MEDIUL FORESTIER TROPICAL

UMED

  Acest tip de mediu caracterizeaza zona

ecuatoriala a planetei ,extinzandu-se de o parte si de alta

a ecuatorului, pana la cinci grade latitudine nordica si sudica .Acest mediu depaseste si spre N si spre S

fasia longitudinala mentionata . In cazul acestui mediu , elementul

determinat al caracteristicilor sale il reprezinta un fenomen de

natura climatica foarte important si cunoscut :existenta in lungul ecuatoriului a unei zone de convergenta intertropicala

.

MEDIUL TROPICAL Climatele semiarid si arid, de la latitudini tropicale, au numeroase trasaturi caracteristice comune. Tipul semiarid face tranzactia de la climatul arid catre climatele mai umede. Principala caracteristica distinctiva a acestor tipuri de climat consta in lipsa aproape totala sau insuficienta precipitatiilor. Geografic ele sunt centrate aproximativ la 20 - 25(C latitudine nord si sud, unde actioneaza cu precadere masele de AER din atmosfera înalta a zonelor subtropicale.

Principalele regiuni de clima tropicala arida sunt situate în nord – vestul Mexicului si în lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si partii nordice a Republicii Chile, în Africa de Nord (Sahara) si Arabia, în sud – estul Iranului si jumatatea sudica a Pakistanului, în vestul Indiei si în Australia Centrala si Vestica.Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare în Africa Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta în zona muntoasa din Peninsula Arabia, în cea mai mare parte a Iranului si în parti însemnate din Pakistan si India.

AUSTRALIA zona tropicala semiarida margineste la nord si la est Marele Desert Australian. America de Nord cunoaste aceste conditii climatice în Podisul Mexican, iar America de Sud în BRAZILIA, la nord de Capul Săo Roque.

În regiunile tropicale aride precipitatiile aproape lipsesc, din cauza uscaciunii aerului si marii înaltimi a nivelului de condensare. Convectia ascendenta, care ia nastere datorita supraîncalzirii aerului, nu reuseste sa atinga acest nivel, dar provoaca adesea vartejuri puternice care ridica la înaltimi apreciabile coloane imense de praf si nisip. Rareori ciclonii formati pe frontul polar (temperat) patrund în regiunile tropicale, dând nastere unor averse puternice de ploaie, Asemenea averse pot sa apara o data la mai multi ani sau la mai multe decenii. Se întelege deci ca mediile anuale ale cantitatiilor de precipitatii sunt sub 200 mm si pot coborî chiar pâna la 0 mm,

Conditiile de ariditate specifice deserturilor tropicale sunt accentuate în regiunile desertice litorale, care se afla sub influenta curentilor oceanici reci. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborâte ale apei si aerului de deasupra curentilor reci, care se opun convectiei termice ascendente, favorizând, dimpotriva, descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. El este propriu desertului Sonora, influentat de curentul rece al Californiei, deserturilor Peru si Atacama, infulentate de curentul rece al Perului ,Saharei de Vest, aflata sub influenta curentului Canarelor si desertului Namib, influentat de curentul Benguelei.

Aceasta nu înseamna ca, în interiorul continentelor, ariditatea nu pate fi pe alocuri aproape la fel de severa. Dovada precipitatiilor medii anuale, însumand numai 1mm, înregistrate în localitatea egipteana Luxor. Uneori, ploile, si asa destul de rare, nu ajung pana suprafata terestra, picaturile evaporându-se în cadere din cauza temperaturilor extrem de ridicate ale aerului.

