Masterplan Deseuri

Recipient: Florian Burnar – Director, Autoritatea de Management pentru POS Mediu - Ministerul Mediului Liliana Chirila – Director, Directia Fonduri Structurale - Ministerul Mediului

Componenta Deseuri Activitate 1.3: Elaborarea a cinci aplicatii in domeniul gestionarii deseurilor Rezultat: Master Plan 2008-2038 pentru sistemul integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului Dolj “Asistenta Tehnica pentru Pregatire de Proiecte” (TAPPP) Phare 2005/017-553.04.03/08.01 / EuropeAid/123067/D/SER/RO Consortium:

• Rambøll, Denmark (lead company) • Rambøll, Romania • Fichtner, Germany • Interdevelopment, Romania • PM, Ireland • PM International Services, Romania

Elaborat de:

Madalin Cucinschi - Adjunct pentru judetul Dolj – echipa de management - componenta deseuri

Oana Musuroaea - Expert mediu Razvan Caragea - Inginer constructii civile Gheorghe Paduraru - Inginer geotehnic Anghel Eugen - Inginer geotehnic Gheorghe Pahoncea - Inginer topograf Alex Pascariu - Inginer topograf Radu Pahoncea - Inginer topograf Hila Ovidiu - Proiectant Jiletcovici Iulian - Inginer electromecanic Victoria Goldenberg - Expert financiar Oprea Cristina - Expert institutional

Aprobat de: Ghassan Obid - Sef – echipa de management - componenta _ deseuri

Sef proiect: Adresa office: Tel: E-mail:

Daniela Cancescu Ministerul Mediului Str. Libertatii nr. 12, camera 304 E Bucuresti +40-729-800085 [email protected]

ISSUE DATE ORIG AUTH CHK

REVIEW APPRVD TAPPP

APPRVD CLIENT

DESCRIPTION

A 15.09.08 RP/CD GO

Master Plan, Judet Dolj

B 28.10.08 RP/CD GO Master Plan, Judet Dolj

Technical Assistance for the Pipeline of Projects Preparation PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01

Master Plan „Sistem Integrat de Gestionare a deşeurilor - Judetul Dolj”

1

Master Plan pentru

„Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor - Judetul Dolj”

Martie 2009



2

CUPRINS

REZUMAT ..........................................................................................................................12

Obiectivele si scopul Master Planului .................................................................................12

Situatia existenta si deficiente ............................................................................................13

Sortarea, compostarea şi tratarea deşeurilor .....................................................................15

Depozite conforme .............................................................................................................15

Depozite neconforme în zonele urbane .............................................................................16

Locaţii de depozitare în zona rurală ...................................................................................16

Proiecte locale privind gestionarea deseurilor aflate in implementare in judetul Dolj.........16

Proiectii...............................................................................................................................17

Obiectivele si tintele sistemului integrat al managementului deseurilor .............................19

Analiza optiunilor ................................................................................................................20

Strategia judeteana ............................................................................................................23

Plan de investitii pe termen lung ........................................................................................24

Analiza economico – financiara..........................................................................................28

Macro-suportabilitatea........................................................................................................37

Investiţii de infrastructura prioritara ....................................................................................42

1. INTRODUCERE ............................................................................................................ 47

1.1 Prezentarea proiectului...........................................................................................47

1.1.1 Cadrul General ...............................................................................................47

1.1.2 Părţile interesate.............................................................................................47

1.2 Obiectivele Proiectului ............................................................................................49

1.3 Structura Master Planului .......................................................................................51

2. SITUATIA EXISTENTA................................................................................................. 52

2.1 Rezumat .................................................................................................................52

2.2 Aria Proiectului .......................................................................................................53

2.2.1 Localizare .......................................................................................................53

2.2.2 Date demografice ...........................................................................................54

2.2.3 Suprafata judetului..........................................................................................57

2.2.4 Dezvoltarea economica ..................................................................................57

2.2.5 Obiective istorice si culturale ..........................................................................63

2.2.6 Scurta descriere a caracteristicilor gestionarii deseurilor in judetul Dolj .........63



3

2.3 Caracteristici naturale.............................................................................................70

2.3.1 Mediu înconjurător ..........................................................................................70

2.3.2 Clima...............................................................................................................71

2.3.3 Peisagistica si topografie ................................................................................73

2.3.4 Geologie si hidrogeologie ...............................................................................74

2.3.5 Ecologie si arii „sensibile” ...............................................................................76

2.3.6 Arii urbane si rurale/ folosirea terenului ..........................................................77

2.4 Infrastructura ..........................................................................................................82

2.4.1 Infrastructura de transport ..............................................................................82

2.4.2 Utilitati .............................................................................................................83

2.4.3 Sisteme de încălzire .......................................................................................84

2.5 Evaluare socio-economica......................................................................................85

2.5.1 Profilul socio-economic al României în perioada 2000 – 2006.......................85

2.5.1.1 Populaţia, densitatea şi gradul de urbanizare.............................................85

2.5.1.2 Structura economiei ....................................................................................86

2.5.1.3 Evoluţia forţei de muncă .............................................................................88

2.5.1.4 Tendinţe ale migraţiei interne......................................................................90

2.5.1.5 Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor populaţiei................................................90

2.5.2 Situaţia socio – economică a judeţului Dolj ....................................................93

2.5.2.1 Populaţia .....................................................................................................93

2.5.2.2 Structura administrativă a judeţului Dolj......................................................95

2.5.2.3 Structura economiei locale..........................................................................95

2.5.2.4 Utilizarea forţei de muncă ...........................................................................96

2.5.2.5 Capacitatea turistică ...................................................................................99

2.6 Evaluarea cadrului instituţional si legal.................................................................102

2.6.1 Cadru administrativ General .........................................................................102

2.6.2 Cadrul Legal .................................................................................................102

2.6.2.1 Politica europeana in domeniul gestionarii deseurilor...............................102

2.6.2.2 Armonizarea legislatiei nationale cu legislatia europeana ........................103

2.6.2.3 Legislatie de mediu relevanta ...................................................................107

2.6.2.4 Legislatia privind gestionarea deseurilor...................................................110

2.6.2.5 Reglementari privind functionarea administratiei publice locale ...............113

2.6.2.6 Conventii, tratate si acorduri internationale...............................................115



4

2.6.3 Instituţii de mediu..........................................................................................116

2.6.4 Analiza institutionala privind gestionarea deseurilor municipale in judetul Dolj 121

2.7 Surse si fluxuri de deşeuri ....................................................................................126

2.7.1 Metodologie si ipoteze ..................................................................................126

2.7.2 Rezumat .......................................................................................................130

2.7.3 Generarea deseurilor....................................................................................132

2.7.3.1 Deseuri municipale colectate ....................................................................132

2.7.3.2 Deseuri municipale generate ....................................................................135

2.7.3.3 Estimarea cantitatilor de deseuri municipale generate la nivelul anului 2007 137

2.7.4 Compozitia deseurilor menajere si asimilabile..............................................137

2.7.5 Fluxuri speciale de deseuri ...........................................................................138

2.7.5.1 Deseuri periculoase din deseurile municipale...........................................139

2.7.5.2 Namoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orasenesti ......................140

2.7.5.3 Deseuri din constructii si demolari ............................................................142

2.7.5.4 Deseuri de echipamente electrice si electronice.......................................144

2.8 Sistemul de gestionare a deseurilor municipale ...................................................146

2.8.1 Colectare si transport deseuri municipale.....................................................146

2.8.2 Tratarea si valorificarea deseurilor ...............................................................153

2.8.3 Tratarea deşeurilor biodegradabile...............................................................155

2.8.4 Depozite existente ........................................................................................156

2.9 Tarife si costuri pentru gestionarea deşeurilor......................................................160

2.9.1 Cadrul legal şi metodologia de calcul a tarifelor pentru serviciile de salubritate practicate in Romania – Februarie 2008 ......................................................................160

2.9.2 Nivelul tarifelor şi operatorii din judeţul Dolj ..................................................165

2.10 Proiecte privind gestionarea deseurilor aflate in curs de implementare ...............169

2.11 Suficienta datelor ..................................................................................................173

2.12 Concluzii ...............................................................................................................174

3. PROIECTII................................................................................................................... 176

3.1 Rezumat ...............................................................................................................176

3.2 Metodologie si estimari .........................................................................................176

3.2.1 Metodologie si estimari referitoare la creşterea economică în România în perioada 2008-2038 .....................................................................................................176



5

3.2.2 Metodologie şi estimări privind creşterea economica în Dolj ........................177

3.2.3 Metodologie şi estimări referitoare la proiecţia generarii de deşeuri municipale 177

3.3 Proiecţii Socio-Economice....................................................................................181

3.3.1 Concepţie si tendinţe macroeconomice si prognoze ....................................181

3.3.1.1 Tendinţe macroeconomice pe plan naţional .............................................181

3.3.1.2 Tendinţe ale economiei judeţului Dolj .......................................................182

3.3.2 Proiecţii demografice ....................................................................................183

3.3.3 Proiecţii ale veniturilor...................................................................................185

3.3.3.1 Proiecţii ale veniturilor în România ...........................................................185

3.3.3.2 Proiecţii ale veniturilor în judeţul Dolj ........................................................187

3.3.4 Proiecţii ale activităţilor economice...............................................................190

3.3.4.1 Proiecţii la nivel naţional ...........................................................................190

3.4 Proiectia privind generarea deseurilor municipale................................................192

3.5 Proiectia compoziţiei deşeurilor ............................................................................196

3.6 Proiectia fluxurilor de deşeuri ...............................................................................199

3.6.1 Proiectia privind generarea deseurilor biodegradabile municipale ...............199

3.6.2 Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje .....................................203

3.6.3 Proiectia privind generarea deseurilor municipale periculoase.....................206

3.6.4 Proiectia privind generarea deseurilor voluminoase.....................................207

3.6.5 Proiectia privind namolurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti ....207

3.6.6 Proiectia privind deseurile din constructii si demolari ...................................208

3.7 Concluzii ...............................................................................................................209

4. OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE JUDETENE ....................................................... 210

4.1 Rezumat ...............................................................................................................210

4.2 Obiective Naţionale de Gestionare a Deşeurilor...................................................210

4.3 Comparări cu Planurile Naţional si Regionale si cu alte strategii si planuri relevante 219

4.4 Ţinte Judeţene in sectorul de Gestionare a Deşeurilor.........................................221

4.5 Concluzii ...............................................................................................................229

5. ANALIZA OPTIUNILOR.............................................................................................. 230

5.1 Rezumat ...............................................................................................................230

5.2 Metodologie si ipoteze privind optiunile tehnice de gestionare a deseurilor municipale solide si a fluxurilor speciale ..........................................................................231



6

5.2.1 Optiuni tehnice pentru colectarea deseurilor menajere reziduale.................231

5.2.1.1 Obiective privind colectarea deşeurilor menajere prevazute în PRGD Regiunea 4 SV Oltenia si PJGD Dolj........................................................................231

5.2.1.2 Optiuni tehnice pentru colectarea deşeurilor reziduale.............................232

5.2.1.3 Evaluarea optiunilor tehnice de colectare .................................................234

5.2.1.4 Optiune tehnică propusă...........................................................................236

5.2.2 Opţiuni tehnice pentru colectarea separată a deşeurilor reciclabile .............238

5.2.2.1 Obiective privind colectarea separata a deşeurilor reciclabile prevazute în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj ...............................................238

5.2.2.2 Optiuni tehnice pentru colectarea separata a deşeurilor reciclabile .........239

5.2.2.3 Evaluarea opţiunilor tehnice de colectare separată a deşeurilor reciclabile 240

5.2.2.4 Opţiunea tehnică propusă.........................................................................242

5.2.3 Opţiuni tehnice pentru colectarea separată a deşeurilor biodegradabile menajere 244

5.2.3.1 Obiective privind colectarea deşeurilor biodegradabile prezentate în PRGD Regiunea 4 sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj ...........................................................244

5.2.3.2 Optiuni pentru colectarea separata a deşeurilor biodegradabile ..............245

5.2.3.3 Evaluarea optiunilor tehnice de colectare a deşeurilor biodegradabile municipale ................................................................................................................245


5.2.4 Opţiuni tehnice pentru colectarea deşeurilor voluminoase ...........................249

5.2.4.1 Obiective privind colectarea deşeurilor voluminoase prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj ...........................................................249

5.2.4.2 Opţiuni tehnice pentru colectarea deşeurilor voluminoase .......................249

5.2.4.3 Evaluarea opţiunilor ..................................................................................250


5.2.5 Opţiuni tehnice pentru colectarea deşeurilor periculoase menajere.............252

5.2.5.1 Obiective privind colectarea deşeurilor periculoase prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia .................................................................................252

5.2.5.2 Optiuni tehnice pentru colectarea deşeurilor periculoase menajere .........253

5.2.5.3 Evaluarea optiunilor tehnice de colectare a deşeurilor periculoase..........254

5.2.5.4 Opţiunea propusă .....................................................................................256

5.2.6 Optiuni tehnice pentru transportul şi transferul deşeurilor ............................257

5.2.6.1 Obiective privind transportul şi transferul deşeurilor prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia ................................................................................257



7

5.2.6.2 Opţiuni pentru statiile de transfer pentru deşeuri ......................................257

5.2.6.3 Evaluarea opţiunilor tehnice......................................................................260

5.2.6.4 Opţiune propusă .......................................................................................263

5.2.7 Opţiuni tehnice pentru sortarea/reciclarea deşeurilor ...................................264

5.2.7.1 Obiective privind sortarea/reciclarea deşeurilor prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia ................................................................................264

5.2.7.2 Opţiuni pentru sortarea deşeurilor ............................................................265

5.2.7.3 Evaluarea opţiunilor ..................................................................................266


5.2.8 Optiuni tehnice pentru tratarea deşeurilor biodegradabile muncipale...........267

5.2.8.1 Obiective privind tratarea deşeurilor biodegradabile municipale prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia.................................................................268

5.2.8.2 Optiuni pentru tratarea deşeurilor biodegradabile muncipale ...................268


5.2.8.4 Compostare individuală ............................................................................272

5.2.8.5 Comparaţie între principalele tehnici de tratare a deşeurilor biodegradabile 280

5.2.9 Optiuni tehnice pentru eliminarea deşeurilor prin depozitare .......................283

5.2.9.1 Obiective privind eliminarea deşeurilor prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj ..............................................................................283

5.2.9.2 Opţiuni pentru eliminarea deşeurilor .........................................................284


5.2.10 Optiuni tehnice pentru inchiderea depozitelor neconforme şi a spatiilor de depozitare din mediul rural ...........................................................................................285

5.2.10.1 Opţiuni tehnice pentru inchiderea depozitelor municipale neconforme ..285

5.2.10.2 Opţiuni tehnice pentru închiderea spaţiilor de depozitare din mediul rural 288

5.2.11 Opţiuni tehnice pentru gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.....291

5.2.12 Optiuni tehnice pentru gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasensti..........................................................................................................294

5.2.12.1 Obiectivele PRGD privind managementul nămolurilor de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ............................................................................................294

5.2.12.2 Analiza opţiunilor pentru managementul nămolurilor de la epurarea apelor uzate orăşeneşti .......................................................................................................295

5.2.12.3 Evaluarea opţiunilor pentru managementul nămolurilor de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ............................................................................................298



8

5.2.12.4 Opţiunea propusă pentru managementul nămolurilor provenite de la staţiile de epurare .....................................................................................................298

5.3 Evaluarea opţiunilor ..............................................................................................299

5.3.1 Alternativa 1 - Reciclare , compostare şi un depozit conform pentru judeţ...303

5.3.2 Alternativa 2 - Reciclare, compostare, tratare mecano-biologica şi un depozit conform regional în Mofleni ..........................................................................................310

5.3.3 Alternativa 3 - Reciclare, compostare şi un depozit conform regional în Mofleni 315

5.4 Evaluarea Alternativelor .......................................................................................320

5.4.1 Metodologie şi previziuni ..................................................................................321

5.4.2 Evaluarea Criteriilor Economice .......................................................................323

5.4.2.1 Evaluarea Investiţiilor........................................................................................324

5.4.2.2 Evaluarea Costurilor Operaţionale şi de Întreţinere..........................................326

5.4.3 Evaluarea criteriilor tehnice, de mediu şi sociale/instituţionale/legale ..............328

5.4.4 Clasare finală şi recomandare ..........................................................................328

5.5 Alternativa propusă şi recomandată .....................................................................329

6. STRATEGIA JUDETEANA......................................................................................... 332

7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG ................................................................ 337

7.1 Rezumat ...............................................................................................................337

7.2 Contextul Planificării .............................................................................................338

7.3 Plan de investitii pe termen lung...........................................................................339

7.4 Parametrii de baza pentru proiectare si pre-dimensionare...................................340

7.5 Costuri unitare si costuri administrative, de intretinere si de operare ...................341

7.5.1 Colectarea si transportul deseurilor ..............................................................343

7.5.2 Transferul deseurilor.....................................................................................345

7.5.3 Transportul deseurilor de la statiile de transfer la depozitul conform............345

7.5.4 Reciclarea si valorificarea deseurilor ............................................................345

7.5.5 Tratarea deseurilor .......................................................................................346

7.5.6 Inchiderea depozitelor neconforme ..............................................................346

7.6 Costuri investiţionale ............................................................................................347

7.7 Costuri de operare, întreţinere si administrare .....................................................349

7.7.1 Colectarea si transportul deseurilor ..............................................................349

7.7.2 Transferul deseurilor.....................................................................................350

7.7.3 Transportul deseurilor de la statiile de transfer la depozitul conform............351



9

7.7.4 Reciclarea si valorificarea deseurilor ............................................................351

7.7.5 Tratarea deseurilor biodegradabile...............................................................351

7.7.6 Inchiderea depozitelor neconforme ..............................................................352

7.8 Grafic de Implementare si Etapizarea Masurilor...................................................352

7.8.1 Criterii pentru etapizare ................................................................................352

7.8.2 Grafic de Implementare si Plan de Etapizare ...............................................352

7.9 Impactul masurilor propuse ..................................................................................356

7.10 Atingerea Ţintelor .................................................................................................356

7.11 Cerinţe Instituţionale.............................................................................................356

7.12 Concluzii ...............................................................................................................361

8. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA...................................................................... 362

8.1 Rezumat ...............................................................................................................362

8.2 Ipoteze..................................................................................................................362

8.3 Costuri investiţionale ............................................................................................363

8.4 Costuri de Operare si Întreţinere (O&I).................................................................367

8.4.1 Costuri unitare ..............................................................................................367

8.4.2 Veniturile obţinute din materialele reciclabile................................................369

8.4.3 Distanţele de transport..................................................................................370

8.4.4 Costurile anuale pentru O&I .........................................................................370

8.5 Valoarea Actualizata Neta ....................................................................................371

8.6 Concluzii ...............................................................................................................373

9. ANALIZA SUPORTABILITATII .................................................................................. 374

9.1 Rezumat ...............................................................................................................374

9.2 Metodologie si abordare .......................................................................................374

9.3 Ipoteze..................................................................................................................377

9.4 Determinarea necesarului de finantare (Funding Gap) ........................................378

9.5 Capacitatea de plată a populaţiei în judeţul Dolj...................................................380

9.6 Analiza de senzitivitate .........................................................................................381

9.7 Concluzii ...............................................................................................................384

10. PROGRAMUL DE INVESTIRE PRIORITARA IN INFRASTRUCTURA..................... 385

10.1 Rezumat ...............................................................................................................385

10.2 Prioritizarea masurilor proiectelor .........................................................................385

10.2.1 Criterii ...........................................................................................................385



10

10.2.2 Rezultate.......................................................................................................388

10.3 Indicatori cheie ai performantei.............................................................................388

10.4 Lista masurilor prioritare de investiţii ....................................................................388

11. PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .......................... 393

12. ANEXE ........................................................................................................................ 395

12.1 Anexa 2.5.1 - Populaţia, pe sexe si medii, la 1 iulie din judeţul Dolj în perioada 2002-2006 ........................................................................................................................396

12.2 Anexa 2.5.2 - Evoluţia populaţiei din mediul rural în judeţul Dolj în perioada 2000-2006 397

12.3 Anexa 2.5.3. - Populaţia Municipiilor Şi Oraşelor, la 1 Iulie 2006, în Judeţul Dolj400

12.4 Anexa 2.5.4 - Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în judeţul Dolj în anul 2006...................................................................................................401

12.5 Anexa 2.5.5 - Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei judeţului Dolj , în anul 2006.................402

12.6 Anexa 2.5.6 - Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale, la sfârşitul anului în judeţul Dolj în perioada 2002-2006.......................................................403

12.7 Anexa 2.5.7 - Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei în judeţul Dolj în perioada 2002-2006 ..............................................................................................404

12.8 Anexa 2.5.8 - Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi economice în judeţul Dolj în perioada 2002-2006 ..................................................................................405

12.9 Anexa 2.5.9 - Bugetul de venituri şi cheltuieli total gospodării, în România (2007) 406

12.10 Anexa 2.5.10 - Cheltuielile totale ale gospodăriilor, pe decile, în anul 2006, în România 408

12.11 Anexa 2.9.1. Elementele de cheltuieli ce sunt incluse în calculul tarifului de gestiune a deşeurilor ........................................................................................................409

12.12 Anexa. 3.3.1 – Proiectia principalilor indicatori macroeconomici, pentru perioada 2008 – 2013, - 27 martie 2008 – ......................................................................................410

12.13 Anexa. 3.3.2 - Evoluţia populaţiei proiectate a judeţului Dolj pe total şi medii de rezidenţă, în perioada 2007-2025 ....................................................................................412

12.14 Anexa 3.3.3 - Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediu urban şi mediu rural în România în perioada 2008-2038 (varianta optimistă) ...........................................................................................................413

12.15 Anexa 3.3.4 - Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediu urban şi mediu rural în România în perioada 2008-2038 (varianta medie) ...............................................................................................................414



11

12.16 Anexa 3.3.5 - Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediu urban şi mediu rural în România în perioada 2008-2038 (varianta pesimistă) ..........................................................................................................415

12.17 Anexa 3.3.6 - Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediul urban şi mediul rural în judeţul Dolj în perioada 2008-2038 (varianta optimistă) ...........................................................................................................416

12.18 Anexa 3.3.7.- Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediul urban şi mediul rural în judeţul Dolj în perioada 2008-2038 (varianta de echilibru).......................................................................................................417

12.19 Anexa 3.3.8.- Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediul urban şi mediul rural în judeţul Dolj în perioada 2008-2038 (varianta pesimistă) ..........................................................................................................418

12.20 Anexa 3.3.9.- Proiecţia structurii sectoriale a economiei în România, în perioada 2008-2038. .......................................................................................................................419

12.21 Anexa 3.3.10 - Proiecţia structurii economice în perioada 2008-2038, în judeţul Dolj 420

12.22 ANEXA 3.4 - Proiectia deseurilor municipale – total judet si pe medii..............422

12.23 ANEXA 3.6.1 - Proiectia deseurilor biodegradabile municipale........................439

12.24 ANEXA 3.6.2 - Proiectia deseurilor de ambalaje ..............................................443

12.25 ANEXA 3.6.5 - Proiectia cantitatilor de namoluri rezultate de la statii de epurare orasenesti – judetul Dolj ...................................................................................................447

12.26 Anexa 5.3 Localitatile arondate fiecarei zone si repartizarea platformelor de precolectare......................................................................................................................452

12.27 Anexa 5.3.1 Estimare cantitati – Alternativa 1 ..................................................459



REZUMAT



12

REZUMAT Obiectivele si scopul Master Planului Acest Master Plan a fost realizat în cadrul proiectului “Asistenţă tehnică pentru sursa de Pregătire a Proiectelor PHARE 2005/017-553.04.03-08.01. Master Planul a fost elaborat pe baza metodologiei oferite de Ministerul Mediului şi acoperă o perioadă de planificare de 30 de ani (2008 – 2038).

Din punct de vedere geografic, Master Planul cuprinde întrega suprafata a judeţului Dolj, atat zona urbană cat şi în cea rurală.

Master Planul propune o strategie de management pentru gestionarea deşeurilor la nivel judeţean pe o perioada de 30 de ani, un plan de investiţii, care trebuie să asigure îndeplinirea tuturor sarcinilor prezentate în Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană şi în legislaţia romana în vigoare.

La elaborarea Master Planului s-a tinut seama de toate elementele de planificare din domeniul gestionarii deşeurilor existente în prezent la nivel national, regional şi judetean (Strategia şi Planul National de Gestionare a Deseurilor, Planul Regional de Gestionare a deşeurilor Regiunea 4 Sud – Vest - Oltenia, Planul Judetean de Gestionare a deşeurilor Judetul Dolj).

Pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale in Judetul Dolj au fost definite obiectivele si masurile ce tebuie realizate pentru perioada de planificare 2008-2038. Mai jos sunt prezentate obiectivele generale trasate pentru Judetul Dolj, acestea fiind detaliate in capitolul 3 al acestui document.

- Dezvoltarea unei politici judetene coerente in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor;

- Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea implementarii cerintelor nationale si armonizarea cu structurile europene;

- Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala;

- Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale cu precadere a principiului „ poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii;

- Promovarea unui sistem de informare si constientizare pentru toti factorii implicati in implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor;

- Obtinerea de date si informatii complete si corecte, adecvate cerintelor de raportare nationala si europeana;

- Maximizarea prevenirii generarii deseurilor;

- Modernizarea si extinderea sistemului integrat de colectare si transport al deseurilor; reziduale la nivelul intregului judet;

- Optimizarea transportului deseurilor reziduale;

- Extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor reciclabile;

REZUMAT



13

- Implementarea/extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor din constructii si demolari, a deseurilor voluminoase, a deseurilor din echipamanete electrice si electronice;

- Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate;

- Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislative in domeniul gestionarii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului.

Master Planul propune planul de investitii pe termen lung care sa asigure atingerea tuturor tintelor prevazute în Tratatul de aderare a Romaniei la UE şi în legislatia actuala. Din planul de investitii pe termen lung sunt selectate investiile prioritare ce urmeaza a fi finantate din POS Mediu.

Acest document trebuie să fie revizuit şi actualizat concomitent cu progresul înregistrat în implementarea măsurilor stabilite, modificarea cererii, integrarea totală a măsurilor adecvate pentru fluxurile de deşeuri municipale şi evoluţia legislaţiei, obiectivelor şi ţintelor europene şi naţionale.

Situatia existenta si deficiente Judeţul Dolj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud Vest Oltenia, cu o populaţie, la nivelul anului 2006, de 715.989 locuitori, dintre care 383,752 mii locuiesc în zonele urbană şi 332,237 mii în zonele rurale. Densitatea medie a populaţiei se situează la un nivel relativ ridicat, 96,6 locuitori/ km².

Harta judeţului cuprinzând locaţia judeţului Dolj.

În anul 2006, la nivelul judeţului Dolj, din punct de vedere administrativ, sunt incluse 3 municipii (Craiova – reşedinţă de judeţ, Băileşti şi Calafat), 4 oraşe (Bechet, Dăbuleni, Filiaşi, Segarcea) si 104 comune cu 378 sate.

Managementul deşeurilor, existent în judeţul Dolj, ca şi în majoritatea judeţelor din ţară, nu prezinta un sistem integrat care să îndeplinească reglementările legale şi să asigure

REZUMAT



14

îndeplinirea obiectivelor şi scopurilor stabilite prin planurile de management al deşeurilor la nivel national, regional sau judetean.

Cantitatile de deseuri generate la nivelul judetului Dolj in perioada 2001 – 2005 sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2001 – 2005 în judeţul Dolj Cantitate de deşeuri (tone)

Tipuri de deşeuri 2001 2002 2003 2004 2005

2005 ANPM – GD MUN

1. Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii), din care:

273.901 283.906 297.720 277.399 249.882 122.550

1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie 170.100 166.600 126.314 174.053 146.383 67.630

1.2 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, colectate în amestec

55.371 54.888 72.993 73.577 74.166 38.970

Deşeuri municipale (menajere şi asimilabile) colectate separat, din care:

0 12.048 8.816 7.791 7.179 150

• hârtie şi carton 0 5.445 3.600 6.664 4.561 150 • sticlă 0 0 0 0 0 0 • plastic 0 22 16 327 1.538 0 • metale 0 0 5.200 0 0 0 • lemn 0 6.581 0 800 1.080 0

1.3

• biodegradabile 0 0 0 0 0 0 1.4 Deşeuri voluminoase 0 0 0 0 0 20 1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 7.150 7.250 6.941 6.997 7.053 560 1.6 Deşeuri din pieţe 6.880 7.120 9.061 9.133 9.207 4.270 1.7 Deşeuri stradale 34.400 36.000 5.802 5.848 5.895 10.950

1.8 Deşeuri menajere generate şi necolectate nd* nd* 67.793 nd* nd* nd*

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, rapoarte statistice anuale ale operatorilor de salubritate/Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj – ianuarie 2008

* datele nu sunt disponibile

Pe parcursul anului 2006, populaţia care a apelat la serviciile de salubritate a reprezentat aproximativ 35,2% din numărul total al locuitorilor judeţului, în zonele urbane, aria de acoperire fiind de 65,8 %, iar în zonele rurale, de 0%.

În judeţul Dolj, în anul 2004, comunele Bechet şi Dăbuleni au fost transformate în oraşe. Aceste localităţi nu au beneficiat de servicii de salubritate, în prezent situaţia lor fiind neschimbată din acest punct de vedere. Acest aspect a contribuit la o reducere a gradului de acoperire cu servicii în zonele urbale.

In prezent colectarea deşeurilor se realizează de către 5 operatori de salubritate după cum este prezentat în tabelul următor:

REZUMAT



15

Denumire Localităţi deservite

Număr de cetăţeni deserviţi

Licenţă ANRSCUP

Serviciul de Salubritate Publică Craiova 200.422 Autorizaţie clasa I aprobată

prin Ordinul ANRSC nr. 511/2005

SC Retim Ecologic Service SA Filiaşi 5537 -

Serviciul de Salubritate Publică – Primaria Segarcea Segarcea 8300 -

Direcţia de Servicii de Utilităţi Publice – Primaria Calafat Calafat 18.000 -

Serviciul de Salubritate Publică – Primăria Băileşti Băileşti 20.076 -

Sortarea, compostarea şi tratarea deşeurilor În acest judeţ, nu există in prezent nicio staţie de sortare sau de tratare a deşeurilor biodegradabile. La jumatatea anului 2009 este preconizat a intra in functiune statia de transfer si sortare de la Goicea, cu o capacitate de cca. 52 t/zi ce va deservi comunele: Goicea, Giurgita, Macesu de Sus, Macesul de Jos, Carna, Barca, Bistret, Ghighera si Catane.

Depozite conforme În judeţul Dolj, există doar un singur depozit conform – Depozitul pentru deşeuri urbane solide şi industriale similare, funcţional din iunie 2006 (data finalizarii primei celule - 31.03.2006).

Acest depozit a fost construit de SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL, ca urmare a contractului de asociere nr. 17/05.06.2002 incheiat cu Consiliul Local Craiova (care a pus la dispoziţie spaţiul necesar). Apoi, SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL a cedat acţiunile către SC ECOSUD SRL, care administrează în prezent depozitul.

Suprafaţa totală initiala destinată depozitului a fost de 49,38 ha cu o capacitate de cca. 6.000.000 m³ din care au fost cedate 5 ha pentru constructia viitoarelor statii de sortare si compostare din Craiova. Durata estimată de funcţionare este de cca. 30 de ani. În prezent, celulele funcţionale sunt 2 şi 3 cu o suprafaţă de 1,2 ha, cu o capacitate de depozitare de 200.000 m³ per celulă. S-a estimat că aceste noi celule vor funcţiona pe o perioadă de 4 ani.

