Medicina Legala ZI

7/26/2019 Medicina Legala ZI

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-legala-zi 1/35

UCV/FDSS – Material didactic pentru învăţământ cu frecvenţă protejat prin Leea nr!"/#$$%

1

Universitatea din CraiovaFacultatea de Drept şi Ştiinte Sociale

MEDICINA LEGALA

Note de curs

Craiova,An universitar 2!"#2!$




2

CA%I&'LUL IDEFINI(IE, ')IEC&UL ŞI *'LUL MEDICINII LEGALE

1. Definiţia, obiectul si rolul medicinii legale

2.

Tanatologie medico-legală

De-a lungul evoluţiei ştiinţelor medicale şi juridice, definiţia medicinii legale a diferit ca formă şiconţinut de la autor la autor existând o mare varietate rivind conceţia, obiectul şi domeniul deactivitate.

Medicina legală este o specialitate medicală ce pune cunoştinţele sale de specialitate, dar şibiologice, în slujba actului de justiţie şi echitate socială.

!ducerea ştiinţelor medicale alături de actul de justiţie s-a născut din nevoia naturală şifirească a individului uman trăitor "n societate, de a afla adevărul "n toate domeniile sale de activitatedar adevărul este "ntotdeauna ştiinţific, fie socio-juridic fie medical. #n felul acesta utem vedea celedouă laturi distincte ale medicinii legale, latura consacrată rinciiilor de dret şi latura cunoştinţelor

medicale.!ceastă dualitate a făcut ca, de-a lungul anilor, având ca fundament acumularea "n tim a

cunoştinţelor social-juridice şi medicale, medicina legală să devină şi să se consolide$e ca ştiinţă şisecialitate medicală de sine stătătoare, acţionând, rin mijloace rorii, direct "n administrarea justiţieişi aducându-şi contribuţia la revenirea fatelor antisociale dar şi la erfecţionarea relaţiilor sociale.

%ustiţia, având alături de ea, ştiinţa medicală, de fat cele mai multe cunoştinţe desre ştiinţaomului, a devenit uternică şi ec&itabilă, aşa cum sunea 'laise (ascal )1*2+-1** "n ale sale/ugetări0 %ustiţia fără forţă este neutincioasă forţa fără justiţie este tiranică. %ustiţia fără forţă estecontra$isă de cei răi forţa fără justiţie este acu$ată. %ustiţia şi forţa trebuie deci reunite astfel "ncât ceeace este just să fie uternic şi ceea ce este uternic să fie just0. !ctivitatea medicinii legale, eansamblul ei, are la ba$ă activitatea exertală, adică efectuarea de exerti$e necesare şi utili$abilenumai "n justiţie.

!ceste exerti$e ot fi gruate "n următoarele atru grue mari ce constituie domeniile largi deactivitate medico-legală, solicitate de justiţie dar şi de ersoanele interesate să dovedească o stare defat cu caracter medical

• exerti$a ersoanei vii• exerti$a cadavrelor exerti$a corurilor delicate urtătoare de urme biologice sau nu• exerti$a actelor medicale, recum şi a actelor medico-legale• exerti$a resonsabilităţii rofesionale medicale )malraxis.

+n consecin-.- (roba medico-legală )robă ştiinţifică are concludenţă şi ertinenţă

- (roba medico-legală nu trebuie să fie nici neglijată dar nici absoluti$ată- 3xertul nu trebuie şi nu oate să se substituie juristului "n acte ce sunt de cometenţaacestuia- %uristul nu trebuie să-şi ba$e$e conclu$iile nu numai e exerti$a medico-legală.

2/ &anatolo0ie 1edico#le0al-

3ste artea constitutivă a ştiinţei medico-legale care se ocuă cu studiul fenomenelor,mecanismelor şi manifestărilor care reced moartea, recum şi cu cele care urmea$ă morţii.

4oartea este ousul vieţii, fiind "nscrisă "n cadrul genetic uman. 3ste deci, un fenomenuniversal şi natural şi aşa cum sunea 53637 8moartea rere$intă triumful seciei asura individului0.




3

4oartea a fost definită, de-a lungul timului, "n funcţie de gradul de$voltării ştiinţifice alerioadei resective, "n diverse moduri şi "n funcţie din unctul de vedere din care a fost rivităenergetic, c&imic, fi$ic, metabolic, religios etc.

!stă$i moartea este definită ca un proces determinat de dispariţia completă a aportului,transportului sau utilizării oxigenului la nivel celular .

#!

Stările terminale &premerătoare morţii'a (reagonia este o stare caracteri$ată rintr-o excitaţie si&o-motorie şi sen$orială a

individului concomitent cu debutul diminuării marilor funcţii vitale clasice activitatea sistemului nervoscentral, circulaţia şi resiraţia.

b !gonia )agon9lită, cometiţie recede moartea, fiind caracteristică rin stricareaec&ilibrului "ntre fenomenele biologice )caractristice vieţii şi cele tanatologice.

Din unct de vedere al duratei ei "n tim oate lisi ca "n morţile subite, oate fi scurtă )minutesau lungă )ore şi:sau $ile.

(tapele morţii!şa cum am vă$ut mai "nainte, moartea este un roces biologic care se desfăşoară "n tim,

arcurgând etae distincte. (rima etaă este numită moartea clinică şi durea$ă circa ;-* minute.

#n această etaă individual este un om mort, dar "n unele condiţii mai oate fi readus la viaţărin mijloace de reanimare secifice şi "n funcţie de cau$a morţii, deoarece "n acest interval de tim nua fost deăşită re$istenţa la anoxie a cortexului cerebral, astfel "ncât "n celulele nervoase nu s-auinstalat modificări ireversibile, incomatibile cu viaţa.

3taa a doua se numeşte moarte reală, succede rimei etae, numindu-se şi moarteabiologică, fiind caracteri$ată rin ireversibilitate şi "n care distrucţiile celulare sunt grave şi incomatibilecu viaţa.

Semnele morţii realeModificări cadaverice precoce1. ăcirea cadavruluiDuă moarte cadavrul se comortă faţă de mediul "n care se află ca un cor fi$ic inert ier$ând

căldura rin cele trei fenomene clasice iradiere, convecţie, conducţie. !stfel, el ierde căldura maireede sau mai "ncet "n funcţie de temeratura mediului ambiant. #n general se consideră că se ierdecirca 1 grad / e oră la temeratura ambientală de 1; grade / "n rimele < ore de la deces, iar aoirata răcirii făcându-se cu aroximativ 2 grade / e oră de la exterior la interior. (ierderea căldurii seface mai reede e ărţile descoerite.

*-cirea cadaveric-=!jută la stabilirea realităţii morţii=!jută la stabilirea datei morţii!eshidratarea este urmarea "ncetării circulaţiei şi acumularea sângelui şi lic&idelor "n ărţile

cele mai de jos ale cadavrului, urmată de evaorarea aei din straturile ielii suerficiale. >enomenul

este mai raid "n mediul cald şi mai evident acolo unde ielea este descoerită, sau unde stratul cornosliseşte natural )bu$e, atologic sau traumatic.

Des2idratarea cadaveric-

= !jută la stabilirea realităţii morţii.= !re valoare redusă "n stabilirea datei morţii.

"ividităţile cadaverice sau petele livide cadaverice sunt re$ultatul oririi circulaţiei şi acumulăriisângelui "n vasele sanguine situate "n regiunile cele mai de jos ale cadavrului )funcţie de o$iţia sanumită o$iţie declivă, sub acţiunea gravitaţiei.

3le au o culoare liliac&ie, vânătă, de unde şi denumirea lor.Lividit-ile cadaverice

= Definesc o$iţia cadavrului imediat duă moarte.=!jută la stabilirea realităţii morţii.




4

= !jută la stabilirea datei morţii.= Dau indicii şi asura cau$ei morţii.igiditatea cadaverică este consecinţa "ncetării metabolismului, scăderii re$ervei de !T( )acid

adeno$intrifosforic din muşc&i, duă moarte, ce conduce la creşterea vâsco$ităţii mio$inei şi imlicit lascăderea lasticităţii musculare, urmată de "ntărirea şi rigidi$area lor.

?igiditatea cadaverică= !jută la stabilirea realităţii morţii= !jută la stabilirea datei morţii= Dă indicii şi asura cau$ei morţii.

Modificări cadaverice tardive@unt rere$entate de utrefacţie, stadiu ce succede autoli$ei ostmortale.

#n acest stadiu, comonentele fundamentale ale organismului viu, glucide, liide, rotide,suferă un roces de degradare ână la stadiul de comonente anorganice.

(rima manifestare a utrefacţiei este aariţia etei ver$i de utrefacţie "n regiunea iliacădreată a abdomenului ca urmare a combinării &emoglobinei cu &idrogenul sulfurat )52@, dândnaştere la sulf&emoglobină de culoare verde.

Modificări cadaverice con)ervatoare #n funcţie de condiţiile mediului "nconjurător, "n care se află cadavrul, utrefacţia oate fi orită

şi c&iar "nlăturată, ducând la situaţii "n care cadavrul oate fi conservat "n mod natural- mumificarea naturală- adioceara este re$ultatul unui roces de saonificare a grăsimilor unui cadavru, "n lisa

oxigenului şi a re$enţei amoniacului re$ultat din debutul utrefacţiei- lignificarea, este o formă mai uţin "ntâlnită, etrecându-se "n soluri uternic acide

)turbării, mlaştini.

- ietrificarea rere$intă fenomenul de minerali$are intensă a ţesuturilor duă moarte, "nsecial cu săruri de calciu.- "ng&eţarea cadavrelor se reali$ea$ă "n condiţii de temeraturi sub A grade / când utrefacţia

este orită iar cadavrul se ăstrea$ă intact cât tim există temeratura scă$ută.

Cla)ificarea medico*leală a morţiiDin unct de vedere medico-legal moartea oate fi violentă sau neviolentă )atologică.@e "nţelege rin moarte violentă, acea moarte rodusă rin acţiunea agenţilor traumatici,

indiferent de forma lor energetică, din exteriorul corului omenesc. 3a este "ntotdeauna re$ultatulneresectării legilor, imunându-se efectuarea autosiei medico-legale.

4oartea neviolentă sau atologică se datorea$ă exclusiv cau$elor interne ale organismului

uman.

Moartea )u+ită ,i moartea )u)pectă4oartea subită este o formă raidă a morţii atologice instalându-se brusc la ersoane aflate "n

stare de sănătate aarentă sau la bolnavi la care evoluţia bolii nu lasă să se "ntrevadă un sfârşit letalaroiat.

/aracteristica fundamentală a acestei morţi este lisa aroae totală a semnelor medicale caresă averti$e$e de aroierea ei.

4oartea susectă este o formă a morţii subite dar care se etrece fie "n locuri ublice, la loculde muncă sau "n locuri i$olate, e câm, "n oduri şi care tre$esc interesul oiniei ublice, obligândautorităţile cometente să ia măsurile adecvate.




5

-aportul de cau.alitate în medicina lealăBorbim "n ca$ul medicinii legale de două tiuri de cau$alitate legate de tanatologie raportul de

cauzalitate direct# raportul de cauzalitate secundar.1. ?aortul de cau$alitate direct, oate "mbrăca două asectea raort de cau$alitate direct şi necondiţionat mortal

b raort de cau$alitate direct şi condiţionat.?aortul de cau$alitate direct şi necondiţionat mortal se instituie atunci când traumatismul

suferit de victimă duce "ntotdeauna la moarte, indiferent de momentul, condiţiile roducerii şiosibilităţile asistenţei medicale de urgenţă )decaitarea.

?aortul de cau$alitate direct şi condiţionat se instituie atunci când traumatismul suferit devictimă este nemortal rin el "nsuşi dar acţionea$ă e terenul deja atologic al victimei.

2. ?aortul de cau$alitate secundar se stabileşte atunci când traumatismul este nemortal rinel "nsuşi, dar "n evoluţia clinico-medicală a victimei aar comlicaţii care conduc la moarteaacesteia.

&*AUMA&'L'GIE MEDIC'#LEGAL3>actorii existenţi de mediu, ot acţiona asura corului uman sub diferite forme de energie

rovocând tulburări grave sau mai uţin grave ale integrităţii funcţionale şi anatomice ale acestuia.>uncţie de energia sub care acţionea$ă agenţii traumatici ot fi mecanici, fi$ici, c&imici,

biologici, si&ici.raumatoloie mecanică@tudierea le$iunilor traumatice, interretarea lor, găsirea mecanismului de roducere, recum

şi identificarea agentului traumatic, rere$intă roblema caitală a medicinii legale de care deindere$olvarea corectă a ca$ului, atât la cadavru cât şi la omul viu.

7e$iunile roduse de agenţii traumatici mecanici se "mart "n două mari categorii le$iunitraumatice fără soluţie de continuitate a tegumentului )adică ielea situată la locul acţiunii agentului

este "ntreagă, nesuferind discontinuităţi şi le$iuni traumatice cu soluţie de continuitate a tegumentului)"n acest ca$ ielea re$intă discontinuităţi mai mari sau mai mici, unice sau multile.Le.iuni fără )oluţie de continuitate ale teumentelor

3c&imo$a sau vânătaia este rere$entată de un revărsat sanguin de "ntindere variabilă "n grosimeategumentului şi a ţesutului gras subcutanat.

