+ All Categories
Home > Documents > Materiale de training

Materiale de training

Date post: 29-Jan-2017
Category:
Upload: dinhcong
View: 249 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
44
“O reţea europeană pentru supravegherea şi controlul cancerului de col uterin în noile state membre - AURORA” Modulul 3: Organizarea, managementul şi evaluarea cursurilor “Trainingul trainerilor”
Transcript
Page 1: Materiale de training

“O reţea europeană pentru supravegherea şi controlul cancerului de col uterin în noile state membre - AURORA”

Modulul 3: Organizarea, managementul şi evaluarea cursurilor“Trainingul trainerilor”

Page 2: Materiale de training

www.aurora-project.eu

Acest material a fost publicat în Proiectul «AURORA», cu finanţare de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului de Sănătate.

Page 3: Materiale de training

Cuprins

1. Identificarea nevoilor de training2. Organizarea trainingului3. Chestiuni practice4. Metodologie: teorii educaţionale şi principii de învăţare la adulţi5. Principii de învăţare la adulţi: andragogia 6. Ciclul de învăţare: cum să explorăm şi asimilăm noi cunoştinţe7. Rolul trainerului: facilitarea învăţării8. Capcane ale lucrului în grupuri mici9. Să înţelegem publicul: discuţiile în grupuri mici sunt satisfăcătoare când…10. Minighid: 9 paşi pentru lucrul în grup 11. Obţinerea interacţiunii cu publicul: tehici de stimulare a participării12. Materiale de training13. Feedback şi evaluare14. Bibliografie

Page 4: Materiale de training

Identificarea nevoilor de trainingCe este trainingul? Prin training înţelegem, în general, cursurile şi programele de instruire conduse de un trainer. Prea adesea conceptul “condus de trainer” ne duce cu gândul la o prelegere sau o prezentare. Însă acest fel “tradiţional” de învăţare în cadrul unui curs nu trebuie văzut ca unicul mod prin care participanţii pot dobândi şi înmagazina cunoştinţe, deprinderi şi aptitudini şi opera schimbări de comportament necesare pentru ca munca lor să fie mai eficientă.

Training vs. educaţie Educaţia este descrisă cel mai frecvent ca focusarea pe transferul de cunoştinţe către cursant. Educaţia este procesul derulat, de exemplu, în universităţi. Trainingul se concentrează pe a învăţa cursantul cum să facă un lucru, respectiv pe dezvoltarea de abilităţi. Prin urmare, trainingul este mai concret şi specific, iar obiectivele şi rezultatele dorite, mai uşor de defininit.

În sectorul de sănătate, trainingul a devenit parte a activităţii profesionale.

Cursul AURORA va îmbina un training computer-based cu învăţarea

pe cont propriu.

Page 5: Materiale de training

Identificarea nevoilor de training

De ce training?

• Trainingul este o componentă a dezvoltării personale şi profesionale. • Trainingul îi permite cursantului să dezvolte capacităţi profesionale mai bune şi să aibă performanţe mai mari. • Profesioniştii bine instruiţi din domeniul medical tratează mult mai eficient cazurile şi se simt mai bine şi mai împăcaţi cu slujbele lor. Trainingul poate funcţiona ca stimulent. Nu va creşte doar capacitatea şi abilităţile profesionale, ci şi motivaţia şi chiar spiritul de echipă, căci contactul cu ceilalţi participanţi, prin activităţile de training, dă altă valoare mediului de lucru.

Sectorul de sănătate are nevoie de garanţia faptului că personalul medical nu este doar instruit adecvat la angajare, ci e performant pe întreaga durata a activităţii profesionale,

conform standardelor de calitate în vigoare.

Page 6: Materiale de training

Identificarea nevoilor de trainingDe ce training?Procesul de training trebuie să înceapă prin definirea clară a nevoilor celor instruiţi. Singurul mod de a ne asigura că nevoile sunt identificate corespunzător este găsirea unui mod de obţinere a informaţiilor direct de la grupul ţintă.Acest lucru poate fi realizat prin organizarea de întâlniri preliminare cu reprezentanţii din sectorul de sănătate, sau intervievierea doctorilor şi asistentelor. De asemenea, rezultatele de la “Analiza contextului local” din cadrul Programului AURORA pot fi folosite pentru a stabili dacă activităţile intenţionate răspund nevoilor participanţilor.

Page 7: Materiale de training

Identificarea nevoilor de training

Clarificarea rezultatelor de învăţare dorite• pentru a ajuta trainerii şi cursanţii să se concentreze pe esenţa conţinutului trainingului;• pentru facilitarea identificării altor nevoi de training (pentru viitor).Rezultatele trebuie să fie:• specifice • manevrabile • realizabile • relevante • clare ca timp şi durată

Exemple de metode de învăţare alternative:• învăţarea la distanţă: traininguri computer-based şi e-learning • învăţarea la locul de muncă: mentorat, coaching şi recunoaştere a performanţei• învăţare autodidactă: observare, participare, lectură, cercetare, lucrul la proiecte• oportunităţi mai ample: vizite de studiu, secondări şi asistenţă, conferinţe şi ateliere de lucru

Pentru a redacta obiectivele de învăţare dorite, avem

nevoie de vocabularul potrivit.

