+ All Categories
Home > Documents > Maxima lunii: - Scoala „Nicolae Iorga”, Ploiesti | Scoala ... · Web viewTeoria Big Bang !!!...

Maxima lunii: - Scoala „Nicolae Iorga”, Ploiesti | Scoala ... · Web viewTeoria Big Bang !!!...

Date post: 10-May-2018
Category:
Upload: leduong
View: 226 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
31
Maxima lunii: „ Scrisul tău să fie ca răşina ce curge din brad: viaţă revărsată. ” Nicolae Iorga – „ Cugetǎri ” Ştiaţi cǎ? Să scriem corect INCLUDEPICTUR E "http://tbn0 .google.com/im ages?q=tbn:Iuq aFaYB2OzFEM:ht tp://www.modoc countryliving. com/images/sch ool-books.jpg" \* MERGEFORMA TINET Cărţile au suflet Glume, ştiri şi anunţuri hazlii Creaţii literare Imnul Şcolii „Nicolae Iorga”, Ploieşti
Transcript

Maxima lunii: „ Scrisul tău să fie ca răşina ce curge din brad: viaţă revărsată. ”

Nicolae Iorga – „ Cugetǎri ”

Ştiaţi cǎ?

Să scriem corect

INCLUDEPICTURE "http://tbn0.google.com/images?q=tbn:IuqaFaYB2OzFEM:http://www.modoccountryliving.com/images/school-books.jpg" \* MERGEFORMATINET

Cărţile au suflet

Glume, ştiri şi anunţuri hazlii

Creaţii literare

Imnul Şcolii „Nicolae Iorga”, Ploieşti

Povestea iernii

Iarna...un cuvânt fără înţeles pentru Greg. Deşi avea deja cincisprezece ani, Greg nu mai văzuse zăpadă. El nu credea în ea şi nici nu voia să creadă! De când se întorsese din Florida, unde fusese născut şi crescut de mama lui, toţi copiii vorbeau despre iarnă şi despre jocurile acestui anotimp. Singurul care nu acceptase excursia din decembrie în Predeal era el. Gândul că ar fi ogligat să petreacă două zile din timpul lui preţios jucându-se în ceva ciudat, alb şi rece îl îngrozea. Plecase supărat acasă şi îşi înnebunise mama cu ce urmau să facă de Crăciun. Spre marele lui noroc, ea îi spuse că din cauza lipsei de timp, va rămâne acasă. Greg era în culmea fericirii! Peste noapte, fuga crivăţuluide acasă aduse oştiri de nori ce se roteau liniştit deasupra oraşului. Dimineaţa, copacii era acoperiţi de frişcă, străzile înotau în lapte, iar casele era acoperite de o spumă albă proaspăt scoasă din frigider. Când Greg se trezi şi se duse la fereastră, steluţe argintii de gheaţă erau cusute de geamul aburit cu mâinile curate ale vântului.

Fără să se schimbe din pijama, Greg ieşi la uşă şi observă lunca-n sărbătoare şi puzderia de copii ce se distrau. Nu mai băgă în seamă boarea rece ce îl plesni în faţă, căci fu vrăjit pe loc de zăpadă. Deşi nu dorea cu niciun chip să recunoască, mirosul curat al zăpezii îl fermecă. Se îmbrăcase şi plecase alături de colegii lui să facă oameni de zăpadă. Aceasta rămâne dovada veşnică a puterii zăpezii să încălzească şi cel mai îngheţat suflet. Alexandrescu Bianca ( cls. a VI-a C)

Chipul mamei

Multe evenimente importante au avut loc de-a lungul vieţii mele, însă câteva dintre ele mi-au marcat viaţa. Cel mai important dintre ele cred ca a avut loc imediat după ce m-am născut. Îmi amintesc cum, stând eu în pătuţul meu, încercam să descifrez tot ceea ce mă înconjura. Cu toate că imaginea era puţin neclară, îmi puteam da seama ce formă şi ce mărime aveau obiectele care mă înconjurau, dar nu îmi puteam da seamace sunt ele. Nu le puteam cataloga. La un moment dat, o formă stranie a apărut în faţa mea. Nu semăna cu nimic din ceea ce mai văzusem. Forma aceea avea o strălucire angelică. Privind-o, un val de căldură radiantă îmi topea chipul şi îmi încălzea sufletul. Am văzut cum pe acea formă se contura încet, încet un zâmbet. Zâmbetul care gonea tristeţea şi aducea fericirea! Zâmbetul care alunga orice nor de pe cer şi care făcea soarele să apară. Din momentul în care am văzut acea formă, mi-am dat seama în sinea mea că este chipul unei fiinţe pe care o voi iubi toată viaţa, o fiinţă care îmi va fi alături indiferent de circumstanţe, o fiinţă care mă va iubi şi mă va încuraja mereu. Ştiam în sinea mea că

Cărţile au suflet

Cărţile...o specie pe cale de dispariţie, din care puţine sunt curajoase să vină în lumea noastră. Ele sunt cele mai puternice fiinţe din Univers, cu timpul aduse unde trebuie : LA BIBLIOTECA. Aici este casa lor, unde în fiecare zi aşteaptă să vină copiii şi adulţii. Aşteptarea aceasta poate dura mii de ani, deoarece, ca şi la oameni, sufletul lor nu moare niciodată. Când în sfârşit sunt luate, aşteaptă să fie deschise, iar când asta se întamplă începe magia. Puterea lor e eliberată, după fiecare pagină, putere mistică acţionând din ce în ce mai mult asupra cititorului. Asupra acestuia magia va lucra făcându-l să vină din ce în ce mai mult la bibliotecă.

