Masuri de Diminuare a Somajului in Romania

8/22/2019 Masuri de Diminuare a Somajului in Romania

1/68

UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU RESITA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE

MARKETING SI COMUNICARE IN AFACERI

LUCRARE DE DIZERTAIE

Coordonator

Prof. univ. dr. GRIGORE SILASI

MasterandPUHCEL BOGDAN

Promotia

2011


2/68

UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU RESITA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE

MARETING SI COMUNICARE IN AFACERI

LUCRARE DE DIZERTAIE

CU TEMA

MASURI DE DIMINUARE A SOMAJULUI

IN ROMANIA

Coordonator

Prof. univ. dr. GRIGORE SILAI

Masterand

PUHCEL BOGDAN

Promotia

2


3/68

2011

Cuvinte cheie:

Somaj, reducere, diminuare, politici.

Rezumat :

Prin amploarea ngrijortoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce i

schimb ritmurile i sensurile, omajul a devenit o problem macroeconomic ce face obiectul unor

aprige dispute teoretice, metodologice i politico-ideologice.

Piaa muncii este prin definiie inelastic. Aceasta n sensul c nici cererea de munc nu se

modific n aceeai msur cu modificarea salariului nominal, respectiv real, i nici oferta de for de

munc nu evolueaz ntotdeauna n raport de pre i de cost. Unii specialiti explic aceast

caracteristic prin aceea c cererea i oferta depind de muli ali factori dect cei economici.

Caracterul inelastic al ofertei de munc este acela care st la baza specificiti pieei muncii.

Procesele ce stau la baza determinrii volumului, dinamicii i structurii ofertei de munc sunt, mai

nti, de natur demografic.

Piaa muncii nu funcioneaz ca o pia obinuit (liber, zic unii autori) i din cauza

restriciilor legislative, a condiiilor impuse prin lege n limitele crora ea funcioneaz. n plus,

funcionarea acestei piee este influenat de aciunea specific a partenerilor sociali (patronat,

sindicate), de raportul de fore dintre ei.Piaa contemporan a muncii se poate afla fie n situaia de echilibru (ocupare deplin), fie n

cea de dezechilibru, adic de subocupare i supraocupare. Pentru a nelege cele dou forme ale

dezechilibrului pe piaa muncii trebuie clarificai termenii de ocupare deplin, omaj voluntar i

omaj involuntar.

Ca fenomen macroeconomic, omajul reprezint ansamblul persoanelor (stocul de

populaie) active disponibile fr ocupaie, care caut de lucru; deci, el este format din excesul de

resurse de munc n raport cu cei ce pot fi ocupai, n condiiile de rentabilitate impuse de pia.

3


4/68

Cuprins:

CAPITOLUL I - NOIUNI TEORETICE............................................................ 51.1 Definiii. Caracteristici....................................................................................... 51.2 Cauze i tipuri de omaj..................................................................................... 81.3 omajul voluntar i involuntar. Rata natural a omajului................................ 101.4 Costurile omajului. Legea lui Okun................................................................. 151.5 Relaia inflaie-omaj......................................................................................... 17CAPITOLUL II - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane..................................................................................................................... 202.1 Obiectivele programului.................................................................................... 212.2 Analiza SWOT.................................................................................................. 242.3 Axele prioritare ale programului........................................................................ 26

2.3.1 Formarea profesionala in sprijinul cresterii economice...................... 262.3.2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii................. 342.3.3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor................... 38

CAPITOLUL III : FENOMENUL SOMAJULUI IN UNIUNEAEUROPEANA........................................................................................................ 433.1 Particularitatile somajului European. 433.2 Cauzele somajului European. 443.3 Masuri si politici de reducere a somajului in UE.............................................. 443.4. Analiza comparativa privind rata somajului.................................................... 47

3.4.1. Uniunea Europeana................................................................. 47 3.4.2. Statele Unite ale Americii........................................................ 49CAPITOLUL IV - STRATEGII DE DIMINUARE A SOMAJULUI.................... 514.1. Masurarea somajului......................................................................................... 514.2. Evolutia ratei somajului in Romania................................................................ 524.3. Analiza ratei somajului.................................................................................... 554.4. Situaia statistic a omajului nregistrat la 28 februarie 2010........................ 594.5. Strategii de prevenire i combatere ale omajului 64Concluzii 67Bibliografie 68

CAPITOLUL I : NOIUNI TEORETICE

1.1. Definiii. Caracteristici

Prin amploarea ngrijortoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce i

schimb ritmurile i sensurile, omajul a devenit o problem macroeconomic ce face obiectul unor

aprige dispute teoretice, metodologice i politico-ideologice.

Avnd n vedere c literatura de specialitate, statisticile oficiale i internaionale (Biroul

Internaional al Muncii, Comisia de Statistic ONU) trateaz omajul prin prisma unor multiple i

diferite modaliti de analiz i de evaluare, s-a creat o imagine confuz a fenomenului.

4


5/68

Iat, totui, cteva definiii acceptate care sintetizeaz caracteristicile omajului, prezentndu-l ca pe

una din problemele macroeconomice de maxim complexitate.

n unele manuale i tratate universitare, omajul este analizat ca sum agregat a tuturor

acelor persoane care au statut oficial de omer, adic, omajul const din numrul total al omerilor.

n acest caz, problema se deplaseaz spre persoana - omer.

Definiia cea mai folosit pe care o dau economitii omerului este urmtoarea: acea persoan care

caut un loc de munca remunerat, i care nu are un asemenea loc n mod curent. n diferitele

reglementri naionale i internaionale se folosesc i alte criterii delimitative ale omerilor. Aceasta

mai ales dac problema n cauz se leag de ajutorul de omaj i de criteriile acordrii acestuia.

Astfel, pentru ca o persoan s fie declarat omer trebuie s fie nscris pe listele oficiilor de plasare

a forei de munc i s fie disponibil de a ncepe lucrul imediat ce i s-ar oferi un loc de munc.

Biroul Internaional al Muncii (B.I.T.) consider c omerul poate fi definit ca acea persoan care:este lipsit de munc, este apt de munc, caut loc de munc remunerat i este disponibil s

nceap lucrul imediat (n 15 zile).

Cel mai adesea, fenomenul contemporan omaj este abordat i analizat ca un dezechilibru al

pieei muncii la nivelul ei naional: ca loc de ntlnire i de confruntare ntre cererea global i oferta

global de munc. Aceast manier de abordare a omajului este, n fapt, o continuare a analizei

problemelor demografico-economice, pe de o parte, i a celor economico-financiare i investiionale,

pe de alt parte. Numai c att resursele de munc (oferta de brae de munc), ct i nevoia de munc(cererea de munc) sunt filtrate prin exigenele i regulile unice ale remunerrii i salarizrii. De

aceea, indiferent de unghiul de abordare i tratare a lui, omajul este o disfuncie a pieei naionale a

muncii.

Piaa muncii este prin definiie inelastic. Aceasta n sensul c nici cererea de munc nu se modific

n aceeai msur cu modificarea salariului nominal, respectiv real, i nici oferta de for de munc

nu evolueaz ntotdeauna n raport de pre i de cost. Unii specialiti explic aceast caracteristic

prin aceea c cererea i oferta depind de muli ali factori dect cei economici.

Caracterul inelastic al ofertei de munc este acela care st la baza specificiti pieei muncii.

Procesele ce stau la baza determinrii volumului, dinamicii i structurii ofertei de munc sunt, mai

nti, de natur demografic.

Piaa muncii nu funcioneaz ca o pia obinuit (liber, zic unii autori) i din cauza restriciilor

legislative, a condiiilor impuse prin lege n limitele crora ea funcioneaz. n plus, funcionarea

5


6/68

acestei piee este influenat de aciunea specific a partenerilor sociali (patronat, sindicate), de

raportul de fore dintre ei.

Piaa contemporan a muncii se poate afla fie n situaia de echilibru (ocupare deplin), fie n cea de

dezechilibru, adic de subocupare i supraocupare. Pentru a nelege cele dou forme ale

dezechilibrului pe piaa muncii trebuie clarificai termenii de ocupare deplin, omaj voluntar i

omaj involuntar.

Ca fenomen macroeconomic, omajul reprezint ansamblul persoanelor (stocul de

populaie) active disponibile fr ocupaie, care caut de lucru; deci, el este format din excesul de

resurse de munc n raport cu cei ce pot fi ocupai, n condiiile de rentabilitate impuse de pia.

Sporirea sau diminuarea ocuprii ntr-o ar sau alta nu se identific cu scderea sau agravarea

omajului. Pentru a se realiza o imagine mai apropiat de adevr, este necesar s se ia n consideraiei variaiile nivelurilor activitii populaiei. Deci, noiunea de omaj trebuie s fie corelat cu

indicatorii privind stocul i fluxurile populaiei active, ca i cu repartiia i durata omajului.

omajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte:

a. Nivelul omajuluicare se determin n funcie de doi indicatori, i anume: masa omajuluii

rata omajului.

Masa omajuluiconst din numrul persoanelor care, la un moment dat ntrunesc condiiile pentru a

fi incluse n categoria omerilor. Altfel spus, ea const din populaia activ disponibil, respectiv dinacea for de munc nonocupat.

Dac se are n vedere un anume orizont de timp (lun, trimestru, an) i numrul omerilor la

nceputul perioadei, atunci numrul omerilor la sfritul perioadei rezult din creterea (ajustarea)

cifrei iniiale cu intrrile n rndul omerilor i cu ieirile din rndurile acestora n acel orizont de

timp.

Rata omajului, ca mrime relativ a fenomenului, se calculeaz ca raport procentual ntre masa

omajului (numrul mediu al omerilor) i unul din parametrii de referin ai acestuia. Astfel de

parametri sunt: populaia activ, populaia activ disponibil, fora de munc (populaia ocupat plus

omajul), populaia ocupat, populaia ocupat ca salariai.

Se pare c cel mai concludent raport de exprimare a ratei omajului este cel n care se folosete ca

numitor fie fora de munc, fie populaia activ disponibil.

