie şi sport. Caracteristica fundamentală a acestor mijloace o constituie desfăşurarea în comun, în formula club, a activităţilor recreative, ceea ce conduce la crearea unei atmosfere specifice.

2.4. Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator

Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

34

Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza mediul ambiant.

Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.

La acest sfarsit de secol si inceput de mileniu, lumea se afla in efervescenta. Schimbarile care au avut loc si vor avea loc, creeaza, intr-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si treptata a mediului inconjurator. In tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem inca un semnal de alarma legat de mediul inconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe Terra.

“Mediul natural”, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator.

O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un “ecosistem” care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru exponentul sau rational – omul, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem componente fizice naturale – elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.

Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp.

Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de “component” al mediului si de “consumator”, de beneficiar al mediului.

Conceptul actual de “mediu inconjurator” are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor.

Prin “resurse naturale” se intelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana:

resurse neregenerabile – minerale si combustibili fosili; resurse regenerabile – apa, aer, sol, flora, fauna salbatica; resurse permanente – energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

In intreaga activitate a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu

35

masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.

Astfel notiunea de “mediu inconjurator” cuprinde de fapt, toate activitatile umane in relatia om-natura, in cadrul planetei Terra.

Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai globali, de mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta.

In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura predominant agricola,”pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii”, viata era organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene.

Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care unfla velele, raurile care puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau regenerabile.

Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.

Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.

Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.

Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.

Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante, in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane.

36

Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale – sol, aer, apa, clima, biosfera – cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.

Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara mediului. De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in parte, isi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor.

Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Aceste raporturi vizeaza atat continutul activitatii cat si crearea conditiilor de existenta umana.

In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau mai mica mediului.

Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui – ca necesitate supravietuirii si progresului – reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.

Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.

Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in ansamblu.

Cercetarile amanuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad:

· cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate rational si cu maxim de economicitate

· prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor cauze naturale

· armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a agentilor economici privind utilizarea factorilor de mediu

Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.

37

In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme:

crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze respectarea legilor in vigoare.

evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de suportare a acestora.

elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international referitor la protejarea mediului.

In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate se poate sustine ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati factorii poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.

Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti factorii de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru derularea proiectelor.

Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Aceasta evolutie isi pune amprenta in mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale.

Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejera in spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.

Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera

38

Studiu de caz

39

III Studiu de caz

3.1. Program turistic

Sejur Eselnita (Mehedinti): 240 lei - 3 zile de cazare cu mic dejun inclus/camera dubla 2 persoane si cina +acces liber : biliard, ping-pong, biciclete

Detalii oferta :

Beneficiezi de cazare 2 persoane in camera dubla;

Bonus, acces liber la biliard ping-pong si biciclete pentru plimbare.

Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, rau in curte, parcare, gradina/curte, biliard, spalatorie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte

***La Ponton***      Moderna pensiune La Ponton se afla situata intr-un cadru natural pitoresc pe malul Dunarii la soseaua Orsova - Svinita - Moldova Noua, la 15km de Orsova, in Parcul Natural ˝Portile de Fier˝, cea mai mare si complexa rezervatie ambientala si de ocrotire a unor raritati naturale din tara, limitele ei intinzandu-se de-a lungul intregului defileu al Dunarii dintre Moldova Noua si Gura Vaii.  Peisajul este dominat de culmile domoale de peste Dunare, farmecul iesirii fluviului din Cazanele Mici, iar mai departe, spre apus semetia varfurilor Ciucarul Mare (318m) si Ciucarul Mic (313m) de pe malul stang al apei si Veliki Strak (768m) si Mali Strbak (626m). Expunerea pensiunii la soare de-a lungul intregii zile si peisajul ce o inconjoara sunt doar unul dintre argumentele la un sejur ori chiar numai un scurt popas in aceasta pensiune.