După cum aţi observat, cărţile sunt cele mai bune animale de companie: nu au nevoie nici de cine ştie ce mâncare sofisticată, nici de plimbări lungi, iar un mare avantaj este acela că nu trebuie să-ti faci griji în legătură cu puii, pe care nici nu-i fac. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să le ştergi de praf, altfel te pedepsesc şi ele cum ştiu mai bine: hârtia lor iţi va tăia degetele. După citirea lor, ele iţi vor lumina visele cu toate aventurile posibile şi iţi vor îmbogăţi vocabularul. Sper ca această compunere v-a ademenit spre cunoaştere şi că veţi citi mai mult ca de obicei. Simion Ciprian Cls. a VI-a B

Jocurile copilăriei

Zoicaş Andra ( cls. a V-a A)

Când eram copilă, adesea mergeam la bunici în vacanţa de vară. Doamne, ce mă mai jucam! Zburdam prin livadă, printre copacii cu diamnate roşii sau galbene, iar când oboseam, coboram acolo, în vale şi mă odihneam sub umbra nucului bătrân. Spărgeam nucile verzi şi le mâncam, căci îmi plăceau aşa, crude.Urmărirea continuă a soarelui nu înceta, aşa că, până la amiază nu plecam de sub nuc. Stăteam întinsă şi citeam câte o lectură de-a lui Sadoveanu, Creangă sau Emil Gârleanu. Şi, când venea amiaza, pe cerul încă albastru se vedeau niştestoluri de

Casa bunicilor mei

Era o vreme în care lucrurile erau mult mai simple. Eu, de-o şchioapă fiind, totul mi se părea minuscul. Ceea ce pentru mine este acum o locuinţă normală, mai de mult era un întreg castel, o fortăreaţă enormă care părea să nu se mai sfârşească nicăieri. Aşa arăta pentru mine casa bunicilor mei! Cu toate că aceste amintiri au rămas în mintea mea înceaţă şi, cu toate că, fiind mic, nu puteam deosebi prea multe lucruri unele de altele, acum sunt în stare să îmi dau seama ce lucruri se găseau în acel loc de basm şi, când stau acum şi pun cap la cap tot ceea ce am văzut în acea vreme, îmi dau seama cât de frumoasa era acea căsuţă simplă, micuţă şi modestă. În colţ se afla fotoliul bunicului, locul lui preferat. Acolo stătea el cu ziarul în mână şi pipa în gură. Şi ce-i mai plăcea pipa aceea! În colţul opus se afla fotoliul bunicii. Două colţuri opuse cu două fotolii total diferite, dar care servesc aceluiaşi scop. În acel fotoliu stătea bunica mea şi tricota hăinuţe şi fulare pentru mine. Iar când o priveam, îmi zâmbea! Un val de căldură şi iubire parcă mă izbea în faţă şi îmi încălzea sufletul. Însă ceea ce nu voi uita niciodată este vechea, bătrâna şi călduroasa sobă. Obiectul cel mai de preţ din acea casă bătrânească era însăşi soba. Acolo, îmi amintesc, că în serile târzii de iarna coceam mere...şi ce bune mai miroseau, şi ce bune mai erau!

Cu toate că acum această casă este veche şi cu toate că nu am mai păsit demult în ea, un lucru este sigur. Acele câteva amintiri pe care încă le mai am vor dăinui etern în inima mea.

Safta Andrei ( cls. a VII-a B)Tristeţe de toamnă

Venise toamna, anotimp al frigului, aducând cu sine numai tristeţe şi melancolie. Cerul acum plumburiu îşi scutura frigul lichid peste natură. Acesta, odată plină de viaţă, îşi suspina tristeţea în batistele arămii ce se desprindeau uşor, uşor de ramurile golaşe ale copacilor. Eram la bunici. Mă plimbam încet prin pădurea atât de tăcută, gândindu-mă la anotimpurile însorite în care aceste locuri atât de speciale pentru mine erau pline de viaţă. Auzeam şi acum glasurile vioaie ale păsărelelor ce umpleau cu tristeţe sufletele călătorilor. Acum, însă, domnea liniştea. Treceam prin camerele deşirate ale codrului, simţind parcă şi eu tristeţea ce a adus-o locuitorilor acest anotimp. Deodată, un glas atât de cunoscut îmi întrerupse cugetarea. Era bunica. O vedeam în zare printre furcile ascuţite ale pomilor. Mă ajunse din urmă în câteva minute.

- Ce faci, draga mea, aici atât de singură?- Mă gândeam la melancolia de care trebuie să fie cuprinsă această

pădurea tât de singură. Acum doar vântul mai străbate aceste locuri, aducând cu ele frigul şi melancolia.

- Haide să mergem, draga mea, este atât de frig!În drum spre casa bunicilor am mai privit o dată spre locurile atât de speciale din spatele meu. Acum ceva se schimbase: cârduri de ciori asemenea unor flori de funingine zburau încet aducând pădurii o altă notă de tristeţe.„Un vânt răzleţ îşi şterge lacrimile reci pe geamuri. Plouă!”

Bercea Daiana ( cls. a VIII-a A)

Fiind copil, păduri cutreieram....

Îmi aduc aminte când mă duceam la bunici şi mă jucam cu prietenii mei. Aveam mulţi prieteni, dar cea mai dragă îmi era Ana. Ne duceam prin livada satului şi ne suiam în pomi şi culegeam mere sau ce fructe doream. Apoi ne întindeam pe spate în oceanul verde şi ne uitam la norii albi ca spuma laptelui. După ce masa era gata, coboram acolo unde ştiam noi că este lacul şi înotam prin apa cristalină. Razele soarelui ne uscau. Alergam prin pădure, dar la un moment dat făceam o pauzăca să mâncăm zmeură. Apoi urmărirea continua.

Aveam multe lucruri de făcut în pădure: ne construisem o casă în copac, în care ne jucam de dimineaţa până seara uneori. Aveam acolo un ierbar cu multe flori, pentru că în fiecare an mai puneam seminţe în grădina noastră.

Ploaia

Afară totul era pustiu. Niciun zgomot nu se auzea de-a lungul aleii, pe stradă, nicăieri. Doar picăturile de apă care loveau cu putere pământul uscat îşi făcea simţită prezenţa. Un abur de stropi fini se înălţa încet printre blocurile cenuşii şi uitate de vreme.

Ploaia nu mai încetase de trei ore. Zilele spălăcite cu cerul înnourat ca o rufă murdară parcă nu mai doreau să plece din acest ţinut paşnic. Perdelele grele de apă se agitau în jurul copacilor, în jurul blocurilor, încercând parcă să distrugă tot ce le stătea în cale. Florile de prin grădini ţineau capul plecat, încercând să îşi ferească fetele gingaşe de stropii reci şi nenumăraţi. Cerul negru şi oraşul ud şi cenuşiu parcă era într-o luptă continuă pentru supremaţie. Stropii cristalini şi reci atingeau pământul lăsându-i vânătăi întunecate. O răbufinire de ploaie a surprins oraşul pustiu. Totul părea a fi fără scăpare. Ploaia cădea atunci de departe şi dintr-un cer care nu avea limită. Soarele parcă nu dorea sub niciun chip să îşi facă apariţia şi să alunge cu razele lui călduroase de lumină norii fumurii de pe cer. Răfuiala, intensificându-se. Sugera oraşului şi întregii naturi că nu au nicio scăpare din ghearele ei reci şi umede. Copacii încercau şi ei să facă faţă vânturilor ameninţătoare, însă n-aveau nicio şansă cu trunchiurile lor umezite şi putrezite, care se puteau rupe în orice clipă.

