MaterialRecapitulativLucrareGRADINI2010-2011

8/6/2019 MaterialRecapitulativLucrareGRADINI2010-2011

1/22

CURSPEISAGISTICA

MATERIAL RECAPITULATIV LUCRARE

Anul 4 Facultatea de ArhitecturaPtr Lucrare Peisagistica - 29 MARTIE 2011 Sala Frescelor

8,30- 9,30 - Grupele: 41A+41B+42A+42B9,30-10,30 - Grupele: 43A+43B+44A+44B+Restantierii anului 6A

10,30-11,30 - Grupele: 45A+45B+46A+46BIntarziatii nu vor fi primiti la lucrare cu alte grupe.

conf. dr. arh. Cerasella Craciun

Coordonator Sectia Proiectarea si Planificarea PeisajuluiFacultatea de Urbanism

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti


2/22

GRADINA. SENS FILOSOFIC SI ESTETIC. TEORII COSMOLOGICE. ARHETIPURILEGRADINII. SIT SI SACRALITATEGradina i lumea arhetipalaCERURILE - trmul de deasupra

- asociate cu perceptia umana a vazduhului- cuprinde: soarele, luna si stelele

PARADISUL (RAIUL) n limba persana veche,,,pairi-daeza" nseamngrdina ngrdita- harazit celor binecuvantati- fericire, bucurie, pace, desfatare- reprezentari:

- gradina sau un parc minunat, cu arbori exotici plini de fructe savuroase, cururi ale vieii, cu psri i animale

- peisaj natural: insula- fenomene naturale: aurora boreala.INFERNUL - trmul ,,de jos

- situat sub suprafata pamantului, intr-un sistem de peteri subterane- regiune telurica ntunecata i sumbra, asociata cu groaza, disperarea i

suferina fizicaGrdini paradisiatice:muntele Kunlun, centru al lumiisi poarta a cerului, este mpodobit cu grdinisuspendate (Babilon) unde curge o fntn de nemurire- Edenul, era o gradina circulara care nconjoarMingdangul, reeditnd in centrul

mpriei pe aceea de pe Kunlun.


3/22

Simbolismul ARBORELUI- Simbol al vieii elementare, reprezint forma iniial a haosului i marcheaz un centru.face legtura ntre cer i pmnt; sintetiznd numeroase credine, ritualuri i mituriarborele - imagine reflectat a cosmosului, teofanie universal, simbol al vieii, alfecunditii inepuizabile, centrul lumii, suport al universului, receptacul al sufletelorstrmoilor, semn al renvierii

ARBORELE CA SIMBOL AL CENTRULUISensul generic al arborelui - devenire, venica i misterioasa evoluiearborele ca centru i scar ctre cer;contemplaia arborelui aduce in stare de melancolie fiina, cci i evocsensuldevenirii universale.Marcare a spaiului vital prin simboluri care repet universul, lundu-i ca reper centrul

su: un copac, un stlp, piatra de temelie (omphalos)- simboluri ale centrului lumii i, prin extensie, ntregul spaiu din jurul lor a reflectatimaginea macrocosmosului - consfinit prin abraxassau prin jertf.Un astfel de loc se ndumnezeiete, este purttor al faptului magic (hierofanic), adicsacru, CENTRUL poate fi considerat punctul de ntlnire dintre Cer i Pmnt, adicacolo unde s-a svrit Geneza nsi.

GRADINA ca ICONGRADINA ca LOCGRADINA ca OBIECTGRADINA ca GENIUL LOCI / LOC AL MEMORIEIGRADINA ca LOC AL ACTIUNIIGRADINA ca TEMAGRADINA EXTINSA CA ORAS - ORASUL GRADINA


4/22

ISTORIA GRADINII

Gradina Paradisului prima Gradina - Gradina Edenului / Gardina luiDumnezeu.

Paleolitic omul traieste in grupuri nomade, in peisaje naturale(adaposturi, pesteri, grote, etc.); gradina o reprezenta exteriorul, lumea de

afara

Primele gradini in Neolitic, in Mesopotamia, in urma cu 7000 de ani gradinile sacre concepute pentru a aduce omagiu divinitatii: pe langa temple, pe terasele ziguratelor

(Urr mileniul 3, Assur mileniul 4) scop utilitar (agricultura, cresterea plantelor si cu rol alimentar) scop religios temple

in tarile Orientului Mijlociu Mesopotamia, Egipt, Persia mileniile 4, 3 In sec. 9-6 i.Hr. mari parcuri de vanatoare

Realizarea gradinilor presupune utilizarea unei anumite tehnologii. Gradinileau aparut atunci cand societatile preistorice au inceput sa aiba o economieproductiva. Se dezvolta agricultura, cresterea animalelor; apar primeleforme de asezari.


5/22

GRADINILE PERSANE ANTICE (Preislamice)Gradinile erau numite Gradini Paradis importanta elementelor

naturii apa si vegetatiaGradinile palatelor de la Persepolis (cca 500 d. Hr),Pasargadai, SusaGradini geometrice intersectia a doua axe, constructie

centrala (pavilion, mausoleu sau fantana)Axelecanale insotite de alei (simbolul celor 4 fluvii orientatecatre cele 4 puncte cardinale)Vegetatie bogata si variata specii fructifere si ornamentale

Canale de irigatiiParc de vanatoare, cu numeroase pavilioane si chioscuripentru odihna, distractii si exercitii de tir (traditie mostenita dela Asirieni de catre regii Achaemenizi) si animale salbatice

Informatii furnizate de reprezentarile din covoarele persanecomandate de regele Khosrou al II-lea (sec.6 i.Hr.)

Exemple:Gradinile Paradis Gradinile Chahar Bagh (Char Bagh)

Gradinile suspendate ale Semiramidei, Gradina Palatul Persepolis


6/22

Grdinile mprailor azteci erau gradini de destindere si relaxare

- reuneau ce era frumos i extrem in lume: flori, fntni, muni, fluvii sidrumuri, dar si fiine nprasnice i monstruoziti ale firii.

nu sunt admise legumele si fructelesunt amenajate foioare, pavilioane, terase

vegetatia este artificializata - mari arbusti sunt realizati din frunziuri i florimetalice;

existau mini-gradini zoologice si amenajari peisagistice speciale: coteede iepuri, heleteie cu peti, stnci, deluoare printre care rtcesc cerbi icprioare; zece iazuri cu ap dulce sau srat pentru toate speciile de psri

palustre sau marine; prdtoare, de la ulii i vinderei, pn la vulturul regal,adpostii sub un velum; lei, tigrii, lupi, acali, vulpi, erpi, pisici slbatice carefac o larm infernal

sase sute de persoane intretin gradina si animalele, cur iazurile,supravegheaz si hrnesc puii.

gradina este un muzeu de tiine naturale - sunt expuse inclusiv fiintediforme: familii de albinoi, montrii, pitici i cocoai (Les Nouvelles duMexique -Alfonso Reyes)


7/22

Gradinile Egiptului Antic mileniul 3, 2 i.Hr. Domenii agricole ale marilor proprietari cuprindeau sigradini de placere reprezentari in necropolele din epocaRegatului Mediu (mileniul 2)

Gradinile locuintelor

forma regulata, inconjurate de ziduri prelungire a cladirii, dominate de un bazin de apa rectangular sau in forma de T,

populat cu pesti colorati, decorat cu lotusi

Incadrat de randuri de arbori

Cuprindeau pavilioane sau chisocuri orientate spre bazin

Pergole cu vita de vie

Gradina botanica a lui Tuthmosis al III-lea varietate despecii basoreliefuri din templul de la Karnak

Gradinile templelor regale funerare si divine Ramses I,

Ramses II sec. 14-13 i.Hr. Gradini patio in interiorul palatelor decorate cu bazine

de apa, pavilioane, voliere cu pelicani; irigate prinintermediul unor canale


8/22

GRADINA ANTICA GRECEASCA marcata de:- aparitia orasului plan geometric,- organizarea spatial volumetrica arhitecturala (teatre, agore)- integrarea in peisajul natural (caracteristica a antichitatii grecesti).- Gradina caracterizata de pragmatism si religiozitate

TIPOLOGII DE GRADINI: Gradinile sacre funerare sau divine inchinate zeitatilor Gradini pe langa palate, gimnazii, academii Gradina clasica greceasca - ca icon reprezinta Oameni, Zei si Evenimente din

Mitologia greceasca Apare spatiul public urban gradini destinate publicului Mici gradini de tip patio (curte interioara) oglinda de apa in centru, elemente

de influenta in gradinile romane Cult pentru natura imagine, lumina, perspectiva panoramica, respect pentru

elementul vegetal; puternic simt al peisajului Amplasarea templelor, teatrelor asigura o protectie naturala, ofera perspective

spectaculoase. Grecii sustin apropierea dintre gradina si locurile naturale. Efecte cromatice verdele vegetatiei si albul marmurei

Dezvolta latura mistica religioasa in conceptia gradinii, peisajului (Delphi) Templele = mari sculpturi in peisaj Nu exista grandoare; Peisajul era caracterizat de umanism

Gradini miniaturale cultivate in context ritualic - Gradinile lui Adonis obtinuteprin cresterea rapida a semintelor udate cu apa calduta (gradini de influentaorientala)

Gradinile filosofilor - Gradina lui Epicur, Aristofan


9/22

Caracteristici generale pentru antichitate a gradinilor grecesti:

Dimensiuni reduse Subordonate arhitecturii Traseu geometric amorf

Aspecte de voluptate si extaz Irigatii publice si particulare destinate clasei stapananitoare Geometrie logica Armonia intre dispunerea esentelor de vegetatie (arbori si arbusti)

Vegetatia - dispusa liber, peisagistic, ca in natura salbatica- efect ornamental: chiparosii, statuile, fantanile,constructiile

- decorativa (arbori si arbusti)- florile folosite ca decoratie

Elemente arhitecturale: statui, coloane, colonade Pragmatismul specific grecesc se regaseste si in amenajarea gradinii Rigurozitatea greceasca in trasarea aleilor,marcarea

zonelor/subzonelor


10/22

GRADINILE FILOSOFILOR

-Situate de obicei in jurul Gimnasiuluisi a filosofilor initiatori de scoli filosofice-Aristofan numea gradina filosofica imperiu la copacilor, ceea ce insemna cadiscipoli si maestrii se plimbau printre copaci si dialogau

-Academia de la Athena a fost prevazuta intr-un parc public

-Gradina destinata exclusiv trairii diverselor forme ale vietii spirituale

Simtul masurii, sobrietatea rationalista, austeritatea, rigoarea pastratapana la expeditiile lui Alexandru Macedon in Orient, cand grecilor li s-a relevat

o lume de basm, luxoasa care i-a sedus-Gradinile s-au transformat, s-au extins, au devenit mai bogate in plante,arbusti decorativi si flori, colonade, portice-promenada si automatehidraulice

- In Sicilia si Asia Mica natura teocritiana favoriza dezvoltarea gradinilor- In Syracuza exsita Parcul lui Gelon (540-478 i.Hr.), numit CornulAmaltheei, datorita fertilitatii si vegetatiei luxuriante

-Gimnasiulnu mai este un simplu loc pentru exercitii fizice ci o gradina

multifunctionala


11/22

La Alexandria se afla o orga hidraulica intr-o gradina consacrata ZeiteiVenus (in timpul lui Ptolemeu al II-lea 170-117 i. Hr.)

Noi teme ornamentale: sculptura decorativafara caracter religios (ex: nimfacu cochilie intalnita mai tarziu la Versailles), reprezentand animale si nimfe

Pestera element mitic care apartine peisajului idilic, si din poezie atrecut in peisajul absolut, superidealizat, care a devenit treptatgradina elenistica

- tema naturii idealizate sau confectionate a trecut in artagradinilor Dupa unirea Orientului nu Occidentul, prin expeditiil;e lui Alexandru Macedon

clasicismul gradinii grecesti a evoluat in barocul alexandrin Exemple de gradini grecesti:

o Templul din Olimpiao Deloso Tirinso Templul Cybelleo Segestao Templul Hephaistoso Templul lui Apolloo Eleusiso Calea SacrAo Atena

o Delphio Gradina lui Cimon


12/22

GRADINILE ANTICHITATII ROMANE:

-spatiu al relaxarii, al refugiului

-inzestrate cu semnificatii simbolice si religioase;

-dezvoltarea la un nivel inalt al tehnicii ornamentale;

EXISTA UN SCHIMB PERMANENT AL INFORMATIILOR REFERITOARELA TEHINICA GRADINII INTRE ROMANI SI ALTE CIVILIZATII:persii, grecii si egiptenii;

- exista elemente preluate din gradinile acestor popoare:- porticul, care la egipteni facea legatura intre casa si spatial exterior;

- elementul acvatic a fost preluat de la gradinile persanilor, construite inacest mod pentru combaterea ariditatii terenului;- pomii fructiferi au fost preluati de la greci, ca element de baza cecompleteaza placerea oferita de gradina;


13/22

Romanii-popor pozitiv, dinamic, constructor, pragmatic, cuceritor

Gradina Romana:- caracterizata de grandoare

- conceptii bazate pe simbolismul religios combinat cu gandireafilosofica si literara, arte plastice si arhitectura

- natura are o mare importanta aprecierea siturilor de mare valoarepeisagera zone colinare, privelisti deosebite

(Virgiliu sustine abandonarea orasului si intoarcerea catredomeniul provinciei, domeniu al bucuriei si virtutilor vietii rurale,al frumusetii campiei cultivate).

- vilele romane - amplasate in provincie, dispuneau de gradiniorganizate conform principiilor compozitionale geometrice - cuprindobiecte de arta si elemente arhitecturale, bazine cu apa, plantatii,toate integrandu-se in sit, in mediul inconjurator.

- vilele urbane preiau tipul elen de gradina de tip patio, inconjuratede galerii de coloane (peristil) canale, bazin ornamental, pegole,vase, statui, borduri tunse din buxus, plante aromate si colorate

Sunt societati bazate pe credinta in zei, legende, locuri sacre.

Apare conceptul de genius loci acel loc in care natura isi relevaaspectul sacru.


14/22

ELEMENTE COMPOZITIONALE in GRADINA ROMANA ANTICA

In ceea ce priveste esentele vegetale , se constata:

- folosirea predominanta a florilor;- utilizarea unui numar redus de specii, care uneori ii oferea unaspect monoton

- ex: folosirea plantelor salbatice cu rol ornamental,

lipsa totala a speciilor exotice,folosirea unei singure specii a unei familii (trandafirul);

- pentru inlaturarea monotoniei se apela la forma elementelorvegetale, creandu-se diferite jocuri

- imbinarea abila a speciilor alimentareutilitare (foarte desintalniti fiind pomii fructiferi si legumele) si a celor decorative ;

- folosirea coniferelor, imbinata cu tehnica fasonarii, prin care se

creaza diferite forme geometrice/umane/animaliere, uneoriajungandu-se la realizarea unor adevarate scenografii si sceneteteatrale in aer liber;

- incepand cu secolul IV, se folosesc predominant plantele

alimentare / utilitare (pomii fructiferi, legumele, zarzavaturi)


15/22

Influentele predominante in ceea ce privesteesentele sunt cele orientale;

Elementele minerale si micile constructii, sunt

destinate diferitelor anotimpuri, si diferitelor ore ale zilei,si erau constituite din alei, fantani, terme ;

Pentru intretinerea cantitatii mari de vegetatie, elementul

acvatic era intodeauna prezent, prin fantani, sauochiuri de apa (in unele piscine erau amplasati chiarpesti care erau folositi la servirea mesei pentru musafiri).

Alte elemente decorative, prezente in gradina romanaantica sunt: vasele-decorative, vasele-containerepentru vegetatie, statuetele


16/22

TIPOLOGIA DE GRADINI ale ANTICHITATII ROMANE / Exemple:Gradinile vilelor imperiale:

- Villa lui Plinius cel Tanar Toscana- Villa lui Hadrian de la TivoliGradinile de tip parc imperial:- Gradinile lui Cezar, Antonio, Agrippina, Mecenate- Gradina vilei din Piata Armerina (Massenzio)

- Gradina vilei AlbanaGradinile private- Gradina Villei lui Vetii din Pompei- Vilei Liviei

- Gradina lui Tiberiu de la Capri

- Gradinile din Liciniani- Domus Aurea a lui NeroGradinile piublice- Parcul lui Agrippa

TEHNICI SPECIALE UTILIZATE DE ROMANIa. Utilizarea unei forme bine determinate (forma de stadion, circ)b. Un element de baza in gradina romana este folosirea formei unui curs de apa

pentru crearea de suprafete destinate plimbarii (ambele trasaturi prezente lavila Albana);

c. Construirea vilelor langa o apa, genera aparitia unui element special, neintalnit lagradinile din centrul Romei, un zid, care era decorat si devenea parte a gradinii(exemplu: villa di Val Catena) , aceasta nefiind o trasatura traditionala;


17/22

GRADINA ANTICA ISLAMICA

a fost preluata si a influentat arta gradinilor din lumea araba.

in functie de cultura fiecarei tari au aparut diferentieri in modul de perceptie algradinii. de remarcat diferentele intre Gradina Clasica Islamica si GradinilePeninsulei Arabice.-intreaga atentie a unei case nu cadea pe exteriorul acesteia, ci pe dezvoltarea

interioara si mai ales a gradinii tip curte interioara.- aceasta organizare a fost sustinuta de un climat bland care a permisutilizarea unei vegetatii luxuriante.-incarcatura spirituala a acestor gradini este foarte importanta, religia fiind unfactor marcant in viata populatiei islamice.

- cheia intelegerii Arhitecturii islamice si in special a Gradinii Islamice estecaracterul introvertit al acestora.-in realizarea unei gradini islamice, se observa stransa legatura cuarhitectura, relationarea celor doua moduri de perceptie, al uneia dininteriorul celeilalte

-caracteristic Gradinilor Islamice le sunt: miniaturismul si introvertirea- in unele parti ale lumii islamice rolul acestora este de a intruchipa paradisulasa cum e descris in Coran-relatia cu arhitectura era puternica, astfel incat, intre cladire si gradina sestabilea o legatura foarte importanta, formand un tot unitar

influenta gradinilor islamice in Spania - zona Granada.


18/22

CARACTERISTICI aleCARACTERISTICI ale GradinilorGradinilor IslamiceIslamice ::

DIVERSITATEA imbinarea elementelor cu o varietate mare forma o imagineunitara. Se realiza un joc al realului cu irealul, intre practic si fantezie, intre sacrusi profan, fizic si metafizic, urban si natural

FRUMUSETEA calitatea estetica era foarte importanta. In traditia ismamica simtulartistic a fost o parte integranta a vietii de zi cu zi, pentru care frumusetea nu era unlux, ci un tel, astfel nu era gresit sa iti decorezi interiorul cladirii si sa lasi fatadele

foarte simple. CONSERVAREA in special a elementelor care se preocupa de mediul inconjurator.Folosirea apei este controlata cu grija si in general este folosita impreuna cuelemente vegetale pentru a asigura umiditatea aerului necesara. Rolului apei ingradina islamica este importanta pentru capacitatea de reflectie, mobilitatea sicalitatile acustice

COMPLEXITATEA necesitatea ca designul gradinii sa raspunda la elementelearhitecturale, trebuie sa fie o ordine spatiala in planul arhitectural sau urban (aloraselor Islamice)

INDIVIDUALISMUL este principiu de baza in lume Islamica, fiecare persoanaraspunde direct lui Dumnezeu. Astfel, obiectele comune ale unei societatiparticulare, se dezvolta dupa un design individual, cu conditia ca nici un individ sanu isi deranjeze vecinii

MULTIFUNCTIONALITATEA o gradina trebuie sa produca apa si mancare nunumai pentru locuitori, ci si pentru animale si pasari. Arborii si arbustii vor producenu numai fructe si ierburi (utilizate in alimentatie si in scopuri medicinale), ci siumbra, reacoare si umiditate, miscare si sunet

MODERATIA necesitatea de a mentine balanta echilibrata intre om si natura, umbrasi soare, functiune si spatiu liber, etc


19/22

CARACTERISTICI aleale GradinilorGradinilor IslamiceIslamice

SPATIAL COMPOZITIONALE SI FUNCTIONALE:

PLAN GENERAL CVADRIPARTIT ca rezultata al influentei Coranuluisi al conceptului de Paradis si ca necesitate a irigarii gradini, tinandcont de climatul arid. Astfel planul gradinii este impartit de patru cursuride apa, care reprezinata raurile paradisiece si care duc spre un element

central, o fantana sau un bazin. APA este elementul central si cel mai important in gradinile islamice,

avand rol atat fizic, cat si metafizic. Lumea islamica s-a dezvoltat intr-oarie geografica unde se intalnesc temperaturi foarte ridicate cu un climataspru, in care apa aducea viata in desert. De aici, rezulta conotatiile apeiin plan spiritual.

VEGETATIA SI UMBRA raport echilibrat intre zone insorite siumbrite in cadrul gradinii; vegetatia inalta se imbina cu vegetatia deinaltime medie sau mica; se folosesc aliniamente, texturi, precum sisiluete cu rol simbolic, copaci care nazuiesc spre divinitate

PAVILIOANE prezenta acestora in cadrul gradinilor este strans legata

de Coran, unde acestea sunt promise credinciosilor ca locuri de undegradina poate fi admirata ZIDURI SI PORTI Cum ar fi Paradisul, mare sau mic, acesta va fi

inconjurat de ziduri cu porti Coran. In afara acestei influente,imprejmuirea gradinilor cu ziduri sau portice si dezvoltarea acestora incorpuri de cladire (care inconjoara gradina) are si un aspect functional:

impiedica extinderea desertului si ofera umbra, precum si intimitate pentruactiunile care se desfasoara in interiorul acestei


20/22


21/22


22/22

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	alexandra-arama
View:	216 times
Download:	0 times

MaterialRecapitulativLucrareGRADINI2010-2011

Documents