GRUPUL ȘCOLAR MIHAI VITEAZUL PITEȘTI

PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU SUSTINEREA

EXAMENULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE

NIVEL 2

INDRUMĂTOR : ELEV :PROF. IOANA TEIANU Miezu Robert

IUNIE 2011

0

DEFECTE IN EXPLOATARE, INTRETINEREA SI

REPARAREA MECANISMULUI MOTOR

1

CUPRINS

ARGUMENT

1. Rolul mecanismului motor. Construcţie şi funcţionare.

2. Elementele mecanismului bielă-manivelă.

3. Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului

bielă-manivelă

3.1 Întreţinerea mecanismului bielă-manivelă.

3.2 Defecte în exploatare ale mecanismului bielă-manivelă.

3.3 Repararea mecanismului bielă-manivelă3.3.1. Înlocuirea pistoanelor3.3.2. Repararea bolţurilor din piston3.3.3. Înlocuirea segmentelor3.3.4. Repararea bielelor3.3.5. Repararea arborelui cotit3.3.6. Înlocuirea semicuzineţilor3.3.7. Repararea blocului motor3.3.8. Repararea cilindrilor

3.3.9. Repararea chiulasei

6. Măsuri de Protectia Muncii la repararea mecanismului bielă-manivelă

7. Bibliografie

8. Anexe

2

ARGUMENT

În timpul funcţionării maşinile şi instalaţiile suferă un proces de uzură ce poate afecta buna funcţionare a acestora, dar poate produce şi importante erori de prelucrare sau chiar accidente de muncă.

În momentul predării utilajului sau instalaţiei către beneficiar, acestea au prevăzute o serie de norme şi reglementare pentru asigurarea funcţionării în parametrii normali. Printre aceste norme pot fi enumerate: respectarea parametrilor de lucru, evitarea supraîncărcărilor, ungerea pieselor în mişcare, respectarea graficului de întreţinere, realizarea întreţinerii şi reparaţiei de către personal calificat, remedierea defecţiunilor imediat ce acestea apar, urmărirea continuă a funcţionării dar şi verificarea parametrilor de funcţionare , respectarea condiţiilor de montare, dar şi realizarea condiţiilor optime de mediu, verificarea periodică a stării şi funcţionalităţii accesoriilor folosite.

Mecanismul bielă-manivelă sau mecanismul manivelă-piston, transformă mişcarea de translaţie a pistonului obţinută prin arderea amestecului carburant, în mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit.

Întreţinerea este ansamblul de operaţii ce urmăreşte să menţină maşinile, instalaţiile şi utilajele în condiţii normale de funcţionare între două reparaţii consecutive reducând posibilitatea apariţiei unor reparaţii accidentale.

Lucrările de întreţinere se pot executa permanent (de către personal de deservire) şi periodic (de către personal calificat în acest sens).

Reparaţiile sunt operaţii realizate în scopul remedierii defecţiunilor apărute în timpul exploatării.

Un indice de calitate al unei maşini este durata perioadelor dintre reparaţii. Acesta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale maşinii, dar şi de modul de întreţinere şi exploatare precum şi de calitatea reparaţiei anterioare.

Lucrarea prezintă principalele operaţii de întreţinere a mecanismului bielă-manivelă dar şi defectele ce pot apărea în timpul exploatării acestui mecanism.

Capitolul „Repararea mecanismului bielă-manivelă” structurat pe mai multe subcapitole cuprinde: înlocuirea pistoanelor, repararea bolţurilor de piston, înlocuirea segmeţilor, repararea bielelor, repararea arborelui cotit, înlocuirea semicuzineţilor.

O importanţă deosebită se acordă şi principalelor măsuri de protecţie ce trebuie respectate în timpul operaţiilor de reparare a mecanismului bielă-manivelă.

3

1.ROLUL MECANISMULUI MOTOR. CONSTRUCŢIE ŞI

FUNCŢIONARE Motorul cu ardere internă monocilindric, in patru timpi, cu aprindere prin scânteie (fig. 1) este format din cilindrul 1 in interiorul căruia se delpaseaza pistonul 2, care acţioneaza manivela 3 a arborelui cotit prin intermediul bilei 4. În capul cilindrului se găşeste chiulasa 5 în care sunt amplasate supapa de admisie SA, supapa de evacuare SE şi bujia 8.La partea inferioară a cilindrului se găseste carterul inferior 10 in care se găseşte ulei de ungere.Amestecul aer-combustibil intră in cilindru prin colectorul de admisie 6, iar gazele arse rezultate ies din exterior prin colectorul de evacuare 7. Motorul este alcătuit din mecanismul motor şi sistemele şi instalatiile auxiliare(mecanismul de distributie, instalatia de răcire şi instalatia de ungere) necesare realitarii procesului de funcţionare şi sistemul de pornire. Mecanismul motor, numit si mecanismul bielă-manivelă, constituie principalul ansamblu al motorului cu ardere internă, cu piston. El are rolul de a transforma mişcarea de translaţie rectilinie-alternativa a pistonului intr-o mişcare de rotaţie a arborelui cotit. Mecanismul motor(numit şi mecanismul bielă-manivelă sau mecanismul manivelă-piston),transformă mişcarea de translaţie a pistonului , obţinută prin arderea amestecului carburant, în mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit. Parţile componente ale mecanismului motor sunt: • organele fixe (fig 2) :blocul motor 1, chiulasa 2, cilindrii 7, colectorul de admisie si colectorul de evacuare, semicuzineţii lagarului palier 7; • organele mobile (fig 3):pistonul 1,segmenţii 2, bolţul pistonului 3,biela 4, semicuzineţii lagărului de bielă 5, arborele cotit 6, volantul 8 si amortizorul oscilatiilor 9.

2.ELEMENTELE MECANISMULUI BIELĂ-MANIVELĂ

ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

Blocul motor (fig 4) constituie scheletul motorului, fiind prevazut si cu brate sau locasuri pentru suporţii de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv, este format din blocul cilindrilor(in partea superioara) şi carterul (in partea inferioara); poate fi sub forma unei piese compacte(autocamioanele Roman, Iveco, Mercedes, Volvo sau autoturismele Fiat).

4

Cilindrii. Cilindrul 7 (fig. 5) realizează spaţiul de lucru pentru desfăşurarea ciclului motor, în interiorul lui deplasându-se liniar pistonul.Cilindrii pot fi turnaţi odată cu blocul motor (inamovibili –, fig.5 a) sau demontabili (amovibili-, ca majoritatea motoarelor moderne, sub formă de cămăşi de cilindru 3 (fig.5 b) se obţine prin turnare, prin fontă aliată prelucraţi fin la interior (oglinda cilindrului ), iar cei amovibili au prevăzuţi la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanşarea cămăşilor de răcire cu apă. Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru marirea suprafetei de contact cu aerul racire (fig. 5 d).Pot exista si doi cilindrii orizontali, opusi (boxer), turnati din aliaj de aluminiu sub presiune, prevazuti la exterior cu aripi pentru a se mari suprafata de contact cu aerul de racire. Chiulasa (fig.6) acopera cilindrul, realizand impreuna cu pistonul spatiul de lucru inclus fluidului motor.

ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR

Pistonul (fig. 7) asigura realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de translatie rectilinie-alternativa in cilindru ; formează peretele interior ce inchide camera de ardere, suporta efortul dat de presiunea gazelor arse la destindere, care-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de-aici la arborele cotit ; participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei pe suprafata de lucru a cilindrului ; are rol de etansare a camerei de ardere, impreuna cu segmentii, si de evacuare a caldurii. La motoarele in doi timpi, are rol de organ de distributie, prin deschiderea-inchiderea fantelor din cilindru (în locul supapelor).Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerințelor.Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat poros care reține uleiul. Segmentii (fig.8) sunt piese inelare care, datorită elasticității lor apasă deasupra cilindrului, asigurând etanșarea cu pistonul ; se montează în canalele de piston și sunt : de compresie 1, cu rol de etanșare între piston și cilindru, și de ungere (raclori) 2 si 3 pentru răzuirea și evacuarea excesului de ulei și de pe cilindru. Pentru a impiedica patrunderea uleiului în camera de ardere, segmenții raclori sunt prevăzuți cu orificii care corespun cu cele din piston. Segmentii transmit căldura de la piston la cilindru. Ei se confectioneaza din fontă aliată, iar cei de ungere pot fi si din tabla de otel, in forma de U, cu fante tip U. Segmentii de compresie se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului iar cel de ungere (uneori doi), sub cei din compresie, in canalul

5

inferior (baia de ulei). La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4, cu actiune axiala si radicala.De asemena, pentru ca segmentii sa poata fi montati in canalele pistonului, pentru etansare cu cilindrul si pentru compensatii termice, sunt prevazuti cu taieturi numite fante. Forma fantelor depinde de tipul motorului (deapta,inclinata sau in Z Bolţul pistonului (fig. 9) face legatura articulata dintre pistounul 1 și biela 3, fiind solicitat la încovoiere și strivire. Bolțul are forma tubulară, cilindrică (uneori inegală) și se confecționează din oțel aliat sau oțel carbon ; se aplica tratament de cementare si călire superficială cu CIF, iar pentru obtinerea unei suprafete netede se rectifică. In acest fel, suprafața exterioara devine dură , rezistentă la uzare, iar miezul moale și tenace, rezistent la șocuri. Se admite conicitate și ovalitate 0,003 mm. Are un regim termic de lucru ridicat (80…100 C) și condiții de ungere dificilă ; ungerea se face prin stropire cu uleiul scăpat din lagărul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei (exceptie motoarele in 2 timpi cu aprindere prin scanteie, la care ungerea este asigurată de amestecul carburant ce obține si ulei în anumite proporții). Modul de asamblare articulată a bolțului cu biela poate să fie : fix în umerii pistonului și liber în bucșa bielei 6, fixă în bielă si liber în piston si flotant (liber in biela si piston) . Inainte de motare, pistonul se incalzeste uniform în instalații speciale (pentru evitarea tensiunilor interne ), după care bolțul se presează. Jocul sau strângerea la motoare între bolț și piston sau bucșa de biela este de 0,002-0,008mm ; la cele fixe în biela exista o strangere de – 0,02…-0,04 mm. Biela (fig 10) asigura legatura cinematica intre boltul pistounului si arborele cotit (prin fusul maneton), transformand astfel miscarea lineara a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit . Datorită solicitărilor termodinamice, i sa impune o conditie de rigiditate deosebita. Părțile componente sunt: piciorul (capul mic) 1, unde se preseaza bucsa 7 din bronz pentru protectie impotriva uzurii, corpul , capul (mare) 3. in care se gesesc semicuzinetii 6 (sau rulmentii la unele motoare ) ; capul bielei este sectionat in plan transversal sau oblic, partea detașabilă 4 numindu-se capac, prins cu șuruburile 5 (numai la cele cu cuzineți) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui cotit. Cuzinetii 6 sunt formați din două semicarcase de oțel de grosimea 1,5 – 3mm cu material de antifricțiune la interior de grosime 0,3 – 0,4 mm. Pentru fixare, capul și semicuzinetii sunt prevăzuți cu pinteni, care impiedică deplasarea lor în timpul functionării. Montarea corecta a capacelor este asigurata stantarea numarului de ordine a cilindrului (pe cap si capac). La partea opusa, se stanteaza greutatea bielei in grame.Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de

6

ungere spre bolti. Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat, pentru ca arborele cotit este demontabil. Biela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald, dupa care se prelucreaza mecanicsi i se aplicaun teatament de caliresi revenire.Dupa fabricare, bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitandu-se diferente mai mari de masa intre ele de 2º pentru autoturisme si 8º pentru autocamioane. Strangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70N*m pentru autoturisme si 110-120 N*m pentru autocamioane. Jocurile de montaj radiale sunt: intre bucsa bielei si bolti de 0,02-0,04mm iar intre fusul maneton si semicuzinetide 0,03-0,09mm. Semicuzinetii au stratul de anti frictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu (compozitie sau metal alb), plumb, aluminui, cupru cu plumb, bronz cu plumb. Motoarele cu aprindere prin compresie, avand presiunile specifice in lagare mai mici, folosesc cuzineti bimetalci cu carcasele din otel de grosimea 3-5 mm, iar materialul de antifrictiune din bornz cu plumb de grosimea 0,5-1,5 mm.Semicuzinetii (rulmentii) muntati in capul bielei formeaza lagare de biela (manetoane).Capul bielei la motoare in 2 timpi este nesectionat, avand lagarul de biela sub forma de rulment. Arborele cotit (arborele motor) (fig.11) primeste miscarea de la piston prin biela, o transforma in miscare de rotatie pe care o transmite la exterior pentru antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului si la transmisia automobilului pentru autodeplasare. Este piesa cea mai importanta si are ca parti componente : capatul (fusul) anterior 1, cu canal pentru pana 8, fusurile paliere 2, cu cuzinetii 10, fusurile manetoane 3, bratele manetoane 4, pentru legatura dintre fusuri, masele de echilibrare 5, pentru echilibrarea dinamica a arborelui cotit capatul posterior 6, cu flansa 7 de fixare a volantului (cu locasul 9 pentru arborele primar al cutiei de viteze). Pe capatul anterior, se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de distributie, fulia (roata de antrenare) a pompei de apa pe care la unele motoare se moneteaza si amortizorul de vibratii si dispozitivul de antrenare manuala a arborelui cotit (racul) ; etansarea capacului de distributie, care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit, impotriva pierderilor de ulei este asigurat prin deflector sau prin simering. In partea posterioară , pe flansă, se montează prin șuruburi volantul ;capatul posterior este gaurit pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze. In interior, arborele are canale pentru circulatia uleilui de ungere care corespund cu orificiile de alimentare a lagărelor paliere și manetoane; cei mai multi arbori au un singur canal de-a lungul lor.