Cu toate că natura îşi pierduse orice speranţă, soarele, împăratul ceresc, şi-a făcut apariţia şi a înlăturat de pe cerul plin de speranţe şi visare norii cei fumurii. Natura a fost din nou umplută de prospeţime şi a reîntinerit, iar ploaia nu şi-a mai facut apariţia pentru mult timp. Safta Andrei ( cls. a VII-a B)

De fiecare dată când plecam din padure, copacii se plecau în faţa noastră şi parcă spuneau: „Mai stai!”.

Ne întorceam până acasă şi luam zmeul cel mare, care era făcut de noi şi ne jucam cu el afară. Pe cerul încă albastru îl înălţam până nu mai aveam sfoară, iar pe înserate ne duceam acasă şi dormeam buştean cu gândul la următoarea zi. Rucăreanu Cristina ( cls. A V-a B)

Natura este o poezie.Vara cea mult asteptata de toata lumea a sosit.Aceasta a pictat cu un verde puternic toata padurea, a acoperit pasunile si muntii cu verdeata. La umbra inaltilor copaci, ciupercutele isi imbraca palariile cu haine rosii imbulinate cu alb, si ies incetisor printre firele verzi si fragede ale ierbii. Floricelele colorate isi scot si ele capsorul incet, incet. Roua avea infatisarea unor margaritare, ce nu asteptau decat o raza de soare spre a se schimba in stralucitoare diamante. La munte, dimineata vine cu pasi repezi si inceti. Dupa o noapte intreaga in care soarele s-a jucat cu micutele si gingasele stelute, acesta , in sfarsit iese din ascunzatoarea lui din care nimeni nu-l gaseste si nici nu-l va gasi. Incetisor el ajunge in spatele muntilor si a lacului limpede si incepe sa rasara. Dar ce rasarit! Marginile lui, un rosu deschis si aprins iar galbenul acela puternic… lumineaza imprejurimile intr-o nuanta de portocaliu. Nici un nor nu plutea sub albastrul cerului adanc si limpede ca ochiul unei fecioare. Nici un vant nu misca aerul. Totul incepuse a se destepta sub intaile raze ale zilei, dar totul era cuprins de o liniste, de o tacere, de un fel de inmarmurire solemna. La rasarit se ivea geana de aur si de purpura a unui soare tanar care intr-o clipa sterse intr-o nemasurata departare umbra de pe fruntea muntilor negurosi. E ca un vis sa stai si sa privesti rasaritul, te simti liber, te simti ca si cum ai sta pe un nor, relaxat, fara nici o grija.Soarele se oglindeste si el in lacul din fata muntilor. Sclipirile apei ne imbogatesc privirile. Umezeala si racoarea diminetii dadeau intregii firi o nespusa fragezime. Este un peisaj atat de frumos! Pasarelele isi canta si ele trilurile incantatoare. Stai, auzi zeci de pasarele cantand mirific,vezi niste munti inalti, verdeata peste tot, pe langa copaci ciupercute si felurite floricele iar pe culoarea deschisa de albastru al cerului, un rasarit portocaliu ce lumineaza imprejurimile intr-o nuanta de fericire si bucurie. Din albastrul sters al cerului adanc, soarele alb de fierbinte ce era, ploua cu foc peste capetele noastre, in fanete nici un fir de iarba nu se clatina, chiar plopul neastamparat se linisteste, si de pe verdele gingas al florilor lui incremenite, lumina soarelui se rasfrangea in vazduh ca de pe mii de mici oglinzi aeriene. Pasarile isi inmoaie penele in albastrul cerului. Este o luna de vara, luna soarelui rege, stapan deplin peste cer, peste fire si peste pamant. Acesta creste, se ridica incet deasupra capetelor noastre, prinde putere, devenind cu mult mai indraznet si mai fierbinte decat a fost.

Marinescu Ruxandra- Maria Clasa a

Ce n-aş da...

Sunt un fluture venit din amintire Când pe umerii munţilor stai,Ce se gândeşte mereu la tine Eu sunt pe-un picior de plaiAş vrea să zbor prin mintea ta, Mereu la tine mă gândescTu, floare, eşti aleasa mea. Ce n-aş da să te-ntâlnesc.

Să fii a mea mireasă Raze de foc să ne-nconjoareDintre mii de flori aleasă Lumea s-o avem la picioareŞi la nunta ta Dragostea se va terminaSă-ţi prind în păr dragostea. Doar când moartea ne la lua.

Gheorghe Roxana (cls. a VII-a B)

Eu sunt...

Eu sunt un fluture venit din amintireUn trandafir plin de iubire,Un clopoţel ce a ieşit,Din micul –mare univers

Sunt al tău glas din trecutSunt un glăscior mic şi tăcut,Sunt prinţul din tărâmul fermecat,Al tău mare şi veşnic împărat.

Pe curcubeu, m-am aşezat în frunte,Şi-n amintiri eu stau să mă destind,Privind culori ce-alergă iuteExtrase din al meu destin.

În frunte m-am aşezat pe curcubeuNu o să devin niciodată zmeuPentru că aşa mi-a fost mie scris,Să fiu un simplu fluturaş din paradis.

Harasim Cristina (cls. a VII-a B)

Sunt un fluture venit din amintireSunt o boare plină de uimireCu toporul eu mereu trosnescCând persoane ce-au uitat de mine- şi-amintesc

Cum a fost odată ca niciodatăO căpşună mare ca o poartăCare mână oamenii la gustarePlină de prietenie şi foarte-mbietoareCând cu armăsarul meu străveziu sosescNici prin gând nu-mi trece să mă pripesc.

Safta Andrei (cls. a VII-a B)

Fluturaşul

Sunt un fluture din amintireSunt un fluture în devenireÎmi place tot ce e frumosŞi-am un glas melodios.

Zbor mereu din floare-n floareMă-ntâlnesc cu el pe-o floare,Eu sunt roşu, el e verdeEu vorbesc, dar nu mă vede.

Dar când mă uit eu mai bineE cu spatele la mineOare de ce n-am observatPoate că era viu colorat?