6


7/68

b. Intensitatea omajuluieste o alt caracteristic a fenomenului omaj. n funcie de aceasta se

poate distinge: omajul total, care presupune pierderea locului de munc i ncetarea total a

activitii; omajul parial, care const n diminuarea activitii unei persoane, n special prin

reducerea duratei sptmnii de lucru sub cea legal, concomitent cu scderea remunerrii; omajul

deghizat, specific mai ales rilor slab dezvoltate unde numeroase persoane au o activitate aparent

cu productivitate mic.

c. Un alt element este durata omajuluisauperioada de omajdin momentul pierderii locului de

munc pn la reluarea activitii. Nu exist o durat a omajului definit prin lege, dar n numeroase

ri exist reglementri ale perioadei pentru care se pltete indemnizaie de omaj. Aceast perioad

are o tendin de cretere, atingnd pn la 18-24 de luni.

d. Structura omajului sau componentele acestuia reprezint o alt caracteristic. Acestea se

formeaz prin clasificarea omerilor dup diferite criterii: nivelul calificrii, domeniul n care au

lucrat, categoria socio-profesional creia i aparin, sex, categorii de vrst etc. n urma studierii

omajului pe sexe i categorii de vrst s-a relevat c femeile sunt mai afectate de omaj dect

brbaii, de asemenea, tinerii de pn la 25 de ani i btrnii de peste 50 de ani n raport cu restul

populaiei active.

1.2. Cauze i tipuri de omaj

Deoarece fiecare cauz i tip de omaj implic o viziune special i, n consecin i msuri

adecvate de combatere trebuie ca aceste dou aspecte, care la prima vedere s-ar prea c ar trebui

tratate separat, s fie abordate n strns corelaie.

Ca un flux macrosocial global, omajul este generat de cauze ce in de situaia economic a

utilizatorilor, pe de o parte, i de statutul social al ofertanilor de munc, pe de alt parte.

n primul rnd, ca urmare a unei evoluii nefavorabile a activitilor social-economice sau ca

urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munc de

ctre o parte a populaiei ocupate.

7


8/68

n al doilea rnd, solicitrile suplimentare de munc ale noilor generaii ce au ajuns la vrsta

legal de munc nu pot fi onorate de utilizatorii de munc. Tnra generaie ntmpin greuti n

gsirea locurilor de munc (n cazul unei subocupri) din mai multe motive obiective sau subiective:

neconcordana pregtirii ei profesionale cu nevoile i exigenele impuse de activitatea economico-

social; reinerile unor ageni economici productori n a angaja tineri fr experien n munc, fr

s-i fi nsuit disciplina muncii etc.

n al treilea rnd, omajul apare, se suplimenteaz i ca urmare a solicitrilor de locuri de

munc din partea unor persoane ncadrate n vrsta a doua, care se decid s-i ofere munca lor pe

pia. Unele dintre aceste persoane nu au lucrat pn n momentul respectiv, altele au ntrerupt

activitatea pe o perioad relativ ndelungat.

Oricum, att unele, ct i celelalte persoane se decid s-i schimbe statutul social din neangajat n

angajat. La acest proces se poate aduga i cel al deschiderii unor afaceri pe cont propriu.Pentru aprofundarea cauzelor omajului trebuie luate n consideraie, n unitatea lor,

asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-tiinifice, cum sunt: evoluia populaiei

active; dinamica produciei naionale; rata de cretere economic i modificarea sensului ei; tehnicile

i tehnologiile folosite, progresul tehnico-tiinific; restructurrile agenilor economici, independent

de impulsurile acestora; conjunctura intern i internaional etc.

Apariia omajului, dar, mai ales, creterea i diminuarea lui au fost i sunt influenate de unele

cauze directe, fiecare dintre acestea dnd natere la forme particulare de omaj, cum sunt: ciclic,fricional, structural, tehnologic, sezonier etc.

omajul ciclic este dependent de fluctuaiile ciclice pe termen mediu; n perioadele

conjuncturale defavorabile dimensiunile acestuia sporind, n timp ce n cele favorabile el se resoarbe

n bun msur.

omajul structural este consecina adncirii diviziunii muncii, a specializrii activitii

economice i respectiv a structurrii pieei muncii. Modificrile structurale pot apare la nivelul

economiei naionale, dar i la nivel regional. Drept urmare, apar discordane ntre calificrile cerute

i cele de care dispun ofertanii de munc. Amploarea omajului structural depinde de trei factori: de

rapiditatea cu care apar modificrile n cererea i oferta de bunuri i servicii n economie. Cu ct ele

sunt mai rapide, cu att i dimensiunile omajului structural vor fi mai mari; de gradul de

8


9/68

concentrare regional a activitilor economice, sau lipsa de diversificare a produciei i a serviciilor;

de caracteristica spe-cific majoritii ofertanilor de munc imobilitatea.

Politicile i soluiile de combatere a omajului structural se concentreaz asupra ncurajrii de a

cuta de lucru n alte pri (domenii de activitate sau regiuni) prin diferenieri n salarizare i

ncurajarea recalificrii. Aceste msuri se ntreprind de ctre firme. Lor li se pot altura i cele

ntreprinse de autoriti (deci soluii de tip intervenionist) care constau n acordarea de avantaje

financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc n acele regiuni unde omajul este

ridicat, sau prin finanarea programelor pentru activitile cerute.

omajul tehnologic este legat de nlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi. O

asemenea operaiune este condiionat att de trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului

mod tehnic de producie la cele ale noului mod tehnic de producie, ct i de procesul centralizrii

capitalului i concentrrii produciei.

omajul intermitenteste cauzat de insuficiena mobilitii minii de lucru sau de decalajele ntre

calificrile disponibile i cele cerute; acesta este i consecina practicrii contractelor de angajare pe

perioade scurte. Asemenea contracte decurg din incertitudinea afacerilor, ca i din dorina

utilizatorilor de a face presiuni asupra salariailor i sindicatelor.

omajul de discontinuitate n munc se coroboreaz cu reglementrile privind concediile de

maternitate i alte aspecte ale vieii de familie.

omajul fricionalse manifest cnd, unele persoane i prsesc serviciul avut n mod voluntar

sau prin concediere i n consecin, pentru o perioad de timp sunt omeri. Este posibil s gseasc

foarte repede un alt loc de munc (deoarece aceste locuri exist), dar prima slujb oferit sa nu fie

acceptat din motive ce in de ambele pri. Cei ce caut de lucru s doreasc un loc de munc cu un

salariu mai mare, iar cei ce ofer locul, s se abin s angajeze persoana pentru motivele care au

determinat concedierea ei. Este, de asemenea, posibil ca aceast cutare i ocupare a locului de

munc dorit s dureze i din lipsa de informare.

9


10/68

Pentru reducerea duratei omajului fricional se recomand o informare mai complet, prin oficiile

de plasare, referitoare la cererea i oferta de munc.

O alt soluie const n reducerea ajutorului de omaj, dar este puternic contestat motiv pentru care

poate fi apreciat ca fiind o soluie controversat.

omajul sezoniereste specific n activitile economice care sunt influenate de factorii naturali

(agricultur, construcii), ceea ce se repercuteaz i asupra cererii de munc. Este, de regul, un

omaj de durat relativ scurt. Pentru combaterea lui se recomand msuri asemntoare celor

prevzute pentru omajul structural i n special facilizarea pregtirii pentru o activitate

complementar.

Cunoaterea cauzelor directe ale omajului i a tipurilor sale aprute n urma uneia sau alteia din

aceste cauze are o mare importan pentru aprecierea perspectivelor lui, ca i pentru formularea

cilor de ameliorare a ocuprii i a statutului social-economic al omerilor.

1.3. omajul voluntar i involuntar. Rata natural a omajului.

Ocuparea deplin sau lipsa de omaj semnific faptul c circa 97-98% din populaia activ

disponibil este utilizat efectiv (diferena de populaie activ este considerat a fi omaj natural).

Ocuparea deplin reprezint acel volum i acea structur a ocuprii, a utilizrii resurselor de munc,care permit obinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor constituii n

diferite colectiviti.

omajul voluntar const din acea nonocupare datorat refuzului sau imposibilitii unor

persoane de a accepta retribuia oferit (este vorba de cea real) i/sau condiiile de munc existente.

Asemenea comportamente decurg din unele reglementri juridice, din uzane sociale, din caracterul

lent al adaptrii contractelor colective de munc la condiiile muncii i la procesele istorice,

demografice. omajul voluntar are la origine rigiditatea salariilor (nominale) la scdere. Aa se face

c salariile practicate sunt, n general, mai mari dect salariul de echilibru. Revendicrile salariailor

i ale sindicatelor mpiedic ajustarea salariilor prin scdere. n general, fondul de salarii are o

determinare n condiiile economico-financiare ale utilizatorilor de munc. Ca urmare, o parte din

oferta de munc rmne nerealizat, apare deci omajul voluntar.

10


11/68

Categoriile de persoane, care se ncadreaz n omajul voluntar sunt:

- persoanele angajate care prefer s-i nceteze temporar activitatea, apreciind c ajutorul de omaj

le poate asigura o existen decent (s reinem, n acest context, c economistul francez Jacques

Rueff remarca c ajutorul de omaj este cauza fenomenului omaj");

- omerii care ateapt locuri de munc mai bune dect cele oferite de ntreprinderi i instituii,

ct i fa de cele pe care le-au deinut;

- gospodinele hotrte, pe baza unui consens de familie, s se ncadreze, dar ezit nc s se

ncadreze n condiiile date (ca nivel de salariu, ca distan de domiciliu etc).

omajul involuntarconst din acea parte a folosirii incomplete care decurge din rigiditatea

salariului, respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse s lucreze pentru un salariu real

mai mic dect cel existent, astfel c atunci cnd cererea efectiv de for de munc va crete va spori

i gradul de ocupare. omajul involuntar poate fi sugerat prin graficul de mai jos.

De regul, omajul este tratat i apreciat prin prisma celui involuntar. Aa c omajul const din acea

nonocupare, din acea folosire incomplet a minii de lucru, din acel ansamblu de persoane neocupate

care ar fi dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic dect cel existent, astfel c, atunci cnd

crete cererea efectiv de for de munc, va spori i gradul ei de ocupare.