7

Materialul este otelul aliat prin forjare sau din fonta cu grafic nodularprin turnare.După prelucrare, fusurile se trateaza termic – calire superficiala cu CIF si sevenire- dupa care se rectifica pe masini de rectificat arbori cotiti. Forma arborelui cotit depinde de : numărul si pozitia cilindrilor, numărul fusurilor manetoane, ordinea e functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului. Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul cilindrilor plus unul; acesta mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii si a lungimii, iar plerucralea este mai dificila. Fusurile paliere sunt plasate pe aceeasi axa geometrica, iar latimea lor este diferita.Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V. Fusul maneton inpreuna cu cele doua brate manetoane formeaza manivela. Diametrul fururilor de biela este mai mic ca cel al fusurilor paliere. Decalarea fusurilor manetone (intre ele)se face in functiune de numarul lor, asigurand prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilbrare a arborelui cotit; precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpurilor utili. Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in prelungirea bratelor de manivela (opuse lor) si bineinteles al decalarii corecte a manivelelor, aratate mai sus. Verificarea echilibrarii se face pe masini speciale, iar ponderea arborelui prin degajari partiale de material (gaurile sau frezele in contragreutati). La capatul anterior, prin intermediul foliei (roata) de antrenare, se montează amortizorul de vibrații 9, care, de obicei, este un tip de frecare moleculara și cu fricțiune. Arborele cotit se sprijină în blocul motor pe lagare paliere cu semicuzineții 10. Volantul are forma unui disc masiv, cu rol de inmagazinare a energiei cinetice in timpul curselor utile ale pistopanelor pe care o reda i timpii rezistenti pentru reglarea vitezei unghiulare a arborelui cotit si atenuarea socurilor in punctele moarte la turatie redusa, usurarea pornirii si placarea automobilului in loc. Se confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza dinamic. La un numar mare de cilindrii ai motorului dimensiunile si masa volantului scad

8

3. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA MECANISMULUI BIELA -MANIVELĂ

3.1. ÎNTREŢINEREA MECANISMULUI BIELĂ-MANIVELĂ

Întreţinerea mecanismului bielă-manivelă se face prin operaţii de control şi verificare funcţională ca:

Verificarea pornirii uşoare a motorului.Verificarea funcţionării corecte la diverse turaţii fără a prezenta bătăi.Cele suspecte se depistează auditiv sau cu, stetoscopul astfel:- bătăile în partea superioară a blocului motor denotă uzarea pistoanelor şi

cămăşilor de cilindrii;- bătăi ascuţite înfundate în zona superioară a blocului motor, la pornirea

motorului, care se atenuează după ce motorul se încălzeşte, indică uzarea segmenţilor;

- bătăi în zona de mijloc a blocului motor indică uzarea bolţurilor de piston şi bucşelor de bielă;

- bătăile în zona inferioară a motorului presupun uzarea lagărelor.Totodată se pot depista torsionări şi încovoieri ale bielei prin zgomote în

partea inferioară dar şi în partea superioară a motorului. Consecinţele acestei uzări: ovalizarea neuniformă a cilindrilor pe lungimea lor (conicitate), uzarea rapidă şi uniformă a fusurilor manetoane de la arborele cotit, micşorarea presiunii de ulei.

Controlul fumului la evacuare (zilnic) verificarea cu aparatură se face la 50.000 km.

Controlul presiunii în cilindrii, la 50.000 km cu ajutorul compresografului sau compresometrului.

Operaţia de control a compresiei constă în:- încălzirea motorului;- oprirea motorului şi demontarea bujiilor (respectiv injectoarelor);- racordarea conului de cauciuc al aparatului în orificiul cilindrului numărul

unu al motorului;- acţionarea motorului cu demarorul, până la deplasarea maximă a acului

indicator (clapeta de acceleraţie deschisă);- descărcarea compresorului, apăsând supapa;- racordarea la cilindrii următori, continuând operaţia asemănător.Interpretarea rezultatelor la MAS, compresia este bună la 10-12 bari,

admisibilă la 8-10 bari, iar sub 8 bari se impune repararea grupului cilindru - piston - segmenţi.

9

Determinarea stării tehnice a grupului cilindru – piston – segmenţi fără demontarea motorului prin următoarele metode:

- măsurarea cantităţii de gaze arse scăpate în carterul inferior (baia de ulei) cu un contor de gaze; la depăşirea unei anumite cantităţi se indică repararea grupului;

- utilizarea indicatorului de stare tehnică, care măsoară procentual scăpările de aer comprimat introdus în cilindru la presiunea de (4,5 bar) dând astfel indicaţii asupra gradului de uzare datorat neetanşeităţii grupului piston – cilindru – segmenţi.

Urmărirea depresiunii în colectorul de admisie, motorul funcţionând la o turaţie ceva mai mare la ralanti, cu ajutorul unui vacuumetru, un comutator de întrerupere a aprinderii parţiale şi un turometru. Se determină astfel neetanşeităţile la colectorul de admisie supape, bujii, garnitura de chiulasă.

3.2. DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI BIELĂ-MANIVELĂ

Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supraîncălzirii motorului (din lipsa apei pentru răcire, datorită arderii uleiului provocate de uzarea segmenţilor, pistoanelor şi cilindrilor, amestecului carburant necorespunzător); are loc o frecare uscată excesivă, urmată de dilatarea pistoanelor şi deci blocarea lor.

Fenomenul este precedat de zgomote puternice provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte şi emanare de abur, dacă apa de răcire este sub nivel.

Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; rizurile uşoare se pot şlefui cu ajutorul unui piston în abundenţă de ulei, deplasat de câteva ori de-a lungul cilindrului în mişcare combinată (de translaţie şi de rotaţie). Numai după aceasta se face înlocuirea pistonului şi segmenţilor respectivi.

Dacă din gripare a rezultat şi topirea locală a aliajului pistonului şi aderarea lui pe cilindru, atunci acestea se înlătură cu un cuţit triunghiular, se şlefuieşte cilindrul, iar pistonul se va înlocui cu altul de aceeaşi cotă şi totodată segmenţii respectivi.

Când griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se înlocuieşte.Cocsarea segmenţilor este urmarea supraîncălzirii pistonului, scăpărilor de

gaze datorită uzării excesive a segmenţilor şi deci arderii uleiului, care se depune sub formă de calamină în canalele respective blocându-i. Segmenţii nu mai asigură etanşarea şi răcirea pistonului şi au loc scăpări de gaze în baia de ulei. Motorul nu

10

mai dezvoltă puterea nominală, pornirea este greoaie, consumul de combustibil şi ulei creşte iar compresia este scăzută.

