L E C T. D R . P E T R UȚA R U S U

Curs master Metodologia cercetării

17 octombrie 2015 24 octombrie 2014

Cercetarea în educaţie

Obiectivele cercetării în domeniul educaţional (Morrell & Carroll, 2010): �  propunerea de teorii (ex. Teoria inteligenţelor multiple,

Gardner, 1983) �  testarea de teorii (în urma cercetărilor Gardner a adaugat

în 1999 inteligenţa naturalistă în inteligenţele multiple) �  înțelegerea anumitor aspecte din domeniul educaţional (ex.

strategii de învăţare, rolul stimei de sine în performanţa școlară)

�  îmbunătățirea predării și învățării (prin realizarea de cercetări în propria școală privind strategiile de predare sau curriculum/ul, profesorii vor deveni mai reflexivi asupra practicii lor și pot îmbunătăţi predarea și învăţarea)

Cine face cercetare în educație?

�  cadrele didactice din universităţi �  cercetători din institutele de cercetare �  profesorii: consumatori (critici) de cercetare realizatori de cercetare (action research) �  De ce studenţii de la masterul MIE au nevoie de un

curs de metodologia cercetării? �   

Tipuri de cercetări

�  În funcţie de natura demersului de cercetare și a metodelor de cercetare:

�  Cercetarea cantitativă utilizează ca metode și tehnici experimentul, observaţia structurată, testul, interviul structurat și ancheta pe bază de chestionar. Utilizează metode statistice de analiză a datelor.

�  Cercetarea calitativă implică folosirea observaţiei (în forma sa participativă), a anchetei pe bază de interviu nestructurat și a analizei documentelor.

Cercetarea cantitativă vs calitativă

�  Obiectivul studiului – ex. testarea unor asptecte

specifice sau găsirea unor explicaţii �  tipul de date colectat – cantitative (scoruri la teste,

scale) sau descriptive �  metode de colectare a datelor �  analiza datelor

Compararea design/ului cantitativ cu cel calitativ

(Morrell & Carroll, 2010)

Tipuri de cercetare

În funcţie de momentul aplicării anumitor metode de cercetare: �  studii transversale �  studii longitudinale �  studii daily diary

Studiu transversal

Sanctification, dyadic coping and marital outcomes Petruta P. Rusu1,2, Peter Hilpert3, Steven R.H. Beach4, Maria N. Turliuc,5 & Guy Bodenmann1   The role of religiosity in couple and family relationships has been increasingly studied in the last two decades. In general, evidence suggests that religiosity is related to marital satisfaction and positive behaviors in couple. Some studies suggest that considering marriage as being sacred (i.e., sanctification of marriage) is related to positive marital outcomes (e.g. marital satisfaction, conflict resolution). However, the mechanisms explaining this influence have not been sufficiently investigated. In the current study we analyzed supportive dyadic coping as a potential mediator of the associations between sanctification of marriage and marital satisfaction as well as between sanctification and spouses' well-being. Self-reported data were collected from 215 Romanian couples (N = 430 individuals), belonging to Christian Orthodox religion. Analyses using the common fate model indicate that supportive dyadic coping mediates both the relation between sanctification and marital satisfaction, as well as the relation between sanctification and well-being. These findings suggest that sanctification increases support provided to the partner, which in turn is positively related to marital satisfaction and well-being at the dyadic level.

Studiu longitudinal

English Longitudinal Study of Aging: Can Internet/E-mail Use Reduce Cognitive Decline? André J. Xavier, Eleonora d’Orsi, Cesar M. de Oliveira, Martin Orrell,Panayotes Demakakos, Jane P. Biddulph and Michael G. Marmot

English Longitudinal Study of Aging: Can

Internet/E-mail Use Reduce Cognitive Decline?

�  Background. Cognitive decline is a major risk factor for disability,

dementia, and death. The use of Internet/E-mail, also known as digital literacy, might decrease dementia incidence among the older population. The aim was to investigate whether digital literacy might be associated with decreased cognitive decline in older adulthood.