11


12/68

Obinerea unei rate a omajului egal cu zero este un obiectiv care, pe de o parte, este

imposibil de atins ntr-o economie dinamic de pia, iar pe de alt parte, s-ar putea chiar s fie chiar

nedorit. omajul voluntar poate fi considerat un instrument prin intermediul cruia unele persoane

reuesc s i majoreze ctigurile individuale i ca proces prin care societatea atinge un nivel mai

nalt al produsului naional. n acelai timp, un anumit nivel de omaj involuntar este de neocolit, ca

urmare a schimbrilor intervenite n gusturile consumatorilor sau n tehnologia folosit. Aceste

schimbri provoac o anumit nepotrivire ntre cererea i oferta de mn de lucru, fapt ce impune omodificare n alocarea resurselor dinspre anumite ocupaii i regiuni nspre altele.

Ct de mare este nivelul omajului voluntar i cel al omajului involuntar de neevitat - cu alte

cuvinte, care este nivelul ratei omajului pentru care se poate spune c exist ocupare deplin a

minii de lucru-este un element care difer de la ar la ar i de la perioad la perioad. O reducere

a omajului cu ajutorul - de exemplu al unor politici menite a crete cererea agregat, va determina o

cretere a ratei inflaiei; pentru acest fapt, acest nivel de omaj este denumit rata natural a omajului

( sau rata omajului care nu determin o accelerare a ratei inflaiei - NAIRU 1 ) i poate fi definit

astfel:

- rata omajului pentru care nu exist cerere sau ofert n exces de mn de lucru pe piaa muncii;

- rata omajului pentru care numrul de locuri de munc vacante este egal cu numrul de omeri;

1 n literatura de specialitate este prescurtat ca NAIRU - de la denumirea n limba englez Non Accelerating InflationRate of Unemployment

12


13/68

- rata omajului ce ar fi obinut pe termen lung, n cazul n care ratele anticipate ale inflaiei ar

coincide cu cele efectiv realizate.

n ultimii ani, discuiile despre rata natural a omajului au cptat o vigoare deosebit, nu

numai n literatura de specialitate, ci i n practica economic. Aceasta din mai multe motive:

- deoarece construcia teroretic pe care se bazeaz servete la nelegerea cauzelor inflaiei;

- deoarece este utilizat ca baz empiric pentru previzionarea modificrilor n rata inflaiei;

- pentru c este un reper important n elaborarea politicilor economice.

Rata natural a omajuluicorespunde funcionrii normale a pieei muncii i este asociat

cu ocuparea total a forei de munc. omajul poate fi considerat excesiv, n orice ar, dac

depete nivelul su natural. Dac presupunem c omajul fricional i sezonier exist chiar i

atunci cnd piaa forei de munc este n echilibru este evident c rata natural a omajului esteafectat de factori ca: micarea voluntar a angajailor, micrile n i n afara forei de munc,

durata de timp n care omerii i gsesc slujbe acceptabile. Aceti ultimi factori variaz mult n

cadrul grupurilor demografice, astfel nct rata natural a omajului este puternic afectat de

compoziia demografic a forei de munc.

Atunci cnd o economie este n echilibru pe termen lung, omajul va fi la rata sa natural. Din

moment ce rata natural a omajului este un concept teoretic, ea nu poate fi direct observat, i, prin

urmare, trebuie estimat. Ec onomitii au dou modaliti diferite pentru a estima rata natural aomajului. n primul rnd ei determin o ecuaie prin care coreleaz omajul agregat de rata inflaiei.

Conceptual, rata natural a omajului este prezent atunci cnd rata omajului nu crete i nici nu

scade. Astfel, atunci cnd inflaia este constant, ecuaia ce stabilete legtura ntre rata inflaiei i

omaj furnizeaz un estimator pentru rata natural a omajului. A doua metod de estimare a ratei

naturale a omajului se bazeaz pe datele istorice legate de rata omajului de-a lungul unor perioade

mari de timp. Aceste date sunt diferite n funcie de grupurile demografice. Se estimeaz ratele

omajului pentru aceste grupuri demografice i apoi se agreg aceste estimri.

Rata natural a omajului este analizat i din perspectiva legturii omajului cu inflaia:

atunci cnd rata inflaiei este stabil, constant, se vorbete de rata natural a omajului, numit i

NAIRU.

Teoria care st n spatele conceptului de rat natural poate fi privit ca o descriere a

comportamentului unei economii aflate n dezechilibru. Astfel, atunci cnd omajul este mai mic

13


14/68

dect rata natural, cererea pentru un anumit nivel al salariului real este mai mare dect ceea ce

firmele ar accepta s pltesc, n condiiile date ale preurilor i anticiprilor despre acestea.

Aceast incompatibilitate dintre dorinele n privina salariilor i planurile referitoare la

preuri se rezolv prin apariia unei spirale preuri -salarii, n cadrul creia angajaii nu primesc

salariile reale pe care le-ar dori, iar firmele nu ating nivelul de pre la care s-ar atepta. Ca urmare,

inflaia realizat va fi mai mare dect cea anticipat. Cum ns omajul nu poate fi prea departe de

nivelul ratei naturale, rezult c rata actual a inflaiei este o bun aproximare a anticiprilor n

legtur cu inflaia viitoare; de aceea, dezechilibrul existent se va rezolva printr-un nivel cresctor al

inflaiei.

n consecin, echilibrul-definit, n acest caz, ca o rat a inflaiei stabil la un nivel egal cu cel

anticipat - va fi obinut atunci cnd rata omajului va crete la nivelul ratei naturale, adic unde

comportamentul celor care stabilesc salariile va fi compatibil cu al celor care stabilesc preurile. Cualte cuvinte, ipoteza ratei naturale interpreteaz modificrile n rata inflaiei ca fiind un fenomen

determinat de dinamicile de pe piaa muncii, fenomen a crui magnitudine poate fi aproximat prin

msurarea ratei omajului.

Trei criterii pot fi avute n vedere n ncercarea de a evalua utilitatea conceptului de rata

natural a omajului.

nti, trebuie analizat dac deviaia omajului de la rata natural este un semnal util pentru

previzionarea modificrilor ratei inflaiei. Dei aceasta nu este o condiie necesar, ea nu este totuii suficient pentru acceptarea ipotezei n discuie.

De aceea, un al doilea criteriu trebuie luat n considerare: pot fi explicate modificrile ratei

naturale de-a lungul timpului? Chiar n cazul unui rspuns pozitiv, realist este de acceptat ideea c

acest lucru nu va put fi realizat ntotdeauna n mod perfect.

Un al treilea criteriu trebuie analizat i anume rata natural este un instrument util lurii

deciziilor de politic economic n condiiile incertitudinii care acompaniaz, de regul, nivelul i

sensul su de modificare.

1.4. Costurile omajului. Legea lui Okun

Costurile pe care le implic omajul, directe sau indirecte, relev faptul c acest fenomen

constituie o risip de resurse umane i financiare generate de utilizarea icnomplet a a fondurilor de

producie, cu implicaii asupra costurilor sociale.

14


15/68

Costurile directe sunt evideniate sub forma vrsmintelor financiare ctre fondul destinat

proteciei sociale a omerilor, care, n principal este utilizat pentru plata ajutorului de omaj,

alocaiei de sprijin, calificrii i recalificrii omerilor.

Costurile indirecte sunt generate de diminuarea global a produciei i a veniturilor de care ar

putea s beneficieze ntreaga populaie. Ele mbrac forma unor pierderi de producie determinate de

neutilizarea unor capaciti i mijloace tehnice din dotare, ceea ce implic reducerea resurselor de

formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificrii i capacitii de munc, descurajarea

personalului n plan profesional, social i uman.

Pentru persoanele care devin omeri, costul omajului are un aspect economic i unul moral.

Economic pentru c intrarea n omaj nseamn reducerea veniturilor i deci i a posibilitilor de

consum pentru ntreaga familie. Totodat statutul de omer atrage dup sine stresul nervos, o stare

depresiv determinat de incertitudine i ateptare, toate acestea, spre deosebire de consecineleeconomice, dei sunt foarte importante, nu se pot evalua.

Deosebit de complexe i cu urmri multiple sunt costurile somajului i la nivel de economie

i societate. De pild:

- omajul nseamn subutilizarea factorului de producie munc, ceea ce se repercuteaz negativ

asupra volumului produciei (producia actual scade cu mult sub cea potenial), iar scderea

produciei nseamn pierdere de venituri (salarii i profituri) cu toate urmrile sale legate de

consumul propriu zis i de investiii.- Scderea general a veniturilor reduce ncasrile, respectiv intrrile la capitolul venituri din

bugetul statului, reducerea impozitelor pe venit, a taxei pe valoarea adugat, a taxelor i accizelor

etc.) ceea ce diminueaz volumul cheluielilor publice.

- Existena omajului sporete cheltuielile statului pentru funcionarea oficiilor de plasare, plata

ajutorului de omaj, alte cheltuieli sociale legate de calificare, de ngrijirea sntaii omerilor etc.

Aprecierea corect a costului omajului impune luarea n consideraie i a unor avantaje pe care le

implic acest fenomen Avantajele omajului sunt corelate cu urmtoarele aspecte:

- Determinarea salariailor s caute servicii mai bune, si sigure, care cer o calificare superioar, ceea

ce poate nsemna incitarea spre perfecionare cu consecinele corespunztoare asupra creterii

randamentului muncii.

- Crearea de mn de lucru mobil i adaptabil la cerinele impuse de modificrile activitii

economice, ceea ce contribuie la o eficien mai mare n alocarea resurselor pe termen scurt i o

cretere economic mai rapid pe termen lung.

15


16/68

n final, ns, dac pe de o parte se iau n consideraie costurile, iar pe de alt parte avantajele

fenomenului omaj, pe termen lung, rezultatul apare categoric negativ, deoarece costurile depesc

cu mult beneficiile, att n cazul celor direct implicai ct i al economiei i societii n ansamblu.

