SB 1

SB 1. Definitii, criterii de selectie a publicatiilor pentru a fi analizateTipul publicatiei : ex. revista la care functioneaza un comitet de lectura etc

Tipul documentului : articol original, metaanaliza ( nu sunt luate in

scrisorile catre editor, editorialele, articolele generale )

Tipul studiului : studiu comparativ sau necomparativ, realizat la om ( nu sunt luate in

consideratie studiile experimentale pe animale sau pe piese anatomice cu exceptia

cazurilor particulare si a studiilor comparative care sunt putin sau deloc realizabile la om )

Metodologia de studiu : protocolul studiului care sa corespunda ideei cercetarii

SB 2. Caracteristicile protocolului dupa ideea cercetarii.

Ideea cercetata Protocolul studiului

EPIDEMIOLOGIE : incidenta Supravegherea populatiei ( cohorta/registre)

EPIDEMIOLOGIE : prevalenta Transversal (esantion reprezentativ)

TERAPIE : eficacitate Studiu randomizat controlat

TERAPIE : siguranta Studiu randomizat controlat sau de cohorta

DIAGNOSTIC : reproductibilitate/ Transversal comparativ cu repetari ale masuratorilor

variabilitate

DIAGNOSTIC : sensibilitate/ specificitate Transversal comparativ cu un standard de aur

DIAGNOSTIC : eficacitate/ utilitate Studiu randomizat controlat

DIAGNOSTIC : strategie Studiu randomizat controlat sau analiza deciziei

CAUZALITATE : fenomene frecvente, Studiu randomizat controlat

controlabile

CAUZALITATE : fenomene frecvente, Studiu de cohorta

necontrolabile

CAUZALITATE : fenomene rare Studiu caz-martor

PROGNOSTIC : boala frecventa Studiu randomizat controlat/studiu de cohorta

PROGNOSTIC : boala rara Studiu caz-martor

SB 3. Nivelul dovezilor si gradarea recomandarilor.

a. Nivelul probelor stiintifice: caracterizeaza puterea studiului de a raspunde la problema pusa la inceputul cercetarii.

nivel puternic :

-protocolul este adaptat pentru a raspunde cel mai bine la problema cercetata

-studiul este realizat fara erori sistematice (bias) importante

-analiza statistica este adaptata obiectivelor ( puterea studiului crescuta)

nivel intermediar :

-protocol adaptat dar:

-puterea studiului limitata si/sau

-deficiente minore in metodologia de studiu

nivel redus :

-protocol adaptat dar :

-puterea studiului redusa (statistica minima, de baza)

-bias-uri greu de controlat

b.Gradarea recomandarilor decizia diagnostica sau terapeutica precizata in functie de puterea probelor stiintifice furnizate de datele din literatura medicala si avizul profesionistilor.

grad A : bazate pe cunostinte stiintifice obtinute prin studii cu nivel puternic al probelor stiintifice

grad B : bazate pe prezumtii stiintifice oferite de studii cu nivel intermediar al probelor stiintifice

grad C : bazate pe studii cu nivel scazut al probelor stiintifice

SB 4. Tipuri de studii: studii descriptive prezentare; avantaje; limite; structura protocolului de studiu; coeficientul de corelatie.

AVANTAJE

stabilesc prevalena

uoare, rapide, ieftine

date uor de cules

aprecierea amplitudinii unui fenomen = utile programelor de sntate public

controlul factorilor de confuzie prin stratificarea subiecilor

generatoare de ipoteze

LIMITE

nu stabilesc secvena temporal a evenimentelor ("oul sau gina?")

nu sunt studii predictive (RR)

nu sunt utile pentru evaluarea incidenei

nu se aplic n cazul bolilor rare

riscul unor factori de confuzie

riscul erorilor de anamnez

riscul interpretrilor abuzive

PROTOCOL ( pt studiul de pevalenta )

1.ilustrarea ipotezei

2. populatia( selectionarea esantionului si intervalul de timp urmarit)

3.culegerea datelor

4.analiza datelor

5.utilizarea rezultatelor

PREZENTARE

1. Cazuri raportate

2. Serii de cazuri

3. Studii ecologice (de corelatie)

4. Studii de prevalenta

CORELAREA:

* unui factor presupus de risc cu: mortalitatea / incidena/ prevalena unei boli

Coeficientul de corelatie r:

masoara importanta asocierii intre variabile

cuantifica importanata relatiei liniare intre expunere boala (la fiecare modificare a gradului de expunere, corespunde crestere/diminuare proportionala a bolii)

valoarea coeficintului de corelatie variaza intre +1 si -1

0,5 1 puternica

0,5 - 0,8 moderata

0,2 - 0,5 slaba

0 - 0,2 neglijabila

SB 5. Tipuri de studii : analitice observationale prezentare, avantaje, limite, structura protocolului de studiu, tipuri de riscuri calculate in aceasta categorie de studii.

1. Studii analitice observationale etiologice PROTOCOL

1. Ipoteza

2. Alegerea esantionului( cazuri, martori, evaluarea factorului de risc)

Boala prezenta Boala absenta

Expunere factor de risc DA a b

NU c d

a+c b+d

3.Analiza datelor

4.Interpretarea datelor

5. Prezentarea rezultatelor

AVANTAJE:

-uor de efectuat

-durat scurt de timp (util i n urgene epidemiologice)

-repetabil

-economic

-urmrirea unei boli rare

-utilizarea unor examinri complexe

-analiza mai multor factori de risc

LIMITE:

-alegerea grupului caz/control = erori greu msurabile

-boli rare - alegerea aleatorie a cazurilor = dificil

- pierderii unor cazuri (diagnostic incert)

-nu estimeaz incidena bolii la expui/ne-expui

-relaia cauz-efect i secvena timp ntre factorul de risc - boal = dificile

ansa de expunere a cazurilor la FR

OR1 = Proporia cazurilor expuse = a/ (a+c) = a

Proporia cazurilor ne-expuse c/ (a+c) c

ansa de expunere a martorilor la FR

OR2 = Proporia martorilor expui = b/ (b+d) = b

Proporia martorilor ne-expui d/ (b+d) d

Raportul anselor: ansa de expunere printre cazuri = a/c = ad = OR

ansa de expunere printre martori b/d bc

OR >1 Factor de risc

OR = 1 Factor indiferent

0R 1 Factor de risc

RR =1 Factor indiferent

RR < 1 Factor de protectie

SB 6. Tipuri de studii: trialuri clinice prezentare, avantaje, limite, structura protocolului de studiu. ( studiu analitic interventional )

Trialurile clinice

- studii analitice de apreciere a eficacitii clinice a unor:

* proceduri diagnostice (teste de depistare i de precizare a diagnosticului)

* intervenii

1. PRECIZAREA DIAGNOSTICULUI

2. ALEGEREA TERAPIEI (cea mai eficient/ cea mai puin nociv)

TRIALURILOR CLINICE COMPARATIVE

TRIALURI CLINICE RANDOMIZATE sau FR RANDOMIZARE

PROTOCOL

1. FORMULAREA IPOTEZEI

2. ALEGEREA SUBIECILOR

metoda de selecie

mrimea eantionului

stabilirea eantionului

3. ALEGEREA GRUPURILOR DE COMPARARE

grupuri de comparare dup caracteristicile bolnavilor

grupuri de comparare dup alternativa de tratament

4. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI

administrarea non- aleatorie

administrare randomizat

5. MODIFICRI SURVENITE N TIMPUL STUDIULUI

6. ANALIZA REZULTATELOR

7. FINALITATEA STUDIULUI: deces; boal; invaliditate; disconfort; insatisfacie

AVANTAJE

* aprecierea eficacitatii clinice a unor:

- proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului);

- interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ;

tehnici de reeducare; tehnici de ingrijire)

- interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata)

* economii importante in utilizarea unei interventii practice, dovedite a fi cea mai buna

LIMITE

* reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice

* nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii

* costisitoare

* dificil de realizat

* pot perturba relatia medic pacient ( administram interventia la unii si la altii nu de ce?)