�  Methods. Data from the English Longitudinal Study of Aging cohort with 6,442 participants aged 50–89 years, followed for 8 years, with baseline cognitive testing and four additional time points. The main outcome variable was the relative percentage change in delayed recall from a 10-word-list learning task across five separate measurement points. In addition to digital literacy, socioeconomic variables, including wealth and education, comorbidities, and baseline cognitive function were included in predictive models. The analysis used Generalized Estimating Equations.

�  Results. Higher education, no functional impairment, fewer depressive symptoms, no diabetes, and Internet/E-mail use predicted better performance in delayed recall.

�  Conclusions. Digital literacy may help reduce cognitive decline among persons aged between 50 and 89 years

Daily diary Daily fluctuations in teachers’ well-being: a diary study using the Job Demands Resources model, Silvia Simbula The study tests the dynamic nature of the Job Demands Resources model with regard to both motivational and health impairment processes. It does so by examining whether daily fluctuations in co-workers’ support (i.e., a typical job resource) and daily fluctuations in work/family conflict (i.e., a typical job demand) predict day-levels of job satisfaction and mental health through work engagement and exhaustion, respectively. A total of 61 schoolteachers completed a general questionnaire and a daily survey over a period of five consecutive work days. Multilevel analyses provided evidence for both the above processes. Consistently with the hypotheses, our results showed that day-level work engagement mediated the impact of day-level co-workers’ support on day-level job satisfaction and day-level mental health, after general levels of work engagement and outcome variables had been controlled for. Moreover, day-level exhaustion mediated the relationship between day-level work/family conflict and day-level job satisfaction and day-level mental health after general levels of exhaustion and outcome variables had been controlled for. These findings provide new insights into the dynamic psychological processes that determine daily fluctuations in employee well-being. Such insights may be transformed into job redesign strategies and other interventions designed to enhance work-related psychological well-being on a daily level.

Procesul cercetării – un model în 8 pași (Kumar, 2011)

Etapa I – deciding what to research 1. Formularea problemei de cercetare �  Review-ul literaturii �  Formularea problemei de cercetare �  Identificarea variabilelor �  Construirea ipotezelor

Procesul cercetării – un model în 8 pași (Kumar, 2011)

Etapa a II-a – planning a research study 2. Conceptualizarea unui design de cercetare 3. Stabilirea instrumentelor pentru colectarea datelor 4. Selectarea unui eșantion 5. Scrierea unui proiect de cercetare (research proposal) Etapa a III-a – conducting a research study 6. Colectarea datelor 7. Analiza datelor 8. Scrierea raportului de cercetare

�  Parcurgerea literaturii de specialitate, cu scopul de a formula o problema de cercetare

Ex: „Influenţa experienţei profesionale a cadrelor didactice din învăţământul preșcolar românesc asupra percepţiilor cu privire la schimbările curriculare”.

Delimitarea temei de cercetare

�  Scopul unei cercetări �  finalitatea generală a cercetării, rezumă intențiile cercetătorului privind studierea

problemei de cercetare. �  subliniază conceptele importante ale studiului și relațiile dintre acestea. �  descrierea problemei de cercetare, investigarea unei relații cauzale dintre diverse

elemente ce definesc problema sau către stabilirea unei asocieri între acestea. �  Obiectivele unei cercetări detaliază scopul acesteia, stabilind coordonatele principale

ale studiului. Ele derivă din scop, precizând în manieră operațională informațiile ce urmează a fi obținute prin realizarea studiului.

Exemplu. Acest studiu vizează studierea percepțiilor cadrelor didactice din învățământul preșcolar cu privire la recentele schimbări în conceptualizarea și organizarea curriculumului, analizând totodată relația dintre aceste percepții și experiența profesională.