4ecanismul de roducere este acela al lovirii sau comresiunii asura regiuni tegumentareresective, urmată de mici ruturi vasculare cailare şi extrava$area sângelui "n ţesuturile "nvecinate.

3c&imo$ele ot fi traumatice, sontane - "n asfixii, intoxicaţii, infecţii, veninuri, "n &emoatiigrave, leucemii, tromboenii, ec&imo$e subconjunctivale "n tuse convulsivă, contracţii uterine, efort devomă, endocardite etc.

5ematomul rere$intă acumularea de sânge "n urma ruturii unor vase de calibru mai mare

decât cailarele şi acumularea lui "n cavităţi naturale ale corului sau oate să-şi forme$e roriacavitate. 6ravitatea acestei le$iuni este dată de volumul său şi, foarte imortant, de locali$area sa.5ematoamele sunt atologice, traumatice.3xaminarea şi descrierea corectă a &ematoamelor ermit a stabili- realitatea traumatismului- intensitatea traumatismului- uneori numărul de lovituri- data roducerii &ematomului- circumstanţele roducerii.Le.iuni cu )oluţie de continuitate a teumentului3xcoriaţia sau $gârietura, roducându-se rin frecarea regiunii sau ărţii corului de obiecte

ascuţite, rugoase sau tăioase. De obicei sunt suerficiale şi funcţie de rofun$imea lor ot sângera sau




6

nu )sângerarea se roduce atunci când sunt le$ate vârfurile ailelor dermice. Dacă aceste vârfurirămân intacte se roduce o limforagie.

>orma şi numărul excoriaţiilor varia$ă "n funcţie de natura şi forma obiectului care le-a rodus./ând sunt e surafeţe "ntinse vorbim de $onă sau lacard excoriat.

3xaminarea şi descrierea corectă a excoriaţiilor ermit a se stabili

- realitatea traumatismului- data robabilă a rocedurii- circumstanţele rocedurii- uneori identificarea agentului vulnerant )de exemlu, ung&ii.(lăgile sunt le$iuni roduse rin traumatisme mecanice, având la origine un agent traumatic

mecanic. >uncţie de acest agent ele ot fi "nţeate, tăiate, "nţeate-tăiate, desicate, $drobite etc.6radul de afectare al corului uman sau al $onei anatomice afectate se exrimă obişnuit rin

rofun$imea lăgii ce oate fi suerficială sau rofundă.(laga "nţeată este diferită ca morfologie funcţie de diametrul obiectului "nţeător. 6ravitatea ei

constă "n strânsa legătură cu $ona toografică afectată, rofun$imea sa şi aşa cum am arătat mai susde diametrul agentului vulnerant.

(laga tăiată se reali$ea$ă cu obiecte, numite tăietoare ure lama de bărbierit, briciul, ciobul desticlă etc.

>uncţie de gradul de ascuţire al obiectului aceste lăgi re$intă margini erfect regulate, liniare.7a cele două caete )ung&iuri, oate re$enta câte o excoriaţie suerficială. /aătul de unde

a "nceut tăierea, de obicei, este lisit de această excoriaţie sau este mult mai scurtă.(laga "nţeată-tăiată este re$ultatul acţiunii unui briceag, şiş etc. 6ravitatea lor este direct

roorţională cu regiunea anatomică interesată, rofun$ime, număr de canale etc.(laga desicată se roduce rin intermediul unor obiecte tăietoare-desicătoare ca toor,

secure, toorişcă, bardă etc. De obicei sunt grave, utând interesa şi oasele.(laga contu$ă aare "n urma acţiunii unui cor dur e tegumentele aflate de cele mai multe ori

deasura unor structuri anatomice dure cartilagii sau oase.(lăgile muşcate )roduse de om sau animale au caracteristici ce deind de forma danturii,

reali$ând adevărate amrente e tegumente.3xaminarea şi descrierea corectă- realitatea traumatismului- originea etiologia le$iunii- uneori, identificarea obiectului )când acesta a rodus o le$iune marCer- mecanismul de roducere- numărul de lovituri- direcţia de lovire- cau$a morţii

- uneori, forma medico-legală )crimă, accident, suicid. De exemlu lăgile tăiate ale gâtului.Fracturile categorie secială de traumatisme mecanice sunt rere$entate de luxaţii şi fracturi osoase

care au dret re$ultat, de cele mai multe ori, urmări deosebit de grave redori, anc&ilo$e, şoc, embolii,infecţii, calus vicios etc.

>racturile rere$intă soluţii de continuitate a osului şi reacţiile neuroreflexe generale şi locale cele "nsoţesc.

3xaminarea şi descrierea corectă a fracturilor ermit a stabili- realitatea traumatismului )infiltratele sanguine din diloe re$istă şi la o lună duă moarte- intensitatea traumatismului )de exemlu, osul cranian nu re$istă la imacte cu vite$e mai mari

de 2A Cm:&

- numărul de lovituri )coresun$ător numărului focarelor de fractură- succesiunea "n tim a loviturilor




7

- direcţia de lovire- cau$a morţii- caracterul vital sau ostvital- uneori, obiectul vulnerant etc.Lu4aiile

7uxaţiile rere$intă "ndeărtarea extremităţilor osoase dintr-o articulaţie şi menţinerea lor "ntr-un raort anatomic anormal.

3xaminarea şi descrierea corectă a luxaţiilor ermit a stabili- realitatea traumatismului- intensitatea traumatismului- mecanismul de roducere.?uturile şi strivirile de organe@e "ntâlnesc "n căderi de la "nălţime, exlo$ii, accidente de trafic, traumatisme de intensitate

majoră.?uturile de organe cavitare, de anevrisme se ot "ntâlni şi la traumatisme minore )facilitate, de

obicei, de gradul de lenitudine.

?eacţia vitală?ere$intă totalitatea modificărilor locale şi generale, sistemice, ca urmare a unei agresiuni, de oricenatură, asura organismului uman.

@tudierea reacţiei vitale, "n medicina legală, are o imortanţă covârşitoare, deoarece ermiteexertului să oată diferenţia o le$iune de violenţă rodusă "n timul vieţii victimei, sau aroae demoartea sa, de una reali$ată ost-mortem.

raumati)mele cranio*cere+rale@unt "ntâlnite foarte frecvent "n ractica medico-legală, generând "n mult$e ca$uri dificultăţi "n

stabilirea obiectului vulnerant care le-a rodus )mai ales la cadavre, urmate timi de "ngrijiri medicalelungi sau foarte lungi la suravieţuitori şi care "n cea mai mare măsură sunt "nsoţite de scădereacaacităţii de muncă, de aariţia unor comlicaţii tardive "nsoţite de manifestări si&ice şi:sauneurologice.

Le.iunile părţilor moi pericraniene!cestea ot fi cu sau fără soluţie de continuitate a tegumentului având orice locali$are. (ot

leda entru un mecanism direct acele le$iuni situate "n vertex şi:sau cele care au o direcţie oblică.Le.iunile oa)elor craniului &Fracturile'bişnuit se "mart "n fracturi de boltă craniană şi fracturi de ba$ă de craniu.A/ $racturile oaselor bolţii craniene produse prin mecanisme active. !cest ti de fracturi sunt "n

strânsă concordanţă cu surafaţa obiectului care loveşte sub < cm ătraţi, se reali$ea$ă o fractură "nfundată cu margini şi contur regulat, aşa numita fractură rin ştanţare, când surafaţa obiectuluivulnerant are aria curinsă "ntre <-1* cm ăstraţi aare o fractură cu "nfundare, asociată cu fracturi

liniare iradiate.0! $racturile oaselor bazei craniului. (ot fi roduse rin mecanisme directe, ca "n ca$ul "muşcărilor "n ceafă, la ba$a craniului, sau a acţiunii corurilor vulnerate, rin orificiul bucal sau na$al.

Le.iunile traumatice ale menielui@unt de origine vasculară fiind "nsoţite de fracturi osoase. Eivelul locali$ării afecţiunii, face ca

aceste le$iuni să se numească &ematomul extradural, &ematomul subdural şi &emoragia meningee.5ematomul extradural este o colecţie sanguină situată "ntre faţa internă a oaselor craniului şi

faţa externă a durei mater.5ematomul subdural este urmarea acumulării sângelui "ntre faţa internă a dureri şi cea externă

a letomeningelui, fiind de cele mai multe ori traumatic, dar nu sunt excluse şi cau$ele medicale.1emoraie meninee )au )u+ara2noidiană

3ste o le$iune gravă, cu lic&id cefalora&idian &emoragic, tulburări neurologice majore, iritaţiemeningeală şi corticală mai mult decât semnificative.




8

Le.iuni cere+rale!tunci când se roduce un imact )lovitură asura craniului, de la locul de acţiune ale

agentului traumatic ornesc unde vibratorii ce se roagă "n "ntreaga masă cerebrală, de la un ol laaltul.

7a locul de imact se roduce o le$iune suerficială numită contu$ie corticală )regiune

&emoragică, obişnuit circumscrisă, iar "n regiunea ousă, rin resarea creierului de os )faţa internă aosului) se formea$ă o a doua le$iune contu$ivă, numită contu$ie de contralovitură.

!ilacerarea cerebrală. ?ere$intă o le$iune traumatică gravă ce resuune distrucţiasubstanţei cerebrale mai "ntinsă sau mai uţin "ntinsă. bişnuit se roduce rin enetrarea esc&ilelor)fragmentelor osoase "n masa cerebrală.

%ematomul intracerebral. @e formea$ă rin acumularea unei cantităţi mari de sânge. @ediferenţia$ă de accidentul vascular cerebral rin aceea că nu aare singur, fiind "nsoţit şi de alte le$iunitraumatice craniene, fiind situat mai către surafaţa creierului şi este "nsoţit de alte mici &ematoamedisuse "n jurul lui.

&omoţia cerebrală. 3ste o le$iune tran$itorie, de scurtă durată, ce nu roduce modificăriorganice cerebrale, ci numai funcţionale.

&rau1atis1ele 05tului, toracelui, a6do1enului, 1e16relor şi coloanei verte6raleraumati)mele âtului@e "ntâlnesc frecvent "n ractica medico-legală, având mecanisme diferite agresiuni,

accidente, autoroducere.Din unct de vedere medical ele se "mart "n "nc&ise şi desc&ise.

raumati)mele toracelui/a şi cele ale gâtului sunt "nc&ise şi desc&ise, interesând tegumentul, muşc&ii şi oasele

eretelui toracic, organele interne toracice )cordul, lămânii, recum şi marile vase de sânge şi nervii.raumati)mele a+dominale(ot fi cu, sau, fără soluţie de continuitate, utând rovoca moarte rin ruturi ale organelor

interne sau interesarea lor rin obiecte tăietoare, "nţeătoare-tăietoare, tăietoare etc.raumati)mele mem+relor?esectă clasificarea generală a traumatismelor )"nc&ise sau desc&ise, recunoscând diverse

mecanisme de roducere. (ot fi mortale atunci când interesarea vaselor de sânge roduce &emoragiimasive, sau rin fracturi multile determină aariţia şi instalarea şocului traumatic.

raumati)mele coloanei verte+rale@e manifestă sub formă de luxaţii, &ernii de disc şi fracturi. !ceste traumatisme ot interesa

sau nu măduva sinării, recum şi nervii emergenţi ai măduvei.Căderea ,i precipitarea

#nţelegem rin cădere sc&imbarea o$iţiei de ec&ilibru a corului omenesc e acelaşi lan desusţinere. 7e$iunile roduse rin cădere au două mari caracteristici sunt uniolare )aşe$ate e acelaşi

lan al corului omenesc şi situate "n mod obişnuit e ărţile roeminente ale corului omenesc.'recipitarea. ?ere$intă sc&imbarea o$iţiei de ec&ilibru a corului omenesc de e un lansuerior de susţinere, e altul inferior, sub acţiunea gravitaţiei şi fără mijloace de sustentaţie.

/aracteristic reciitării este diferenţa enormă dintre le$iunile externe, de obicei minime şimarea dramă a organelor interne )ruturi organice masive, &emoragii interne mari etc..

&est de autoevaluare 1. Definiţi medicina legală.2. /are sunt domeniile de activitate medico-legaleF+. /are sunt caracteristicile robei medico-legaleF<. /e este tanatologia medico-legalăF

;.

/um se clasifică juridic şi medico-legalF*. /are este scoul studierii le$iunilor traumatice




9

G. (reci$aţi tiurile de le$iuni traumaticeH. /um se roduce o lagă contu$ă. /e imortanţă re$intă studierea fracturilor1A. Inde se ot "ntâlni ruturile şi strivirile de organe.