SB 7. Evaluarea performantelor testelor

Definitii

TEST : termenul care exprima procedeele de culegere a datelor (chestionare,gesturi clinice, examene complementare) privitoare la starea indivizilor.

TEST DIAGNOSTIC: demonstrarea existenei strii de boala sau demonstrarea abaterii de la normalitate (test diagnostic).

TEST DE DEPISTARE : identificarea ntr-o populaie aparent sntoas a persoanelor cu risc crescut de a fi n mod real bolnave sau de a prezenta o abatere de la normalitate (test screening).

b. Tipuri de teste

Testele permit evaluari diferite in functie de natura examinarilor

1. Calitative

Ex: imagistica medicala - radiografie, echografie, scanner;citologie; raspunsurile la un chestionar etc.

*raspunsurile sunt binare (dichotomice) : da/nu; prezent/absent

- sub forma unei scale nominale : necroza, fibroza

- sub forma unei scale ordinale : germeni sensibili, intermendiar sensibili,

rezistenti la antibiotice2. Cantitative

Ex: biochimice, hematologice, serologice masuratori ale TA, IMC )* rezultatele sunt variabile cantitative ; necesita definirea valorilor de referinta sau se accepta un standard de aur (gold standard) pentru separarea situatiilor normale de cele patologice.

SB 8. Criterii de evaluare a testului: clasificare, validitate, reproductibilitate, sensibilitate, specificitate, valoare predictiv pozitiv, valoare predictiv negativ, valoare global.

1. VALOAREA INFORMATIONALA A TESTULUI IN CERCETARE

Validitatea datelor culese

Fiabilitatea rezultatelor

2.VALOAREA INFORMATIONALA A TESTULUI IN PRACTICA

3. Utilitatea operationalaAcceptabilitate

Costuri

Utilitatea operationala

Validitatea datelor culese :* valoarea unui test trebuie stabilit pe baza unui numr mare de persoane investigate att dintre cele sntoase ct i bolnave

* interpretrile rezultatelor unui test i a rezultatelor metodei de referina trebuie efectuate independent pentru a nu se subestima utilitatea testului

Definiie:

Validitatea intern a unui test diagnostic este dat de performana acestuia n raport cu o metod de referin (Gold standard) i de performanta de selecie a subiecilor examinai la sfritul validrii= capacitatea testului de a identifica boala

Validitatea extern a unui test este dat de capacitatea testului de a descrie situaia real a unei stri patologice n populaia general i performana acestuia n condiiile n care datele sunt deja colectate

Reproductibilitatea unui test este aptitudinea diversilor observatori de a ajunge la acelasi concluzii in conditiile in care sunt confruntati cu rezultatele aceluiasi test realizat la aceleasi personae.

Sensibilitatea unei metode indic proporia bolnavilor pe care testul este n msur s-i identifice din ntreag efectivul ca urmare a rezultatelor pozitive ale testului.

Specificitatea indic proporia persoanelor sntoase confirmate ca fiind n afara strii de boal n urma nregistrrii rezultatelor negative ale testului

Valoarea predictive a rezultatelor pozive indic proporia rezultatelor valabile (adevarate) din ansamblul rezultatelor pozitive

Valoarea predctiva a rezultatelor negative indic proporia rezultatelor valabile (adevarate) din ansamblul rezulatelor negative

Valoarea globala (eficienta) testului indic proporia rezultatelor valabile din ansamblul evalurilor efectuate

SB 9. Criterii de alegere a unui test diagnostic.

1. este de preferat un test sensibil dac:

boala este grav;

boala este tratabil;

rezultatele fals pozitive nu genereaz prejudicii psihologice sau economice

persoanelor examinate

2. este de preferat un test ct mai specific dac:

boala este grav dar dificil de vindecat (sau chiar incurabil);

a ti c nu exist boala este un element important att din punct de vedere

psihologic ct i din punct de vedere managerial (economic);

rezultatele fals pozitive pot fi psihologic i economic traumatizante pentru

persoanele examinate

3. este de preferat utilizarea rezultatelor pozitive ale unui test dac acesta are o valoare predictiv crescut n situaii n care tratamentul persoanelor cu diagnostic fals pozitiv ar avea consecine grave.4. este de preferat un test cu valoare global crescut dac boala este important dar tratabil;rezultatele fals pozitive i fals negative sunt traumatizante i implic producerea unor consecine grave asupra persoanelor examinate

Sb 10. Lectura critic a unui articol

Utilizatorii:

A.- membrii comitetelor de lectur (reviste cu peer review ; Peer review = lectura critica dpdv al redactorilor revistelor in care publicam. )

B.- cititorul: dvs., eu medicul practician, cercettorul, doctorandul, studentul la medicin

Obiective comune:

- s citeasc repede pentru a ctiga timp

- s aleag esenialul

Obiective separate:

Lectur aprofundat (A) / lectur rapid (B)

Lectura aprofundataa : s verifice originalitatea i veridicitatea datelor

Obiective

-Deprinderea tehnicii de lectur rapid

-Lectura critic se bazeaz pe cunotine metodologice serioase

-Utilizarea datelor n rezolvarea cazurilor clinice

Reguli generale ale lecturii critice:

-Sa tii ce vrei / ce trebuie s citeti

-S nu fii orbit de prestigiul revistei (dar s ii cont iniial)

-S nu fii orbit de prestigiul autorilor (dar s ii cont iniial)

-S cunoti regulile lecturii rapide pentru a elimina ceea ce este inutil

-S tii s aplici o gril de lectur

-S ai cunotine de epidemiologie clinic

ntrebri

1.Studiu original sau un review ?

2. Obiectivul studiului i ntrebarea (ipoteza de lucru?)

3.Metodologia este verificat ?

4.Care sunt rezultatele?

5.Ce aduc rezultatele studiului pentru pacientul meu?

Lectura critic pe capitole:

LECTUR RAPID

-Citii titlul/cuvintele cheie

-Citii rezumatul

-Apreciai tipul studiului

-Rezultatele sunt utile?

-Rezultatele sunt aplicabile n domeniul n care lucrai?

LECTUR DETALIAT

-Titlul

-Rezumatul

-Capitolul introductiv, ipoteza de lucru, obiectivele

-Materialul i metoda

-Rezultatele

-Discuiile

-Referinele bibliografice

SB 11. Grile de evaluare dupa criteriile metodologie de studiu.

1. Obiective

- prognostic-evolutie

-test diagnostic

-consecintele unei interventii

-etiologie cauzalitate

-exista ipoteza?

2. Tipul de studiu

- descriptive (observational transversal)

- analitice (observational etiologic si de interventie )

- metaanaliza

-studii de analiza deciziei

3. Factorii studiati

-expunere

-interventie

-test diagnostic

4. Criterii de evaluare

Cei 5 D :

- Death

- Disease

- Disability

- Disconfort

- Dissatisfaction

-definirea, masurarea, validarea criteriilor de evaluare

5. Populatia sursa si subiectii studiati

- numar

-categorie

-criterii de includere/excludere

-rata raspunsurilor

lot != esantion

populatia sursa!= potential selectionata in studiu != accesibila !=in mod real studiata

6. Factorii de confuzie si erori potentiale

- factori de confuzie : realitatea statistica nu corespunde cu realitatea biologica

-erori posibile : - modificatori ai efectelor

- datorita intamplarii

- erori sistematice ( modifica parametrii ) Ex: definirea populatiei tinta si populatiei sursa; fluctuatii de esantionaj; biasuri; neraportarea rezultatelor studiilor negative

7. Rezultate

Echipa : clinician + metodolog + statistician + informatician = analiza, prezentarea si interpretarea integrativa a rezultatelor

8. Concluziile cercetatorilor

- validitate

-aplicabilitate

-concordanta cu principiile medicinei bazate pe dovezi (MBD)

SB 12. Conceptul si definitia documentarii stiintifice.