Stabilirea scopului și a obiectivelor cercetării

Obiectivele �  Determinarea percepţiilor cadrelor didactice cu

privire la finalităţile, conţinuturile și strategiile didactice sugerate de noul curriculum pentru învăţământului preșcolar;

�  Investigarea influenţei experienţei profesionale

asupra percepţiilor cadrelor didactice privind noul curriculum pentru învăţământul preșcolar.

Variabilele cercetării

  �  O variabilă reprezintă un concept, o caracteristică,

un construct ce poate fi măsurat (poate lua cel puţin două valori) (Kumar, 2011).

�  Ex: Vârsta, genul, mediul de provenienţă, experienţa

didactica a profesorilor, stima de sine a elevilor, motivaţia, rezultatele elevilor la un test de cunostinţe

În funcție de relațiile care se stabilesc între ele variabilele pot fi:   �  Variabile independente (VI) sunt acele caracteristici

despre care se presupune că pot influenţa alte caracteristici, care se constituie în variabile dependente.

�  Variabile dependente (VD) sunt variabilele care sunt influenţate (dependente) de alte variabile (independente).

�  Variabile mediatoare sunt variabilele care mediază (explică) relaţia dintre VI și VD.

�  Variabile moderatoare influenţează relaţia dintre VI și VD.

Aplicaţii

Aplicații 1. Formulaţi două exemple de studii educaţionale, pentru care să precizaţi variabilele independente și dependente. Pentru unul dintre exemple, încercaţi să identificaţi o variabilă mediatoare care ar putea explica relaţia dintre variabila independentă și cea dependentă. 2. Formulaţi un exemplu de studiu în care să luaţi în considerare stima de sine a elevilor preșcolari ca variabilă independentă și un alt exemplu în care stima de sine a preșcolarilor să fie variabilă dependentă.

Întrebările de cercetare și ipotezele

  �  Întrebările de cercetare reformulează scopul și

obiectivele studiului: �  Ex. Cum influenţează stresul zilnic relaţiile dintre

părinţi și copii? �  Care este atitudinea cadrelor didactice cu privire

la integrarea unor aspecte de educaţie emoţională în cadrul orelor de matematică?

Ipotezele cercetării

�  Ipotezele cercetării reprezintă afirmaţii care descriu relaţiile dintre variabilele studiului.

�  Ex. Există o relaţie pozitivă semnificativă între inteligenţa emoţională a elevilor și performanţele lor școlare.

�  Există diferenţe de gen în privinţa inteligenţei emoţionale la copiii de clasa a IV-a.

�  Absenţa părinţilor (părinţii plecaţi în străinătate) influenţează negativ starea de bine a copiilor.

�  Absenţa părinţilor (părinţii plecaţi în străinătate) corelează pozitiv cu anxietatea și depresia la adolescenţi.

Ipotezele

�  răspunsuri anticipate ale cercetătorului la întrebările studiului, pornind de la informaţii obţinute din cercetări anterioare, din teorii care fundamentează investigaţia respectivă, din studii exploratorii prealabile.

�  Ele se formulează ca afirmaţii ce descriu relaţiile dintre variabilele studiului.

Exemplu: Experienţa profesională influenţează percepţiile cadrelor didactice asupra schimbărilor curriculare.

Exerciţiu

�  Formuaţi ipoteze pentru studiile descrise la exerciţiul anterior.

Tipuri de ipoteze

�  Ipoteze de cercetare �  Ipoteze alternative (ipoteze de nul)  

Erori în testarea ipotezelor

1. Eroarea de tip I apare atunci când concluzionăm că un efect este semnificativ statistic, însă diferenţa a fost datorată întâmplării. Ex. Terapia pentru depresie nu a avut nici un efect, iar variabilitatea întâmplătoare prezentă în cele două grupuri ne-a făcut să ajungem la concluzia greşită că între ele există o diferenţă.   2. Eroarea de tip II apare atunci când concluzionăm că nu există un efect semnificativ statistic, darîn realitate acesta este semnificativ. Ex. Terapia pentru depresie a avut efect, însă variabilitatea întâmplătoare prezentă în cele două grupuri a ascuns diferenţa.