LEGEA LUI OKUN

n anii 60, economistul Arthur Okun a ncercat s determine dac ntre fenomenul omaj i

produsul naional brut exist vreo relaie de interdependen. Rspunsul la aceast dilem este

cunoscut n economie sub denumirea de legea Okun.

Deoarece persoanele ocupate particip la producerea bunurilor materiale i serviciilor, iar omerii

nu produc bunuri economice, se poate presupune c ridicarea nivelului omajului trebuie s fie

nsoit de reducerea volumului real al PNB. Existena interrelaiei negative ntre aceste variabile seexprim prin tendina conform creia sporirea omajului este concomitent cu scderea volumului

real al P.N.B.

Schimbarea PNB = 3% - 2 x schimbarea nivelului omajului (rata omajului)

n formularea iniial a legii, Okun stabilea c o reducere cu un punct procentual a ratei

omajului, determin de regul o cretere a PNB cu aproximativ trei puncte procentuale. Practica

contemporan a stabilit c o scdere cu 1% a ratei omajului este asociat unei creteri de doar 2% a

PNB.Venitul naional al unei economii nu depinde n mod direct de rata omajului. Totui, piaa

muncii este legat de rata omajului i astfel participa i la crearea Produsului Naional Brut. Pe

termen scurt, modificarea procentual a venitului poate fi exprimat ca sum a modificrii

procentuale a productivitii plus o constant, nmulit cu munca depus. La rndul su, munca

depus poate fi exprimat n funcie de ore lucrate, creterea populaiei, participarea forei de munc

sau ali factori relevani, minus modificarea absolut a ratei omajului.

Din aceast perspectiv este surprinztoare asocierea ntre modificarea ratei omajului i PNB.

Modificarea ratei omajului este doar unul dintre multiplii factori care influeneaz PNB-ul. De

asemenea surprinztor este faptul c o reducere cu 1% a ratei omajului poate determina o cretere

att de substanial cum ar fi 2%. Intuiia unui contabil ar sugera ca o scdere a ratei omajului cu

1% ar nsemna o cretere a ocuprii cu circa 1%, ceea ce ar determina o cretere a PNB cu mai puin

de un punct procentual. Motivul pentru care asocierea dintre rata omajului i PNB este att de

puternic este faptul c modificarea ratei omajului afecteaz i ceilali factori importani ce

16


17/68

influeneaz volumul PNB. De exemplu, o rata cresctoare a omajului determin reducerea orelor

lucrate de fiecare lucrtor i participarea forei de munc. Din moment ce toi aceti factori

contribuie la scderea PNB este clar de ce mici modificri ale ratei omajului pot determina

schimbri eseniale ale PNB.

Relaia dintre creterea economic real i modificrile ratei omajului este dat tot de legea

lui Okun. Aceasta afirm faptul c rata omajului scade cu 0,5% pentru fiecare procent de cretere a

PIB peste o rat a trendului de 2,2,5%.

u= -0,5 (ry - 2,25)

Unde:u fluctuaiile ratei omajului;

Ry rata creterii economice.

Spre deosebire de alte relaii macroeconomice care s-au dovedit a fi instabile, legea lui Okun

a artat o remarcabil stabilitate n timp.

1.5. Relaia inflaie-omaj

Deoarece economia naional este un sistem complex, diferitele ei componente de echilibru:

creterea economic, ocupare-omaj, inflaie i raporturile economico-financiare externe sunt

corelate ntre ele i se intercondiioneaz reciproc. Conexiunile, ns, sunt complexe i contradictorii,

ceea ce nu permite stabilirea unor msuri care s le rezolve simultan i sigur. Se poate observa, ns,existena unei relaii ntre cele patru componente i evoluia cererii agregate, pe termen lung, cci pe

termen scurt, pn la doi ani, ele au o stare independent. Pe termen lung, toate patru depind de

evoluia cererii agregate, care variaz n funcie de fazele ciclului economic.

n faza de expansiune a activitii economice (faza a doua), cererea agregat crete rapid i n

consecin diferena dintre producia efectiv i cea potenial se reduce. Dou dintre obiectivele

politicii macroeconomice nregistreaz rezultate bune: producia crete rapid, iar omajul se reduce.

n schimb, celelalte dou se nrutesc, deoarece, pe de o parte, inflaia crete prin cerere, iar pe de

alt parte, datorit creterii preurilor, produsele indigene devin mai puin competitive pe piaa

mondial (se reduce exportul), iar produsele strine apar mai ieftine pe piaa intern (crete

importul), ceea ce atrage dup sine un deficit n contul curent al balanei de pli.

Drept rezultat se deterioreaz i nivelul de echilibru al cursului de schimb al monedei naionale

(crete) ceea ce scumpete importurile i n acest fel se ntreine inflaia. Cnd se ajunge n punctul

17


18/68

de vrf al creterii economice (3), n ciuda efectelor pozitive pe care le nregistreaz producia i

omajul, inflaia i dezechilibrul balanei de pli devin probleme acute.

Cnd se depete punctul de vrf al creterii economiei i se trece la faza de recesiune (4), lucrurile

se petrec exact invers fa de tendinele descrise n faza (2). Scderea cererii agregate atrage dup

sine o micare negativ a activitii economice, nsoit de reducerea locurilor de munc i deci de

creterea omajului. n acelai timp, ritmurile inflaiei se domolesc, iar situaia balanei de pli se

mbuntete.

n asemenea mprejurri, autoritile implicate n politica economic se afl n faa unei mari

dileme. Dac se adopt politica creterii economice, prin ncurajarea cererii agregate, se rezolv

primele dou probleme, cu efectul principal reducerea omajului, dar apar pericole din partea

presiunilor exercitate de inflaie i de deficitul balanei de pli. Dac se adopt o politic de deflaie,

respectiv de reducere a cererii agregate, se reduce inflaia i se mbuntesc rezultatele n raporturileeconomico-finaiciare externe, dar n schimb producia efectiv se reduce i crete omajul.

- curba lui Phillips

n urma unei analize concrete a omajului, economistul neozeelandez A.W. Phillips a atras

atenia asupra existenei unei relaii invers proporionale ntre rata inflaiei i rata omajului, relaie

evideniat n graficul de mai sus. n timp, ns, stabilitatea relaiei lui Phillips a devenit incert,

astfel c numeroi economiti au ajuns la concluzia c pe termen scurt se poate vorbi despre o

anumit substituire ntre inflaie i omaj, dar aceasta este imposibil pe termen lung s-a dovedit c o

rat ridicat a omajului era nsoit de o rat ridicat a inflaiei.

18


19/68

CAPITOLUL II - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane stabileste axele

prioritare si domeniile majore de interventie ale Romaniei in domeniul resurselor umane in

vederea implementarii asistentei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului

Social European, in cadrul Obiectivului Convergenta, pentru perioada de programare 2007

2013. Elaborat in contextul Planului National de Deazvoltare 2007-2013 si in acord cu

Prioritatile Cadrului Strategic National de Referinta, acest program este un instrument

important in sprijinirea dezvoltarii economice si a schimbarilor structurale. Mai mult,

investitiile in capitalul uman vor completa si vor conferi sustenabilitate cresterii productivitatii

pe termen lung. O forta de munca inalt calificata, cu un nivel de educatie ridicat, avand

capacitatea de a se adapta noilor tehnologii si nevoilor in schimbare ale pietelor, este esentiala

pentru o economie competitiva si dinamica. Romania va promova politici active pe piata

muncii pentru cresterea adaptabilitatii si flexibilitatii fortei de munca. Se preconizeaza

19


20/68

obtinerea unui nivel mai inalt de participare pe piata muncii, ca fundament al unei economii

competitive bazate pe cunoastere.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) a fost

elaborat sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse. In timpulconsultarilor au fost implicate urmatoarele institutii: Ministerul Economiei si Finantelor,

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Ministerul Educatiei, Cercetarii si

Tineretului, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Dezvoltarii,

Lucrarilor Publice si Locuintelor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul

Sanatatii Publice, Institutul National de Statistica, Institutul National de Cercetare Stiintifica in

domeniul Muncii si Protectiei Sociale, Comisia AntiSaracie si de Promovare a Incluziunii

Sociale, Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor, Agentia Nationalapentru Egalitatea de Sanse, Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului,

Turismului si Profesiilor Liberale, alte ministere de linie si agentii. De asemenea, au avut loc

consultari pe scara larga cu partenerii sociali, organizatii ale societatii civile, administratia

publica si alti actori relevanti. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului

uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu

piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a

muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane.

2.1 Obiectivele programului

Interventiile Fondului Social European in Romania in domeniul Dezvoltarii

Resurselor Umane vor asigura investitia in capitalul uman, modernizarea sistemelor de

educatie si formare profesionala, cresterea accesului la ocupare si consolidarea incluziunii

sociale pentru grupurile vulnerabile. Necesitatea de a asigura resurse umane pregatite si

competitive pe piata europeana a muncii apare din intelegerea faptului ca avantajele

competitivitatii, care determina actuala crestere economica a Romaniei, nu pot asigura o

dezvoltare durabila pe termen lung, avand in vedere presiunile crescute provocate de procesul

de globalizare si introducerea continua a noilor tehnologii. Numai o forta de munca flexibila si

20


21/68

superior calificata va putea sa reactioneze la modificarile constante inregistrate pe piata

muncii. Din analiza socioeconomica se pot evidentia urmatoarele fenomene:

rate constant scazute de participare la educatie si formare profesionala, la toate varstele, in

special in mediul rural, determinand un nivel scazut de calificare a fortei de munca dinRomania;

incapacitatea structurilor de educatie si de ocupare de a se adapta rapid la nevoile in continua

schimbare ale pietei muncii;

o structura de productie care a suferit o serie de modificari in ultimii ani, cu o crestere a

sectorului serviciilor, dar care nu va inregistra o scadere dramatica a sectorului primar pana la

nivelul european;

o scadere a populatiei active si ocupate, pe fundalul unui proces lent, dar continuu deimbatranire si al unei tendinte de crestere a emigratiei;

cresterea fenomenului saraciei, in special in randul grupurilor de risc (populatia de etnie

roma, familiile monoparentale cu peste doi copii, tinerii postinstitutionalizati).