Remedierea constă în demontarea grupurilor piston – segmenţi – bielă, curăţirea lor de calamină şi înlocuirea segmenţilor, care vor fi montaţi în locaşurile din pistoane; pistoanele nu se dezasamblează de pe biele.

Ruperea segmenţilor datorită materialului necorespunzător, montării incorecte, înţepenirii în canalele din piston, uzurii lor, precum şi supraîncălzirii.

Se înlătură prin înlocuirea segmenţilor la cilindrul respectiv. Dacă s-au produs şiruri uşoare pe cilindru, se şlefuieşte iar dacă sunt accentuate se înlocuieşte.

Ruperea bolţului, are drept cauze: uzura mare, material sau tratament necorespunzător, griparea pistonului. Se depistează prin zgomotul metalic ascuţit uniform, la accelerarea bruscă a motorului.

Remedierea constă în demontarea grupului piston – bielă, respectiv depresarea şi presarea unui alt bolţ corespunzător, inclusiv bucşa bielei, după care se face montarea ambreajului şi motorului.

Defiletarea parţială a şuruburilor de fixare a capacului de bielăSe remediază prin demontarea, băii de ulei, restrângerea şuruburilor de la

bielele ce au astfel de anomalii cu cheia dinamometrică la momentul prescris. Se verifică fixarea la celelalte şuruburi.

Ruperea bielei cauzată de: griparea lagărului sau topirea semicuzineţilor, joc prea mare în lagăr, ruperea bolţului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea de bielă.

Remedierea se execută în atelier; în afara demontării se face o constatare minuţioasă a organelor deteriorate; cilindrul şi grupul piston – segmenţi – bolţ – bielă – cuzineţi se înlocuiesc obligatoriu; arborele cotit este controlat amănunţit, îndeosebi fusul maneton, respectiv, care dacă are culoarea schimbată necesită înlocuirea.

Încovoierea sau torsionarea bielei dacă nu se repară imediat la atelier duce la uzarea accentuată a muchiilor segmenţilor, a pistoanelor şi ovalizarea neuniformă a cilindrilor pe toată lungimea lor, uzarea rapidă a fusurilor manetoane ale arborelui cotit.

Griparea sau topirea cuzineţilor din lagăre datorată ungerii insuficiente, uzurii mari, material antifricţiune necorespunzător, supraîncălzire.

Remedierea: demontarea ambreajului, constatarea stării fusului manetar respectiv (culoarea schimbată indică decălirea)Ş dacă e în stare normală se curăţă resturile de material de antifricţiune şi se înlocuieşte cuzinetul cu altul de cotă corespunzătoare.

Ruperea arborelui cotit este cauzată de: uzura excesivă în lagăre solicitări la încovoiere sau răsucire datorate necoaxialităţii lagărelor, detonaţii puternice, lipsa de ungere.

11

Remedierea se face numai în atelier prin demontarea motorului, controlul minuţios al tuturor organelor componente, înlocuirea celor defecte, înlocuirea celor defecte înlăturarea cauzelor şi asamblarea corectă.

3.3.REPARAREA MECANISMULUI BIELĂ – MANIVELĂ

Repararea mecanismului bielă – manivelă se face cu ocazia reviziilor, reparaţiei accidentale sau reparaţiilor curente. Sunt reparaţii de mai mare amploare şi cuprind: înlocuirea pistoanelor, repararea bolţurilor de piston, înlocuirea segmenţilor, repararea bielelor, repararea arborelui cotit, înlocuirea semicuzineţilor.

3.3.1. ÎNLOCUIREA PISTOANELOR

Funcţionarea normală a pistonului, care împreună cu segmenţii formează un sistem de etanşare, este asigurată printr-o alegere corectă a jocurilor.

Dacă jocurile sunt insuficiente se înrăutăţesc condiţiile de frecare, creşte uzura pieselor aflate în contact, precum şi gradul de încălzire a segmenţilor şi pistoanelor.

Datorită exploatării, după un anumit timp de funcţionare pistoanele pot prezenta defecţiuni: rizuri sau urme de gripaj pe suprafaţa de lucru, ondularea punţii dintre catranele pentru segmenţi; fisuri sau rupturi indiferent de mărime, natură sau poziţie; jocul mărit al segmenţilor în canale; uzura alezajelor pentru bolţ.

Datorită rolului important al pistonului precum şi condiţiilor riguroase pentru execuţia sa, pistoanele nu se recondiţionează, ci se înlocuiesc cu altele cu diametrul mărit la cotele de reparaţii (la pistoanele m.a.i.).

Tehnologia de montare este prezentată în secţiile de producţie şi reparaţii pentru fiecare situaţie şi produs în parte.

Montarea mecanismului începe cu verificarea deschiderii segmenţilor în poziţia de lucru, prin introducerea pistonului în cilindru.

Se verifică apoi jocul între capetele segmentului, care măsurat pe circumferinţă nu trebuie să depăşească 0,005 d, unde d este diametrul pistonului, jocul segmentului montat în capul pistonului este ceva mai mare, deoarece aici temperaturile fiind mai mari, şi dilatările din timpul funcţionării sunt mai mari.

Măsurarea jocului se face folosind o bucşă al cărei diametru este egal cu diametrul interior al cilindrului, măsurarea făcându-se cu un calibru de interstiţii.

Urmează în ordine efectuarea următoarelor operaţii:- ajutarea capetelor de segmenţi folosind o pilă fină;- prinderea segmeţilor cu cleşti sau dispozitive speciale pentru limitarea

desfacerii capetelor de segmenţi;

12

- montarea segmenţilor astfel încât capetele lor tăiate oblic să fie îndreptate în direcţii opuse (unul spre dreapta şi altul spre stânga) şi decalate cu

şi ;- Introducerea pistonului în cilindru stingând segmenţii cu dispozitive

speciale, deoarece diametrul lor este mai mare decât diametrul cilindrului.Defecţiunile apărute la piston se produc datorită uzării apărute la canalele

pentru segmenţi, ceea ce necesită înlocuirea lui, sau datorită uzării stratului antifricţiune.

Tija pistonului se poate strâmba datorită suprasolicitărilor; pot apărea rizuri pe tijă datorită coroziunii, impurităţilor din ulei (se remediază prin rectificare).

Înlocuirea pistoanelor, mecanismelor bielă – manivelă de la montarea autovehiculelor se execută după demontarea chiulasei şi curăţirea de calamină depusă.

Fiecare piston este adus la P.M.E. (punctul mort exterior), prin rotirea arborelui cotit; se desface capacul bielei, se ridică ambielajul până iese prin partea superioară sau inferioară a cilindrului (după tipul construcţiei) şi se desprinde capacul la loc cu şuruburile de bielă în 2-3 spire.

La revizie se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu numărul corespunzător bielelor, pentru a asigura remontarea ambielajului în acelaşi cilindru.