- documentarea : -tiina nregistrrii, organizrii i diseminrii cunotinelor specializate;

tiina care permite furnizarea tuturor documentelor despre un subiect- documentul: -orice material scris, n format tiprit sau electronic, care are drept scop transmiterea coerent de informaii

- conceptul de documentare : - implic activitatea unei persoane/grup de persoane care este interesat/sunt interesate de un anumit subiect i care consult documente aferente subiectului n cauzSB 13. Motivatia si obiectivele documentarii.

a) informare orientat pentru pregtirea profesional- student: - aprofundarea unor subiecte - dezvoltarea capacitii de lucru individual

- medic (toate gradele) - actualizarea cunotinelor - creterea competenelorb) informare orientat pe activitatea de cercetare- cunoaterea realizrilor existente la momentul respectiv, a preocuprilor similare n domeniu, a potenialelor direcii de cercetare- compararea rezultatelor obinute de ali cercettori cu rezultatele proprii

Activiti desfurate- consultarea unor cri/capitole din cri privire de ansamblu asupra subiectului- consultarea n periodice a diverselor tipuri de articole- vizitarea unor site-uri de profilSB 14. Tipuri de documente.

a. dup suport: - tiprite - n format electronic b. dup tipul de informaie oferit:- documente primare - ofer elemente de cunoatere propriu-zis (informaii originale), nsoite de informaii bibliografice - exemple: cri, periodice, teze, CD-rom-uri, site-uri, etc.- documente secundare -ofer numai informaii bibliografice, prin trimitere la documente primare, permind regsirea acestora (repertorii bibliografice) - instrumente de lucru, rezultat al unei documentri specializate care are la baz documentele primare - exemple: fi de carte, catalog de bibliotec, list bibliografic pe subiect, index de revist, buletin bibliografic, baz de date- documente teriare - semnaleaz sau prezint documente secundare - exemplu: bibliografie de bibliografiiSb 15. Modalitati de documentare

Documentarea reprezinta activitatea de informare amanuntita si temeinica, pe baza textelor tiparite pe diferite suporturi, cu scopul cunoasterii, dovedirii sau sustinerii unor idei, teze, reguli, teorii, concepte, doctrine, actiuni, procese sau activitati reale, actuale sau viitoare.

Textele scrise sau tiparite, publicate sau nu, reprezinta forma materiala de fixare a informatiilor pentru transmiterea lor n timp si spatiu. Acestea mbraca diverse forme, n cazul nostru fiind cunoscute sub denumirea de carti, enciclopedii, compendii, dictionare, cursuri, monografii, reviste, rapoarte, comunicari si referate stiintifice etc.

Sistemele de informare tehnico-stiintifica clasifica aceste publicatii sau documente n trei mari categorii pe care cercetatorii, cadrele didactice, cursantii, studentii, practicienii etc. trebuie sa le aiba n vedere pentru o documentare solida.

Publicatiile primarePublicatiile primare sunt reprezentate de cartile, enciclo-pediile, manualele si cursurile universitare, compendiile, revistele, rapoartele si comunicarile stiintifice ce privesc domeniul lucrarii de diploma etc. Aceste publicatii au un grad ridicat de generalizare si originalitate, constituind punctul de plecare n circuitul transferului de informatii. Publicatiile secundare

Publicatiile secundare sunt continute n mod frecvent de "revistele de titluri" si "revistele de referate", prin care se asigura o informare generala si tematica, retrospectiva sau curenta, asupra unui domeniu, tema sau problematica. Publicatiile secundare, n mod deosebit, revistele de referate "sunt cele mai cautate mai ales de cercetatori si studenti pentru a identifica mica si marea creativitate, ideile, tezele si conceptiile cele mai noi". Acestea dau si posibilitatea unor conexiuni pentru noi abordari, schimbari, perfectionari, mbunatatiri etc. n domenii de interes.

Publicatiile tertiare

Publicatiile tertiare sunt elaborate pe baza prelucrarii unor surse primare sau/si secundare destinate, mai ales, documentarii tematice. Ele sunt difuzate bibliotecilor interesate sub denumirea de "Sinteze" referative si colecteaza informatiile pe o "tema data", din reviste periodice, primare si secundare, carti, comunicari stiintifice, rapoarte, dari de seama etc. din ultima perioada de timp.

SB 16. Fazele documentarii : alegerea surselor de informatii; principii de cautare; selectia documentelor; analiza documentara (evaluarea critica a informatiilor ).

1. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAII- surse: documente primare, secundare, teriare- documentele secundare indispensabile ntr-un demers de cercetare, singura cale de acces la documentele primareSursele secundarea) reviste de semnalare reviste de sumarii ale periodicelor

Current contents), Le Medexpress

indexuri de semnalare

Index Medicus, Excerpta Medica (Elsevier)

b) reviste analitice

buletine de rezumate

- acoper domenii vaste sau restrnse/specializate

- timp ndelungat pentru realizare (cteva luni ntre apariia unui document i publicarea

analizei sale)

buletine de anunare a documentelor nc nepublicate

- prezint o eviden a lucrrilor tiinifice acceptate pentru publicare

- important pentru informarea grupurilor de cercettori angrenai n teme similare,

ntreprinse simultan

c) liste bibliografice inserate n diverse lucrri

d) sisteme de catalogare-indexare n biblioteci

2. PRINCIPII DE CUTARE- criterii uzuale

- cuvinte-cheie (exprim condensat coninutul unui text/subiect) - index de subiecte - index de autori

3. SELECIA DOCUMENTELOR- implic o lectur rapid- primul criteriu de selecie respectarea principiilor de redactare tiinific - (i) evaluarea titlului i a rezumatului dac rezumatul este relevant, corespunznd subiectului cutat, documentul merit o lectur complet - (ii) evaluarea rezultatelor are o eficacitate crescut, dac se cunoate bine Subiectul

4.4. ANALIZA DOCUMENTAR- implic lectura complet, aprofundat i obiectiv a articolelor selecionate- permite compararea informaiilor furnizate de dou sau mai multe surse primare, asupra unei aceleiai teme - permite compararea informaiilor furnizate de surse primare cu activitatea proprie n acelai domeniu- conduce la acumularea de cunotine generale/speciale care pot fi utilizate n activitatea proprieSB 17 Standarde in organizarea centrelor de documentare

Serviciul de achiziii (asigur legtura cu furnizorii i, conform bugetului, achiziioneaz documente de interes). Serviciul de mprumut interbibliotecar (asigur relaia cu alte biblioteci/instituii, pentru procurarea unor documente inexistente n fondul propriu, la solicitarea cititorilor).

Serviciul de conservare (ordonare clar, precis i n condiii de siguran maxim a tuturor materialelor).

Serviciul de circulare a documentelor (pentru servirea publicului).

Serviciul de suport tehnic (informatizarea activitilor, multiplicare etc.).

Serviciul de schimb n cazul bibliotecilor afiliate unor instituii de nvmnt/cercetare (schimburi de materiale editate sub egida instituiilor respective).