Pasul II Conceptualizarea design-ului de cercetare

�  Ce vrem să studiem �  Cum vom conduce studiul

Design-ul de cercetare

�  reprezintă un plan, o structură și strategie de investigaţie concepută pentru a răspunde la întrebările de cercetare.

�  un plan detaliat legat de modalitatea în care studiul va fi realizat

�  cuprinde variabilele cercetării, eșantionul, modalitatea de colectare a datelor și de analiză a rezultatelor

Tipuri de design-uri

�  Studii transversale �  Studii longitudinale �  Studii experimentale �  Action-research

Experimentul

  �  provocarea unui fenomen psihic, în conditii bine

determinate, cu scopul verificării unei ipoteze, a unei relaţii cauzale

�  Avantajul - evenimentele studiate sunt provocate, produse de experimentator

�  Dezavantajul - necesitatea respectării cu stricteţe a condiţiilor prezentate mai sus și din faptul că unele fenomene nu pot fi provocate sau produse în laborator, în condiţii foarte bine controlate

Experimentul

�  Exemplu: �  Studierea efectului vizionării unor filme de desene

animate cu caracter violent asupra agresivităţii copiilor pe un eșantion de 50 de copii preșcolari

�  VI-tipul de desen animat (neutru, violent) �  VD-agresivitatea copiilor �  Pentru participarea la experiment copiii vor fi

împărţiţi în două grupuri: �  Grupul experimental - copii care vor fi expuși la

desene animate violente

Aplicaţie

�  Prezentaţi variabilele (independente și dependente) și grupul experimental din experimentul lui Milgram și experimentul falsei închisori.

Eșantionarea Eșantionarea: procedeul prin care este selectată o submulțime a unei populații astfel încât cunoscând anumite caracteristici ale submulțimii pot fi estimate caracteristicile corespondente pentru întreaga populație.

Eșantion: submulțimea obținută în urma eșantionării. reprezentativitatea unui eșantion. Termenul de reprezentativitate are in vedere calitatea eșantionului de a fi asemănător populației din care este extras.

Tipuri de eșantionare:

1. Aleatoare

1.1. Simplu aleatoare

1.2. Stratificată

1.3. Stadială

2. Nealeatoare

Tehnici aleatoare de eșantionare Eșantionarea simplă aleatoare se realizează pe baza unui set de informații complete despre identitatea indivizilor dintr-o populație; numele acestora sunt numerotate și, utilizând tabele cu numere aleatoare sau alte tehnici de extragere, sunt selectați cei care vor fi incluși în eșantion. Eșantionarea stratificată presupune identificarea unor subgrupuri („straturi”) ale populației, pe baza unor caracteristici relevante pentru tema cercetării și reprezentarea proporțională a acestora în eșantion prin extrageri aleatoare Eșantionarea multistadială este o eșantionare stratificată repetată

Tehnici nealeatoare de eșantionare Eșantionarea arbitrară (engl. convenience sampling) se realizează prin includerea în eșantion a unor persoane care por fi contactate cu ușurință sau care se oferă voluntar. Eșantionarea în lanț (engl. snowball sampling) presupune ca cercetătorul să selecteze o parte dintre membrii unui eșantion, iar aceștia, la rândul lor, să ofere informații despre alți potențiali participanți care au caracteristici similare.

Eșantion probabilistic (aleator): Ex: - Sunt extrase 100 de bile dintr-o urnă cu 1000 de bile - Subiecții sunt selectați pe stradă, în 10 puncte circulate din oraș - Subiecții sunt aleși din cartea de telefon - Este aleasă tot a 10-a casă dintr-un sat și cel mai tânăr adult din fiecare

Reprezentativitate:

calitatea unui esantion de a fi asemănător populatiei.