Drept urmare suprafata terestra, mai ales când este acoperita cu nisip, se încalzeste excesiv, atingând chiar temperaturi de 80*C. Dimpotriva, noaptea, lipsa valorilor de apa si a norilor determina cresteri exceptionale ale intensitatii radiatiei efective, ceea ce permite racirea suprafetei terestre, uneori pana la valori de 0*C Temperaturile, anuale sunt cuprinse obisnuit între 20 si 28(C Amplitidinile termice anuale se cifreaza de regula între 22 si 25(C În regiunile tropicale aride cu altitudini mai mari diferentele scad pâna la 10(C iar în cele aflate sub influenta curentilor oceanici reci, pana 5(C Spre deosebire de regiunile desertice joase, cu temperaturi extrem de ridicate si precipitatii neînsemnate, în cele cu relief înalt (Muntii Ahaggar si Tibesti din Sahara, Muntii Hijas din Arabia Saudita, Muntii Ymenului, Muntii Macdonnel si Musgrave din Desertul Australiei etc.), temperaturile scad, iar cantitatiile de precipitatii cresc apreciabil (la Windhoek, de pilda, ele ele sunt de 375 mm pe an).

Sursa acestor precipitatii este, ca si în deserturile înconjuratoare, trecerea rara a ciclonilor. În regiunile cu climat tropical semiarid valorile termice sunt relativ asemanatoare cu cele din deserturile tropicale. Ba mai mult, maxima termica absoluta a planetei Pamânt s-a înregistrat în regiunea cu climat tropical semiarid din nordul Libiei. Ea a fost de 58(C si s-a produs în ziua de 13 septembrie 1922 în orasul Al’Aziziyah,

.Cât despre precipitatii, acestea nu sunt întâmplatoare ca în deserturile tropicale, ci au o distributie sezoniera bine conturata. La periferiile dinspre regiunile subtropicale ale yonelor cu climat semiarid, precipitatiile sunt aduse în timpul iernii de ciclonii latitudinilor medii care înaiteaza spre tropice. La periferiile dinspre ecuator, dimpotriva, ploile cad vara si sunt determinate de activitatea frontului tropical. Perioadelor ploioase li se asociaza scaderi usoare ale temperaturii aerului

PADUREA TROPICALAPadurile tropicale de asemenea joaca un rol important in clima, absorband DIOXIDUL DE CARBONele absorb mai mult dioxid de carbon decat orice ecosistem de pe Terra. Pentru a clasifica o padure ca fiind tropicala trebuie ca regiunea in care se afla padurea respectiva sa aiba o temperatura medie ridicata si precipitatii bogate. Padurile care implinesc aceste conditii se gasesc spre ecuator in AMERICA CENTRALA si de sud, Asia, Africa si AustraliaO alta caracteristica a padurii tropicale este aceea ca coroanele copacilor sa comunice. In sudul Americii se afla o mare padure de acest tip ce acopera 3,5 de milioane kilometri patrati si se intinde din bazinul Amazonului pana in tarile vecine. O alta padure principala in Asia se afla in insula Noua Guinee si se intinde pana in nordul Australiei. In Africa, cele mai multe din padurile tropicale sunt adunate spre coasta Atlanticului si a bazinului raului Congo.

Aceste paduri difera de cele de la tropice prin diferite specii de arbori.In padurile tropicale temperatura medie anuala ajunge la 25 grade C, iar cea minima lunara la 18 grade C, aceste paduri nu se intalnesc unde temperatura este aproape de 0 grade, aceasta padure continand plante si animale care nu sunt adaptate la inghet. Temperatura intr-o padure tropicala nu depinde numai de distanta de la ecuator ci si de altitudine.

In padurea tropicala nu se intalneste un anotimp secetos asa ca precipitatiile lunare sunt pe undeva la 100 mm. Daca intradevar ele au o perioada de seceta, acestea sunt scurte si imprevizibile.

Solul padurii tropicale este sarac in substante hranitoare care pot fi consumate de plante. Aceste substante au fost “ spalate “ de pe sol de precipitatiile bogate, arborii absorb decat substantele care ii ajuta sa intretina tesutul viu.

Ecosistemele padurilor tropicale contin mai multe plante si animale decat oricare ecositem de pe Terra. Desi zonele padurilor tropicale s-au micsorat si s-au obisnuit cu schimbarile climatice in cateva milioane de ani, padurile tropicale sunt unele din cele mai vechi ecosisteme de pe Pamant. Ca rezultat, acestea servesc ca locuinta pentru milioane de diferite specii, unele se intalnesc doar in aceste paduri.