SB 18. Baze de date

- baza de date mulime / colecie de date, organizat pentru a optimiza prelucrarea acestora, n contextul unui set de aplicaii

- elementul fundamental n organizarea informaiilor ntr-o baz de date se numete articol

- articolul se compune din mai multe zone denumite cmpuri care pot fi adresate direct

- un grup de articole omogene, structural identice, formeaz un fiier- software-ul care asigur procesarea informaiilor ntr-o baz de date (creare, actualizare, interogare etc.) este uzual denumit sistem de gestiune a bazei de date (SGBD)- exemple: dBASE, FoxPro, ORACLEBaze de date bibliografice- iniial, bazele de date pentru biblioteci au respectat concepia fundamental a bibliografiilor specializate- schimbul de date n reea i exploatarea prin Internet a condus la reorganizarea bazelor de date bibliografice- crearea i actualizarea bazelor de date bibliografice sunt realizate n exclusivitate de ctre personalul calificat - accesul utilizatorilor este permis numai pentru operaii de consultare (interogare) a bazei de date

SB 19 Utilizarea Internet-ului n documentarea la distan concepte i terminologie de baz elemente pozitive i negative

REEAUA INTERNET reea de reele, care unete computere personale, universitare i chiar guvernamentale, furniznd infrastructura necesar pentru utilizarea e-mailului, documentelor hypertext, fiierelor arhivate, a bazelor de date i a altor resurse ale tehnicii de calcul ansamblu imens de reele de calculatoare care formeaz i acioneaz ca o singur reea uria pentru transportul informaiilor i al mesajelor pe distane orict de mici i orict de mari (anywhere from the same office to anywhere in the world)

Elemente pozitive

utilizeaz informaii/documente n format electronic software-ul caut i gsete ceea ce ar trebui s ntreprindem noi, ctignd astfel n rapiditate i eficacitate tehnologia permite obinerea, n final, a unei liste cu referinele dorite (list ce poate fi apoi limitat din diverse considerente) aciune care altminteri ar fi trebuit s se desfoare manual introducerea reelelor de calculatoare a permis dezvoltarea unor servicii accesibile la distan i la orice or complementar documentrii clasice, realizat prin accesul la material tiprit faciliteaz un acces rapid la informaia secundar i, n anumite condiii, la informaia primara

utilizarea reelei Internet pentru documentare s-a impus tot mai mult ca i eficien, graie flexibilitii investigaiilor i acoperirii cvasi-exhaustive a ariilor ce fac obiectul documentrii

Elemente negative:

nu exist o sistematizare a imensei cantiti de informaie existente pe toate site-urile nu exist instrumente de clasificare i ordonare care s evalueze coninutul intelectual i cota valoric a informaiilor calitatea informaiei este variabil pentru utilizatorul obinuit timpul de cutare a informaiei este frecvent mult mai mare dect s-ar crede viteza de transfer a datelor este puternic dependent de gradul de aglomerare a furnizorului de servicii InternetSB 20. Servere si baze de date pe probleme biomedicale. Principii si exemple de cautare.

- principiu: conexiuni directe ctre documente in extenso, specifice domeniului investigat de cercetare sau de nvmnt: - articole, rapoarte de cercetare, tehnici de laborator, note de curs.

- n scop didactic i tiinific, pe probleme biomedicale, startarea cutrii se face dupa:

1. dup cuvinte-cheieExemplu: Medline- cel mai cunoscut/utilizat sistem informatic de cutare a referinelor bibliografice- informaii similare ca Index Medicus- rapiditate- lipsa de experien necesar n procesul de cutare poate fi suplinit de ajutorul unui bibliotecar- esenial alegerea cuvintelor-cheie i a opiunilor de rspuns n algoritmul de cutare, pentru a putea ajunge la informaiile dorite2.dup autor/autoriExemplu: J. G. Cowpe3. dup reviste/cri/edituriExemplu: Analytical Cellular Pathology4. dup numele unor instituii de nvmnt superior sau de cercetareExemplu: University of Utah5. dup numele unor site-uri specializateExemplu: PubMedSB 21. TIPURI DE LUCRRI TIINIFICE

Clasificare:

- articole tiinifice

- referate generale

- lucrri de diplom

- teze de doctorat

- dup obiectivul urmrit - Articol original

- Editorial

- Caz clinic

- Scrisoare ctre redacia unei reviste

- Articol de trecere n revist (Revue general/Survey)

- Actualiti (Mise au point, Update)

- Recenzia Analiza comentat (Review)

- Articol didactic

- dup tipul publicaiei - reviste (periodice)

- volume de conferin/congres

- volume prezentnd colecii de articole pe un anumit domeniu

1)Articolul original

- prezint o anumit activitate de cercetare:

- abordarea unui domeniu de cercetare nou

- testarea unei ipoteze

- publicabil n periodice i/sau volume

2) Editorialul

- scris la cererea comitetului de redacie al unei reviste

- scurt numr redus de pagini

- autorul/autorii autoritate n materia abordat prezint liber opiniile personale

-statistic cel mai citit tip de articol.

3)Cazul clinic

- raporteaz o observaie, cu comentarii scurte

- 4-6 pagini

- semnaleaz: elemente originale privind fiziopatologia unei afeciuni, noutatea unui demers diagnostic

4)Scrisoare ctre redacia unei reviste

- caz clinic scurt

- date preliminarii asupra unei cercetri de mai lung durat

- comentarii/opinii contradictorii asupra unui articol deja publicat n revista

respectiv

5)Recenzia analiza comentat (review)

- analiza comentarea articolelor aprute n cursul ultimelor luni n alte reviste, sau analiza

comentarea unor volume (tratate, monografii, etc)

6) Trecerea n revist (revue generale, survey)

- prezentare ct mai complet a cunotinelor asupra unui subiect, pornind de la o analiza exhaustiv a lucrrilor publicate

- caracter monografic abordare global aspecte clasice, i perspective deschise

- referine bibliografice acoper ntreaga istorie a subiectului

7)Actualiti (mise au point, update)

- ca obiectiv, se situeaz ntre editorial i trecerea n revist

- elaborat la cererea comitetului de redacie a unei reviste sau a organizatorilor unei manifestri tiinifice

- abordeaz un subiect restrns, pornind de la (i) publicaiile aprute n ultimii ani i (ii) experiena personal a autorilor

8)Articolul didactic/pedagogic

- obiectiv: instruirea ntr-un anumit domeniu

- bun cunoatere a subiectului

- capacitate de a se adresa unei clase largi de cititori interesai de subiect, bazndu-se pe un fond minimal de cunotine specific domeniului

- bibliografia indicat permite cititorului o aprofundare a subiectului

SB 22 Redactarea unei lucrari: reguli de baza, structura generala, modalitati de ilustrare.

I. REGULI DE BAZ ALE REDACTRII TIINIFICE- organizare pe seciuni:

Titlul

Autori (cu afiliere)

Textul propriu-zis

Mulumiri

Furnizarea de extrase

Referine bibliografice

Rezumat (incluznd cuvinte-cheie)

- obiectivul redactrii tiinifice: transmiterea unui mesaj tiinific, n care primeaz valoarea coninutului.

-redactarea tiinific se raporteaz la principii care s-au dezvoltat progresiv i care impun rigoare tiinific

- alegerea celei mai adecvate formulri pentru ideile i faptele care vor fi raportate

- realizarea unei exprimri simple i clare, care s faciliteze lectura

- realizarea unei forme concise.

II.STILUL DE REDACTARE TIINIFIC- precis, clar, concis- principii

utilizare adecvat a timpurilor la care sunt puse verbele: timpul trecut pentru tot ceea ce exprim experiena personal a autorului, timpul prezent pentru noiuni bine stabilite i unanim acceptate

utilizarea aceluiai cuvnt pentru a desemna o aceeai noiune, fr ajutorul sinonimelor care pot crea confuzii

evitarea expresiilor literare i a cuvintelor inutile

evitarea utilizrii diatezei pasive (atunci cnd poate crea impresia de anonimat privind autorul ca subiect logic al construciei gramaticale) i folosirea (neabuziv) a diatezei active cu pronumele persoanei ntia, uzual plural (care indic exact implicarea autorului n realizarea studiului)

- precizia

lipsa de precizie n redactarea unui articol tiinific ridic suspiciuni asupra rigorii cu care a fost efectuat cercetare respectiv

- claritatea

utilizarea cuvintelor simple i a unei sintaxe corecte

limba n care se scrie trebuie s fie neleas i de un strin care nu are dect noiuni de baz ale vocabularului.