10

CA%I&'LUL IIACCIDEN&ELE DE &*AFIC, LE7IUNILE ŞI M'A*&EA %*IN A*ME DE F'C

Seciunea de 8nv-are.1. !ccidentele de trafic rutier2. !ccidentele de trafic feroviar+. !ccidentele maritime<. !ccidente de avion;. Diagnosticul le$iunilor roduse rin arme de foc*. Eoţiuni introductive rivind re$olvarea roblemelor exerti$ei medico-legale

3ccidentele de trafic rutier/lasificăm ve&iculele "n trei mari claseJ. !utove&icule cu roţi de cauciuc motociclete, motorete, scutere etc. autove&icule de mărime

mijlocie autoturisme, autofurgoneteautove&icule mari cu motor roeminent )camioane, cu motorinterior )autobu$e.

JJ. !utove&icule cu roţi metalice tren tramvai metrou.JJJ. !utove&icule fără motor căruţe, biciclete, etc./ele mai frecvente tiuri de accidente sunt auto-ietoni, auto-moto, auto-auto. 3)pectele le.iunilor la ocupanţi/a urmare a decelerării rin frânare sau orire bruscă a ve&iculului, călătorii ot fi roiectaţi de

e scaunele lor sau "n ca$uri mai grave, ei ot fi ejectaţi afară din ve&icul, o dată cu desc&idereaortierelor. #n acest mod, rin lovire succesivă de mai multe obstacole, se reali$ea$ă o succesiune deimacturi rimare, secundare, terţiare.

cuanţii unui autove&icul, "n mod obişnuit, ot fi suuşi la două mecanisme le$ionale- (rin şoc direct )roiectare sau ejectare cu imacturi largi. #n acest mecanism, ărţile moi se

comortă diferit, "n funcţie de regiunea toografică astfel, la coase, gambe, genunc&i, ărţile moi suntmai afectate decât sc&eletul şi invers, la umăr şi antebraţe, ărţile osoase sunt mai grav le$ate decâtcele moi.

- (rin forţele cinetice şi vibratorii create, aare mecanismul le$ional secific traumatologieirutiere, ca urmare a acceleraţiei şi deceleraţiei bruşte, care modifică greutatea dinamică a organelor şio$iţia lor anatomică.

Le.iunile la pietoni1. Mecanismele simple

a 7e$iunile de lovire sau de imact direct )locul unde autove&iculul ia contact "n rimul

moment cu corul victimei deind de artea cu care autove&iculul loveşte şi sunt rere$entate rinec&imo$e, excoriaţii, &ematoame, fracturi, lăgi contu$e. Eivelul la care se află aceste le$iuni cororalecoresunde ărţii cu care a lovit ve&iculul )de exemlu le$iuni la nivelul gambei roduse rin lovire cubara din faţă, la coase şi ba$in cu caota.

b 7e$iunile de roiectare sunt olimorfe, de obicei grave, dar de cele mai multe ori mortale,interesând constant craniul. !ceste le$iuni se găsesc e artea ousă celor de lovire, fiind locali$ate eun singur lan al corului şi e o surafaţă mare.

c 7e$iunile de călcare sunt mai rare ca mecanism simlu, de sine stătător, de cele maimulte ori fac arte dintr-un mecanism asociat cu lovirea şi roiectarea.

#n raort cu greutatea autove&iculului aar le$iuni grave, care "n mod constant duc la moarte.d 7e$iunile de agăţare şi târâre aar sub formă de excoriaţii "n lacard ce ot imita arsurile

sau cu numeroase dungi de detaşare a tegumentului, indicând direcţia de mers a autove&iculului.(. Mecanismele complexe.




11

a9 Lovirea şi c-derea se "ntâlnesc "n ca$ul ve&iculelor cu vite$ă redusă, fiind exrimate rinle$iuni mai uţin "ntinse şi "n general e ărţile roeminente. @e constată două focare le$ionale unul lanivelul unde loveşte ve&iculul şi altul "n $ona "n care victima ia contact cu lanul de susţinere. 7e$iunilede lovire aar sub formă de ec&imo$e, &ematoame, ruturi musculare, fracturi, iar cele de cădere calăgi contu$e, excoriaţii, fracturi.

b Lovirea#proiectarea este de dearte cel mai frecvent mecanism "n roducerea le$iunilor,mai ales la ve&icule cu o vite$ă mai mare de <A-;A Km:&, când duă lovire victima este aruncată câţivametri.

Dacă locul de lovire este situat sub centrul de greutate al victimei, le$iunile de roiectare voraare e acelaşi lan cu cele de lovire.

c Lovirea#6ascularea#proiectarea se "ntâlnesc la vite$e sub <A Km:&. #n rulare ve&icululloveşte victima )rimul focar de lovire, o aruncă e caotă )al doilea focar şi aoi, duă basculare, oroiectea$ă e lanul de rulare )al treilea focar de le$iuni.

d Lovirea#c-derea#c-lcarea, lovirea#c-derea#t5r5rea sunt mecanismecomlexe mai frecvente decât cele simle şi se caracteri$ea$ă rin multiolaritatea le$iunilor, rinimosibilitatea individuali$ării fiecărei le$iuni "n arte "n raort cu mecanismul de roducere şi re$enţa

obligatorie a le$iunilor osoase lurifocale.4ro+lemele e5perti.ei medico*leale

@e imune cercetarea tuturor cau$elor ce ar utea exlica un accident de trafic "n vedereacuantificării exacte a factorilor imlicaţi examenul la faţa locului, examenul &ainelor, examenul victimeirin autosie.

3ste necesar examenul alcoolului "n sânge )alcoolemia şi urinei )alcooluria atât la victimă, câtşi la conducătorul ve&iculului care a rodus accidentul. #n lus, la conducătorul auto se face un examenclinic entru decelarea eventualei stări de intoxicaţie alcoolică, care modifică reflexele şi alungeştetimul de reacţie.

3ccidentele de trafic feroviarDin unct de vedere juridic, moartea rin accident de trafic feroviar oate fi sinucidere,

omucidere, accident, accident de muncă, disimularea unei omucideri rin aşe$area cadavrului e caleaferată, dar se ot "ntâlni asecte de cădere accidentală din tren, electrocuţia accidentală, la ersoanece călătoresc e acoerişurile trenurilor electrice.

(rin articularităţile ce le are, trenul roduce cel mai adesea accidente mortale. Datorită roţilormetalice şi greutăţii garniturii resective, călcările sunt urmate de secţionarea corului L uneorifragmentele de cor rămân legate "ntre ele rin unţi de iele care ot re$ista călcării. Duă unasemenea accident, la locul fatei rămân foarte uţine ete de sânge, ceea ce creea$ă susiciuni dacănu cumva ne aflăm "n faţa unei disimulări )cadavre use e linie. Trebuie avut "n vedere căsecţionarea sontană a corului nu duce totdeauna la &emoragii mari, deoarece circulaţia se oreştesontan )cordul, iar vasele intră "ntr-o contracţie sastică, caracterul vital infiltrativ al le$iunilor din

focarul mare de distrugere )locul secţionării este foarte slab. #n toate asemenea situaţii exertul vacăuta caracterul vital al le$iunilor la distanţă faţă de focarul mare de distrugere )ec&imo$e şi excoriaţiie membre ot fi mai infiltrate, datorită ersistenţei duă secţionare, un tim oarecare, a circulaţieisangvine "n vase de calibru mai mic - tim "n care se oate constitui infiltratul sangvin.

3ccidentele maritime3le sunt foarte rare "n tim de ace, osibilităţile de salvare, urmarea condiţiilor te&nice

existente, fiind viabile "n ca$ de naufragiu.(roblemele medico-legale ale exerti$ei vi$ea$ă identificarea victimelor )mai dificilă la cele

descoerite târ$iu, "n stare avansată de utrefacţie, stabilirea cau$ei morţii )"necare, carboni$are,intoxicaţie cu oxid de carbon.

3ccidente de avion

>oarte rare la sol )ateri$are, decolare, cel mai adesea au loc "n aer la "nălţime - adevăratecatastrofe aeriene.




12

3xerti$a medico-legală este foarte dificilă "n identificarea victimelor )duă foaia de bord,acestea fiind carboni$ate, decaitate, fragmentate, recurgându-se adesea la secialişti stomatologic)odontograma, criminalişti )fotografii, amrente digitale, almere, semne articulare, cicatrici,&emangioame, culoarea ărului, oc&ilor, tatuaje etc., examinări biologice entru stabilirea gruei desânge, determinarea sexului )cromatina sexuală.

#n afara catastrofelor aviatice este osibilă moartea subită "n avion )&iertensivi, cardiaci etc..

LE7IUNILE ŞI M'A*&EA %*IN A*ME DE F'C

(rin forţa lor distructivă mare, ermiţând agresiuni de la distanţă, armele de foc şi, imlicit, le$iunileroduse de ele, ridică o serie de robleme medicale, medico-legale şi de anc&etă rivind stabilireaunor realităţi, adevăruri absolut necesare justiţiei

1 Dacă le$iunile au fost roduse rin arme de foc2 /are dintre acestea rere$intă orificiul de intrare şi de ieşire+ Diferenţierea acestora de alte eventuale le$iuni traumatice

< #muşcarea s-a rodus "n tim ce victima era "n viaţă sau duă decesul acesteia )caracterulvital sau ost-mortem al lăgii; Distanţa de la care s-a tras* @tabilirea caracterului de autorovocare a le$iunilor, atunci când este ca$ulG Eumărul şi succesiunea "muşcărilorH Direcţia din care s-a tras ?aortul de cau$alitate dintre le$iunile constatate şi moartea victimei1A#n ca$ul suravieţuirii victimei, stabilirea gradului gravităţii vătămării cororale "n raort cutimul necesar vindecării şi arecierea eventualelor infirmităţi, invalidităţi, recum şi L atuncicând este ca$ul L demonstrarea autoroducerii le$iunilor11@tabilirea identităţii armei incriminată "n agresiune.

Duă cum se oate constata, vătămările rin arme de foc fac arte din gruul le$iunilorroduse rin agenţi mecanici, având un asect variat, iar "nţelegerea şi interretarea lorornesc de la noţiuni elementare de balistică judiciară.Diano)ticul le.iunilor produ)e prin arme de foc3le sunt rimare şi secundare. /ele rimare aar "n tragerile de la orice distanţă şi se datoresc

roiectilului )glonţului, iar cele secundare se roduc sub acţiunea fractorilor secundari )comlementariai "muşcării L ulberea arsă şi nearsă, flacăra, ga$ele L şi se găsesc numai atunci când tragerea s-afăcut de aroae, fiind strâns legaţi şi de felul armei cu care s-a executat tragerea.

6rificiul de intrare3ste o lagă rotundă sau ovalară cu lisă de substanţă la nivelul ielii )oricât am "ncerca să

aroiem bu$ele lăgii, ele nu se ot adata entru a reali$a 8continuitatea0 tegumentului, aşa cum se

"ntâmlă la lăgile "nţeate de exemlu, având marginile fin $imţate, "nconjurate de o $onă de circa 1-+mm excoriată )de$eiteli$ată, de culoare roşie )ce se ergamenta$ă duă moarte, reali$ând guleraşulde ero$iune )de excoriere. (e interiorul acestei $one se găseşte inelul de ştergere )de mânjire. (rinte&nici de laborator )examen stereoscoic sau radiologic, "n această $onă se oate "ntâlni inelul demetali$are format din articule de lumb, mai ales când glonţul nu are manta.

6uleraşul de ero$iune se roduce rin acţiunea mecanică de frecare a roiectilului, iar inelul deştergere, având un asect negricios, se reali$ea$ă rin deunerea unsorii şi a fumului antrenat deglonţ.

Din canalul ţevii armei, o dată cu coloana de aer, flacăra, ga$ele şi glonţul sunt scoase şiarticule de funingine, ulbere arsă şi nearsă, unsoare de armă )firesc dacă aceasta a fost unsă,articule de metal desrinse din eretele ţevii sau din cartuş, dar şi raf sau alte tiuri de articule,

dacă arma nu a fost "ntreţinută coresun$ător.




13

@imlificat, utem sune că factorii sulimentari ai "muşcării se distribuie sub forma unui concu vârful la gura ţevii, având următoarea ordine )de la gura ţevii "nainte flacăra, ga$ele, funinginea,articulele de ulbere arsă sau nearsă.

rdinea rere$intă distanţa e care o arcurg aceste elemente ornind de la gura ţevii.Canalul

3ste traseul arcurs de glonţ de la orificiul de intrare, rin corul omenesc, ână la ărăsirea lui)orificiu de ieşire sau ână la locul unde s-a orit "n cor. Deci vom avea lăgi transfixiante sau oarbe.

situaţie aarte o au organele cavitare ce conţin lic&id )stomac,ve$ică urinară sau organe cu conţinut bogat "n lic&id, care datorită efectului &idrodinamic rodus deroiectilul ce le străbate, exlodea$ă.

asele late, la străbaterea lor de către roiectil, ăstrea$ă 8amrenta0 orificiului de intrare, careare forma unui trunc&i de con cu ba$a mică la exterior şi cea mare la interior. Dacă de exemlu glonţula intrat "n craniu )formând orificiul descris şi mai are forţa vie să-i ărăsească, la ieşire va forma unorificiu de acelaşi asect numai că ba$a mică a trunc&iului de con va fi e tăblia internă, iar ba$a etăblia externă.