In sfârşit, m-a auzirS-a întors şi m-a privitŞi-a plecat cam supăratNu era viu colorat.

A plecat şi m-a lăsatSingur pe o pajişteCu amintirile vraişteSingurel, tot singurelAsta e destinul meu!

Grancea Loredana ( cls a VII-a B)

Astazi in “Elevul Bucatar” vom prepara 2 tipuri de mancare :O ciorba substantivala si l a desert, fructe ornate cu diverse arome de adjective care fac parte din meniul compunerii. La ciorba nu o sa ne trebuiasca decat diminutive,adjective, verbe si neologisme.Luam mai intai 2 substantive si 2 diminutive pentru verdeata.Adjectivele le taiem pe jumatate ca sa iasa bucatele de cartofi mai mici si cu apa amestecata cu toate ingredientele de mai sus o sa iasa zeama pentru ciorbita.Neologismele le punem pe foc separat,iar dupa 15 min compuse le punem la loc cu celelalte pentru ca zeama sa capete aroma neologistica.Dupa aceea luam verbele, le punem in cratita,astfel incat aroma lor sa cuprinda toata reteta ca intr-o hora a compunerii.Le lasam la fiert timp de 30 minute la foc de marime regionala Prahoveana si ciorba o sa capete aroma desavarsita. In continuare la fructele ornate o sa avem nevoie in special de adjective,substantive,complemente si arhaisme deoarece este o reteta veche.Adunam toate fructele intr-un bol destul de mare apoi le ornam cu o crema de adjective si substantive arhaice.Complementele le punem in jurul cremei peste care punem putina frisca adjectivala.Peste crema punem din nou frisca si pe fiecare fruct vom desena cu crema de capsuni niste omuleti care parca ii ofera fiecarui fruct viata.Dupa ce le gustam o sa aflam ca retetele vechi sunt cele mai bune,mai ales daca sunt facute din suflet,ca aceasta. Cătălin Capatoi (cls a VI-a D)

ZIUA EDUCATIEI

Anual,incepand cu anul 1994,la data de 5 octombrie se sarbatoreste Ziua Mondiala a Educatiei.Aceasta zi este o ocazie potrivita de exprimare a respectului si a aprecierii pentru contributia pe care dascalii de pretutindeni o aduc educatiei generatiilor viitoare.Ziua Mondiala a Educatiei se sarbatoreste in peste 100 de tari din intreaga lume.

Astfel,s-a decis ca pe data de 5 octombrie,personalul didactictic de predare din unitatile de invatamant din intreaga tara sa participle la activitati specifice vizand semnificatia acestei zile.Ei vor sa dezbata educatia contemporana,dimensiunile socio-umane ale acesteia,strategii moderne in dezvoltarea domeniilor educationale,impactul cultural al educatiei in epoca moderna si in epoca postmoderna,decalaje sociale in lumea educatiei etc.De asemenea,cu aceasta ocazie se organizeaza expozitii de arta fotografica destinate evenimentului,concursuri,sustinerea

unor proiecte de caracter educational,participarea la spectacole,actiuni legate de protejarea mediului,lansari de carte etc.

Pentru mine Ziua Educatiei este un eveniment farte frumos deoarece nu doar copiii trebuie sa aiba diferite zile dedicate lor ci si profesorii deoarece ei depun foarte multa munca sa ne invete pe noi,elevii.

Iordache Dragos Cls a 6-a B

Teoria Big Bang !!! Big Bang este termenul folosit pentru a descrie uriasa explozie care a avut loc acum 15 miliarde de ani si care se crede ca a creat universul. Materie, energie, spatiu si timp – toate se vede ca au fost create intr-o fractiune de secunda, cu miliarde de ani in urma, cand a avut loc Big Bangul. In urma acestei explozii s-a creat o caldura nemaipomenita, universul avand o temperatura de zeci de milioane de grade Celsius. In timp a inceput sa se raceasca, iar in urmatorul milliard de ani s-au format stelele, galaxiile si in ultima parte planetele.

Nasterea planetei Pamant !!! Istoria timpurie a planetei noastre povesteste despre niste transformari lente dar uluitoare. La inceput Pamantul era o sfera incandescenta de foc dar care cu timpul s-a racit si astfel au aparut primele forme de viata (minuscule), continentele si oceanele.

Încurcăturile de limbă

Big Bang

Big Bang

Pamntul la inceput Pamantul actual

Pagina realizata de elevul : Cimpeanu Lucian ; Cls. a VI – a D

Încurcăturile de limbă (numite şi îmbârligături de limbă sau sclinteli de limbă) sunt cuvinte sau propoziţii a căror citire, înţelegere sau exprimare orală se realizează cu destulă dificultate.Cel ce ştie că nu ştie, ştie mai mult decât cel ce nu ştie că nu ştie.Ştiu că ştii că ştiuca-i peşte, dar mai ştiu că ştiuca-i ştiucă.Când mă gândesc că te gândeşti la mine, gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine.O întâmplare întâmplătoare s-a-ntâmplat din întâmplare.E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice. Dar de zis eu n-am mai zis; Nici n-am zis, nici n-oi mai zice C-am să zic c-am zis c-oi zice !O babă bălană mănâncă o banană babană.Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe plic.Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate.Un caricaturist caricaturizează o caricatură caricaturistică.Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia lui Bucur când Bucur s-a întors bucuros din Bucureşti.Domnule Dudescu, daţi-mi două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drumul dinspre Dudeşti. (O propoziţie în care toate cuvintele încep cu litera "d")Florica, fata fierarului Fănică, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. (O propoziţie în care toate cuvintele încep cu litera "f") Altă variantă:Fata fostului funcţionar francez fierbe fasolea fără foc fiindcă focul face fum.Vara, vineri-de-vineri, venerabilul veteran vrâncean, Vartolomeu Velisarie-Vulturescu vinde vanitos, vechi vindiacuri vătuite, veroşilor vânători vasluieni, vociferând vehement validitatea vânării vulpilor vârstnice. (O propoziţie în care toate cuvintele încep cu litera"v"). Pagina realizata de Dascalescu Andreea Cristina cls. a VII-a D

Imnul Şcolii,, Nicolae Iorga” Muzica si versuri: prof. Vlădescu Maria

Visele ce tu le ai in viaţă Doar aici poţi să le făureşti Şi dacă vrei să stai mereu in faţă In şcoala noastră tu să te opreşti.