Avand in vedere acest context, obiectivul general al POS DRU il constituie dezvoltarea

capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot

parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare

pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane. Cadrul StrategicNational de Referinta estimeaza ca va exista o crestere a numarului populatiei ocupate de

aproximativ 164.000 de persoane pana in 2013 comparativ cu 2005, cifra indicand cresterea

neta a numarului mediu de angajati in economia generala, ca rezultat al diferentelor dintre

locurile de munca nou create si reducerile de personal. Pentru atingerea acestui obiectiv

national, POS DRU isi va aduce propria contributie la cresterea competentelor pe piata muncii.

Capitolul 1 a prezentat principalele dificultati cu care se confrunta Romania, acestea

fiind principalele domenii in care interventiile Fondului Social European trebuie concentrate in

perioada de programare 2007-2013. Asa cum s-a aratat, sistemele de educatie si formare

profesionala necesita investitii suplimentare in educatia de calitate si in competentele

personalului din educatie. In vederea asigurarii acestui proces calitativ, impreuna cu

modernizarea ofertei educationale, interventiile FSE vor sprijini actualizarea cunostintelor si

21


22/68

competentelor a 75.000 profesori, formatori si alte categorii de personal din educatie. In

acelasi timp, obiectivul Lisabona de promovare a societatii bazate pe cunoastere va fi de

asemenea sprijinit prin finantarea a 15.000 de persoane care vor beneficia de programe

doctorale si postdoctorale pentru cercetare in economie si sectoare de inalta tehnologie.Elaborarea noilor oferte educationale va include module moderne si accesibile pentru

revenirea in sistemul educational a persoanelor care au parasit scoala (25.000 persoane), va

asigura o mai buna capacitate de ocupare a absolventilor, precum si o imbunatatire a relevantei

educatiei si formarii profesionale initiale fata de cerintele pietei muncii. Astfel, 25.000 studenti

vor fi sprijiniti in tranzitia de la scoala la piata muncii.

Cresterea competitivitatii si ocuparii fortei de munca va fi, de asemenea, asigurata prin

furnizarea programelor de formare profesionala continua pentru un numar de 538.000 depersoane (260.000 in cursuri de calificare si recalificare si 278.000 in cursuri de perfectionare

si specializare). Separat, aproximativ 30.000 de persoane vor beneficia de formare in

sectoarele de tehnologie avansata si inginerie, mediu inconjurator, TIC (tehnologie, informatie,

comunicare)etc. In plus, adaptabilitatea va fi sprijinita prin oferirea de cursuri de formare

pentru dezvoltarea aptitudinilor manageriale pentru 15.000 de persoane, si prin promovarea

antreprenoriatului prin pregatirea a 30.000 de persoane privind initierea unei afaceri,

elaborarea planului de afaceri, legislatia aplicabila, marketingul produselor si serviciilor etc.Se va oferi sprijin pentru ocupare si integrare/reintegrare pe piata muncii prin masuri

active de ocupare unui numar de 215.000 de persoane, acestea fiind reprezentate de persoane

aflate in cautarea unui loc de munca, in special somerii tineri de lunga durata, persoane care au

iesit din baza de date a ANOFM, alte persoane inactive si descurajate, inclusiv lucratori

familiali neremunerati din zonele rurale. Modernizarea Serviciului Public de Ocupare va

sprijini furnizarea de servicii de ocupare de calitate somerilor, persoanelor aflate in cautarea

unui loc de munca si antreprenorilor. Realizarea acestor obiective va fi asigurata prin formarea

profesionala si imbunatatirea competentelor a 3.000 de persoane din personalul Serviciul

Public de Ocupare. Incluziunea sociala a persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile

reprezinta alta problematica abordata de POS DRU. Statisticile arata ca aproximativ 10% din

populatia totala este in starea de saracie, din care jumatate sunt persoane de etnie roma.

22


23/68

Interventiile FSE din cadrul POS DRU vor avea in vedere 150.000 de persoane apartinand

grupurilor vulnerabile, dintre care 65.000 de persoane de etnie roma. O atentie sporita se va

acorda acestui grup, avand in vedere ca aceste persoane reprezinta categoria cea mai expusa

discriminarilor si se confrunta cu cel mai ridicat risc de marginalizare si excludere sociala. Asacum este prevazut in JIM, alte categorii de persoane reprezinta grupul persoanelor vulnerabile.

Pentru acoperirea lor, restul de 85.000 de persoane vulnerabile vor fi reprezentate de tineri

peste 18 ani care au parasit sistemul de stat pentru protectia copilului, persoane cu dizabilitati,

familii cu mai mult de doi copii, inclusiv familii monoparentale, femei, persoane dependente

de droguri, fosti detinuti, persoane fara locuinta, victime ale violentei domestice, persoane

infectate cu HIV/SIDA etc. Sistemul serviciilor sociale va fi sprijinit prin formarea

profesionala a 10.000 specialisti in domeniu (lucratori sociali, asistenti personali, asistentecomunitare, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenti maternali, ingrijitori si personalul

asociat din institutiile rezidentiale).

2.2 Analiza SWOT

Analiza situatiei actuale n domeniul dezvoltarii resurselor umane si ocuparii a

evidentiat o serie de caracteristici concretizate n puncte tari, puncte slabe, oportunitati siamenintari.

Puncte tari:

- stabilitatea macroeconomica; - finalizarea privatizarii ntreprinderilor de stat; - statutul

Romniei de Stat Membru al UE; - continua crestere a investitiilor straine directe; - ponderea

mare a IMM-urilor n totalul ocuparii fortei de munca; - cresterea atractivitatii economiei

Romniei datorita cresterii economice sustinute si a aderarii; - costuri reduse cu forta de

munca n comparatie cu UE; - extinderea permanenta si sustinuta a pietei tehnologiei

informatiei si comunicatiilor; - resurse umane bine pregatite n domeniile IT si inginerie; -

strategii judetene pentru mbunatatirea accesului la educatie pentru grupurile dezavantajate; -

cadrul legal ce contureaza principalele masuri privind incluziunea sociala; - implicarea activa a

sectorului ONG-urilor n promovarea serviciilor pe piata muncii si incluziunea sociala a

23


24/68

persoanelor apartinnd grupurilor vulnerabile; - existenta unor programe nationale menite sa

acorde sprijin categoriilor de persoane vulnerabile; - experienta n folosirea fondurilor de

preaderare; - Planuri regionale de actiune pentru ocupare si incluziune sociala; - Pacte

Regionale si Locale pentru Ocupare si Incluziune Sociala.Puncte slabe:

- nivel relativ ridicat de abandon scolar/parasire timpurie a scolii; - capacitatea limitata a

diferitilor furnizori, n special scoli si universitati, de a oferi educatie si formare profesionala

continua; - insuficienta adecvare a calificarilor si competentelor la nevoile pietei muncii ; -

adecvarea limitata a instrumentelor nationale si a mecanismelor specifice pentru dezvoltarea

calitatii si calificarilor la nivelul european; - slaba adaptare a ofertei de educatie si de formare

nainte de angajare si la locul de munca; - insuficienta dezvoltare a sanatatii si securitatii lalocul de munca; - gradul scazut de implicare a partenerilor sociali n programele specifice de

dezvoltare a resurselor umane; - nivelul scazut de participare la FPC; - parteneriate eficiente

limitate ntre universitati si centre de cercetare si tehnologice si ntreprinderi; - cultura

antreprenoriala limitata; - dezvoltarea insuficienta a Serviciului Public de Ocupare, calitatea

relativ scazuta a serviciilor oferite n special formare profesionala, n vederea corelarii cu

dinamica pietei muncii; - rata mare de participare a populatiei n agricultura, mai ales n

agricultura de subzistenta; - numarul relativ mare al persoanelor care lucreaza n economiainformala; - mobilitatea scazuta pe piata muncii; - nivelul redus de participare la activitati

lucrative cu regim temporar; - rata crescuta a somajului n rndul tinerilor si a somajului de

lunga durata, n special pentru tineri si pentru cei din zonele rurale; - insuficienta integrare a

grupurilor vulnerabile n educatie, formare si pe piata muncii formala; - insuficienta dezvoltare

a serviciilor comunitare care sa raspunda nevoilor persoanelor apartinnd grupurilor

vulnerabile; - zone ndepartate care au nevoie sa fie reconectate la educatie si ocupare; - slaba

participare la niveluri superioare de educatie si formare si pe piata muncii a tinerilor peste 18

ani care parasesc institutiile de stat pentru protectia copilului.

Oportunitati :

- noi surse de investitii Fondurile Structurale; - acceptarea calificarilor profesionale din

Romnia n spatiul Uniunii Europene; - cresterea cererii interne pentru servicii si produse; -

24


25/68

cresterea importantei economiei bazate pe cunoastere; - restructurarea sistemului educational; -

participarea crescuta la educatia postuniversitara; - crearea unui cadru institutional, legislativ si

financiar favorabil dezvoltarii IMM-urilor si initiativei private si atractiv pentru investitii; -

continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice; - existenta cooperarii si aparteneriatelor ntre diferiti actori n educatie si formare n vederea asigurarii accesului extins

pe piata muncii; - ntarirea sectorului ONG-urilor; - posibilitatea generalizarii experientelor si

bunelor practici obtinute n programele de preaderare privind accesul la educatie si dezvoltarea

resurselor umane din educatie, modernizarea educatiei si formarii profesionale si tehnice,

precum si a celor obtinute n cadrul Programelor Comunitare.