#n general, când energia glonţului este mare şi "ntâlneşte "n drum un os lung, se formea$ă un

orificiu cu lisă de substanţă, având de o arte şi alta de fragmente esc&iloase, aducând cu imagineaunui fluture cu ariile "ntinse.!tunci când roiectilul nu mai are suficientă energie să străbată osul, el este 8deviat0 de re$istenţaacestuia, alunecând e sub iele, ărăsind corul la olul ous celui rin care a intrat. !cest canal senumeşte 8"n seton0 şi se oate "ntâlni la regiunea caului.

6rificiul de ie,ire7ocul de unde roiectilul ărăseşte corul are caracteristici şi articularităţi caracteristice, ce "l

deosebesc net faţă de cel de intrare!. este neregulat, ca urmare a deformării glonţului şi a'. antrenării de către acesta a fragmentelor osoase fracturate avem orificiu de ieşire

triung&iular, stelat sau 8"n fantă0/.

nu re$intă lisă de substanţă. 4arginile lăgii se vor alii şi vor acoeri erfect orificiulD. ţesuturile vor fi răsfrânte "n afară )everted3. obişnuit, diametrul orificiului de ieşire este mai mare decât cel de intrare>. nu se oate constata urma factorilor rimari şi secundari ai "muşcării )excetând rarele

ca$uri când se oate vedea un inel de contu$ie, atunci când tegumentul este strivit de unobiect dur ortmoneu, $id, sătar de scaun

6. oasele au orificii caracteristice, deoarece numai la ărăsirea osului se detaşea$ă esc&ileosoase.

Tragerile cu arma de vânătoare cu alice re$intă o serie de caracteristici individuale binedeterminate.

De la gura ţevii alicele merg )"n 8sno0 ână la circa A,; m de aici cele eriferice se desrindde gru, acţionând e cont roriu, ca roiectil de sine stătător )deci vom avea un gru de alice şi alteledisersate de gru. #ntre 2,+-+ m, disersia este comletă, astfel că la circa ; m alicele se "mrăştie eo arie cu diametrul de 1;-2A cm. 7a 1A m "mrăştierea lor se face e o surafaţă de 2A-<A cm.

7oţiuni introductive privind re.olvarea pro+lemelor e5perti.ei medico*lealeMetode de la+orator ajutătoare în preci.area diano)ticului de plaă împu,cată4etoda radiologică ermite reerarea roiectilelor şi a fragmentelor acestuia "n regiuni greu

accesibile sau mascate, dar şi "n reliefarea inelului de metali$are. altă categorie sunt examenele stereoscoice şi stereoradiografice ce evidenţia$ă urmele metalice,ulberea şi funinginea de la orificiul de intrare.

>actorii secundari ai "muşcării se evidenţia$ă rin reacţia cu brucină )culoare roşie, o$itivă,

cea cu culfat de difenilamină )albastru "n re$enţa nitraţilor din ulbere, recum şi reacţia cu brucină şidifenilamină.




14

&est de autoevaluare1. /are sunt cele mai frecvente tiuri de accidente de trafic rutier2. 3numeraţi le$iunile la ocuanţii dintr-un automobil "n cadrul unui accident de trafic rutier+. /um se roduc le$iunile la ietonii imlicaţi "ntr-un accident de trafic rutier.

<.

/are sunt roblemele exerti$ei medico-legale "n accidentele de trafic rutier.;. /e robleme ridică exerti$ei medico-legale "n accidentele de trafic feroviar, aerian şi

maritim.*. /are sunt roblemele la care trebuie să răsundă exerti$ei medico-legale "n le$iunile şi

moartea rin arme de foc.G. /um se stabileşte diagnosticul le$iunilor roduse rin arme de foc.H. /um se stabileşte care este orificiul de intrare şi ieşire a unui roiectil.. /um se clasifică asfixiile mecanice acute1A. (roblemele exerti$ei medico-legale "n asfixii




15

CA%I&'LUL IIIASFI:IILE MECANICE, LE7IUNILE ŞI M'A*&EA %*'DUSE %*IN AGEN(I FI7ICI

Seciunea de 8nv-are.

1.

(roblemele exerti$ei medico-legale2. 7e$iunile şi moartea rin temeratură "naltă+. 7e$iunile şi moartea rin frig<. 7e$iunile şi moartea rin variaţiile resiunii atmosferice;. 7e$iunile şi moartea roduse rin radiaţii ioni$ante*. 7e$iunile şi moartea rin energie electrică

(utem defini resiraţia ca fiind rocesul care asigură aortul continuu de oxigen din mediul "nconjurător la nivelul mitocondriilor celulare, unde "şi au sediul en$imele oxireducătoare ce catali$ea$ăreacţiile dintre oxigenul molecular şi roduşii finali ai oxidării anaerobe şi eliminarea "n mediul ambiantal dioxidului de carbon, rodus "n celulele de reacţiile oxigenului cu metaboliţii energetici.

!sfixiile mecanice se "mart "naasfixii rin comresiune sân$urare ştragulare cu laţul sugrumarecomresiune toraco-

abdominală.basfixii rin oclu$ie sufocarea )oclu$ia orificiilor resiratorii oclu$ia căilor resiratorii rin

cori străini oclu$ia căilor resiratorii rin lic&ide )"necul.4ro+lemele e5perti.ei medico*leale3xerti$a medico-legală trebuie să elucide$e cau$a morţii stabilinda dacă moartea a fost violentă şi s-a datorat unei asfixii mecaniceb care a fost modalitatea de asfixiec eventualele le$iuni de violenţă descoerite e cadavru şi

stabilirea roducerii lor "nainte sau duă moarte mecanismul de roducere gravitatea lor articiăriiacestor le$iuni sau nu, la roducerea morţii.

Spân.urarea3ste asfixia mecanică reali$ată rin comresiunea gâtului efectuată de către un laţ asura

căruia acţionea$ă greutatea corului victimei.@ân$urarea oate fi tiică când nodul este situat la ceafă, e linia mediană, corul atârnând

liber )fără srijin e icioare sau alte ărţi şi atiică, când nodul oate fi situat oriunde "n afara regiuniimediane a cefei. 3a oate fi comletă, când truul atârnă liber "n laţ şi incomletă când este srijinit deoricare alte ărţi ale corului )c&iar culcat.

7aţul oate fi un nod fix sau mobil )culant, trecându-se una sau mai multe circulare "n jurulgâtului. 4aterialul din care oate fi confecţionat oate fi dur, semimoale şi moale.

/a formă juridică, sân$urarea oate fi sinucidere crimă )cu disimularea crimei rinsân$urare accident formă de execuţie judiciară )din unct de vedere istoric.(5amenul e5tern@emnul rimordial, c&eie, al sân$urării este şanţul de sân$urare care are următoarele

caracteristici- $onă denivelată, brun-gălbuie, ergamentată, aşe$ată "n treimea suerioară a gâtului, având

o direcţie oblic ascendentă către regiunea nodului, utând fi "ntrerută "n acest loc, a cărei adâncimeeste neuniformă, fiind mai adânc "n artea ousă nodului. !cest şanţ rere$intă mulajul laţului, folosit lasân$urare, e ielea gâtului. !ceastă descriere clasică se "ntâlneşte "n sân$urările tiice.




16

(5amenul intern7a nivelul gâtului, subiacent şanţului de sân$urare, se găsesc sufu$iuni şi infiltrate

&emoragice "n ărţile moi. ?aortat la o$iţia laţului şi a forţei sale de comresie, se ot "ntâlni fracturiale cartilajelor laringelui şi osului &ioid, lesniri transversale a intimei carotidelor )semnul !mussat.

8tranularea

@e reali$ea$ă cu ajutorul unui laţ ce se strânge rogresiv "n jurul gâtului.Manţul de strangulare este situat "n treimea medie a gâtului, este ori$ontal, inelar, comlet,

având o adâncime uniformă este tot, fără a avea amrenta nodului.Surumarea3ste asfixia reali$ată rin comresiunea gâtului victimei de către mâna agresorului. Eu oate fi

sinucidere, deoarece o dată cu ierderea cunoştinţei forţa musculară scade, consecutiv cu "ncetareacomrimării.

@ugrumarea se oate face din faţă sau din sate, lăsând semne caracteristice acţiunii mâiniiagresorului ec&imo$e ovalare, excoriaţii semilunare, un şanţ lateral e gât, coresun$ător intersaţiuluidintre olicele şi indexul mâinilor agresorului.

Desigur, ortul de mănuşi de către agresor conduce la disariţia sau scăderea intensităţii

acestor semne externe.SufocareaIrmarea astuării orificiilor resiratorii externe )nasul şi gura fie cu mâna, fie cu ajutorul unor

obiecte moi )ernă, roso, batistă etc..@emnele caracteristice, "n ca$ul sufocării criminale, se vor situa "n jurul celor două orificii, e

mucoasa vestibulară a bu$elor, la nivelul limbii. #n situaţia folosirii obiectelor moi, aceste semneexterioare ot lisi, dar concludente vor fi semnele interne de asfixie şi mai ales examenul necroticatent al laringelui, tra&eei şi bron&iilor.

6+)trucţia căilor re)piratorii cu corpi )trăini@e roduce rin bol alimentar, vărsături, asirat sangvin etc.3videnţierea la necrosie a corului străin este revelatoare.Compre)iunea toraco*a+dominală3ste modalitatea de asfixie mecanică rin blocarea comlianţei toracice reali$ată rin

comrimarea toracelui şi abdomenului. @e oate reali$a accidental )surări de maluri, răbuşiri de$iduri, avalanşe, exlo$ii miniere, răsturnare de ve&icule etc. sau criminal, rin aăsarea cu genunc&iişi greutatea corului agresorului e abdomenul şi toracele victimei.

9necul #necul sau submersia, ca asfixie, se roduce rin "nlocuirea aerului

resirator cu orice lic&id, suficient fiind ca numai nasul şi gura să se găsească "n lic&id.4edico-legal "necul oate fi accident sinucidere crimă sau disimularea crimei rin "nec.(entru crimă ledea$ă existenţa le$iunilor traumatice cu caracter vital ce nu uteau fi

autoroduse. (entru sinucidere, esenţiale sunt antecedentele şi modul de roducere al "necului )corurigrele "n bu$unare, legarea mâinilor etc.. !ccidentele urmate de submersie, se "ntâlnesc "n stările debeţie )alcoolemie mare, "nec "n aă mică, intoxicaţie cu monoxid de carbon etc.@e vor recolta "n toate situaţiile roduse biologice entru do$area alcoolului.

LE7IUNILE ŞI M'A*&EA %*'DUSE %*IN AGEN(I FI7ICI

3nergiile fi$ice ale mediului "nconjurător acţionea$ă asura organismului uman determinându-lsă răsundă rintr-un sistem comlex numit, de obicei, reacţie de adatare. Desigur, osibilităţilereactive ale organismului sunt limitate, ceea ce conduce "n final la disfuncţii majore sau minore "nintimitatea sistemelor corului uman, având dret consecinţă aariţia diverselor le$iuni sau c&iar

moartea.4edicina legală studia$ă "n rincial următorii factori fi$ici




17

- energia termică cu cele două asecte ale sale frigul şi căldura- energia electrică industrială şi naturală- resiunea atmosferică- radiaţiile ioni$ante etc.

Le.iunile ,i moartea prin temperatură înaltă!cţiunea temeraturii crescute asura organismului uman determină le$iuni locale şi generale.

- 7e$iunile locale. @e numesc arsuri şi sunt re$ultatul acţiunii directe a energiei calorice, careacţionea$ă rin conducţie, convenţie şi radiaţie. !ar ca le$iuni strict delimitate ale ielii, atuncicând temeratura locală este de <;-;* grade / sau mai mare.(ractic, "ntâlnim atru grade de arsuri- !rsurile de gradul J L $onă eritematoasă, uşor tumefiată, "nsoţită de durere locală.3ritemul şi tumefacţia disar, dacă ersoana decedea$ă.- !rsurile de gradul JJ L re$enţa flictenelor şi a reacţiei

inflamatorii erifocale.>lictenele aar rin clivajul straturilor eidermului, iar conţinutul este bogat "n roteine cu

leucocite şi fibrină )diagnostic diferenţial cu flictenele de utrefacţie.- !rsurile de gradul JJJ L $onă de necro$ă tisulară, cu formarea de escare, ce se delimitea$ă

net de ţesuturile "nconjurătoare. 3scarele se elimină obişnuit duă 2-+ sătămâni,rămânând $one cu ierderi de substanţă )teren favorabil infecţiilor, care se vindecă cucicatrici retractile, c&eloide, ce deformea$ă regiunea, utând duce la limitarea unor mişcărinaturale ale diferitelor segmente.

- !rsurile de gradul JB L ţesuturile sunt carboni$ate. !cest grad interesea$ă ţesuturile "ntoată rofun$imea lor, deci şi oasele )calcinare. bişnuit, se "ntâlneşte la cadavre şiriveşte fie o regiune cororală, fie tot corul. #n această ultimă situaţie, cadavrele segăsesc "ntr-o o$iţie caracteristică numită o$iţia boxerului, rin coagularea roteinelormusculare )redominanţa flexorilor.