Conform datelor furnizate de operator, cantitatea de deşeuri depozitate în 2006 a fost de 90.600 tone, în 2007 a crescut la 102.081 tone. Trebuie subliniat că, pe lângă deşeurile municipale, sunt acceptate pentru depozitare şi deşeuri industriale asimilabile deseurilor solide urbane si stradale.

Depozitul este deţinut de Consiliul Local Craiova, SC ECOSUD SRL este operatorul economic care administrează şi este autorizat să deserveasca un număr de aproximativ 420.000 de locuitori (Craiova şi alte 32 de localităţi din judeţul Dolj). În prezent, doar deşeurile municipale generate de Craiova sunt depozitate acolo. Data estimată pentru închiderea depozitului este 2046. Practic, depozitul are capacitatea necesară pentru a prelua toate deşeurile judeţului, asigurând perioada planificată (2008-2038).

REZUMAT



16

Depozite neconforme în zonele urbane In judeţul Dolj la nivelul anului 2007 existau 4 depozite neconforme de tip „b”, pentru zone urbane care au încheiat sau vor încheia activitatea de depozitare în conformitate cu calendarul pentru depozitele existente, HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. După încetarea activităţii de depozitare, aceste locaţii trebuiesc închise în maximum 2 ani, în conformitate cu Directiva 199/31/CE cu privire la depozitarea deşeurilor. În tabelul următor, sunt prezentate datele generale cu privire la depozitele neconforme. Depozite neconforme, 2007

Depozit/localitate Data începerii/încheierii depozitarii (HG 349/2005)

Suprafaţa proiectată (ha)

Capacitate proiectată (m3)

Capacitate disponibilă 2006 (m3)

Craiova – Valea Sarpelui 1970/2005 36 4.000.000 - Bailesti 1 1970/2008 9,5 650.000 1.000.000 Calafat 1960/2010 3 150.000 - Filiasi 1985/2015 2,3 70.000 - Segarcea - Transilvania 1965/2017 1 20.000 5.000

Sursa: LEPA Dolj şi Consiliul Judeţean Locaţii de depozitare în zona rurală În cadrul proiectului, în lunile mai-iunie 2008, s-a realizat un proces de evaluare a spaţiilor de depozitare a deşeurilor din zonele rurale. În urma evaluării făcute la nivelul judeţului Dolj, au fost identificate 374 de spaţii de depozitare a deşeurilor în zonele rurale, acoperind o suprafaţă totală de depozitare de aprox. 170 ha, cu un volum aproximativ de deşeuri depozitate de 300.000 m3. În majoritatea situaţiilor, categoriile de deşeuri depozitate sunt casnice, deşeuri din activităţi de construcţii şi demolări şi biodegradabile (din grădini). Proiecte locale privind gestionarea deseurilor aflate in implementare in judetul Dolj In prezent in judetul Dolj se afla in diferite etape de implementare 5 proiecte de gestionare a deseurilor, finantate din fonduri PHARE CES ce vor fi finalizate in cursul anului 2009. Prin aceste proiecte se achizitioneaza dotari ce vor fi luate in calculul viitorului sistem integrat de gestionare a deseurilor din judetul Dolj. Proiectele mentionate sunt: • „Dezvoltarea sistemului de colectare selectiva si amenajarea statiei de transfer in

comuna Goicea” (sistemului centralizat pentru 9 comune -dotare cu recipiente de colectare si autovehicule de transport specializate, statie de transfer si sortare);

• „ECO-SISTEM Cetate – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor municipale” - comuna Cetate (dotarea cu recipienti de colectare si autovehicule de transport specializate);

• „Gestionarea deseurilor menajere, colectare, selectare, transport si inchiderea depozitelor de deseuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare”

REZUMAT



17

(achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele; amenajarea de platforme de pre-colectare);

• „Sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere solide in comuna Urzicuta” (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele;)

• „Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare si transport deseuri la nivelul Municipiului Bailesti” (reamenajarea/amenajare platforme de pre-colectare; achizitionarea de containere, pubele; autogunoiere compactoare);

Proiectii Pe baza analizei datelor obtinute, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, a Planului de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj – ianuarie 2008 si a indicatorilor statistici de generare a deşeurilor au fost estimate cantităţile de deşeuri municipale ce vor fi generate pentru perioada de planificare de 30 de ani (2008 – 2038) a Master Planului.

Tabelul următor prezintă prognoza cantităţilor de deşeuri ale principalelor categorii de deşeuri care sunt estimate a fi generate în 2011, 2020 şi la finele perioadei estimate 2038. Proiecţia cantităţii de deşeuri municipale

Cantitate municipală (tone/an) Tipuri de deşeuri 2011 2020 2038

Deşeuri casnice colectate separat şi amestecat 181.441 184.688 187.998

Deşeuri similare colectate separat şi amestecat din comerţ, industrie, instituţii

33.791 36.303 41.902

Deşeuri colectate din grădini şi parcuri 5.981 6.426 7.417

Deşeuri colectate din pieţe 5.313 5.708 6.588Deşeuri stradale colectate 14.456 15.531 17.926Deşeuri casnice generate şi necolectate 0 0 0

Total deşeuri municipale colectate 240.981 248.655 261.831

Total deşeuri municipale generate 240.981 248.655 261.831

Total nămoluri (35 % d.m.)

25,382 27,590 24,305

In baza proiecţiei de generare a deşeurilor au fost cuantificate sarcinile privitoare la deşeurile din ambalaje, cât şi sarcinile pentru deşeurile municipale biodegradabile. Cu privire la deşeurile de ambalaje, în 2010 trebuie reciclată o cantitate minimă de 33.073 tone de deşeuri (din care cel puţin 18.538 tone de deşeuri de hârtie şi carton). În 2013, cantitatea totală reciclată trebuie să fie de minimum 50.377 tone (din care peste 21,461 tones deşeuri de hârtie şi carton).

REZUMAT



18

Proiecţia cantităţii de deşeuri împachetate generate şi care urmează a fi reciclate

Cantitate (tone/an) Tipuri de deşeuri 2010 2013 2016

Total deşeuri din ambalaje generate

91,387 113,324 143,877

Total deşeuri din ambalaje de reciclat

33,073 50,377 Fără sarcini suplimentare

Total deşeuri din ambalaje de recuperat

39,166 57,430 Fără sarcini suplimentare

În conformitate cu prevederile legale, cantitatea de deşeuri municipale biodegradabile depozitate trebuie redusă semnificativ, astfel încât în 2016 doar 35% din cantitatea generată în 1995 să mai poată fi depozitată. Cantităţile de deşeuri municipale biodegradabile care au fost generate şi trebuie să fie transportate de la depozit sunt după cum urmează: Proiecţia cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile şi care urmează a fi transportate de la depozit


Total deşeuri municipale biodegradabile generate

155,853 154,164 155,220

Total deşeuri municipale biodegradabile care trebuie transportate de la depozit

35,808 74,134 99,669

Proiecţia generării deşeurilor municipale periculoase, deşeuri voluminoase şi nămoluri reziduale este prezentată în tabelul următor: Proiecţia cantităţii de deşeuri municipale periculoase, deşeuri voluminoase şi nămoluri reziduale generate


Total deşeuri municipale periculoase

1,430 1,342 1,175

Total deşeuri voluminoase 761 4,963 5,679Total nămoluri reziduale (35 % d.m.)

23,035 27,590 24,305

Pe baza proiectiei de generare a deseurilor au fost cuantificate tintele privind deseurile de ambalaje, precum si tintele privind deseurile biodegradabile municipale. In ceea ce priveste deseurile de ambalaje, in anul 2011 trebuie reciclata o cantitate minima de 44.140 tone deseuri de ambalaje (din care cel putin 20.400 tone deseuri de hartie si carton), iar cantitatea totala valorificata trebuie sa fie de minim 50.800 tone. In anul 2013, cantitatea totala reciclata trebuie sa fie de minim 58.100 tone (din care peste 22.500 tone deseuri de hartie si carton), iar cantitatea total valorificata de minim 63.400 tone.

REZUMAT



19

Conform prevederilor legislative cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate trebuie sa fie redusa substantial, astfel incat in anul 2016 mai poate fi depozitata doar 35 % din cantitatea generata in anul 1995. Cantitatile de deseuri biodegradabile municipale care trebuie reduse la depozitare sunt urmatoarele: in anul 2010 – 35.794 tone; in anul 2013 – 74.134 tone; in anul 2016 – 99.669 tone.

Obiectivele si tintele sistemului integrat al managementului deseurilor Obiectivele şi sarcinile managementului deşeurilor pentru judeţul Dolj au fost stabilite pe baza prevederilor Planului Regional de Management al Deşeurilor pentru Regiunea 4 şi Planului Judeţean de Management al Deşeurilor, şi pe baza prevederilor legale Europene şi naţionale, cât şi luând în considerare situaţia curentă din ţară. Obiectivele sunt clasificate în două categorii:obiective generale şi obiective tehnice. Obiectivele generale se referă la:

• aspecte instituţionale şi organizaţionale necesare pentru implementarea sistemului integrat de management al deşeurilor;

• finanţare a sistemului de management al deşeurilor; • informarea şi conştientizarea publicului, cât şi la • îmbunătăţirea colectării, procesării şi validării datelor legate de deşeuri.

Obiective tehnice sunt următoarele: • Prevenţia generării deşeurilor – promovarea compostării individuale în zona rurală,

campanii de informare şi conştientizare asupra metodelor de prevenţie a generării de deşeuri municipale;

• Colectarea deşeurilor şi transportul – modernizarea şi extinderea ponderii prezente de colectare şi transport pentru asigurarea unei ponderi de conectare la serviciile de salubritate de 100% în zona urbană şi de 90% în zona rurală; construirea de staţii de transfer în perioada 2009-2011;

• Colectare separată – colectarea separată a deşeurilor reciclabile pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor stabilite prin legislaţie cu privire la reciclare / recuperare prezentate pentru deşeurile împachetate pentru perioada 2009-2013; colectarea separată a DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) pentru asigurarea sarcinilor legislative, implementarea schemelor de colectare separată începând cu 2009, pentru deşeurile municipale biodegradabile, deşeurile voluminoase, deşeurile municipale periculoase şi deşeurile din construcţii şi demolări;

• Promovarea recuperării deşeurilor – construirea de staţii de sortare pentru deşeurile reciclabile sortate separat şi asigurarea reciclării întregii cantităţi de deşeuri sortate; construirea de staţii de compostare, promovarea recuperării de energie din deşeuri pentru acele deşeuri care nu pot fi recuperate material.

• Tratarea deşeurilor - asigurarea de staţii de tratare a deşeurilor biodegradabile astfel încât să se asigure îndeplinirea sarcinilor privitoare la îndepărtarea deşeurilor biodegradabile de la depozite; tratarea nămolului rezidual din staţiile de tratare a apei

REZUMAT



20

reziduale urbane în vederea recuperării sau îndepărtării acestora, tratarea deşeurilor municipale periculoase. tratarea deşeurilor din construcţii şi demolări în vederea recuperării,

• Depozitarea deşeurilor – încetarea activităţii depozitelor neconforme şi închiderea şi eliminarea spaţiilor de depozitare rurale până la 16 iulie, 2009, închiderea depozitelor neconforme în conformitate cu actele normative.

Analiza optiunilor Asistenta tehnica a propus a fi luate in consideratie 3 alternative pentru realizarea sistemului de management integrat al deşeurilor în judetu Dolj. Toate cele 3 alternative îndeplinesc cerinţele referitoare la managementul deşeurilor impuse prin legislatia UE si nationala, îndeplinesc sarcinile prevăzute pentru reciclare cât şi pentru reducerea deşeurilor biodegradabile. Cele 3 alternative prezinta:

• o parte generală legată de colectarea, transportul, reciclarea şi depozitarea deşeurilor reziduale, ceea ce este „similar” în toate cele 3 alternative;

• o parte specifică, legată de tratarea deşeurilor biodegradabile, care este diferită în fiecare alternativă.

Tratarea deseurilor biodegradabile in cele trei alternative este propusa a se realiza astfel:

• Alternativa 1: Compostarea deşeurilor bioldegradabile şi vegetale verzi din parcuri si gradini într-o statie unica de compostare plasata langa Craiova;

• Alternativa 2: Compostarea deşeurilor vegetale verzi din parcuri si gradini într-o statie unica de compostare plasata langa Craiova si tratarea deşeurilor reziduale de pe raza judetului într-o staţie de Tratare Mecanico-Bilologică situata de asemenea situata langa Craiova;

• Alternativa 3: Compostarea deşeurilor bioldegradabile si vegetale verzi din parcuri si gradini în cadrul a trei statii de compostare aflate langa Craiova, Băileşti şi Dobreşti.

Suprafata judetului a fost impartita in 6 zone in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si cu proiectele aflate in curs de implementare (vezi zona Goicea). In Anexa 5.3 sunt prezentate localitatile arondate pentru fiecare zona, distantele la statia de transfer si respectiv la depozit. In tabelul de mai jos sunt prezentate capacitatile statiilor de transfer, compostare, sortare si de tratare mecano - biologica necesare implementarii fiecarei alternativealternative.

REZUMAT



21

Privire generală asupra alternativelor Componente ale scenariilor Alternative

Staţii de sortare Compostare MBT Staţii de transfer Depozitare Alternativa 1Reciclare de materiale Compostare Depozitare conformă

1 staţie de sortare planificată în Goicea (1.100 t/a) in 2009 Necesar: 1 staţie de sortare de 67.000 t/a, în Craiova în 2012; 4 staţii de sortare adiţionale în 2016 în Băileşti (6.200 t/a); în Calafat (5.500 t/a); în Filiaşi (4.500 t/a); şi Dobreşti (6.500 t/a).

Nu este planificată nicio staţie Necesar: 1 staţie de compostare în 2012 în Craiova pentru deşeuri bilodegradabile din gospodarii individuale din Craiova şi deşeuri verzindin parcuri din toate oraşele (20.000 t/a). Extindere de 33.000 t/a în 2016.

Nu este necesară staţie MBT

1 staţie de transfer planificată în Goicea (1.600 t/a) in 2009 Necesar: 4 staţii de transfer în 2012 în Băileşti (12.500 t/a); în Calafat (10.000 t/a); în Filiaşi (6.500 t/a); şi Dobreşti (9.500 t/a).

Existente: 1 depozit conform în Mofleni (capacitate 44 ha) Necesar: Nu este necesar niciun depozit suplimentar

Alternativa 2 Reciclare de materiale Compostare şi MBT Depozitare conformă


Nu este planificată nicio staţie Necesar: 1 staţie de compostare în 2012 în Craiova pentru deşeuri bilodegradabile din deşeuri verzi din parcuri din toate oraşele (9.000 t/a).

Necesar: 1 staţie MBT de 150.000t/a este necesară în Craiova.





Nu este planificată nicio staţie Necesar: 1 staţie de compostare în 2012 în Craiova pentru deşeuri bilodegradabile din gospodarii individuale din Craiova şi deşeuri verzi din parcuri din toate oraşele (22.000 t/a), şi 2 staţii de compostare adiţionale în 2016 în Băileşti (5.000 t/a); şi Dobreşti (2.500 t/a).




REZUMAT



22

Evaluarea Alternativelor a fost realizată în două etape pe baza a patru grupe de criterii după cum este specificat mai jos:

Etapa I: În această etapă, cele 3 Alternative au fost evaluate utilizând primul grup de criterii:

- Criterii Economice (costuri de investiţie, funcţionare şi întreţinere, etc.).

În a II-a etapă, evaluarea s-a realizat pentru:

- Criterii tehnice,

- Criterii de mediu,

- Criterii de acceptanţă socială/publică şi Criterii instituţionale.

In tabelul de mai jos sunt prezentate cele trei alternative cu punctajele obtinute.

Alternativa 1, cu o staţie de compostare centrală

Alternativa 2, cu MBT Alternativa 3, cu 3 staţii de compostare

Total punctaj primit

În termeni de punctaj total al evaluării alternativelor,

- Criteriile economice (costurile de investiţii şi funcţionare);

- Criteriile tehnice, - Criteriile de mediu; - Criteriile de

acceptanţă socială/publică şi instituţională.

Această alternativă a primit al doilea punctaj de 2.25.





Această alternativă a primit ultimul punctaj de 1.74.



- Criteriile tehnice, - Criteriile de mediu; - Criteriile de acceptanţă

socială/publică şi instituţională.

Această alternativă a primit punctajul maxim de 2.69.

Economie Total Investiţii în

51.7 millioane Euro

63.4 millioane Euro

51.3 millioane Euro

REZUMAT



23

millioane Euro Economie Costuri totale anuale (millioane Euro /an)

17.7 millioane Euro /an



Îndeplinirea sarcinilor legate de deşeurile municipale biodegradabile

Această alternativă va îndeplini sarcinile legate de deşeurile biodegradabile care trebuie a fi reduse prin reciclarea hârtiei/cartonului, lemnului, etc. Pentru 2010, 2013 şi chiar pentru perioada de după 2016. În 2014 îndeplinirea sarcinilor legate de deşeurile biodegradabile va trebui revizuită, şi dacă este cazul, se vor lua în considerare capacităţi adiţionale sau soluţii alternative.

Această alternativă nu va îndeplini sarcinile legate de deşeurile biodegradabile care trebuie a fi reduse prin reciclarea hârtiei/cartonului, lemnului, etc. Cât şi a compostării masei verzi/din parcuri, etc. în 2010, 2013, care de asemenea vor îndeplini prin MBT tratarea deşeurilor biodegradabile care trebuie să fie funcţionale în 2013, care de asemenea vor îndeplini sarcinile pentru 2016 şi în continuare.

Această alternativă va îndeplini sarcinile legate de deşeurile biodegradabile care trebuie a fi reduse prin reciclarea hârtiei/cartonului, lemnului, etc. cât şi a compostării masei verzi/din parcuri, etc. în 2010, 2013 şi chiar după 2016. În 2014 îndeplinirea sarcinilor legate de deşeurile biodegradabile va trebui revizuită şi în cazul în care e necesar, se vor lua în considerare capacităţi adiţionale sau soluţii alternative.

Colectarea separată, sortarea şi reciclarea materialelor de împachetare

În termenii Colectării Separate, sortarea şi reciclarea Materialelor ambalate, toate cele trei alternative sunt egale şi vor îndeplini sarcinile.



Ierarhia în managementul deşeurilor

În termeni de reciclare şi recuperare a deşeurilor, Alternativele 1 şi 3 sunt mult mai bine clasate faţă de Alternativa 2.

În termeni de reciclare şi recuperare a deşeurilor, Alternativa 2 este clasata mai jos faţă de Alternativele 1 şi 3.


Reciclarea deşeurilor biologice

În termeni de reciclare a deşeurilor biologice, Alternativa 1 se clasează mult mai bine decât Alternativa 2 şi deasupra Alternativei 3. ( cca. 39.000 t/a în 2013 si cca. 52.000 t/a în 2016)

În termeni de reciclare şi recuperare a deşeurilor, Alternativa 2 este clasata mai jos faţă de Alternativele 1 şi 3. (cca. 14.000 t/a în 2013; si 2016)

În termeni de reciclare a deşeurilor biologice, Alternativa 1 se clasează mult mai bine decât Alternativa 2 şi deasupra Alternativei 1. (cca. 41.000 t/a în 2013; cca. 54.000 t/a în 2016)

Sistemul de tarifare

În termeni de sistem de tarifare aşteptat, această Alternativă va avea un sistem de tarifare mai redusă decât Alternativele 2 şi acelaşi cu Alternativa 1.

În termeni de sistem de tarifare aşteptat, această Alternativă va avea cel mai ridicat sistem de tarifare.


Deşeuri reziduale pentru depozitare

Cantitatea de deşeuri reziduale pentru depozitare se ridică la aprox. 154.000 t/a în 2013 şi 133.000 t/a în 2016.

Cantitatea de deşeuri reziduale pentru depozitare se ridică la aprox. 160.000 t/a în 2013 şi 127.000 t/a în 2016


Dupa punctajul maxim obtinut Asistenţa Tehnică a recomandat Alternativa 3 ca fiind cea mai bună Alternativă pentru judeţul Dolj. Strategia judeteana Definirea strategiei judetene respectiv a masurilor ce trebuie puse in aplicare pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor care sa nu afecteze mediul ambiant si sanatatea oamenilor reprezinta un aspect deosebit de important pentru determinarea investitiilor viitoare necesare a se realiza la nivelul judetului Dolj, pentru perioada de planificare 2008-2038.

In capitolul 2 al acestui document a fost analizat si descris sistemul actual de gestionare a deseurilor municipale, atat aspectele tehnice cat si cele institutionale si au fost identificate principalele deficiente ale sistemului. Pornind de la situatia existenta s-a determinat

REZUMAT



24

evolutia populatiei judetului Dolj, a principalilor indicatori economici si a generarii deseurilor municipale pentru o perioada de 30 de ani.

Strategia judeteana este strans legata de obiectivele si tintele stabilite pentru gestionarea deseurilor in judetul Dolj. In formularea acestora au fost luate in considerare urmatoarele documente strategice: - Legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor; - Tratatul de aderare si Planurile de implementare in domeniul gestionarii

deseurilor; - Programul Operational Sectorial de Mediu; - Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor; - Planul Regional de Gestionare a deseurilor pentru Regiunea 4 SV Oltenia; - Planul de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj; - Alte strategii si planuri relevante ce cuprind obiective privind gestionarea

deseurilor: Planul National de Dezvoltare, Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice.

Pe baza obiectivelor definite pentru judet si a deficientelor identificate in actualul sistem de gestionare a deseurilor s-au analizat optiunile tehnice pentru fiecare componenta din sistem astfel incat sa se asigure indeplinirea tintelor legislative. Astfel au fost alese cele mai bune tehnici pentru:

- Colectarea deseurilor;

- Transportul si transferul deseurilor la depozitul zonal;

- Sortarea/reciclarea deseurilor;

- Tratarea deseurilor biodegradabile;

- Eliminarea deseurilor muncipale;

- Inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de depozitare din mediul rural.

O descriere completa a optiunilor tehnice recomandate pentru fiecare componenta precum si alternativa tehnica aleasa pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor este prezentata in capitolul 5.

In capitolul 6 sunt detaliate masurile si termenele aferente fiecarui obiectiv, prezentate diferentiat pentru mediul urban si mediul rural.

Plan de investitii pe termen lung Ca parte a pregatirii Master Plan-ului, a fost pus la punct sistemul de gestionare a deseurilor pentru intreg judetul in vederea definirii masurilor de investitie pe termen lung ce duc la conformarea cu Directivele UE in domeniul gestionarii deseurilor.

In capitolul 2 al acestui document a fost analizata situatia existenta inlcusiv facilitatile referitoare la gestionarea deseurilor in judet, identificandu-se deficientele sistemului existent.

REZUMAT



25

Una din principalele activitati in desfasurarea proiectului va fi de a constientiza beneficiarii de importanta realizarii conformarii cu Directivele UE, precum si de a recunoaste ca, in stabilirea prioritatilor de investitie, trebuie acordata suficienta atentie (i) suportabilitatii acestor investitii si (ii) capacitatii locale de a implementa proiectele prevazute.

In capitolul 5 au fost evaluate si discutate in detaliu diferite alternative pentru proiectarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, fiind identificata cea mai buna alternativa. Pentru alternativa propusa, investitia pe termen lung necesara a se realiza pentru implementarea masurilor prevazute a fost cuantificata, luand in considerare gradul de suportabilitate al populatiei pentru investitii si capacitatile de implementare si operare locale si/sau regionale.

Planul de investitii pe termen lung include investitii pentru:

Colectarea si transportul deseurilor reziduale;

Colectarea separata si transportul deseurilor de reciclabile;

Colectarea separata si transportul deseurilor biodegradabile;

Colectarea separata si transportul deseurilor voluminoase;

Colectarea separata si transportul deseurilor periculoase;

Stabilirea punctelor de colectare prin aport voluntar;

Statii de transfer si transportul deseurilor de la statiile de transfer catre depozitul zonal conform existent;

Statii de sortare;

Compostarea deseurilor biodegradabile si compostare individuala;

Statii de compostare;

Reabilitarea tuturor depozitelor neconforme si a spatiilor de depozitare rurala;

Cheltuieli neprevazute si proiectare;

Asistenta tehnica pentru a asigura beneficiarului capacitatea adecvata de management in vederea implementarii masurilor si sustinerii investitiei.

Toate masurile de investitie sunt descrise si justificate in detaliu in capitolul 5 al acestui document.

In tabelul urmator este prezentata investita totala penrtu judetul Dolj, de cca 156 mil. euro detaliata pentru fiecare an din perioada de planificare de 30 ani si pentru fiecare componenta a sistemului de deseuri. In costurile totale sunt incluse de asemenea reinvestitiile, calculate in functie de perioda de amortizare a fiecarei facilitati de deseuri, cheltuielile pentru asistenta tehnica si supervizare si cheltuielile neprevazute. In prima parte a investiei au fost scazute facilitatile exsitente la nivelul judetului pentru gestionarea deseurilor, in urma analizei din capitolul 2 al Master Planului.

REZUMAT



26

cu exceptia echipamentelor si terenurilor existente

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Part 1 Part 2

Plan de Investitii - Alternativa 3 years X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 Colectarea si transportul deseurilor reziduale

Placi 30 1.630 Pubele/Container

e 5 3.490 3.490 3.490 3.490 3.490 3.490

Vehicule 8 4.050 4.050 4.050 4.050 Colectarea si transportul deseurilor reciclabile

Placi 30 Pubele/Container

e 5 4.820 4.820 4.820 4.820 4.820 4.820

Vehicule 8 3.640 3.640 3.640 3.640 Colectarea separata si transportul deseurilor biodegradabile

Placi 30 Pubele/Container

e 5 210 210 210 210 210 210

Vehicule 8 330 330 330 330 Colectarea si transportul deseurilor voluminoase

Pubele/Containere

Vehicule 8 790 790 790 790 Colectarea deseurilor periculoase

Containere 5 50 50 50 50 50 50 Stocarea

temporara a deseurilor peric. 30 101

Vehicule 8 360 360 360 360

Centre de reciclare

Teren

Lucrari civile 30 700

Containere 5 300 300 300 300 300 300

Statii de transfer

Teren 40

Lucrari civile 30 1.270

Echipamente 15 100

REZUMAT



27

Pubele/Containere 5 140 20 140 20 140 20 140 20 140 20 140

Vehicule 8 180 50 180 50 180 50 180 Transfer la depozitul conform

Vehicule 8 1.160 1.160 1.160 1.160

Statii de sortare

Teren 20 20

Lucrari civile 30 2.390 2.700

Echipamente 15 1.850 1.900 450 1.850 1.900

Vehicule 8 630 310 60 630 310 60 630 310 60 630 Compostarea deseurilor biodegradabile

Teren 30 20

Lucrari civile 30 600 520

Echipamente 15 1.560 1.350 1.560 1.350

Vehicule 8 780 200 780 190 780 190 780 Compostare individuala

Compostoare 2.850 2.850 2.850 2.850 Inchiderea depozitelor neconforme / spatiilor de depozitare

Costuri de investitii 8.110

Constientizarea publicului 300 200

Asistenta Tehnica pentru Supervizare 3.800 500

Cheltuieli neprevazute 3.590 710

Total 10.960 38.911 200 20 8.230 9.010 110 2.850 11.940 9.010 500 470 110 15.270 11.920 20 3.250 9.510 110 2.870 11.920 9.010

REZUMAT



28

Investiţiile necesare a fi realizate pentru punerea în aplicare şi funcţionarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor municipale in judetul Dolj pentru perioada de planificare 2008-2038 se ridica la 156 mil. euro, din care: 50.071 mil euro in perioada 2009 -2012, 17,260 mil. Euro in perioada 2014 – 2016 si 88,870 mil. Euro in intervalul de timp ramas pana in 2038.

În totalul investiţiilor sunt incluse cheltuielile privind asistenţa tehnică (AT) şi cele neprevăzute.

Rezultatul preconizat pentru fiecare etapă din planul de investitii este prezentat odata cu indicatorii selectati in vederea realizarii:

• tintelor POS

• tintelor regionale / judeţene

precum şi a costurilor investiţionale aferente necesare pentru atingerea tintelor.

Analiza economico – financiara Investiţiile au fost estimate în baza costurilor unitare detaliate în capitolele 5 şi 7. Costurile de investiţie pentru Alternativa 3 au fost determinate pentru fiecare activitate (colectare şi trasport, sortare şi reciclare, tratare, depozitare, inchiderea depozitelor neconforme). A fost calculată valoarea netă, la care s-au adăugat, după caz, pentru lucrările de construcţie, costurile pentru proiectarea de detaliu (proiectare tehnică şi detalii de execuţie) şi pentru asistenţa tehnică pentru supravegherea lucrărilor (maxim 5%). S-au adăugat costurile pentru „diverse şi neprevăzute” (maxim 10%) şi pentru campania de informare şi conştientizare a publicului.

A rezultat o schemă de investiţii pentru judeţul Dolj, care are la bază tabelele de costuri prezentate în capitolul 7.6. Planul de invesiţii are urmatoarele faze: prima fază pentru perioada 2009 – 2013, a doua fază în perioada 2014 – 2016 si a treia faza pentru 2017 – 2038.

Toate calculele au fost efectuate in mii euro în preţuri constante ale anului 2008 şi fără TVA.

Necesarul de investiţii şi eşalonarea acestora în perioada 2009 – 2013 sunt prezentate în tabelul urmator. Toate sumele sunt în mii euro şi fără TVA.

Eşalonarea investiţiei iniţiale (2009 – 2013)

Structura investitiei initiale

TOTAL,din

care: mii euro %

2009 mii

euro

2010 mii

euro

2011 mii euro

2012mii

euro

2013mii

euro

Deşeuri menajere în amestec - Colectare şi transport 9.170 18,31% 9.170

Deşeuri menajere colectate separat - Colectare şi transport 8.460 16,90% 8.460

REZUMAT



29

Deşeuri bio - Colectare şi transport 540 1,08% 540

Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 790 1,58% 790

Colectare deşeuri periculoase din gospodării 511 1,02% 511

Subtotal colectare si transport 19.471 38,89% 19.471

Centre de reciclare 1.000 2,00% 1.000

Staţii de transfer 1.730 3,46% 1.730

Tranferul deşeurilor tratate la depozit 1.160 2,32% 1.160

Staţii de sortare 4.890 9,77% 4.890

Staţii de compostare deşeuri bio 2.970 5,93% 2.970

Unităţi de compostare în zone rurale 2.850 5,69% 2.850

Statii de tratare mecano-biologica (MBT) 0 0 0 0 0 0 0

Depozit pentru deşeuri municipale tratate 0 0 0 0 0 0 0

Inchiderea gropilor / depozitelor ne-conforme existente 8.110 16,20% 8.110

Asistenta tehnica - campania de promovare, proiectare si supervizare 500 1,00% 300 200

Asistenta tehnica si supraveghere de santier 3.800 7,59% 3.800

Diverse si neprevazute 3.590 7,17% 3.590

Total 50.071 100,00% 10.960 38.911 200

Esalonare pe ani 100,00% 100,00% 21,89% 77,71% 0,40%

Astfel investitia totala necesara a se aloca pentru perioda 2009-2013 este de 50,071 milioane euro din care 35,272 miloane euro investitii propuse pentru finantare in cadrul POS Mediu si 14,799 milioane euro investitii care vor fi finantate de catre agentii de salubrizare sau de catre autoritatile administratiei publice locale considerate neeligibile a fi finantate prin POS Mediu.