Page 8: Materiale de training

Identificarea nevoilor de training Trainingul trebuie să fie pragmatic (potrivit nevoilor cursanţilor), realizabil în perioada de timp alocată, capabil să permită atât trainerilor, cât şi cursanţilor să aprecieze progresul şi rezultatele.

Trainerii şi cursanţii trebuie să înţeleagă şi cunoască obiectivele specifice ale trainingului.

Alegerea tehnicii de training:

Trainingul este conceput în cadrul Proiectului AURORA şi se adresează personalului medical de specialitate implicat în screeningul cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al activităţilor de training îl constituie membrii personalului medical: ginecologi, specialişti în planificare familială, asistente, medici generalişti etc.

Aşadar, trainerii vor defini mai întâi nevoile participanţilor, pentru a concepe un training potrivit fiecărui viitor cursant.

De ce trebuie trainerii să piardă timp identificând obiectivele de învăţare?

De luat în considerare: contextul specific al trainingului şi particularităţile grupurilor greu accesibile vizate.

Page 9: Materiale de training

Identificarea nevoilor de training

Trasarea obiectivelor trainingului Nevoile identificate trebuie transpuse în subiecte concrete, ce pot fi incluse într-un program de training. În acelaşi timp, se impune acordarea de atenţie specială grupei ţintă: stabilirea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi şi a metodei celei mai adecvate (a se vedea şi capitolele despre metodologie şi tehnici de training).

Se recomandă o abordare sistematică şi structurată pentru transpunerea nevoilor identificate în obiective ale unei activităţi sau ale unui program de training.Exemplu de strategie:• cumularea nevoilor identificate• stabilirea, cât mai exact posibil, a abilităţilor, cunoştinţelor şi atributelor comportamentale necesare obţinerii competenţelor cerute de nevoile respective

După identificarea nevoilor de training şi a grupului ţintă, urmează pasul

setării obiectivelor de training.

E esenţial să luăm în considerare toate sursele care contribuie la indentificarea nevoilor

de training.

Page 10: Materiale de training

Identificarea nevoilor de training

• Decideţi prioritizarea nevoilor cărora vă veţi adresa, în funcţie de importanţa lor.• După discuţii, evaluaţi amploarea deficitului de instruire şi realizaţi o listă a nevoilor.• Luaţi în calcul orice element relevant pentru problema pe care o trataţi.• Formulaţi o concluzie pe baza:

o priorităţii nevoiloro rezultatelor listei de nevoi şi a severităţii deficitului de instruireo datelor din alte surseo duratei probabile a nevoilor – unele probleme dispar în timpo proporţiei populaţiei ţintă căreia îi corespunde nevoia respectivăo costului, în termeni sociali şi financiari, ai ignorării nevoii

Cu ajutorul acestei sistematizări este mai dificil să omiteţi aspecte importante ale problemei.

Page 11: Materiale de training

Organizarea trainingului

Identificarea resurselor de trainingÎn planificarea trainingului, gândiţi-vă şi la resurse. Încercaţi să

le identificaţi cu ajutorul unei liste de verificare:

• Oameni: traineri care au participat la programul AURORA

“Train the trainers”, experţi, medici generalişti, medici

specialişti, participanţii înseşi, pacienţi etc…

• Locaţii: vizite la centrele medicale relevante, spitale,

universităţi etc.

• Materiale scrise sau on-line: materiale de e-learning

AURORA, cărţi, ziare, broşuri, manuale, videouri, materiale on-

line etc.

Page 12: Materiale de training

Organizarea trainingului

Atmosfera: confortul fizic e important. Luaţi în calcul:• temperatura sălii• ventilarea sălii• capacitatea sălii• aranjamentul sălii – pot toţi cursanţii să vadă vorbitorul? Poate vorbitorul să vadă fiecare membru al audienţei? Sunt destule încăperi (sau zone pentru activităţile periodice în grupuri mici)?

Indiferent de metodele adoptate, trebuie să ne adresăm unei chestiuni de ordin general: să ne asigurăm că participanţii se simt confortabil şi sunt receptivi. Cu alte cuvinte, cum să stabilim cel mai propice mediu de învăţare?

Locaţie: oferirea unui mediu de învăţare distinct de cel de lucru este de mare ajutor pentru cursanţi. Astfel, şansele de înteruperi din motive legate de serviciu (telefoanele mobile vor fi închise!) vor fi mult mai scăzute, facilitând atingerea obiectivelor şi rezultatelor trainingului.