-

7e$iuni generale rovocate de arsuri. Mocul ostcombustional.@e mai numeşte şi 8boala arşilor0. 6ravitatea este dată de surafaţa şi rofun$imea arsurilor.

/alcularea surafeţei arse se face duă 8regula lui 0 )'erCov.Decesul victimei se oate roduce rin- şoc combustional L "n arsuri de este *AN surafaţă cororală- rin comlicaţiile setice secundare- şoc cronic cu le$iuni &eato-renale.Jdentificarea cadavrelor carboni$ate este de cele mai multe ori dificilă, nu numai "n ceea ce

riveşte ersoana, ci şi aartenenţa de sex, iar "n ca$ul carboni$ării coiilor, când rămân fragmenteosoase se une roblema studierii &istologice entru aartenenţa de secie.

Jdentificarea ersoanei se face e ba$a odontogramei, existenţa unorcalusuri sau vicii osoasecunoscute de cei aroiaţi, sau identificarea unor obiecte metalice care au re$istat combustieicatarame, inele, cercei, coroane sau dinţi metalici, ceasuri metalice etc.

7e$iunile generale rovocate de acţiunea generală a căldurii. 3le sunt "nglobate "n două mariafecţiuni

- insolaţia- şocul &iertermic.Le.iunile ,i moartea prin fri/a şi căldura, oate acţiona local şi general. 7ocal oate roduce degerături, iar asura

"ntregului organism aare &iotermia, ână la "ng&eţ.a Le.iunile locale )e nume)c deerături . Degerăturile aar la extremităţi şi "n regiunile

descoerite )nas, urec&i, umerii obrajilor etc.. In factor adjuvant "n aariţia lor "l joacă




18

ume$eala, vântul, "ncălţămintea şi "mbrăcămintea rea strâmtă, dar şi terenul bio-atological individului.

#n mod obişnuit se "mart "n < grade- degerături de gradul JL vasoconstricţie "n rimul moment, ceea ce determină culoarea albă

a ielii şi scăderea sensibilităţii locale, urmată de o vasodilataţie aralitică şi colorarea "n

albăstrui-violaceu a tegumentului. Dacă exunerea la frig "ncetea$ă, această fa$ă estereversibilă

- degerături de gradul JJ L sunt caracteri$ate de aariţia flictenelor cu lic&id sang&inolent,inflamator ce conţine uţine elemente albe, &ematii arţial li$ate, dar nu conţine fibrină.@argerea flictenelor lasă surafaţa ielii netedă, cenuşie, cu asect mortificat, ce seulcerea$ă, aoi se vindecă destul de greu.

#n mod obişnuit degerăturile de gradul J şi JJ evoluea$ă favorabil.a degerături de gradul JJJ L se instituie atunci când se roduce necro$a ielii şi a stratului

subcutanatb degerături de gradul JB L necro$a se "ntinde rofund, rin$ând şi osul, cu aariţia

gangrenei uscate sau umede )atunci când se asocia$ă cu infecţia sau tulburări circulatorii

de "ntoarcere.'Le.iuni enerale. 5iotermia @ub acest titlu se "nţeleg totalitatea tulburărilormorfofi$ioatologicecare aar la organismul uman atunci când temeratura corului scadesub nivelul de ec&ilibru termic. Dacă scăderea este majoră, se roduce moartea rin&iotermie.

Le.iunile ,i moartea prin variaţiile pre)iunii atmo)ferice/a şi temeratura, resiunea atmosferică de G*A mm 5g rere$intă arametrul otim entru

reacţiile bioc&imice vitale. 3ste firesc că orice variaţie "n lus sau "n minus a resiunii atmosfericeconduce la instalarea unor disfuncţii majore sau c&iar moarte.

Scăderea pre)iunii atmo)ferice are drept con)ecinţe rinciale aariţia a două entităţiatologice ce "mbracă asectul medico-legal

a

boala de altitudineb şocul de decomresiune bruscă care se oate manifesta sub două forme

- de la resiune normală la resiune scă$ută- de la resiune scă$ută la resiune normală.

a 'oala de altitudine aare "n general la ascensiuni raide ale unor indivi$i neantrenaţi, de lao altitudine joasă, la este +AAA-+;AA m.

b Mocul de decomresie bruscă de la resiune normală la resiune scă$ută. 'oalaaviatorilor.3ste un sindrom suraacut de decomresie care aare la

aviatorii sau călătorii din avion, atunci când sistemele deresuri$are şi etanşei$are se defectea$ă brusc, iar $borulse efectuea$ă la "nălţimi mari unde resiunea atmosfericăeste extrem de scă$ută )la 1*AA m resiunea atmosfericăeste de GA mm 5g.

c Mocul de decomresie bruscă de la resiune crescută la resiune normală. 'oalac&esonierilor.

@e roduce rin trecerea bruscă "n stare ga$oasă a a$otului di$olvat "n sânge )sub efectulresiunii crescute, la ridicarea raidă la surafaţă )deci resiune normală a lucrătorului subacvatic.

' @indromul de resiune atmosferică crescută!are la scafandrii autonomi atunci când scufundarea se face rea raid, resinea aerului

resirat neavând aceeaşi valoare ca resiunea aei, "ncât aceasta din urmă, fiind mai mare, bloc&ea$ămişcările resiratorii, omul murind rin asfixie generată de comresiunea toraco-abdominală.




19

Le.iunile ,i moartea produ)e prin radiaţii ioni.anteEe vom referi la acţiunea ra$elor O, cele mai des folosite "n ractica curentă medicală, dar şi "n

alte domenii de activitate ştiinţifică sau roductivă. /elelalte tiuri de radiaţii )alfa, beta, gama roduc "n rincial le$iuni asemănătoare.

/a urmare, iradierea cu ra$e O roduce le$iuni locale şi le$iuni generale ce ot fi acute sau

cronice.a 7e$iunile acute locale se numesc radiodermite şi "mbracă trei grade de gravitate- radiodermita de gradul J, care "mbracă următorul asect eritem difu$ cu tumefiere uşoară a

regiunii care este dureroasă sontan şi la comresie. (ielea este roşie-ro$. Durea$ă circa<-; sătămâni, urmată de o descuamare furfuracee şi o &ierigmentaţie, care se reduceduă alte *-G sătămâni. (ărul acestei regiuni cade, dar "ncee să crească duă +-< luni

- radiodermita de gradul JJ ielea este roşie-violacee, edemaţiată cu flictene )aar la 1A-12$ile. ?uerea flictenelor lasă tegumentul cu o surafaţă ulcerată, umedă, ce este

"nconjurată de un li$ereu albicios. ?eeiteli$area se face greu, duă circa 1-2 luni./ăderea ărului este definitivă

- radiodermita de gradul JJJ L numită şi radionecro$ă este o formă gravă, cu debut "n a ;-a L

a *-a $i de la iradiere. !ar ulceraţii dureroase. >ondul ulceraţiilor este neted, iar marginilemai ridicate. (ot evolua ani de $ile cu aariţia de escare, care odată eliminate se "nsoţescde noi ulceraţii.

b 7e$iunile cronice. 4anifestarea tiică este radiodermitaradiologilor, mau mai rar "ntâlnită datorită mijloacelor te&nice de rotecţie şi do$are a radiaţiilor. #n

această maladie ielea este igmentată, uscată, subţire, cu numeroase teleangiecta$ii. Deseori seobservă lacarde cenuşii, ung&iile devin mate, sfărâmicioase, iar ărul regiunii cade.

'oala de iradiere aare duă exuneri relungite la radiaţii O sau iradieri brutale cu do$e mari.Le.iunile ,i moartea prin enerie electrică3nergia electrică este de rovenienţă naturală şi industrială.(roducerea, distribuirea şi consumul energiei electrice industriale imlică unele riscuri, iar

contactul acesteia cu organismul uman este ericulos şi deseori mortal.Diagnosticul de moarte rin electrocuţie se une e ba$a semnelor externe şi interne.(e iele, la locul de intrare sau de ieşire a curentului, se constatăa marca electrică L se re$intă ca o deresiune a ielii, dură, de formă rotundă sau ovalară

de culoare alb-cenuşie sau galbenă, cu marginile mai uşor ridicate şi ale cărei dimensiunirar deăşesc 1 cm.

3xamenul la faţa locului va da informaţii rivind sursa de curent )I. J, felul curentului etc., felulconductorului )/u, >e, !l, forma, surafaţa şi numărul contactelor, eventual timul de contact.

3lectrocuţia oate fi accidentală )aroae "ntotdeauna, sinuciderea uneori omuciderea)câteodată datorată unor glume.

0'Fuleraţia>ulgerul este o scânteie electrică ca urmare a descărcării energiei electrice "ntre doi nori, iartră$netul rere$intă descărcarea "ntre nor şi ământ. !re intensitatea de este 2AAAAA ! şi tensiuni deeste 1 miliard de volţi. (oate degaja o căldură de este 2;AAA grade /.

&est de autoevaluare1. Definiţi "necul.2. 3numeraţi agenţii traumatici fi$ici+. /are sunt le$iunile generale roduse rin căldură<. /are sunt le$iunile locale roduse rin frig;. 3numeraţi le$iunile şi moartea rin variaţiile resiunii atmosferice.

*.

/e "nţelegeţi rin toxicologie medico-legalăG. Definiţi noţiunea de toxicitate




20

H. /um se clasifică toxicele. /are sunt căile de ătrundere ale toxicelor1A. Definiţi roblemele exerti$ei medico-legale "n intoxicaţii.




21

CA%I&'LUL I;&':IC'L'GIE MEDIC' # LEGAL3


1.

Definiţie2. Toxicitatea+. /lasificarea toxicelor<. /ăile de ătrundere )administrare a toxicelor;. Eeutrali$area, deo$itarea şi eliminarea toxicelor*. 3xerti$a medico-legală "n intoxicaţii

DefiniţieToxicologia medico-legală se ocuă de studiul rorietăţilor fi$ico-c&imice, recum şi de modul

de acţiune al toxicelor asura organismului uman.(rin toxic "nţelegem orice substanţă exogenă care rin rorietăţile sale fi$ico-c&imice, do$ă şi

mod de acţiune, oate roduce o stare atologică numită intoxicaţie, ce oate duce c&iar la moarte.Eu se consideră ca făcând arte din clasa toxicelor acele coruri care acţionea$ă rin "nsuşirile

lor mecanice şi nici toxinele microbiene.o5icitatea(rin toxicitate se "nţelege suma rorietăţilor fi$ico-c&imice ale unei substanţe "n oo$iţie cu

reacţia de răsuns a organismului la această substanţă.Toxicitatea mai oate fi influenţată şi de rorietăţile toxicului, dar şi de modul lui de

administrare, recum şi de- concentraţie ); ml de acid sulfuric ot roduce le$iuni grave, dar aceeaşi cantitate "n diluţie

de 2-+No constituie limonadă acidă- do$ă-

vite$a de administrare- calea de administrare- lio sau &idrosolubilitate- vec&imea substanţei- uritatea toxicului.Cla)ificarea to5icelorDatorită numărului imens de substanţe toxice existent, recum şi a simtomatologiei care

adeseori "mbracă aceleaşi asecte entru substanţe cu structură c&imică diferită, clasificarea devinedificilă, neutând curinde "ntreaga arie. 4ajoritatea autorilor citaţi roun o clasificare raortată la maimulte criterii

a

/lasificarea analitică- toxice ga$oase )clor, oxid de carbon- toxice volatile )cloroform, alcooli, cianuri- searabile rin diali$ă )alcaloi$i, barbiturice- minerale )metale, metaloi$i.b /lasificarea c&imică- toxice anorganice )aci$i, ba$e, săruri, metale, metaloi$i- toxice organice )alcooli, alde&ide, cetone etc..c /lasificarea morfoatologică- toxicele le$ionale ce roduc le$iuni la oarta de intrare, "n organele ce le metaboli$ea$ă

sau deo$itea$ă, recum şi la oarta de ieşire

-

toxice funcţionale ce roduc le$iuni minime sau deloc




22

toxice &ematice )/, met&emoglobini$ante, &emoli$ante, toxice celulare )acidul cian&idric şiderivaţii săi, toxice nervoase )oiaceele, stricnina.d /lasificarea juridică- intoxicaţii voluntare sinucideri, omucideri, toxicomanii- intoxicaţii involuntare )accidentale "n mediu industrial, "n agricultură, "n secial cu

esticide, "n mediu casnic )detergenţi, caustice şi accidentele teraeutice )rin rescriţieeronată, rin executare, rin administrare incorectă.

Căile de pătrundere &admini)trare' a to5icelor1. /alea resiratorie rin care ot ătrunde ga$ele, vaorii, aerosolii şi ulberile. Din cau$a

ariei mari de absorbţie )surafaţa alveolară ulmonară cât şi ve&icularea directă "n sânge cu ocolireaficatului, dace ca această cale să fie deosebit de ericuloasă.

2. /alea digestivă este cea mai frecvent utili$ată, absorbiţia făcându-se oarecum diferenţiat ladiferitele etaje ale sistemului digestiv

+. /alea transcutanată este secifică entru substanţele liosolubile ce se di$olvă "n grăsimileielii &idrocarburi, fenoli, anilină, substanţe organice etc.