REZUMAT



30

Total Investitie (euro) pentru perioada 2009-2013, din care:

50.071.000

• Prin programul POS Mediu (euro) 35.272.000 • Din surse proprii sau alte surse de finantare (euro) 14.799.000

Structura detaliata a costurilor de investitie propuse pentru finantare din POS Mediu este prezentata in tabelul urmator:

Structura investitiei initiale Total

mii euro neeligibile Cofinantatedin FEDR

Deşeuri menajere în amestec - Colectare şi transport 9.170 5.110 4.060 Deşeuri menajere colectate separat - Colectare şi transport 8.460 6.276 2.184 Deşeuri bio - Colectare şi transport 540 342 198 Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 790 790 Colectare deşeuri periculoase din gospodării 511 511 Subtotal colectare si transport 19.471 13.029 6.442 Public Amenity centres 1.000 1.000 Staţii de transfer 1.730 - 1.730 Tranferul deşeurilor tratate la depozit 1.160 - 1.160 Staţii de sortare 4.890 - 4.890 Staţii de compostare deşeuri bio 2.970 - 2.970 Unităţi de compostare în zone rurale 2.850 - 2.850 Statii de tratare mecano-biologica (MBT) - Depozit pentru deşeuri municipale tratate - Inchiderea gropilor / depozitelor ne-conforme existente 8.110 - 8.110 Asistenta tehnica - campania de promovare 500 - 500 Asistenta tehnică, consultanta si supravegherea de santier 3.800 - 3.800 Diverse si neprevazute 3.590 770 2.820

Total 50.071 14.799 35.272

Totalul costurilor de investiţie până în 2013 este de 50,071 milioane euro, din care 35,272 milioane euro prin POS Mediu, ceea ce corespunde unei investiţii de 71,12 euro per capita, la o populaţie estimată de 704,08 mii locuitori. Prin adăugarea TVA, investiţia iniţială se ridică la 59,585 milioane euro.

Trebuie subliniat că ponderea cea mai mare o are sistemul de colectare şi transport – 38,47%, urmat de închiderea depozitelor neconforme – 16,83%.

Structura investiţiei iniţiale (în mii euro - fără TVA) este:

Structura investitiei initiale mii euro %

Teren 90 0,18%

REZUMAT



31

Lucrări de construcţie 4.960 9,91%

Echipament 3.510 7,01%

Platforme 1.630 3,26%

Recipiente si containere 9.010 17,99%

Vehicule specializate 11.920 23,81%

Depozitare temporara pt deseuri periculoase 101 0,20%

Platforme compostare casnice 2.850 5,69%

Lucrari de inchidere 8.110 16,20%

Sub-total 1 investitie neta 42.181 84,24%

Diverse si neprevazute 3.590 7,17%

Proiectare tehnică şi detalii de execuţie; asistenţă tehnică pentru supravegherea lucrărilor 3.800 7,59%

Asistenta tehnica - campania de promovare 500 1,00%

Total investitie 50.071 100,00%

Se observă că lucrările de construcţie reprezintă 9,91% din totalul investiţiei, în timp ce containerele reprezintă 17,99%, iar autovehiculele specializate – 23,81%. O pondere însemnată o au, aşa cum s-a mai arătat, lucrările de închidere a depozitelor neconforme (16,20%).

Duratele medii de viaţă ale principalelor component ale investitiei:

Element Durată medie de viaţă1

Lucrări de construcţie 30 ani

Lucrări speciale (celulele depozitului) 5 ani

Echipamente mecano-electrice 15 ani

Vehicule specializate 8 ani

Recipienţi şi containere specializate 5 ani

Pe baza acestor durate s-au eşalonat reinvestirile necesare funcţionării sistemului.

Costurile anuale de întreţinere şi reparaţii sunt estimate ca procent din valoarea de investiţie, după cum urmează:

Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii Valori % din investitie Lucrări de construcţii 1 % Echipamente mecanice (încărcare normală) 3 % Echipamente mecanice 5 %

1 În conformitate cu reglementările contabile privind amortizarea imobilizărilor corporale

REZUMAT



32

Vehicule specializate 10 % Containere / recipienţi 10 %

Pentru determinarea cheltuielilor cu munca vie s-a plecat de la normativul de deservire al echipamentelor, salariile medii practicate în judeţul Dolj, pe categorii de salariaţi şi încărcarea anuală a acestora.

Au fost considerate următoarele elemente pentru determinarea încărcării personalului:

Săptămâni lucrătoare pe an 48 Zile lucrătoare într-o săptămână 5 Ore lucrate pe zi 8 Concedii de boală 5% Zile lucrătoare disponibile pe an 228 Zile în care staţia operează pe săptămână 6 Săptămâni în care operează staţia 52 Necesar de zile lucrătoare pe an 312 Factor de multiplicare pentru personal 137%

Din acest tabel rezultă că pentru o persoană conform normativului sunt necesare 1,37 persoane care să fie angajate efectiv.

Costurile cu materialele, combustibili, energie şi utilităţi s-au determinat pe baza consumurilor specifice şi a preţurilor anului 2008.

Valorile unitare utilizate utilizate în determinarea costurilor de operare şi întreţinere sunt prezentate în tabelul urmator:

Costuri Unitare Valori anuale UM Valori lunare

- Întreţinere şi reparaţii Ponderi din investiție

1. Lucrări (construţii civile) 1 % 2. Echipamente mecanice (cu încărcare normală) 3 % 3. Echipamente mecanice (cu încărcare mare) 5 % 4. Vehicule specializate 10 % 5. Containere şi recipienţi 10 % - Personal Cost anual pentru companie Salariu lunar 6. Director, conducătorul unităţii 21.600 €/a 1.800 7. Director adjunct, tehnic 18.000 €/a 1.500 8. Maistru 16.800 €/a 1.400 9. Muncitor calificat 7.200 €/a 600 10. Funcţionar administrativ 9.600 €/a 800 11. Muncitor (calificare scăzută) 5.400 €/a 450 12. Şofer 6.000 €/a 500 13. Secretar 9.600 €/a 800 14. Muncitor necalificat 2.400 €/a 200 15. Sortatori (personal necalificat) 2.400 €/a 200 16. Săptămâni lucrătoare pe an 48 Săpt./an

REZUMAT



33

17. Zile lucrătoare pe săptămână 5 Zile/săpt. 18. Regim de lucru (ore pe zi lucrătoare) 8 Ore/zi 19. Incapacitate temporară de muncă (C.M.) 5% 20. Zile lucrătoare efectiv disponibile intr-un an 228 zile/an 21. Zile de lucru (operare) ale staţiei pe săptămână 6 Zile/săpt. 22. Săptămâni de operare efectivă ale staţiei 52 Săpt./an 23. Necesar zile de lucru intr-un an 312 Zile/an 24. Factor de încărcare al personalului (necesar zile

lucrătoare / disponibil zile lucrătoare) 137%

- Consumabile

25. Electricitate 0,048 €/kWh 26. Apă 5,00 €/m³ 27. LFO 500,00 €/t 28. Diesel 1,20 €/l 29. Diferite consumabile 3,00 €/t - Costuri pentru predarea la depozit

30. Depozit conform pentru deseuri municipale 8,80 €/t Cantităţi considerate la depozit

31. Deşeuri periculoase din gospodării 1.000 €/t 32. Levigat 2,00 €/m³ 33. Apă uzată 0,20 €/m³ - Costul terenului 1,00 €/m²

Veniturile din reciclare s-au determinat pe baza cantităţilor ce urmează a fi recuperate şi vândute reciclatorilor şi pe baza preţurilor oferite în prezent în judeţul Dolj, după cum urmează:

Venituri Valori UM Hârtie 20,00 €/t Sticlă 40,00 €/t Plastic 60,00 €/t Metal 150,00 €/t Compost 15,00 €/t Reject 0,00 €/t

Acestea au fost incluse în calculul costurilor cu semn negativ.

Un element important în calculul costului transportului deşeurilor îl constituie distanţele de transport, prezentate în tabelul de mai jos:

Număr de persoane pentru un vehicul Număr de încărcători 3 Distanţe de transport Valori UM Viteza medie de transport 40,00 km/h

REZUMAT



34

Viteza medie de transport (în localitate) 35,00 km/h Timpul mediu până la staţie 0,30 h

Pe baza costurilor unitare prezentate anterior au fost determinate costurile anuale de operare şi întreţinere, din care au fost scăzute veniturile din reciclare. Valoarea acestora este 11,538 milioane euro. Structura detaliată a acestora este prezentată în capitolele 5 şi 7. Din aceste costuri, nu toate sunt generate de populatie şi, deci, nu toate sunt suportate de populaţie. Pentru colectare şi trasport, procentul este de 100%, dar pentru celelalte facilităţi populaţia suportă doar un procent. Totalul costurilor de operare şi întreţinere ce ar trebui suportate de populaţie este de 8,792 milioane euro. Structura acestora este prezentată în tabelul urmator.

Structura costurilor anuale de O&I minus venituri din reciclare

mii euro % Deşeuri menajere în amestec - Colectare şi transport 2.520 21,84%Deşeuri menajere colectate separat - Colectare şi transport 2.610 22,62%Deşeuri bio - Colectare şi transport 220 1,91%Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 320 2,77%Colectare deşeuri periculoase din gospodării 1.580 13,69%Subtotal colectare si transport 7.250 62,84%Public Amenity centres Staţii de transfer 283 2,45%Tranferul deşeurilor tratate la depozit 620 5,37%Staţii de sortare -925 -8,02%Staţii de compostare deşeuri bio 630 5,46%Unităţi de compostare în zone rurale Statii de tratare mecano-biologica (MBT) Depozit pentru deşeuri municipale tratate 2.230 19,33%Inchiderea gropilor / depozitelor ne-conforme existente

Alte - contract de management 1.450 12,57%

Total 11.538 100,00%

După cum se poate observa, ponderea cea mai mare o reprezintă activitatea de colectare şi trasport – 62,84%. Pe locurile următoare se găseşte activitatea de eliminare la deponie (19,33%). Din activitatea de reciclare se obţin venituri de aproape 8,02% din total.

Valoarea actualizată netă (VAN) a fost determinată pentru investiţii şi pentru cheltuielile de operare şi întreţinere.

REZUMAT



35

Au fost considerate următoarele ipoteze: investiţiile de înlocuire s-au calculat pe baza perioadelor din Tabelul 8.3-4, iar rata de actualizare este de 5%, analiza efectuaîndu-se pe un orizont de 30 ani.

VAN, structurată pe elemente componente ale sistemului de gestiune a deşeurilor:

Structura investitiei initiale - valori actualizate NPV

mii euro % Deşeuri reziduale - Colectare şi transport 7.921 18,12% Deşeuri reciclabile - Colectare şi transport 7.308 16,72% Deşeuri biodegradabile - Colectare şi transport 466 1,07% Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 682 1,56% Deseuri periculoase – Colectare si transport 441 1,01% Subtotal colectare si transport 16.820 38,47% Centre de colectare prin aport voluntar 864 1,98% Staţii de transfer 1.494 3,42% Tranferul deşeurilor la depozit 1.002 2,29% Staţii de sortare 4.224 9,66% Staţii de compostare 2.566 5,87% Unităţi de compostare în zone rurale 2.585 5,91% Statie de tratare mecano-biologica (MBT) Depozit pentru deşeuri municipale tratate Inchiderea depozitelor neconforme existente 7.356 16,83% Asistenta tehnica - campania de promovare 424 0,97% Asistenta tehnica si supraveghere de santier 3.283 7,51%

Diverse si neprevazute 3.101 7,09% Total 43.718 100,00%

Sursa: calculat pe baza tabelului 8.3-2 VAN, structurată pe elemente componente ale sistemului de gestiune a deşeurilor – investiţia totală (2009-2038):

Structura investitiei totale (investitia initiala + reinvestiri) - actualizat

NPV mii euro %

Deşeuri reziduale - Colectare şi transport 21.304 22,77% Deşeuri reciclabile - Colectare şi transport 23.230 24,83% Deşeuri biodegradabile - Colectare şi transport 1.385 1,48% Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 1.718 1,84% Deseuri periculoase – Colectare si transport 1.029 1,10% Subtotal colectare si transport 48.665 52,02% Puncte de colectare prin aport voluntar 1.558 1,67% Staţii de transfer 2.178 2,33% Tranferul deşeurilor la depozit 2.450 2,62%

REZUMAT



36

Staţii de sortare 10.784 11,53% Staţii de compostare 6.474 6,92% Unităţi de compostare în zone rurale 6.320 6,76% Statie de tratare mecano-biologica (MBT) Depozit pentru deşeuri municipale Inchiderea depozitelor neconforme existente 7.356 7,86% Asistenta tehnica - campania de promovare 424 0,45% Asistenta tehnica si supraveghere de santier 3.715 3,97%


Sursa: Calculat pe baza tabelelor din Anexa 8.3-1 VAN, structurată pe elemente componente ale sistemului de gestiune a deşeurilor – costuri de operare şi întreţinere:

Structura costurilor totale de O&I minus venituri din reciclare - actualizat

NPV mii euro %

Deşeuri reziduale - Colectare şi transport 35.143 25,59%Deşeuri reciclabile - Colectare şi transport 36.398 26,50%Deşeuri biodegradabile - Colectare şi transport 3.068 2,23%Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 4.463 3,25% Deseuri periculoase – Colectare si transport 22.034 Subtotal colectare si transport 101.107 73,62%Puncte de colectare prin aport voluntar Staţii de transfer 3.947 2,87%Tranferul deşeurilor la depozit 8.646 6,30%Staţii de sortare -12.900 -9,39%Staţii de compostare 8.786 6,40%Unităţi de compostare în zone rurale Statie de tratare mecano-biologica (MBT) - din 2016 Depozit pentru deşeuri municipale tratate 7.531 5,48%Inchiderea depozitelor neconforme existente

Alte – campanie de constientizare si contract de management 20.221 14,72%Total 137.338 100,00%

După efectuarea calculelor rezultă valorile prezentate în tabelul urmator:

Total valori actualizate mii euro %

Total VAN investitie (mii euro) 96.428 41,25%

VAN O&I (mii euro) 137.338 58,75%

REZUMAT



37

Total VAN Investitie + O&I (mii euro) 233.766 100,00%

Valoarea actualizată netă a investiţiei este de 91,371 mil euro, ceea ce reprezintă 39.95% din total, ceea ce arată ponderea mare a costurilor de operare şi întreţinere (60,05%).

Dintre investiţii ponderea cea mai mare o are colectarea deşeurilor reziduale (18,12%) urmat de inchiderea depozitelor neconforme (17,09%), si colectarea separata (16,72%).

Analizând ponderea investiţiei iniţiale, este interesant de observat că aceasta reprezintă 47,85% din valoarea actualizată netă a investiţiei şi reinvestirilor. Din aceasta, costul eligibil care intra in finantarea prin POS mediu este de 35.272 mii euro, adică 70,44% din investitia initială. Deoarece în analiză a fost considerată obţinerea unei finanţări nerambursabile numai pentru partea eligibilă din investiţia iniţială si s-a considerat că diferenta de 14.799 mii euro va fi finantată de către operatorii de salubritate, trebuie găsită o soluţie de finanţare şi pentru reinvestiri, a căror pondere în totalul investitiei pe orizontul de analiză este mare (11,05% pentru perioada 2014 - 2016 si 56,89% pentru perioada 2017 - 2038) pentru a asigura durabilitatea sistemului.

Costurile de operare si întretinere detin o pondere importantă în costurile totale ale sistemului (60,05%), cea ce face ca politica de tarife să devină un element important în asigurarea durabilitătii investitiei.

Macro-suportabilitatea În conformitate cu Ghidul pentru pregătirea Master Planului, în determinarea suportabilităţii investiţiilor propuse pentru grupurile ţintă s-a considerat că un procent de 1,5% din venitul mediu al familiilor cele mai sărace (decila 1 de venit) poate fi utilizat ca limită de suportabilitate pentru cheltuielile cu serviciile de salubritate.

În determinările cuprinse în capitolul 8 toate valorile sunt nete, fără TVA. În determinarea suportabilităţii investiţiei s-a inclus şi TVA-ul.

Calculul suportabilitatii a luat in considerare posibilităţile de finanţare rezultate prin aplicarea metodei de calcul Diferenta de finantare (Funding Gap).

Ipotezele și valorile unitare au fost calculate în Capitolele anterioare ale MP (Cap. 3, Cap. 7 și Cap. 8).

Aşa după cum s-a menţionat în Capitolul 3, nu există date statistice oficiale privind nivelul veniturilor şi structura consumului la nivel de judeţ. În Capitolul 3 au fost estimate valorile necesare privind veniturile pe baza datelor la nivel naţional, regional, judeţean etc.

REZUMAT



38

Cu privire la mărimea gospodăriilor este important de menţionat următoarele:

• în România este de aşteptat o scădere a gospodăriei medii de la 2,8-2,9 persoane în anul 2008 la 2,45 persoane în anul 2038;

• judeţul Dolj urmează îndeaproape tendinţa naţională, numărul de persoane în gopodăria medie urmând să scadă de la 2,984 în 2008 la 2,568 în 2038;

Evoluţia populaţiei a fost descrisă pe larg în Capitolul 3. Potrivit estimărilor, raportul urban-rural se va modifica în favoarea mediului rural (vezi tabelul următor). Această tendinţă poate fi foarte uşor modificată prin înfiinţarea de oraşe şi municipii noi, pe măsura îmbunătăţirii infrastructurii din mediul rural, crearea de zone metropolitane etc.

Numărul de persoane pe o gospodărie este în tendinţă descrescătoare în judeţul Dolj.

În capitolul 2.9 au fost prezentate tarifele practicate în judeţul Dolj. Tarifele variază foarte mult între rural şi urban.

În mediul rural nu există operatori de salubrizare. Excepţie o constituie comuna Simnicu de Sus, unde există un contract pentru transportul deşeurilor, pentru acest serviciu se încasează o taxă locală de 3 RON/lună pentru fiecare persoană fizică şi 5 RON/lună pentru fiecare persoană juridică. Gradul de încasare a facturilor este de 100%.

În mediul urban tarifele sunt, însă, foarte diferite, astfel: tarifele pentru persoane fizice variază de la 1,225 lei/pers/lună în oraşul Segarcea la 2,64 lei/pers/lună în municipiul Craiova (la un curs de schimb de 3,7 lei/€ aceasta înseamnă 0,33 - 0,71 €/pers/lună, adică sub 1 €/pers/lună). În Craiova, tarifele pentru salubritate sunt de aprox. 2 ori mai mari decât în Segarcea.

Pentru persoanele juridice, tarifele se calculează la m3. Cele mai mari tarife sunt încasate în municipiul Segarcea (36,6 lei/mc ~ 10 €/mc ) iar cel mai mic tarif îl regăsim în municipiul Calafat (19,79/lei/mc ~ 5.35 €/mc).

Datorită modurilor de taxare şi încasare pentru populaţie foarte diferite existente în judeţul Dolj, începând cu serviciul gratuit şi până la tariful pe tonă, nu se poate determina un tarif mediu ca medie ponderată a tarifelor existente. Pentru uşurinţa analizei s-a luat în consideraţie un tarif mediu determinat medie ponderată a tarifelor existente în mediul urban. Acesta este de 2,64 lei/pers./lună.

Pe baza metodologii „Funding Gap” si a datelor privind investitia din judetul Dolj, a fost calculata urmatoarea structura de finantare a proiectului, prezentata in tabelul de mai jos):

Nr. Crt. Mii euro %

1. Total Investitie , din care 50.071,00 €

2. Valoare investitie finantată de operatori 14.799,00 €

3. Total valoare proiect pentru POS Mediu 35.272,00 €

100%

4. Contributie din venituri la total investitie 1.480,05 €

REZUMAT



39

5. Contributie din venituri la valoare eligibilă (amendată cu pro-rata)

1.195,72 €

3,39%

6. Valoare eligibila proiect 34.076,28 €

7. EU Grant2 (80% din valoare eligibila) 27.261,02 € 77,29%

8. Contributia nationala ( 18% din valoare eligibila) 6.133,73 € 17,39%

9. Contributia locală (2% din valoarea eligibilă) 681,53 € 1,93%

10. Total contributie locală (eligibile si altele decât eligibile, 10=5+9)

1.875,64 € 5,25%

Estimarea contributiei POS Mediu la finantarea investitiei din judetul Dolj

Mod de calcul Elemente de calcul Valori EC Costuri Eligibile actualizate 30.934,44 €

DIC Investitia actualizata 43.718,37 €

DNR Venituri Nete Actualizate 1.480,05 € EE=DIC-DNR Cheltuieli eligibile 42.238,32 €

R=EE/DIC Rata de co-finantare 96,61% DA=EC*R Diferenta de finantat 34.076,28 € CRpa Rata maxima de cofinantare

0,8 CV Contributie din venituri 1.480,05 € Contributia din venituri aferenta

costuri eligibile (CV *pro-rata) 1.195,72 €

EU grant EU Grant = DA*Crpa 27.247,56 € Contributia nationala

6.130,70€

Contributie publică POS

33.378,25 €

Contrib. Locala 1.893,73 € Total valoare proiect 35.272,00 € Investiții ale operatorilor

14.799,00 €

Total investiție 50,071,00 €

2 Conform Document cadru de implementare pentru POS Mediu

REZUMAT



40

Obiectivul specific al acestei secţiuni a MP este de a verifica dacă o gospodărie din judeţul Dolj are capacitatea de a acopri cel puţin costurile de operare şi întreţinere (O&I) ale sistemului (din care s-au scăzut veniturile din reciclări).

Dacă o gopodărie nu îşi poate permite să plătească un tarif care să acopere cel puţin aceste costuri, atunci proiectul nu este durabil fără intervenţia autorităţii administraţiei publice locale, sub forma unor subvenţii de la bugetele local.

Principalele etape în compararea capacităţii de plată a unei familii din judeţul Dolj cu factura necesară să acopere cheltuielile necesitate de operarea sistemului de gestiune a deseurilor din judetul Dolj:

• S-a construit fluxul de costuri pe perioada 2012-2038; pentru costurile de O&I s-a eliminat ponderea aferenta cantităţilor de deşeuri generate de industrie (vezi capitolul 8, tabelul din Anexa 8.1);

• S-a considerat o rată de cofinanţare de 66,69% din partea POS Mediu (grantul UE + contributia nationala);

• S-a considerat ca 29,66% din investitie va fi asigurata de catre operatori (14,799 mil. Euro)

• Valorile astfel calculate au fost indexate cu inflaţia din zona euro pe termem lung (2,5%);

• La aceste valori se adaugă TVA de 19%;

• Se împart valorile obţinute la populaţie, an de an; rezultă tariful/pers (în Euro);

• Se calculează factura pe gospodărie prin înmulţirea tarifului/pers. cu nr. mediu de persoane/gospodărie;

• Se determină capacitatea de plată pe gospodărie, în euro, prin împărţirea venitului la cursul euro, an de an şi aplicarea procentelor corespunzătoare (1% la venitul mediu şi 1,5% la venitul pentru prima decilă);

• Se trasează graficul capacitatii de plată/familie (calculat cu 1% din valoarea medie şi 1,5% din prima decilă de venituri)

• Se traseaza factura pe familie calculată anterior si diferenta fata de factura curenta (indexata cu inflatia).

In acest context s-a obtinut evolutia capacitatii de plata, dupa cum urmeaza:

REZUMAT



41

1,00

10,00

100,00eu

ro/fa

mili

e/lu

naFactura/familie/luna pentru noulsistem (euro)

1% din venitul mediu/familie/judet(euro)

1,5% din primadecila/familie/judet (euro)

Evolutie facturamedie/familie/judet* (sistemexistent 2008) (euro)

Factura/familie/luna pentru noul sistem (euro) 5,85 6,01 6,16 6,33 6,50 6,69 6,87 7,07 7,27 7,46 7,67 7,90 8,14 8,38 8,61 8,92 9,16 9,42 9,68 9,93 10,21 10,49 10,78 11,09 11,36 11,68 12,00 12,32

1% din venitul mediu/familie/judet (euro) 7,09 7,78 8,53 9,49 10,32 11,15 11,98 12,81 13,63 14,46 15,53 16,60 17,66 18,73 20,86 23,17 25,01 26,86 28,70 30,09 32,75 35,41 38,07 40,73 43,40 46,95 50,51 54,06

1,5% din prima decila/familie/judet (euro) 4,65 5,05 5,66 6,25 6,75 7,25 7,76 8,26 8,76 9,26 10,02 10,77 11,52 12,28 13,03 14,09 15,15 16,21 17,27 18,33 19,82 21,31 22,80 24,29 25,78 27,73 29,68 31,64

Evolutie factura medie/familie/judet* (sistem existent 2008) (euro) 2,33 2,40 2,48 2,57 2,63 2,68 2,73 2,79 2,85 2,90 2,95 3,01 3,08 3,14 3,19 3,26 3,33 3,39 3,46 3,53 3,60 3,67 3,75 3,82 3,89 3,97 4,05 4,13

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Evolutia capacitatii de plata, factura pentru noul sistem si cresterea facturii (axa secundara)



42

Din graficul de mai sus rezulta urmatoarele:

• In cazul limitei de 1% din venitul mediual gospodariei medii, nu este depăşită capacitatea de plată a familiilor din judeţul Dolj, pe durata 2010-2038, deci prin prisma acestui indicator investiţia propusă este suportabilă pentru populaţia judeţului Dolj, Factura lunară minimă pe gospodărie, necesară pentru a asigura durabilitatea sistemului, va fi în 2012 (primul an în care sistemul va incepe sa functioneze) de 6,01 euro/familie/luna, cu o creştere de aprox. 2,74% în fiecare an, ajungând în ultimul an de analiza, la 12,32 euro/familie/luna.

• In cazul limitei de 1.5% din prima decila de venituri se constata o perioada tranzitorie (2009-2014) in care limita este depasita. Aceasta se explică prin nivelul foarte redus de venituri al familiilor din mediu rural, unde în prezent nici nu există serviciu de salubritate. Dacă analizăm mai profund, pentru mediul urban, chiar pentru populatia cea mai săracă (decila 1 de venit), tariful determinat nu duce la depăsirea limitei de suportabilitate, problema este la populatia din mediul rural, unde tariful va deveni suportabil abia in anul 2014. De aceea, pentru a preveni incapacitatea acestor familii de a plăti pentru serviciul de salubritate, autorităţile administraţiei publice locale vor trebui să gândească un sistem de subvenţii sau de asistenţă socială pentru familiile cele mai sărace (decila 1 de venituri din mediul rural). Trebuie ţinut seama şi de faptul că familiile cu venituri reduse produc şi mai puţine deşeuri şi, în contextul trecerii la un sistem de tarifare bazat pe greutatea/volumul deşeurilor generate, şi aceste familii vor putea plăti noua factură pentru gestiunea deşeurilor.

• Factura noua va creste fata de cea platita anterior, in medie, cu 3,52€/familie/luna, in anul 2011 si cu 8,20 €/familie/luna in anul 2038.

• Tinand seama de aceste considerente se poate trage concluzia ca investitia propusa poate fi suportata de populatie, in conditiile in care beneficiarul (Consiliul Judetean) va lua masuri pentru asigurarea unui sistem de protectie sociala pentru acoperirea diferentelor de tarif pentru familiile cele mai sarace din mediul rural, pe perioada 2009 – 2014.

Investiţii de infrastructura prioritara Tabelul urmator cuprinde rezultatele prioritizarii masurilor ce trebuie intreprinse pentru implementarea unui sistem corespunzator de gestionare a deseurilor in perioada 2009 - 2013

Crt. Investitii totale necesare a se realiza pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor

Faza Sursa de finantare

1a Colectarea deseurilor reziduale Etapa 1 Surse proprii

1b Transportul deseurilor reziduale Etapa 1 POS Mediu*

2a Colectarea separata a deseurilor reciclabile

Etapa 1 Surse proprii

2b Transportul deseurilor reciclabile Etapa 1 POS Mediu*

REZUMAT



43

3a Colectarea separata a deseurilor biodegradabile


3b Transportul deseurilor biodegradabile Etapa 1 POS Mediu*

4 Colectarea separata si transportul deseurilor voluminoase


5 Colectarea separata si transportul deseurilor periculoase municipale


6 Centre de colectare Etapa 1 Surse proprii

7 Statii de transfer Etapa 1 POS Mediu

8 Transferul deseurilor municipale la depozit Etapa 1 POS Mediu

9 Statie de sortare Etapa 1 POS Mediu

10 Statie de compostare Etapa 1 POS Mediu

11 Compostare individuala in mediul rural Etapa 1 POS Mediu

12 Deseuri din constructii si demolari Etapa 1 Surse proprii

13 Inchidere depozite Etapa 1 POS Mediu

*Exceptie face Municipiul Craiova care nu va fi primi in dotare autovehicule de transport Investitiile propuse asigura indeplinirea prevederilor legislative pentru o gestionare adecvata a deseurilor.