Şcoala ,,Iorga’’ e-un templu de cultură Şcoala ,,Iorga’’, noi suntem pe măsură Şcoala ,,Iorga’’, aici noi invăţăm Şcoala ,,Iorga’’si-n suflet te păstrăm !

Toate tainele invăţăturii

Tot aici tu le vei descifra Si vei pleca bogat pe calea vieţii Iar Şcoala ,,Iorga’’ n-ai s-o poţi uita. Şcoala ,,Iorga’’ e-un templu de cultură Şcoala ,,Iorga’’, noi suntem pe măsură Şcoala ,,Iorga’’, aici noi învăţăm Şcoala ,,Iorga’’si-n suflet te păstrăm !

Şcoala ,,Iorga’’ e-un templu de cultură Şcoala ,,Iorga’’, noi suntem pe măsură Şcoala ,,Iorga’’, cu tine ne mândrim Şcoala ,,Iorga’’, iti spunem te iubim ! Şcoala ,,Iorga”!

Halloween-ul – o sărbătoare anticreștinăScurt istoric

Halloween-ul provine de la druizii din Insulele Britanice. Druizii erau preoţi ai unei religii păgâne celtice și se închinau lui Baal. Adorarea lui Baal este adorarea lui Satan, ceea ce este o urâciune în ochii Lui Dumnezeu: „Căci Domnul oştirilor, care te-a sădit, cheamă nenorocirea peste tine, din pricina răutăţii casei lui Israel şi a casei lui Iuda, pe care au făcut-o ca să Mă mânie, aducând tămâie lui Baal" (Ieremia 11:17). Și proorocul Ilie a luptat împotriva idolatriei regelui Ahab și a soției sale Izabela, care se închinau lui Baal (Cartea a 3-a a Regilor)

Preoţii druizi practicau sacrificiile umane şi de asemenea se hrăneau cu carne de om. De altfel, cuvântul „canibal" înseamnă „preot al lui Baal" („cahn"=preot + Baal). La început, această serbare druidă a Halloween-ului, se numea „Priveghiul lui Saman". Saman era, pentru ei, zeul morţii şi al întunericului (adică diavolul). Acesta era sărbătorit în ajunul noului an celtic, care avea loc la data de 1 Noiembrie. Druizii credeau că în seara de 31 Octombrie, spiritele rele şi sufletele morţilor pătrundeau în lumea celor vii. De aceea mergeau din casă în casă, purtând măşti făcute din piei de animale, cerând un copil sau o fecioară pentru un sacrificiu uman. În schimbul victimei, ei lăsau un Jock-O-Lantern, care reprezenta imaginea unui demon, folosind o candelă cu grăsime umană. Druizii credeau că spiritul unui diavol, pe care ei îl numeau Jock, alimenta lumina candelei, a lanternei, şi de aici şi numele de Jock-O-Lantern (astăzi, în America, dovleacul este folosit şi numit ca Jock-O-Lantern). Copiii aleşi pentru sacrificiu erau azvârliţi în ceea ce s-ar traduce din limba celtă prin „focul oaselor", deoarece după arderea unui trup rămâneau doar oasele (astăzi, ceremonia aceasta este amintită de „focul de tabără"). Folosindu-se de strigătele agonizânde ale victimelor chinuite de flăcări, druizii „preziceau" viitorul. Drăcușori de ocazie

Sperie-ți prietenii cu o felicitare! Felicitări înfricoșătoare. Ce costum de monstru îți faci? Bodypainting de groază pentru copii. Hai să modelăm un dovleac împreună! Cum să colorezi o bufniță. Felicitări cu scheleți. A venit Halloween, dragi copii!

Biblia spune însă:„Căci voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei; nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului" (I Tesaloniceni 5:5)

„Și ce au dreptatea și răutatea în comun? Sau ce împărtășire are lumina cu întunericul? Și ce învoire este între Hristos și Satana?" (II Corinteni 6:14,15)

Măștile groazei

Toți istoricii religiilor afirmă că scopul pentru care erau purtate măști în religiile primitive era crearea unei legături spirituale cu zeitatea sau ființa reprezentată prin acea mască. Dar deghizându-se în demoni, oamenii nu fac altceva decât să le ofere acestora propriul lor corp drept punte de manifestare în planul fizic. Când copiii se deghizează în înfăţişări malefice nu este o aplecare spre bine şi frumos, ci spre chipul diavolului, iar cuvintele trick or treat (ne daţi ori vă bântuim) nu sunt un simplu joc, ci o aderare la lucrarea răului, cu nebănuite consecinţe pe plan emoţional şi comportamental.

Unii copii încă nu fac bine distincţia între real şi imaginar, încât degeaba scriu producătorii de costume tip „Superman" pe etichete: „Cu acest costum nu se poate zbura", că tot se găseşte câte un „năzdrăvan" care, influenţat şi extaziat de prestanţa eroului din film, încearcă să-l imite, sfârşind tragic într-o cădere în gol. Care este pragul psihologic la care un copil deghizat în „vampir" şi care strigă în glumă: „Vreau sânge! Mi-e sete de sânge!" să şi intre în pielea personajului, şi doar aşa, „în joacă", să vrea să vadă cum e când chiar curge sânge?

Lumea de astăzi amestecă însă până la absurd binele și răul, într-un mod care le face de nerecunoscut și imposibil de diferențiat. Făt-Frumos nu mai este personajul bun și zmeul nu mai este personajul rău. Dimpotrivă, este mai palpitant să te identifici cu zmeul și să încerci pe pielea ta senzațiile tari de dincolo, din tărâmul interzis. Dar cine învață să iubească urâtul și monstruozitatea, sub orice formă, învață să iubească și duhul strâmb din care se nasc ele. Să nu ne amăgim crezând că urâtul este o simplă formă și o simplă mască. Copilul care se costumează ca drăcușor sau vrăjitor se bucură în secret de ocazia de a avea puterea de temut a acestor figuri - adică de a speria, de a influența în mod magic pe cei din jur, de a înșela. Iar când va mai crește, va continua să pună în practică ceea ce a învățat atunci când era mic.