Se demontează apoi: segmenţi, siguranţele bolţurilor, bolţurile, cu ajutorul dispozitivelor extractor sau la o presă hidraulică.

Pistoanele sunt curăţate de calamină (pentru canalele segmenţilor se foloseşte un dispozitiv special) apoi se spală cu solvent.

Se face constatarea uzurilor prin măsurări.Pistoanele uzate nu se repară, se înlocuiesc fie cu altele noi, fie dacă este

posibil, cu altele vechi, dar la cota de reparaţie impusă, marcată pe ele din fabricaţie.

La montaj se va respecta cota de supraînălţare a pistoanelor.Pistoanele sub cota de reparaţie cu: deformări sau rupturi ale pragurilor

dintre segmenţi, spongiozităţi, canalele segmenţilor lărgite, uzuri excesive ale bosajelor se înlocuiesc.

Jocul la montaj se calculează cu diferenţa dintre dimensiunea alezajului, măsurată cu ceasul comparator şi cea a diametrului pistonului, determinată cu micrometrul în partea inferioară (montarea sau fusta pistonului).

Conicitatea pistonului este realizată din construcţie la valoarea corespunzătoare.

13

3.3.2. REPARAREA BOLŢURILOR DIN PISTON

Repararea se execută numai la bolţurile cu uzuri mici pe suprafeţele de contact dintre umerii pistonului şi piciorul bielei. Uzurile pot fi cauzate de: frecări normale şi anormale, micşorarea durităţii în stratul superficial, ca urmare a supraîncălzirii, materialul necorespunzător al bolţului sau bucşei de bielă, nerespectarea jocurilor de montaj.

Verificarea se execută prin măsurarea bolţurilor şi alezajelor din umerii pistoanelor şi bucşelor de bielă de la acelaşi set motor, controlând jocurile admise; de asemenea se verifică conicitatea şi ovalitatea bolţurilor de bielă. Când cotele sunt depăşite, se recondiţionează, dacă nu se schimbă, pistoanele şi bielele, operaţia se poate realiza prin metodele:

- rectificare la o treaptă de reparaţie conjugându-se cu un piston nou cu alezajele corespunzătoare dimensional (mai mici);

- cromare dură (rectificare – cromare - rectificare) la cota nominală;- majorarea diametrului prin refulare la cald (preîncălzire – refulare dirijată

în bucşa de ghidare – tratare termică – rectificare la cota nominală).Rectificarea se face pe maşini de rectificat fără vârfuri, pe o adâncime care să

nu depăşească stratul superficial durificat.Înlocuirea cu bolţuri recondiţionate se face ţinând cont de treptele de

reparaţie.Se înlocuiesc bolţurile uzate excesiv, cu praguri sau imprimări, fisurate, cu

pete şi culori de revenire. Siguranţele bolţurilor de piston se înlocuiesc, pentru că îşi pierd caracteristicile de elasticitate.

3.3.3. ÎNLOCUIREA SEGMENŢILOR

Înlocuirea segmenţilor se impune ori de câte ori se demontează ambielajul motorului, pentru că nu se mai pot remonta în poziţia iniţială, ceea ce conduce la jocuri mărite şi consum exagerat de combustibil şi ulei.

Segmenţii se înlocuiesc şi la uzarea excesivă (se constată prin măsurarea fantei şi jocului în canalele din piston).

Cauzele uzurii: frecarea cu cilindrii şi canalele pistonului, eroziunea anormală datorată impurităţilor din amestecul carburant sau ulei, montaj necorespunzător, cocsarea.

Remedierea constă în înlocuirea cu alt set de segmenţi la cota nominală sau de reparaţie corespunzătoare.

14

3.3.4. REPARAREA BIELELOR

Repararea bielei se face după demontare, curăţire cu solvent şi control minuţios. Defecţiuni posibile: încovoierea şi torsionarea tijei, micşorarea distanţei dintre axele piciorului şi capul bielei, uzarea bucşei de bielă şi a locaşurilor ei, uzarea cuzineţilor şi locaşurilor lor, uzarea laterală a capului bielei, uzarea şuruburilor de bielă.

Torsionarea sau încovoierea bielei se recondiţionează prin îndreptare la rece pe prese hidraulice.

Biela se consideră îndreptata când neparalelismul axelor alezajelor capului şi piciorului bielei în plan perpendicular (torsionarea) nu depăşeşte 0,075…0,1 mm pe lungimea de 100 mm, iar neperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de axa bilei nu depăşeşte 100 mm pe aceeaşi lungime.

Uzura locaşului pentru bucşa din piciorul bielei se recondiţionează alezare la o cotă de reparaţie, se presează o bucşă nouă cu diametrul exterior mărit care apoi se alezează la cota nominală.

Bucşa din piciorul bielei 3 uzată nu se recondiţionează ci se înlocuieşte cu alta nouă care se va aleza la interior la cota nominală.

Deformarea sau uzura locaşului pentru cuzineţii se recondiţionează prin frezarea suprafeţelor de îmbinare a capacului până la preluarea uzurii, după care se alezează la cota nominală, respectându-se distanţa între axele capului şi piciorului bielei.

Uzura laterală a bielei se recondiţionează prin cromare dură sau metalizare cu pulberi şi rectificare la cota nominală.

Bielele se reformează în următoarele situaţii: fisuri sau rupturi de orice natură sau poziţie; micşorarea distanţei dintre axele alezajelor, rizuri sau alte defecte pe suprafaţa locaşului pentru cuzineţi; încovoierea sau torsionarea bielei datorită avariei; deteriorarea filetului din corpul bielei pentru fixarea capacului.

3.3.5. REPARAREA ARBORELUI COTIT

Ca urmare a exploatării anormale arborele cotit se uzează sau poate prezenta anumite defecţiuni. În majoritatea cazurilor aceste incoveniente pot fi remediate prin recondiţionare.

În vederea recondiţionării arborele cotit este supus unui control minuţios, pentru stabilirea mărimii şi caracterului uzurilor, precum şi a defecţiunilor. În acest context o importanţă deosebită se acordă fisurilor şi crăpăturilor. Determinarea

15

corectă a acestora se face prin defectoscopie electromagnetică sau cu ultrasunete. Prezenţa fisurilor sau crăpăturilor duce la reformarea arborelui cotit.

După control şi stabilirea defecţiunilor se trece la recondiţionarea arborelui cotit.

În final, arborii se echilibrează static şi dinamic.

3.3.6. ÎNLOCUIREA SEMICUZINEŢILOR

Înlocuirea semicuzineţilor arborelui cotit se face când motorul este demontat, pentru a se putea efectua măsurători ale fusurilor şi semicuzineţilor şi constata abaterile faţă de jocurile prescrise.