Alternativa 3 Costuri de investitie

Planul de investiţii

prioritare ce urmează a fi

finanţate prin POS Mediu, in

euro, în perioada 2009-

2013

Colectare si transport deseuri reziduale Platforme betonate

1.630.000 Pubele

Masini

2.430.000 Subtotal 4.060.000

Colectare si transport deseuri reciclabile Pubele

Masini

2.184.000 Subtotal 2.184.000

Colectare si transport deseuri biodegradabile Pubele

Masini

198.000 Subtotal 198.000

Colectare si transport deseuri voluminoase Masini

REZUMAT



44

Subtotal

Colectare si transport deseuri periculoase Masini

Stocare temporara deseuri periculoase

Containere

Subtotal

Centre de reciclare Civil

Containere

Subtotal

Statii de transfer GOICEA (planificata prin alte proiecte)

BAILESTI (nou)

420.000 CALAFAT (nou)

480.000 FILIASI (nou)

410.000 DOBRESTI (nou)

420.000 Subtotal

1.730.000 Transport de la ST la depozit Subtotal

1.160.000 Statie de sortare GOICEA (planificata prin alte proiecte)

Statie de sortare Craoiva (nou)

4.890.000 Statie de sortare Bailesti (nou)

Statie de sortare Calafat (nou)

Statie de sortare Filiasi (nou)

Statie de sortare Dobresti (nou)

Subtotal statii de sortare

4.890.000 Instalatie compostare Instalatie compostare Craiova (nou)

2.970.000 Instalatie compostare Bailesti (nou)

Instalatie compostare Dobresti (nou)

Subtotal

2.970.000 Compostare individuala

Unităţi de compostare (rata de acoperire de 100% gospodăriile din zonele rurale, cu instalatii de compostare, 80% din deşeurile biogradable; 94800 de unităţi, 40 de euro / unitate)

2.850.000 Subtotal compostare individuala

2.850.000 Depozitare

Depozit conform la Craiova exsista Subtotal depozitare

exsista

REZUMAT



45

Inchidere (remediere) depozite neconforme

Bailesti 1& 2 1.575.000

Calafat 980.000

Filiasi 245.000

Segarcea 1.260.000

Bechet 2.450.000 Subtotal

6.510.000 Inchidere spatii depozitare rurale

1.600.000 TOTAL DESEURI MUNICIPALE

28.152.000 Constientizarea publicului

500.000 Asistenta Tehnica pentru Supervizare

3.800.000 Cheltuieli neprevazute

2.820.000 TOTAL Investitii

35.272.000 Astfel investitia necesara a se aloca pentru perioda prin POS Mediu in perioada 2009-2011 este de 35,272 milioane Euro

Perioada de implementare si principalele activitati propuse a fi desfasurate pentru prima etapa de implementare a proiectului (2009 - 2011)in cadrul POS Mediu sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Activitatea Termen limita

Durata Responsabili

Elaborare Master Plan Mar-09 17 luni Elaborare: Echipa de AT Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Elaborare Studiu de Fezabilitate

Mai-09 2 luni Elaborare: Echipa de AT Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Analiza Cost Beneficiu Mai-09 2 luni Elaborare: Echipa de AT Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Raport Institutional Mai-09 2 luni Elaborare: Echipa de AT Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

EIM Mai-09 2 luni Elaborare: Echipa de AT Aprobare: MM, ARPM pentru Regiunea 4 SV Oltenia

Elaborarea Aplicatiei standard pentru accesare fondurilor


Pregatirea Documentatiei de licitatie pentru asistenta tehnica


Pregatirea Documentatiei de licitatie pentru lucrari


Pregatirea documentatiei de licitatie pentru achizitii


Aprobarea aplicatiei August-09 3 luni UE

REZUMAT



46

Licitarea si contractarea asistentei tehnice si supervizarii

Noiembrie-09

3 luni PIU Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Asistenta tehnica si supervizare Decembrie - 11

19 luni PIU, AT Monitorizare: MM, ADI ECO DOLJ

Licitarea si contractarea lucrarilor

Mai-10 6 luni PIU, AT Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Derularea lucrarilor Decembrie - 11

19 luni PIU, AT Monitorizare: MM, ADI ECO DOLJ

Licitarea si contractarea de bunuri (compostoare individuale)

Ianuarie - 10

3 luni PIU, AT Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Achizitia de bunuri (compostoare individuale)

Aprilie - 10 3 luni PIU, AT, Furnizor bunuri Aprobare/Monitorizare: MM, ADI ECO DOLJ

Licitarea si contractarea de bunuri (autovehicule destinate colectarii si transportului deseurilor)

Iunie-11 6 luni PIU, AT Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Achizitia de bunuri (autovehicule destinate colectarii si transportului deseurilor)

Decembrie - 11

6 luni PIU, AT, Furnizor bunuri Aprobare/Monitorizare: MM, ADI ECO DOLJ

Licitarea si contractarea publicitatii si constientizare publica

Mai-10 3 luni PIU, AT Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Publicitate si constientizare publica

Decembrie - 11

19 luni PIU, Consultant Publicitate Aprobare/Monitorizare: MM, ADI ECO DOLJ

Licitarea si contractarea serviciilor de operare

Decembrie - 11

6 luni PIU, AT Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Licitarea si contractarea auditului

Noiembrie-09

3 luni PIU Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Audit Decembrie - 11

25 luni PIU, Firma auditare Aprobare/Monitorizare: MM, ADI ECO DOLJ

CAPITOLUL 1 Introducere



47

1. INTRODUCERE 1.1 Prezentarea proiectului 1.1.1 Cadrul General Odata cu aderarea la Uniunea Europena, Romania, ca Stat Membru si-a asumat o serie de angajamente ferme pentru atingerea standardelor europene si, implicit pentru realizarea investitiilor de mediu necesare.

La nivel national toate directivele europene in sectorul de mediu au fost transpunse in legislatia romaneasca, insa pentru a asigura complianta cu aceasta si pentru a respecta termenele stabilite un efort financiar semnificativ trebuie suportat de tara noastra. In acest sens Romania beneficiaza de sprijin financiar din partea UE.

Implementarea acquis-ului a impus elaborarea unei strategii de gestionare a deseurilor la nivel national, precum si identificarea de masuri si actiuni de implementare a acestei strategii prin Planul National de Gestionare a Deseurilor si Planurile Regionale si Judetene.

Prezentul proiect face parte din Programul Phare CES 2005 – „Intarirea Structurilor Institutioanle pentru realizarea, dupa aderare, a unui management eficient şi solid a Fondurilor Structurale, şi gestionarea eficienta a programelor în concordanta cu cerintele EDIS”. Acest Master Plan este o componenta a Proiectului de Asistenţa Tehnica pentru Pregătire de Proiecte (Technical Assistance for the Pipeline of Projects Preparation) PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01.

Consortiul care a castigat Proiectul de Asistenta Tehnica este compus din: Ramboll Denmark A/S / Project Management Ltd / Fichtner GmbH & Co. KG / Interdevelopment S.R.L. / Ramboll Romania S.R.L. / PM International Services Grup S.R.L.

Contractul de asistenţă tehnică a început la data de 12 octombrie 2007.

Consultantul care furnizează această Asistenţă Tehnică va sprijini Direcţia de Programare şi Evaluare din cadrul Ministerului Mediului (MM) şi beneficiarii ţintă locali în pregătirea de aplicaţii pentru proiecte de investiţii în domeniul deşeurilor municipale.

1.1.2 Părţile interesate Beneficiarii şi părţile implicate în acest proiect sunt:

• Ministerul Mediului (MM) şi instituţiile din subordine atât la nivel judeţean, cât şi regional, ca instituţii răspunzătoare de conformarea cu prevederile Comunităţii Europene, de care ţine seama acest Master Plan;

• Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea de Certificare şi Plăţi (ACP);

• Organisme intermediare pentru POS Mediu cu 8 unităţi teritoriale;

• Autoritatile administratiei publice locale: Consiliul Judetean Dolj si toate consilile locale din judetul Dolj.

Ministerul Mediului (MM) este beneficiarul acestui proiect. De asemenea, fiind responsabil de programarea măsurilor cofinanţate de UE. MM va coordona pregătirea




48

proiectului pe baza acestei Asistenţe Tehnice, având în vedere şi corelarea cu alte echipe de consultanţă pentru a asigura coerenţă. MM va sprijini OCPC în scopul implementării tehnice a Măsurii, împreună cu monitorizarea şi raportarea.

În concordanţă cu Documentul de Poziţie al României, Capitolul 21 “Politică Regională”, Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, modificată prin HG nr. 1179/2004 şi HG nr. 128/2006, abrogate prin HG nr. 457/4 aprilie 2008, MM a fost desemnat Autoritatea de Management (AM) pentru Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu. Având acest rol, MMDD este responsabil de managementul FSC puse la dispoziţia sectorului de mediu după aderare.

Autoritatea de Certificare şi Plăţi (ACP) pentru fonduri structurale, care funcţionează în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, reprezintă o structură organizatorică responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană şi de primirea fondurilor transferate României din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.şi asigurarea transferului acestora către beneficiari în mod adecvat, precum şi a sumelor aferente acestora alocate din fonduri de la bugetul local.

Organismele Intermediare (OI) au fost create în fiecare Regiune de Dezvoltare (8 regiuni); acestea pun în aplicare partea privind implementarea POS la nivel regional acţionând ca interfaţă între AM şi beneficiari. Responsabilităţile OI sunt cu privire la programare, monitorizare, control şi raportare. OI joacă un rol esenţial în implementarea POS Mediu verificând dacă operaţiile de cofinanţare respectă reglementările naţionale şi europene. Evaluarea cererii de finanţare va fi transferată, în mod treptat, către OI, începând cu al doilea val de proiecte FSC (anul 2010), pe când selecţia rămâne în custodia AM.

Agenţiile Locale pentru Protecţia Mediului sunt responsabile cu monitorizarea factorilor de mediu, precum şi cu reglementarea activitatilor cu impact asupra mediului.

Consiliile Judeţene şi Locale, în conformitate cu Legea nr. 241/2006 şi Legea administratiei publice nr. 215/2001 sunt responsabile cu administrarea domeniului public, inclusiv cu infrastructura privind gestionarea deseurilor. . Autorităţile Administraţiei Publice Locale au competenţă exclusivă şi responsabilitate pentru înfiinţarea, organizarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice la nivel local. Autorităţile publice locale sunt beneficiarii locali ai acestei asistenţe tehnice. Toate instiuţiile menţionate anterior vor participa la procesul de luare a deciziilor privind proiectele de investiţie propuse în cadrul acestei Asistenţe Tehnice.

Instituţiile partenere în acest proiect sunt: Ministerul Finantelor Publice (MFP), Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice „coordonează pregătirea şi funcţionarea cadrului legislativ, instituţional şi procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale şi programează, coordonează, monitorizează şi evaluează utilizarea asistenţei financiare nerambursabile, îndeplinind rolul de coordonator naţional al asistenţei în relaţia cu UE”.

În acest sens, ACIS coordonează: - Asistenţa nerambursabilă acordată României de Uniunea Europeană prin

Programul Phare;




49

- Asistenţa nerambursabilă acordată României, pe bază bilaterală, de către Statele Membre UE;

- Elaborarea şi implementarea Planului Naţional de Dezvoltare, document strategic ce fundamentează accesul României la Fondurile Structurale.

- Elaborarea, monitorizarea şi evaluarea cadrului strategic naţional de referinţă, a programelor operaţionale şi a documentelor cadru de implementare corespunzătoare;

- Dezvoltarea capacităţii administrative, elaborarea şi actualizarea procedurilor structurilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale

- Activitatea de informare şi comunicare în domeniul instrumentelor structurale - Programul de asistenţă tehnică JASPERS (Asistenţă comună pentru promovarea

proiectelor în regiunile europene)

Conform HG nr. 386/2007, privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificarile si completarile ulterioare, ACIS este organizată la nivel de direcţie generală, în componenţa căreia funcţionează patru direcţii şi un serviciu:

- Direcţia Analiză şi Programare; - Direcţia Coordonare de Sistem, - Direcţia Monitorizare, - Direcţia Asistenţă Tehnică (îndeplineşte şi rolul de Autoritate de Management

pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică), - Unitatea Centrală de Evaluare.

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) este responsabil cu monitorizarea generală a serviciilor municipale din România şi cu dezvoltarea strategiilor şi politicilor de îmbunătăţire a calităţii acestor servicii.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.) este autoritatea de regelementare competenta pentru salubrizarea localitatilor. Printre alte atribuţii, această autoritate elibereaza licenta, elaboreaza metodologii si regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utitiltati publice din sfera sa de reglementare si pentru piata acestor servicii si monitorizeaza modul de respectare si implementare a legislatiei aplicabile acestor serviciii în conformitate cu Legea românească nr. 51/2006 – legea serviciilor comunitare de utilitati publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

EC DG REGIO controlează conformarea procesului de implementare cu prevederile Memorandumului de Finanţare.

1.2 Obiectivele Proiectului Luând în considerare situaţia actuală din sectorul gestionarii deşeurilor şi Termenii de Referinţă ai contractului, obiectivul general al proiectului este imbunatatirea infrastructurii de mediu în conformitate cu standardele europene în domeniul gestionarii deseurilor pentru a spori în mod semnificativ calitatea mediului şi a conditiilor de viata.

In domeniul concret al gestionarii deseurilor, obiectivul este acela de a crea în 5 judete sisteme integrate de gestionarea deseurilor, care sa promoveze prevenirea şi valorificarea deşeurilor şi sa asigure atingerea tuturor tintelor asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la UE şi a celor prevazute în POS Mediu.




50

Master Planul a fost elaborat pe baza metodologiei pusa la dispozitie de catre MM şi acopera o perioada de planificare de 30 ani (2008 – 2038). Din punct de vedere geografic, Master Planul se refera la tot judetul Dolj, atat mediul urban, cat şi mediul rural.

La elaborarea Master Planului s-a tinut seama de toate elementele de planificare existente în prezent la nivel national, regional şi judetean:

• Strategia şi Planul National de Gestionare a Deseurilor;

• Planul Regional de Gestionare a deşeurilor Regiunea 4 Sud – Vest – Oltenia;

• Planul Judetean de Gestionare a deşeurilor Judetul Dolj.

• Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013;

Pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale in Judetul Dolj au fost definite obiectivele si masurile ce tebuie realizate pentru perioada de planificare 2008-2038. Mai jos sunt prezentate obiectivele generale trasate pentru Judetul Dolj, acestea fiind detaliate in capitolul 3 al acestui document.

- Dezvoltarea unei politici judetene coerente in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor;

- Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea implementarii cerintelor nationale si armonizarea cu structurile europene;

- Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala;

- Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale cu precadere a principiului „ poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii;

- Promovarea unui sistem de informare si constientizare pentru toti factorii implicati in implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor;

- Obtinerea de date si informatii complete si corecte, adecvate cerintelor de raportare nationala si europeana;

- Maximizarea prevenirii generarii deseurilor;

- Modernizarea si extinderea sistemului integrat de colectare si transport al deseurilor; reziduale la nivelul intregului judet;

- Optimizarea transportului deseurilor reziduale;

- Extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor reciclabile;

- Implementarea/extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor din constructii si demolari, a deseurilor voluminoase, a deseurilor din echipamanete electrice si electronice;

- Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate;

- Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislative in domeniul gestionarii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului.

Master Planul propune planul de investitii pe termen lung care sa asigure atingerea tuturor tintelor prevazute în Tratatul de aderare a Romaniei la UE şi în legislatia actuala. Din planul de investitii pe termen lung sunt selectate investiile prioritare ce urmeaza a fi finantate din POS Mediu.




51

Acest document trebuie să fie revizuit şi actualizat concomitent cu progresul înregistrat în implementarea măsurilor stabilite, modificarea cererii, integrarea totală a măsurilor adecvate pentru fluxurile de deşeuri municipale şi evoluţia legislaţiei, obiectivelor şi ţintelor europene şi naţionale.

1.3 Structura Master Planului Master Planul a fost elaborat în conformitate cu Metodologia pusa la dispozitie de catre MMDD şi cuprinde urmatoarele capitole:

Introducere – prezentarea cadrului general al proiectului, a obiectivelor şi a modului de abordare;

Analiza situatiei actuale – acest capitol cuprinde informatii privind situatia socio-economica a judetului, date privind cantitatile de deşeuri generate, sistemul actual de gestionare a deşeurilor din judet, tarife şi costuri actuale privind gestionarea deseurilor, precum şi descrierea proiectelor actuale existente în judeţ privind gestionarea deseurilor;

Proiectia – este prezentata proiectia socio-economica, proiectia de generare a deşeurilor municipale, a compozitiei, precum şi proiectia de generare a principalelor fluxuri de deşeuri pentru intreaga perioada de planificare;

Obiective şi tinte nationale, regionale şi judetene – sunt prezentate principalele obiective şi tinte existente în documentele de planificare din domeniul gestionarii deşeurilor existente la nivel national şi regional, precum şi obiectivele şi tintele stabilite pentru judetul Dolj;

Analiza optiunilor – sunt prezentate şi analizate principalele tehnici existente pentru colectarea, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor municipale şi este stabilita alternativa propusa pentru judet;

Strategia judetului – pe baza alternativei propuse şi a tintelor care trebuie atinse se stabilesc masurile, precum şi termenele de realizare a acestora;

Planul de investitii pe termen lung; Analiza economico-financiara; Analiza suportabilitatii; Programul prioritar de investitii în infrastructura; Planul de actiune pentru implementarea proiectului.

Master Planului fiind destinat să reprezinte cel mai important document strategic al judeţului, nivelul său de detaliu este optimizat şi corelat în funcţie de acest scop, într-o manieră clară şi simplă. In anexe sunt prezentate date detaliate atat în ceea ce priveste situatia existenta, cat şi proiectia anuala pentru intreaga perioada de planificare.

CAPITOLUL 2 Situatia existenta



52

2. SITUATIA EXISTENTA 2.1 Rezumat Anul de referinţă pentru descrierea situaţiei existente în Judeţul Dolj este anul 2006, datele din documentele existente privind gestionarea deseurilor fiind actualizate

Datele privind generarea deşeurilor municipale şi infrastrucura existentă pentru gestionarea deşeurilor sunt prezentate pentru anul 2007 sau 2008 în funcţie de disponibilitatea datelor.

În prima parte a acestui capitol sunt prezentate caracteristicile fizice şi geografice ale judeţului, date privind infrastructura existenta de drumuri şi canalizare precum şi aspectele socio-economice şi instituţionale.

Judetul Dolj, este al şaptelea judeţ ca mărime al ţării si face parte din Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia. Judetul Dolj ocupa o pozitie sudica in ansamblu national cu o suprafata de 7.414 km² ce reprezintă 3,1% din suprafaţa ţării.

O caracteristică importantă, cu un impact semnificativ pentru planificarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor este reprezentată de faptul că populaţia judeţului Dolj are o pondere relativ egala pe mediul urban si rural, circa 53,7% din populaţia totală a judeţului locuind in mediul urban iar 46,3% in mediul rural. La 1 iulie 2007 populatia totala a judetului este inregistrata la 712.187 locuitori.




53

Din punct de vedere administrativ, Judetul Dolj este alcatuit din 3 municipii, 4 orase si 104 comune.

În a doua parte a prezentului capitol este analizat si evaluat sistemul actual de gestionare a deşeurilor municipale cu privire la cantitătile generate precum şi facilitatile existente pentru colectarea, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea deseurilor.

In judeţul Dolj toate municipiile si orasele sunt deservite in prezent de servicii de salubrizare cu un grad de acoperire de cca. 59 % iar in mediul rural aceste lipsesc aproape cu desavarsire. In acest sens exceptie numai in comuna Simnicul de sus exista cca. 1200 abonati ceea ce reprezinta 0.36 % din total mediul rural.

În ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor, în judeţul Dolj, in prezent exista in functiune un singur depozit conform de deşeuri municipale clasa b, ce deserveste doar Municipiul Craiova, 3 depozite neconforme tipul „b” amplasate în localitatile Calafat, Segarcea şi Filiasi si inca cateva spatii de depozitare neautorizate: Bailesti 2, Segarcea, Bechet si Dabuleni care au termen de sistare a depozitarii si inchiderii pana la 16 iulie 2009.

În mediul rural au fost identificate un numar de 374 de spatii de depozitare neconforme de depozitare a deşeurilor menajere, ocupand o suprafaţă de circa 170 ha.

În partea a treia sunt prezentate în detaliu fluxurile speciale de deşeuri respectiv deşeuri periculoase din deşeuri menajere, nămoluri provenite de la staţiile de epurare, deşeuri din echipamente electrice şi electronice şi deşeuri din construcţii şi demolări.

În acest capitol sunt detaliate de asemenea costurile şi tarifele/taxele practicate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea sistemului actual de deşeuri.

Prin proiecte PHARE ce se implementeaza in prezent pe raza judetului Dolj se achizitioneaza dotari ce vor fi asimilate in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor pentru: • zona Goicea (sistemului centralizat pentru 9 comune -dotare cu recipiente de

colectare si autovehicule de transport specializate, statie de transfer si sortare); • comuna Cetate (dotarea cu recipienti de colectare si autovehicule de transport

specializate); • comuna Poiana Mare (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele;

amenajarea de platforme de pre-colectare); • comuna Urzicuta (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele;) • Municipiul Bailesti (reamenajarea/amenajare platforme de pre-colectare;

achizitionarea de containere, pubele; autogunoiere compactoare); 2.2 Aria Proiectului 2.2.1 Localizare Judeţul Dolj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud Vest Oltenia (constituită în baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România) care cuprinde de asemenea judeţele Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. Regiunea Sud Vest Oltenia ocupă o suprafaţă de 29.211 km2, egală cu 12% din suprafaţa totală a României, şi este situată între meridianele de 22°2' si 24°2' şi paralelele de 43°3' şi 45°3'.




54

Judetul Dolj are o suprafaţă totală de 7.414 km2, ce reprezintă 3,1% din suprafaţa ţării, fiind al şaptelea judeţ ca mărime al ţării. Coordonatele geografice ale judeţului sunt: 44°00' şi 44°30' latitudine nordică şi 22°00' si 23°00' longitudine estică.

Doljul face parte dintre judeţele de veche tradiţie din ţara Românească, a cărui existenţă a fost legată de râul Jiu sau mai precis de valea acestuia, o adevărată axă geografică pe care se află reşedinţa şi către care converg toate căile de legătură din cuprinsul lui.

Judeţul Dolj are următoarele vecinătăţi:

1. N – Judeţele Gorj şi Vâlcea;

2. E – Judeţul Olt;

3. S – Fluviul Dunărea;

4. V – Judeţul Mehedinţi.

Fluviul Dunărea străbate partea de sud a judeţului pe o distanţă de 150 km, formând totodată şi graniţa cu Bulgaria.

2.2.2 Date demografice Având o populaţie de aproape 715.989 locuitori, în anul 2006 judeţul Dolj ocupa locul al şaselea pe ţară la acest indicator. Din totalul populaţiei, 383.752 mii locuiesc în mediul




55

urban şi 332.237 mii în mediul rural. Densitatea medie a populaţiei se situează la un nivel relativ ridicat, respectiv 96,6 loc/km2.

Tabel 2.2-1 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Dolj în perioada 2001 - 2006 Anul Total persoane Locuitori pe km2 2001 741.825 100,1 2002 730.214 98,5 2003 725.342 97,8 2004 720.554 97,2 2005 718.874 97,0 2006 715.989 96,6

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

650.000

660.000

670.000

680.000

690.000

700.000

710.000

720.000

730.000

740.000

750.000

2001 2002 2003 2004 2005 2006

nr lo

cuit

ori

Figura 2.2-1 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Dolj în perioada 2001 - 2006

Analiza pe medii de rezidenţă relevă următoarele aspecte:

• La nivelul anului 2002, populaţia urbană reprezenta 50,5% din populaţia totală a judeţului, iar cea rurală 49,5%;

• În anul 2006 populaţia judeţului în mediul urban a înregistrat o uşoară creştere (53,6%), în timp ce populaţia din mediul rural a înregistrat o scădere (46,4%).

Trebuie menţionat faptul că în anul 2004 două comune au fost transformate în oraşe, respectiv Bechet şi Dăbuleni.




56

Tabel 2.2-2 Ponderea şi evoluţia populaţiei în mediul urban şi rural, la 1 iulie 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Populaţie

(nr. locuitori)

România Reg SV Dolj Dolj

Urban 12.243.748 1.088.044 383.048 368.398 368.080 381.702 383.965 383.752Rural 10.164.645 1.306.851 358.777 361.816 357.262 338.852 334.909 332.237

300000

310000

320000

330000

340000

350000

360000

370000

380000

390000

2001 2002 2003 2004 2005 2006

nr. l

ocui

tori

urban

rural

Figura 2.2-2 Distribuţia populaţiei în judeţul Dolj pe medii urban / rural

Populaţia judeţului Dolj prezintă o tendinţă de îmbătrânire, aceasta regăsindu-se în piramida vârstelor ca o îngustare la baza acesteia. În totalul populaţiei, ponderea populaţiei cuprinsă între 0-14 ani în anul 2006 a fost de 14,8% (16,5% în anul 2002), cea între 15-59 ani de 63,4% (61.5% în anul 2002) şi cea a populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste de 21,8% ( 22% în anul 2002).

Îmbătrânirea demografică este mai accentuată în mediul rural datorită structurii pe vârste a celor ce migrează din rural în urban. De asemenea îmbătrânirea mai accentuată a populaţiei rurale se explică şi prin îmbătrânirea populaţiei feminine, a cărei vârstă medie era de 44,4 ani în anul 2006, faţă de 40,6 ani vârsta medie a populaţiei.

În ceea ce priveşte volumul mobilităţii teritoriale, acesta a scăzut considerabil, ajugând în anul 2006 la 13,6 stabiliri de domiciliu la 1.000 locuitori, respectiv 13,8 plecări cu domiciliul din localitate la 1.000 locuitori.

Tabel 2.2-3 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă în judeţul Dolj, la 1 iulie Pe grupe de vârstă Anii Total 0-14 ani 15-59 ani 60 şi peste

2001 741.825 125.288 453.105 163.432 2002 730.214 120.355 448.941 160.918




57

2003 725.342 116.020 450.291 159.031 2004 720.554 112.056 449.941 158.557 2005 718.874 107.806 453.861 157.207 2006 715.989 105.743 454.174 156.072

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj Tabel 2.2-4 Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în anul 2006

Plecaţi Sosiţi Sold Total 9.556 9.654 98 Urban 4.676 4.327 -349 Rural 4.880 5.327 447


2.2.3 Suprafata judetului

Judetul Dolj are o suprafaţă totală de 7.414 km2. Utilizarea terenului în Judeţul Dolj şi în Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia este prezentată în tabelul următor.

Tabel 2.2-5 Utilizarea terenului în Regiunea 4 Sud-Vest şi în judeţul Dolj la 31.12.2005 Regiunea 4 SV Judeţul Dolj km2 % km2 %

Suprafaţa totală, din care: 292.116 100,00 7.414 100,00 − Suprafaţa agricolă • Arabil • Păşuni • Fâneţe • Vii şi pepiniere viticole • Livezi şi pepiniere pomicole

180.660 125.504 37.757 88.002 39.625 46.358

62,00

5.856,99 4.886,77 684,35 29,52

175,38 80,97

79,00 66,00 9,23 0,39 2,36 1,09

− Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - 850,41 11,47

− Ape şi bălţi - 207,57 2,79 − Alte suprafeţe - 499,04 6,73

Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

2.2.4 Dezvoltarea economica Principalele ramuri industriale dezvoltate în judeţul Dolj aparţin industriei prelucrătoare (97% din totalul unităţilor), reprezentate în special de:

• industria alimentară;

• industria băuturilor;

• industria textilă;

• recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile;

• industria construcţiilor metalice şi a produselor de metal;

• producţia de mobilier etc.




58

Tabel 2.2-6 Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărimi, anul 2006

1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale.

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistcă Dolj

Tabel 2.2-7 Numărul societăţilor comerciale active la sfârşitul anului 2006 Număr total întreprinderi Întreprinderi de stat Întreprinderi cu

capital privat Societăţi cu capital

mixt 1.478 20 1.458 -

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistcă Dolj

Industria

In primele 11 luni ale anului 2007 a crescut cu 18 % comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, creştere datorată în principal ramurilor: mijloace de transport neincluse la cele rutiere (+98,0%), fabricarea materialelor de construcţii şi a altor produse din minerale nemetalice (+55,5%), recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile (+28,0%), pielărie şi încălţăminte (+27,0%), prelucrarea lemnului (+24,3%), chimie şi fibre sintetice şi artificiale (+18,8%), edituri poligrafie şi reproducerea înregistrărilor pe suporţi (+14,3%). Însă scăderi majore s-au înregistrat în ramurile: prelucrarea lemnului (-29,7%), chimie şi fibre sintetice şi artificiale (-11,2%), metalurgie (-11,1%), textilă şi produse textile (-8,3%).

Exporturile au reprezentat 22,2% din valoarea totală a livrărilor de produse industriale, fiind susţinute în principal de întreprinderile mari din industria prelucrătoare. Pe principalele ramuri, ponderea exporturilor în total livrări, în perioada 01.01.-30.11.2007 a fost de 75,9% pentru maşini şi aparate electrice, de 66,4% pentru ramura mijloacelor de transport rutier, de 61,1% pentru maşini şi echipamente, de 53,1% pentru ramura chimiei şi fibrelor sintetice şi artificiale şi de 18,0% pentru ramura mobilier şi alte activităţi industriale neclasificate în altă parte.

Din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaţi Activităţi Total

0-9 10-49 50-249 250 şi peste Judeţul Dolj 12.261 10.912 1.064 231 54 Industrie extractivă 19 13 3 - 3 Industrie prelucrătoare 1.443 1.061 256 100 26 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 16 2 2 4 8 Construcţii 714 543 125 43 3 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

7.510 6.950 496 57 7

Hoteluri şi restaurante 554 510 39 5 - Transport şi depozitare 580 511 59 4 6 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

1.277 1.186 74 16 1

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 148 136 10 2 -

Industrie extractivă 12.261 10.912 1.064 231 54




59

Agricultura

Tabel 2.2-8 Suprafaţa cultivată cu principalele culturi în judeţul Dolj (hectare) Anul 2002 2003 2004 2005 2006

Suprafaţa cultivată - total 460.893 453.330 484.124 447.679 400.890 Cereale pentru boabe 360.156 350.462 401.136 378.101 329.310 Grâu şi secară 198.146 192.057 240.228 246.358 234.500 Orz şi orzoaică 15.440 4.878 9.013 13.320 12.465 Porumb 142.878 150.056 146.786 114.757 79.575 Plante uleioase 47.366 49.200 44.071 32.181 34.529 Floarea soarelui 40.335 42.716 36.270 28.792 29.334 Sfeclă de zahăr - 86 9 302 898 Cartofi 3.907 3.508 1.833 3.094 2.980 Legume 10.339 10.963 14.428 14.319 1.424


Zootehnia

Un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură, valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăriile populaţiei.

Ponderea sectorului privat în totalul efectivelor de animale la sfârşitul anului 2006 a fost de 98% la bovine, 97% la porcine, 99% la bovine şi caprine şi de 100% la păsări.

În ceea ce priveşte efectivele de animale, în anul 2006 Dolj era judeţul cu cel mai mare număr de ovine din cadrul regiunii SV.

Tabel 2.2-9 Efectivele de animale la sfârşitul anului Anul 2002 2003 2004 2005 2006

Bovine - total 56.442 57.829 50.264 51.773 51.392 din care: vaci, bivoliţe şi juninci 41.576 40.505 36.349 36.082 34.701

Porcine 146.780 155.491 205.813 205.430 209.845 din care: scroafe de prăsilă 9.130 8.309 9.850 8.683 4.862

Ovine 188.920 204.353 183.832 224.850 218.899 din care: oi şi mioare 164.155 179.395 145.645 171.893 178.582

Caprine 48.392 55.803 55.288 54.675 55.943


Turismul

În anul 2006 capacitatea de cazare turistică a fost de 20 de unităţi, în creştere cu 5,3% faţă de anul precedent şi cu 11,1% faţă de anul 2002.

Tabel 2.2-10 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică Capacitate de cazare

An Existentă (locuri)

În funcţiune (mii locuri - zile)

Sosiri (mii)

Înnoptări (mii)

Indici de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)

2002 1.116 346,9 56,1 87,0 25,1 2003 1.179 302,3 37,2 57,7 19,1 2004 1.068 354,4 38,7 78,4 22,1 2005 1.140 405,9 41,3 84,4 20,8 2006 1.297 468,9 44,4 93,5 -





60

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2002 2003 2004 2005 2006

nr p

erso

ane

Capacităţi de cazareSosiriÎnnoptări

Figura 2.2-3 Evoluţia activităţii de cazare turistică

Din datele prezentate se constată o creştere a capacităţilor de cazare şi a numărului de vizitatori. Tendinţa de creştere a numărului de înnoptări este relevantă numai pentru intervalul 2003 – 2006.

Numărul de înnoptări în anul 2006 a fost de 93.500 (78% din totalul înnoptărilor pentru turiştii români), în creştere cu 9.134 faţă de anul 2005 şi cu 6.505 faţă de anul 2002. Numărul turiştilor cazaţi în anul 2006 a fost de 44.392, în creştere cu 3.083 turişti faţă de anul 2005 şi în scădere cu 11.741 faţă de 2002. Din total, 80% au fost cazaţi în hoteluri (68% în anul 2002), 12% în hanuri şi moteluri (28% în anul 2002), 2% în vile turistice, iar 6,5% în alte unităţi de cazare turistică.

Tabel 2.2-11 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică Judeţul Dolj 2006

Total 20 Hoteluri, moteluri şi hosteluri 14 Campinguri şi unităţi tip căsută 1 Vile turistice şi bungalouri 2 Pensiuni turistice urbane 2 Pensiuni turistice rurale 1

Sursa: Anuarul Statistic al României şi Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

Forta de munca si rata somajului

Populaţia ocupată civilă cunoaşte o scădere faţă de anul 2002, corelată cu dinamica populaţiei totale a judeţului Dolj. Analiza ocupării populaţiei civile pe activităţile economiei naţionale relevă următoarele aspecte:

• o scădere a populaţiei active în agricultură si energie electrică, gaze şi apă;




61

• o creştere a populaţiei active în următoarele domenii: comerţ, construcţii, tranzacţii imobiliare şi alte servicii, hoteluri şi restaurante.