Vrăjitoria, o lucrare demonică

Pericolul sărbătorii Halloween este că omul modern, în general, pare mai puţin dispus să creadă în existenţa diavolului şi a lucrărilor sale în lume, dovedind o ignoranţă duhovnicească inexplicabilă. Necrezând în diavol, nu prea are tragere de inimă să creadă nici în lucrarea lui Dumnezeu sau în rolul fundamental al cultului divin şi a rugăciunii în viaţa sa, părându-i-se normal să pună pe acelaşi plan actul religios şi ritualul magic, pe care le proiectează într-o lume de mult apusă, a basmelor sau a oamenilor înapoiaţi. În acest caz, îi este uşor să se joace de-a răul sau de-a binele, de-a vrăjitorul sau de-a vampirul, nevrând să înţeleagă nimic din seriozitatea şi pericolul ritualului de magie sau din semnificaţia religioasă a cultului morţilor în credinţa creştină. Pentru orice creştin, fenomenul Halloween este o aderare subtilă la lucrarea celui rău tocmai prin încercarea de bagatelizare a lucrării diavolului şi a unor acte magice păgâne. Dennis de Rougement spune că primul scop al diavolului este să-l facă pe om să creadă că diavolul nu există, urmând apoi treptat anihilarea lui duhovnicească, fără să-şi dea seama, până la căderea totală. Nu putem să ironizăm şi să ne jucăm cu răul, pentru că diavolul, „tatăl minciunii” (Ioan 8,44) nu prea ştie de joacă şi ademeneşte sufletele ignorante şi neîntărite duhovniceşte prin tot felul de practici care par inofensive: ghicirea în cărţi, în cafea sau în bobi, consultarea horoscopului, apelarea şi practicarea vrăjitoriei, etc. De aici și până la practicarea satanismului nu mai este... niciun pas.

Într-o şcoală din SUA, la extemporal, elevii din clasa a IV-a au fost întrebaţi cum vor să petreacă sărbătoarea de Halloween. Peste 80 la sută dintre ei au răspuns halucinant: „Aş vrea să omor pe cineva”. Reacţia nu e deloc halucinaţie, ci a devenit reală, curat demonică, arătând adevărul gol, anume că, practicând mereu ritualul morţii, doreşti să provoci moartea, se formează o dorinţă ucigaşă, mai ales că „instructorul” din plan nevăzut, diavolul, e „ucigaș de oameni”.

În legătură cu vrăjitoria, Biblia avertizează:„Să nu alergaţi la cei ce cheamă morţii, pe la vrăjitori să nu umblaţi şi să nu vă întinaţi cu ei.

Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru” (Levitic 19:31)

„Să nu se găsească la tine de aceia care trec pe fiul sau fiica lor prin foc, nici prezicător, sau ghicitor, sau vrăjitor, sau fermecător, Nici descântător, nici chemător de duhuri, nici mag, nici de cei ce grăiesc cu morţii. Căci urâciune este înaintea Domnului tot cel ce face acestea, şi pentru această urâciune îi izgoneşte Domnul Dumnezeul tău de la faţa ta”. (Deuteronom 18:10-12)

„Afară câinii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi ucigaşii şi închinătorii la idoli şi toţi cei ce lucrează şi iubesc minciuna!” (Apocalipsă 22:15) 

Morala

Creştinismul este religia iubirii, a bucuriei, a luminii, Dumnezeu Însuşi este iubire. Suntem gata să ne lepădăm de Dumnezeu? (Căci orice îmbrăcare în hainele răului, chiar şi „de formă”, este o lepădare de Dumnezeu…). Să nu uităm că pământul acesta strămoşesc, care ne sărută picioarele atunci când îl străbatem în trecerea grăbită, este stropit cu sângele strămoşilor noştri, care au păstrat de multe ori cu preţul vieţii credinţa lor în Hristos. Toate aceste „împrumuturi” din Occident (Valentine`s Day, Halloween etc.) nu au legătură cu tradiţia noastră creştin-ortodoxă. Tentaţia copierii pentru a fi „în rând cu lumea” este mare. Însă vă îndemn, dragii mei, aveţi curajul să fiţi altfel decât ceilalţi! Aveţi curajul de a nu vă lăsa manipulaţi, de a vă întreba ce sărbătoriţi atunci când preluaţi cu ochii închişi o „tradiţie” care nu prezintă garanţia celor lăsate de bunicii, de moșii și strămoșii noștri.

“Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curînd de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheenă” (Matei 10, 28). “Pentru că ce-i va folosi omului, dacă va cîştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său?” (Matei 16, 26)

În final, vă doresc să deveniţi nu înfricoșători prin măști și înfățișare, așa cum vă cere sărbătoarea păgână a Halloween-ului, ci, aşa cum spune părintele Teofil de la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus: „înfricoşător de buni”, adică sfinţi! Aceasta întrucât "copiii lui Dumnezeu nu se deosebesc cu nimic de fiii întunericului, decât prin iubire", cum spune Fericitul Augustin.

Prof. Văduva Theodor

Glume şi Bancuri

Dupa decolarea unui avionintra un tip turbat in cabina pilotilor :- "Din momentul asta, daca vreti sa scapati cu viata, faceti exact ce va spun eu. Deviati cursul si aterizati la Bagdad.-Incearca altadata , azi nu se poate;vine un raspuns plictisit de la un pilot- Voi doi sunteti tampiti? Asta-i un pistol adevarat, cu gloante dum-dum! zice brunetul si trage un glont in tavan.- Bine te credem, dar tot nu te putem ajuta azi.- Bre! Allah o sa va trimita in iad, nu pricepeti? Nu aveti familii care va asteapta acasa? intreba individul turbat de furie.- Avem si familii, dar tot nu mergem la Bagdad, raspunde celalalt pilot.Exasperat, cu pistolul indreptat spre piloti, arabul intreaba:

- De ce nu vreti !!??!!- Mai e' unul in spate cu bomba, si ala vrea la Kabul...

Merg 100 de negri prin desert si mergand ei asa gasesc lampa lui Aladin . O freaca ei acolo si iesa duhul lampii si zice ca le indeplineste la fiecare o dorinta .Primu’ sa fiu alb al doilea sa fiu alb ,si tot asa pana la al 99 -lea . Al 100-lea sta se gandeste si zice sa fie toti negri.

O baba merge pe calea ferata. Din spate vine un tren 'fluierand'. Ce credeti ca zice baba?- Fetele cuminti nu intorc capul dupa vagabonzi!

Un tata scotian le spune copiilor sai: copii, daca sunteti cuminti saptamana asta, duminica va duc la cofetarie sa vedeti cum mananca lumea prajituri.