<. /alea injectabilă L intravenoasă, subcutanată, intramusculară, intrara&idiană.

;. /alea translacentară rin care ot trece de la mamă la făt oiaceele, sărurile de metalegrele etc.

*. !lte căi conjunctivală, mucoasa genitală.7eutrali.area: depo.itarea ,i eliminarea to5icelor(osibilităţile de aărare ale organismului "motriva toxicelor sunt rere$entate de reacţiile

bioc&imice de metaboli$are şi transformare "n comuşi mai simli, mai uţin toxici de regulă şi maiexcretabili reacţiile de oxidare, oxido-reducere, &idroli$ă, demetilare, saonificare, conjugare etc., darşi rin sistemele tamon.

(5perti.a medico*leală în into5icaţiiTrebuie să răsundă la "ntrebările use de organele judiciare, ca de exemlu- este vorba de o intoxicaţieF-

dacă este o intoxicaţie, care a fost toxicul folositF- "n ce două şi e ce cale a ătrunsF- dacă toxicul incriminat exlică simtomele, le$iunile, moarteaF- sursa osibilă a toxicului alimentaţie, surado$are, accident teraeutic etc.Pinând cont de toate acestea, exerti$a medico-legală "n ca$ de intoxicaţie trebuie să arcurgă

câteva etae obligatorii, entru a se utea obţine maximum de date "n vederea formulării corecte aconclu$iilor necesare justiţiei.

;nto5icaţia cu mono5id de car+on4onoxidul de carbon are următoarele rorietăţi fi$ice- este un ga$ incolor, inodor-

densitatea de A,*G, ceea ce "i ermite difu$area rin ereţi oroşi şi ridicarea lui la nivelesuerioare locului de formare, recum şi antrenarea lui la distanţă de curenţii de aer- arde cu flacără albastră cu formare de /2.!sectele medico-legale ale intoxicaţiei- accident ce oate fi individual sau colectiv, "ntâlnindu-se "n mediu industrial sau casnic- sinucidere cu frecvenţă variabilă "n funcţie de ţară- omucidere foarte rar.Jntoxicaţia acută debutea$ă cu areste$ii, somnolenţă )in&alare de cantităţi mici sau convulsii

)in&alare de cantităţi mari. Irmea$ă cefalee ulsatilă fronto-arietală, ameţeli, alitaţii, disnee. @eteade aer "l determină să se "ndrete sre uşă sau fereastră dar adinamia şi obnubilarea "l "miedică,cade, se târăşte, consumând şi restul de oxigen e care "l are. Irmea$ă dureri abdominale, vărsături,

scotoame, tulburări si&ice. 3ste găsit, obişnuit, "n comă cu facies $meuriu, mio$ă, midria$ă sau




23

ani$ocorie, convulsii, urmate de relaxare musculară, resiraţii suerficiale, abolirea reflexelorosteotendinoase.

;nto5icaţia cu )u+)tanţe met2emolo+ini.ante6rua largă a acestor substanţe acţionea$ă comun rin oxidarea ireversibilă a fierului bivalent

)>e2 din &emoglobină "n fier trivalent )>e+ cu formare de met&emoglobină "n exces ce nu oate fi

retransformată "n &emoglobină de sistemul en$imatic met&emoglobin-reducta$ă.Din această gruă utem enumera următoarele substanţe nitriţi, nitraţi, coloranţi, ermanganat

de otasiu, anilina şi derivaţii sau sulfamide.Jntoxicaţia accidentală se "ntâlneşte "n ca$ul consumului de aă din fântâni )la coii, "n

abatoare, "n industria coloranţilor etc.;nto5icaţia cu acid cian2idric ,i derivaţii )ăi

!cidul cian&idric )5/E este un lic&id incolor, volatil, cu miros de migdale amare. Derivaţii săisunt cianura de Ea, K, 5g, ben$alde&idcian&idrina, gluco$i$ii ceanogenetici, nitrorusiatul de Ea,ferocianura de otasiu, fericianura de otasiu, cianura de calciu.

!cidul cian&idric şi derivaţii săi "şi găsesc o largă "ntrebuinţare "n industrie )galvani$are,fotografie, ca insecticid, "n laboratoare )diverse sinte$e şi teraeutică medicală )aQua laurocerasi

conţine ;,;No ben$alde&idcian&idrină, coresun$ând la circa 1 g 5/E:litru. 6luco$i$ii sunt conţinuţi "nsâmburii de migdale amare şi "n numeroşi alţi sâmburi de fructe cireşe, vişine, $ar$ăre etc. /onsumaţi

"n cantităţi notabile, aceşti sâmburi roduc intoxicaţii cian&idrice.;nto5icaţia cu opiacee

3ste intoxicaţia ce re$intă cel mai larg interes "n domeniul social, juridic, toxicologic şi medico-legal rin răsândirea sa, recum şi a urmărilor ei e toate lanurile.

%uridic, intoxicaţia oate fi- accidentală, urmarea confu$iilor sau erorilor de do$are. !şa duă cum se ştie,

administrarea oiaceelor la coii sub 1 an este contraindicată, iar "n ca$urile fortuite nuoate fi deistată do$a de A,AA1 g:an de vârstă

- sinuciderile sunt rare-

toxicomania cu tot tabloul său comlex./alea de ătrundere digestivă, resiratorie şi injectabilă )s.c. sau i.m..;nto5icaţia cu pe)ticide

Din această clasă, numită şi clasa 8antidăunătorilor0, fac arte comuşi variaţi care funcţie dedomeniul de utili$are se numesc ierbicide, rodenticide, acaricide, insecticide.

Din unct de vedere al como$iţiei c&imice sunt foarte diverşi 5/E şi derivaţii săi, roduşimercuriali şi cloruraţi, esteri fosforici, derivaţi de dicumarină, de arsenic, alcaloi$i de tiul nicotinei şistricninei etc.

Into4ica, ia cu co1puşi or0ano<os<oriciDin această categorie fac arte-

aratinul )dietil-nitrofenil tiosulfat- araoxonul- malationul- sc&radanul./el mai des folosit este arationul.0';nto5icaţia cu pe)ticide oranoclorurateJntoxicaţia cu D.D.T. )diclor-difenil-tricloretan.3ste o substanţă cristalină, alb-cenuşie, greu solubilă "n aă, dar uşor solubilă "n solvenţi

organici şi "n derivaţi etrolieri.Jntoxicaţia oate fi accidentală, "n sco de suicid, rar omucidere.;nto5icaţia cu alcool etilic

3ste un lic&id incolor, volatil, inflamabil, miscibil "n orice roorţie cu aa. >ierbe la GH,+ grade/, având densitatea de A,G la 1; grade /.




24

3ste utili$at ca solvent, la sinte$e organice, antisetic, analge$ic, recum şi la fabricareabăuturilor alcoolice.

/onţinutul acestora din urmă se exrimă "n grade, adică volume la sută şi este "n medie entrubere 2-* grade, entru vinuri curente *-1< grade, ţuică 2A-<A grade, iar entru băuturile distilate +A-+;grade.

/ăile de ătrundere sunt- resiratorie L "n ca$uri accidentale rin vaori- digestivă L este calea obişnuită. 4ucoasa bucală absoarbe o cantitate nesemnificativă, dat

fiind timul scurt de tran$itare. 4ucoasa stomacului gol absoarbe A-;N din cantitateaingerată "n circa o oră.

!bsorbţia gastrică este direct roorţională cu cantitatea şi concentraţia băuturii.Simptomele into5icaţiei acute alcoolice &+eţia acută'!u la ba$ă in&ibarea @.E./. şi de$in&ibarea centrilor subcorticali scăaţi de controlul frenator al

scoarţei cerebrale )agitaţia si&omotorie.Jntoxicaţia evoluea$ă "n + fa$e- rima fa$ă, "n care se roduce intoxicarea funcţiilor intelectuale rin afectarea tretată a

sobrietăţii, discriminării, memoriei, aariţia logoreei şi creşterea imulsivităţii. /reşte timulde latenţă al reflexelor. !ceastă fa$ă oate evolua, "n funcţie de toleranţa individuală, de laA,2A-A,<A gNo ână la 1-1,2A gNo.

- fa$a a doua sau infractogenă sau medico-legală, ce oate evolua "n limita 1 gNo L 2,;gNo alcoolemie. #n această fa$ă aare di$artria, ataxia, ta&ineea, transiraţii, sug&iţ,vomă. #n această fa$ă se săvârşesc actele antisociale )violuri, furturi, accidente decirculaţie, tulburarea ordinii ublice etc..

- fa$a a treia, numită şi comatoasă, evoluea$ă cu aneste$ie, narco$ă, &iotermie, facies&ieremic, colas, convulsii. /oma oate dura 1A-12 ore. 4oartea survine "n această fa$ărin in&ibarea centrilor cardio-resiratori asfixie mecanică rin asirarea conţinutuluigastric regurgitat "n căile resiratorii ierderea căldurii rin vasodilataţia indusă de alcoolla cei care adorm "n se$onul rece "n saţii desc&ise, situaţie ce oate conduce la "ng&eţare)refrigerare.

#n mod obişnuit, "n aceste ca$uri alcoolemia este suerioară cifrei de 2 gNo.

&est de autoevaluare1. /e este intoxicaţia cu monoxid de carbon şi esticide2. /um se manifestă intoxicaţia cu alcool etilic, dar cea cu substanţe met&emoglobiu$ante+. /are este forma juridică a intoxicaţiei cu oiacee<. /e sunt agenţii traumatici biologici.




25

CA%I&'LUL ;AGEN(I &*AUMA&ICI )I'L'GICI

Seciunea de 8nv-are.•

(robleme medico-legale ale gravidităţii,naşterii şi avortului

#n această categorie, le$iunile şi moartea ot fi roduse rin acţiuni traumatice le$ionale, aleunor animale, insecte, microbi, ciuerci, ce ot conduce "n unele situaţii la decesul victimei. !stfel,unele animale domestice sau sălbatice ot roduce traumatisme mecanice rin muşcare sau ottransmite unele boli )turbare.

altă categorie o rere$intă retilele veninoase, şerii veninoşi )cobră, vieră, vieră cu cornetc. care rin injectarea veninului "n lăgile muşcate, nemortale rin ele "nsele, roduc fenomeneneuro şi &ematotoxice, de obicei cu evoluţie raidă către moarte.

Jnsectele veninoase )scorion, ăianjen, viesi, albine etc. roduc le$iuni de ti neuro şi&ematotoxic, dar şi &istaminic, ce ot conduce "n unele situaţii la moarte rin şoc anafilactic, adesea "n

scurt tim. #n cadrul agenţilor traumatici biologic se ot include toxiinfecţiile alimentare )salmonelele, bacilii

botulinici, recum şi infecţiile bacteriene accidentale, "n cadrul laboratoarelor, "n care există culturi urede germeni.

Transfu$iile cu sânge &eterolog, rere$intă un traumatism biologic.Jntoxicaţia cu ciuerci otrăvitoare constituie "n mod obişnuit accident.

%*')LEME MEDIC'#LEGALE ALE G*A;IDI&3(II,NAŞ&E*II ŞI A;'*&ULUI

@tarea de graviditate se cercetea$ă din unct de vedere medico-legal "n urma unui viol urmatde sarcină, "n ca$ul simulării sau disimulării sarcinii, atunci când sarcina oate fi o circumstanţăatenuantă, "n ca$ul lovirilor gravidelor, amânării sau susendării edeselor rivative de libertate lagravide şi entru stabilirea vârstei sarcinii.

(5perti.a capacităţii )e5uale a femeii/a element robatoriu este cerută "n rocesele civile, enale, "n divorţ, căsătorii, furturi de coii

etc./are sunt elementele morfologice ce fac ată de a naşte o femeie normal de$voltată şi

sănătoasă.

Naşterea

(oate ridica robleme medico-legale "n ca$ de

1.

runcucidere2. sustragere a coilului+. simulare a sarcinii şi naşterii etc. 3vortul

#n mod clasic şi sub asect juridic, rin avort se "nţelege "ntreruerea ilegală a cursului sarciniie toată durata sa.

!vortul se oate clasifica "n<. sontan )atologic;. rovocat./el rovocat oate fi*. la cerere )legal

G.

accidentalH. emiric.




26

(5perti.a capacităţii )e5uale a +ăr+atului@e cere "n mod obişnuit de către justiţie, "n situaţia bărbaţilor care tăgăduiesc aternitatea, "n

infracţiuni rivitoare la viaţa sexuală şi divorţ etc., "n situaţia "n care ei se aără, susţinând că nu otavea un coit normal sau că nu ot rocrea.

&est de autoevaluare

1.

/ând devine obligatorie exerti$a medico-legală a gravidităţii, naşterii şi avortului2. /e se "nţelege juridic ţi medico-legal rin avort+. (reci$aţi clasificarea avortului<. /are sunt asectele de stabilit rivind incaacitatea sexuală a bărbatului




27

CA%I&'LUL ;I%*UNCUCIDE*EA , E:%E*&I7A MEDIC'#LEGAL3 A ;I'LULUI, SIMULA*EA, DISIMULA*EA,

AG*A;A*EA ŞI AU&'MU&ILA*EA


1.