- concizia

evitarea adjectivelor i adverbelor inutile

evitarea pleonasmelor

semnalarea unui fapt se face direct, fr a specifica intenia de semnalare

evitarea repetiiilor

III.CONCEPEREA TEXTULUI NTR-O LIMB DE CIRCULAIE INTERNAIONAL

- n condiiile unor cunotine medii de limb, se recomand:

-iniial, elaborarea unui text n limba matern

-traducerea textului de ctre autor

-n final, verificarea traducerii de ctre un specialist- traducerea implic abiliti de scriere n limba respectiv, care s garanteze att corectitudinea din punct de vedere ortografic i gramatical, precum i utilizarea terminologiei medicale adecvate

IV. MODALITATI DE ILUSTRARE

FIGURI I TABELE- tabelul: informaii numerice- figura: reprezentri grafice (desene, curbe, diagrame), ilustraii / fotografii- reproducerea dintr-o alt publicaie necesit autorizaia titularului (drept de autor, copyright)

Figurile- numerotate cu cifre arabe numerotarea corespunde ordinii de apariie n text- legend subiacent, coninnd toate elementele necesare nelegerii figurii: explicaia simbolurilor, abrevieri, scal- uzual,

- n etapa de manuscris, toate legendele sunt grupate pe o pagin separat, la sfritul manuscrisului- modalitate de realizare asistat de calculator: exploatarea facilitilor oferite de programe (medii software) pentru reprezentri grafice i interpretare statistic

Tipuri de reprezentri grafice - diagrame cu sectoare de cerc (camembert, pie) recomandat pentru prezentarea procentajelor (< 7 sectoare) - diagrame cu coloane verticale sau orizontale (histograme) recomandate pentru compararea static a diferitelor cifre, poate indica deviaia standard (< 7 zone)

- traiectorii (curbe de distribuie) x (abscisa variabila independent) ,y (ordonata variabila dependent) este variabila de msurat sau explicat; graficul reprezint n manier dinamic evoluia variabilei y n funcie de x

- traiectorii (curbe de distribuie)

-reprezentri prin puncte (scattergram, nuages de points)

Ilustraii / fotografii- prezentate sub form de fotografii clasice sau imagini digitizate, alb-negru/color- suplimentar, legenda ilustraiilor conine informaii specifice despre scala de referin, ordinul de mrire, coloraiile histologice - pentru ilustraiile ce conin chipuri umane - acoperirea ochilor

Tabelele

-ce conin date comparabile trebuie s prezinte aceleai informaii, structurate n aceeai ordine i folosind aceleai uniti de msur- alinierea datelor este realizat n raport cu virgula/punctul zecimal, preciznd acelai numr de poziii zecimale pentru variabilele cu aceeai semnificaie- informaii lips se precizeaz absent, evitnd simbolurile matematice (, 0)- pot conine abrevieri

SB 23. Originalitate i raportare la informaiile bibliografice

ALEGEREA UNEI TEME DE CERCETARE ORIGINALITATEA IDEILOR

Elemente care intervin n alegerea temei:

interesul pentru un anumit domeniu motivaie individual

volumul cunotinelor teoretice generale

volumul cunotinelor teoretice n domeniu (informarea individual asupra domeniului)

posibilitile de documentare accesul la surse bibliografice specifice tematicii, recunoscute ca autoriti tiinifice internaionale (reviste de prestigiu, ediii recente ale unor monografii, volume ale lucrrilor prezentate n cadrul unor congrese, site-uri www ale unor instituii cu programe de cercetare n direcia investigat)

experiena anterioar

aptitudini practice

Evaluarea originalitii ideilor

necesit o documentare bibliografic serioas, pentru a cunoate preocuprile i rezultatele de dat recent, pe tematica abordatSB23. ORIGINALITATE I RAPORTARE LA INFORMAIILE BIBLIOGRAFICE

REFERINE BIBLIOGRAFICE- permit trimiterea cititorului la: articole, tratate, monografii, documente oficiale, baze de date, alte forme de publicaii- excesul nu reflect ntotdeauna multitudinea de cunotine, ci, mai degrab, absena spiritului critic; - se citeaz numai documente publicate, citite i alese pentru valoarea lor- citarea unei referine poate fi repetat de mai multe ori ntr-un articol- localizare n text:

dup enunarea faptului/informaiei respective n interiorul sau la sfritul unei fraze

n capitolele Introducere, Material i metod, Discuii

n tabele, grafice, figuri

n titluri i subtituluri paragrafelor pentru articole tip actualiti- toate referinele citate sunt prezentate, sub form de list, la sfritul articolului- erori posibile:

greeli n transcrierea referinei

greeli n citarea coninutului referinei - se evit a face referiri la:

articole greu accesibile

teze de doctorat

rezumate

scrisori ctre redacie

articole acceptate pentru publicare (in press, to appear)- nu se fac referiri la:

rezumate ale lucrrilor prezentate la congrese, nepublicate n periodice

articole trimise pentru publicare (submitted)

comunicri orale

- sistemul de referine:a) sistemul autor-dat (autor-an) Harvardb) sistemul numeric secvenial Vancouverc) sistemul alfabetic numeric

a) sistemul autor-dat (autor-an) Harvardn text- n cazul a 1 sau 2 autori se citeaz primul autor, respectiv ambii autori, i anul de publicaie- mai mult de doi autori se citeaz primul autor, urmat de et coll. sau et al

n lista de referine- clasificare fr numr de ordine, alfabetic, de la prima liter a numelui primului autor al articolului- mai multe referine ale aceluiai prim autor clasificate dup ordinea alfabetic a primei litere a celui de-al doilea autor, etc.- mai multe referine ale acelorai autori clasificate dup anul de publicaie, ncepnd cu data cea mai ndeprtat- mai multe referine ale acelorai autori, cu acelai an de publicaie se adaug a, b, c, d, dup anul de publicaie i se claseaz n aceast ordine (la citarea n text, se includ a, b, c, d,)- numele ultimului autor este precedat de and, et sau i- ngreuneaz citirea textului- facil pentru autor, care poate introduce uor o referin nou

b) sistemul numeric secvenialn text- referinele sunt numerotate cu cifre arabe, n ordinea apariiei, n paranteze- dac o referin este citat de mai multe ori, se pstreaz numrul atribuit prima dat- ntr-o parantez, referinele sunt clasificate n ordine cresctoare i separate prin virgule

n lista de referine- clasificarea se face prin numrul de ordine corespunztor n text, fr criteriu alfabetic- faciliteaz lectura, nencrcnd articolul cu nume de autori- dificil pentru autor, care dac introduce o nou referin trebuie s renumeroteze toate referinele urmtoare, existnd riscul de eroare

c)sistemul alfabetic numericn text- referinele sunt citate printr-un numr de ordine, indicat n paranteze, care are corespondent n lista de referine (ordonat alfabetic, i nu n ordinea citrii)

n lista de referine- clasificarea se face alfabetic, de la prima liter a numelui primului autor- fiecare referire din lista rezultat primete un numrul de ordine n secvena natural, numr care se citeaz n text

ARTICOLUL ORIGINAL- prezint o anumit activitate de cercetare:

- abordarea unui domeniu de cercetare nou direcii prioritare

- testarea unei ipoteze

- rezultate n diverse domenii tiinifice n care exist deja cercetri- structur (IMRAD):

Introducere scopul, obiectivele cercetrii

Material i metod cum a fost realizat cercetarea

Rezultate ce s-a observat (cu rigurozitate)

Discuii comentarii asupra cercetrii n general i a rezultatelor n special- referinele rol de a justifica afirmaiile autorilor, n special n introducere i discuii- publicabil n periodice i/sau volume

TITLUL

- scop: enun coninutul articolului, cu maximum de precizie i concizie (10-15 cuvinte)

- reprezint reflectarea direct a articolului

- alegerea titlului: utilizarea de cuvinte cheie ( indexare corect)

- cuvintele informative plasate la nceput, n poziia forte care atrage atenia

- rol atractiv i de selecie

- alegerea articolelor dup titlu, un titlu este cu att mai lung cu ct subiectul abordat este mai precis --- ---faciliteaz evaluarea articolului prin lectur rapid

AUTORII

Primul autor:

- a realizat studiul

- a dirijat studiul

- a redactat manuscrisul

Unic autor:

editoriale, actualiti

- eful de serviciu/departament sau directorul laboratorului figureaz ca autor dac:

- a iniiat cercetarea

- a reunit echipa

- a obinut mijloacele financiare

- a controlat derularea studiului

- a analizat cu obiectivitate expunerea rezultatelor i calitatea redactrii

- de obicei, figureaz pe ultima poziie, asigurnd credibilitatea, ncondiiile n care ceilali autori sunt mai puin cunoscui n comunitatea tiinific (promotor)

Persoan de contact primul / ultimul autor

Numrul autorilor este variabil, n funcie de mrimea echipei de cercetare

- ordinea autorilor indic gradul de contribuie adus la cercetare

- citarea autorilor n referirile bibliografice => complet cnd numrul de autori este = 7

- studii multicentrice

- numr limitat de autori, cu mulumiri n final celorlali participani la cercetare

- semneaz asociaiile care au realizat cercetarea, numele autorilor fiind citate n not de subsol, n funcie de gradul de implicare sau alfabetic

REZUMATUL

- scop: prezint esena informaiilor articolului

- orienteaz cititorul asupra coninutului articolului ,reproductibil, alturi de totlu

- include n final un set de cuvinte-cheie, uzual selectate conform MeSH

- rezumat informativ: respect structura de articol original (IMRAD)

- rezumat indicativ: prezint coninutul general al articolului i planul urmrit la articolele tip actualiti,

MULUMIRI

- persoane care au contribuit la realizarea cercetrii

- persoane care au asigurat un suport financiar

- eful de departament

- personalul tehnic

- inserarea textului: n funcie de indicaiile fiecrei reviste

FURNIZAREA DE EXTRASE

- limitat, n funcie de posibilitile financiare ale fiecrui colectiv, deoarece extrasele trimise de reviste sunt n numr limitat (maxim 50-100), i frecvent se percep taxe

SB 24 Alegerea revistei adecvate pentru publicare, norme internaionale de publicare

- decizia se ia nainte de a ncepe redactarea articolului, pentru ca redactarea s se conformeze indicaiilor pentru autori din revista respectiv- obligatoriu: consultarea anterioar a mai multor numere din revista respectivCriterii:

Corespondenta dintre subiectul articolului si specificul revistei

Aprecierea impactului articolului , in cazul publicarii intr-o revista de specialitate ,sau intr-o revista cu caracter general (grad de adresabilitate,aria de difuzare a revistei)

Evaluarea sanselor de acceptare a articolului in raport cu politica editoriala a revistei

Norme de publicare

Cercetarea prezentata trebuie sa se desfasoare intr-o maniera responsabila si etica

si trebuie sa se supuna tuturor regulilor importante

Cercetatorii trebuie sa isi prezinte rezultatele clar, cu sinceritate, fara falsificari sau manipulare inadecvata a datelor.

Cercetatorii trebuie sa faca tot posibilul sa isi descrie metodele cat mai clar si fara ambiguitate, astfel incat rezultatele lor sa poata fi confirmate de altii.

Cercetatorii trebuie sa respecte cerintele publicatiei, lucrarea sa fie originala, fara plagiat,si nepublicata in alte locuri

Autorii trebuie sa isi asume responsabilitate colectiva pentru lucrarile trimise si publicate

Calitatea de autor al publicatiilor de cercetare trebuie sa reflecte contributia individuala la acea lucrare.

Sursele de finantare si conflictele de interes relevante trebuie mentionate.

Motive de respingere

lucrarea nu aduce nimic nou designul experimentului este srac

- lot martor absent sau srac

- ipotezele nu sunt verificate adecvat subiectul lucrrii nu se ncadreaz n tematica jurnalului

redactarea nu respect normeleCe apreciaza Spectaculos Importana Originalitatea Relevana pentru audien Veridicitatea Claritatea redactrii Dinamismul prezentrii subiectuluiNorme internaionale de publicare

- n conformitate cu Recomandrile pentru manuscrisele trimise revistelor biomedicale Comit International des Rdacteurs des Journaux MdicauxSB 25 : Tehnici de tehnoredactare i pregtirea manuscrisului

1.Titlu2. Rezumat6. Introducere3. Metode4. Rezultate5. Discuii7. Mulumiri Referine

Redactare:

1. Care este timpul cel mai potrivit pentru a scrie?

S cunoatei foarte bine ce vrei s scriei!

- s-au adunat date suficiente? este ipoteza clar formulat?experimentele testeaz ipoteza?

- exist lot martor, este suficient numeric ?

- putei descrie studiul n 1-2 minute? putei scrie concluzia n 1-2 propoziii ?

2. Tabele i figuri

- clare , concise, explicite 3. Citii referinele: orientai-v n alegerea revistei

Revizuire

Toi autorii ar trebui s participe, revizuirea ordinii prezentrii datelor ,stilul, referintele, greselile de tipar, ortografiaNU! scrise pe foi de diferite marimi sau cu foite atasate,

cu numeroase adaptari si modificari scrise de mana (ingreuneaza lectura textului)

REGULI :

se scrie numai la doua randuri pentru ca lucrarea sa poata fi mai simplu redactata si apoi culeasa in tipografie mai usor;

se scrie numai pe o parte a foii;

se lasa un chenar de 2,5 cm pe marginile paginii, necesar pentru corecturile sau observatiile redactiei revistei

se trimit in doua exemplare complete: textul articolului, tabelele, graficele, fotografiile si legendele respective.

-trebuie respectate instructiunile pentru autori ale revistei unde este trimis articolul, fiecare revista publica periodic instructiuni privind modul cum trebuie prezentate articolele trimise: modul de citire a bibliografiei, titlurile, subtitlurile, sublinierile, dimensiunea rezumatului, adresa autorilor.

- de obicei, in notele din subsolul primei pagini se pun titlurile autorilor, precum si institutia unde s-a efectuat lucrarea

Paginatia lucrarii.

-in Romania se cere o paginatie normala, de la inceput pana la sfarsitul articolului.

-se inainteaza separate, pe foi atasate: rezumatul lucrarii, fotografiile, graficele, tabelele si legendele respective.

-pentru revistele din alte tari exista anumite reguli privind paginatia:

Se pagineaza separat si in ordine: foaia cu titlul lucrarii si numele autorilor, rezumatul, textul, multumirile autorilor, bibliografia, tabelele, legendele

Alte reviste recomanda ca fiecare sectiune a lucrarii sa inceapa cu o noua pagina.

Pentru fiecare sectiune sau paragraf mai important se va specifica tipul de litera dorit(sau cerut de revista) folosindu-se sublinieri adecvate:

1. In cazul n care autorul doreste litere italice, se vor sublinia cuvintele respective cu linii ntrerupte. Folosirea acestor caractere se recomanda pentru subtitluri, la inceputul unui rand sau pentru cuvinte sau fraze mai importante , precum si pentru unele cuvinte rare: neologisme, denumiri de specii

2. In cazul in care sunt necesare litere aldine, cuvintele respective se vor sublinia cu o linie. Astfel de caractere se rezerva pentru titluri de capitole in cadrul articolului.

Paragrafele pe care autorii doresc sa fie tiparite cu litere mici vor fi insemnate pe margini cu o linie verticala insotita de notatia: corp 8 (sau petit).

Identitatea pacientilor in expunerile facute va fi riguros respectat (se vor folosi initiale, nu vor fi reproduse fotografii sau unele date care ar permite identificarea pacientilor fara permisiunea acestora sau a rudelor apropiate).

Lectura finala Textul tehnoredactat va fi citit apoi cu o atentie pentru a se corectara eventualele erori. Orice tratare superficiala a acestui control final este in detrimentul autorului.