Tabel 2.2-12 Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfâşitul anului) Judeţul Dolj (mii pers) 2002 2003 2004 2005 2006

Total, din care: 276,0 270,6 263,8 266,6 268,5 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 133,7 128,8 116,7 117,5 110,8 Industrie: 49,9 48,0 49,8 48,4 49,3 - Industrie extractivă 1,9 1,9 2,0 1,8 2,0 - Industrie prelucrătoare 41,3 40,9 42,7 41,4 42,2 - Energie electrică şi termică, gaze şi apă 6,7 5,2 5,1 5,2 5,1 Construcţii 10,6 10,2 10,4 11,1 12,6 Comerţ 28,0 28,7 29,7 31,4 33,9 Hoteluri şi restaurante 2,2 2,8 3,4 3,2 3,2 Transport, depozitare şi comunicaţii 10,4 10,1 9,3 10,0 11,5 Intermedieri financiare 1,7 1,7 1,7 1,8 1,8 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 6,1 6,8 7,3 7,8 8,9 Administraţie publică şi apărare 4,3 4,3 4,7 5,2 5,5 Învăţământ 14,2 13,8 13,6 13,6 13,9 Sănătate şi asistenţă socială 11,3 11,6 12,2 11,4 12,2 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 3,6 3,8 5,0 5,2 4,9


Tabel 2.2-13 Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale Judeţul Dolj (nr. pers.) 2002 2003 2004 2005 2006

Total, din care: 123.546 122.096 120.431 119.219 124.565 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 4.681 5.553 4.435 3.199 3.164 Pescuit şi piscicultură 134 99 75 94 55 Industrie: 45.970 43.525 43.054 41.048 41.654 - Industrie extractivă 1.723 1.915 1.909 1.969 2.139 - Industrie prelucrătoare 37.424 36.261 36.278 34.023 34.464 - Energie electrică şi termică, gaze şi apă 6.823 5.349 4.867 5.056 5.051

Construcţii 7.855 7.663 7.018 7.007 7.102 Comerţ 19.181 19.153 21.052 22.036 23.761 Hoteluri şi restaurante 1.208 1.666 1.118 1.124 1.262 Transport, depozitare şi comunicaţii 9.237 9.116 8.061 8.086 8.744 Intermedieri financiare 1.542 1.527 1.475 1.625 1.762 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3.925 3.763 3.919 4.695 5.544 Administraţie publică şi apărare 4.154 4.282 4.510 4.889 5.461 Învăţământ 13.382 13.180 12.920 12.820 13.108 Sănătate şi asistenţă socială 9.938 10.141 9.951 9.723 9.928 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 2.339 2.428 2.843 2.873 3.020


La acest moment se cunoaşte faptul că rata şomajului în Judeţul Dolj la sfârşitul anului 2006 a fost de 6,8%, în scădere faţă de anul 2002 ( 7,1%).




62

Din numărul total al şomerilor înregistraţi în anul 2006, 33,3% beneficiază de drepturi băneşti, şomerii neindemnizaţi reprezentând 66,7%. Tabel 2.2-14 Evoluţia Ratei Şomajului

Jud. Dolj Şomerii înregistraţi la Ag.

pt. ocuparea forţei de muncă (nr. persoane)

Din care: femei

(nr. persoane)

Rata şomajului - total (%)

Rata şomajului - femei (%)

2001 36.921 15.741 11,2 9,9 2002 20.934 9.205 7,1 6,5 2003 23.580 10.425 8,0 7,5 2004 16.176 6.923 5,8 5,0 2005 17.834 6.777 6,3 5,0 2006 19.598 7.836 6,8 5,8


Venitul mediu

Privitor la câştigul salarial trebuie subliniată tendinţa de creştere înregistrată pentru intervalul analizat (2002 – 2006) pentru salariul mediu pe economie în judeţul Dolj. Creşterile cele mai mari se înregistrează în domeniile comerţ, construcţii, transport şi depozitare, comunicaţii, administraţie publică şi apărare, intermedieri financiare, iar cele mai mici în domeniile agricultură, vânătoare şi silvicultură, pescuit, piscicultură, industrie.

Tabel 2.2-15 Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale (RON)

Judeţul Dolj 2002 2003 2004 2005 2006 Total economie 379 483 597 720 855

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 254 343 418 529 581 Pescuit şi piscicultură 318 360 424 382 407 Industrie 415 538 641 792 899 Industrie extractivă 654 747 928 1.307 1.714 Industrie prelucrătoare 363 481 582 707 776 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 639 854 971 1.162 1.395 Construcţii 290 406 492 623 703 Comerţ 243 337 373 450 544 Hoteluri şi restaurante 196 249 369 378 454 Transport, depozitare şi comunicaţii 520 661 821 822 958 Intermedieri financiare 848 1057 1331 1860 1817 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 316 429 534 584 782 Administraţie publică şi apărare 489 615 850 956 1428 Învăţământ 418 474 723 857 1094 Sănătate şi asistenţă socială 351 440 555 732 863 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 343 407 470 593 709


PIB

Evoluţia PIB în ultimii 5 ani, inclusiv anul de referinţă 2005, defineşte influenţa venitului asupra generării deşeurilor, atât cantitativ cât şi calitativ.




63

Tabel 2.2-16 Produsul intern brut la nivelul judeţului Dolj PIB/an 2001 2002 2003 2004 2005

PIB total (milioane lei) judeţ Dolj 29.316,6 35.115,8 50.996,4 66.136,0 7.274,1 PIB pe locuitor (lei) judeţ Dolj 3.951 4.808 7.026 9.178 1.011


2.2.5 Obiective istorice si culturale Judeţul Dolj reprezintă atât din punct de vedere natural cât şi al obiectivelor istorice şi culturale un teritoriu parţial nevalorificat. Principalele atracţii turistice ale judeţului sunt vestigiile istorice. Principalele atracţii turistice sunt reprezentate de:

• Vestigii istorice: Casa Băniei - Craiova;

Casa Glogoveanu - Craiova;

Casa Jianu - Craiova;

Fântâna Popova - Craiova;

Fântâna Odobescu;

Fântâna Jianu - Craiova (1800);

Cula Poenarilor - Almaj (sec. XVIII);

Casa Coţofenilor - Coţofenii din Faţă (1653);

Ruinele Castrului roman - Răcări (sec I - III d.Hr.);

Vestigii arheologice din Neolitic şi Epoca bronzului - Coţofenii de Jos (din cultura Coţofeni).

• Edificii religioase: • Mănăstirea Bucovăţ;

• Biserica Domnească "Sf. Dumitru" - Craiova;

• Mănăstirea Sadova, ctitorită de boierii Craioveşti (sec. XV);

• Manastirea Jitianu - în comuna suburbană Podari, monument din sec. XV;

• Mănăstirea Segarcea (sec. XVI);

• Biserica "Sf Ilie"-Craiova (1720), refacută de Gh. Tătărescu;

• Biserica "Sf. Gheorghe Nou" - Craiova (1755);

• Biserica "Sfinţii Împăraţi" - Craiova (1753);

Biserica Madona Dudu - Craiova, construită în 1929 pe locul uneia mai vechi din 1758.

2.2.6 Scurta descriere a caracteristicilor gestionarii deseurilor in judetul Dolj Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colectate (în amestec sau selectiv), cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile colectate reprezintă deşeurile generate care sunt colectate prin servicii de salubritate. Deşeurile necolectate sunt reprezentate de deşeurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (populaţie urbană şi rurală care nu beneficiază de servicii de salubritate). Indicatorii de generare deşeuri menajere în mediul urban şi rural recomandaţi de Metodologie sunt 0,9




64

kg/loc/zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi în mediul rural (în judeţ nu au fost realizate până în prezent măsurători).

În tabelul următor sunt prezentate cantităţile de deşeuri municipale generate la nivel de judeţ, conform datelor deţinute de APM Dolj (existente în proiectul PJGD realizat în anul 2006, precum şi alte date existente la nivelul Agenţiei) şi celor existente în PRGD Regiunea 4 Sud Vest.

Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale au fost furnizate în principal de către operatorii de salubritate pe baza chestionarelor de anchetă statistică (date bazate în mare măsură pe estimări şi nu pe date precise, obţinute prin cântăriri).

Tabel 2.2-17 Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2001 – 2005 în judeţul Dolj Cantitate de deşeuri (tone)

Tipuri de deşeuri 2001 2002 2003 2004 2005

2005 ANPM – GD MUN

1. Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii), din care:

273.901 283.906 297.720 277.399 249.882 122.550

1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie 170.100 166.600 126.314 174.053 146.383 67.630

1.2 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, colectate în amestec

55.371 54.888 72.993 73.577 74.166 38.970

Deşeuri municipale (menajere şi asimilabile) colectate separat, din care:

0 12.048 8.816 7.791 7.179 150

• hârtie şi carton 0 5.445 3.600 6.664 4.561 150 • sticlă 0 0 0 0 0 0 • plastic 0 22 16 327 1.538 0 • metale 0 0 5.200 0 0 0 • lemn 0 6.581 0 800 1.080 0

1.3

• biodegradabile 0 0 0 0 0 0 1.4 Deşeuri voluminoase 0 0 0 0 0 20 1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 7.150 7.250 6.941 6.997 7.053 560 1.6 Deşeuri din pieţe 6.880 7.120 9.061 9.133 9.207 4.270 1.7 Deşeuri stradale 34.400 36.000 5.802 5.848 5.895 10.950

1.8 Deşeuri menajere generate şi necolectate nd* nd* 67.793 nd* nd* nd*

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, rapoarte statistice anuale ale operatorilor de salubritate/Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj – ianuarie 2008

* datele nu sunt disponibile

Analiza datelor prezentate anterior (date furnizate de APM Dolj conform raportărilor statistice) nu a condus la identificarea unei tendinţe privind cantităţile de deşeuri municipale generate anual. Lipsa unei corelări între dinamica cantităţilor de deşeuri municipale pe de-o parte şi evoluţia populaţiei, respectiv a gradului de acoperire cu servicii pe de altă parte, poate fi justificată doar prin calitatea precară a datelor raportate către APM Dolj.

În ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri municipale colectate selectiv, la cantităţile declarate de agenţii de salubritate au fost adăugate cantităţile de deşeuri colectate de către agenţii economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor reciclabile.




65

Pentru anul 2005 se pot remarca diferenţe semnificative între datele deţinute de APM Dolj şi datele existente în baza de date ANPM – GD MUN.

Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale generate la nivelul anului 2005 (anul de referinţă)

Pe baza analizei datelor prezentate anterior, a indicatorilor statistici de generare a deşeurilor şi a datelor deţinute de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, au fost estimate cantităţile de deşeuri municipale generate la nivelul anului 2005 în judeţul Dolj.

Cantităţile de deşeuri menajere colectate şi necolectate de la populaţie au fost calculate pe baza datelor disponibile privind aria de acoperire cu servicii de salubrizare şi a indicilor de generare de 0,9 kg/locuitor x zi în mediul urban şi 0,4 kg/locuitor x zi în mediul rural.

Analizând datele raportate şi datele rezultate în urma calculelor se poate constata faptul că datelele raportate în perioada 2003 – 2005 privind cantitatea de deşeuri menajere colectate de la populaţie sunt supraestimate.

Tabel 2.2-18 Deşeuri menajere generate colectate şi necolectate în perioada 2001 – 2005 conform datelor raportate şi a celor estimate

Cantitate de deşeuri (tone) 2001 2002 2003 2004 2005

Date raportate – APM Dolj Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie

170.100 166.600 126.314 174.053 146.383

Deşeuri menajere generate şi necolectate nd nd 67.793 nd nd

Date estimate Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie

nd nd 102.932 82.892 82.892

Deşeuri menajere generate şi necolectate nd nd 70.143 91.969 92.137

Pe baza datelor prezentate anterior au fost estimate cantităţile de deşeuri municipale generate în anul 2005, ce reprezintă baza de calcul a prognozei de generare a deşeurilor pentru perioada 2006 - 2013.

Tabel 2.2-19 Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale generate în anul 2005 în judeţul Dolj

Cantitate de deşeuri (tone) Nr. crt. Tipuri de deşeuri Cod

deşeu 2005

(date raportate, cf. Tabel 2-30)

2005 Date ANPM

2005 (date

estimate)

1. Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) din care:

20 15 01 249.882 122.550 231.299

1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie 20 03 01 146.383 67.630 82.892

1.2 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii colectate în amestec

20 03 01 74.166 38.970 40.000

1.3 Deşeuri municipale (menajere şi 20 01 7.179 150 150




66

Cantitate de deşeuri (tone) Nr. crt. Tipuri de deşeuri Cod

deşeu 2005

(date raportate, cf. Tabel 2-30)

2005 Date ANPM

2005 (date

estimate) asimilabile) colectate selectiv 15 01

1.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 0 20 20 1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 20 02 7.053 560 600 1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 9.207 4.270 4.500 1.7 Deşeuri stradale 20 03 03 5.895 10.950 11.000

1.8 Deşeuri menajere generate şi necolectate

20 01 15 01 nd - 92.137

Pe baza cantităţilor de deşeuri estimate pentru anul 2005 au fost recalculaţi indicatorii de generare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor menajere colectate în amestec de la populaţie.

Tabel 2.2-20 Indicatori de generare a deşeurilor la nivelul anului 2005

2005 (cf. datelor raportate)

2005 (cf. datelor estimate)

Deşeuri municipale generate (t) 249.882 231.299

Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie (t) 146.383 82.892

Populaţia totală (nr. locuitori) 718.874 718.874

Populaţie deservită (nr. locuitori) 252.335 252.335

Indicator deşeuri municipale generate (kg/loc x an) 348 322

Indicator deşeuri menajere colectate (kg/loc x an) 580 329

Compoziţia deşeurilor menajere

Datele privind compoziţia deşeurilor prezintă o importanţă deosebită, definind potenţialul pentru valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare.

Compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile la nivelul judeţului Dolj, existentă în baza de date GD-MUN pentru anul 2005, este prezentată la nivelul întregului judeţ, fără a fi defalcată pe mediul urban şi mediul rural. Compoziţia deşeurilor menajere este estimată pe baza datelor din chestionarele de anchetă statistică completate de operatorii de salubritate, nefiind determinată prin măsurători. De asemenea nu au fost disponibile date privind ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în deşeurile menajere la nivelul judeţului Dolj.

În Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia este prezentată compoziţia medie a deşeurilor menajere în anul 2003, atât pentru mediul urban cât şi pentru mediul rural, estimată pe baza datelor din chestionarele de anchetă statistică completate de operatorii de salubritate.




67

Tabel 2.2-21 Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2003 la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest – sursa de date PRGD

Ponderea (%) Material Zona urbană (%) Zona rurală (%) Hârtie şi carton 12,49 7,91 Sticlă 4,61 3,54 Plastic 7,83 8,46 Metale 5,51 2 Lemn 2,77 4 Deşeuri biodegradabile 57,86 65,63 Altele 8,93 8,5 TOTAL 100 100

Colectarea şi transportul deşeurilor

Serviciul de salubrizare al localităţilor (pre-colectare, colectare, transport, tratare şi eliminare deşeuri municipale) se desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor publice locale.

Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:

-gestiune directă de către autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local sau

-gestiune delegată - când autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice, cărora le încredinţează (în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realizării acestora.

Activităţile de colectare şi transport al deşeurilor municipale din judeţul Dolj sunt organizate diferit, în funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

Organizarea colectării deşeurilor la nivelul judeţului Dolj şi gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

În prezent, majoritatea municipalităţile sunt acoperite de servicii de salubritate. Operatorii de servicii de salubritate facturează şi colectează taxele de la gospodării pentru ridicarea deşeurilor. Taxele sunt în general stabilite în funcţie de numărul locuitorilor dintr-o gospodărie sau de numărul de pubele descărcate.

În zonele rurale, nu sunt organizate servicii de salubritate.

La nivelul anului 2005, populaţia deservită cu servicii de salubritate reprezenta aproximativ 35,2 % din numărul total de locuitori ai judeţului, în mediul urban aria de acoperire fiind de 65,8 %, iar în mediul rural de 0 %.

În tabelul următor este prezentată evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţul Dolj în perioada 2001 – 2006.




68

Tabel 2.2-22 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare Număr de locuitori

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Total populaţie 741.825 730.214 725.342 720.554 718.874 715.989 Total deservit (nr) nd nd 313.339 252.335 252.335 252.335 Total deservit (%) nd nd 43,2 35,0 35,1 35,2 Total nedeservit (nr) nd nd 412.003 468.219 466.539 463.654 Total nedeservit (%) nd nd 56,8 65,0 64,9 64,8 Populaţie urbană 383.048 368.398 368.080 381.702 383.965 383.752 Populaţie urbană deservită (nr) nd nd 313.339 252.335 252.335 252.335 Populaţie urbană deservită (%) nd nd 85,1 66,1 65,7 65,8

Populaţie urbană nedeservită (nr) nd nd 54.741 129.367 131.630 131.417

Populaţie urbană nedeservită (%) nd nd 14,9 33,9 34,3 34,2

Populaţie rurală 358.777 361.816 357.262 338.852 334.909 332.237 Populaţie rurală deservită (nr) 0 0 0 0 0 0 Populaţie rurală deservită (%) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Populaţie rurală nedeservită (nr) 358.777 361.816 357.262 338.852 334.909 332.237 Populaţie rurală nedeservită (%) 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

În judeţul Dolj, în anul 2004, comunele Bechet şi Dăbuleni au fost transformate în oraşe. Aceste localităţi nu beneficiau de servicii de salubritate, în prezent situaţia lor fiind neschimbată din acest punct de vedere. Acest lucru a contribuit la scăderea gradului de acoperire cu servicii din mediul urban.

În ceea ce priveşte sistemele de colectare selectivă, la nivelul judeţului Dolj sunt implementate astfel de sisteme, partial la nivelul municipiului Craiova.

Date privind agenţii de salubrizare

Activităţile de colectare şi transport al deşeurilor municipale din judeţul Dolj sunt organizate diferit, în funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

În tabelul următor este prezentată situaţia operatorilor de salubritate din judeţul la nivelul anului 2006.

Din anul 2007 SC Retim Ecologic Service SA Craiova s-a desfiinţat, societatea Retim Ecologic Service – Punct de lucru Filiaşi este operatorul de salubritate al oraşului Filiaşi (Autorizaţie ANRSC nr. 726/2005, Autorizaţie de mediu nr. 10/10.01.2007).




69

Tabel 2.2-23 Situaţia operatorilor de salubritate din judeţul Dolj în anul 2006 Forma de proprietate

Denumire Localităţi deservite

Număr locuitori deserviţi

Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Cu capital

mixt

Publică de interes

local

Autorizaţie ANRSCUP

Serviciul Public de Salubritate Craiova 134.422 x

Licenţă clasa I

aprobată prin Ordinul ANRSC nr. 511/2005

SC Retim Ecologic Service SA Craiova 66.000 x

SC Aqvaterm SA Filiaşi 5537 x -

Serviciul Public de Salubritate Segarcea 8300 x -

Direcţia Servicii de Utilitate Publică Calafat 18.000 x -

Primăria Băileşti Băileşti 20.076 x -




70

2.3 Caracteristici naturale 2.3.1 Mediu înconjurător

Industrializarea excesivă realizată idn ultimul timp a condus la poluarea judeţului, distrugerea vegetaţiei, infestarea apelor curgătoare din zonă.

De asemenea, dezvoltarea economico-industrială din ultimii ani nu a ţinut seama de raţiunile specifice protecţiei mediului. Din această cauză, în acest moment, judeţul Dolj nu beneficiază in present de o infrastructura corespunzătoare pentru protecţia mediului şi nici de o educaţie civică la nivelul cerinţelor standardelor europene.

Pe teritoriul judeţului Dolj au fost identificate o serie de zone critice sub aspectul deteriorării stării de calitate a mediului, astfel:

1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei

- Zona industrială de nord-vest (denumită generic "punct fierbinte") care este monitorizată cu prioritate de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Craiova, reprezentată de SNP PETROM - Combinatul DOLJCHIM Craiova şi de Termoelectrica Bucureşti - FE Craiova;

- Platforma industrială de nord a municipiului Craiova, reprezentată de Termoelectrica Bucureşti - Ue Craiova II, traficul auto şi feroviar, prelucrare primară ţiţei Gherceşti (SPP Craiova).

- Platforma industrială de vest a municipiului Craiova - produse agroalimentare: bere (S.C. BERE S.A.), elemente prefabricate din beton, ţiglă şi materiale de construcţii (S.C. ELPRECO S.A.), şantiere de construcţii, traficul rutier pe DE 70 Craiova-Filiaşi şi feroviar - relaţia Craiova-Timişoara.

- Platforma industrială Podari (producţie agroalimentară, zahăr, ulei, băuturi alcoolice etc.) reprezentată de S.C. OLPO S.A. PODARI, S.C. ZAHĂRUL PODARI, S.C. REGINA S.A., S.C. WIMAR S.A..

- Platforma industrială Calafat - producţie agroalimentară - zahăr, amidon şi glucoză, alcool etc., precum şi energie electrică şi termică pe bază de păcură şi CLU reprezentată de S.C. ZAHĂRUL S.A., S.C. EXTENSIV S.A., S.C. AMIDON GLUCOZĂ S.A. şi respectiv CET Calafat.

2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane

2.1 Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă

- Zona industrială de nord-vest - "punct fierbinte" - SNP PETROM - Combinatul DOLJCHIM Craiova, SE Işalniţa (afectează râul Jiu).

- Zona industrială Podari - producţie agroalimentară

- Platforma industrială şi oraşul Filiaşi - gospodărie comunală şi activităţi industriale şi de prestări servicii - (contribuie la afectarea râului Jiu).

- Platforma industrială de nord a municipiului Craiova - structura de petrol Brădeşti a SPP Craiova şi nord-est judeţul Dolj - SPP Stoina (afectarea râului Jiu şi Amaradia).




71

- Municipiul Craiova ca mare aglomeraţie urbană cu evacuarea apelor uzate orăşeneşti în râul Jiu - zona Malu Mare

- Platforma industrială şi municipiul Calafat - contribuie la afectarea fluviului Dunărea.

- Platforma industrială şi oraşul Băileşti - contribuie la afectarea pârâului Balasan.

- Confluenţa râului Amaradia cu râul Jiu.

- Confluenţa râului Jiu cu fluviul Dunărea (amonte Bechet).

2.2 Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane

- Platforma industrială de nord a municipiului Craiova şi nordul judeţului Dolj (SPP Craiova şi SPP Stoina).

- Zona industrială Işalniţa şi Şimnic - SNP PETROM - Combinatul DOLJCHIM Craiova şi Termoelectrica Bucureşti - SE Craiova şi Ue Craiova II, prelucrare primară şi transport ţiţei Brădeşti - Gherceşti, Melineşti, Cârcea.

- S.C. CONPET S.A. Ploieşti, Regionala Craiova - colectoare de transport produse petroliere.

- Sistemele agropedoameliorative: Calafat (Basarabi) – Băileşti, Cetate - Galicea Mare, Sadova - Corabia

- Spargerea accidentală a conductelor magistrale de transport ţiţei, motorină, gaze etc. ale SNP PETROM, S.C. CONPET S.A., ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.

3. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

- Zona de sud a judeţului Dolj - fenomenul de deflaţie eoliană ca urmare a tăierilor abuzive a lizierelor de salcâmi.

- Zona Brădeşti nord, Melineşti, Tălpaşu-Fărcaşu.

- Spargerea accidentală a conductelor magistrale de transport ţiţei, motorină, gaze etc. ale SNP PETROM, S.C. CONPET S.A., ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.

- Depozitele de deşeuri industriale şi menajere din extravilanul municipiului Craiova.

2.3.2 Clima Judeţul Dolj aparţine zonei cu climă temperată, cu influenţe mediteraneene. Poziţia sa şi caracterul de depresiune al terenului pe care îl ocupă în vecinătatea curburii făcute de lanţul carpato-balcanic, determină, per ansamblu, un climat mai cald decât în partea centrală şi nordică a ţării, cu o medie anuală de 10 – 11,5°C, iar numărul zilelor fără înghet depăşeşte 225 de zile/an.

Judeţul se caracterizează prin ierni moderate, veri călduroase, cu un număr mare de zile tropicale, precipitaţii în toate anotimpurile, dar cu îndelungate perioade secetoase în intervalul iunie - iulie şi uneori martie - aprilie.

Temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10,0 şi 10,8 C0.




72

Figura 2.3-1 Temperaturii Medii Anuale

Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie

Precipitaţiile medii multianuale între 523 mm şi 672 mm.

Figura 2.3-2 Cantitati medii anuale de precipitatii





73

Vânturile cele mai frecvente şi mai puternice ce bat în zonă sunt Austrul şi Crivăţul. Austrul bate din vest şi este un vânt uscat, care aduce vara şi toamna secetă, iar crivăţul bate dinspre est şi nord-est, aducând iarna zăpadă şi valuri de frig . Figura 2.3-3 Viteza medie a vanturilor


2.3.3 Peisagistica si topografie

Relieful judeţului Dolj este dominat de Câmpia Română, zona de luncă a Dunării în sud şi de zone deluroase în nord. Relieful se prezintă sub forma unor trepte plate, care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării.

După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene.

Trebuie menţionată existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din ţară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitaţii.




74

Figura 2.3-4 Relieful judetului Dolj

2.3.4 Geologie si hidrogeologie

Geologia

Din punct de vedere geologic, spaţiul ocupat de judeţul Dolj face parte din marea depresiune structurală care a apărut în mezozoicul superior între Carpaţi şi Balcani, odată cu înălţarea acestora. Fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit cu o cuvertură groasă de formaţiuni sedimentare (calcare, gresii, marne, argile, nisipuri, pietrişuri), aşezate orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuri de platformă.

Din punct de vedere tectonic, Doljul se încadrează într-o arie cu o stabilitate pronunţată. Mişcări slabe de scufundare lentă se manifestă totuşi în sectoare relativ largi la sud-est de Calafat şi Filiaşi, iar în partea sudică a interfluviului Jiu – Olt a fost pusă în evidenţă o mişcare, la fel de slabă, de înălţare.




75

Solurile de pe teritoriul judeţului Dolj sunt în strânsă legătură cu roca, clima, precum şi cu vegetaţia şi se grupează astfel:

• clasa argilovisoluri cu tipurile: soluri brune de pădure, soluri brun-roşcate de pădure, soluri argiloiluviale moderat podzolite;

• clasa molisoluri cu tipurile: cernoziomuri, cernoziomuri levigate, cernoziomuri castanii, cernoziomuri carbonatice;

• clasa solurilor neevoluate cu tipurile: soluri aluviale, soluri nisipoase, slab solificate.

Clasa argilovisolurilor evoluează sub pădurea de stejar, cer şi gârniţă, pe formaţiuni geologice de argile, nisipuri şi pietrişuri care alcătuiesc dealurile din nordul judeţului. În sud, aceste soluri se întâlnesc în arealul localităţilor: Unirea, Giubega, Perişor, Segarcea, Celaru. Această categorie de soluri se formează pe luturi argiloase şi sunt soluri fertile pentru majoritatea culturilor agricole, pentru pomicultură şi viticultură.

Clasa molisolurilor, cu cernoziomuri levigate şi cernoziomuri ciocolatii, se formează pe luturi loessoide, depozite luto-nisipoase sub vegetaţia de stepă şi silvostepă pe terasele mai înalte de la vest de Valea Desnăţuiului şi pe câmpul din stânga Jiului unde nu sunt nisipuri.

Clasa solurilor neevoluate, prezente în lunca largă a Dunării şi Jiului, se grupează în soluri aluviale, care în multe porţiuni au evoluat spre cernoziomuri aluviale.

În Lunca Dunării prezenţa aluviunilor nisipoase şi a nisipurilor spulberate de vânt a determinat predominarea solurilor nisipoase în diferite grade de evoluţie, precum şi a nisipurilor nesolificate.

Figura 2.3-5 Harta geologica a Romaniei

Sursa: Formin SA

Hidrografia

Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: Dunărea (care curge între Cetate şi Dăbuleni) şi Jiul (care străbate judeţul de la Filiaşi la Zaval, pe o distanţă de 150 km) cu afluenţii săi: râurile Gilort, Motru, Argetoaia, Rasnic, Amaradia, Desnăţui, Teslui.

Jiul intră în judeţ la confluenţa cu Motrul şi înregistrază oscilaţii mari ale debitelor şi nivelurilor. Observaţiile au arătat că Jiul este unul dintre râurile cu conţinut foarte ridicat al aluviunilor şi în general cu o mare putere de transportare a acestora.

Tabel 2.3-1 Principalele cursuri de apă din judeţul Dolj Râul Lungimea (km), din care: % din total în judeţul




76

în România în Judeţul Dolj Dolj Dunărea 1.075 150 13,95 Jiu 339 140 41,66 Amaradia 103 34 33,00 Desnăţui 95 84 88,42 Teslui 92 73 79,34 TOTAL 1.704 481

Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Dolj

Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 20.757 ha, reprezentând 2,79 % din suprafaţa totală a judeţului.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură etc. Astfel reţeaua hidrografică a fost completată de lacurile şi iazurile prezente în lunca Dunării şi în micile depresiuni dintre dune (Lacul Bistreţ, Işalniţa, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni). Lacul de acumulare Işalniţa serveşte la alimentarea cu apă a Municipiului Craiova.

Formaţiunile cuaternare purtătoare de ape freatice, care au putut fi separate şi urmărite în cadrul judeţului Dolj, aparţin Pleistocenului superior şi sunt constituite din depozitele aluvionare ale teraselor Jiului şi afluenţilor acestuia.

Teritoriul judeţului înglobează cantităţi reduse de ape minerale şi mineralizate. Există două localităţi unde apele minerale sunt valorificate local, şi anume Urzicuţa şi Gighera.

Figura 2.3-6 Harta hidrologica a Romaniei

Sursa: Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a apelor

2.3.5 Ecologie si arii „sensibile”

Resurse naturale

Din punct de vedere al resurselor naturale, judeţul Dolj este considerat lipsit de substanţe minerale utile, ca şi alte judeţe de câmpie. Prezintă importanţă locală doar rocile folosite ca materiale de construcţie (argile, luturi argiloase, balast), aflate în diferite perimetre din aria localităţilor Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipovu, Işalniţa.




77

Pe lângă aceste resurse, au fost puse în evidenţă importante zăcăminte de hidrocarburi (gaze naturale şi ţiţei) în partea nordică şi nord-vestică a judeţului. Importante zăcăminte de ţiţei se găsesc la Melineşti, Brădeşti, Almăj, Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşi, Coşoveni, Malu Mare, Cârcea, iar gaze naturale la Işalniţa, Gherceşti, Şimnicu de Sus, Pieleşti şi Coşoveni.

În ceea ce priveşte resursele de ape minerale, din cauza reliefului de câmpie judeţul Dolj este slab dezvoltat în acest sens. Astfel există două localităţi unde apele minerale sunt valorificate local, şi anume Urzicuţa şi Gighera.

Resurse naturale de suprafaţă (păduri, terenuri agricole, păşuni)

Fondul forestier ocupă 86,4 mii ha din suprafaţa judeţului. Suprafaţa împădurită totală a judeţului este de 81,9 mii ha (cca. 11% din suprafaţa totală a judeţului).