(runcuciderea2. 3xerti$a medico-legală a violului+. @imularea, disimularea, agravarea şi automutilarea

1. %*UNCUCIDE*EA/odul (enal defineşte runcuciderea astfel 8Iciderea coilului nou-născut, săvârşită imediat

duă naştere de către mama aflată "ntr-o stare de tulburare ricinuită de naştere0.@re deosebire de infanticid, termen ce se regăseşte "n legislaţia altor state "n "ncadrat ca

omucidere, runcuciderea, formulare rorie legislaţiei noastre, delimitea$ă juridic o situaţie cu caractermai restrâns.

morârea coilului de către mamă rere$intă o agresiune ce contra$ice instinctul matern,

exercitându-se asura unei ersoane lisite de aărare, caractere ce determină forma aarte deinfanticid sau de omor.

(ornind de la formularea juridică, a /odului (enal, entru a se "ncadra "n runcucidere )şi nuomor, omor calificat, omor din culă, fate trebuie să aibă următoarele caractere

1 Iciderea nou-născutului rin comisiune sau omisiune.2 Eou-născutul să fie omorât imediat duă naştere, nicidecum mai târ$iu.+ morârea să fie făcută de mama nou-născutului.< 4ama să re$inte o tulburare legată de actul naşterii, motiv ce oate exlica actul săvârşit,

dar fără tulburări de conştiinţă, cu abolirea discernământului.(entru exerti$a medico-legală, "n runcucidere este necesar examenul cadavrului nou-născut,

examenul femeii bănuite, recum şi cercetarea la locul fatei.@tabilirea sau "nlăturarea susiciunii de runcucidere, la examinarea cadavrului de nou-născut

face obligatorie dovedirea următoarelor• stabilirea stării de nou-născut• durata vieţii intrauterine• viabilitatea nou-născutului• robe de instalare a vieţii extrauterine• durata vieţii extrauterine• "ngrijiri acordate duă naştere• cau$a morţii.

Sta6ilirea st-rii de nou#n-scut

!cest criteriu este imortant, deoarece legea se referă recis la 8uciderea nou-născutuluiimediat duă naştere0.

Durata vieii intrauterine@tabilirea acestui erimetru se oate face duă două criterii greutate sau lungime. 6reutatea

oate varia "n limite foarte largi, "ncât lungimea este considerată un arametru relativ stabil.;ia6ilitatea nou#n-scutului

#nţelegem rin viabilitate osibilitatea nou-născutului de a trăi autonom "n condiţii de viaţăextrauterină.

%ro6ele de instalare a vieii e4trauterine?ere$intă criteriul fundamental "n dovedirea fatului că fătul s-a născut viu şi că a trăit duă

aceea.

#n majoritatea situaţiilor, elementul de ba$ă, robatoriu, este considerat instalarea resiraţiei.!ceasta roduce modificări macroscoice şi microscoice ale lămânilor.




28

Durata vieii e4trauterine!cest arametru rere$intă c&eia de re$olvare a roblemei medico-legale rivind "ncadrarea

juridică a fatei )runcucidere sau omor calificat. +n0ri=iri acordate dup- naştereEou-născutul, imediat duă naştere, are nevoie de o "ngrijire secială. #n unităţile sanitare, cu

ersonal calificat, aceste "ngrijiri se acordă romt şi sunt eficiente. #n naşterile neasistate, mama se oate găsi "n situaţia de a nu utea da aceste "ngrijiri

)omisiune involuntară sau nu le acordă "n mod voit )omisiune voluntară.Cau.a morţii!utosia cadavrului de nou-născut oate reci$a dacă moartea a fost atologică sau violentă.

/ea violentă oate fi accidentală sau runcucidere. Deşi moartea se oate instala intrauterin )"naintede naştere, "n timul naşterii sau duă naştere.

4oartea intrauterină oate fi rovocată de boli ale mamei, fătului sau lacentei, dar relativfrecvent ea oate fi şi de cau$ă traumatică

. accidente diverse1A. agresiuni

11.

căderi etc.4oartea "n timul naşterii oate fi rovocată de o serie "ntreagă de factori12. distocii de ba$in, de dinamică uterină, fetale1+. de$liire rematură de lacentă, &ematom retrolacentar etc.1<. traumatismul obstetrical rin el "nsuşi.4oartea duă naştere, aşa cum am vă$ut, oate fi atologică sau violentă. (rincialele cau$e

atologice de moarte sunt asfixia, ruturi viscerale, circulare de cordon etc.(runcuciderea oate fi activă sau asivă )comisivă sau omisivă.4ecanismele comisive rere$intă totalitatea mijloacelor violente de roducere a morţii, iar cele

omisive se referă la rivarea nou-născutului de "ngrijirile necesare suravieţuirii duă naştere.3xamenul mamei entru stabilirea tulburării ricinuite de naştere trebuie făcut cât mai aroae

de momentul naşterii, iar cercetarea efectuată la faţa locului dă osibilitatea culegerii de indicii asuracondiţiilor "n care s-a desfăşurat naşterea.

2/ E:%E*&I7A MEDIC'#LEGAL3 A ;I'LULUIDintotdeauna, cutumele, tradiţiile şi morala ublică, dar şi normele scrise au contribuit la

canali$area şi instituţionali$area instinctului şi a vieţii sexuale "ntr-un sens util evoluţiei seciei, asecificului uman ba$at e afectivitate.

#n funcţie de factorii socio-culturali şi morali, motivaţia sexuală oate fi infinită, sublimată saudeviată, lucru atestat de realitate, deoarece instinctul sexual al omului, acelaşi dintotdeauna, sereali$ea$ă variat "n funcţie de timul istoric şi de tiul organi$ator al societăţii.

Violul #n /odul (enal ?omân , violul este definit astfel 8?aortul sexual cu o ersoană de sexfeminin, rin constrângerea acesteia, sau rofitând de imosibilitatea ei de a se aăra ori de a-şiexrima voinţa0.

/ircumstanţele agravante ale acestei infracţiuni sunt următoarele- victima nu "mlinise vârsta de 1< ani- fata a fost săvârşită de două sau mai multe ersoane- victima se afla "n "ngrijirea, ocrotirea, educarea, a$a sau

tratamentul fătuitorului- s-a cau$at victimei o vătămare gravă a integrităţii cororale sau a sănătăţii- dacă fata a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.




29

Biolul oate avea loc asura femeilor fără viaţă sexuală sau cu viaţă sexuală. 7a ersoanelefără viaţă sexuală, violul consumat, deci cu intromisiune, duce "n mod obişnuit la ierderea integrităţiianatomice a membranei &imeniale.

3xerti$a medico-legală "n viol are dret sco clasificarea următoarelor asecte1. Dacă s-a consumat un raort sexual.

2.

3xistenţa le$iunilor de violenţă.+. dacă victima se afla "n imosibilitate fi$ică sau si&ică de a-şi exrima voinţa sau a se

aăra.<. Dacă ersoana "nvinuită )bărbatul "n cau$ă este sau nu agresorul )acest asect se cere

rar. 3nomaliile vieţii )e5uale &perver)iuni )e5uale'/onstituie o gruă distinctă, incriminată de lege, ce constă "n acte sexuale aberante ce roduc

scandal ublic.!şa cum se ştie, "n jurul roblemei manifestărilor sexuale aberante s-au adus mai multe

discuţii, şi s-au făcut amle cercetări medicale, sociale şi juridice, deoarece ele se datea$ă din $oriiumanităţii, iar "n unele eoci istorice, mai ales &omosexualitatea masculină, a luat roorţii de masă.

#ncercând o clasificare a manifestărilor sexuale anormale, ţinând cont de criteriile şi clasificărilediverşilor autori, acestea se "mart "n

1. @odomia ratione modi.2. @odomia ratione sexus.+. @odomia ratione generis.<. (erversiunea mijloacelor.;. (erversiuni diverse ce nu ot fi curinse "n nici-un gru mai sus enumerat.Sodomia ratione modi &)odomia de mod'

?elaţiile sexuale sunt de ti &eterosexuale, roducându-se cu acordul artenerilor, sunt rardescoerite, iar atunci când fac obiectul exerti$ei medico-legale ele rere$intă de$acordul artenerilor,constituind motiv de divorţ. #n această categorie utem enumera, masturbarea recirocă, coitul anal,coitul oral )felatovism, coitul "ntre sâni sau coase, cunilingusul )roducerea de sen$aţii volutoase cuajutorul limbii.

Sodomia ratione )e5u) &)odomia de )e5'3ste de ti &omosexual, utând fi masculină sau feminină./ea feminină se "ntâlneşte sub două formea Tribadismul )tribo 9 a freca.b @afismul sau lesbianismul )sa&o din 7esbos.Sodomia ratione eneri) &)odomia de )pecie'Eumită $oofilie sau bestialitate, constă "n raorturi sexuale "ntre oameni şi animale, fie bărbaţi,

fie femei. De obicei aceşti indivi$i sunt encefaloaţi sau oligofreni.

4erver)iunea mijloacelor #n această categorie se include sadismul şi masoc&ismul.a @adismul )de la marc&i$ul de @ade constă "n asocierea actelor sexuale cu c&inuri sau

torturi ale artenerelor, fi$ice sau morale, "n vederea obţinerii orgasmului.b 4asoc&ismul )de la scriitorul @!/53? 4!@/5 rere$intă acea categorie de anomalie

sexuală "n care subiectul, entru a-şi satisface instinctul sexual, simte nevoia de a fic&inuit, umilit de către artener.

4erver)iuni diver)ea necrofilia L raorturi sexuale cu cadavre. !ceşti indivi$i sunt "n general alienaţi mintalb narcisismul L iubirea roriei ersoane, care "şi satisface instinctul sexual rin contemlarea

roriului cor

c feţişismul L lăcerea sexuală este declanşată de vederea corului sau obiectelor aarţinândsexului ous




30

d voaierismul L satisfacerea sexuală "n contemlarea actelor sexuale săvârşite de alţii)mixoscoia

e a$oofilia L satisfacerea ornirilor sexuale rin contemlarea de obiecte ne"nsufleţite )statui,tablouri cu nuduri, fotografii etc.

f gerontofilia L raorturi sexuale cu bătrâni, "n secial cu femei "n vârstă.

3tentatele la +unele moravuri?ere$intă totalitatea manifestărilor de ordin sexual care rin conţinutul lor le$ea$ă siritul de

udoare al societăţii şi ersoanei, fiind incriminată de /odul (enal rin 8ultrajul contra bunelor moravurişi tulburarea liniştii ublice0. !ctul cel mai frecvent "ntâlnit "n rere$intă ex&ibiţionismul, şi constă "nexunerea organelor genitale "n ublic. 3ste frecvent la bărbaţi, dar şi la femei.

)tentatul la pudoare

/onstituie o infracţiune de ordin sexual comisă asura unei ersoane ce nu-şi dăconsimţământul sau care este mai mică de 1< ani.

!ici se ot "ncadra, atingerea sau ciuirea sânilor, coaselor, feselor sau organelor genitale cudegetele, gura sau enisul.

>/ Si1ularea, disi1ularea, a0ravarea şi auto1utilarea

?elativ frecvent, medicina legală, rin lucrările exertale, este solicitată să elucide$e unele stăride boală re$ente la anumite ersoane entru a constata autenticitatea şi re$enţa indubitabilă aacestora, exclu$ând alte situaţii ce ot crea ersoanei incriminate un avantaj sau un beneficiu materialsau moral tăinuit sau ascuns.

>orma cea mai frecventă este simularea, rin care se "nţelege "ncercarea conştientă şiremeditată de a imita, rovoca, ascunde sau exagera unele manifestări morbide, subiective sauobiective "n vederea obţinerii unor avantaje sau de a se sustrage de la unele obligaţii sociale.

@imularea deci, oate "mbrăca două asecte-

simularea unor simtome subiective de boală )cu afecţiuni inexistente- simularea unor simtome obiective )rin roducerea acestora "n scoul demonstrării

existenţei bolii.!gravarea rere$intă agravarea voită a unor simtome la o boală existentă, reală,

manifestându-se fie rin accentuarea unor simtome subiective, fie rin unele obiective )şc&ioătate,anc&ilo$e etc..

Disimularea este starea ousă simulării, rin care ersoana "şi ascunde stările de boală "nvederea obţinerii unor avantaje sau entru a scăa de răsundere.

!utomutilarea constă "n autoroducerea de le$iuni cororale )mutilări, infirmitate, rin care secaută obţinerea unui beneficiu, simularea unui accident de muncă sau a unui atac la ersoană, fie

simularea autoaărării "n ca$ de omucidere.@e oate reali$a asura unor segmente şi organe ale corului rin "muşcare, amutaţii, le$iunirin flacără, muşcături, ec&imo$e, excoriaţii, lăgi etc.