SB 25 Tehnici de tehnoredactare i pregtirea manuscrisului

Succesiunea etapelor de redactare:

alegerea titlului

respectarea tipului de informaie specific fiecrei seciuni

ordinea n elaborarea seciunilor depinde de fiecare autor n parte, i de tipul studiului

rezumatul se redacteaz n final- exist variante de pregtire a manuscrisului, n raport cu instruciunile pentru autori ale fiecrei reviste- uzual, se solicit manuscrise scrise la dou rnduri, cu spaiu lateral suficient (pentru uurina lecturii i efectuarea comentariilor de ctre recenzori)Uzual, se solicit:

1). pagin/pagini separate pentru:

- titlu i autori

- rezumat

- text

-mulumiri

- referine bibliografice

figuri

tabele

legende 2). original + un numr de copii 3). scrisoare de nsoire 4). documente care atest permisiunea de reproducere a unor materiale deja publicate (figuri, ilustraii)

* Recent, se solicit trimiterea manuscrisului n format electronic, pe dischet sau prin Internet, folosind tipul/tipurile standard de fiiere recomandate de revista respectiv: doc (Word), wp (WordPerfect), tex (Latex), rtf, pdf, ps

5) tehnoredactare computerizat, folosind unul din procesoarele de text sus-amintite

SB 26 Pregtirea unei lucrri pentru expunere oral: reguli de baz, realizarea materialului

REGULI DE BAZ

- uzual, expunerea oral face apel la mijloace vizuale de prezentare: diapozitive, folii - planul de prezentare este organizat asemntor cu planul unei lucrri scrise - timpul limitat (7-15 minute) - restricie de dimensiuni a textului - concentrare pe dou-trei idei fundamentale,

Organizare:

introducerea

material i metod limitare la elementele eseniale

rezultate partea cea mai important,; se prezint rezultatele cele mai

valoroase prin noutate sau prin perspectivele pe care le ofer, ca aplicabilitate

comentariile elementele de originalitate aduse i/sau direciile de cercetare deschise Se recomand:

vorbirea liber, privind auditoriul

cteva note scrise, ca suport pentru expozeul liber

un ritm lent, o tonalitate cobort la nceputul fiecrei fraze

o atitudine calm

utilizarea indicatorului luminos atunci cnd este necesar

repetiii (pentru formarea unui stil i verificarea ncadrrii n timp)

prevederea posibilelor ntrebri, pentru a putea formula rspunsurile rapid, clar i precisREALIZAREA MATERIALULUI- etape:

elaborarea textului diapozitivelor/foliilor

conceperea prezentrii n ntregime

reevaluarea textului diapozitivelor/foliilor, urmat de eventuale modificri

- tehnici:

fotografiere

editare computerizat (Microsoft PowerPoint, Microsoft Word)- stabilirea materialului adecvat:

diapozitive/folii susin toat expunerea

diapozitive/folii susin parte din expunere

utilizarea graficelor i tabelelor

- diapozitivele/foliile:

eseniale pentru: ilustrarea examenului histopatologic, radiologic, histogramelor

rezultatele de tip similar trebuie prezentate n acelai stil ( grafice, tabele, );

faciliteaz urmrirea prezentrii de ctre auditoriu

este recomandabil ca:

- textul s fie scurt i sistematizat

- 8-10 linii de text, 7-8 cuvinte pe rnd format A4 landscape

- fiecare diapozitiv s aib titlu/subtitlu

- figurile i graficele, tabelele s aibe legende, respectiv titluri corespunztoare

- s se evite sufocarea cu date organizate n tabele

- s fie gata cu o sptmn nainte de comunicareSB 27 Pregtirea unei lucrri n format poster

Posterul

-este un tip de prezentare vizual a rezultatelor cercetrii prin care cercettorii comunic datele obinute prin afiare.

- Posterul se redacteaz exact ca o lucrare tiinific, dar se folosete doar informaia pertinent, condensat, vizualizat. n mod obinuit, posterul este realizat la dimensiunile hrtiei A0 (841/1189 mm), aezat vertical (poster) sau orizontal (peisaj).

comunicri afiate form de prezentare cu utilizare din ce n ce mai larg pentru congrese la ora actual marile reuniuni tiinifice internaionale organizeaz susinerea lucrrilor originale sub form de postereAvantaje:

posibilitatea de contact direct cu persoanele interesate de coninutul posterului

posibilitatea de discutare a rezultatelor, fr limit de timp, cu ali cercettori care lucreaz la aceeai tem

mijloc de comunicare vizual, punnd n valoare figurile, ilustraiile i tabelele

materialul afiat poate fi consultat fr limit de timp, chiar n lipsa autoruluiReguli de realizare/prezentare- cunoaterea instruciunilor pentru autori, specifice manifestrii tiinifice respective: mrimea i formatul posterului, locul (indicat prin numr) i ora de instalare, perioada n care autorii trebuie s fie prezeni lng poster- iniial se realizeaz o machet ce permite stabilirea echilibrului ntre text i ilustraii, pornind de la informaiile pe care intenionm s le prezentm (se selecioneaz un numr limitat de informaii relevante)- textul trebuie s fie lizibil de la o distan de aproximativ 1 metru litere de un centimetru, bold, majuscule pentru titlul seciunilor- utilizarea culorilor adecvate pentru creterea atractivitii indicaii pentru ordinea de citire a panourilor (numerotare, sgei)- facilitile oferite de utilizarea calculatorului permit realizarea posterelor folosind programe speciale, cu listare separat a fiecrui panou fapt ce simplific transportul i asamblarea- titlul litere suficient de mari, informativ dar concis (pentru a nu descuraja vizitatorii), provocator, eventual interogativ (pentru a atrage vizitatorii)- autorii, afilierile subiacent titlului, litere mai mici

- coninutul organizat pe multiple panouri, corespunztoare diferitelor seciuni: Introducere,

Material i metod, Rezultate, Concluzii- modalitatea de aezare a panourilor este n funcie de forma i mrimea posterului: distincte, independente sau asamblate pe un singur carton- Introducere, Concluzii fraze scurte, clare, sub form de afirmaii succesive, individualizate- elementele grafice rol capital, asigur atractivitatea posterului; utilizate pentru descrierea materialului i metodei i, mai ales, pentru prezentarea sintetic a rezultatelor; titlu scurt, informaii concise, rezumnd semnificaia figurii/graficului/tabelului

SB 28. Referate generale: scop, elaborare, prezentare

Referatul general este o lucrare de sinteza a datelor provenite din subiectele cele mai recente, intr-un anumit domeniu.

Referatul general nu este o lucrare originala si are o structura diferita de articolele care raporteaza cercetari originale.

Cuprinde:

Introducere

Datele colectate, analizate critic si grupate in subcapitole

Titluri adecvate

Concluzii si perspective

Review:

Analiz critic a lucrrilor publicate pe o tem dat, definit precis,

conine numeroase referine bibliografice (uneori sute) selecionate dup criterii clare i trebuie s fie exhaustiv,

trebuie analizat metodologia i validitatea lucrrilor citate,

este de obicei o lucrare colectiv efectuat de mai muli experi (seniori!) care au obinut rezultate n domeniu.Cum se scrie un referat general

necesitatea unei documentari bogate si recente si schitarea unui plan de redactare ( un referat general nu este o redactare mecanica, enumerativa, a rezultatelor diferitelor articole)

rolul autorului de a face o ordine logica in datele colectate, grupandu-le in subcapitole dupa criterii de afinitate si respectand ordinea cronologica a aparitiei articolelor .

evaluarea critica a datelor, pentru orientarea cititorilor.

prezentarea obiectiva a datelor, comentariile critice urmand dupa relatarea lor.

se admite un volum mai mare de pagini: 15-20 de pagini (pentru o revista obisnuita si chiar 30-50 de pagini pentru Arhiva.

Planul lucrarii

reprezinta baza structura articolului.

este necesara o introducere explicativa, in care autorul va motiva importanta si necesitatea lucrarii, schitand principalele aspecte ale temei. Cu cat introducerea in tema va fi mai convingatoare si mai atractiva, cu atat autorul poate spera ca cititorii se vor decide sa citeasca intreg articolul.

aranjamentul interior al articolului; impartirea in sectiuni, fiecare cu un titlu concis, corespunzand unui anumit continut, unei idei, mareste considerabil claritatea articolului, usurinta lecturii si retinerea ideilor principale.

datele prezentate trebuie nu numai ordonate si grupate, dar analizate si evaluate critic, pentru ca cititorul sa ramana cu o orientare, cel putin temporara, intr-o problema controversata.

concluziile sunt obligatorii in final, mai ales intr-o problema controversata complicata sau foarte tehnica.

este de dorit sa se schiteze la sfarsit si perspectivele care se intrevad in tema abordata.

