11
MATT HAIG I UMANII Traducere din limba englezi, Arnqn SAnru NEMIRA
MATT HAIGI UMANII
Traducere din limba englezi,Arnqn SAnru
NEMIRA
CUPRINS
PrefaSd (O speransd {era logice in faga unei situagii
potrivnice copleSitoare)
PARTEA Itrrrr mu purEREA tN pnopnrrlE MArNr
Omul care nu eram .................... $Substantivele care arata"detagarea gi alte cazne timpurii
ale celui care vrea si inveqe sd comunice intr-o limbi. 19
Texaco........ 27Corpus Christi......... 34
Haine umane.................. 44tntrebari ...;................ 47Cafea........... 5tNebunii 54
Ridicina pdtratd" alui 9t2 673 .............. ...................... 55
Vaci moarte. 60
Lumea ca voinli gi reprezentare................. 62Amnezie..... 69
Campion Row numirul 4................ 72
Spectacolul rizboiului 9i al banilor 75
Un striin 79
t r."p".." succesiunii 83
Numere prime........... 88
Moment de teroare puri............ 92
Distribufa numerelor prime........... 93
G1oria......... 97
Materia intunecati.... ......... 101
Emilv Dickinson... ............. 108
Maqina de spelat vase............. ................. 113
O casd mare............ ............ 118
Daniel Russell......... ............ t21Durerea .......... 125
Egiptul........ .... 127
Acolodeundesuntemnoi.............. ..................'......... 130
CAinele qi muzica..... ........... 133
Grigori Perelman ............... L43
Unt de arahide intregi qi crocante .......... L45
Dansul lui Isobel ..........."... 150
Mama.......... .... t54
PARTEA A II-A
AM TINUT O NESTEMATA iN DEGETELE MELE
Somnambulism................ ... 163
Eram un nu eram ............... 1'66
Mai vast declt cerul... ......... t74CAteva secunde de tdcere la micul dejun .......... .......... 180
Yiagi/moarte/f.otbil,....... .... t84Becu1........... .... t93La cumpdrituri............... .... t95Funcgia 2eta............ ........... L97
Problema cu ecualiile ......... 20tVioletul .......... 207
Posibilitatea existenqei durerii......... ....... 21'3
Acoperiguri povirnite ........ 215
Chestia cu pene .................. 222
Raiul e un loc unde nu se intAmpla niciodatd nimic...................... 225
1rrtr............. .... 227
Doui siptimini in Dordogne gi o cutie de domino....................... 23IRelalionare sociale.......... .... 237
Mereul e compus din acum-uri ............... 239
Violenpn...... .... 244
Gustul pielii ei........ ....^....... 248
Ritmur viegii................:.:.:::.:...:.......::..........::::................... ............ 2s4
Adolescengii .... 258
Vin austra1ian.................. ... 262
Observatorul................... ... 264
Cum si vezi pentru totdeauna ............... 267
Intrusul....... .... 275Ritmul perfect......... ........... 278
Un rege al spajiului infinit ..................... 279
Arta de a te detaEa .............. 285
Activitate neuronali adaptativl.... .......... 288
Distribugia platikurtici.. ..... 293
,Plldria qi Penele"..... .......... 296
Castelul ideal............ .......... 298
ln alta parte........... ............. 2gg
Locuri de dincolo de logici .................... 302
PARTEA A III-A
,,RANITUL CERB MAI SUS DECAT ToTI SALTA"
O intilnire cu Winston Churchill..... ..... 309
tnlocuitorul .... 314
Un joc......... .... 3229A,2MHz ....... 325Crima supremi...... ............. 330
Natura realiteqii....... ........... 333
O fagS,la fel de tocati ca Iuna............ ..... 335
Al doilea tip de gravita9ie................. ...... 343
Sfaturi pentru un uman...... .................... 346
O foarte scufti imbrefiqare ............ ........ 354Melancolica frumusep a unui soare care apune............................. 355
CAnd galaxiile intri in coliziune.4casi.......... .... 364
O notd qi niSte mulpumiri... .............. 371
iwr
Porteo I
PUTEREA iN PROPRIILE MAINI
OMUL CARE NU ERAM
Agadar, ce e asta?
Suntegi gatal
OK. Trageli aer in piept! O si vd spun.
Acliunea acestei cdrgi, chiar a acestei cdrji, se petrece exact
ai.ci,pe PdmAnt. Este o carte despre sensul vielii gi despre ab-
solut nimic tn special. Despre ceea ce este nevoie pentru a ucide
pe cineva, dar gi pentru a salva. Este despre iubire gi poelimorfi demult gi despre unt de arahide integral. Este despre
materie gi antimaterie, despre tot gi despre nimic, despre spe-
ranfe $i uri. Este despre un istoric de patrtzeci gi unu de ani
pe nume Isobel gi despre fiul ei de cincisprezece ani pe nume
Gulliver, gi despre cel mai inteligent matematician din lume.