Structura ocupării teritoriului:

vegetaţia forestieră - cca. 11% din teritoriu;

terenurile agricole - cca. 79%;

apele de suprafaţă - 2,79%;

alte suprafeţe - 4,2%.

La nivelul anului 2005 suprafaţa agricolă a judeţului Dolj cuprindea 585.699 ha, din care suprafaţă arabilă 488.677 ha, păşuni şi fâneţe 71.387 ha şi livezi 8.097 ha.

Datorită solului fertil în judeţul Dolj se cultivă în principal grâu - secară, orz, orzoaică, ovăz, porumb, foarte multe leguminoase, plante uleioase, legume etc.

Tabel 2.3-2 Evoluţia suprafeţei agricole în perioada 2001 – 2005 în judeţul Dolj (hectare) Din care pe categorii de folosinţă Judeţul Dolj Suprafaţa

totală Suprafaţa agricolă Arabilă Păşuni Fâneţe Vii Livezi

2001 741.401 588.950 489.683 68.767 2.973 18.788 8.739 2002 741.401 585.654 487.369 68.521 2.956 18.332 8.476 2003 741.401 585.736 487.615 68.530 2.952 18.287 8.352 2004 741.401 585.759 487.516 68.679 2.952 18.260 8.352 2005 741.401 585.699 488.677 68.435 2.952 17.538 8.097

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj 2005

În urma aplicării prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, a Legii nr. 36/1991 privind organizarea societăţilor agricole, a Legii privatizării societăţilor comercialr nr. 58/1991, a Legii nr. 54/1998, a avut loc restructurarea şi diversificarea formelor de proprietate. Astfel 81,7% din suprafaţa agricolă totală aparţine sectorului privat.

2.3.6 Arii urbane si rurale/ folosirea terenului

Aşezări umane

În anul 2006 judeţul Dolj număra 3 municipii, 4 oraşe, 104 de comune şi 378 de sate.

Judeţul Dolj prezintă următoarea organizare administrativ – teritorială:

• 3 municipii: Craiova - municipiu reşedinţă de judeţ, Băileşti, Calafat;

• 4 oraşe: Bechet, Dăbuleni, Filiaşi, Segarcea;

• 104 comune, cu 378 sate.




78

Tabel 2.3-3 Organizarea administrativă a teritoriului, la 1 iulie 2003 2004 2005 2006

România Reg. SV Dolj Dolj

Număr oraşe şi municipii 276 35 5 7 7 7 Număr municipii 103 11 3 3 3 3 Număr comune 2.727 385 94 104 104 104 Număr sate 13.042 2.072 380 378 378 378


Tabel 2.3-4 Populaţia stabilă pe localităţi urbane în judeţul Dolj, la 1 iulie 2006 Total judeţ 715.989

Din care urban: 383.752 Municipiul Craiova 298.027 Municipiul Calafat 18.559 Municipiul Băileşti 20.335 Oraşul Bechet 3.986 Oraşul Dăbuleni 13.451 Oraşul Filiaşi 19.137 Oraşul Segarcea 8.259





79

Figura 2.3-7 Organizarea administrativă a judeţului Dolj

Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Dolj

Conform prevederilor directivei europene 1999/31/EC şi a HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, localitatea izolată este definită ca o aşezare cu un număr de maximum 500 de locuitori şi cu maximum 5 locuitori/km2, aflată la o distanţă de cel puţin 50 km faţă de cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km2 sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de condiţii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an.

În judeţul Dolj nu există localităţi izolate.

Agricultura.

Judeţul Dolj dispune de următorul potenţial agricol:

• suprafaţa agricolă – 585.699 ha (79 % din suprafaţa totală), din care 562.573 ha în proprietate privată;




80

• suprafaţa arabilă – 488.677 ha (66 % din suprafaţa agricolă), din care 474.356 ha în proprietate privată;

• suprafaţa păşunilor – 68.435 ha (9,23 % din suprafaţa agricolă), din care 64.608 ha în proprietate privată;

• suprafaţa fâneţelor – 2.952 ha (0,39% din suprafaţa agricolă) din care 2.799 ha în proprietate privată;

• suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 8.097 ha (1,09 % din suprafaţa agricolă), din care 5.499 ha în proprietate privată.

Silvicultura. La sfârşitul anului 2006 suprafaţa fondului forestier a fost de 86,4 mii ha, cu 0,7 mii ha mai mare ca cea înregistrată la sfârşitul anului 2005. Pădurile acopereau în anul 2006 81,9 mii ha (11%), ceea ce înseamnă 1,1 ha pădure/locuitor. În anul 2006 s-au efectuat lucrări de împădurire pe 1,1 ha.

Volumul de masă lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2006, de 174 mii mc, a fost în scădere cu 14% faţă de anul 2005 şi cu 14,6% faţă de anul 2002.

Suprafeţe protejate precum rezervaţii naturale, monumente

Pe teritoriul judeţului Dolj, măsurile de protecţie a mediului înconjurător luate în concordanţă cu reglementările legale s-au concretizat în crearea unor rezervaţii naturale ca puncte de interes ştiinţific şi de atracţie turistică. Există astfel un număr de 37 rezervaţii naturale, ce sunt prezentate în Tabelul urmator. Tabel 2.3-5 Situaţia ariilor protejate din Judeţul Dolj

Nr. crt. Numele ariei protejate Tip arie Suprafaţa (ha) Observaţii

1 Poiana Bujorului din pădurea Pleniţa Botanică 50 Legea 5/2000 2 Valea Rea - Radovan Botanică 20 Legea 5/2000 3 Dunele Dăbuleni (“La Cetate”) Botanică 8 Legea 5/2000 4 Pajiştea halofilă Gighera Botanică 4 Legea 5/2000 5 Pajiştea Cetate din Lunca Dunării Botanică 6 Legea 5/2000 6 Pajiştea Gogoşu - Ştefănel Botanică 10 Legea 5/2000 7 Locul fosilifer Bucovăţ Paleontologică 4 Legea 5/2000 8 Locul fosilifer Dranic Paleontologică 6 Legea 5/2000 9 Ciuperceni - Desa Mixtă 200 Legea 5/2000 10 Lacul Adunaţii de Geormane Acvatică 102 Legea 5/2000 11 Complexul lacustru Preajba - Făcăi Acvatică 28 Legea 5/2000 12 Balta Cilieni – Băileşti Acvatică 47 Legea 5/2000 13 Lacul Ionele Acvatică 3,2 Legea 5/2000 14 Balta Neagră Acvatică 1,2 Legea 5/2000 15 Balta Lată Acvatică 28 Legea 5/2000

16 Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele Acvatică 80 kmp Legea 5/2000

17 Râul Balasan amonte de Băileşti Acvatică 36 kmp Legea 5/2000 18 Lacul Caraula Acvatică 28 Legea 5/2000

19 Zaval Rezervaţie naturală 351,3 HG 2151/2004

20 Pădurea din Lunca Jiului - Bratovoieşti Forestier 300 HCJ 26/1994 21 Pădurea de gârniţă Lumaşu - Coşoveni Forestier 220 HCJ 26/1994

22 Pădurea de salcâm tardiflor - Malu Mare Forestier 110 HCJ 26/1994

23 Pădurea de arborete de stejar brumăriu Braniştea - Bistreţ Forestier 200 HCJ 26/1994




81

24 Pădurea de cereto-gârniţete cu stejar brumăriu - Izvoare Forestier 100 HCJ 26/1994

25 Pădurea Tufa Bârzei cu amestecuri de stejar brumăriu, stejar pufos şi cer Forestier 160 HCJ 26/1994

26 Pădurea Rebegi Forestier 180 HCJ 26/1994

27 Pădurea “Valea Stanciului” – Fărcaşu – Melineşti Forestier 40 HCJ 26/1994

28 Pădurea de cer şi gârniţă Ştiubei - Vela Forestier 150 HCJ 26/1994 29 Pădurea Galbenă Ştefanel - Gogoşu Forestier 60 HCJ 26/1994

30 Pădurea “Ciurumela” Tunari – Piscu Vechi Forestier 80 HCJ 26/1994

31 Pădurea ,,Nisipeni,, - Ciuperceni Forestier 150 HCJ 26/1994

32 Pădurea de salcâm cu rezerve de stejar Nisipuri - Băileşti Forestier 50 HCJ 26/1994

33 Pădurea “Cioace” - Desa (cu specii xerofite) Forestier 210 HCJ 26/1994

34 Pădurea de arboreta de cereto-gârniţete din zona Pleniţa - Verbiţa Forestier 15 HCJ 26/1994

35 Pădurea cu arboreta de stejar şi frasin - Radovan Forestier 250 HCJ 26/1994

36 Pădurea Başcov - Calafat Forestier 40 HCJ 26/1994 37 Pădurea Bucovăţ - Leamna Forestier 150 HCJ 26/1994

De asemenea în cadrul reţelei Natura 2000, care reprezintă o reţea ecologică de arii naturale protejate formată din Situri de importanţă comunitară (SCI), constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale şi a Faunei şi Florei Sălbatice), şi Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA), constituite conform Directivei Păsări (Directiva 79/409/CEE referitoare la Conservarea păsărilor sălbatice), la nivelul judeţului Dolj au fost propuse 8 situri Natura 2000, din care 3 Situri de importanţă comunitară şi 5 Arii speciale de protecţie avifaunistică. Dintre acestea au fost declarate 7 situri Natura 2000 (SPA-ul propus Dăbuleni – Grinduri nu a fost inclus în reţea).

Zonele declarate în anul 2007 ca situri de importanţă comunitară - SCI (OM 1964/2004) şi situri de protecţie avifaunistică (HG 1284/2007), parte a reţelei Natura 2000, sunt prezentate în Tabelul 2.3 - 6. Acestea includ o parte din rezervaţiile naturale prezentate anterior.

Tabel 2.3-6 Situri incluse în reţeaua Natura 2000

Nr. Denumire Cod Suprafaţă totală (ha)

Suprafaţă în Jud. Dolj (ha)

1 Ciuperceni - Desa ROSCI0039 40.853 40.853 2 Coridorul Jiului ROSCI0045 71.394 64.968,5

3 Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa ROSCI0202 44 44

4 Bistreţ ROSPA0010 1.915,6 1.915,6 5 Calafat – Ciuperceni - Dunăre ROSPA0013 29.024,3 29.024,3 6 Confluenţa Jiu – Dunăre ROSPA0023 21.999,9 21.405,9 7 Maglavit ROSPA0074 3.562,6 3.562,6

Total 161.774

Monumente : • Monumentul 1877 - Calafat, aminteşte de Războiul de Independenţă, de pe malul Dunării

(de langa Calafat);

• Monumentul Cobuz-Calafat, în cinstea eroilor Razboiului de Independenţă;

• Monumentul 1907 - Craiova, în Parcul Romanescu;

• Statuia lui Tudor Vladimirescu - Craiova, în memoria conducătorului Revoluţiei de la 1821;




82

• Statuia lui Alexandru Ioan Cuza - Craiova.

2.4 Infrastructura 2.4.1 Infrastructura de transport

Cai rutiere

Judeţul Dolj dispune de 450 km drumuri naţionale, 1.800 km drumuri judeţene şi comunale şi 2.300 km drumuri publice.

Doljul reprezintă judeţul care are cea mai mare lungime din drumurile publice, cu destinaţia drumuri europene, modernizate din cadrul Regiunii Sud Vest şi anume 191 km (31,0% din nivelul regional şi 3,2% din nivelul naţional).

Judeţul Dolj este străbătut de o serie de drumuri naţionale şi europene importante:

• DN 6 sau E 70, Craiova - Filiaşi şi Craiova – Caracal;

• DN 65 sau E 574 Craiova – Balş;

• DN 56 sau E 79 Craiova – Calafat;

• DN 55 Craiova – Bechet;

• DN 56A Maglavit – Cetate;

• DN 54A Dăbuleni – Bechet;

• DN 55A Bechet – Calafat;

• DN 65C Craiova - Bălceşti.

De asemenea judeţul este traversat de două coridoare pan-europene: Coridorul multimodal IV (Berlin – Nürnberg – Praga – Budapesta – Bucureşti – Constanţa – Salonic – Istanbul) şi Coridorul VII (Dunărea).

Tabel 2.4-1 Situaţia drumurilor publice la 31 decembrie 2005 Drumuri naţionale Drumuri judeţene şi comunale

Total drumuri Total Modernizat

e

Cu îmbrăcăminţi

uşoare rutiere

Total Modernizate

Cu îmbrăcăminţi

uşoare rutiere

România 79.904 15.934 14.374 1.253 63.97

0 6.774 19.662

Reg. SV 10.460 2.043 1.665 266 8.417 1.719 2.085 Dolj 2.197 423 374 49 1.774 124 641


În Capitolul 6, Figura nr. 6-3 este prezentată infrastructura rutieră principală a judeţului Dolj, relevantă pentru analiza soluţiilor de transport al deşeurilor.

Reteaua de cai ferate

Principalul nod feroviar al judeţului este Municipiul Craiova, ce are legături cu toate principalele localităţi din regiune şi din ţară. La nivelul anului 2005 liniile de cale ferată în exploatare, în exclusivitate cu ecartament normal, însumau 226 km, mai puţin de jumătate dintre acestea fiind electrificate (84 km).




83

Tabel 2.4-2 Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2005

Total Din care cu ecartament normal Anul

2005 Din care

electrificate

Total Cu o cale

Cu două căi

Linii cu ecartamen

t larg

Densitatea liniilor la 1000

km2 de teritoriu

România 10.948 3.999 10.816 7.806 3.010 57 45.9 Reg. SV 1.006 512 1.006 758 248 - 34.4 Dolj 226 84 226 145 81 - 30.5


Transporturi aeriene Judeţul Dolj este deservit de aeroportul din Craiova, care este deschis pe toată perioada anului. Acesta reprezintă aeroportul de rezervă pentru Bucureşti atunci când condiţiile meteorologice nu permit traficul aerian înspre şi din Capitală.

Transportul Public

Principalul prestator de servicii de transport public urban în Judeţul Dolj este unitatea TPL Dolj (Transport Public Local).

Transportul prin intermediul autobuzelor în judeţul Dolj este majoritar. În anul 2005 numărul acestora era de 267 autovehicule.

Tabel 2.4-3 Transportul urban de pasageri la 31 decembrie 2005 Lungimea liniei

simple (km) Numărul vehiculelor în inventar

(nr) Număr de pasageri transportaţi (mii)

Teritoriu Tramvaie Troleibuze Tramvaie

Autobuze şi

microbuzeTroleibuze Autobuze Troleibuze

România 925,5 700,5 1.733 6.126 847 Reg. SV 17,0 23,0 44 553 19 66.288 2669 Dolj 17,0 - 44 267 - 50.327 -

Anuarul Statistic al României 2005

Transport portuar

În judeţul Dolj există două porturi amplasate de-a lungul Dunării: Calafat şi Bechet. Drumurile europene de pe teritoriul judeţului asigură legături eficiente cu aceste 2 porturi.

După construcţia podului Calafat - Vidin peste Dunăre, se previzionează că oraşul Calafat va îndeplini condiţiile pentru a deveni Zonă Liberă: un punct cheie în traficul internaţional atât rutier şi feroviar, cât şi fluvial.

2.4.2 Utilitati

Alimentare cu apă şi canalizare

Conform datelor existente la nivelul Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj, în anul 2006 în judeţul Dolj doar 20 de localităţi (din care 7 municipii şi oraşe) beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 8 localităţi (din care 6 municipii şi oraşe) dispuneau de reţele de canalizare.




84

Tabel 2.4-4 Reţeaua de alimentare cu apă, anul 2006 Volum de apă potabilă

distribuită consumatorilor (mii mc)

Număr localităţi cu instalaţii de alimentare cu apă

potabilă Judeţul Lungimea totală

simplă a reţelei de distribuţie a apei

potabile (km) Total Din care: pentru uz casnic Total Din care: municipii

şi oraşe Dolj 927,6 41.957 31.632 20 7


Tabel 2.4-5 Reţeaua de canalizare publică, anul 2006 Număr localităţi

Judeţul Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare

publică (km) Total Din care: municipii şi oraşe

Dolj 539,2 8 6


Reţeaua de distribuţie a apei în judeţul Dolj are o lungime totală de 927,6 km şi este repartizată în proporţie de 80% (738,2 km) în mediul urban, respectiv 20% în mediul rural.

În mediul rural, nivelul de înzestrare a localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă din reţeaua publică este scăzut. Menţionăm faptul că în unele oraşe, din cauza capacităţii reduse a instalaţiilor de captare şi distribuţie, alimentarea cu apă se face în mod discontinuu, nesatisfăcând necesităţile de alimentare cu apă.

Reţeaua de canalizare este extinsă la 8 localităţi, din care 6 municipii şi oraşe, şi are o lungime totală de 539,2 km. În oraşele din judeţ se constată lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate.

2.4.3 Sisteme de încălzire

Numărul de localităţi în care se distribuie energie termică în sistem centralizat şi gaze naturale în judeţul Dolj este foarte scăzut. Singurul producător de energie electrică furnizată în Sistemul Energetic Naţional este CEZ Distribuţie Dolj.

CE Craiova reprezintă furnizorul de energie termică (abur tehnologic, apă caldă şi căldură) în sistem centralizat, prin Regia de Termoficare Craiova, pentru o mare parte a populaţiei şi agenţilor economici din municipiul Craiova.

În anul 2006 lungimea conductelor de distribuţie a gazelor era de 564,1 km, din care 467 km în municipiul Craiova şi 20,3 km în oraşul Filiaşi.

Tabel 2.4-6 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite, la 31 decembrie 2005 Localităţi în care se

distribuie gaze naturale Volumul gazelor naturale

distribuite (mii mc) Regiune /Judeţ Total Din care:

municipii şi oraşe

Lungimea simplă a conductelor de

distribuţie a gazelor (km) Total Din care: pentru

uz casnic România 1.221 182 23.917 10.294.577 3.476.292 Reg.1 SV 51 20 1.806 708.637 159.598 Dolj 6 2 508,2 238.067 54.466


Tabel 2.4-7 Localităţi în judeţul Dolj în care se distribuie energie termică, la 31 decembrie 2005 Localităţi în care se distribuie energie termică 2 Din care municipii şi oraşe 2





85

2.5 Evaluare socio-economica 2.5.1 Profilul socio-economic al României în perioada 2000 – 2006

2.5.1.1 Populaţia, densitatea şi gradul de urbanizare

Din punct de vedere al populaţiei, România este cea de a şaptea ţară a Europei. În anul 2001, numărul locuitorilor era de 22.435.205 (Tabelul 2.5.1). În perioada 2001-2005, a continuat tendinţa de reducere a populaţiei, începută pe fondul procesului de implementare a mecanismelor concurenţiale. Sub aspect demografic, transformările operate în cadrul mecanismului economic au condus la o scădere semnificativă a natalităţii şi la o intensificare a migraţiei externe şi cu deosebire a emigraţiei din motive economice.

Tabel 2.5-1 Numărul şi densitatea locuitorilor în România în perioada 2001-2006

Anul Nr. locuitori Densitate (nr. Locuitori/Km2)

Pondere populaţie urbană (%)

2000 22435205 94.1 54.8 2001 22408393 94,0 54.6 2002 21794793 91,4 53.3 2003 21733556 91,2 53.4 2004 21673328 90,9 54.9 2005 21623849 90,7 54.9 2006 21584365 90.5 55.2 Modificare medie anuală -170168 -0,72 0,08

Calculat după Anuarul Statistic al României, INS, 2007 În consecinţă densitatea populaţiei a avut o tendinţă de reducere de la 94,1 locuitori /Km2 în anul 2000 la 90.5 locuitori /Km2 în anul 2006.

Proporţia populaţiei urbane a fost în perioada 2000-2006 cuprinsă între 53,3% şi 55,2%. Se observă o tendinţă de reducere a ponderii mediului urban în totalul populaţiei în cursul anului 2002, când se atinge valoarea de 53.3% , pentru ca ulterior să se asiste la o continuă sporire a valorii respectivului indicator.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, România este împărţită în 42 judeţe, care începând de la jumătatea anilor 1990 au fost grupate în 8 regiuni de dezvoltare3. La 31 decembrie 2006 se putea identifica următoarea structură a localităţilor: 103 municipii, 217 oraşe, 2854 comune şi 12951 sate. Gruparea localităţilor urbane după numărul de locuitori relevă o concentrare a populaţiei în municipiile şi oraşele cu peste 200.000 de locuitori. Astfel, la sfârşitul anului 2005 în respectivele tipuri de aşezări locuia 39,5% din totalul populaţiei urbane. Dacă se iau în considerare şi localităţile cu peste 100.000 locuitori se ajunge la concluzia că mai bine de jumătate din populaţia urbană4 şi circa un sfert din populaţia totală a României domiciliază în localităţi cu peste

3 Cele 8 regiuni de dezvoltare sunt: 1) Nord-Est, care cuprinde judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui, 2) Sud-Est, care cuprinde judeţele Vrancea, Buzău, Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa, 3) Sud, care cuprinde judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Prahova, Giurgiu, Dâmboviţa, Argeş, Teleorman, 4) Sud-Vest, care cuprinde judeţele Vâlcea, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi, 5) Vest, care cuprinde judeţele Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş Arad, 6) Nord-Vest, care cuprinde judeţele Bihor, Cluj, Satu-Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa-Năsăud 7) Centru care cuprinde judeţele Mureş, Alba, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, 8) Bucureşti-Ilfov, care cuprinde Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov. 4 La 31 decembrie 2005 ponderea diferitelor tipuri de municipii şi oraşe în totalul populaţiei urbane era următoarea: 0,1% în cazul aşezărilor urbane cu mai puţin de 3.000de locuitori, 0,5% în cazul aşezărilor urbane care aveau între 3.000 şi 5.000 de locuitori, 6,0% în cazul aşezărilor urbane care aveau între 5000 şi 10000 de locuitori, 10,5% în cazul aşezărilor urbane care aveau între 10.000 şi 20.000 de locuitori, 15,1% în cazul aşezărilor urbane care aveau între 20.000 şi 50.000 de locuitori, 12,6% în cazul aşezărilor urbane care aveau între 50.000 şi 100.000 de locuitori, 15,7% în cazul aşezărilor urbane care aveau între 100.000 şi 200.000 de locuitori, 23,3% în cazul aşezărilor urbane care aveau între 200.000 şi 1.00000 de locuitori, 16,2% în cazul Municipiului Bucureşti, care aparţine localitaăţilor cu peste 1.000.000 locuitori.




86

100.000 locuitori. În ceea ce priveşte mediul rural se observă că marea majoritate a populaţiei domiciliază în comune care au între 2.000 şi 10.000 de locuitori5.

Tabel 2.5-2 Organizarea administrativă a teritoriului României, la 31 decembrie în perioada 2000-2006

Anii Suprafaţa totală (Km2)

Numărul oraşelor şi municipiilor

din care:municipii

Numărul comunelor

Numărul satelor

ROMÂNIA 238391 1990 260 56 2688 13099 1995 262 80 2687 13097 2000 265 93 2686 13092 2001 265 96 2686 13092 2002 268 97 2698 13089 2003 276 103 2727 13042 2004 314 103 2827 12957 2005 319 103 2851 12946 2006 320 103 2854 12951 Sursa: Anuarul Statistic al României., INSS, 2007

Conform datelor Recensământului din 2002 În România erau înregistrate peste 7,9 milioane de gospodării, iar numărul mediu de persoane pe o gospodărie era de 2,918 persoane. Două din cinci gospodării sunt alcătuite din una şi două persoane. Peste jumătate dintre gospodăriile populaţiei din urban erau alcătuite din două sau trei persoane; în rural mai mult de un sfert - din două persoane. Două din trei gospodării ale populaţiei aveau în componenţă persoane active. Aproape patru cincimi dintre gospodăriile populaţiei erau de tip familial, dintre acestea peste 90% fiind alcătuite dintr-un singur nucleu familial. Modelul cel mai frecvent în gospodăriile populaţiei era cel al gospodăriilor formate dintr-un singur nucleu familial cu un copil. Din aceste motive, dimensiunea medie a gospodăriei se diferenţiază în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, respectivul indicator avea în mediul urban valoarea de 2,889 persoane /gospodărie şi de 3,048 persoane /gospodărie în mediul rural (vezi Tabelul 2.5.3).

În anii următori dimensiunea medie a gospodăriilor s-a modificat într-o anumită măsură. Astfel, în anul 2006, la nivel naţional, conform anchetei INS asupra veniturilor şi consumului populaţiei, numărul de persoanelor per gospodărie era de 2,929, în mediul urban de 2,849, iar în mediul rural de 3,034.

Tabel 2.5-3 Numărul de locuinţe şi persoane per locuinţă în România la 18 martie 2002

Numărul de locuinţe Numărul mediu de persoane per locuinţă/ gospodărie România/Anii

Total Urban Rural Total Urban Rural

1992 8107114 4076335 3582668 3,07 3,03 3,12

2002 7659003 4259574 3847540 2,92 2,82 3,03

Sursa: Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 1992 şi 2002

2.5.1.2 Structura economiei

În prima parte a anilor 2000 în România produsul intern brut a înregistrat o creştere susţinută. Comparativ cu anul 2000 în 2006 nivelul respectivului indicator era cu 42,5% mai ridicat, în timp ce produsul intern brut /locuitor a înregistrat un spor de 48,2% (Tabelul 2.5.4).

5 Datele referitoare la 31 decembrie 2005 relevau că ponderea deţinută de comunele cu mai puţin de 1.000 de locuitori în totalul populaţiei rurale era de 0,5%, cea a comunelor cu 1.000-2.000 locuitori era de 9,0%, cea a comunelor cu 2.000-5.000 locuitori era de 58,7%, cea a comunelor cu 5.000-10.000 locuitori era de 29,3%, iar cea a comunelor cu peste 10.000 locuitori de 2,5%.




87

Tabel 2.5-4 Dinamica produsului intern brut şi a valorii adăugate pe ramuri în România în perioada 2001-2006

2000 = 100

Anul / Ramura economica 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 128.0 119.5 125.8 149.2 123.2 127,4 Pescuit şi piscicultură 104.8 100.6 113.7 101.9 105.9 107,2 Industrie 104.4 109.7 114.5 122.1 124.9 133,7 Construcţii 111.1 119.5 127.9 139.7 153.3 191,4 Comerţ 101.6 105.4 121.6 139.0 161.8 189,8 Hoteluri şi restaurante 101.0 108.6 110.8 117.8 127.8 144,8 Transport, depozitare şi comunicaţii 103.7 109.0 118.2 131.3 142.1 152,5 Intermedieri financiare 132.0 142.2 132.8 172.0 182.9 77,3 Tranzacţii imobiliare şi servicii prestate în principal întreprinderilor 110.7 120.3 123.0 132.9 141.6 158,0

Administraţie publică şi apărare 90.8 98.6 104.4 88.5 100.9 81,4 Învăţământ 97.3 101.4 102.4 107.2 108.5 114,4 Sănătate şi asistenţă socială 84.2 105.0 99.9 102.6 102.9 111,7 Valoare adăugată brută 106.7 112.1 117.7 127.7 132.3 142,7 Impozite pe produs 100.6 106.5 114.1 122.5 132.8 139,8 Taxe vamale 87.3 88.4 105.1 118.2 129.0 153,7 Subvenţii pe produs 115.2 123.8 153.2 150.4 146.6 106,6 Produs intern brut (PIB) 105.7 111.1 116.9 126.8 132.1 142,5 Produs intern brut /locuitor 105.8 114.4 120.7 131.3 137.0 148,2

Calculat după Anuarul Statistic al României., INS 2000-2007

Este de observat că valoarea adăugată brută a crescut într-un ritm apropiat de cel al PIB. Pe ramuri, valoarea adăugată brută a sporit mai rapid în raport cu media naţională în construcţii şi în comerţ, transporturi-comunicaţii, intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare şi servicii destinate întreprinderilor. Drept urmare, distribuţia pe ramuri a valorii adăugate a înregistrat modificări notabile. În cazul agriculturii şi silviculturii ponderea în totalul valorii adăugate a avut o evoluţie sinuoasă, reflectând în mod indirect impactul condiţiilor climatice asupra nivelului activităţii acestei ramuri (Tabelul 2.5.5).

Tabel 2.5-5 Structura valorii adăugate pe ramuri în România în perioada 2001-2006 %

Anul / Ramura economica 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 12.4 14.7 13.0 13.9 9.6 8,8 Industrie 30.4 30.4 28.2 27.6 27.3 27,5 Construcţii 5.4 5.8 6.5 6.7 7.2 8,4 Comerţ 11.5 10.1 9.6 10.1 11.4 12,0 Hoteluri şi restaurante 2.6 2.3 2.1 2.1 2.4 2,4 Transport, depozitare şi comunicaţii 11.2 11.0 11.0 11.0 11.6 11,0 Intermedieri financiare 1.8 2.2 2.1 2.5 2.5 2,1 Tranzacţii imobiliare şi servicii prestate în principal întreprinderilor 14.4 14.7 14.0 13.9 14.2 15,5

Administraţie publică şi apărare 4.9 4.0 7.3 5.8 7.0 5,4 Învăţământ 3.2 3.0 3.4 3.6 3.9 3,9 Sănătate şi asistenţă socială 2.2 1.7 2.6 2.7 3.0 3,0 Calculat după Anuarul Statistic al României, INS 2007




88

Evoluţii oscilante au fost înregistrate şi în alte ramuri precum: comerţ, hoteluri şi restaurante, tranzacţii imobiliare şi servicii prestate întreprinderilor, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială. Reduceri ale ponderii în totalul valorii adăugate au fost consemnate în industrie, în timp ce construcţiile au cunoscut o continuă sporire a contribuţiei la generarea de valoare adăugate. În aceste condiţii, în anul 2006, se observă în România o terţializare a modelului de producere a valorii adăugate. Astfel, sectorul primar deţinea 8,8%, sectorul secundar 35,9% iar sectorul terţiar 5,3%.

2.5.1.3 Evoluţia forţei de muncă

Creşterea economică susţinută din ultimii ani a avut importante consecinţe nu numai asupra volumului şi structurii produsului intern brut şi a componentelor acestuia, ci şi asupra cererii de forţă de muncă. Comparativ cu anul 2000 în anul 2006 numărul persoanelor ocupate era cu 2,8% mai redus. (Tabelul 2.5.6). Este de notat că între 2000 şi 2004 populaţia ocupată s-a redus continuu, pentru ca începând din anul 2005, în urma măsurilor de relaxare fiscală, să se înregistreze o sporire a numărului persoanelor ocupate înregistrate în mod oficial.

Tabel 2.5-6 Dinamica persoanelor ocupate pe ramuri ale economiei în România în perioada 2000-2006

2000 = 100% Anul / Ramura economica 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Total 99,2 96,5 96,3 95,5 97,2 98,1 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 98,0 84,3 80,8 73,8 74,9 70,4 Pescuit şi piscicultură 80,0 80,0 80,0 80,0 80,0 80,0 Industrie, din care: 100,6 105,9 102,7 102,4 98,5 98,3 Industrie extractivă 100,0 95,0 89,3 83,6 75,7 64,3 Industrie prelucrătoare 101,2 108,5 106,3 106,4 102,4 103,4Energie electrică şi termică, gaze şi apă 96,0 89,0 79,2 78,0 78,0 75,1 Construcţii 96,3 103,7 112,2 118,7 131,2 145,4Comerţ 103,6 110,2 116,8 120,9 133,8 144,1Hoteluri şi restaurante 84,9 102,2 112,9 143,0 143,0 144,1Transport, depozitare şi comunicaţii 95,7 95,7 95,9 96,4 99,8 108,2Intermedieri financiare 91,9 93,2 97,3 110,8 121,6 128,4Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 104,1 116,6 131,0 141,3 142,4 162,3Administraţie publică şi apărare 97,3 100,7 105,4 108,2 117,7 124,5Învăţământ 100,2 98,6 99,8 102,1 102,1 101,2Sănătate şi asistenţă socială 101,8 105,0 105,3 107,6 108,5 114,1Celelalte activităţi ale economiei naţionale 101,9 109,0 121,9 150,3 153,5 149,0Calculat după Anuarul Statistic al României, INS, 2007

Pe ramuri reducerile cele mai puternice creşteri relative ale cererii de forţă de muncă au fost înregistrate în sectorul primar, industria extractivă, producerea de utilităţi (energie, gaz, apă). Majorări ale cererii de forţă de muncă au fost consemnate în industria prelucrătoare şi activităţile componente ale sectorului terţiar.