Era o blonda care s-a saturat sa fie blonda si se hotareste sa se vopseasca bruneta.Ca sa vada daca este mai desteapta incepe sa se plimbe prin lume.Ea zareste un cioban care pazea niste oi.Blonda merge la el si ii zice:-Daca iti zic cate oi ai imi dai mie o oaie?Prima data ciobanul nu vrea sa accepte,dar in final zice `da`-Ai 250 de oi.-Asa ii fata draga,dute iati o oaie.Merge blonda alege o oaie si vine la cioban.-Asta ii oaia.-Fata daca iti zic ce culoare are parul tau imi dai inapoi cainele?

Ce striga un profesor de informatica cand se ineaca ?- F1! F1! F1 ! Pirvu Alexandru si Lungu Claudiu;cls a VI-a B

CURIOZITĂŢI MATEMATICE

Simbolurile matematice

„În ochii unui neiniţiat simbolurile matematice sunt ca stindardurile duşmanilor, care se înalţă deasupra unui bastion de neînvins.”

Morris Kline

„Simbolul matematic este semnul care reprezintă noţiuni, obiecte sau operaţii matematice.” (DEX) . Simbolistica folosită pentru redarea operaţiilor aritmetice are o istorie interesantă, strâns legată de dezvoltarea societăţii omeneşti.

Simbolurile pentru operaţiile de adunare şi scădere

Simbolurile “+”şi “-” au apărut pentru prima oară tipărite în “Mercantile Arithmetic” (Aritmetica comercială) a lui Johann Widmann, publicată în Leipzig în 1489, dar se întâlnesc

de asemenea şi în manuscrisele lui Leonardo da Vinci. Ele nu se refereau însă la adunare şi scădere, sau la pozitivitatea şi negativitatea numerelor, ci exprimau surplusul şi deficitul în problemele economice. În matematica românească simbolurile “+”şi “-” au fost introduse de T. Iancovici (1777), fiind frecvent folosite de G. Obradovici (1805), Gh. Şincai (1906), Gh. Lazăr (1821), etc., datorită cărora s-au impus sub această formă. Semnele de +şi - erau folosite de dinainte de a apărea tipărite (de ex. ele erau însemnate pe butoaie pentru a indica dacă acestea erau sau nu pline). Egiptenii foloseau ca simboluri pentru adunare şi pentru scădere, o persoană care vine respectiv pleacă, iar matematicianul francez Nicholas Chuquet nota în 1484 adunarea prin “p” de la plus şi scderea cu “m “ de la minus.

Simbolurile pentru înmulţire Dintre simbolurile pentru înmulţire „×” a fost folosit de William Oughtred (1574 - 1660) în “Clavis Mathematicae” (Cheia matematicii) scrisă în 1628 şi publicată la Londra în 1631. Aceasta era denumită „Crucea Sfântului Andrei”. Punctul “·” a fost propus în 1631 de Harriot Thomas (1560 - 1621) şi impus ca simbol pentru înmulţire de Gottfried Wilhelm Leibniz (1646 - 1716). În 29 iulie 1698 el scria într-o scrisoare către John Bernoulli:”Nu îmi place semnul “×” ca simbol pentru înmulţire, deoarece este foarte uşor de confundat cu litera x.” .

Simbolurile pentru împărţire Simbolul actual pentru împărţire „:” a fost propus de Leibniz în “Acta Eruditorum” (Jurnalul savanţilor) 1684,cartea în care pune bazele logisticii matematice, fiind anterior folosit de William Oughtred în 1657.

Prof.matematică Petre Constanţa

EXPRESII CELEBRE

„Veni, vidi, vici!”

Această expresie care în traducere din limba latină înseamnă „Am venit, am văzut, am învins!” îi aparţine celebrului împărat roman, Cezar. Acesta, imediat după victoria de la Zala (în anul 47 î.H.) i-a trimis o scrisoare unuia dintre cei mai devotaţi prieteni ai săi, pe nume Matius, în care a scris doar cele trei cuvinte. Cezar a vrut să sublinieze prin textul său laconic scurtimea şi iuţeala luptei. Între timp acest mesaj a devenit o expresie universală care caracterizează un succes rapid.

„To be or not to be, that is the question!”

Oare cine nu a auzit celebrul vers al lui Shakespeare „A fi sau a nu fi, aceasta este întrebarea!”? Este vorba despre primul vers cu care începe monologul lui Hamlet din piesa cu acelaşi nume (actul III, scena 1). Câteodată expresia este înjumătăţită şi părţile ei componente sunt întrebuinţate în mod separat: prima parte „A fi sau a nu fi”, exprimă neputinţa de a ieşi dintr-o situaţie dificilă, iar a doua parte „Iată întrebarea” sau „Asta-i întrebarea” exprimă o îndoială, o ezitare.

„S.O.S”

Mulţi dintre noi nu ştiu că acest semnal de alarmă internaţional constituie iniţialele versurilor unui imn compus în amintirea victimilor din naufragiul vaporului „Titanic”(14 aprilie 1912), „Save our souls” (Salvaţi sufletele noastre). Cu timpul a devenit o expresie echivalentă cu orice apel la ajutor (exemplu: a lansa un S.O.S.).

DESPRE PRIETENIE . . .

„Prietenia nu o găseşti gata făcută.”; „Prietenii sunt aceia care vă ajută să vă descoperiţi pe voi înşivă.”„Nimic nu e mai amar ca otrava unei prietenii false.” Teleru Mădălina ( cls. a VII-a B)

Forme corecte Forme greşiteabţibild/ abţibilduri acţibild, aţipildbalansoar balansuarbalonzaid/ balonzaide balonzaiderbiscuit/ biscuiţi biscuitebluejeans bluginşi, blugingi,bluginzchebap/ chebapuri chebab, kebapchec kekchiuvetă ghiuvetăcoli coalesă continue să continuiesă contribuie să contribuecreez/ creezi/ creează/ să creeze crez/ crezi/ crează/ să crezecrenvurst / crenvurşti cremvuşt/ crenvuşti/ crenvuşidetalia detailaechinocţiu echinoxet cetera ecţetera/eţeterafermoar fermuarheleşteu eleşteuinopinat inopinantinterlopă interloapăitinerar itinerariulighean lighiannou-născuţi noi-născuţipatinoari patinuarpedigri pedigree, pedigriupeisaj peisagiuperspicace perspicaci

pieptăn/pieptene/piepteni piepten/piepţini pulover/pulovere pulovăr/plovărrepaus repaossconcs sconxsecretă secreteazăseringă siringăsesiza sezizasimptome simptoamesindroame sindromurisubtil suptilsubţire supţiretârgumureşean târgumureşantutore tutorultimatum ultimatumor humorurechea urechiavagabond bagabondventriloc ventrilogversant/versanţi versanteveşmânt vesmântvivace vivacivoluptuos voluptosyoga iogazdrenţăros zdrenţuroszigzag zig-zag

Prof. Eugenia Baciu

Curiozitati despre animale

Puma - O pisica cu multe nume, puma mai este cunoscuta si ca cugarul, pantera sau leul de munte. In timpul vanatorii puma foloseste forta labelor dinapoi pentru a se lansa inspre prada sa cu sarituri din fuga ce pot ajunge chiar la peste 12 m. Cresc pana la 2m in lungime si traiesc intre 10 - 15 ani.

Quoll - Gasit mai ales in Tasmania, quoll-ul cu coada patata (sau

pisica tigru cum a fost odata nepotrivit cunoscuta) este al doilea ca marime dintre marsupialele carnivore care au mai supravietuit. Masurand pana la 130 cm lungime si 4 kg greutate, vaneaza sobolani, lenesi, marsupiale mici, reptile si insecte.

Gnu - Turmele de GNU sunt spectaculoase, numarand pana la 400.000 de animale. GNU au o abilitate unica de a mirosi ploaia de la distante foarte mari - cu primele rafale de ploaie turmele se misca cu rapiditate intr-un ritm sustinut spre zona ploioasa, uneori acoperind mai mult de 2.000 km. Merg si alearga in formatie compacta, dar au tendinta de a paste imprastiate.

Yakul - Gasit in muntii Tibet-ului, masculii ajung la o lungime de 2,7 m cu o inaltime de 1,8 m, cantarind 545 kg. In ciuda imensitatii lor relative, sunt agili, sprinteni, cataratori siguri si buni innotatori strabatind ghetari si vai de munte. Exista Yaci salbatici si yaci domestici.

.

Mulţi hamsteri clipesc doar cu un ochi ,pe rând?Dinţii rozătoarelor nu se opresc niciodată din creştere?Cel mai mare producător si consumator de carne de porc din lume este China? Fiecare om produce zilnic aproape 1.5 kg de gunoi,majoritatea find hârtie? Montepelier ,Vermont este singura capitală de stat american fara niciun McDonald’s? Când este vazut de deaspupra ,curcubeul are forma unui inel?Luminii de la Soare îi ia 8 minute până atinge Pământul.Dacă Soarele s-ar stinge acum,in 8 minute am rămâne in întuneric? Toate lebedele din Anglia sunt proprietatea Reginei?Deşertul ,la nivel global,ocupă aproape o treime din suprafaţa de uscat a planetei?Cel mai modern tren din România se numeşte Săgeata Albastră şi a fost dat în exploatare la 17 ianuarie 2003? Albina e unica insectă domesticită de om ?

Numai 10 minute sunt suficiente pentru o cămila ca sa-şi bea porţia de apă de 125 de litri?Ea rezistă fără apă 14 zile,însa pierde 30% din greutate în acest interval de timp. În fiecare an ,în întreaga lume sunt produse 5 miliarde de creioane?Viteza medie a unei avalanşe este de 35 de km pe ora?Cele mai întunecate locuri de pe Pământ sunt cei 2 Poli?Polul Sud nu are lumină solară 182 de zile in fiecare an ,iar Polul Nord 176 de zile pe an.O porţie de vată de zahăr este făcută doar dintr-o linguriţă sau două de zahăr?Ea conţine mai puţin zahăr şi calorii decât o cutie de cola. Delfinii pot ajunge la o viteză de peste 40km/h?Pot ajunge la o adâncime de 300m. Elicopterul a fost inventat în anul 1907 de francezul Paul Cornu?Primul zbor a durat doar câteva secunde. Cele mai mici şi mai uşoare seminţe din lume sunt cele de orhidee?1000 de astfel de seminţe cântaresc mai puţin de 1mg.Durata medie de viaţă a porumbeilor este de 10 ani(în cazul în care trăiesc în sălbăticie)şi de 25 de ani(cei domesticiţi folosiţi în scopuri sportive)? Elefantul este singurul mamifer care nu poate sări?Porcii nu sunt capabili fizic să poată privii cerul?Ariciul este aprope imun la otrăvuri?

Culese de Cilt Diana Edith Cls. a VI-a B

ECOU REVISTA ŞCOLII „ NICOLAE IORGA”, PLOIESTISTRADA MINERVA NR.4TEL. 0244/552398

LA APARIŢIA ACESTUI NUMĂR AU COLABORAT

Pagina de creaţii literare...poezie – Eu sunt – Harasim Cristina (cls. a VII-a B)

- Fluturaşul – Grancea Loredana (cls a VII-a B)

- Ce n-aş da – Gheorghe Roxana (cls. VII B)..... proză - Cărţile au suflet

Simion Ciprian ( cls. a VI-a B) - Un răsărit de soare dintre munţi Marinescu Ruxandra (cls. a VI-a B)

- Povestea iernii Alexandrescu Bianca (cls. a VI-a C

- Chipul mamei - Safta Andrei ( cls. a VII-a B)

- Jocurile copilăriei – Zoicaş Andra ( cls. a V-a A)

- Tristeţe de toamnă- Bercea Daiana ( cls. a VIII-a A)

- Ploaia – Safta Andrei (cls. a VII-a B)- Fiind copil păduri cutreieram... -

Rucăreanu Cristina (cls. a V-a B)......eseu

- Ziua educaţiei - Iordache Dragoş ( cls. a VI-a B)

- Elevul bucătar Catalin Capatoiu ( cls. a VI-a D)- Teoria Bing-Bang

Cimpeanu Lucian (cls. a VI – a D)- Încurcăturile de limbăDascalescu Andreea (cls. a VII-a D)- Expresii celebreTeleru Mădălina (cls. A VII-a B)- Ştiaţi că? - Cilt Diana

Edith cls. a VI-a B

Imnul Şcolii „Nicolae Iorga” Prof. Vlădescu Maria

Halloween-ul, o sărbătoare anticreștină – Prof. Theodor Văduva

Curiozităţi matematiceProf. Petre Constanţa

Pagina de românǎSă scriem corect- Prof. Baciu Eugenia

Pagina de umorGlume culese de Pirvu Alexandru si Lungu Claudiu;cls a VI-a B


Recommended