40

      Pensiunea La Ponton se afla intr-o zona absolut superba, in apropiere de CAZANELE DUNARII, turistii beneficiind de cazare pe malul Dunarii, gustoase bucatele de peste, ospitalitatea proprietarilor si frumusetea zonei va vor asigura un concediu de neuitat.  Servicii si facilitati:      

        Restaurantul pensiunii ofera un meniu traditional romanesc, bazandu-se pe preparatele din peste (ciorba, saramura, peste prajit). Din meniu nu lipsesc preparatele din carne de pui, porc si vita (ciorbe, supe, preparate la gratar, mancaruri gatite) si deserturile:

un salon pentru servit masa (20 persoane) o sala de conferinte bar terasa suspendata ponton pentru pescuit sau agrement loc de joaca pentru copii parcare auto proprie 

3.2. Analiza de pret

-tarif camera dubla 120RON/noapte

-barem de masa/zi/persoana 50 RON

-durata sejur 3 zile/2nopti

-distanta: 400 km

-servicii incluse: cazare,

-cheltuieli culturale: 100 ron/pers

-numar persone: 2

-comision 15%

-tva:24%

-cost/km : 0.3 ron

41

Nr.crt.

Elemente de

cheltuieli

Elemente de

calcul

Valoare pe

persoana

Valoare

totala

1 Cazare (120:2)*2n 120 240

2 Masa 50*2 100 200

3 Transport 400km*0.3ron 60 120

6 Cheltuieli culturale 100 100 200

7 Total cheltuieli directe - 380 760

8 Comision 15% 57 114

9 TVA 24% 14 28

10 Total cheltuieli indirecte - 71 142

11 Total pret de vanzare - 451RON 902RON

3.3. Chestionarul aplicat

Conducerea pensiunii doreste sa amenajeze o sala de biliard cu plata pentru clientii pensiunii.

Pentru luarea acestei decizii ne-ar fii utile parerile dumneavoastra exprimate prin raspunsurile la intrebarile din prezentul chestionar.

Va rugam sa incercuiti variantele de raspuns pe care le considerati in concordanta cu parerile dumneavoastra.

Va multumim,

Pensiunea La Ponton

1. a. Mergeti la biliard?

DA/NU

b. Va place sa jucati biliard?

DA/NU

2. a.Cunoasteti persoane apropiate(prieteni) care ar dori sa apeleze la serviciile noastre?

□Nimeni □Sotul/Sotia □Copii

b. Doriti sa jucati cu persoane apropiate?

□Nimeni □Familia □Prietenii

3.Daca pensiunea ar dispune de o sala de mese de biliard ati juca?

□Cu siguranta □Probabil da □Nu stiu □Probabil nu □Sigur nu

42

4.Biliardul este un joc atractiv pentru dumneavoastra?

□Cu siguranta □Probabil da □Nu stiu □Probabil nu □Sigur nu

5. Sunteti de parerea ca acest joc reprezinta o modalitate de relaxare?

□Cu siguranta □Probabil da □Nu stiu □Probabil nu □Sigur nu

6.Din care categorie profesionala faceti parte?

□Muncitor

□Profesor

□Alte ocupatii

7.Veniturile obisnuite?

□ pana in 1000 RON

□1000-1500 RON

□peste 2000 RON

8. Varsta dumneavoastra?

...........

9. Stare civila:

□Casatorit

□Necasatorit

43

3.4. Material promotional

44

45

ANEXE

46

47

48

49

50

Concluzii

51

Concluzii

O data cu acest proiect am revazut zonele in care au inceput dacii si romanii sa puna temeliile tarii noastre.

Mehedinti este un loc plin de cultura si de istorie, este plin de case memorial si muzee.

Este o zona in continua crestere, aici se gasesc in jur de 100 de pesteri, nu sunt niste munti foarte inalti, dar, cu siguranta au cu ce sa ne incante.

Aici este si locul pe unde intra Dunarea in tara, deci, este un loc care atrage foarte multi turisti.

52

Bibliografie

53

Bibliografie

Organizarea agentiei de turism, Mihai Stefanie,Capota Valentina. Manual cls. A-IX-A, A-X-A Domeniul Turism si Alimentatie. Editura CD PRESS, Bucuresti 2007, Editura CD PRESS, Bucuresti 2010

Economia turismului, Neacsu Nicolae. Editura Uranus, Bucuresti 2005 Tehnologia turismului,Stanciulescu Gabriela,Capota Valentina. Editura

Niculescu,Bucuresti 2002 Managementul Agentiei de Turism,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Ghid turistic al Romaniei,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare

54