Stabilirea celui mai propice mediu de învăţare

Page 13: Materiale de training

Organizarea trainingului

Conceperea activităţii• Timp: durata evenimentului (o zi, mai multe)

• Nivelul trainingului: pentru participanţi experimentaţi sau începători?

• Scopul cursului: transfer de cunoştinţe sau abilităţi, schimbări de valori sau atitudine? Formulaţi dinainte rezultatele dorite – ele constituie baza tuturor viitoarelor decizii şi pregătiri.

Selectarea materialelor şi metodelor

Trainerul (echipa de traineri) trebuie să decidă într-un stadiu preliminar cum să dirijeze trainingul.

Concret, să stabilească:- ce materiale vor fi oferite cursanţilor, fie înainte de curs, fie în timpul trainingului (programul, ghiduri, readere, hand-outs, manuale);- ce instrumente vor folosi (PowerPoint, proiector pe ecran mare, video/DVD, flipchart)

Page 14: Materiale de training

Organizarea trainingului

Organizare practică1. Trimiterea invitaţiilor sau a confirmărilor de participare către cursanţi (cu cel puţin 2 luni în avans).2. Trimiterea materialelor către cursanţi cu suficient timp înainte, pentru a se putea pregăti (cu cel puţin 2 săptămâni în avans).3. Informarea trainerilor şi a cursanţilor despre “regulile casei”.4. Pregătirea instrumentelor de evaluare (chestionare pre- şi post-training etc.)5. Pregătirea insignelor pentru participanţi şi traineri.6. Pauze de cafea/prânz: asiguraţi-vă că ceaiul, cafeaua şi prânzul pot fi servite la momentul potrivit. 7. Pregătirea documentelor/materialelor scrise care vor fi distribuite la locaţie. 8. Pregătirea prezentării PowerPoint, a proiectorului, flipchart-urilor şi markerelor etc.9. După eveniment: cumularea rezultatelor şi planificarea unui follow-up. Discutarea rezultatelor evaluării cu trainerii şi reprezentanţii institutului de training.

Page 15: Materiale de training

Chestiuni practice

Stabilirea celui mai propice mediu de învăţarePrea multă alergătură pe ultima sută de metri pentru aranjamente, echipament şi materiale nu denotă profesionism şi nu inspiră cursantului încredere în trainer.

De aceea, ar trebui să vă asiguraţi înainte de training că trainerii au acces la tot echipamentul necesar (ex.: proiectoare, PowerPoint, flipchart-uri etc.) ca să poată începe la timp şi într-o manieră organizată.

Distribuiţi cursanţilor programul în formă finală (inclusiv obiectivele de învăţare) cu 7-14 zile înainte de curs (în format scris sau electronic).

La începutul cursului, subliniaţi (prin PowerPoint, proiector sau prin material auxiliar scris) obiectivele de învăţare vizate şi explicaţi de ce au fost acestea considerate relevante.

Cum stabilim cel mai bun mediu de învăţareSincronizareCum facem cursanţii să se simtă confortabilReguli de bază

Page 16: Materiale de training

Chestiuni practice

Sincronizarea în timp Timpul e o resursă, dar sincronizarea poate fi un hazard.

Luaţi în considerare, când stabiliţi programul zilnic de training: cursanţii pot ajunge de la domicilii la locaţie la timp pentru începerea activităţii? Un program prea lung al trainingului nu îi va determina să plece mai repede pentru a ajunge acasă la o oră rezonabilă?

Pauzele periodice sunt necesare pentru revitalizarea publicului – dar ţineţi cont de faptul că, de obicei, pauzele de cafea se prelungesc peste timpul estimat de traineri.

Crearea confortului cursanţilorNevoile cursanţilor adulţi diferă de cele ale altor grupe (de ex., de ale studenţilor). Mediul de training poate fi unul lipsit de confort.

Aşadar, ţineţi cont de următoarele: curanţii sunt întâmpinaţi adecvat? (Un membu al echipei de training salută fiecare cursant la sosire? Se poate servi cafea? Sunt disponibile insigne cu numele participanţilor? Echipa de training încearcă să socializeze cu participanţii în pauze sau la prânz?)

SincronizareCum facem cursanţii să se simtă confortabilReguli de bază

Cum facem cursanţii să se simtă confortabilReguli de bază

Page 17: Materiale de training

Chestiuni practice

Atenţie la sesiunea de introducere: sunt specificate clar obiectivele de învăţare vizate?

Oferiţi sprijin: fiţi sensibili la posibilele semne de anxietate şi fiţi gata să încurajaţi şi reasiguraţi atunci când e necesar.

Structuraţi sesiunile astfel încât să fie scurte şi intercalate de pauze. Dar asiguraţi-vă şi că există suficient timp pentru discuţii şi pentru răspunderea la întrebări, pentru a fi garanta trainingului ritmul potrivit cursanţilor, mai degrabă decât acela dorit de traineri.În sesiunile formale, prezentaţi informaţiile într-un mod foarte structurat şi organizat, şi ajutaţi-vă de cuprins/sinopsis/titluri etc. (de ex., prin PowerPoint).

Păstraţi conţinutul relevant pentru public şi folosiţi moduri de prezentare variate pentru a menţine interesul.

Este important să oferiţi ocazii pentru aplicaţii practice: studii de caz, discuţii de grup şi raportări, jocuri de rol etc.

Cum facem cursanţii să se simtă confortabilReguli de bază

Page 18: Materiale de training

Chestiuni practice

Stabiliţi reguli de bază adecvateE recomandabil şi adecvat să vă asiguraţi că participanţii îşi înţeleg responsabilităţile. Cu alte cuvinte, nu presupuneţi că fiecare cursant va învăţa voluntar şi pe cont propriu! Dumneavoastră, ca trainer, sunteţi responsabil să vă asiguraţi că participanţii cooperează prin respectarea unor reguli de bază, dintre care majoritatea sunt strict de politeţe faţă de ceilalţi. E întotdeauna mai bine să stabileşti şi prezinţi regulile la începutul trainingului, pentru a evita eventuale neînţelegeri viitoare.

Luaţi în calcul :1. Prezenţa la curs, care e dezirabilă – orice tentativă de a “se sutrage” mai devreme poate fi sancţionată printr-un raport scris la finalul trainingului;2. Sincronizarea: veţi pierde timp dacă nu demonstraţi că programul se respectă. Începeţi la orele anunţate şi terminaţi activitatea la timp. 3. Implicarea, care e esenţială – e recomandabil să explicaţi că activităţile derulate în grupuri mici (a se vedea Capitolul 6) necesită participare activă.

Reguli de bază

Page 19: Materiale de training

Metodologie: teorii educaţionale şi principii de învăţare la adulţi

Sunt create pentru a ajuta trainerii (personalul specializat din domeniul medical) să: • înţeleagă importanţa participării efective şi active la training şi a varietăţii de metode folosite• identifice cunoştinţele, abilităţile, atitudinile şi valorile integrate ale trainingului în domeniul medical• dezvolte strategii specifice şi metode de training pentru screeningul de cancer cervical• traseze principii de bună practică în screeningul pentru cancer cervical, care îi vor ajuta pe cursanţi şi traineri să realizeze dacă trainingul a avut efect sau nu

Page 20: Materiale de training

Principii de învăţare la adulţi: andragogia

Personalul medical de specialitate implicat în screeningul cervical (ginecologi, asistente, medici generalişti etc.) a:• dovedit deja experienţă profesională şi cunoştinţe de specialitate;• exprimat interesul de a identifica nevoi învăţare;• arătat interes pentru rezultate practice şi cunoştinţe;• dorit să lucreze în echipă.

• Procesul ideal de învăţare va acoperi toate cele patru elemente

1. Experienţa concretă –>2. Observarea şi reflectarea –>3. Formarea de concepte abstracte –>4. Testarea în situaţii noi –>

Page 21: Materiale de training

Cicul de învăţare: explorarea şi asimilarea de noi cunoştinţe

• Experienţa concretă: jocuri de rol, demonstraţiio abordare corectă/incorectă – ex.: strategii de comunicare cu GGA în

screeningul pentru cancer cervical

• Formularea de concepte abstracte: discuţii structurate despre experienţele şi concluziile cursanţiloro variante multipleo eurigrame

• Observarea şi reflectarea: prelegere/prezentareo Cercetare: participanţii primesc bibliografie şi aleg singuri, pe baza

acesteia, cea mai adecvată teorie pentru rezolvarea unui studiu de caz/răspunderea la o întrebare.

• Testarea în situaţii noi: o Cursantul întocmeşte o listă de verificare pe baza teoriei. Ceilalţi

cursanţi evaluează dacă într-un anumit studiu de caz teoria a fost aplicată corect sau incorect.

Page 22: Materiale de training

Rolul trainerului: facilitarea învăţării• Identificarea nevoilor de training

o Îmbunătăţirea strategiilor de comunicare conform nevoilor GGA• Stabilirea rezultatelor dorite prin training

o Îmbunătăţirea modului în care comunică participanţii, pentru promovarea screeningului CC

o Îmbunătăţirea procesului de follow-upo Comunicarea rezultatelor la testele de laborator

• Conceperea cursurilor şi a programeloro În funcţie de contextele locale unde se realizează screeningul CCo Analizarea şi selectarea resurselor şi metodeloro În funcţie de cursanţi (personalul medical implicat în screeningul pentru cancer

cervical) şi resursele locale• Susţinerea unui training

o Adaptat cursanţilor• Evaluarea şi analizarea rezultatelor trainingului• Rol de partener pentru institutul de training, pentru discutarea cerinţelor trainingului

Page 23: Materiale de training

Bariere• Organizaţionale (legate de

locaţia trainingului) şi individuale (legate de cursanţi)

• Soluţie:o Training customizat în funcţie

de nevoile publicului• Personal medical implicat în

screeningul cervical: (ginecologi, asistente, medici generalişti etc.)

o Implicarea unor tehnici variate de training

Tehnici de training• Alegerea metodologiei

adecvate promovează:o Schimbarea

comportamentelor inadecvate ale cursanţilor

o Accentuarea atitudinilor pozitive manifestate deja

o Sensibilizarea cursanţilor ca să accepte nevoia de promovare şi realizare a screeningului cervical

o Metoda corectă menţine interesul cursanţilor

Page 24: Materiale de training

Lucrul în grup• Implică tehnici de învăţare cooperative sau colaborative ca: o Sarcini şi responsabilităţi, discuţii, explicaţii,

schimburi de păreri şi solicitare de sprijin;o Grupurile omogene: participanţii se simt

mai în siguranţă, interacţionează mai uşor cu ceilalţi;

• Grupuri formate pe baza experienţei profesionale şi a cunoştinţelor despre screeningul pentru cancer cervical;

o Grupuri eterogene: pot împiedica învăţarea colaborativă (reticenţi la participarea la discuţii)

o Lucrul în grupuri necesită abilităţi specifice ale trainerului• Sursă de informaţii/modele

Lucrul în grupuri mici• Crează oportunităţi pentru discuţiile de grup• Pregătire atentă pentru a obţine:o o discuţie satisfăcătoareo concluzii ale utilităţii efective în practica

profesională (principii, linii directoare)• 3 tipuri de discuţie:o Discuţiile în grup direcţionate de instructor –

există un răspuns corect, iar scopul este găsirea acestuia.

o Discuţiile în grup nedirecţionate – nu există un răspuns corect, scopul este explorarea subiectului prin participarea şi interacţiunea în grup a cursanţilor într-o manieră pozitivă şi constructivă.

o Discuţiile seminar – nu există până în prezent un răspuns corect unanim acceptat, discuţiile încearcă să ajungă la câteva concluzii constructive care să determine decizii colective între alternativele contradictorii existente.

Page 25: Materiale de training

Capcane ale lucrului în grupuri mici• Relaţiile deja existente între cursanţi (colegi)• Respingerea din start a anumitor idei şi acceptarea de-a gata a altora, cu ignorarea

limitărilor lor (automatisme din practica anterioară)• Prea multe referiri la exemple din experienţa personală• Neclarificarea aşteptărilor şi scopului discuţiei• Sarcini neinteresante sau provocatoare• Materiale de discuţie slabe calitativ • Grupuri construite în jurul personalităţilor, mai degrabă decât în jurul sarcinilor• Grupurile prea mari nu asigură participare optimă pentru fiecare membru• Membrii grupurilor s-ar putea să nu se cunoască• Componenţa grupului ar putea împiedica oamenii să se deschidă • Prea multe sarcini pentru grup • Lider de grup insuficient pregătit• Lider de grup prea dominator• Mediu inadecvat pentru discuţii

Page 26: Materiale de training

Să înţelegem publicul: discuţiile în grupuri mici sunt satisfăcătoare când…

• Paricipanţii au şansa să contribuie:o împărtăşind cunoştinţe şi experienţe

• Scopul discuţiei este clar• Atmosfera e caldă şi prietenoasă• Există lidership foarte bun• Participanţii simt că învaţă ceva relevant

Page 27: Materiale de training

Minighid: 9 paşi pentru lucrul în grup1: Înţelegeţi grupul: componenţă adecvată contextului şi locaţiei

o Motivaţie, experienţă anterioară, bariere (automatisme din practica anterioară)

2: Planificaţi exerciţiul de grup (subiecte despre screeningul de cancer cervical)

3: Asiguraţi-vă că grupul înţelege sarcinile şi rezultatele de învăţare doriteo Identificarea regulilor, sarcinilor, resurselor

4: Asiguraţi-vă că grupul înţelege rolul liderului de grupo Facilitarea discuţiilor

5: Dacă dirijaţi o discuţie, puneţi un număr adecvat de întrebări, bine focusate şi încadrate în timp

o Deschiderea discuţiei, încurajarea şi continuarea discuţiei

6: Dacă alocaţi o sarcină unui grup mai mico Identificarea perechilor, monitorizarea progresului, intervenţia în discuţie

7 [dacă este necesar]: Gestionaţi membrul de grup deranjant în mod adecvato Focusarea pe obiectivele şi principalele motive de îngrijorare ale grupului

8: Sumarizaţio relevanţa activităţii în practica profesională din domeniul screeningului pentru cancer cervical

9: Revizuire – listă de auto-verificare după discuţia în grup

Page 28: Materiale de training

Brainstorming• Urmărirea unei prezentări• Publicul este rugat să vină cu idei• Listarea şi respingerea propunerilor în faza preliminară a discuţiei• Discuţia ulterioară/ analiza/ categorisirea

Grupuri „buzz”• 2-3 persoane sunt rugate să discute un anumit subiect, apoi să raporteze• Recomandate când nu există opurtunitatea unui exerciţiu amplu, în grupuri mici• Subiect clar, exprimat fără echivoc• Eficiente în special în stadiile incipiente ale trainingului

Obţinerea interacţiunii cu publicul: tehnici pentru participare

Snowballing sau piramidare

• În perechi sau grupuri de trei sau patru persoane

• Discutarea unui subiect pentru o perioadă scurtă de timp

• Apoi, cu o altă pereche/grup de trei• Urmează o discuţie generală• Interacţiunea într-un mediu relativ

“sigur”• Un public de 4-40 de persoane• Necesită o sesiune de feedback în

plen

Page 29: Materiale de training

Stimularea răspunsurilor din public

Oferă ocazia unui insight în:• concepţiile• cunoştinţele• atitudinile • valorilepublicului, pe tema promovării screeningului pentru cancer cervical în rândul GGA

Icebreakers• Exerciţii scurte la începutul trainingului• Pentru a crea cursanţilor confort şi a se cunoaşte mai repede• Pentru a permite trainerului să identifice membrii grupului• Sincronizare

Sarcini pentru participanţi, anterioare

cursului• Utile pentru că oferă cursanţilor unele materiale în avans (background)• Oferă cunoştinţe de bază• Identifică probleme relevante în munca zilnică a cursanţilor (cazuri reale)

Jocuri de rol• Aplicaţii practice ale teoriilor• Ajută cursanţii să pună în practică ce au învăţat• Lucru cooperativ, în grup: toată lumea ar trebui implicată• Situaţii realiste• Feedback-ul e esenţial

Page 30: Materiale de training

Prelucrarea unui studiu de caz• Prezentarea unei „poveşti” tematice

(specifice GGA)o gestionarea unei situaţii date

specifice în screeningo gestionarea comportamentului

unei persoane din GGA datorat barierelor culturale/lingvistice etc.

o interpretarea rezultatelor şi/sau instrucţiuni pentru folow-up

• Informaţii de background relevante• Conţinutul ar trebui gândit pentru

obţinerea de obiective şi rezultate de învăţare clar definite

• Mai eficient în grupuri mici

Susţinerea unei sesiuni de raportare• Oferă grupurilor oportunitatea de a

raporta înapoi unele altora• Permite recapitularea activităţii• Identifică diferite puncte de vedere• Oportunitate de a împărtăşi idei• Dificultăţi:

– răspunsuri şi atitudini contrare celor aşteptate de trainer

– garantarea faptului că raportarea reflectă punctele de vedere ale grupului şi nu doar ale purtătorului de cuvânt al grupului

Page 31: Materiale de training

Prezentări• Alocarea de timp pentru întrebări/discuţii la final• Poate fi folosită în situaţii diverse şi pentru diverse sarcinio discurs al unui expert (instruit prin AURORA)o discurs urmat de discuţie liberă (sau discurs cu posibilitatea de intervenţie a publicului în timpul prezentării)o scurte prezentări ale vorbitorilor, urmate de discuţii între specialişti (cu posibilitatea răspunderii la întrebările din public)o scurte prezentări ale grupurilor, pe sarcinile date

Prezentări orale• Dificultăţio Impresia despre vorbitoro Menţinerea atenţiei publicului pe parcursul discursului

• Pregătire şi conţinut Fără conţinut irelevant, ci cu structură clară şi logică• Prezentarea efectivă o Luaţi în calcul locaţia, materialele de suport, viteza discursului

Page 32: Materiale de training

Materiale de trainingIntroducere

Training eficient – instrumente şi materiale adecvate Materiale eficiente – rezultatele de învăţare dorite

Materiale auxiliare vizuale pentru:• înţelegerea structurii prezentării• captarea atenţiei

Forme de materiale vizuale• proiector, videoproiector, prezentări PowerPoint, grafică electronică, tablă neagră/albă, flipchart-uri, video-uri, obiecte şi hand-outs

Materiale auxiliare vizuale:• folosiţi-le atunci când se potrivesc cu ceea ce spuneţi (nu sunt un moft!)• asiguraţi-vă că pot fi văzute de toată lumea• concepeţi-le cât mai simplu posibil

Alegerea materialelor ţine cont de:• mărimea grupului care va fi instruit• locul de desfăşurare şi echipamentul tehnic disponibil• competenţele trainerului (de ex., de a folosi PowerPoint)• condiţia fizică a participanţilor• dizabilităţile de vedere sau auz, ce necesită materiale adaptate

Page 33: Materiale de training

Materiale de trainingSuport audio-vizual

• Pentru a exprima un lucru cu un plus de efect • Pentru a ajuta cursanţii să asimileze mai mult – până la 75% din cunoştinţe sau informaţii sunt dobândite pe cale vizuală• Pentru menţinerea interesului• Pentru concentrarea atenţiei într-un singur loc• Pentru fragmentarea unei prelegeri (de obicei, la fiecare 20 de minute)• Pentru a ajuta la pregătirea unui discurs• Pentru a ţine vorbitorul (şi audienţa) pe direcţie• Pentru a sumariza şi a fixa mai bine în memorie • Pentru a ajuta la standardizarea prezentărilor ce implică un număr mare de traineri, în diferite locaţii• Pentru un plus de varietate

Page 34: Materiale de training

Materiale de training: Power Point şi proiector• constituie elemente obişnuite în multe prezentări• pentru vizualizarea structurii şi punctelor cheie ale prezentării• stadiul de pregătireo trainerii pot folosi slide-uri pentru a-şi structura prezentarea (titluri şi fraze cheie)

• prezentarea efectivăo slide-uri ca bază a prezentării orale, a explicării teoriei şi oferirii de detalii

Slide-urile• oferă şi informaţii noi (de ex., când sunt integrate prezentări video)• asigură rolul activ al participanţilor prino intercalarea lor cu întrebări pentru participanţio demonstraţii succinte sau modele vizuale

• integrează link-uri către pagini de internet• pot fi listate în format de hand-outo oferă suport pentru participanţi în timpul prezentărilor (nu este nevoie să se concentreze să ia notiţe)

• suport în prezentarea oralăo culori, fonturi, formate şi animaţii – crează varietateo prea multe animaţii vor distrage, însă, participanţii

Page 35: Materiale de training

Materiale de training Suport audio-vizual

• Folosiţi aceste instrumente economic – evitaţi excesul.• Asiguraţi-vă că prezentaţi un conţinut relevant.• Folosiţi slide-urile pentru sublinierea ideilor cheie.• Exersaţi dinainte – asiguraţi-vă că ştiţi cum să utilizaţi resursele audio-vizuale• Nu prea multe informaţii deodată: veţi supraîncărca publicul • Nu mai mult de şapte rânduri pe slide/ cinci cuvinte pe fiecare rând al unui slide• Daţi publicului suficient timp să citească informaţiile de pe fiecare slide• Gândiţi-vă la distribuirea de hand-outs

• Puteţi şi să descoperiţi sau arătaţi textul treptat• Puteţi folosi un indicator pentru ideile pe care vreţi să le subliniaţi• Staţi lângă proiector• Porniţi proiectorul doar când vreţi să-l folosiţi şi stingeţi-l imediat după utilizare• Nu vorbiţi NICIODATĂ cu spatele la public• Probaţi compatibilitatea versiunii dvs. Power Point cu versiunea disponibilă la locaţie• Asiguraţi-vă că ştiţi cum să conectaţi proiectorul la laptop/computer

Asiguraţi-vă că toate slide-urile pot fi văzute şidin spatele săliiFolosiţi fonturi de min. 24şi text în culoare închisă

Page 36: Materiale de training

Materiale de training Flipchart-urile

Flipchart-urile sunt:

• uşor de folosit;

• utile în momentele de raportare ale grupurilor.

Încercaţi să:

• exersaţi scrisul citeţ şi cu majuscule de dimensiuni mari

• nu scrieţi şi vorbiţi în acelaşi timp

Mărimea literelor:

• 10 persoane, tabla la 2m distanţă: litere înalte de 2cm şi groase de 3mm

• 25 persoane, tabla la 10m distanţă: litere înalte de 4cm şi groase de 3mm

• 50 persoane, tabla la 20m distanţă: litere înalte de 8cm şi groase de 5mm

• până la 100 persoane, tabla la 30m distanţă: litere înalte de 12cm şi groase de 1 cm

Verificaţi dinainte chestiunile practice:Markerele funcţionează?Sunt destul de groase?Aveţi destulă hârtie?Planşele pot fi văzute de toţi participanţii?

Page 37: Materiale de training

Materiale de trainingHandouts

• pentru a uşura viaţa cursanţilor • pentru a vă asigura că participanţii au la dispoziţie un text clar şi logic, care să îi ghideze în prezentare• pentru a adăuga informaţii detaliate sau referinţe pe care nu le puteţi include în prezentarea orală• PowerPoint – posibilitatea de a lista slide-urile în format hand-out• puteţi decide câte slide-uri să copiaţi pe o pagină, lăsând spaţiu pentru cursanţi să facă notiţe

Materiale de training Videouri şi DVDuri

• explicaţi întotdeauna înainte de ce folosiţi un instrument• puneţi pe pauză un video pentru a discuta o chestiune specifică din film care trebuie tratată• folosiţi resursele cu cumpătare• are cineva probleme vizuale/auditive?• luaţi în calcul ora din zi: prezentarea are şanse să adoarmă publicul?

Page 38: Materiale de training

Introducere

• Pentru evaluarea eficienţei cursului

• Pentru identificarea viitoarelor nevoi de

training

Colectarea informaţiilor de la toţi cei

implicaţi :

• Traineri

• Cursanţi

• Institut

De ce feedback?Trainerii au nevoie:• să ştie dacă obiectivele de învăţare dorite au fost atinse• să identifice viitoare nevoi de training ale cursanţilor• să ştie ce cred cursanţii de performanţa lor în plen şi sesiuni de grup

Cursanţii au nevoie să ştie:• dacă au atins obiectivele de învăţare scontate • ce pot face pentru a compensa deficienţele• dacă rezultatele sarisfăcătoare sunt necesare pentru executarea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu etc.

Feedback şi evaluare

Page 39: Materiale de training

Feedback şi evaluareCiclul de învăţare

Asimilarea:Ce ştiu?

(individual)

Reflectarea:Ce trebuie să ştiu?

(contextual)

Feedback şi evaluare:Cât de mult+de bine înţeleg?

(relaţional)

Planificarea:Cum pot învăţa şi mai multe?

(developmental)

Page 40: Materiale de training

Feedback şi evaluare: oferirea de feedback cursanţilorO sarcină importantă a traineruluiCunoştinţe: cât de mult au înţeles şi au reuşit să aplice cursanţiiCompetenţe: feedback despre impactul trainingului asupra performanţei• Cursanţii ar trebui să se autoevalueze întâi• Feedback-ul trebuie să fie specific, nu general • Feedback-ul este legat de performanţă, nu de persoană• Feedback-ul nu trebuie să fie prea minuţios – maximum trei sau patru puncte• Trebuie să existe un echilibru între comentariile pozitive şi critica de tip constructiv• Oferirea de feedback trebuie să fie un proces continuu

Observaţiile trainerilor se fac în diferite stadii ale trainingului:• La finalul unui joc de rol• Ca parte a interacţiunii cu publicul, în sesiunile plenare• Unde e posibil, încercaţi să corelaţi feedback-ul cu rezultatele de învăţare specifice dorite

Page 41: Materiale de training

Feedback şi evaluareOferirea de feedback trainerilor şi institutelor de training

Precizaţi cursanţilor următoarele:• feedback-ul se solicită pentru a îmbunătăţi calitatea viitoarelor traininguri• feedback-ul trebuie să fie anonim• la finalul cursului e nevoie de suficient timp alocat acestei etape• întrebările trebuie să fie de aşa manieră încât să genereze răspunsuri utile• întrebările se vor referi atât la performanţa trainerilor, cât şi la relevanţa sau successul trainingului, aşa cum le-au perceput cursanţii

Page 42: Materiale de training

Feedback şi evaluareIdentificarea viitoarelor nevoi de training

1. Identificarea gradului în care au fost atinse obiectivele actuale de training 2. Obţinerea de idei sau sugestii pentru trainingurile viitoare• Mesajul important e că trainingul e customizat pentru fiecare public• Forme: formulare de evaluare a cursului, concluzii la final de curs, discuţii în grupuri mici sau chiar informale, în timpul pauzelor• Ce a mers bine (şi de ce)• Ce îmbunătăţiri se pot face (şi cum)

Page 43: Materiale de training

Feedback şi evaluareDiseminarea informaţiilor acumulate la

training• cumularea resurselor şi punerea lor la dispoziţie

după training• invitarea cursanţilor să prezinte şi colegilor lor

materialele primite • înregistrări audio cu traineri/experţi (sau chiar

video) şi publicarea lor pe website• crearea unui centru de resurse, solicitând

participanţilor să ofere materiale care pot fi foloste în viitoare activităţi de training

Page 44: Materiale de training

Bibliografie

• Knowles, Malcolm S. (1980) The Modern Practice of Adult Education; From Andragogy to Pedagogy. Englewood Cliffs, NJ: Cambridge Adult EducationMerriam, Sharan B. and Rosemary S. Caffarella. (1999) Learning in Adulthood: A Comprehensive Guide. San Francisco: Jossey Bass.

• Coetzee, M. (2002) Short course in Skills Development Facilitation. Pretoria: University of South Africa.

• Gough, Jacqui (1996), developing learning materials, Institute of Personnel and Development

• Sloman, Martyn (1994) A Handbook for Training Strategy - England: Grower publishing Limited

• Tiberius, R.G. (1990) Small Group Teaching: A Trouble Shooting Guide, ‐Toronto, OISE Press and the Ontario Institute for Studies in Education.

• Gibbs, Graham (1992), Teaching More Students: Discussion with More Students, Oxford Brookes University, Oxford Centre for Staff.


Recommended