Desi contin numeroase specii,padurile tropicale sunt uniforme in toate zonele. Majoritatea copacilor au trunchiuri inalte, si au crengi ce pornesc aproape de la coroana. Plantele padurii tropicale au multe caracteristici fizice care apartin unui anumit habitat

Caracteristic acestei paduri este o vegetatie foarte deasa aproape de nepatruns, cu o clima calda si umeda, dupa atolul de corali urmeaza din punct de vedere a densitatii florei si faunei, padurea tropicala. Regiunile padurilor tropicale cu o vegetatie verde tot timpul anului, alcatuiesc un sistem ecologic adaptat la clima calda cu o temperatura medie anuala de 25 grade Celsius, cu oscilatii de temperatura medie anuala de 0,5 - 0,6 grade Celsius si o cantitate de precipitatii de 2.500 mm.

Padurea tropicalaSub denumirea de padure tropicala se intelege vegetatia care creste in zonele cu clima tropicala umeda

PITONUL DIN ZONA TROPICALA

PADURI TROPICALE

ZONA CU CLIMAT TROPICAL

PADURI TROPICALE UMEDE

Vegetaţia Copacii în pădurea tropicală cresc sub formă de etaje, astfel se pot aminti şase etaje de vegetaţie care nu se pot delimita clar, - pe sol sunt plantele ierboase, tufişuri, arbuşti. Solul are un strat subţire de humus cu o capacitate redusă de hrană, de aceea un rol important joacă în asigurare cu hrană Mykorrhiza

Numai 5 % din hrană sunt absorbite din sol de către plante, o parte din sursa de hrană cade ca materii în descompunere pe frunziş, sau pe sol, prin lipsa anotimpurilor există tot timpul anului frunze căzute care sunt supuse imediat unor procese de descompunere aceste substanţe în descompunere sunt imediat absorbite de plante. Furnicile şi termitele joacă un rol important în aceste procese complexe de simbioză, şi de transformare a biomasei vegetale în proteină animală,

Mediul ecuatorial se desfasoara intre 5 grade sud si10 grade nord La el se adauga si climatul musonic umed , precum si cel cu alizee.Precipitatiile depasesc 2000 mm/an ,temperatura medie anuala este de 24-26 grade C ,diminetiile sunt in mod obijnuit senine, dupa-amieziile apar fumuri ,iar noaptea temperatura scade cu pana la 10grade C.Solurile sunt acide si sarace din cauza levigarii si a descompunerii rapide a materiei .Tipul lor este cel latertic (feralitic) avand la suprafata multa silice ,iar in orizontal B exista multi oxizi de fier , ceea ce impune o culoare Brun -Rosiatica . In partiilejoase apar soluri mlastinoase si negricioase .Vegetatia este luxurianta , are cea mai mare bogatie de specii (cam 40 de speci pe hectar) , prezentandu-se etajat si inalta(15-50 m)Arbori: palmieri , ficusi , arborele de cacao , de cauciuc ,mahon etc., mai jos sunt arbusti liante si ferigi.In sectoarele umede de taram ,delte,in lungul unor fluvi cresc padurile de mangrove . Padurile ecuatoriale sunt numite selvas in Brazilia si bosanes in America Centrala

Fauna este deasemenea foarte variata :maimutele,pasari ,reptile mari , si marginale ,cateva speci de erbivore (elefant indian) si de carnivore (jaguar ,puma).

Relieful este monoton ,fiind dispus mai ales pe scuturi si platforme vechi cu exceptia cascadelor si a unor sectoare de tarm ale Anzilor si sudului HimalaieiInterventia omului prin taierea sau incendierea unor paduri ,pentru industrie agricultura sau drumuri de acces conduce la activarea puternica a pluviodonudarii cu erodarea interzisa a solului.

Realizat de:-Hognogi E. Luminita -Hognogiu E. Nicoleta -Fechete Domnita -Balas Ionut -Giurgi Gabriela -Magda Victor