Dinamicile diferenţiate ale cererii de forţă de muncă au avut consecinţe notabile asupra structurii populaţiei ocupate. Agricultura şi-a redus în mod semnificativ ponderea în totalul populaţiei ocupate, de la 41,7% în anul 2000 la 29.7% în anul 2006 (Tabelul 2.5.7). Industria, în ansamblul său, a avut în perioada 2000-2004 o tendinţă de creştere a ponderii în totalul populaţiei ocupate, dat fiind sporirea cererii de forţă de muncă în cadrul industriei prelucrătoare. În anul 2005 reducerea numărului de persoane ocupate din respectiva subramură a contribuit în mod decisiv la reducerea ponderii deţinute de industrie în cadrul populaţiei ocupate.




89

Tabel 2.5-7 Structura pe ramuri a populaţiei ocupate în România în perioada 2000-2005 - % -

Anul / Ramura economica 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

41,7 40,5 34,9 34,7 32,0 31,9 29,7

Pescuit şi piscicultură 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Industrie 23,2 23,4 24,6 24,8 24,9 23,5 23,2 Industrie extractivă 1,6 1,6 1,5 1,5 1,4 1,3 1,1 Industrie prelucrătoare 19,6 19,8 21,3 21,6 21,8 20,6 20,7

Energie, gaz, apă 2,0 1,9 1,8 1,6 1,6 1,6 1,5 Construcţii 4,1 3,9 4,2 4,8 5,1 5,5 6,1 Comerţ 9,0 9,3 9,9 10,9 11,4 12,4 13,2 Hoteluri şi restaurante 1,1 0,9 1,1 1,3 1,6 1,6 1,6

Transport, depozitare şi comunicaţii

4,9 4,6 4,6 4,8 4,9 5,0 5,3

Intermedieri financiare 0,9 0,8 0,8 0,9 1,0 1,1 1,1

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3,1 3,3 3,7 4,3 4,6 4,6 5,2

Administraţie publică şi apărare 1,7 1,7 1,7 1,9 1,9 2,1 2,2

Învăţământ 4,9 4,9 4,8 5,1 5,2 5,1 5,0 Sănătate şi asistenţă socială 4,0 4,0 4,1 4,3 4,5 4,4 4,6

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1,8 1,8 2,0 2,3 2,8 2,8 2,7

Calculat după Anuarul Statistic al României., INS, 2007




90

În anul 2006 se costată o nouă reducere a ponderii industriei în totalul populaţiei ocupate, în principal ca urmare a diminuării accentuate a numărului de angajaţi din industria extractivă.

În perioada analizată construcţiile şi serviciile şi-au sporit continuu importanţa în utilizarea forţei de muncă. În aceste condiţii, în anul 2006 serviciile reprezentau sectorul cel mai însemnat al economiei din punct de vedere al utilizării forţei de muncă, deţinând 41.0% din totalul populaţiei ocupate, în timp ce sectorul primar avea o pondere de 31,9%, iar cel secundar 29,3%.

Reducerea numărului de persoane ocupate nu a avut ca efect o creştere a ratei şomajului. Dimpotrivă, în contextul unei migraţii externe tot mai importante, rata şomajului s-a redus de la 10,5% în anul 2000 la 5,2% în anul 2005 (Tabelul 2.5.8).

Tabel 2.5-8 Rata şomajului în România (2000-2006) %

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Rata şomajului total 10,5 8,8 8,4 7,4 6,3 5,9 5.2 Rata şomajului in rândul femeilor 10,1 8,4 7,8 6,8 5,6 5,2 4.6 Calculat după Anuarul Statistic al României, 2007

Totodată, se observă că rata şomajului a fost în toţi aceşti mai mică decât rata totală a şomajului, reflectând faptul că în contextul restructurării industriale şi a terţializării economiei posibilităţile de a găsi un loc de muncă de către segmentul feminin al ofertei de forţă de muncă au sporit considerabil.

2.5.1.4 Tendinţe ale migraţiei interne

În perioada 2001-2005 a fost consemnată o mobilitate teritorială notabilă populaţiei. Astfel, fluxurile migratorii interne au atins un nivel de 12,7 la mia de locuitori în 2001 (Tabelul 2.5.9). Se observă că în cursul anilor 2002-2004 nivelul relativ al migraţiei a avut o tendinţă de creştere, pentru ca în anul 2005 să se revină la un nivel apropiat de cel înregistrat în anul 2001.

Tabel 2.5-9 Tabelul 2.5.9 Indicatori ai migraţiei interne în România în perioada 2001-2006 ‰ (promile)

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 TOTAL 12.7 14.7 15.3 17.1 12.6 15,5 Din mediul rural în mediul urban 3.1 3.3 3.5 3.6 2.8 3,5 Din mediul urban în mediul urban 3.5 3.8 4.2 4.5 3.5 4,7 Din mediul rural în mediul rural 2.5 3.2 2.9 3.6 2.5 3,0 Din mediul urban în mediul rural 3.5 4.4 4.6 5.4 3.7 4,4 Sosiri în mediul urban 6.6 7.1 7.7 8.0 6.3 8,2 Plecări din mediul urban 7.0 8.2 8.8 9.9 7.3 9,1 Sold migratoriu mediu urban -0.4 -1.1 -1.1 -1.8 -0.9 -0,9 Pondere mediu urban in total sosiri (%) 52.1 48.3 50.5 47.2 50.2 58,7 Pondere mediul urban in total plecări (%) 55.4 55.9 57.5 57.9 57.7 52,3

Calculat după Anuarul Statistic al României, INS, 2007

În perioada de timp analizată se poate observa că în mediul urban plecările au fost mai mari decât sosirile, soldul migratoriu anual pentru respectivul mediu luând valori cuprinse între -0,4% şi -1,8%. O asemenea tendinţă a avut ca efect o scădere a gradului de urbanizare a populaţiei. Pe de altă parte este de remarcat că migraţia interurbană este ridicată, fapt demonstrat de ponderea de peste 55% a mediului urban în totalul plecărilor.

2.5.1.5 Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor populaţiei

A. Veniturile




91

În perioada 2001-2006 venitul mediu pe o gospodărie a cunoscut o continuă creştere aşa cum rezultă din Tabelul 2.5-10.

Tabel 2.5-10 Veniturile medii pe gospodărie în România în perioada 2001-2006

- lei - Anul Total Urban Rural 2001 521,79 565,95 466,63 2002 658,51 722,03 578,11 2003 795,09 863,88 711,99 2004 1085,79 1155,02 998,56 2005 1212,18 1347,74 1036,47 2006 1386,32 1575,39 1139,87

Sursa datelor: INS, Ancheta bugetelor de familie, 2006

Din datele prezentate anterior reiese faptul că între gospodăriile din mediul urban şi cele din mediul rural există diferenţe semnificative din punctul de vedere al nivelului venitului mediu. Astfel, în anul 2001 respectivul indicator calculat pentru mediul urban era cu 8,5% mai ridicat decât media naţională şi cu 21,3% mai ridicat decât cel înregistrat în mediul rural

Tabel 2.5-11 Evoluţia raportului veniturilor medii pe o gospodărie în România în perioada 2001-2006 - % -

Anul Raport Urban /total Raport urban/rural Raport rural /total 2001 108,5 121,3 89,4 2002 109,6 124,9 87,8 2003 108,7 121,3 89,5 2004 106,4 115,7 92,0 2005 111,2 130,0 85,5 2006 113,6 138,2 82,2

Calculat după Anuarul Statistic al României, INS 2000-2007

Analiza evoluţiilor din perioada 2001-2006 conduce la concluzia că relansarea creşterii PIB a condus la o creştere a disparităţilor dintre venitul mediu al gospodăriilor din mediul urban şi cel din mediul rural. Pe de altă parte, examinarea distribuţiei veniturilor pe decile relevă faptul că în anul 2001, raportat la media naţională, venitul din ultima decilă era de 217, 8% iar cel din prima decilă era de 55,8% Tabel 2.5-12 Distribuţia veniturilor gospodăriilor pe decile în raport cu media naţională în România în perioada 2001-2006

- % - Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Decila 1 55,8 50,7 54,3 51,9 48,4 45,8 Decila 2 64,5 63,4 64,3 60,5 58,2 55,2 Decila 3 69,6 70,2 69,6 68,7 64,4 61,9 Decila 4 74,9 75,3 77,6 77,7 72,9 72,1 Decila 5 82,3 85,3 83,1 82,4 82,2 79,0 Decila 6 86,9 86,6 85,5 86,0 87,1 86,1 Decila 7 96,9 98,9 96,2 95,8 97,4 101,0 Decila 8 115,5 114,8 112,9 111,1 116,2 118,4 Decila 9 135,9 138,1 139,8 141,4 144,5 144,7 Decila 10 217,8 216,6 216,8 224,5 228,7 235,6 Sursa: Date Institutul Naţional de Statistică (INS), 2007

În perioada 2001-2006 se constată o accentuare a diferenţierii veniturilor, fapt reflectat de creşterea raportului dintre venitul din ultima decile şi media naţională, care atinge în anul 2006




92

valoarea de 235,6% şi reducerea raportului dintre venitul din prima decilă şi media naţională care atinge 45,8%.

B. Cheltuielile populaţiei

În anul 2006, cheltuielile totale ale unei gospodării medii din România au fost de 445,42 lei/lună/persoană (Tabelul 2.5.12a). Din această sumă 83% o constituiau cheltuielile băneşti iar restul îl constituia autoconsumul.

Din totalul cheltuielilor băneşti, cea mai mare pondere o aveau cumpărarea de alimente şi băuturi (22,2%), urmată de cumpărarea de mărfuri nealimentare (21,9%). Plata serviciilor constituia 18,4% din totalul cheltuielilor unei gospodării. Bugetul de venituri şi cheltuieli ai unei familii medii din România, în anul 2007, este prezentat în Anexa 2.5.9.

Tabel 2.5-13 Cheltuielile totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor din componenţă, în anul 2006, în România

Gospodării cu nr. persoane

Total gospodării 1 pers 2 pers 3 pers 4 pers 5 pers 6 pers

şi mai multe

lei, lunar / persoană 445,42 560,92 546,59 515,49 423,81 329,92 274,

73 Cheltuieli totale

% Cheltuieli băneşti din care, pentru

83,0 80,8 81,6 87,7 84,6 78,5 73,3

Cumpărarea de alimente şi băuturi consumate

22,2 25,2 22,1 22,1 21,3 22,4 23,0

Cumpărarea de mărfuri nealimentare

21,9 19,3 21,9 22,5 21,6 22,9 22,0

Plata serviciilor 18,4 22,1 19,0 19,5 17,8 16,1 13,6 Cheltuieli pentru investiţii

2,4 1,0 1,7 2,1 4,9 1,0 1,0

Cheltuieli de producţie 1,3 1,5 1,7 0,8 1,0 1,6 2,4 Impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe

13,5 7,7 11,3 17,5 15,0 11,6 8,7

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii

17,0 19,2 18,4 12,3 15,4 21,5 26,7

Sursa: Date Institutul Naţional de Statistică (INS), 2007

Dacă se analizează cheltuielile populaţiei din anul 2006, pe decile (Anexa 2.5.10), se constată o variaţie semnificativă a structurii cheltuielilor. Gospodăriile din prima decilă au cheltuieli băneşti de 52,9% din total şi autoconsum de 47,1% iar gospodăriile din decila 10 au cheltuieli băneşti de 95% din total şi doar 5% autoconsum. Această situaţie se reflectă în structura cheltuielilor băneşti referitoare la servicii pentru apă, electricitate şi deşeuri. Corespunzător se modifică şi cheltuielile pentru servicii, inclusiv cele de salubritate. Aceste cheltuieli cresc de la 9,2%, pentru prima decilă, la 20,1% pentru gospodăriile din decila 10.

La nivelul Regiunii 4, cheltuielile populaţiei au crescut de ~2,1 ori în perioada 2000-2005 (Tabelul 2.5.12b). Cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili au reprezentat o pondere de 10,2% în anul 2000 şi de 14 % în anul 2005. Se poate constata o sporire a cheltuielilor pentru serviciile cu locuinţa şi implicit a celor cu gestiunea deşeurilor.




93

Tabel 2.5-14 Cheltuieli totale de consum ale gospodăriilor, la nivel regional

2001 2002 2003 2004 2005Regiunea 4. Oltenia lei, lunar /gospodărie

365,76 431,03 502,85 683,10 771,00Cheltuieli totale de consum % Produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice 55,7 55,7 54,1 50,7 48,7 Băuturi alcoolice, tutun 8,4 8,1 8,4 7,6 7,9 Îmbrăcăminte şi încălţăminte 6,8 6,7 6,4 6,8 6,6 Locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi

combustibili 10,2 11,5 12,4 13,6 14,0

Mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei 2,7 2,5 3,1 3,2 2,8 Sănătate 1,5 1,7 1,7 2,4 2,4 Transport 4,9 4,6 4,2 4,6 5,5 Comunicaţii 2,9 3,1 3,0 3,7 4,1 Recreere şi cultură 3,4 2,9 2,9 3,6 3,6 Educaţie 0,7 0,6 0,6 0,7 0,7 Hoteluri, cafenele şi restaurante 1,1 1,1 1,2 1,2 1,3 Diverse produse şi servicii 1,7 1,5 2,0 1,9 2,4

Sursa: Institutul Naţional de Statistică., Repere economice şi sociale regionale: Statistică teritorială., 2007

Din Tabel, rezultă că, în mediul urban se plăteşte de 10 ori mai mult pentru apă, canal, salubritate şi servicii comunale decât în mediul rural. În multe zone rurale nu sunt prestate astfel de servicii deci populaţia rurală face cheltuieli minime pentru a elimina deşeurile.

Tabel 2.5-15 Cheltuieli pentru plata serviciilor, pe medii, în trimestrul III 2007 - medii lunare pe o gospodărie, lei -

Gospodării din: Total gospodării Urban Rural

Total cheltuieli, din care, pentru: 261,04 349,27 149,79Energie electrică 47,95 53,82 40,55Energie termică 1,54 2,75 **)

Gaze naturale 12,75 19,91 3,72Apă, canal, salubritate şi servicii comunale

29,66 49,43 4,73

Alte servicii pentru întreţinerea locuinţei 12,32 9,31 16,12Servicii de sănătate 8,19 11,27 4,30Servicii de transport 19,35 21,72 16,37Servicii de telefonie 55,72 76,93 28,98Abonamente radio – TV 19,01 23,88 12,86Educaţie 6,44 9,67 2,37Servicii turistice 24,64 39,01 6,51Sursa: Veniturile şi consumul populaţiei, trimestrul III/2007, INS, 2008. 2.5.2 Situaţia socio – economică a judeţului Dolj

2.5.2.1 Populaţia

În anul 2002 judeţul Dolj avea o populaţie de 730214 locuitori.. În anii următori populaţia a avut o tendinţă de scădere , astfel încât în anul 2006 numărul locuitorilor era 7159896. În consecinţă,

6 Evoluţia numărului locuitorilor judeţului Dolj în perioada 2002-2006 a fost: 730214 în anul 2002, 725342 în anul 2003, 720554 în anul 2004, 718884 în anul 2005 şi 715989 în anul 2006.




94

densitatea populaţiei s-a diminuat de la 98,5 locuitori /km2 în anul 2003 la 96,6 locuitori /km2 în anul 20067 (Anexa 2.5.1).

Analiza modificărilor anuale relevă faptul că pe ansamblu procesul de reducere a numărului locuitorilor a fost unul lent dar continuu, modificările anuale fiind cuprinse între -0,4% şi -0,2% (Tabelul 2.5.16).

Tabel 2.5-16 Indicii anuali şi evoluţia gradului de urbanizare a populaţiei în judeţul Dolj în perioada 2003-2006

% Anul Populaţia totală Populaţia

urbană Populaţia rurală Grad de urbanizare

2002 50.5 2003 99.3 99.9 98.7 50.7 2004 99.3 103.7 94.8 53.0 2005 99.8 100.6 98.8 53.4 2006 99.6 99.9 99.2 53.6

2000-2006 98.1 104.2 91.8 Calculat pe baza datelor din Anexa 2.5.1

Dinamica populaţiei în mediul urban şi respectiv rural a fost sensibil diferenţiată. Astfel, în mediul urban se poate identifica o alternanţă a creşterii şi descreşterii numărului de locuitori. În anii 2003 şi 2006 populaţia urbană s-a diminuat. În schimb în anii 2004 şi 2005 se remarcă o sporire a numărului de locuitori din mediul urban, respectivele evoluţii au fost un efect al unor reorganizări administrative în cursul cărora a fost sporit numărul de oraşe şi de comune, concomitent cu reducerea numărului de sate. În ceea ce priveşte populaţia rurală se poate remarca faptul că ea s-a redus mai cu seamă în anul 2004 când s-au efectuat reorganizări administrative. Pe ansamblul perioadei 2003-2006 se observă că în mod relativ populaţia urbană a sporit mult mai lent decât diminuarea populaţiei rurale, ceea ce explică micşorarea numărului de locuitori pe ansamblul judeţului şi creşterea gradului de urbanizare de la 50,5% în anul 2003 la 53,6% în anul 2006.

Datele referitoare la migraţia internă afrentă anului 2006 (Anexa 2.5.4) arată că intensitatea acestui fenomen în judeţul Dolj este mai redusă comparativ cu media naţională. Astfel, raportate la numărul total al locuitorilor, plecările reprezentau 13,34‰, iar sosirile 13,48‰, ceea ce a condus la un sold pozitiv de 0,14‰ al migraţiei interjudeţene8. Plecările din urban constituiau 48,9% pe ansamblul judeţului din totalul plecărilor, în timp ce sosirile în urban reprezentau 44,8% din totalul sosirilor. În aceste condiţii, migraţia internă a avut ca efect o sporire a populaţiei din mediul rural şi o diminuare a numărului locuitorilor în mediul urban.

Tabel 2.5-17 Numărul de locuinţe şi persoane per locuinţă în judeţul Dolj la 18 martie 2002

Dolj/Anii Numărul de locuinţe Numărul mediu de persoane per locuinţă/ gospodărie

7 Valorile anuale ale densităţii populaţiei în judeţul Dolj în perioada 2002-2006 au fost următoarele: 98,5 locuitori /km2 în anul 2002, 89,7 locuitori /km2, 97,8 locuitori /km2 în anul 2003, 97,2 locuitori /km2 în anul 2004, 97,0 locuitori /km2 în anul 2005 şi 96,6 locuitori /km2 în anul 2006. 8 Datele prezentate în Anexa nr. 2.5.3 arată că în anul 2006pe ansamblul judeţului Dolj numărul sosirilor a fost de 9556 persoane, iar al plecărilor de 9654 persoane, ceea ce a condus la un sold pozitiv al migraţiei interjudeţene de 98 persoane. În mediul urban plecările au fost de 4676 persoane, în timp ce sosirile au fost de 4327 persoane, determinnând un spor negativ al populaţiei din oraşe de –349 locuitori. În mediul rural plecările au fost de 4880 persoane, iar sosirile de 5327 persoane, determinând un spor de 457 locuitori ai comunelor şi satelor.




95

2002 240026 3.1

Sursa: Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002

2.5.2.2 Structura administrativă a judeţului Dolj

Structura administrativă a judeţului Dolj a suferit unele modificări în perioada studiată. Astfel, la începutul perioadei existau în cuprinsul judeţului Dolj 92 de comune şi 5 oraşe, dintre acestea trei având statut de municipiu, Craiova, Băileşti şi Calafat. În perioada 2003-2004 au avut loc anumite reorganizări administrative ce au dus la modificarea cifrelor statistice. Astfel, începând cu anul 2004 numărul de oraşe înregistrate în judeţul Dolj este de 7, municipiile rămânând în continuare aceleaşi. Tot din anul 2004 creşte şi numărul de comune înregistrat la nivelul judeţului Dolj, de la 92 la 104. Aceste modificări sunt sintetizate în Tabelul 2.5.18 şi au rezultat în urma analizei informaţiilor din Anexele 2.5.2. şi 2.5.3.

Tabel 2.5-18 Organizarea administrativă a teritoriului judeţului Dolj în perioada 2001-2006

Anii Numărul oraşelor şi municipiilor

Din care: Municipii

Numărul Comunelor

Numărul Satelor

2001 5 3 92 380 2002 5 3 92 380 2003 5 3 92 380 2004 7 3 104 380 2005 7 3 104 378 2006 7 3 104 378

Sursa: www.insse.ro şi calcule proprii pe baza Anexelor 2.5.2 şi 2.5.3

2.5.2.3 Structura economiei locale

Pentru definirea structurii economiei judeţului Dolj s-a utilizat ca indicator repartizarea pe ramuri a cifrei de afaceri realizate în cadrul activităţilor neagricole. Astfel, din punct de vedere al cifrei de afaceri, cele mai importante ramuri sunt comerţul, cu o pondere de 44,9% şi industria prelucrătoare cu 27,6% (Tabelul 2.5.19). Contribuţii de peste 5% la generarea cifrei de afaceri mai aveau doar producerea de utilităţi (energie, gaz, apă), şi construcţiile.

Tabel 2.5-19 Repartizarea pe ramuri a cifrei de afaceri a unităţilor locale active neagricole din judeţul Dolj în anul 2006 %

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri TOTAL 100,0 Industrie extractivă 1.5 Industrie prelucrătoare 27.6 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 13.8 Construcţii 5.8 Comerţ 44.9 Hoteluri şi restaurante 0.7 Transport, depozitare şi comunicaţii 3.8 Tranzacţii imobiliare servicii prestate întreprinderilor 1.7 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 0.1 Calculat după Anexa 2.5.5

De asemenea, se remarcă faptul că sectorul serviciilor deţine ponderea majoritară (51,3%) în totalul cifrei de afaceri a judeţului Dolj.




96

Pe de altă parte este de remarcat că în perioada 2001-2005 produsul intern a sporit în termeni nominali de 2,48 ori, (de la 2931,7 la 7274,1 milioane RON).

2.5.2.4 Utilizarea forţei de muncă

Între 2002 şi 2006 populaţia ocupată a avut în judeţul Dolj o tendinţă de reducere, de la 276 mii persoane la 268,5 mii persoane.

Diminuarea cererii de forţă de muncă a avut loc în anii 2003 şi 2004, pentru ca în următorii i ani numărul persoanelor ocupate să se majoreze cu 1,1% şi respectiv 0,7%. Drept urmare., în anul 2006, populaţia ocupată era cu 2,7% mai mică decât cea din anul 2002 (Tabelul 2.5.20 )

Tabel 2.5-20 Dinamica populaţiei ocupate pe ramuri ale economiei în judeţul Dolj în perioada 2001-2006

%

Anul / Ramura economica 2003 2004 2005 2006 2001-2006

Total economie 98.0 97.5 101.1 100.7 97.3 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 96.3 90.6 100.7 94.3 82.9 Industrie –total- din care: 96.2 103.8 97.2 101.9 98.8 Industrie extractivă 100.0 105.3 90.0 111.1 105.3 Industrie prelucrătoare 99.0 104.4 97.0 101.9 102.2 Energie electrică şi termică, gaze si apă 77.6 98.1 102.0 98.1 76.1 Construcţii 96.2 102.0 106.7 113.5 118.9 Comerţ 102.5 103.5 105.7 108.0 121.1 Hoteluri şi restaurante 127.3 121.4 94.1 100.0 145.5 Transport, depozitare şi comunicaţii 97.1 92.1 107.5 115.0 110.6 Intermedieri financiare 100.0 100.0 105.9 100.0 105.9 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 111.5 107.4 106.8 114.1 145.9 Administraţie publică şi apărare 100.0 109.3 110.6 105.8 127.9 Învăţământ 97.2 98.6 100.0 102.2 97.9 Sănătate şi asistenţă socială 102.7 105.2 93.4 107.0 108.0 Celelalte activităţi ale economiei 105.6 131.6 104.0 94.2 136.1 Calculat după Anexa 2.5.6

Diminuarea populaţiei ocupate a avut loc în principal datorită micşorării cu circa 18% a cererii de forţă de muncă în agricultură, vânătoare şi silvicultură, şi cu circa 24% în producerea de utilităţi (energie, gaz, apă). Reduceri de mai mică intensitate ale efectivelor au fost consemnate şi în învăţământ. În celelalte ramuri numărul de locuri de muncă a sporit în proporţii care s-au diferenţiat considerabil. Sporuri de peste 20% ale efectivelor au fost consemnate în construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, tranzacţii imobiliare şi servicii prestate întreprinderilor, administraţie publică şi în alte activităţi economice.

În aceste condiţii, în structura ocupării forţei de muncă s-au produs mutaţii importante. Astfel, dacă în anul 2002 ponderea agriculturii, vânătoarei şi silviculturii era de 48,4%, în anul 2006 respectiva ramură deţinea 41,3% din totalul populaţiei ocupate. (Tabelul 2.5-21). Reduceri ale importanţei relative din punctul de vedere al utilizării forţei de muncă au fost înregistrate şi în producerea de utilităţi (energie, gaz,apă). Celelalte activităţi şi-au majorat ponderea în totalul populaţiei ocupate cele mai mari sporuri relative fiind înregistrate în comerţ (cu 2,5%) şi în tranzacţii imobiliare şi servicii prestate întreprinderilor (cu 1,1%).




97

Tabel 2.5-21 Structura pe ramuri a populaţiei ocupate în judeţul Dolj în perioada 2000-2005 %

Anul / Ramura economica 2002 2003 2004 2005 2006 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 48.4 47.6 44.2 44.1 41.3

Industrie –total- 18.1 17.7 18.9 18.2 18.4 Industrie extractivă 0.7 0.7 0.8 0.7 0.7 Industrie prelucrătoare 15.0 15.1 16.2 15.5 15.7 Energie, gaz, apă 2.4 1.9 1.9 2.0 1.9 Construcţii 3.8 3.8 3.9 4.2 4.7 Comerţ 10.1 10.6 11.3 11.8 12.6 Hoteluri şi restaurante 0.8 1.0 1.3 1.2 1.2 Transport, depozitare şi comunicaţii 3.8 3.7 3.5 3.8 4.3

Intermedieri financiare 0.6 0.6 0.6 0.7 0.7 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii prestate întreprinderilor 2.2 2.5 2.8 2.9 3.3

Administraţie publică şi apărare 1.6 1.6 1.8 2.0 2.0 Învăţământ 5.1 5.1 5.2 5.1 5.2 Sănătate şi asistenţă socială 4.1 4.3 4.6 4.3 4.5 Celelalte activităţi economice 1.3 1.4 1.9 2.0 1.8 Calculat după Anexa 2.5.6

În aceste condiţii, în anul 2006 sectorul primar reprezenta principalul domeniu de activitate în care este utilizat potenţialul uman, ponderea sa în totalul populaţiei ocupate fiind de 41,3%. Sectorul secundar avea, în raport cu media naţională o cotă relativ redusă, respectiv de 23,1%, în timp ce sectorul terţiar avea o pondere de 35,6,%, ceea ce la prima vedere ar releva un avans pe calea terţializării utilizării potenţialului uman. Dar având în vedere ponderea deosebit de ridicată a sectorului primar se poate aprecia că actuala structură a ocupării forţei de muncă în judeţul Dolj reflectă în fapt efectele restructurării industriale. Pierderea unui important număr de locuri în industrie a făcut ca o parte însemnată din forţa de muncă să îşi caute plasament în activităţi “de refugiu”, precum sectorul primar şi serviciile de consum, unde cerinţele creşterii productivităţii muncii sunt mai laxe.

Reducerea numărului de locuri de muncă a avut loc pe fondul redimensionării raporturilor dintre populaţia ocupată salariată şi celelalte categorii de populaţie ocupată. Astfel, pe ansamblul judeţului numărul de salariaţi, după ce s-a diminuat în intervalul 2003-2005, a înregistrat în anul 2006 un spor de 4,5%, ceea ce a făcut ca în acest an respectiva categorie de populaţie ocupată să aibă efectivele mai numeroase cu 0,8% comparativ cu anul 2002 (Tabelul 2.5.22).

Tabel 2.5-22 Dinamica numărului de salariaţi în judeţul Dolj pe ramuri ale economiei în perioada 2002-2006

%

Anul / Ramura economica 2003 2004 2005 2006 2002-2006 Total economie 98.8 98.6 99.0 104.5 100.8 Agricultură, vânătoare silvicultură 118.6 79.9 72.1 98.9 67.6 Pescuit şi piscicultură 73.9 75.8 125.3 58.5 41.0 Industrie –total- 94.7 98.9 95.3 101.5 90.6 Industrie extractivă 111.1 99.7 103.1 108.6 124.1 Industrie prelucrătoare 96.9 100.0 93.8 101.3 92.1 Energie, gaz, apă 78.4 91.0 103.9 99.9 74.0 Construcţii 97.6 91.6 99.8 101.4 90.4 Comerţ 99.9 109.9 104.7 107.8 123.9 Hoteluri şi restaurante 137.9 67.1 100.5 112.3 104.5




98

Transport, depozitare 98.7 88.4 100.3 108.1 94.7 Intermedieri financiare 99.0 96.6 110.2 108.4 114.3 Tranzacţii imobiliare şi servicii pentru întreprinderi 95.9 104.1 119.8 118.1 141.2

Administraţie publică şi apărare 103.1 105.3 108.4 111.7 131.5 Învăţământ 98.5 98.0 99.2 102.2 98.0 Sănătate şi asistenţă socială 102.0 98.1 97.7 102.1 99.9 Celelalte activităţi economice 103.8 117.1 101.1 105.1 129.1 Calculat după Anexa 2.5.7

Pe ramuri, creşteri ale numărului salariaţilor au fost consemnate în industria extractivă (24,1%), comerţ (23,9%), ,hoteluri şi restaurante (4,5%), intermedieri financiare (14,3%), tranzacţii imobiliare şi servicii pentru întreprinderi (41,2%), administraţie publică (31,5%), precum şi alte ramuri ale economiei (29,1%).

Cele mai intense reduceri ale numărului de salariaţi (de peste 25%) au fost înregistrate în sectorul primar şi producerea de utilităţi (energie, gaz, apă).

Modificarea numărului de salariaţi a avut loc concomitent cu remodelarea raporturilor dintre câştigurile salariale medii ale diferitelor ramuri economice. Pe ansamblul judeţului salariul mediu nominal a sporit de2,56 ori (de la 379 lei în anul 2003 la 855 lei în anul 2006). În anul 2003 cele mai mari salarii erau cele plătite în industria extractivă, producerea de utilităţi(energie, gaz, apă), intermedieri financiare şi administraţia publică, în timp ce cele mai mici salarii se înregistrau în sectorul primar, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, tranzacţii imobiliare şi servicii pentru întreprinderi (Tabelul 2.5.20).