!ceste tiuri de le$iuni se identifică rin- toografia lor L sunt regiuni accesibile roriilor mâini- gravitatea lor L nu un "n ericol viaţa 8victimei0 şi nu interesea$ă organe vitale- forma lor L le$iunile autoroduse nu sunt i$olate, ci "nsoţite de alte le$iuni minore denumite

de tatonare )"ncercare, e$itare- locali$area lor L este "n concordanţă cu scoul urmărit )e coase "n viol, la degete entru

militari etc.. #n aceste ca$uri, exerti$a medicală trebuie făcută cu mult tact şi riceere, eui$ându-se toate

metodele moderne de investigaţie clinică şi de laborator, inclusiv cu internarea "n sital "n vedereaurmăririi continue.




31

&est de autoevaluare1. Definiţi runcuciderea2. 3numeraţi obiectivele exerti$ei medico-legale "n dovedirea runcuciderii+. Definiţi violul

<.

biectivele exerti$ei medico-legale "n viol. 3numerare;. 3numeraţi formele aberaţiilor sexuale*. Definiţi simulareaG. Definiţi disimulareaH. /are sunt le$iunile tiice "n automutilare.




32

CA%I&'LUL ;IIE:%E*&I7A MEDIC'#LEGAL3 A FILIA(IEI ŞI IDEN&IFIC3*II MEDIC'#LEGALE

%*IN &ES&UL DE &I%I7A*E ADN

Seciunea de 8nv-are.1. Jntroducere2. ?ecoltarea şi conservarea robelor+. !ctele de exerti$ă medico - legală

;7-6DUC(-(!nali$ele !DE folosesc te&nici care "şi au rădăcinile din genetica clasică, bioc&imice şi biologia

moleculară, şi-au găsit de la "nceut utili$ări ractice "ntr-un domeniu cu totul deosebit, "n justiţie. /um judecătorii şi juraţii, oulaţia "n general cu o regătire ştiinţifică nesecifică, care oate "nţelegeintimităţile biologiei moleculare şi a geneticii oulaţiilor, subiecte care doar de curând au coborât dinturnul de fildeş aş comunităţii academiceF

SCU-< ;7-6DUC(-( 97 =(7(;C3 UM37<6enetica studia$ă ereditatea şi variaţiile organismelor biologice. !cest lucru se oate considera

fie la nivel individual, cum ar fi moştenirea unor caractere articulare de la ărinţi la coii, fie la un nivelmai global, cum ar fi urmărirea mişcării unor marCeri genetici "ntr-o oulaţie. !mbele conceteintegrea$ă utili$area !DE "n investigaţiile din medicina legală.

=(7(;C3 464UL3>;;L6->iecare din marCerii genetici au o frecvenţă articulară "n cadrul unei oulaţii. 3ste foarte bine

cunoscut că gruele sanguine !' re$intă diferite frecvenţe. #n oulaţia caucasiană, de exemli,grua sanguină ' are o frecvenţă de aroximativ 1AN. >iecare allelă a unui marCer utili$at "n anali$ele!ED are de asemenea o frecvenţă oulaţională articulară. Determinarea acestei frecvenţe esteimortantă "n scoul determinării semnificaţiei marCerului entru un ti genetic articular. Dacă unanume ti genetic are o frecvenţă de ;AN "n oulaţie, roba recoltată de la locul unei crime nure$intă semnificaţie. Dacă "nsă tiul genetic este foarte rar, de exemlu 1 la un milion, re$ultateledeterminărilor genetice sunt mult rea semnificative.

#n investigaţiile de medicină legală, de obicei se testea$ă mai mulţi marCeri diferiţi. /el mai obişnuit modde a exrima semnificaţia concordanei 0enetice, este de a "nmulţi frecvenţa marCerilor diferiţi. /ufiecare marCer nou adăugat semnificaţia concordanţei genetice creşte. 'ine"nţeles că asemeneacalcule sunt valide doar dacă marCerii sunt anali$aţi genetic şi statistic. #n rimul rând oulaţia "ncau$ă trebuie să se afle "n ec&ilibrul 5ardR-Seinberg.

;7-6DUC(-( 97 0;6L6=;3 M6L(CUL3-< 3 37D

!ED este deseori considerat că rere$intă mac&ete vieţii. Jnformaţia entru această mac&etăeste codificată rin atru unităţi c&imice care intră "n alcătuirea !ED, !denina )!, Timina )T, 6uanina)6 şi /ito$ina )/. !ceste unităţi, numite ba$e, se "nşiră liniar, la fel ca mărgelele e o aţă.

@ecvenţa secifică a acestor atru tiuri de ba$e determină toate atributele genetice ale uneiersoane. (rorietăţile unei molecule de !ED sunt direct determinate de structura sa fi$ică.

-(C6L3-(3 8; C67S(-V3-(3 4-60(L6-4-60( 0;6L6=;C( C3-( C67S;U;( SU-S( D( 3D7Duă ce o robă biologică a fost recoltată, ea trebuie transortată "n laborator. !cest fat nu

este atât de banal e cât are. /ondiţiile "n care există moleculele biologice "n organism sunt foartestrict controlate şi secifice. Din momentul "n care materialul biologic ajunge "n afara organismului, el seaflă "ntr-un mediu străin şi "ncee să se modifice. !DE este foarte strâns "mac&etat "n momentul

cromo$omii celulari desac&etat, fiecare cromo$om are o lungime de aroae un metru. #n afaramediului lor natural, rotejat, aceste molecule foarte lungi ot fi foarte fragile. !DE este astfel suus




33

degradărilor, fiind rut "n fragmente mai mici, iar această degradare oate avea efect asura osibilităţiide obţinere a re$ultatelor utile entru tii$area !DE, "n articular rin te&nica ?37(. /u cât degradareaeste mai accentuată, cu atât fragmentele devin mai scurte. !stfel, lungimea unui fragment degradatoate fi mai mică decât lungimea unui locus ?37(. De exemlu, mărirea fragmentelor unui locus ?37(articular oate fi mai mare de 2A.AAA ba$e erec&i )b. Dacă mărimea moleculelor de !DE dintr-o

robă este de 1A.AAA b, nu se ot detecta ben$i entru molecule mai mari şi astfel anali$a estecomromisă.

C6L(C3-(3 4-60(L6-3xistă "n general, două metode de colectare a robelor destinate anali$elor "n laborator )1

colectarea directă a urmelor sau )2 transferul urmelor e un substrat mai bun sau mai uşormanevrabil.

(V3LU3-(3 4-60(L6-

#nainte ca robele să fie anali$ate entru tii$area !DE, uneori se efectuea$ă teste deconfirmare entru stabilirea tiului de material biologic. De asemenea există o serie de teste de culoareentru variate lic&ide biologice cum ar fi sângele, serma sau saliva, care se ot efectua la locul crimei,

"nainte ca robele să fie recoltate.AC&ELE DE E:%E*&I73 MEDIC' # LEGAL3(otrivit art. din normele rocedurale rivind efectuarea exerti$elor a constatărilor şi a altor

lucrări medico-legale actele medico-legale sunt!. /ertificatul medico-legal'. ?aortul de constatare medico-legală/. ?aortul de exerti$ă medico-legalăD. 'uletinul de anali$ă3. !vi$ul medico-legal./ertificatul medico-legal.>ace arte din categoria actelor medico-legale, ce se eliberea$ă ersoanelor "n viaţă, alături de

constatarea medico-legală şi exerti$a medico-legală.!efiniţie@e eliberea$ă la cererea unei ersoane, interesată să dovedească o stare de fat, cu caracter

medical, necesar şi utili$abil numai "n justiţie ca mijloc de robă./ertificatul medico-legal are un caracter rivat.

(ărţile comonente ale certificatului medico-legal

3! 4artea introductivă curindea - reambululb - date necesare rivind identitatea ersoanei

c - istoricul datelor cu caracter medical.0! 4artea de)criptivă sau cuprin) ?ere$intă examinarea medicală şi medico-legală roriu-$isă.3a resectă toate regulile de ba$ă ale unei examinări medicale de rutină. !stfel, se "ncee de

la ca, gât, membre suerioare, torace, abdomen şi membre inferioare.Descrierea suferinţelor se face "ntâi cu cele situate e artea anterioară a acestor segmente şi

aoi "n artea osterioară.Dacă "n cursul examinării, medicul legist simte nevoia unei clarificări de diagnostic sau de

susţinere a diagnosticului său rocedea$ă la efectuarea examenelor complementare, care constau "ndiferite examene clinice sau araclinice, efectuate, fie de medicul legist, fie de alţi secialişti din alteunităţi sanitare.

*xaminările complementare nu constituie exerti$e sau constatări medico-legale, indiferentcine le-a efectuat.




34

C! Conclu.ii4etodologia redactării conclu$iilor certificatului este secifică fiecărui ti de certificat "n arte./riteriul de ba$ă al arecierilor gravităţii vătămărilor cororale a fost stabilit rin lege şi este

exrimat rin numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării .(rin această noţiune trebuie să "nţelegem timul efectiv "n care traumati$atul a fost "n directă

suraveg&ere şi tratament medical, indiferent "n ce constă acesta tratament ambulator, duăexternare, imobili$are "n aarat gisat, tratament fi$ioteraic recuerator, tratamentul eventualelorcomlicaţii aărute "n legătură directă cu traumatismul etc.

Timul de "ngrijiri medicale nu oate fi suraus sau confundat cutimul de vindecare anatomică- timul de concediu medical- timul de sitali$are.

#n ca$ul "n care coexistă mai multe le$iuni traumatice, timul de "ngrijiri medicale se acordăentru le$iunea cea mai gravă, deci timul cel mai lung.

#n funcţie de tiul de le$iune, sediu, direcţie, "nclinaţie, număr etc. se arecia$ă raorturilereciroce dintre victimă şi agresor )agresori, dinamica rocedurii "n tim, modalitatea de roducere.

(rin "ngrijiri medicale se "nţelege orice recomandare teraeutică dacă a fost făcută de oersoană cometentă şi "n limitele cometenţei sale rofesionale.

E4pert i?a 1edico#le0al- psi2iatric-

3xerti$a medico-legală si&iatrică trebuie obligator solicitată şi efectuată la minori, la adulţi "ninfracţiuni de omor deosebit de grav şi ori de câte ori organele judiciare:judecătoreşti au "ndoieli asurastării si&ice a "nvinuitului:inculatului.

(entru această ultimă afirmaţie, situaţiile mai frecvente sunt• când conduita anormală a unei ersoane une sub semn de "ntrebare starea sa

si&ică•

când sunt dove$i că ersoana a suferit de diferite boli care ar utea avea consecinţesi&ice• când ersoana a re$entat "n antecedente afecţiuni si&iatrice• când infracţiunea aare ca un act lisit de un mobil evident, s-a săvârşit cu cru$ime

sau actul este atologic )absurd, bi$ar, mobil imaginar, lisit de remeditare şi recauţiielementare etc.

!ceeaşi exerti$ă se solicită entru a se reci$a caacitatea de exerciţiu. #n cadrul exerti$ei medico-legale si&iatrice este obligatoriu a stabili discernământul existent

"n momentul comiterii fatei.3xerti$a medico-legală si&iatrică este obligatorie la minori.

#n si&oatie discernământul critic este ăstrat.

!ctul antisocial comis "n timul cri$ei eiletice disculă total.!ctul comis "ntre cri$e, la un bolnav fără tulburări si&ice, de regulă "l inculă.!ctele comise "n stare de automatism conferă iresonsabilitate ca şi comortamentul "n cri$ă

de natură si&otică cu debutul brutal şi neaştetat. #n caracterioatia eiletică, răsunderea se arecia$ă duă gradul tulburărilor de

ersonalitate.Constatarea 1edico#le0al- pe cadavre @e efectuea$ă "n ca$ de moarte violentă, de moarte a cărei cau$ă nu se cunoaşte ori este

susectă )art. 11< /....3x&umarea "n vederea constatării cau$elor morţii se face numai cu "ncuviinţarea rocurorului.!utosia medico-legală a cadavrului se efectuea$ă la solicitarea organelor judiciare, numai de

către medicul legist, fiind obligatorie "n următoarele ca$uri




1. moarte violentă c&iar şi atunci când există o anumită erioadă "ntre eventualele cau$e şideces

2. cau$a morţii nu este cunoscută.%-rile co1ponente ale raportului de autopsie 1edico#le0al-/onţine trei ărţi

). 'artea introductivă3ste alcătuită din următoarele subcaitole

a preambul# b istoricul faptelor c examenul preliminar .

+. 'artea descriptivă sau analitică3ste alcătuiră din următoarele ărţi

1. examenul extern# 2. examenul intern.

/. 'artea sintetică /urinde următoarele

1. diagnosticul anatomo-atologic macroscoic2. re$ultatele examenelor comlementare+. discuţia ca$ului<. conclu$ii.

&est de autoevaluare1/e studia$ă genetica2/e este !DE-ul+/are sunt actele de exerti$ă medico-legală<Definiţi certificatul medico-legal;/ând este obligatoriu efectuarea unei autosii.

)i6lio0ra<ie.1. 'elis Be., ratat de medicină legală, vol. J şi JJ, 3ditura medicală, 'ucureşti, 1;2. Jonel 7ulu 6ro$a, Basile !stărăstoaie, -ntroducere în medicina legală pentru jurişti , 3ditura /. 5.

'ecC, 'ucureşti, 2AAG

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	rmd93
View:	225 times
Download:	0 times

Medicina Legala ZI

Documents