Claritatea expunerii

conditie importanta a unui referat general( unii autori recurg la un stil complicat si la un jargon supertehnic ,s anctiunea venind in mod obligatoriu de la cititor)

SB 29 Lucrarea de diplom: organizare, etape n elaborare, susinere

Organizare stabilirea temei n funcie de disciplina de interes i/sau coordonatorul tiinific stabilirea obiectivelor stabilirea planului: capitole cuprinse n partea general (n funcie de tem), capitole cuprinse n partea personal (exemplu: Obiectivul i motivaia studiului, Material i metod, Rezultate, Discuii, Concluzii, Bibliografie)

partea personal contribuia efectiv

Etape in elaborare

Documentarea si cercetarea propriu-zis (experimental, specific disciplinelor preclinice/clinice concretizat prin1. alegerea materialului i metodei de lucru

2. derularea studiului - obinerea rezultatelor3. centralizarea i interpretarea rezultatelor4. discutarea i evaluarea rezultatelor, n raport cu alte studii similare5. formularea concluziilorRedactareaPARTEA GENERAL prezentarea informaiilor existente n literatura de specialitate n legtur cu subiectul abordat: stadiul actual al cunotinelor n domeniu PARTEA PERSONAL

Introducere

aspectul general al subiectului actualizare scurt, destinat cititorilor care nu

cunosc bine subiectul, permindu-le astfel nelegerea fondului; singura parte a

unui articol original care poate prezenta conotaii pedagogice

Material i metod

- materialul studiat

- elemente testate

- criteriile de evaluare

Materialul

- populaia luat n analiz, modalitatea de selecionare, eantionul, descriere

- bolnavi: serie consecutiv/neconsecutiv, studiu retrospectiv sau prospectiv, studiu

randomizat sau nerandomizat, studiu deschis sau orb, studiu caz-martor

- animale de experien

- sue celulare

Elemente testate metod

- aciunea unui medicament doza zilnic, modul de administrare, orarul de administrare

- rezultatele unei intervenii chirurgicale descriere

- valoarea unui examen radiologic/anatomopatologic/biologic

Rezultate

- exprim finalizarea scopului cercetrii

- redactare obiectiv, impersonal, neutr

Discuii

- scop: interpretarea cercetrii realizate

- comentarii personale, spre deosebire de celelalte capitole care utilizeaz un stil impersonal

- reflect cultura tiinific, inteligena autorilor i gradul de elaborare al lucrrii

- obiective (ordine obligatorie):

- precizeaz dac scopul cercetrii a fost atins sau nu

- judec calitatea i validitatea rezultatelor discuie critic i obiectiva

- compar rezultatele personale cu cele ale altor autori i explic diferenelor

aprute

Referine bibliografice

- scop: justificarea tuturor faptelor/datelor enunate principiu fundamental ntr-un demers

tiinific

- permit trimiterea cititorului la: articole, tratate, monografii, documente oficiale, baze de

date, alte forme de publicaii

- localizare n text:

- dup enunarea faptului/informaiei respective n interiorul sau la sfritul

unei fraze

- n capitolele Introducere, Material i metod, Discuii

- n tabele, grafice, figuri

- n titluri i subtituluri paragrafelor pentru articole tip actualiti

- toate referinele citate sunt prezentate, sub form de list, la sfritul articolului

- sistemul de referine:

a) sistemul autor-dat (autor-an) Harvardb) sistemul numeric secvenial Vancouverc) sistemul alfabetic numerica) sistemul autor-dat (autor-an) HarvardMODALITI DE ILUSTRARE

Figuri i tabele

- specifice pentru capitolul Rezultate

Figurile

- numerotate cu cifre arabe numerotarea corespunde ordinii de apariie n text, fiind

obligatorie minimum o referire

- legend subiacent, coninnd toate elementele necesare nelegerii figurii: explicaia

simbolurilor, abrevieri, scal

Tabelele

- spaiu ocupat n pagina tiprit: o coloan sau dou coloane

- titlu: situat deasupra, informeaz asupra coninutului

Ilustraiile

- prezentate sub form de fotografii sau imagini digitizate, alb-negru/color

- exemple: radiografii, preparate microscopice, EKG, EEG

- pentru ilustraiile ce conin chipuri umane se recomand acoperirea ochilor, n scopul

pstrrii anonimatului

Sustinere

- pregtirea materialului pentru susinere i susinerea propriu-zis se realizeaz n

conformitate cu cele enunate pentru expunerea oral a unei lucrri, timpul acordat fiind

de 10-15 minute

- evaluarea de ctre comisia examinatoare urmrete urmtoarele elemente:

- semnificaia i actualitatea subiectului ales

- seriozitatea documentrii tiinifice, reflectat prin referinele bibliografice i

modul de citare a acestora

- dezvoltarea argumentaiei logice pentru derularea cercetrii

- pertinena concluziilor

- calitatea iconografiei

- calitatea expunerii orale i modul de susinere, n discuiile ulterioare, a

punctelor de vedere ilustrate de lucrare (presentation and defense of a thesis)

Sb 30 Criterii de apreciere a lucrarii de licenta

Criteriile de apreciere a lucrarii de licenta de catre membrii comisiei sunt:1. Criterii privind tema, structura si estetica lucrarii:

Acest criteriu se refera la:

a) Oportunitatea /utilitatea si actualitatea temei;

b) Respectarea structurii impuse de comisie;

c) Concordant intre continutul lucrarii si tema, respective obiectivele asumate;

d) Aspectul esthetic al lucrarii.

2. Criterii privind documentarea:

a) amploarea , relevant si actualitatea bibliografiei;

b) corectitudinea utilizarii bibliografiei

c) capacitatea de sinteza.

3. Criterii privind competenta in domeniul specializarii:

a) relevanta temei si obiectivelor lucrarii pentru domeniul de specialitate;

b) gradul de acoperire a competentelor aferente domeniului de specializare

c) corectitudinea alegerii si utilizarii metodologiilor.

4. Criterii privind prezentarea lucrarii:

a) incadrarea in intervalul de timp;

b) modul in care se raspunde la intrebari;

c) structura prezentarii;

d) abilitati de comunicare;

Criterii de apreciere a lucrarii de licenta

Criteriile de apreciere a lucrarii de licenta de catre membrii comisiei sunt:

5. Criteria privind tema, structura si estetica lucraii:

Acest criteriu se refera la:

e) Oportunitatea /utilitatea si actualitatea temei;

f) Respectarea structurii impuse de comisie;

g) Concordant intre continutul lucrarii si tema, respective obiectivele asumate;

h) Aspectul esthetic al lucrarii.

6. Criteria privind documentarea:

d) amploarea , relevant si actualitatea bibliografiei;

e) corectitudinea utilizarii bibliografiei

f) capacitatea de sinteza.

7. Criteii privind competent in domeniul specializarii:

d) relevant temei si obiectivelor lucrarii pentru domeniul de specialitate;

e) gradul de acoperire a competentelor aferente domeniului de specializare

f) corectitudinea alegerii si utilizarii metodologiilor.

8. Criterii privind prezentarea lucrarii:

e) incadrarea in intervalul de timp;

f) modul in care se raspunde la intrbari;

g) structura prezentarii;

h) abilitati de comunicare;

stabilesc secvena evenimentelor;nu sunt supuse la erorile sistematice care din studiile caz-martor: erori de supravieuireselectiv; erori de msurare retrospectiv (erori de anamnez); erori n formareaperechilor (criteriul de formare a perechilor este asociat cu factorul de risc studiat)permit calcularea: incidenei, riscului relativ i a altor variabile care evalueaz riscul(posibil)sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente