Masurarea, notarea si Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a reprezentarea grafica a

functiilor vitale si vegetativefunctiilor vitale si vegetative

-Temperatura-Temperatura-PulsPuls

-RespiratieRespiratie-Tensiune arterialaTensiune arteriala

-Greutate si inaltime corporalaGreutate si inaltime corporala-Eliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturiEliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturi

Foaia de temperaturaFoaia de temperatura

Urmarirea evolutiei bolilorUrmarirea evolutiei bolilor Parte integranta a foii de observatieParte integranta a foii de observatie Document medical, stiintific, medico-Document medical, stiintific, medico-

judiciarjudiciar Completata de asistenta care raspunde in Completata de asistenta care raspunde in

fata superiorilor si in fata legii pt. fata superiorilor si in fata legii pt. exactitatea si sinceritatea daelor incluseexactitatea si sinceritatea daelor incluse

Condusa exact, clar si ordonat, tinuta la Condusa exact, clar si ordonat, tinuta la curent pe orecurent pe ore

Cuprins:Cuprins:- Datele personale ale bv-uluiDatele personale ale bv-ului- Date principale legate de internarea luiDate principale legate de internarea luia.a. Numele si prenumele bolnavuluiNumele si prenumele bolnavuluib.b. VarstaVarstac.c. Data internarii Data internarii d.d. Diagnosticul de internareDiagnosticul de internaree.e. Numarul patului Numarul patului f.f. Numarul foii de observatie sau din registrul de Numarul foii de observatie sau din registrul de

internareinternare La externare se va incheia F.O prin introducerea dg. La externare se va incheia F.O prin introducerea dg.

de externare sub dg. de internare si data externariide externare sub dg. de internare si data externarii

Foaia de temperaturaFoaia de temperatura Sistem de coordonate adaptat reprezentarilor grafice ale Sistem de coordonate adaptat reprezentarilor grafice ale

functiilor de baza ale organismului : circulatia, respiratia, functiilor de baza ale organismului : circulatia, respiratia, termoreglarea si diurezatermoreglarea si diureza

Pe abcisaPe abcisa se noteaza timpul in cadrul caruia evolueaza se noteaza timpul in cadrul caruia evolueaza boala :boala :

a.a. Impartita pe zile de boalaImpartita pe zile de boalab.b. Zilele impartite in cate 2 jumatati: (D) dimineata si (S) Zilele impartite in cate 2 jumatati: (D) dimineata si (S)

searasearac.c. Deasupra coloanelor pentru zilele de boala data (ziua) Deasupra coloanelor pentru zilele de boala data (ziua)

iar dedesubt ziua de boala – nr. zilelor parcurse de l iar dedesubt ziua de boala – nr. zilelor parcurse de l inceputul bolii, socotind si zilele cat b-vul a stat acasa inceputul bolii, socotind si zilele cat b-vul a stat acasa inainte de internareinainte de internare

d.d. Pentru usurinta orientarii se obisnuieste ca perioadele de Pentru usurinta orientarii se obisnuieste ca perioadele de o saptamana sa fie notate in FO prin incercuirea sau o saptamana sa fie notate in FO prin incercuirea sau hasurarea zilelor a-7-a,a-14-a, a-21-ahasurarea zilelor a-7-a,a-14-a, a-21-a

Pe ordonata:Pe ordonata: a.a. Valorile temperaturii,Valorile temperaturii,b.b. Frecventa pulsului si a respiratieiFrecventa pulsului si a respiratieic.c. Valorile tensiunii arterialeValorile tensiunii arterialed.d. Cantitatile de urina/24 oreCantitatile de urina/24 oree.e. In medicina infantila:in plus 2 sisteme de In medicina infantila:in plus 2 sisteme de

coordonate:reprezentarea evolutiei coordonate:reprezentarea evolutiei greutatii corporale, reprezentarea grafica greutatii corporale, reprezentarea grafica a alimentelor consumatea alimentelor consumate

Culori si modalitati diferite de reprezentare:Culori si modalitati diferite de reprezentare:- La marginea stanga a FO: 4 ordonate paralele cu gradatii deosebite - La marginea stanga a FO: 4 ordonate paralele cu gradatii deosebite

corespunzatoareval. normale si patologice ale diurezei, respiratiei, pulsului corespunzatoareval. normale si patologice ale diurezei, respiratiei, pulsului si temperaturii.si temperaturii.

- Pentru indicarea val.normale spre partea inf. a foii una din liniile orizontale Pentru indicarea val.normale spre partea inf. a foii una din liniile orizontale este mai groasaeste mai groasa

- Linia groasa corespunde valorilor normaleLinia groasa corespunde valorilor normale- Deasupra liniei groase: val. in plus (hipertermie, tahicardie, hiperventilatie, Deasupra liniei groase: val. in plus (hipertermie, tahicardie, hiperventilatie,

oligurie), sub linia val. normale val.-val in minus (hipotermie,bradicardie, oligurie), sub linia val. normale val.-val in minus (hipotermie,bradicardie, hipoventilatie, oligurie)hipoventilatie, oligurie)

- Dedesubtul coordonatelor rubrici unde pot fi notate date asupra evolutiei Dedesubtul coordonatelor rubrici unde pot fi notate date asupra evolutiei bolii si tratamentului: greutate corporala,cant. lichidelor ingerate in 24 ore, bolii si tratamentului: greutate corporala,cant. lichidelor ingerate in 24 ore, nr. Si felul scaunelor, nr. Si felul varsaturilornr. Si felul scaunelor, nr. Si felul varsaturilor

- Foile sectilor de obstetrica rubrici pentru notarea zilnica a involutiei uterine Foile sectilor de obstetrica rubrici pentru notarea zilnica a involutiei uterine si a lohiilor, FO a b-vilor cu afectiuni bronho-pulmonare:cant. Zilnica de si a lohiilor, FO a b-vilor cu afectiuni bronho-pulmonare:cant. Zilnica de sputa expectoratasputa expectorata

- Val. cantitative se noteaza in cifre, cele calitative cu semne conventionale Val. cantitative se noteaza in cifre, cele calitative cu semne conventionale

1.1. Pe foaia de temp. se pot mentiona aparitia unor manifestari de boala, Pe foaia de temp. se pot mentiona aparitia unor manifestari de boala,

complicatii frisoane,eruptii, exanteme sau intervntii chirurgicalecomplicatii frisoane,eruptii, exanteme sau intervntii chirurgicale Regimul dietetic al pacientului, in partea inf. a foii de temp.:regim hidric, , Regimul dietetic al pacientului, in partea inf. a foii de temp.:regim hidric, ,

hidro, zaharat, lactat, regim pentru afectiunile parenchimatoase renalehidro, zaharat, lactat, regim pentru afectiunile parenchimatoase renale La sugari obligatorie introducerea alimentatiei complete in foaia de La sugari obligatorie introducerea alimentatiei complete in foaia de

temperatura, sub forma de grafice cantit. consumate (nu cele prescrise) in temperatura, sub forma de grafice cantit. consumate (nu cele prescrise) in grame. Felul alimentelor se noteaza prin culori conventionale care variaza de grame. Felul alimentelor se noteaza prin culori conventionale care variaza de la spital la spital: laptele de mama- rosu, laptele de vaca cu albastru, la spital la spital: laptele de mama- rosu, laptele de vaca cu albastru, preparatele de lapte acidulat cu verde, legumele cu galben, preparatele din preparatele de lapte acidulat cu verde, legumele cu galben, preparatele din fainoase-brunfainoase-brun

Foi de terapie intensiva la bolnavii in stare grava: alaturi de functiile vitale Foi de terapie intensiva la bolnavii in stare grava: alaturi de functiile vitale inregistrate din ora in ora si dinamica rezultatelor de laborator, cuprind si inregistrate din ora in ora si dinamica rezultatelor de laborator, cuprind si planul de ingrijire si tratamentul b-vului defalcat pe ore fixe. Se pastreaza la planul de ingrijire si tratamentul b-vului defalcat pe ore fixe. Se pastreaza la capatul paturilor de terapie intensiva.In lipsa acestora se ataseaz F.T 3 anexe:capatul paturilor de terapie intensiva.In lipsa acestora se ataseaz F.T 3 anexe:

- 1 notarea temp, puls.,T.A, resp, cantit de urina emise la intervale prescrise de 1 notarea temp, puls.,T.A, resp, cantit de urina emise la intervale prescrise de medicmedic

- 2 planul de adm. a medicamentelor, concretizat pe orar fix si pe doza2 planul de adm. a medicamentelor, concretizat pe orar fix si pe doza- 3 programul de alimentatie, hidratare, esalonat pe termene si cantit. Fixe si 3 programul de alimentatie, hidratare, esalonat pe termene si cantit. Fixe si

calculat dupa necesitatile hidrice si calorice a organismuluicalculat dupa necesitatile hidrice si calorice a organismului

2.2.

Alaturi de cantit. prescrise, as. va nota Alaturi de cantit. prescrise, as. va nota cantit consumate de bv., pt a reiesi cantit consumate de bv., pt a reiesi masura in care s-au putut respecta masura in care s-au putut respecta prescriptiile.prescriptiile.

Asist. Sta in permanenta cu bv., il Asist. Sta in permanenta cu bv., il supravegheaza(atat ziua cat si noaptea), supravegheaza(atat ziua cat si noaptea), trebuie sa recunoasca manifestarile trebuie sa recunoasca manifestarile fiziologice si patologice pt. a le putea nota fiziologice si patologice pt. a le putea nota in F.T. si a le raporta mediculuiin F.T. si a le raporta medicului

TemperaturaTemperatura Constanta 36-37°C datorita termoreglariiConstanta 36-37°C datorita termoreglarii Sist. neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare Sist. neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare

termic(temogeneza sau termoliza)termic(temogeneza sau termoliza) Caldura-rezultatul proceselor oxidative din organism.Intensitate Caldura-rezultatul proceselor oxidative din organism.Intensitate

variabila in raport cu temp. mediului ext.variabila in raport cu temp. mediului ext. Prin scaderea temp. aerului se intensifica arderile din organism- Prin scaderea temp. aerului se intensifica arderile din organism-

termogeneza creste.termogeneza creste. Organele principale ale termogenezei:muschii si ficatul.Organele principale ale termogenezei:muschii si ficatul. Daca temp mediului ext. scadeDaca temp mediului ext. scade, se excita receptorii piele care pe , se excita receptorii piele care pe

cale reflexa determina intensific area arderilor din organism cale reflexa determina intensific area arderilor din organism eliberand cantit. Necesare de caldura in vederea compensarii eliberand cantit. Necesare de caldura in vederea compensarii pierderilor.Daca temp. mediului continua sa scada- tot pe cale pierderilor.Daca temp. mediului continua sa scada- tot pe cale reflexa, conteractii musculare mici, traduse prin tremuraturi si reflexa, conteractii musculare mici, traduse prin tremuraturi si aparitia frisonului.Contractiile musc. In cursul frisonului intensifica aparitia frisonului.Contractiile musc. In cursul frisonului intensifica metabolismul- elibereaza o cantit. Mai mare de energie calorica, metabolismul- elibereaza o cantit. Mai mare de energie calorica, urcand temp. organismuluiurcand temp. organismului

Daca temp.mediului creste Daca temp.mediului creste intensitatea metabolismului scade, termogeneza intensitatea metabolismului scade, termogeneza diminueaza. Reglarea fizica intervine in mecanismul de pierdere a caldurii-prin diminueaza. Reglarea fizica intervine in mecanismul de pierdere a caldurii-prin convectie, prin radiatie, evaporarea apei prin piele, eliminarea caldurii cu aerul convectie, prin radiatie, evaporarea apei prin piele, eliminarea caldurii cu aerul expirat, prin fecalele si urinile eliminateexpirat, prin fecalele si urinile eliminate

Mecanismul intim al pierderii de Q de pe suprafata corpului - prin modificarea Mecanismul intim al pierderii de Q de pe suprafata corpului - prin modificarea calibrului vaselor sangvine din piele.calibrului vaselor sangvine din piele.

- Sub influenta frigului vasele(arterele) se contracta, curentul sangvin scade spre Sub influenta frigului vasele(arterele) se contracta, curentul sangvin scade spre suprafata corpului, aportul de Q din profunzime-mai mic, scade pierderea de Q.suprafata corpului, aportul de Q din profunzime-mai mic, scade pierderea de Q.

- Sub infl. Q vasele se dilata,aportul de sange la suprafata mai mare, pierderea Sub infl. Q vasele se dilata,aportul de sange la suprafata mai mare, pierderea de Q se intensificade Q se intensifica

- Daca temp mediului mai mare sau egala decat cea a corpului, pierderea de Q Daca temp mediului mai mare sau egala decat cea a corpului, pierderea de Q prin convectie si radiatie imposibila – se face prin secretia si evaporarea prin convectie si radiatie imposibila – se face prin secretia si evaporarea sudoralasudorala

- Cantit. de sudoare evaporata de pe suprafata corpului in 24 ore in cond. de Cantit. de sudoare evaporata de pe suprafata corpului in 24 ore in cond. de repaus 800 ml. Fiecare gram de sudoare-0,58 cal. Organismul pierde zilnic pe repaus 800 ml. Fiecare gram de sudoare-0,58 cal. Organismul pierde zilnic pe aceasta cale 400-500 cal.aceasta cale 400-500 cal.

- Evaporarea apei prin plamani si incalzirea aerului inspirat contrib. la pierderea Evaporarea apei prin plamani si incalzirea aerului inspirat contrib. la pierderea de Qde Q

- In stare normala prod. si pierderea de Q- in echilibru -> constanta temperaturii In stare normala prod. si pierderea de Q- in echilibru -> constanta temperaturii organismului.Cand acest echilibru este rupt:hipertermie si hipotermie.organismului.Cand acest echilibru este rupt:hipertermie si hipotermie.

Temp. org. int.- temp. centrala mai ridicata decat temp periferica si in funct. de Temp. org. int.- temp. centrala mai ridicata decat temp periferica si in funct. de intensit. starii de activit. a organelor((ficat-38°)intensit. starii de activit. a organelor((ficat-38°)

Oscilatii fiziolog. 0,5-1°. In axila temp. normala 36-37°. Temp. cea mai joasa dim. Oscilatii fiziolog. 0,5-1°. In axila temp. normala 36-37°. Temp. cea mai joasa dim. Intre orele 4-5. Orele 9-10 se ridica usor, cele mai mari valori spre seara intre orele Intre orele 4-5. Orele 9-10 se ridica usor, cele mai mari valori spre seara intre orele 16-20.Aceste variatii legate de gradul de activit. Diurna sau nocturna.16-20.Aceste variatii legate de gradul de activit. Diurna sau nocturna.

Oscilatii fiziolog ale temp. cu varsta.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la Oscilatii fiziolog ale temp. cu varsta.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la batrani.batrani.

In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste.In a II-a jumatate a ciclului In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste.In a II-a jumatate a ciclului menstrual, in cursul sarcinii- ascensiuni de temp.menstrual, in cursul sarcinii- ascensiuni de temp.

In cond. patologice temp. poate sa scada sub 36°- hipotermie, sau poate sa creasca In cond. patologice temp. poate sa scada sub 36°- hipotermie, sau poate sa creasca peste 37°C- hipertermie.peste 37°C- hipertermie.

Masurarea si inreg. sistematica a temp bv.dupa un orar fix- sarcina elementara a Masurarea si inreg. sistematica a temp bv.dupa un orar fix- sarcina elementara a ingrij. bv.ingrij. bv.

Masurarea temp- cu termometrulMasurarea temp- cu termometrul Inainte de introd. Termometrului aprecierea temp. cprporale-prin palpareInainte de introd. Termometrului aprecierea temp. cprporale-prin palpare Dosul mainii sensibilit mai mare fata de variatiile de temp.Dosul mainii sensibilit mai mare fata de variatiile de temp. Temp. periferica nu coresp. cu temp. internaTemp. periferica nu coresp. cu temp. interna

Temp. axilara indica temp. periferica(axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). Cu 4-5 Temp. axilara indica temp. periferica(axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). Cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat temperatura centralazecimi de grad mai joasa decat temperatura centrala

Metoda mai simpla si comoda-utilizata mai des in practica. Se sterge axila cu un Metoda mai simpla si comoda-utilizata mai des in practica. Se sterge axila cu un prosop, se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf. axilei apoi se prosop, se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf. axilei apoi se apropie bratul bv-ului de trunchi, iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata apropie bratul bv-ului de trunchi, iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui. Termometrul se mentine in groapa axilara 10 min. Dupa citirea anterioara a toracelui. Termometrul se mentine in groapa axilara 10 min. Dupa citirea temp. termometrul se dezinfecteaza.temp. termometrul se dezinfecteaza.

Masurarea temp. in plica inghinala: la bv– slabiti si la copiii mici. Bv. Sta in decubit Masurarea temp. in plica inghinala: la bv– slabiti si la copiii mici. Bv. Sta in decubit lateral. Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazinlateral. Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin

Masurarea temp. in cavit bucala nu este destul de precisa, caci gura nu constituie o Masurarea temp. in cavit bucala nu este destul de precisa, caci gura nu constituie o cavit. perfect inchisa: din cauza resp o parte a cald. bucale se pierdeprin curentii de cavit. perfect inchisa: din cauza resp o parte a cald. bucale se pierdeprin curentii de aer ai resp. La b-vii slabiti unde axila nu poate fi suficient de inchisa si in afectiunile aer ai resp. La b-vii slabiti unde axila nu poate fi suficient de inchisa si in afectiunile dermatologice axilare bilaterale. Nu este recomandata in afectiunile cavit bucale si in dermatologice axilare bilaterale. Nu este recomandata in afectiunile cavit bucale si in imbolnav. Cailor resp sup. Contraindicata la b-vii nelinistiti, alienati,la copiiimbolnav. Cailor resp sup. Contraindicata la b-vii nelinistiti, alienati,la copii

Masurarea temp in rect. Bv-ul asezat in decubit lat, cu membrele inf. In semiflexie. Masurarea temp in rect. Bv-ul asezat in decubit lat, cu membrele inf. In semiflexie. Rezewrvorul termometrului uscat se cufunda in ulei sau se unge cu vaselina si apoi Rezewrvorul termometrului uscat se cufunda in ulei sau se unge cu vaselina si apoi se introduce fara violenta in rect la o adancime de 4-5 cm. timp de 5 min.. Copiii mici se introduce fara violenta in rect la o adancime de 4-5 cm. timp de 5 min.. Copiii mici culcati pe spate, se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in culcati pe spate, se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in rect.Termometrul fixat cu mana de examinator in timpul efectuarii masurarii.rect.Termometrul fixat cu mana de examinator in timpul efectuarii masurarii.

CI . In bolile rectului si la b-vii agitatiCI . In bolile rectului si la b-vii agitati

Masurarea temp. in vagin. Se procedeaza Masurarea temp. in vagin. Se procedeaza ca si la masurarea rectala, introducandu-ca si la masurarea rectala, introducandu-se termometrul in vagin. CI in bolile se termometrul in vagin. CI in bolile aparatului genital feminin.Temp. rectala si aparatului genital feminin.Temp. rectala si vaginala se apropie mai mult de temp vaginala se apropie mai mult de temp axilara. In afectiunile inflamat. abdominale axilara. In afectiunile inflamat. abdominale ca apendicita, anexita, peritonita-temp ca apendicita, anexita, peritonita-temp rectala se ridica in mod disproportionat rectala se ridica in mod disproportionat fata de cea axilara, ajungand la o diferenta fata de cea axilara, ajungand la o diferenta de 1-2°Cde 1-2°C

Dupa grd de hipertermie masurata in axila, reactia febrila se imparte:Dupa grd de hipertermie masurata in axila, reactia febrila se imparte:- Temperatura normala 36-37°Temperatura normala 36-37°- Temperatura subfebrila 37-38°Temperatura subfebrila 37-38°- Febra moderata 38-39°Febra moderata 38-39°- Febra ridicata 39-41°Febra ridicata 39-41°- Hiperpirexie 41-42°Hiperpirexie 41-42° In evolutia febrei 3 perioade:In evolutia febrei 3 perioade:- Perioada initiala sau de invazie a febrei. Febra poater urca brusc, in decurs de cateva Perioada initiala sau de invazie a febrei. Febra poater urca brusc, in decurs de cateva

ore, atingand 39- 40°in pneumonie manifestata prin frison de debut.ore, atingand 39- 40°in pneumonie manifestata prin frison de debut.- Perioada de stare de la cateva ore pana la cateva sapt.Dupa oscilatiile zilnice ale Perioada de stare de la cateva ore pana la cateva sapt.Dupa oscilatiile zilnice ale

temp deosebim:temp deosebim:a.a. Subfebrilitate rigida in ferastrau. Temp. nu depaseste 37,4°C iar oscilatiile in cursul Subfebrilitate rigida in ferastrau. Temp. nu depaseste 37,4°C iar oscilatiile in cursul

zilei sunt de 0,1-0,2°C. Aceasta febra este neinfectioasazilei sunt de 0,1-0,2°C. Aceasta febra este neinfectioasab.b. Subfebrilitate cu oscilatii “fiziologice” temp. ajunge pana la 37,6 °-37,8°, iar oscilatiile Subfebrilitate cu oscilatii “fiziologice” temp. ajunge pana la 37,6 °-37,8°, iar oscilatiile

sunt de 0,4 – 0,5°C. Se intalneste in infectiile de focar si in tuberculoza pulmonara sunt de 0,4 – 0,5°C. Se intalneste in infectiile de focar si in tuberculoza pulmonara incipienta.incipienta.

c.c. Febra continua bv. este tot timpul febril, dar oscilatiile dintre temperatura de Febra continua bv. este tot timpul febril, dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nu depasesc 1 °C. Intalnita in pneumonie, febra tifoida, dimineata si cea de seara nu depasesc 1 °C. Intalnita in pneumonie, febra tifoida, tifos exantematictifos exantematic

d. Febra remitenta oscil. dintre temp. de dim. si cea de seara depasesc 1°, dar temp se d. Febra remitenta oscil. dintre temp. de dim. si cea de seara depasesc 1°, dar temp se mentine tot timpul deasupra val normale. Se intalneste in septicemii, supuratii, TBC mentine tot timpul deasupra val normale. Se intalneste in septicemii, supuratii, TBC pulm. Grava, unele forme de bronhopneumonii.pulm. Grava, unele forme de bronhopneumonii.

e. Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de e. Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de cateva grade, temperatura minima atingand val. normale. Temp. se ridica brusc sub cateva grade, temperatura minima atingand val. normale. Temp. se ridica brusc sub forma de acces pt. cateva ore dupa care scade sub 37°. Intalnita in septicemii si forma de acces pt. cateva ore dupa care scade sub 37°. Intalnita in septicemii si anumite forme de TBC.anumite forme de TBC.

f. Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente, dar accesele se repeta f. Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente, dar accesele se repeta la acelasi interval de timp putand fi separate si de zile afebrile.Intalnita in malarie. la acelasi interval de timp putand fi separate si de zile afebrile.Intalnita in malarie. Accesele zilnice(febra cotidiana), la 2 zile (febra terta), sau la 3 zile (febra cvarta).Accesele zilnice(febra cotidiana), la 2 zile (febra terta), sau la 3 zile (febra cvarta).

g. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice g. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice de 3-5°C, cu scaderi bruste pana la temperatura subnormala. Intalnita in septicemii si de 3-5°C, cu scaderi bruste pana la temperatura subnormala. Intalnita in septicemii si forme grave de TBC.forme grave de TBC.

h. Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. continua, alterneaza cu perioade h. Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. continua, alterneaza cu perioade afebrile de acceasi durata.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna.afebrile de acceasi durata.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna.

i. Febra ondulanta per. frebrile alterneaza cu per. afebrile ca si febra de tip recurent, i. Febra ondulanta per. frebrile alterneaza cu per. afebrile ca si febra de tip recurent, trecerea de la per. afebrila la cea febrila nu se face brus, ci treptat prin oscilatii trecerea de la per. afebrila la cea febrila nu se face brus, ci treptat prin oscilatii asccendente si descendente, dand curbei aspectul unei linii ondulante. Intalnita in asccendente si descendente, dand curbei aspectul unei linii ondulante. Intalnita in brucelozabruceloza

j. Febra de tip invers: temp. minima se inregistreaza seara, j. Febra de tip invers: temp. minima se inregistreaza seara, iar temp. maxima dim.Caracteristica pt. TBC gravaiar temp. maxima dim.Caracteristica pt. TBC grava

k. Febra neregulata ascensiunile si scaderile de temp. nu k. Febra neregulata ascensiunile si scaderile de temp. nu pot fi sistematizate.pot fi sistematizate.

3. Perioada de declin sau stadiul de defervescenta, 3. Perioada de declin sau stadiul de defervescenta, asemanatoare debutului, poate fi brusca sau critica si asemanatoare debutului, poate fi brusca sau critica si lenta. In caz de terminare brusca a febrei, temp. scade in lenta. In caz de terminare brusca a febrei, temp. scade in cateva ore la normal sau chiar sub nor. Totul se termina cateva ore la normal sau chiar sub nor. Totul se termina cu transpiratii abundente si poliurie(ex. Pneumonie sau cu transpiratii abundente si poliurie(ex. Pneumonie sau tifos exantematic).tifos exantematic).

Scadere lenta , temp. scade incet in mai multe zile prin Scadere lenta , temp. scade incet in mai multe zile prin oscilatii descendente: febra tifoida sau scarlatinaoscilatii descendente: febra tifoida sau scarlatina

Hipotermia Temp. organismului scade sub Hipotermia Temp. organismului scade sub 36°. Determinata de o pierdere excesiva 36°. Determinata de o pierdere excesiva de (pers. expuse frigului puternic), scadere de (pers. expuse frigului puternic), scadere pronuntata a metabolismului si diminuarea pronuntata a metabolismului si diminuarea arderilor din organism( in inanitie,tulb. arderilor din organism( in inanitie,tulb. endocrine, insuficienta circulatorie, endocrine, insuficienta circulatorie, afectiuni cardiopulmonare, coma hepatica, afectiuni cardiopulmonare, coma hepatica, pierderi masive de sange, anemii pierderi masive de sange, anemii inaintate, interventie a sist. nervos central.inaintate, interventie a sist. nervos central.

PulsulPulsul Reflecta starea functionala a inimii si arterelorReflecta starea functionala a inimii si arterelor Luarea pulsului orice artera care poate fi comprimata pe un plan Luarea pulsului orice artera care poate fi comprimata pe un plan

osos:radiala, temporala superficiala, carotida, humerala, femurala, pedioasaosos:radiala, temporala superficiala, carotida, humerala, femurala, pedioasa Repaus fizic si psihic 5-10 min inainte de numaratoare. Bratul b-vului Repaus fizic si psihic 5-10 min inainte de numaratoare. Bratul b-vului

sprijinit pt. ca musculatura antebratului sa se relaxeze.sprijinit pt. ca musculatura antebratului sa se relaxeze. Se repereaza santul radial-numit santul pulsului, pe extremitatea distala a Se repereaza santul radial-numit santul pulsului, pe extremitatea distala a

antebratului, in continuarea policeluiantebratului, in continuarea policelui Palparea pulsului cu vf. degetelor: index, mediu si inelarPalparea pulsului cu vf. degetelor: index, mediu si inelar Frecventa pulsului la adultul sanatos 70-80/min.Frecventa pulsului la adultul sanatos 70-80/min. In cond fiziologice, frecventa pulsului variaza dupa:sex, varsta,inaltimea In cond fiziologice, frecventa pulsului variaza dupa:sex, varsta,inaltimea

corpului, effort, emotii, pozitia corpului, stari fiziologice. Pulsul femeilor este corpului, effort, emotii, pozitia corpului, stari fiziologice. Pulsul femeilor este cu 7-8 batai mai frecvent decat al barbatilor.cu 7-8 batai mai frecvent decat al barbatilor.

La nou-nascut 130-140 pe minLa nou-nascut 130-140 pe min La copilul mic 100-120 pe minutLa copilul mic 100-120 pe minut La 10 ani 90-100 pe minutLa 10 ani 90-100 pe minut La 20 de ani 60-80/minLa 20 de ani 60-80/min La 60 de ani in sus 72-84 pe minutLa 60 de ani in sus 72-84 pe minut

La pers. Inalte, pulsu este mai rar decat la cele scundeLa pers. Inalte, pulsu este mai rar decat la cele scunde In pozitia culcat, pulsul mai rar decat in pozitia sezand.In picioare este mai frecventIn pozitia culcat, pulsul mai rar decat in pozitia sezand.In picioare este mai frecvent Se accelereaza in caz de efort fizic sau psihic, in caz de emotii, tensiune nervoasa, Se accelereaza in caz de efort fizic sau psihic, in caz de emotii, tensiune nervoasa,

precum si in cursul digestiei.In timpul somnului, datorita reducerii necesitatilor precum si in cursul digestiei.In timpul somnului, datorita reducerii necesitatilor energetice ale organismului, frecventa pulsului scade fata de starea de veghe.energetice ale organismului, frecventa pulsului scade fata de starea de veghe.

Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosuNotarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu Frecventa pulsului poater sa creasca sau sa scada in cazuri patologiceFrecventa pulsului poater sa creasca sau sa scada in cazuri patologice Pulsul tahicardic de cauze cardiace si extracardiace. Nr pulsatiilor 150-200 pe minut.Pulsul tahicardic de cauze cardiace si extracardiace. Nr pulsatiilor 150-200 pe minut. Pt. fiecare grad de temperatura, pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minutPt. fiecare grad de temperatura, pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minut In caz de insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite, endocardite, In caz de insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite, endocardite,

leziuni valvulare, colaps circulator), anemii inaintate, hemoragii abundente, unele leziuni valvulare, colaps circulator), anemii inaintate, hemoragii abundente, unele intoxicatii, tulburari cardiace de natura nervoasa si endocrinaintoxicatii, tulburari cardiace de natura nervoasa si endocrina

PULSUL BRADICARDIC cauze cardiace si extracardiace Nr. pulsatiilor poate sa PULSUL BRADICARDIC cauze cardiace si extracardiace Nr. pulsatiilor poate sa scada la 60-50-40 pe minut sau mai putinscada la 60-50-40 pe minut sau mai putin

Apare in miocardite acute (difterica, tifica), mixedem, icter accentuat, intoxicatia cu Apare in miocardite acute (difterica, tifica), mixedem, icter accentuat, intoxicatia cu digitala, mercur etc. In afectiunile care maresc tensiunea intracraniana ca:hemoragia digitala, mercur etc. In afectiunile care maresc tensiunea intracraniana ca:hemoragia cerebrala, tumorile intracraniene, unele meningite, precum si in cazuri de inanitie.cerebrala, tumorile intracraniene, unele meningite, precum si in cazuri de inanitie.

Ritmicitate: ritmic si aritmicRitmicitate: ritmic si aritmic In stare normala volumul si intensitatea pulsatiilor :uniforma, pauzele dintre In stare normala volumul si intensitatea pulsatiilor :uniforma, pauzele dintre

pulsatii egalepulsatii egale In inspir pulsul mai frecvent, in expir mai rarIn inspir pulsul mai frecvent, in expir mai rar Aritmia suferinta a sistemului nervos central, cerebro spinal sau simpaticAritmia suferinta a sistemului nervos central, cerebro spinal sau simpatic In timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chiar dispare complet, pentru ca In timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chiar dispare complet, pentru ca

in expiratie sa reapara normal sau sa se intensifice –pulsul paradoxal in expiratie sa reapara normal sau sa se intensifice –pulsul paradoxal KUSSMAUL.KUSSMAUL.

Volumul si amplitudinea pulsului:mare sau mic. Se micsoreaza pe masura Volumul si amplitudinea pulsului:mare sau mic. Se micsoreaza pe masura ce ne indepartam de inima. Determinat de cantitatea de sange pe care ce ne indepartam de inima. Determinat de cantitatea de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole. Amplitudine mai mare cand inima o arunca in artere in cursul unei sistole. Amplitudine mai mare cand inima este normala sau hipertrofiata, lucreaza energic si nu este nici un inima este normala sau hipertrofiata, lucreaza energic si nu este nici un obstacol in calea sangelui. In caz de tahicardie,sau in caz de prezenta a obstacol in calea sangelui. In caz de tahicardie,sau in caz de prezenta a unui obstacol in calea sangelui(stenoza aortica) pulsul este mic.unui obstacol in calea sangelui(stenoza aortica) pulsul este mic.

Tensiunea pulsului:dura sau moale. Determinata de valoarea fortei de Tensiunea pulsului:dura sau moale. Determinata de valoarea fortei de contractie a inimii. Pulsul dur in cazul afectiunilor insotite de hipertrofia contractie a inimii. Pulsul dur in cazul afectiunilor insotite de hipertrofia ventriculului stang.Tensiunea pulsului scade in cazuri in care scade forta de ventriculului stang.Tensiunea pulsului scade in cazuri in care scade forta de contractie a inimii. contractie a inimii.

Celeritatea pulsului iuteala de ridicare si Celeritatea pulsului iuteala de ridicare si de disparitie a undei pulsatile-viteza de de disparitie a undei pulsatile-viteza de efectuare a pulsatiei: celer sau tard.efectuare a pulsatiei: celer sau tard.

Celer in insuficienta aortica, caci unda Celer in insuficienta aortica, caci unda pulsatila dispare repedepulsatila dispare repede

In stenoza aortica, aterioscleroza, cand In stenoza aortica, aterioscleroza, cand elasticitatea vaselor este mai redusa-elasticitatea vaselor este mai redusa-pulsul are o durata mai lunga: este tardpulsul are o durata mai lunga: este tard

RespiratiaRespiratia 1. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la 1. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la

plamani si se distribuie in alveolele pulmonareplamani si se distribuie in alveolele pulmonare 2. Etapa sangvina: schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele 2. Etapa sangvina: schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele

circulatiei mici. Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasandu-circulatiei mici. Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasandu-se in acelasi timp de CO2 si de apase in acelasi timp de CO2 si de apa

3. Etapa circulatorie transportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la 3. Etapa circulatorie transportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare.alveolele pulmonare pentru eliminare.

4. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul 4. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex enzimatic, in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea unui sistem complex enzimatic, in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere, iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi asigurarii proceselor de ardere, iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamanieliminat prin plamani

Respiratia in stare normala se face linistit, fara nici un effortRespiratia in stare normala se face linistit, fara nici un effort Miscarile cutiei sunt simetrice, ritmice si abia vizibileMiscarile cutiei sunt simetrice, ritmice si abia vizibile Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa

sex si varstasex si varsta Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si

numararea miscarilor respiratorii pe minut.numararea miscarilor respiratorii pe minut. Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine, frecventa Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine, frecventa

respiratorie, TA, determinarea frecventei pulsuluirespiratorie, TA, determinarea frecventei pulsului

Tipul respirator:Tipul respirator: La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior, realizat prin La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior, realizat prin

ridicarea si proiectarea inainte a sternuluiridicarea si proiectarea inainte a sternului La barbati se dilata mai mult diametrul transversal, iar la copii si La barbati se dilata mai mult diametrul transversal, iar la copii si

batrani mai mult diametrul vertical, prin contractia diafragmului.batrani mai mult diametrul vertical, prin contractia diafragmului. Respiratia va fi si la barbati de tip costal superiorRespiratia va fi si la barbati de tip costal superior In cazul:In cazul:- Afectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiereAfectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiere- Simfize pleuraleSimfize pleurale- MeteorismMeteorism- AscitaAscita- Paralizia nervilor freniciParalizia nervilor frenici- Dispnee foarte pronuntataDispnee foarte pronuntata- Respiratia devine abdominala si la femei:Respiratia devine abdominala si la femei:- In caz de nevralgii intercostaleIn caz de nevralgii intercostale- Paralizia muschilor toraceluiParalizia muschilor toracelui

Simetria miscarilor respiratorii:Simetria miscarilor respiratorii: Miscarile respiratorii ale celor 2 hemitorace-simetrice.Miscarile respiratorii ale celor 2 hemitorace-simetrice. Hemitoracele bolnav isi limiteaza miscarile sau se Hemitoracele bolnav isi limiteaza miscarile sau se

imobilizeaza comple in cazul:imobilizeaza comple in cazul:- Dureri accentuate ale peretelui toracic sau ale pleureiDureri accentuate ale peretelui toracic sau ale pleurei- Paralizia musculaturii unui hemitoraceParalizia musculaturii unui hemitorace- Scoaterea din functiune totala sau partiala a unui plamanScoaterea din functiune totala sau partiala a unui plaman- Colectii pleurale abundenteColectii pleurale abundente- Pneumonie masivaPneumonie masiva- Obturarea unei bronhii principaleObturarea unei bronhii principale

Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica paralel cu frecventa Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica paralel cu frecventa respiratiei. Frecventa mai mare a respiratiei este insotita este respiratiei. Frecventa mai mare a respiratiei este insotita este insotita de micsorarea amplitudinii, iar scaderea frecventei de insotita de micsorarea amplitudinii, iar scaderea frecventei de marirea amplitudinii.marirea amplitudinii.

Frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex, varsta, pozitie, Frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex, varsta, pozitie, activitate musculara, temperatura mediului ambiant, starea de activitate musculara, temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe veghe sau somn. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut, iar la femei de 18-20. Daca frecventa respiratiei se minut, iar la femei de 18-20. Daca frecventa respiratiei se accelereaza-tahipnee in caz contrar-bradipnee.accelereaza-tahipnee in caz contrar-bradipnee.

La nou-nascuti numarul inspiratiilor este de 40-50 pe minut scazand La nou-nascuti numarul inspiratiilor este de 40-50 pe minut scazand treptat pana in jurul varstei de 30 de ani cand se stabilizeaza l treptat pana in jurul varstei de 30 de ani cand se stabilizeaza l cifrele de mai sus.cifrele de mai sus.

In poz. culcat, frecventa este mai mica decat in poz sezand. In In poz. culcat, frecventa este mai mica decat in poz sezand. In picioare nr. resp creste si mai mult. Activit. musc. necesita un aport picioare nr. resp creste si mai mult. Activit. musc. necesita un aport mai mare de O2.In somn nr. resp. scade. Cresterea temp. mediului mai mare de O2.In somn nr. resp. scade. Cresterea temp. mediului determina cresterea paralela a frecventei resp.Polipneea apare la determina cresterea paralela a frecventei resp.Polipneea apare la temp. mai inalta- mijloc de pierdere a caldurii din organism.temp. mai inalta- mijloc de pierdere a caldurii din organism.