La paliere măsurarea se face cu micrometrul de interior sau cu comparator, iar semicuzineţii (după scoaterea arborelui) se montează cu capacele respective, şuruburile fiind strânse cu cheia dinamometrică la momentul prescris.

Prin calcule se constată jocul şi treapta de reparaţie ţinând cont şi de uzura şi abaterea de la forma cilindrică a fusurilor.

Semicuzineţii se înlocuiesc cu alţii noi la treapta de reparaţie corespunzătoare diametrului rectificat al fusurilor; aceştia se montează în locaşuri şi se aşeză arborele şi se strâng capacele pentru verificarea jocurilor de montaj şi a suprafaţei de contact a fusurilor cu semicuzineţii, precum şi a rotirii uşoare a arborelui. Numai după această probă se finalizează montajul, şuruburile capacelor de la lagărele paliere strângându-se la momentul indicat.

La biele procedeul este asemănător, verificarea făcându-se pentru fiecare semicuzinet în parte. Marcarea semicuzineţilor se face pe trepte de reparaţie dimensionale. Suprafaţa stratului de material antifricţiune al semicuzineţilor trebuie să corespundă cerinţelor: să nu prezinte impurităţi, să nu prezinte zgârieturi, urme de grupaj sau exfolieri, să nu aibă porţiuni lustruite, să nu se observe material suprapus sau exfolieri datorită oboseli sau ruperi.

Înlocuirea semicuzineţilor se face când nu mai corespunde treptelor de reparaţie, suprafaţa interioară este deteriorată sau proeminenţele de fixare în locaş sunt distruse, ca urmare a rotirii în lagăr.

3.3.7. REPARAREA BLOCULUI MOTORÎn vederea recondiţionării blocului motor, se execută o succesiune de operaţii

pregătitoare şi anume:- demontarea prezoanelor chiulasei, scoaterea unor eventuale prezoane rupte;- depresarea căpăcelului ultimului lagăr al arborelui cu came;- scoaterea dopurilor de obturare a rampei de ulei;

16

- curăţirea şi spălarea blocului motor;- efectuarea probei de presiune la cămaşa de apă şi circuitul de ulei;- strângerea cu cuplul prestabilit a capacelor paliere.Uzurile principale care apar în timpul exploatării sunt: uzura cilindrilor,

uzura cuzineţilor; lagărelor paliereşti a locaşurilor acestora, uzura cuzineţilor arborelui cu came şi a locaşurilor acestora, uzura locaşurilor tacheţilor.

Succesiunea operaţiilor procesului de recondiţionare a blocului motor este următoarea:

- control;- probă de presiune;- repararea fisurilor, crăpăturilor, încărcarea unor suprafeţe etc.;- probă de presiune;- recondiţionarea suprafeţelor plane;- recondiţionarea cămăşilor de cilindri (sau a suprafeţelor de ghidarea a

acestora în cazul cămăşilor amovibile);- recondiţionarea tacheţilor şi dezajelor acestora;- recondiţionarea liniei arborelui cu came;- recondiţionarea liniei arborelui paliere;- probă de presiune;- control.Repararea fisurilor sau crăpăturilor se poate face prin: sudare, umplere cu

paste epoxidice ţesute cu cepuri filetate etc.Principalele defecţiuni ale unui bloc motor se arată în figura 12 iar

posibilităţile de recondiţionare se dau în tabelul nr. 1.La repararea prin sudură pentru a evita tensiunile care se produc prin

dilatare, blocul se încălzeşte treptat într-un cuptor. Pentru sudarea oxiacetilenică încălzirea se face până la circa 7000 C, iar la sudarea electrică până la 200o C. Este indicat ca aplicarea cordonului de sudură să se facă discontinuu, succesiv în părţi compuse. După sudură, blocului i se face o detensionare la 600…650oC fiind lăsat să se răcească lent.

Sudarea fisurilor la blocurile turnate din aliaj de aluminiu se face cu electrozi de aluminiu.

Blocul motorului se reformează în următoarele situaţii: fisuri, crăpături sau rupturi în dreptul locaşului lagărelor paliere, în dreptul cămăşilor de cilindru, sau în locul unde nu este posibilă sudarea; fisuri ale spaţiilor dintre cămăşile de cilindri sau care traversează găurile filetate de montare a prezoanelor; diametrele alezajelor de fixare a cămăşilor de cilindri sunt mai mari decât cota limită de prelucrare; ovalitatea şi conicitatea lagărelor paliere sunt mai mari decât valorile maxime admisibile.

17

Tabel 1

Nr. Def.

Defecţiunea Tehnologia de recondiţionare Maşini, utilaje,dispozitive.

1 Fisuri în bloc

Se recondiţionează prin: a - sudare electrică; b – sudare oxiacetilenică; c – lipire cu răşini epoxidice.După sudare se face proba hidraulică la p = 0,4 MPa timp de două minute

- Instalaţia de sudură- Răşini epoxidice- Dispozitiv hidraulic pentru verificarea etanşeităţii

2 Spărturi în bloc

Se aplică un petic din fontă care se sudează electric. După sudare se face o probă hidraulică la cca 0,4 MPa timp de două minute

3 Rupturi în bloc

a) Se aplică un petic care se sudeazăb) Se încarcă cu material sudare

oxiacetilenică

4

Deformarea sau uzura locaşurilor cuzineţilor palieri

Se rectifică mai întâi capacele palierelor pe suprafaţa de aşezare pentru prelucrarea deformaţiilor sau a uzurii, după care se montează pe bloc şi apoi locaşurile se alezează la cota nominală, respectând condiţiile tehnice

- Maşină de alezat;- Maşină de rectificat plan

5

Uzura locaşurilor pentru bucşile arborelui cu came

Se înlocuiesc bucşele cu altele noi

- Maşină de alezat;- Dispozitiv de presare şi depresare

6Uzura locaşurilor pentru tacheţi

a) Se alezează locaşurile pentru tacheţi la o cotă de reparaţii şi se folosesc tacheţi cu diametru majorat

b) Se alezează locaşurile la o cotă majorată, se presează bucşe noi, după care se alezează interiorul acestora la cota nominală sau la una din cotele de reparaţii

- Presă hidraulică de atelier;- Dispozitiv de presare – depresare;- Maşină de alezat;- Dispozitiv de ghidare

7Deteriorarea găurilor filetate

a) Se realizează găurile la dimensiunea de filet imediat superioară

b) Se încarcă cu material prin sudare oxiacetilenică după care se execută găurirea şi filetarea la cota nominală

c) Se bucşează cu bucşe filetate exterior şi interior, confecţionate ca semifabricat din materialul de bază al blocului motorului

- Instalaţie de sudură;- Maşină de găurit;- Dispozitiv de ghidare.

8 Uzura alezajelor

Se alezează locaşurile la cote majorate şi se montează cămăşi noi cu dimensiuni

- Dispozitiv de presare – depresare

18

pentru fixarea cămăşilor de cilindru

exterioare majorate

cămăşi de cilindru;- Maşină de alezat verticală.