Este, pe scurt, despre cum sI devii un om.
Dar ingiduili-mi si afirm ceva evident: eu nu .r"- o-. tnacea priml noapte, tn frig gi in bezni, nu eram nici pe departe
unul. tnainte si citesc revista Cosmopolitan,labenziniirie, nicimicar nu vizusem vreodati aceaste limba scrisi. $i acum imidau seama ci aceasta s-ar putea si fie prima oard cind voi ingivio vedeli scrisi. Pentru avd, quta sd injelegeli modul in care oa-
menii de pe aici consumi pove$ti, am alcituit aceaste carte a$a
t6 MATT HAIG
cum ar fi facut-o un om. Cuvintele pe care le voi folosi sunt cu-
vinte omenegti, scrise cu un caracter de literd olnenesc, infaligate
privirilor intr-un mod omenesc, adicl succesiv. Cu capacitatea
voastre de a traduce aproape instantaneu p|ne 9i din cele mai
exotice gi primitive forme lingvistice, sunt convins ci inlelegerea
mesajului nu ar trebui si constituie o problemi.
Acum, si repet: eu nu eram profesorul universitar Andrew
Martin. Eram cavoi.
Profesorul Andrew Martin nu era decAt un rol. O deghizarc'
Persoana care trebuia sI fiu pentru a putea duce la indeplinire
o insircinare. una care incepuse cu rdpirea gi moartea lui. (sunt
con$tient ctr asta o str dea un ton macabru, aqa ci o si decid sd
nu mai pomenesc din nou moartea, cel pulin Pentru tot restul
acestei pagini)
Ideea e cI nu eram nici pe departe un maternatician de Patru-
z,eci ti trei de ani - un sol, un tatd - c re preda la Universitatea
Cambridge gi care igi dedicase ultimii opt ani din viali Pentru a
rezolva o probleml matematici, una care se dovedise de nerezol-
vat, cel pulin plnn in acel moment.
tnainte de a ajunge pe PimAnt, nu avusesem un pir pe iumtr-
tate castaniu care forma, in mod natural, o citarc- De asemenea,
nu avusesern nicio pdrere despre Planetele lui Holtz sau despre
cel de-al doilea album al trupei Talking Heads, de vreme ce nu
mtr impicam deloc cu conceptul de muzici. Sau, cel Pulin' n-ar
fi trebuit s[ mi tmpac. $i cum ag fi putut crede cl vinul australian
este, in mod automat, inferior oricirui soi de vin provenit din
alte regiuni ale planetei, cAti vreme eu nu beusem niciodati ni-
mic altceva decit azot lichid?
Deoarece apartin unei specii postmatrimoniale, nu incape
vorbl ctr nu fusesem un so1 care-gi negliieazdsoiia 9i care pusese
ochii pe una dintre studentele lui, tot a$a cum nu fusesem nici
T UMANII
un bdrbat care i$i scotea la plimbare Springer Spanielul englez -o categorie de zeitate domestici piroasi cunoscute gi sub numele
de ,cAine" - doar ca pretext pentru a-qi plrdsi casa. Nici nu scri-
sesem cdrli de matematici, nici nu insistasem ca editorii rnei si
foloseasci o fotografie a autorului care se cam apropia de cea de-a
cincisprezecea sa aniversare.
Nu, nu eram eu omul acela.
Nu nutream niciun sentiment de niciun fel pentru omul acela'
$i, cu toate acestea, el fusese real,lafel de real ca voi sau ca mine,
o formi de via15 reale, un mamifer real, un primat eucariot di-
ploid care, cu cinci minute inainte de miezul noPtii, stituse la
biroul lui, holbAndu-se la ecranul comPuterului sdu 9i bAnd cafea
neagrd (nu vi faceli griji, o si vi explic un pic mai incolo ce este
cafeara neagrdgi de ce nenorociri am avut parte din catza ei). O
forml de viald care s-ar putea sI fi sdrit sau nu din scaunul siu
atunci cAnd s-a produs revelalia, in timp ce mintea sa a ajuns
intr-un loc pe care nicio minte umani nul mai atinsese vreodati,
la insigi limita cunoagterii.
$i, intr-un anumit moment, la pulin timp dupi ce a aYut acea
revelalie, a fost luat de gazde. De cdtre angaiatorri mei. $i l-am
intAlnit chiar, pentru foarte, foarte pulin. Suficient pentru a-l
"citi", pentru a-i face o analizd- cu totul gi cu totul incompletd.
Era intreg la trup, numai ci nu 9i la minte. tnielegeli dumnea-
voastri, poli clona creierele umane' dar nu gi ceea ce este stocat
in interiorul lor, oricum, nu suficient din ceea ce este stocat
acolo, aga ci am fost nevoit si invdl o mullime de lucruri eu in-
sumi. Eram un nou-niscut de patrvzeci gi trei de ani de pe pla-
neta PdmAnt. $i avea str devini teribil de enervant Pentru mine,
mai tirziu, ci nu l-am intAlnit niciodattr ara curn se cuvi.ne, cdci
mi-ar fi fost extrem de folositor siJ intAlnesc aga cum se cuvine'
IO MATT HAIG
tn primul gi in prirnul rAnd, mi-ar fi putut spune despre Maggie.
(Ol cAt mi-ag dori sd-mi fi spus despre Maggie!)
tn orice 'caz, orice informalie ag fi dobAndit nu avea sischimbe simplul f.apt ce eu trebuia str opresc progresul. Pentruasta mi aflam acolo. Penrru a distruge orice dovadi a revelalieipe care pro{esorul universitar Andrew Martin o avusese. Dovezicare existau nu doar tn computere, ci gi in fiinlele umane.
Ei, agadar, de unde ar trebui si incepem?
Presupun ci dintr-un singur loc. Ar trebui si incepem dinmomentul cAnd a dat peste mine magina.
r
SUBSTANTIVELE CARE ARATA DETASAREA 9IALTE CAZNE TIMPURII ALE CELUI CARE VREA
sn iNvrlE sA coMuNrcr iNrn-o LtveA
Da, aga cum am mai spus, ar trebui sd incepem cu momentul
in care a dat magina peste mine.
tntr-adevir, chiar aqa trebuie si facem. Pentru cd o buni bu-
cati de vreme inainte de asta nu a existat nimic. Nu a fost nimic,
gi iar nimic, qi iar nimic ai, deodati...
Ceoa.
Eu stAnd in picioare acolo, pe ,drum'.Odatd ce m-am aflat acolo, am avut citeva reaclii imediate.
ln primul rAnd, ce se intAmpla cu vremea? Trebuie sd vd gAndili
ci, intr-adevir, eu nu prea eram obignuit cu vremea gi cu starea
ei. Dar aceea er^ Anglia, o parte a PamAntului unde activitatea
umani de cipitAi era si te gAndegti intruna la starea vremii. $ipe buni dreptate! tn al doilea rAnd, unde era computerul? Se
presupunea cd ar fi trebuit si existe un computer. Nu cd ag figtiut, intr-adevir, cum ar fi trebuit sd arate computerul profeso-
rului Martin. Poate cd ardtaca un drum. ttt "l
treilea rAnd, ce
era zgomotul acela? Un soi de rdcnet in surdind, amortizat. $i,in al patrulea rAnd: era noapte. Fiind, oarecum, un iubitor al
20 MATT HAIG
statului ln casi, nu prea eram obignuit cu noaptea. $i, chiar daciaq fi fost, aceasta nu era o noapte ca oricare alta. Era genul acela
de noapte pe care nu il cunoscusem niciodatd,pindatunci. Astaera o noapte ridicatl la puterea unei nopli ridicate la puterea
unei nop1i. Era o noapte la puterea afteia, o noapte la cub. Uncer plin de obezni, care nu ficea niciun compromis, fire lunigi fera nicio stea. Unde erau sorii? Existau, oare, nigte sori? Frigulimi sugera ci era posibil sI nu exisre. Frigul era $ocanr. Frigul imirdnea plImAnii, iar vAntul aspru care se izbea de pielea mea md
fdcea si tremur. Mi intrebam dacn fiinlele umane iegeau cumva
vreodati afard. Probabil cI erau nebuni dacd,fdceauuna ca asra.
La inceput, imi era greu sd trag aer in piept. $i dsta era unmotiv de ingrijorare penrru mine. tn fond, rrasul aerului in pieptera una dintre ceringele debazd. penrru a fi uman. Dar, in cele
din urmi, m-am prins care era gmecheria.
$i, apoi, alt motiv de ingrijorare. Nu mi aflam acolo unde se
presupunea cd ar fi rebuit si fiu, asta imi era din ce in ce mailimpede. Ar fi trebuit sd fiu intr-un birou, dar acela nu era unbirou. PAnn gi pe atunci gtiam'acest lucru. Asta daci nu cumvaera un birou care avea un cer intreg, desivArgit de norii aceia
negri, care se strAngeau in acel moment, gi de acea luni nevdzutd.
Mia luat ceva timp - mult prea mult - penrru a inlelege situ-
alia in care md" aflam. Pe vremea aceea nu aveam habar ce este
un drum, dar acum vtr pot spune cd un drum e ceva care conec-
teazd.unpunct de plecare cu un punct de sosire. Acest lucru este
important. Vedeli voi, pe PamAnr nu re poli miqca, pur gi simplu,
dintr-un loc intr-altul instantaneu. Ei nu degin inci tehnologianecesarS. Nu sunt nici micar pe aproape sd ajungi si o deginiprea curAnd. Nu! Pe PemAnt egti silit si petreci o grimadd de
timp cilitorind intre diverse locuri, intre diverse puncte, fie ctr