Se exprima simultan prin doua marimi:

1. Probabilitate (p)

2. Eroare maxima admisa (d)

Exemplu:

25% dintre cei intervievati au raspuns afirmativ, inseamna ca proportia din intreaga populatie a celor care ar raspunde afirmativ este cu o probabilitate p in intervalul (25 - d%, 25 + d%).

•  În anul 2000, Gallup a realizat un Barometru de Gen pe un eşantion reprezentativ la nivelul populaţiei adulte a României (n=1839), cu o marjă de eroare de +/- 2,3%, la un nivel de încredere de 95%.

•  Faptul că în eşantion, 63,8% au fost de acord cu afirmaţia că„este mai mult de datoria femeilor decât a bărbaţilor să se ocupe de casă” înseamnă că există probabilitatea de 0,95 ca un procent din populaţie cuprins între un minim de 61,5% (63,8%-2,3%) şi un maxim de 66,1% (63,8%+2,3%) să fie de acord cu această afirmaţie.

Q: Ce inseamna faptul ca un esantion are eroarea maxima admisa 3% pentru o probabilitate 0,95?

1. Daca 10% dintre respondentii din esantion au votat cu partidul A, in intreaga populatie sunt 10 + 3% care au votat pentru A.

2. Daca 10% dintre respondentii din esantion au votat cu partidul A, in intreaga populatie sunt 10%, cu o probabilitate de 0,95, care au votat pentru A.

3. Daca 10% dintre respondentii din esantion au votat cu partidul A, in intreaga populatie sunt 10 + 3% cu o probabilitate de 0,95, care au votat pentru A.

Populație

Eșantion teoretic

Eșantion realizat

Problema non-răspunsurilor

Principii ale eșantionării (Kumar, 2011)

1. În majoritatea cazurilor va exista o diferenţă între media eșantionului și media populaţiei 2. Cu cât eșantionul este mai mare cu atât acurateţea estimării caracteristicilor populaţiei va fi mai mare.

Pasul V

Scrierea unei propuneri de cercetare

�  Introducere – un scurt review al literaturii �  Partea teoretică �  Obiectivele cercetării �  Ipotezele �  Design-ul studiului �  Eșantionul �  Instrumente de cercetare �  Analiza datelor �  Limite ale studiului �  Aspecte etice �  Time-frame

Stilul APA de redactare a lucrărilor

Bibliografia Citarea cărților David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice, Editura Polirom, Iaşi. Capitolele de cărți Bodenmann, G. (2005). Dyadic coping and its significance in marital functioning. In T. A. Revenson, K. Kayser, & G. Bodenmann (Eds.), Couples coping with stress: Emerging perspectives on dyadic coping (pp. 33–49). Washington, DC: American Psychological Association.   Articole Gable, S. L., Gonzaga, G. C., & Strachman, A. (2006). Will you be there for me when things go right? Supportive responses to positive event disclosures. Journal of Personality and Social Psychology, 91(5), 904–917. Citarea unui studiu/document preluat pe de internet Barometrul de Opinie Publica (BOP) (Barometer for Public Opinion) (2007). Bucharest, Romania. Retrieved from http://www.fundatia.ro/barometrul-de-opinie-publica-viata-cuplu-mai-2007

Citările în text „At an individual level, economic strain has been linked to depression (Dew & Yorgason, 2010) and anxiety (Falconier, 2010), whereas at the couple level it has been associated with relationship dissatisfaction, instability (e.g., Archuleta, Britt, Tonn, & Grable, 2011), negative interactions such as conflict (Kwon, Rueter, Lee, Koh, & Ok, 2003), psychological aggression (Falconier & Epstein, 2010), hostility (Ponnet, Wouters, Goedemé, & Mortelmans, 2013), and demand-withdraw patterns (Falconier & Epstein, 2011).” (Rusu, P.)

Zotero – un program pentru citarea

resurselor

�  https://www.zotero.org/

Pasul VI Colectarea datelor

�  Consimțământul informat �  Confidențialitate �  Participare voluntară