9

Deteriorarea prin zgâriere sau corodare a suprafeţei de asamblare cu chiulasa

Se recondiţionează prin şlefuire manuală a zonelor respective cu o piatră cu granulaţie fină

- Piatră cu muchii rotunjite

10

Deformarea suprafeţei de asamblare cu chiulasa

Se recondiţionează prin rectificarea suprafeţei deformate până la o adâncime maximă permisă

- Maşină de rectificat plan

11

Rizuri, exfolieri şi uzura găurilor din bucşele arborilor cu came

Se înlocuiesc bucşele cu altele noi, iar după presare se alezează la cota nominală sau la una din cotele de reparaţii

- Presă hidraulică de atelier;- Dispozitiv de presare – depresare;- Maşină de alezat

3.3.8. REPARAREA CILINDRILOR

Defecţiunile care pot apărea la cămăşile de cilindru în timpul exploatării sunt: uzuri normale sau anormale, fisuri, rizuri, urme de gripaj.

Uzura normală a unei cămăşi de cilindru este prezentată în figura 13 (conicitate în plan longitudinal şi ovalitate în plan transversal).

Principalele cauze sunt: coroziunile care se produc după fiecare pornire la rece; frecare între cilindru şi piston; jocuri necorespunzătoare la montaj; condiţiile în care se face rodajul; calitatea dozajului respectiv a injecţiei combustibilului; calitatea uleiului; regimul termic; condiţiile de exploatare etc.

Uzura cilindrilor corelată cu cea a pistonului şi segmenţilor, determină scăderea performanţelor motorului, creşterea consumului de combustibil şi ulei, apariţia bătăilor anormale etc., ceea ce constituie principala cauză pentru care motoarele sunt trimise la reparaţie.

Recondiţionarea alezajului cămăşii de cilindru se face prin majorare la o cotă de reparaţii care desprinde două operaţii: prima pentru restabilirea formei geometrice, care se execută prin alezare; a doua de finisare pentru obţinerea rugozităţii impuse suprafeţei care se execută prin honuire. Adaosul de prelucrare la alezare se stabileşte în funcţie de uzuri şi dimensiuni de reparaţie ţinând cont că pentru honuire se lasă un adăpost de 0,03…0,05 mm. În cazul când uzura plus

19

adaosul necesar pentru honuire nu asigură un adaos suficient pentru alezare, se va trece la prelucrarea corespunzătoare următoarei trepte de reparaţii.

La cămăşile de cilindru uscate, care se introduc liber în locaşul din blocul motorului se poate constata deformarea sau uzura suprafeţei exterioare de centrare în acest caz, recondiţionarea constă în înlocuirea cămăşii uzate cu alta nouă la cota nominală sau la una din treptele de reparaţii, funcţie de dimensiunea locaşului din blocul motorului.

Fisurile, suflurile sau spărturile, nu se recondiţionează acestea fiind cauze pentru deformarea pieselor.

3.3.9. REPARAREA CHIULASEIDupă demontare se face curăţirea chiulasei cu soluţii alcaline la cald sau cu

produse dizolvante. Urmează controlul vizual pentru depistarea defecţiunilor care pot fi: ştirbituri, neetanşeităţi, fisuri, ciupituri sau sufluri pe suprafeţele laterale, suprafeţele interioare ale ghidurilor supapelor şi locaşurilor lor, uzura scaunelor de supape şi locaşurilor lor, deteriorarea orificiilor filetate. Cu ajutorul riglelor şi lamelelor calibrate se determină deformarea suprafeţei de contact cu blocul motor, a suprafeţelor de montaj a colectoarelor de admisie şi evacuare şi capacului culbutorilor; de asemene se verifică starea şi volumul camerei de ardere prin umplere cu ulei, uzura filetelor pentru locaşurile bujiilor, starea suprafeţei de aşezare a injectorului.

Principalele defecţiuni care apar la chiulasă precum şi posibilităţile de remediere se arată în figura 12 şi tabelul nr. 2.

Un caz particular îl reprezintă uzura suprafeţei de aşezare a supapei. În funcţie de gradul de uzură, condiţionarea poate fi făcută prin rodare, prin rectificare sau frezare şi rodare şi prin înlocuirea scaunului de supapă.

Rodarea se face cot la cot între supapă şi scaunul supapei în prezenţa unei paste abrazive. Procesul se poate considera încheiat când pe suprafaţa de etanşare a scaunului apare un inel circular de culoare mată neîntrerupt care are aceiaşi formă şi pe talerul supapei.

În cazul unor uzuri mari sau urme de coroziune scaunul supapei se frezează utilizând truse de freze, după care se face rodarea.

Când chiulasa este prevăzută cu scaune detaşabile suprafaţa de etanşare se rectifică sau în cazuri extreme, scaunele se înlocuiesc cu altele noi şi apoi suprafaţa de aşezare se rodează cu supapa.

În finalul acestor operaţii de recondiţionare se face o verificare a etanşeităţii supapei pe scaunul său.

20

Chiulasa se reformează în următoarele cazuri: sufluri pe suprafeţele canalelor de admisie sau de evacuare şi a camerelor de ardere; fisuri ale pereţilor în zona ghiduşilor supapelor de admisie şi evacuare; fisuri ale pereţilor camerei de ardere.

Tabel 2

Nr. Def. Defecţiunea Tehnologia de recondiţionare Maşini, utilaje, dispozitive

1 Fisuri, crăpături pe suprafaţa exterioară

Se recondiţionează prin: a) sudare electrică la rece; b) sudare oxiacetilenică; c) lipire cu răşini epoxidice. Se verifică etanşeitatea chiulasei prin proba hidraulică la o presiune de 0,4 MPa

- Instalaţie de sudură;- Răşini epoxidice;- Instalaţie hidraulică pentru verificarea etanşeităţii.

2

Scurgeri de apă prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere

Se alezează orificiul şi se presează cu o bucşă de trecere care se poate unge la exterior cu strat subţire de ermetic sau nitroemail. Se verifică etanşeitatea chiulasei prin proba hidraulică la o presiune de 0,4 MPa

- Presă hidraulică de atelier;- Maşină de alezat verticală;- Instalaţie hidraulică pentru verificarea etanşeităţii

3

Deformarea suprafeţei de aşezare pe blocul motorului

Se recondiţionează prin frezarea acestei suprafeţe

- Maşină de frezat orizontală

4 şi 5

Uzura suprafeţelor interioare a ghidurilor supapelor de admisie şi evacuare

a) Se înlocuiesc ghidurile uzate cu ghiduri noi, care după presare se alezează la cotele de reparaţii

b) Se alezează ghidurile uzate la cote majorate şi se folosesc supape cu diametrul tijei mărit prin cromare

- Maşină de alezat;- Presă hidraulică de atelier.