Amenintari:

- tendinta demografica nefavorabila; - capacitatea de absorbtie limitata a fondurilorstructurale/adaptarea dificila la cerintele fondurilor structurale; - migratia unor sectoare

industriale catre locatii externe, n care costurile cu forta de munca sunt mai reduse; - migratia

externa a lucratorilor calificati si/sau a lucratorilor cu un nivel educational superior; -

competitivitatea economica si a ntreprinderilor scazuta n comparatie cu partenerii din UE, cu

consecinte n crearea locurilor de munca si astfel n diminuarea atractivitatii educatiei si

formarii; - cresterea nivelului saraciei determinate de cresterea preturilor produselor si

serviciilor; - continuarea restructurarii sectoarelor economice care va genera concedierimasive; - lipsa atractivitatii carierei didactice; - posibilitatea cresterii inechitatilor n furnizarea

educatiei si formarii profesionale, ca rezultat al procesului descentralizarii; - slaba capacitate

manageriala a autoritatilor administratiei locale si din nvatamnt n promovarea si sustinerea

reformelor, a unei reglementari mai bune si a unei bune guvernari; - starea precara de sanatate

a populatiei.

Analiza SWOT prezinta contextul general n care va opera POS DRU, n ceea ce

priveste elementele care sprijina atingerea obiectivelor sale, domeniile n care sunt necesare

interventii viitoare precum si cele mai putin favorabile aspecte, care pot periclita

implementarea sa.

2.3 Axele prioritare ale programului

25


26/68

2.3.1 Formarea profesionala in sprijinul cresterii economice

Axa Prioritara 1 Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice

si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere" are in vedere nevoia de modernizare si o mai

buna adaptare, atat a educatiei si formarii profesionale initiale, cat si a formarii profesionale

continue, la nevoile pietei muncii.

Domeniile majore de interventie sunt:

Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate;

Calitate in invatamantul superior;

Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare;

Calitate in formarea profesionala continua Programe doctorale si postdoctorale in sprijinul cercetarii.

Obiectivul general al acestei axe prioritare il reprezinta dezvoltarea rutelor flexibile de

invatare pe tot parcursul vietii si cresterea accesului la educatie si formare prin furnizarea unei

educatii initiale si continue moderne si de calitate, incluzand invatamantul superior si

cercetarea. Urmatoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului general:

imbunatatirea sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar si formarea

profesionala initiala, prin sustinerea unitatilor de invatamant in vederea imbunatatiriimanagementului si a capacitatii de furnizare a calificarilor relevante pentru piata muncii;

imbunatatirea sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul superior, prin sustinerea

universitatilor in vederea imbunatatirii managementului si a capacitatii de furnizare a

calificarilor relevante;

imbunatatirea calificarilor profesorilor, formatorilor si a altor categorii de personal din

educatie si formare, prin sprijinul acordat pentru formarea initiala si continua a acestora;

asigurarea calitatii in FPC, prin sprijinirea furnizorilor de FPC in vederea dezvoltarii

sistemului de asigurare si management al calitatii;

sprijinirea obtinerii de cunostinte si competente mai bune de catre tinerii cercetatori prin

studii doctorale si postdoctorale.

26


27/68

Contributia educatiei si formarii la cresterea si dezvoltarea economica a fost intens

studiata. Datele si studiile disponibile indica faptul ca educatia si formarea sunt principalii

factori care contribuie la dezvoltarea economica si la progres. Datele demonstreaza faptul ca

investitiile in educatie si formare genereaza cele mai importante castiguri si ca orice crestere anivelului de educatie al fortei de munca constituie un factor important de crestere economica.

Realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona este posibila doar in conditiile existentei unei forte

de munca inalt calificate si adaptabile, capabila sa utilizeze, in mod eficient, cunostintele si

noile tehnologii existente. Acest obiectiv poate fi realizat prin cresterea participarii la invatarea

pe tot parcursul vietii, cresterea nivelului de educatie, cresterea capacitatii sistemului de

educatie si formare profesionala initiala de a furniza competente si abilitati cerute de piata

muncii etc. Sistemele de educatie si formare profesionala trebuie sa fie dezvoltate simodernizate in vederea unei mai bune adaptari la nevoile in permanenta schimbare si la

evolutiile rapide din economie si societate.

Principalele grupuri tinta pentru aceasta axa prioritara sunt: personalul de conducere,

indrumare si control din sistemul MECT; manageri ai unitatilor de invatamant preuniversitar si

din universitati, inspectori, decidenti, alte categorii de personal implicat in activitati de

management al sistemului de educatie si formare profesionala initiala; membrii ai consiliilor

de administratie si ai comitetelor de asigurare a calitatii din unitatile de invatamantpreuniversitar si din universitati, experti implicati in evaluarea calitatii in educatie si formare

profesionala initiala, agenti de evaluare si acreditare; elevi si studenti, in special din

comunitatile sarace si rurale, roma si persoane cu dizabilitati; profesori si personal didactic;

instructori si formatori din invatamantul profesional si tehnic; consilieri pentru orientare in

cariera; mentori, mediatori, tutori, personal din gradinite; membrii ai CNFPA si ai comitetelor

sectoriale; doctoranzi si cercetatori.

Modernizarea si restructurarea sistemelor de educatie si formare vor fi sprijinite prin

interventiile FSE. In acest sens, POS DRU se va adresa sistemului si furnizorilor din

invatamantul preuniversitar, formarea profesionala initiala, invatamantul superior si formare

profesionala continua (FPC). Actiunile avute in vedere la nivel de sistem constau in

dezvoltarea de metodologii, instrumente si standarde, pentru prioritatile identificate:

27


28/68

dezvoltarea sistemelor de calificari, asigurarea si managementul calitatii, imbunatatirea

planificarii ofertelor de educatie si formare si a managementului educational, descentralizarea

efectiva a invatamantului preuniversitar, validarea si recunoasterea invatarii anterioare,

dezvoltarea dimensiunii incluzive in educatie si formare profesionala. In ceea ce privestefurnizorii de educatie si formare, interventiile FSE vor sprijini implementarea eficienta a noilor

instrumente, standarde si metodologii. La nivel de sistem si furnizori, vor fi sprijinite

programele de formare specifica a personalului, decidentilor si actorilor relevanti implicati in

dezvoltarea si implementarea masurilor de reforma si a noilor instrumente. Absenta unei

abordari de tip pe tot parcursul vietii in educatie, formare si ocupare limiteaza oportunitatile

de invatare pe tot parcursul vietii. Din aceasta perspectiva, este necesara o abordare coerenta si

sistemica a educatiei si formarii. Existenta unor sisteme si mecanisme operationale de validarea invatarii anterioare reprezinta o conditie necesara pentru acest demers; progrese ulterioare si

asigurarea coerentei sunt necesare, atat in educatie, cat si in formare. Introducerea invatarii pe

tot parcursul vietii ca principiu fundamental al sistemelor de educatie si formare trebuie sa fie

sustinuta prin recunoasterea in sistemul formal de educatie a competentelor anterior dobandite

in contexte nonformale si informale de invatare. Educatia si formarea bazate pe competente

reprezinta un factor esential pentru introducerea unei abordari de tipul pe tot parcursul vietii

in educatie, formare si ocupare, pentru asigurarea calitatii si pentru cresterea relevanteieducatiei si formarii fata de nevoile in permanenta schimbare ale pietei muncii. In acest sens,

POS DRU va sprijini dezvoltarea si implementarea Cadrului National al Calificarilor.

In ceea ce priveste asigurarea calitatii si managementul in educatia si formarea

profesionala initiala, in 2006 a devenit operational, la nivel de sistem, un cadru institutional

specific. Astfel, se poate observa ca, atat in invatamantul preuniversitar cat si in invatamantul

superior, se inregistreaza progrese in ceea ce priveste dezvoltarea de standarde si metodologii

pentru evaluarea si acreditarea furnizorilor de educatie si formare profesionala initiala. In

vederea accelerarii progreselor in acest domeniu, sprijinul FSE va viza, la nivel de sistem:

dezvoltarea, actualizarea si imbunatatirea ghidurilor, metodologiilor si standardelor de

asigurare a calitatii; sprijin specific pentru asigurarea si managementul calitatii, evaluare si

acreditare formarea si perfectionarea personalului din agentiile de asigurare a calitatii din

28


29/68

invatamantul preuniversitar si superior, evaluatori de calitate, inspectori scolari, actori

relevanti la nivel national care participa la managementul si asigurarea calitatii in educatie si

formare profesionala initiala. In acest domeniu, sprijinul FSE acordat furnizorilor de educatie

si formare profesionala initiala va completa actiunile intreprinse la nivel de sistem si va vizaurmatoarele tipuri de activitati: transpunerea standardelor, formarea si perfectionarea

personalului implicat in implementarea acestor standarde si metodologii (ex. manageri si

membri ai comitetelor de asigurare a calitatii din scoli si universitati etc.).

In vederea unei integrari durabile pe piata muncii, este necesara imbunatatirea si

actualizarea permanenta, prin programe de formare profesionala continua, a abilitatilor si

cunostintelor furnizate de catre sistemul de educatie si formare profesionala initiala. Daca, atat

educatia, cat si formarea profesionala continua esueaza in a furniza competente, cunostinte siabilitati relevante pentru piata muncii sau esueaza in a-si asigura, in mod reciproc,

complementaritatea, va creste riscul somajului pe termen lung. Astfel, asigurarea calitatii si

dezvoltarea sistemului de Formare profesionala continua devin elemente esentiale pentru

realizarea obiectivului de crestere a competitivitatii capitalului uman si o componenta

importanta a strategiei POS DRU. Dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic reprezinta

un obiectiv cheie al Strategiei Romaniei pentru Invatamantul Preuniversitar 2001- 2010.

Rezultatele pozitive obtinute pana in prezent (ex. standarde de pregatire profesionala,adaptarea curriculumului la cerintele specifice ale pietei locale a muncii/comunitatii locale

etc.) vor fi continuate, iar consolidarea si extinderea acestora va fi avuta in vedere in cadrul

strategiei POS DRU. Cu toate acestea, rutele de profesionalizare, in special cele de

profesionalizare progresiva, sunt considerate mai putin atractive decat rutele teoretice.

Eforturile intreprinse vor urmari cresterea atractivitatii educatiei si formarii profesionale

initiale, dezvoltarea standardelor de pregatire profesionala, cresterea eficacitatii parteneriatului

in planificarea si furnizarea de formare profesionala, cresterea capacitatii unitatilor din

invatamantul profesional si tehnic de a furniza programe de Formare profesionala continua si

de educatie a adultilor, imbunatatirea curriculumului din formarea profesionala initiala,

furnizarea competentelor specifice pentru dezvoltarea carierei si antreprenoriat, validarea

invatarii anterioare, dezvoltarea de rute flexibile de transfer si acces catre niveluri superioare

29


30/68

de educatie (in special, accesul in invatamantul superior), dezvoltarea unor legaturi mai stranse

cu piata muncii si sprijin pentru cresterea implicarii partenerilor sociali in formarea

profesionala etc. Sunt necesare investitii in vederea cresterii atractivitatii formarii profesionale

initiale/invatamantului profesional si tehnic pentru angajatori si pentru participantii laprocesele de invatare, pentru transformarea sa intr-un instrument important de echipare a

tinerilor cu competente cheie necesare pe tot parcursul vietii, de imbunatatire a cunostintelor si

competentelor persoanelor cu un nivel de calificare scazut si pentru reducerea fenomenului de

parasire timpurie a scolii.

Majoritatea eforturilor de dezvoltare a educatiei si formarii profesionale initiale depuse

pana in prezent s-au concentrat asupra nevoilor tinerilor, dar actiunile avute in vedere pentru

imbunatatirea capacitatii unitatilor de IPT de a furniza oferte de formare profesionala continuapentru populatia adulta vor crea premisele unui raspuns corespunzator la nevoile de formare

ale adultilor si ale lucratorilor in varsta pentru actualizarea abilitatilor si imbunatatirea

competentelor acestora. Activitatile specifice de dezvoltare a unui sistem de formare

profesionala initiala atractiva si de calitate, vor fi completate prin actiuni destinate dezvoltarii

profesionale a profesorilor, instructorilor si formatorilor.

Concluziile Consiliului si Comunicarea de la Maastricht privind Prioritatile

viitoare pentru imbunatatirea Cooperarii Europene in Educatie si Formare Profesionala:Universitatile reprezinta actorii principali in furnizarea fortei de munca inalt calificata si in

crearea de cunoastere. Din acest punct de vedere, se poate afirma ca universitatile se afla la

intersectia dintre cercetare, educatie si inovare si ca, din mai multe puncte de vedere, detin

cheia pentru dezvoltarea societatii si economiei bazate pe cunoastere. Sprijinul acordat

universitatilor pentru dezvoltarea ofertelor educationale trebuie sa urmareasca cresterea si

imbunatatirea capacitatii acestora de a forma studenti cu nivele superioare de calificare,

contribuind astfel la cresterea competitivitatii economice. Aceste activitati vor fi completate cu

actiuni de sprijin pentru cresterea accesului populatiei din mediul rural si din comunitatea

roma la invatamantul superior. Datele disponibile pentru Romania indica un grad relativ redus

de corelare intre ofertele educationale/calificarile furnizate de sistemul de educatie si formare

profesionala initiala, inclusiv invatamantul superior si cerintele pietei muncii. Din pacate, rata

30


31/68

ridicata a somajului in randul tinerilor sustine aceasta concluzie. Astfel, investitiile in educatie

ar trebui sa puna accentul pe asigurarea de competente cheie pentru toti si pe furnizarea unor

calificari adecvate, din punct de vedere cantitativ si structural, pentru cerintele in continua

schimbare ale pietei muncii. Imbunatatirea procesului de planificare in educatie si formareprofesionala initiala reprezinta primul pas pentru realizarea obiectivului de crestere a

relevantei si a capacitatii de a raspunde la cerintele pietei muncii. Cu sprijin FSE, experienta

anterioara din invatamantul profesional si tehnic (PRAI si PLAI) poate fi imbunatatita si

extinsa la nivelul tuturor furnizorilor de educatie si formare profesionala initiala, cu precadere

prin actiuni de formare specifica a decidentilor din scoli si a actorilor regionali si locali

relevanti implicati in procesul de planificare in educatie si formare. Dezvoltarea parteneriatelor

in educatie va asigura fundamentul pentru cresterea relevantei si capacitatii de raspuns aeducatiei la nevoile pietei muncii.

Cresterea relevantei educatiei si formarii pentru nevoile pietei muncii reprezinta un

obiectiv care va fi urmarit prin sprijinul FSE acordat furnizorilor de educatie, formare

profesionala initiala si Formare profesionala continua pentru imbunatatirea si diversificarea

ofertelor/programelor de studii si curriculumului. In acest sens, sprijinul FSE avut in

vedere pentru acesti furnizori va urmari cu precadere aspecte precum cresterea flexibilitatii

furnizarii educatiei si formarii profesionale, dezvoltarea unei educatii bazate pe competente siadaptarea programelor de educatie si formare la cadrul/sistemul calificarilor. Aceasta axa

prioritara va sprijini, de asemenea, dezvoltarea ofertelor de educatie si formare profesionala,

inclusiv dezvoltarea de curriculum (in special, componenta de curricula la dispozitia scolii), ca

parte a procesului de modernizare a sistemului de educatie si formare profesionala initiala si de

crestere a capacitatii de raspuns/adaptare la nevoile pietei muncii.

Ofertele de educatie si formare profesionala dezvoltate vor raspunde la urmatoarele

nevoi:

- necesitatea unei mai bune adaptari a ofertelor de educatie si formare profesionala la piata

muncii si la nevoile societatii bazate pe cunoastere, inclusiv prin dezvoltarea invatamantului

postliceal;

31


32/68

- furnizarea de competente cheie (asa cum sunt definite in documentele europene) pentru toti;

in acest caz, o atentie deosebita va fi acordata populatiei din zonele rurale si celei de etnie

roma.

Operatiunile promovate in vederea cresterii calitatii in invatamantul superior vor aveaca obiectiv furnizarea de programe de studii universitare mai bine adaptate la nevoile

studentilor, astfel incat sa faciliteze insertia acestora pe piata muncii, dupa absolvire. Oferta

universitara trebuie sa aiba in vedere, intr-o mai mare masura, evolutiile din economie si sa

asigure o mai buna corelare cu cerintele pietei muncii. Capacitatea sistemului de educatie de a

raspunde schimbarilor rapide de pe piata muncii si asigurarea calitatii in educatie si formare

profesionala initiala si continua sunt, in mod semnificativ, dependente de dezvoltarea continua

a resurselor umane din educatie, formare profesionala initiala si Formare profesionalacontinua. Formarea si perfectionarea profesorilor, formatorilor si a altor tipuri de personal

didactic din educatie si Formare profesionala continua, inclusiv formarea si perfectionarea in

parteneriat cu companii, vor contribui la realizarea obiectivului de imbunatatire a calificarii

capitalului uman.

Obiectivul politicii educationale din Romania, de asigurare a oportunitatilor egale si a

accesului egal la educatie de calitate pentru toti, poate fi realizat atunci cand cunostintele sunt

furnizate de profesori calificati. FSE va sprijini, astfel, atat dezvoltarea/imbunatatirea formariiinitiale a profesorilor (programele de licenta si masterat), cat si imbunatatirea formarii

continue a acestora. Eforturile avute in vedere pentru imbunatatirea formarii initiale a

profesorilor vor fi completate cu actiuni de dezvoltare a unei oferte flexibile de formare

continua. Formarea profesorilor va viza, atat pregatirea pedagogica, cat si metodica disciplinei.

Ca parte a actiunilor de imbunatatire a sistemelor de educatie si formare, precum si pentru

asigurarea accesului egal la educatie, sprijinul FSE va viza dezvoltarea programelor de

formare si perfectionare specifice pentru noile profesii in educatie si formare, a programelor de

formare si perfectionare a profesorilor in domenii legate de ocupatii noi si a celor derulate in

parteneriat cu companii.

Disparitatile existente intre mediul rural si urban, in ceea ce priveste calificarea cadrelor

didactice din invatamantul preuniversitar, tind sa afecteze realizarea obiectivului de asigurare a

32


33/68

accesului egal la educatie de calitate si capacitatea de ocupare a capitalului uman din mediul

rural. In ultimii ani, Guvernul Romaniei a depus eforturi semnificative in vederea reducerii

decalajului de calificare a profesorilor din educatie si formare profesionala initiala existent

intre mediul rural si urban. In cadrul POS DRU, in cazul zonelor rurale, actiunile de formare siperfectionare a profesorilor vor fi completate cu masuri de sprijin pentru extinderea practicii

mentorilor scolari si pentru formarea continua a acestora. In ceea ce priveste comunitatea

roma, vor fi intreprinse demersuri in vederea extinderii practicii mediatorilor scolari si pentru

formarea continua si dezvoltarea acestui tip de resurse umane. Aceste actiuni vor contribui, in

mod semnificativ la cresterea accesului si participarii la educatie. Eforturile intreprinse in

vederea asigurarii de personal calificat in educatie vor contribui la asigurarea accesului egal al

tuturor la educatia de calitate si vor fi complementare actiunilor intreprinse pentru dezvoltareaofertelor educationale si pentru cresterea gradului de constientizare si participare a comunitatii

la procesul de planificare, management si dezvoltarea continuturilor invatarii in educatie si

formare profesionala initiala.

In ceea ce priveste formarea profesionala continua (FPC), aceasta axa prioritara are ca

scop cresterea capacitatii sistemului public si privat de formare profesionala continua de a

furniza servicii de calitate in vederea sustinerii actiunilor de crestere a participarii la FPC.

Aceasta axa prioritara se va concentra, in principal, pe dezvoltarea sistemului (elaborarea siimplementarea de instrumente, mijloace, metodologii, standarde etc.), asigurarea si

managementul calitatii.

2.3.2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii

Axa Prioritara 2 Corelara invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii va

avea in vedere, la nivel national, asigurarea accesului egal al tuturor persoanelor la procesul de

invatare si formarea acelor competente si abilitati necesare integrarii durabile pe piata muncii.

Participarea scazuta la educatie are ca efect cresterea riscului de somaj, a somajului de lunga

durata sau de excludere de pe piata muncii. Avand in vedere faptul ca populatia de etnie roma

si persoanele din mediul rural sunt categoriile cele mai expuse riscului de parasire timpurie a

33


34/68

scolii, vor fi promovate masuri specifice care vor viza aceste grupuri. Diminuarea fenomenului

de parasire timpurie a scolii si sprijinul acordat pentru cresterea accesului si a participarii la

formarea profesionala continua vor avea o contributie importanta la promovarea invatarii si a

muncii pe tot parcursul vietii, sprijinind in acest fel integrarea pe piata muncii si ocuparea.Formarea profesionala continua va avea in vedere, de asemenea, asigurarea sanatatii

fortei de munca. In cadrul cursurilor de formare a angajatilor vor fi furnizate module specifice

privind mentinerea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidentelor de

munca. Vor fi sprijinite dezvoltarea parteneriatelor si tranzitia de la scoala la viata activa,

facilitandu-se insertia absolventilor pe piata muncii. Aceasta Axa Prioritara are in vedere

nevoile specifice ale indivizilor, atat pentru perioada in care sunt implicati intr-o forma de

educatie si pregatire profesionala initiala si/ sau continua, cat si dupa absolvire, ca si persoaneactive, problematica fiind abordata la nivel national. De asemenea, Axa Prioritara 2 abordeaza

evolutiile negative identificate la nivel national cu privire la fenomenul de parasire timpurie a

scolii, somaj ridicat in randul tinerilor, participare scazuta la FPC; amploarea acestor

fenomene necesita intreprinderea unor actiuni la nivel national, nu doar interventii regionale

care, realizate separat, pot avea efect si impact limitat.

Obiectivul principal al acestei axe prioritare il constituie facilitarea accesului la

educatie, cresterea ocupabilitatii si a nivelului de educatie si formare profesionala al resurselorumane printr-o abordare de tip pe tot parcursul vietii, in contextul societatii bazate pe

cunoastere. Urmatoarele obiective specifice vor contribui la atingerea obiectivului principal:

o mai buna tranzitie de la scoala la viata activa;

imbunatatirea participarii la programe de educatie de tip a doua sansa si prevenirea

parasirii timpurii a scolii, in special a grupurilor vulnerabile;

intarirea capacitatii intreprinderilor de a sprijini cresterea nivelului de calificare a angajatilor;

cresterea gradului de calificare a angajatilor.

Fundamentare:

In conformitate cu politicile si strategiile europene, invatarea pe tot parcursul vietii este

esentiala pentru dezvoltarea personala, civica si sociala, precum si din perspectiva cresterii

sanselor de ocupare. Invatarea se desfasoara in contexte diverse, atat in cadrul sistemului

34


35/68

formal de educatie si formare profesionala, cat si in afara acestuia. Promovarea invatarii pe tot

parcursul vietii deschide accesul la cunoastere si valorifica rezultatele invatarii dobandite atat

in contexte formale, cat si in contexte nonformale si informale, de la educatia timpurie pana la

studii postuniversitare si alte forme de educatie a adultilor.Dobandirea cunostintelor si competentelor pe parcursul intregii vieti este o conditie

esentiala pentru dezvoltarea individuala si profesionala, pentru cresterea capacitatii de ocupare

si de adaptare. Necesitatea de a moderniza sistemele de educatie si formare profesionala in

vederea inlaturarii barierelor dintre diversele contexte de invatare si a cresterii accesului si

participarii la invatare sunt prioritati ale politicilor nationale. Din perspectiva ocuparii,

modernizarea sistemelor de educatie si formare ar trebui sa urmareasca flexibilizarea

modalitatilor de furnizare, cresterea relevantei competentelor si cunostintelor furnizate pentrupiata muncii si cresterea accesului la invatare pe tot parcursul vietii.

Aceasta axa prioritara se concentreaza asupra invatarii pe tot parcursul vietii din

perspectiva beneficiilor acesteia pentru ocupare si dezvoltare profesionala individuala, prin

extinderea si diversificarea formelor de invatare, cresterea participarii la educatie si formare

profesionala, prin furnizarea de competente care sa faciliteze adaptarea rapida a absolventilor

la exigentele locului de munca. Romania se confrunta cu un fenomen accentuat de somaj in

randul tinerilor (rata somajului in randul tinerilor este de aproximativ 3,5 ori mai mare decatrata somajului general). Furnizarea unei oferte relevante pentru piata muncii, prin sistemul de

educatie si formare profesionala initiala, va contribui la diminuarea somajului in randul

tinerilor.

Un alt fenomen ingrijorator cu care se confrunta Romania este rata ridicata de parasire

timpurie a scolii. Asa cum a fost evidentiat si in capitolul 1, categoriile cele mai expuse acestui

fenomen sunt populatia roma, populatia saraca si cea din mediul rural, si din acest motiv,

interventiile FSE in cadrul acestui domeniu major de interventie vor avea in vedere, in special,

nevoile specifice ale acestor grupuri vulnerabile. Sansele de ocupare a unui loc de munca de

catre cei care parasesc timpuriu scoala sunt reduse, deoarece acestia nu poseda competentele

de baza si cunostintele necesare, iar acest lucru le afecteaza integrarea pe piata muncii. Astfel,

prevenirea si reducerea acestui fenomen vor crea, pe de o parte premisele pentru reducerea

35


36/68

somajului si, pe de alta parte vor contribui la imbunatatirea nivelului de calificare, deci a

competitivitatii capitalului uman din Romania. Amploarea fenomenului impune o abordare la

nivel national in vederea solutionarii adecvate a acestei probleme. Abordarea POS DRU

referitoare la parasirea timpurie a scolii include atat actiuni de prevenire, cat si de remediere,intr-o abordare integrata (ex. furnizarea serviciilor de orientare si consiliere, educatie

remediala, programe de tipul a doua sansa, campanii de constientizare, sprijin financiar).

Interventiile timpurii vor sprijini cresterea accesului la educatie si la servicii de orientare si

consiliere de calitate pentru elevii cu risc de parasire timpurie a scolii si pentru familiile lor.

Concluziile diverselor studii si anchete realizate subliniaza importanta educatiei prescolare in

prevenirea parasirii timpurii a scolii. Astfel, actiunile cofinantate in cadrul acestei axe

prioritare vor avea ca scop dezvoltarea si cresterea participarii la invatamantul prescolar, inspecial pentru grupurile cele mai expuse fenomenului de parasire timpurie a scolii.

Conform unei anchete realizate in 1999 de catre Institutul National de Statistica, doar

11% dintre intreprinderi au implementat programe de formare profesionala pentru angajati si

doar 5,4% dintre acestea au dezvoltat o strategie de dezvoltare a resurselor umane.

Aproximativ doua treimi dintre intreprinderi au preferat sa recruteze persoane noi decat sa

aloce resurse financiare pentru formarea profesionala a angajatilor. Intreprinderile mari sunt,

de regula, cele care desfasoara o politica activa de formare profesionala continua; IMMurilesunt mai putin interesate de politica DRU, fie pentru ca nu constientizeaza inca importanta

Formare profesionala continua, fie pentru ca nu au posibilitatea sa investeasca in dezvoltarea

resurselor umane.

Accesul la Formare profesionala continua este inegal. Angajatorii prefera sa sustina

formarea muncitorilor cu inalta calificare sau a tinerilor, decat a celor cu un nivel scazut de

calificare sau in varsta, a celor angajati pe perioada nedeterminata, decat a celor angajati pe

perioada determinata. Minoritatile, persoanele cu cerinte educationale speciale, populatia care

traieste in comunitati mici sau in zone rurale si somerii, au, de asemenea, un acces redus la

formare profesionala. Este important sa se asigure dezvoltarea de continuturi de formare

profesionala adecvate, metodologii si metode de predare individualizate si sa se acompanieze

ofertele de formare profesionala cu servicii de orientare a carierei pentru a raspunde astfel

36


37/68

nevoilor diferitilor participanti la FPC. Accesul la FPC in zonele rurale este foarte limitat.

Disponibilitatea ofertelor este, de asemenea, foarte limitata. Pentru a solutiona aceste

deficiente, in cadrul acestei Axe Prioritare, se va acorda o atentie deosebita zonelor rurale, prin

cresterea flexibilitatii furnizarii de formare profesionala continua (ex. unitati mobile deformare profesionala) si prin sprijin financiar pentru participantii la ormare profesionala

continua. Principalele domenii in care vor fi dezvoltate programe de formare profesionala

continua, inclusiv in mediul rural, sunt: servicii, constructii, infrastructura de transport,

energie, TIC si cercetare. Principalele grupuri tinta abordate in cadrul aceastei axe prioritare

sunt: elevi, studenti, angajati la primul loc de munca, ucenici; personal din intreprinderi,

desemnat a fi mentor pentru angajatii aflati la primul loc de munca, tutori pentru stagiile de

pregatire practica a elevilor, studenti si angajati,maistri de ucenicie; elevi din zonele rurale, dincomunitatile sarace, de etnie roma, precum si cei care au un nivel scazut de performanta

scolata; persoane care au parasit de timpuriu scoala si familiile lor; angajati, in special cei cu

un nivel scazut de calificare sau cei necalificati.

Domenii majore de interventie:

Tranzitia de la scoala la viata activa;

Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii;

Acces si participare la formare profesionala continua.

2.3.3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor

Obiectivul general al acestei axe prioritare este: promovarea culturii antreprenoriale,

flexibilitatii si adaptabilitatii prin sprijinirea fortei de munca si a intreprinderilor competente,

pregatite si adaptabile. Urmatoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului

general:

dezvoltarea antreprenoriatului, prin sprijinirea indivizilor pentru initierea afacerilor;

imbunatatirea nivelului de calificare al specialistilor din managementul si organizarea muncii;

cresterea nivelului de specializare a angajatilor, prin actualizarea si imbunatatirea

calificarilor;

37


38/68

cresterea nivelului de participare a partenerilor sociali si a ONGurilor in furnizarea de

servicii comunitatii.

Fundamentare:

Masurile luate pentru imbunatatirea adaptabilitatii intreprinderilor, in special aIMMurilor si a angajatilor la conditiile in schimbare, in special in vederea introducerii de

tehnologii moderne si

Date post:	08-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	partyano
View:	221 times
Download:	0 times

Masuri de Diminuare a Somajului in Romania

Documents