6 şi 7

Uzura locaşurilor ghidurilor supapelor de admisie şi evacuare

Se recondiţionează prin alezarea locaşurilor la o cotă majorată şi se presează ghidurile cu diametrul exterior mărit

- Maşină de alezat;- Presă hidraulică de atelier

8 şi 9 Ciupituri, uzuri sau sufluri pe suprafaţa de aşezare a supapei de admisie sau de evacuare

a) Se rectifică (frezează) suprafaţa de aşezare respectând unghiurile de înclinare

b) Se introduce un scaun de

- Dispozitiv pneumatic de rectificat;- Presă;- Dispozitiv de rodat

21

supapă nou ce se presează prin subrăcire la -70oC urmată de o rectificare a suprafeţei conice de aşezare

În ambele cazuri suprafaţa conică de aşezare se rodează cu supapa sa

supape.

10 şi 11

Uzura locaşurilor pentru scaunul supapei de admisie sau de evacuare

Se recondiţionează prin alezarea locaşului la o cotă majorată şi se presează un scaun de supapă nou (care va fi subrăcit la – 70oC) cu diametrul exterior mărit corespunzător

- Maşină de alezat;- Presă hidraulică

12

Ciupituri, rizuri sau uzura suprafeţei de aşezare a injectorului

Se recondiţionează prin zencuirea suprafeţei respective

- Maşină de găurit;- Zencuitor

13

Deformarea suprafeţei de asamblare cu colectorul de admisie sau de evacuare

Se recondiţionează prin frezarea suprafeţei respective

- Maşină de frezat plan;

14

Deteriorarea filetului găurilor pentru fixarea injectoarelor, suporţilor axului culbutorilor şi găurilor de prindere a colectoarelor de admisie şi evacuare

a) Se găureşte şi se refiletează la cotă majorată

b) Se încarcă cu material prin sudură oxiacetilenică după care se găureşte şi se înfiletează la cota nominală

- Instalaţie de sudură;- Maşină de găurit;- Tarozi;- Dispozitiv de ghidare cu bucşe detaşabile

22

4. MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII

Ca măsură de protecţie a muncii la repararea mecanismului bielă – manivelă, se impune folosirea sculelor şi dispozitivelor adecvate, în bună stare, pentru manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace mecanizate.

Depresarea şi asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese universale sau speciale.

Muncitorii din acest sector trebuie să fie buni cunoscători ai procedeelor tehnologice, pentru a evita eventualele pericole de accidentare.

La recondiţionarea pieselor componentele vor respecta toate măsurile de tehnică a securităţii muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specifice maşinilor şi locurilor de muncă unde se realizează lucrarea respectivă. Operaţiile de demontare a unei maşini sau utilaj trebuie să se desfăşoare sub conducerea directă a maistrului. Înainte de a începe demontarea se va studia documentaţie tehnică şi se vor stabili masele pieselor grele care vor fi manevrate numai cu mijloace de ridicat şi transportat. De asemenea se vor asigura spaţiile de acces între maşinile şi utilajele ce sunt în reparaţie, precum şi iluminarea corespunzătoare a fiecărui loc de muncă.

În cazul recondiţionării prin cromare, metalizare, sudare etc. personalul muncitor care efectuează aceste lucrări va trebui să fie bine instruit în privinţa funcţionării instalaţiei respective şi să poarte echipament de protecţie adecvat.

23

7. BIBLIOGRAFIE

1. D. Marincaş, D. Abaitancei - „Fabricarea şi repararea autovehiculelor rutiere” EDP Bucureşti

2. M. Untaru, Gh. Frăţilă – „Calculul şi construcţia automobilelor” EDP Bucureşti

3. Stelian Samoilă, Gh. Tocaciuc – „Instalaţii şi echipamente auto” manual pentru şcoli profesionale, EDP Bucureşti 1994

4. Gh. Frăţilă, Mariana Frăţilă – „Automobile, cunoaştere, întreţinere şi reparare” manual pentru şcoli profesionale EDP Bucureşti

24

8. ANEXE

25

Figura nr. 1 Schema de principiu a unui motor cu ardere interna in patru timpi

26

Figura 2- Organele fixe ale mecanismului motor1 – bloc motor; 2 – chiulasă; 3 – garnitură de chiulasă; 4 – capacul chiulasei; 5 – garnitura capacului chiulasei; 6 – buşon pentru alimentarea motorului cu ulei

27

Figura 3 – Organele mobile ale mecanismului motor1 – piston; 2 – segmenţi; 3 – bolţul pistonului; 4 – bielă; 5 – semicuzineţii lagărelor de bielă; 6 – arborele cotit; 8 – volantul; 9 – amortizorul oscilaţiilor

28

Figura 4 Blocul motoruluia – cu chiulasă; b – cu chiulasă individuală; 1 – capacul frontal; 2 – garnitura chiulasei comune; 3 – chiulasa; 4 – capacul chiulasei; 5 – cămaşa de cilindru; 6 – inel de etanşare; 7 – blocul cilindrilor; 8 – garnitura chiulasei individuale; 9 – chiulasa individuală; 10 – garnitura capacului; 11 – capacul chiulasei; 12 – şurubul de fixare a capacului; 13 – şurub de fixare a chiulasei

29

Figura 5 Tipuri de cilindrii pentru tipuri de motoarea – cilindri inamovibili (turnaţi direct în bloc); b – cămaşa de cilindru (umedă); c – cămaşa de cilindru uscată; d – cilindru cu aripioare pentru motor răcit cu aer (în doi timpi): 1 – bloc motor; 2 – camera de răcire; 3 – cămaşa de cilindru; 4 – inele de cauciuc; 5 – guler de sprijin; 6 – aripioare de răcire; 7 – partea activă a cilindrului; 8 – fantă baleiaj; 9 – canal baleiaj; 10 – fantă evacuare; 11 – prezoane fixare chiulasă; 12 – bloc motor

30

Figura 6 Chiulasa

a – răcire cu apă; 1 – cavităţi pentru camera de ardere; 2 cavitate pentru termostat; 3 – cavitate pentru traductorul termometrului de apă; 4 – suprafaţa inferioară plană; 5 – orificii pentru prezoane; 6 – orificii filetate; 7 – orificii pentru colectorul de admisie; 8 – orificii pentru colectorul de evacuare; 9 – ghid supapă; 10 –injector; 11 – suprafeţe laterale; 12 – scaun supapă; b – răcire cu apă; 13 – locaş bujie; 14 – aripioare răcite cu aer

31

Figura 7 -Pistonul

Figura 8- Forme constructive de segmenți

32

Figura 9- Boltul

Figura 10 – Biela

33

Figura 11- Arborele cotit

34

Figura 12- Localizarea principalelor defecţiuni ale chiulasei

35

Figura 13 Uzura normală a unei cămăşi de cilindru:I, II, III – plane de măsurare a ovalităţii şi conicităţii

36