Tabel 2.5-23 Diferenţierea salariului pe ramuri ale economiei judeţului Dolj, în perioada 2003 - 2006 %

Activitatea 2002 2003 2004 2005 2006

Total economie 100 100 100 100 100 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 67.0 71.0 70.0 73.5 68.0 Pescuit şi piscicultură 83.9 74.5 71.0 53.1 47.6 Industrie –total- 109.5 111.4 107.4 110.0 105.1 Industrie extractivă 172.6 154.7 155.4 181.5 200.5 Industrie prelucrătoare 95.8 99.6 97.5 98.2 90.8 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 168.6 176.8 162.6 161.4 163.2 Construcţii 76.5 84.1 82.4 86.5 82.2 Comerţ 64.1 69.8 62.5 62.5 63.6 Hoteluri şi restaurante 51.7 51.6 61.8 52.5 53.1 Transport, depozitare şi comunicaţii 137.2 136.9 137.5 114.2 112.0 Intermedieri financiare 223.7 218.8 222.9 258.3 212.5 Tranzacţii imobiliare şi servici pt. Întreprinderi 83.4 88.8 89.4 81.1 91.5 Administraţie publică şi apărare 129.0 127.3 142.4 132.8 167.0 Învăţământ 110.3 98.1 121.1 119.0 128.0 Sănătate şi asistenţă socială 92.6 91.1 93.0 101.7 100.9 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 90.5 84.3 78.7 82.4 82.9

Calculat pe baza Anexei 2.5.8




99

În perioada 2003-2006 se observă o sporire mai rapidă a salariului mediu nominal în industria extractivă, construcţii, administraţie publică învăţământ, sănătate şi asistenţă socială. În consecinţă, ierarhia salarială a ramurilor s-a modificat sensibil.. Astfel, salariile din sănătate şi asistenţă socială au depăşit media judeţeană, în timp ce salariile din industria prelucrătoare s-au situat cu circa 10% sub respectivul nivel. Pe parcursul perioadei analizate se constată o tendinţă de diminuare a diferenţierii salariilor medii nominale la nivel de ramură, fapt relevat de evoluţia raportului dintre salariul mediu maxim şi cel minim, care era de 432,7% în anul 2000 şi de 395,7% în anul 2006. Respectiva evoluţie a avut loc pe fondul unei dinamici relativ mai lente în raport cu media judeţeană a salariului în ramura unde se înregistrează valoarea maximă ( intermedieri financiare) şi dinamica mai accelerată a salariului mediu în ramura cu valoarea minimă (hoteluri şi restaurante).

2.5.2.5 Capacitatea turistică

Judeţul Dolj, fiind un judeţ în care forma de relief predominantă este câmpia, nu dispune de condiţii favorabile pentru dezvoltarea turismului. Principalele obiective turistice de natură culturală sunt concentrate în municipiul Craiova (biserici, monumente, muzee, parcuri) iar în afara oraşului se găsesc numeroase rezervaţii naturale (Ciupercenii, Bucovăţ, Pleniţa etc.). Relieful judeţului este dominat de Câmpia Românã, dar existã si zone deluroase în nord. Reţeaua hidrograficã este reprezentatã de Dunãre care curge între Cetate si Dãbuleni, de Jiu care strãbate judeţul de la Filiasi la Zãval pe o distantã de 154 km si de lacuri si iazuri (Lacul Bistret, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni. Clima este temperatã cu influente mediteraneene, datoritã poziţiei sud - vestice si protecţiei dealurilor din nord.

Raportat la numărul locuitorilor, capacitatea turistică este scăzută. În anul 2002 numărul locurilor de cazare era de 1116. În perioada 2002-2006 capacitatea turistică a înregistrat, după o evoluţie sinuoasă9, o creştere cu 16,2% din punct de vedere al numărului de locuri de cazare, concomitent cu sporire notabilă, respectiv cu 35,2% din punct de vedere al capacităţii funcţionale (număr de locuri-zile)10, aşa cum reiese din datele prezentate în Tabelul 2.5.24.

Tabel 2.5-24 Dinamici ale capacităţii şi activităţii de cazare turistică a judeţului Dolj în perioada 2000-2006

%

Capacitate de cazare

Anii Existentă (locuri)

În funcţiune (mii locuri-zile)

Sosiri (mii) Înnoptări (mii)

Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)

2002 1116 346,9 56,1 87,0 25,1 2003 1179 302,3 37,2 57,7 19,1 2004 1068 354,4 38,7 78,4 22,1 2005 1140 405,9 41,3 84,4 20,8 2006 1297 468,9 44,4 93,5 19,9

2002-2006 1160 375,7 43,5 80,2 21,4

9 În intervalul 2003-2006 numărul de locuri de cazare în unităţile turistice din judeţul Dolj a evoluat astfel: 1116 în anul 2002, 1179 în anul 2003, 1068 în anul 2004, 1140 în anul 2005 şi 1297 în anul 2006. 10 Numărul de mii de locuri-zile de cazare a fost în anul 2002 de 346,9, în anul 2003 de 302,3, în anul 2004 de 354,4 în anul 2005 de 405,9 iar în anul 2006 de 468,9.




100

Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j62_capacitate_turism_02-06.doc?view=true

În perioada 2000-2006 a crescut puţin capacitatea de cazare dar sporului de capacitate de cazare turistică nu i–a corespuns o înviorare a cererii. Dimpotrivă, numărul de sosiri cu scop turistic s-a diminuat cu 20,9%, iar cel al înnoptărilor nu a sporit decât cu 7,5%. În aceste condiţii, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune care încă din anul 2002 avea o valoare scăzută, de circa 25%, a cunoscut în următorii ani o deteriorare, atingând 19,9% în anul 2006.

În judeţul Dolj, infrastructura turistică este slab dezvoltată. Se pot menţiona doar 20 structuri de primire turistică ceea ce reprezintă doar 8% din totalul regional. Mai trebuie menţionat că majoritatea hotelurilor sunt grupate în Craiova.




101

Tabel 2.5-25 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, la 31 iulie 2006. Judeţul Dolj

Regiunea de dezvoltare Judeţul Total Hoteluri şi

moteluriHanuri

turistice Cabane

turistice1)

Campingurişi unităţi

tip căsuţă

Vile turistice şi bungalouri

Tabere deelevi şi

preşcolari

Pensiunituristice urbane

Sate devacanţă

Pensiunituristice

rurale

Hoteluripentrutineret

Hosteluri Popasuri turistice

Total România 4710 1220 9 116 121 1040 128 702 2 1259 34 41 31 Regiunea Sud - Vest Oltenia 250 85 - 4 10 47 7 44 - 43 3 5 2 Judeţul Dolj 20 11 - - 1 2 - 2 - 1 1 2 -

1) Inclusiv cabane de vânătoare / pescuit Sursa: http://www.dolj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=544




102

2.6 Evaluarea cadrului instituţional si legal 2.6.1 Cadru administrativ General Romania este o tara situate in partea est-centrala a Europei. Este invecinata cu Ucraina si Republica Moldova la nord si la est, cu Ungaria si Serbia in vest si cu Bulgaria in sud. Are acces la Marea Neagra prin partea de sud a tarii. Romania este stat membru NATO din 29 martie 2004 si membra a Comunitatii Europene din 1 ianuarie 2007. Conform Sistemului european privind statisca unitatilor teritoriale11, la nivelul Romaniei exista urmatoarele unitati administrative : 2. unitati NUT de nivel I – macro-regiuni, neutilizate in prezent; 3. unitati NUT de nivel II – 8 regiuni de dezvoltare, cu o populatie medie de 2,7 milioane de

locuitori; 4. unitati NUT de nivel III – 41 judete si municipiul Bucuresti (reprezentand structura

administrativa a Romaniei); 5. unitati NUT de nivel V – 265 municipalitati si orase, 2.666 comune, 13.092 sate (de

asemenea, reprezentand structura administrativa a Romaniei). Structura administrativa nationala este reprezentata de catre Guvern. Instrumentele de reglementare sunt reprezentate de Legi, Hotarari de Guvern (HG) si Ordine de Ministru (OM). Hotararile de Guvern reglementeaza implementarea legilor. Legile sunt aprobate de catre Parlament. HG sunt semnate de catre Primul Ministru si contrasemnate de catre ministrii de resort. Cele 8 regiuni de dezvoltare au fost create in urma asocierii voluntare a judetelor componente. Nu au personalitate juridica si nu exista structura administrativa de conducere la nivel regional (consiliu legislativ). Agentiile de Dezvoltare Regionala (singurile structuri la nivel regional) sunt asociatii non-profit. La nivel judetean toate ministerele sunt reprezentate de structuri locale cunoscute sub denumirea de autoritati deconcentrate. Activitatea autoritatilor deconcentrate este coordonata de catre Prefectura. Structura legislativa la nivel judetean si local este reprezentata de Consiliile judetene, Consiliile locale (autoritati deliberate). Componentii consiliilor sunt alesi la fiecare 4 ani. Instrumentele de reglementare a activitatii la nivel judetean si local sunt reprezentate de Hotararile de consiliu. Autoritatile executive la nivel judetean si local sunt reprezentate de catre primarii. Consiliul judetean reprezinta autoritatea administratiei publice locale care coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. 2.6.2 Cadrul Legal

2.6.2.1 Politica europeana in domeniul gestionarii deseurilor

Politica Uniunii Europene in domeniul gestionarii deseurilor se bazeaza pe 3 principii, si anume:




103

Prevenirea producerii deseurilor – un factor cheie in cazul oricarei strategii de gestionare. Daca poate fi redusa cantitatea de deseuri produsa si gradul de periculozitate a acestora, atunci valorificarea si eliminare devin operatii mult mai simple.

Valorificarea deseurilor (reciclare, reutilizare) – in cazul in care cantitatea de deseuri produsa nu poate fi redusa, cat mai multe din materiale trebuie recuperate, de preferinta prin reciclare. Fluxurile de deseuri identificate de Comisie care necesita o atentie speciala sunt: deseurile de ambalaje, vehiculele scoase din uz, bateriile si deseurile de echipamente electrice si electronice.

Imbunatatirea tehnicilor de eliminare finala si monitorizare – in cazul in care deseurile generate nu pot fi reciclate, ar trebui incinerate, eliminarea prin depozitare reprezentand ultima solutie. Atat incinerarea cat si depozitarea deseurilor necesita o monitorizare stricta deoarece aceste activitati poti avea un impact semnificativ asupra mediului.

Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu a introdus conceptul de strategii tematice, documente care au fost elaborate de catre Comisia Europeana. Strategia tematica este un instrument modern al politicii de mediu, oferind o abordare integrata a problematicii analizate (evaluand efectul si consecintele deciziilor politice asupra diferitelor domenii).

Au fost dezvoltate strategii tematice pentru urmatoarele domenii: aer, prevenirea si reciclarea deseurilor, mediul marin, sol, pesticide, resurse naturale si mediul urban.

Cele doua premize pe care se bazeaza Strategia tematica privind prevenirea si reciclarea deseurilor sunt:

Politica in domeniul gestionarii deseurilor trebuie sa se concentreze pe reducerea impactului determinat de utilizarea resurselor naturale. Conform strategiei tematice privind utilizarea resurselor, problema cea mai importanta nu este lipsa acestora cat impactul asupra mediului generat de utilizarea lor.

La realizarea politicii in domeniul deseurilor este recomandata aplicarea instrumentului analiza ciclului de viata. Astfel, se are in vedere impactul care poate aparea pe parcursul intregului ciclu de viata al unui produs/serviciu, din momentul extragerii resurselor pentru producerea acestuia pana in momentul cand acesta devine deseu.

Actiunile propuse in cadrul strategiei sunt:

simplificarea legislatiei existente de gestionare a deseurilor;

utilizarea „analizei ciclului de viata” in realizarea politicilor din domeniu;

imbunatatirea bazei de cunostinte;

prevenirea producerii deseurilor;

reciclarea la scara mai larga a deseurilor produse.

La nivel national, instrumentele de aplicare a politicii europene de mediu sunt reprezentate de Strategia si Planul National de gestionare a deseurilor (vezi Capitolul 4).

2.6.2.2 Armonizarea legislatiei nationale cu legislatia europeana

In perioada negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in domeniul gestionarii deseurilor au fost elaborat cinci planuri de implementare, si anume:

Planul de Implementare pentru Regulamentul (CEEE) nr. 259/93 privind supravegherea si controlul transportului de deseuri in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana;




104

Plan de Implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 204/12/CE;

Plan de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor;

Plan de Implementare pentru Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

Plan de Implementare pentru Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor.

Planurile de implementare au fost finalizare in perioada iunie-octombrie 2004. Prin planurile de implementare se prezinta modul in care Romania se va conforma cu cerinte prevederilor aquis-ului comunitar si sunt prezentate si justificate perioadele de tranzitie solicitate, prezentate in continuare.

Planul de Implementare pentru Regulamentul (CEEE) nr. 259/93 privind supravegherea si controlul transportulu de deseuri

Planul de implementare contine, pe langa prezentarea Regulamentului si a situatiei existente din Romania (cadrul legislativ si institutional), actiunile pentru pregatirea implementarii si perioadele de tanzitie solicitate.

Perioadele de tranzitie solicitate sunt urmatoarele: Romania isi reconsidera pozitia prezentata in Documentul de Pozitie CONF-RO 37/01 si

solicita o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2015, pentru notificarea catre autoritatile competente a tuturor transporturilor catre Romania de deseuri destinate valorificarii, listate in Anexa II a Regulamentului (CEE) 259/93, in concordanta cu Articolele 6, 7, si 8 ale Regulamentului.

Prin derogare de la Art. 7(4) al Regulamentului (CEE) 259/93, Romania solicita ca sa obiecteze prin autoritatile competente asupra transporturilor de deseuri pentru valorificare, listate in Anexele II, III si IV ale Regulamentului si asupra transporturilor de deseuri pentru valorificare, nelistate in aceste anexe, destinate unei instalatii care beneficiaza de o derogare temporara de la anumite prevederi ale Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC), ale Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti de la instalatiile mari de ardere si Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor, pe perioada in care se aplica derogarea temporara instalatiei de destinatie.

Prin derogare de la articolul 7(4) al Regulamentului (CEE) nr. 259/93, pana la 31 decembrie 2011, Romania solicita posibilitatea de a ridica obiectii, prin autoritatile competente, la transporturile catre Romania, pentru valorificare, a urmatoarelor deseuri, in conformitate cu Articolul 4(3) al Regulamentului. Asemenea transporturi ar trebui sa fie supuse articolului 10 al Regulamentului.

Plan de Implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/CE Planul de Implementare pentru directiva privind ambalajele si deseurile de ambalaje cuprinde: descrierea situatiei existente; prognoza privind gestionarea deseurilor de ambalaje; perioadele de tranzitie solicitate; strategia de atingere a obiectivelor; actiuni si costuri de implementare, precum si surse de finantare. Strategia de atingere a obiectivelor directivei se refera, in principal, la implementarea colectarii separate, si anume: Se prevede ca sistemul de colectare separata va fi adaptat la diferite zone si va cuprinde:




105

colectare specializata a deseurilor de ambalaje, in cea mai mare parte prin depunerea voluntara a ambalajelor menajere, cu separarea celor din sticla (din motive tehnice, sticla va fi colectata exclusiv prin aport voluntar);

colectare specializata a deseurilor biodegradabile, cu exceptia celor din mediul rural; colectare clasica (reziduuri menajere). Colectarea separata a deseurilor de ambalaje se va realiza: “din usa in usa” - pubele sau saci; prin aport voluntar – puncte de colectare. Deseurile de ambalaje colectate separat vor fi tratate in statii de sortare. Implementarea sistemului de colectare separata se va realiza dupa cum urmeaza: mediu urban dens – in anul 2008 coeficientul de crestere a colectarii separate va fi de circa 7

%, cresterea urmand a fi de 7 %/an pana in anul 2011, de 9 %/an in perioada 2012-2017 si de 2%/an in perioada 2017-2022, cand se va atinge un coeficient de colectare separata de 90 %;

mediu urban - in anul 2008 coeficientul de crestere a colectarii separate va fi 8 %, cresterea urmand a fi de 8%/an pana in anul 2011 si de 10 %/an in perioada 2012-2017, cand se atinge un coeficient de 90 %, care va ramane constant pana in anul 2022;

mediu rural - in anul 2008 coeficientul de crestere a colectarii separate va fi 6 %, cresterea urmand a fi de 6%/an pana in anul 2011 si de 12 %/an in perioada 2012-2017, cand se atinge un coeficient de 90 %, care va ramane constant pana in anul 2022.

Implementarea colectarii separate se preconizeaza sa fie abordata pe trei perioade: 2004 – 2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatie; 2007 – 2017: extinderea colectarii separate la nivel national; 2017 – 2022: implementarea colectarii separate in zone mai dificile (locuinte colective, mediu

rural dispersat, zone montane). In ceea ce priveste atingerea tintelor de reciclare/valorificare, Romania a solicitat urmatoarele perioade de tranzitie: Atingerea obiectivelor de reciclare de 15 % din greutate pentru lemn pana la 31 Decembrie

2011 (perioada de tranzitie 3 ani); Atingerea obiectivului global de reciclare de 55%, a obiectivului global de valorificare de 60%, a obiectivelor de reciclare de 22,5 % din greutate pentru plastic, (considerandu-se numai materialul reciclat ca material plastic) si a obiectivelor de reciclare de 60% din greutate pentru sticla, pana la 31 Decembrie 2013 (perioada de tranzitie 5 ani). Pentru atingerea tintelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje de hartie si carton (60 %) si

metale (50 %), Romania nu a solictat perioada de tanzitie. Aceste tinte trebuie atinse, conform prevederilor Directivei, la 31 Decembrie 2008.

Plan de implementare pentru directiva 1999/31/ce privind depozitarea deseurilor Planul de Implementare pentru Directiva privind depozitarea deseurilor cuprinde: descrierea situatiei existente (inclusiv inventarul depozitelor de deseuri), planul de actiune pentru implementare, perioadele de tranzitie si evaluarea costurilor. Planul de implementare se refera atat la depozitele de deseuri municipale, cat si la depozitele de deseuri industriale. In Planul de Implementare este prezentat un numar de 265 depozite de deseuri clasa “b” din zona urbana, din care:




106

11 depozite de deseuri se vor conforma pana la 31.12.2006; 3 depozite de deseuri conforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE, construite in anul 2003 ; 251 de depozite neconforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE, care au sistat sau vor sista

activitatea de depozitare etapizat, din care 150 depozite au sistat sau sisteaza activitatea pana la 16 iulie 2009, iar 101 depozite (cca. 301 ha) vor sista depozitarea intre 16 iulie 2009 si 16 iulie 2017.

Dupa data aderarii, depozitele care vor sista depozitarea se vor inchide conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii. Tinand cont de calendarul prezentat anterior, Romania a solicitat perioada de tranzitie de 8 ani pentru inchiderea celor 101 depozite de deseuri “clasa b” neconforme din zona urbana, care se vor inchide etapizat in perioada 16 iulie 2009 – 16 iulie 2017. Romania nu a solicita perioada de tranzitie dupa 16 iulie 2009 pentru inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare a deseurilor in zona rurala. De asemenea, Romania nu a solicitat perioada de tranzitie pentru indeplinirea tintelor de reducere a deseurilor municipale biodegradabile depozitate. Pentru indeplinirea tintelor prevazute la art. 5(2) lit.a si b din Directiva, Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amanarii realizarii tintelor prin acordarea unor perioade de gratie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 si respectiv pana la 16 iulie 2013. Romania isi propune pentru indeplinirea tintelor de reducere a deseului biodegradabil utilzarea urmatoarelor tehnici: compostarea (digestia aeroba); tratarea mecano-biologica/digestia anaeroba cu producerea si colectarea de biogaz

Planul de implementare mentioneaza faptul ca tintele de reducere a deseurilor biodegradabile depozitate nu pot fi realizate in toate regiunile prin compostarea materiei biodegradabile. In zonele urbane dense aceste obiective se pot atinge doar prin incinerarea deseurilor menajere, sau in locul incinerarii, pentru toate regiunile unde compostarea nu este acceptata si pentru toate regiunile unde deseurile contin un procent mai mare de materie biodegradabila, se va recomanda tratarea mecano-biologica. In ceea ce priveste depozitele conforme de deseuri, s-a stabilit ca in Romania sunt necesare: 50 de depozite nepericuloase (clasa « b ») cu o capacitate medie de 100000 t/an (suprafata

medie de 10 ha) – din care 14 depozite au fost deja construite; 15 depozite nepericuloase (clasa « b ») cu o capacitate medie de 50000 t/an (suprafata medie

de 5 ha), pentru asezarile izolate si cu dificultati de transport, care vor asigura si capacitatea necesara de depozitare pentru deseurile de productie nepericuloase.

Plan de implementare pentru Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice

Ca si in cazul celorlalte planuri de implementare, Planul de Implementare pentru Directiva privind deseurile de echipamente electrice si electronice contine: obiectivele si principalele cerite ale directivei, descrierea situatiei existente, perioade de tranzitie solicitate, masuri de implementare si identificarea problemelor, evaluarea costurilor.

Romania solicita prin Planul de Implementare:




107

perioada de tranzitie de 2 ani, pana la 31.12.2008, pentru aplicarea paragrafului 5 al articolului 5 privind obiectivul de colectare de minim 4 kg de deseuri de echipamente electrice si electronice/locuitor si an;

perioada de tranzitie de 2 ani, pana la 31.12.2008, pentru implementarea paragrafului 2 al articolului 7 privind obiectivele de reciclare/valorificare.

Plan de implementare pentru Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor

Planul de implementare pentru Directiva privind incinerarea deseurilor cuprinde patru capitole: Introducere; Situatia actuala; Planul de implementare si Costuri.

Romania a solicitat o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2008 pentru inchiderea etapizata a 110 instalatii existente de ardere a deseurilor periculoase rezultate din activitati medicale, care se vor inchide dupa 31.12.2006, dupa cum urmeaza:

1 an, pana la 31.12.2007, pentru inchiderea a 52 de instalatii existente de ardere a deseurilor periculoase din activitati medicale;

2 ani, pana la 31.12.2008, pentru inchiderea a 58 de instalatii existente de ardere a deseurilor periculoase din activitati medicale.

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru instalatiile existente de incinerare a deseurilor industriale periculoase, pentru incinerarea deseurilor municipale si pentru si pentru instalatiile existene de coincinerare a deseurilor.

In ceea ce priveste incinerarea deseurilor municipale, Planul de Implementare prevede:

planificarea unei instalatii de incinerare in Bucuresti, cu o capacitate mai mare de 150.000 tone/an;

planificarea unor alte instalatii de incinerare in trei mari orase cu o populatie de peste 300.000 de locuitori, incluzand ariile invecinate.

Tratatul de aderare a Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana a fost semnat la Luxemburg in data de 25 aprilie 2005. Tratatul de aderare prevede la Art. 1 (3) ca conditiile si aranjamentele referitoare la admitere sunt stabilite in protocolul anexat tratatului..Dispozitiile acestui protocol fac parte integranta din tratat.

Conditiile si aranjamentele referitoare la admitere sunt stabilite in protocolul anexat tratatului. Anexa VII a Protocolului privind conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria si Romaniei in Uniunea Europeana contine masurile tranzitorii pentru Romania. La punctul 10 B al anexei sunt prezentate masurile tranzitorii pentru Romania din domeniul managementului deseurilor, pentru urmatoarele domenii: transportul deseurilor, deseuri de ambalaje, depozitare, deseuri de echipamente electrice si electronice si incinerare.

Perioadele de tranzitie obtinute de Romania sunt cele solicitate prin planurile de implementare (prezentate anterior).

Tratatul de aderare a fost ratificat de catre Romania prin Legea 157/24.04.2005.

2.6.2.3 Legislatie de mediu relevanta

In aceasta sectiune este prezentata legislatia de mediu relevanta in cazul proiectarii si implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, cu exceptia legislatiei privind gestionarea deseurilor, prezentata in capitolul 2.6.2.4. .




108

Prin Legea nr.265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectiei mediului, protectia mediului este declarata un obiect de interes public major. Singura optiune este aplicarea conceptului si principiilor dezvoltarii durabile. Reglementarile acestui act normativ definesc deseul ca orice substanta, preparat sau obiect pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca. In continuare sunt prezentate principalele reglementari ale legii protectiei mediului privind gestionarea deseurilor (Capitolul IV al actului normativ). Gestionarea deseurilor se realizeaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului. Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor in scopul eliminarii este interzisa. In cazul valorifcarii, deseurile pot fi introduse numai cu aprobarea guvernului. Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii, prin procese sau activitati autorizate de autoritatile publice competente. Transportul (intern si international) si tranzitul de deseuri se realizeaza in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu legislatia nationala specifica. Procedura de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului este condusa de autoritatile competente pentru protectia mediului (agentiile pentru protectia mediului si autoritatea centrala)12. In figura de mai jos sunt prezentate in mod schematic etapele procedurii de reglementare si actele normative aplicabile.

12 conform art.8




109

Figura 2.6-1 Procedura de reglementare a activitatii din punct de vedere al protectiei mediului

Avizul de mediu se obtine atat pentru documentele de planificare (planurile nationale, regionale si judetene de gestionare a deseurilor) cat si pentru planurile de urbanism (PUZ, PUD). Sistemul national legislativ nu permite derularea in paralel a procedurilor de avizare si celei de autorizare. In cazul activitatilor care necesita autorizatie de mediu, procesul de autorizare nu poate incepe decat dupa finalizarea luucrarilor de constructii si verificarea de catre autoritatea de mediu

PRO

IEC

TAR

E SI

IMPL

EMEN

TAR

E IN

VEST

ITIE

EX

PLO

ATA

RE

INVE

STIT

IE

Acord (integrat) de mediu HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private

Ordinului 860/2002 (cu modificarile ulterioare) privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu.

Aviz de mediu HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

Aviz gospodarirea apelor

Legea 107/1996 (cu modificarile ulterioare) – Legea apelor

Ordin 662/2006 pentru aprobarea Procedurii şi competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor

Aviz NATURA 2000 Legea 265/2006 - Art.52 alin.(4)

Nu exista procedura de emitere

Autorizatie de mediu

Autorizatie integrata de mediu

HG 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionării comercianţilor – Anexa 4: Procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului inconjurator Ordin 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu Ordinul 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu

OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobata cu modificari prin Legea 184/2006 Ordin 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu modificat de Ordinul 1158/2005 Ordin 36/2004 privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu

Autorizatie de gospodarirea apelor

Legea 107/1996 (cu modificarile ulterioare) – Legea apelor

Ordin 662/2006 pentru aprobarea Procedurii si competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor




110

competenta a conformitatii lucrarilor executate cu prevederile acordului de mediu. Cu ale cuvinte, procedura de autorizare poate fi declansata doar dupa finalizarea lucrarilor de constructie. Acest aspect trebuie avut in vedere la elaborarea studiilor de fezabilitate si stabilirea datelor de punere in functiune.

2.6.2.4 Legislatia privind gestionarea deseurilor

In continuare este prezentate legislatia europeana din domeniul gestionarii deseurilor – legislatia cadru si cea care reglementeaza gestionarea fluxurilor de deseuri care fac obiectul planificarii. Atat in ceea ce priveste legislatia europeana cat si in cazul legislatiei romanesti prin care este transpusa, sunt prezentate doar principalele acte normative.

Pe langa acestea, mai exista o serie de decizii (la nivel european) si acte normative la nivel national care reglementeaza problematici administrative, cum ar fi: sistemul de identificare si marcare a ambalajelor; constituirea si functionarea structurilor de evaluare si autorizare a operatorilor economici care

preiau responsabilitatea gestionarii diferitelor fluxuri de deseuri (ambalaje, deseuri de echipamente electrice si electronice);

incurajarea cresterii nivelului de reciclare a diferitelor materiale colectate separat; norme metodologice de aplicare a diferitelor acte normative; stabilirea formatului de raportare a datelor referitore gestionea fluxurilor specifice de deseuri.

Legislatia cadru Directiva nr. 2006/12/CE privind deseurile Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase

OUG nr.78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea 426/2001, cu modificarile ulterioare HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor si a Planului National de Gestionare a Deseurilor, cu modificarile ulterioare OM nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor

Decizia Comisiei 2000/532/CE (cu modificarile ulterioare) de stabilire a unei liste de deseuri

HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deserile, înclusiv deseurile periculoase

In ceea ce priveste legislatia cadru, directiva privind deseurile si directiva privind deseurile periculoase au fost transpuse in Romania printr-un singur act normativ care reglementeaza inclusiv gestionarea deseurilor periculoase. Prin aceasta lege se stabileste ca gestionarea deseurilor muncipale, inclusiv a deseurilor periculoase din deseurile municipale, este responsabilitatea autoritatilor publice locale. De asemenea, documentele de planificare de la nivel national si regional sunt aprobate prin hotarare de guvern, respectiv ordin de ministru. Revizuirea acestora se realizeaza ori de cate ori este nevoie, perioada dintre revizuiri fiind de maxim 5 ani. Legislatia privind operatiile de gestionare a deseurilor Depozitarea deseurilor Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deseurilor

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor

Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea OM nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de




111

criteriilor si procedurilor pentru acceptarea deseurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE

acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

Incinerarea deseurilor Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor

HG nr. 128/ 2002 privind incinerarea deseurilor

Transportul deseurilor Regulamentul Consiliului 1013/2006 privind transferul de deseuri (aplicabil din data 11 Iulie 2007)

HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 1013/2006 privind transferul de deseuri, cu modificarile ulterioare

Prevederile directivele privind depozitarea si incinerarea deseurilor au fost transpuse in totalitate in legislatia romana. Romania nu a solicitat perioada de tranzitie pentru inchiderea si ecologizarea depozitelor din spatiul rural si nici pentru atingerea tintelor de reducere la depozitare a deseurilor municipale biodegradabile. Legislatia romana privind depozitarea deseurilor prevede ca termen de inchidere si ecologizare a spatiilor de depozitare a deseurilor din mediul rural data de 16 iulie 2009. In cazul deseurilor biodegradabile trebuie atinse urmatoarele tinte::

2010 - reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa în anul 1995;

2013 - reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa în anul 1995;

2016 - Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa în anul 1995.

In anexa HG 349/2005 sunt prevazuti anii de inchidere pentru fiecare depozit de deseuri in parte. Pe langa legislatia interna care transpune directivele europene, in cazul operatiilor de depozitare si incinerare a deseurilor au fost realizate normative tehnice aprobate prin ordine de ministru. Tot un ordin de ministru reglementeaza si transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei. Legislatia privind fluxurile specifice de deseuri Ambalaje si deseuri de ambalaje Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje (cu modificarile ulterioare) Decizia Decizia 97/129/CE privind sistemul de identificare si marcare a materialelor de ambalaj

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje (cu modificarile ulterioare)

Deseuri de echipamente electrice si electronice Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (cu modificarile ulterioare)

HG nr. 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice

Directiva 2002/95/CE privind restrictionarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice (cu modificarile ulterioare)

HG nr. 992/ 2005 privind limitarea folosirii anumitor substante periculoase in EEE (cu modificarile ulterioare)

Utilizarea in agricultura a namolurilor din epurare Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului, si in particular, a solului, atunci cand namolul provenit de la statiile de epurare este folosit in agricultura

OM nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura

Baterii si acumulatori uzati




112

Directiva 91/157/CEE privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase Directiva 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatorii (cu modificarile ulterioare)

Termenul de transpunere in legislatia nationala este de 26.09.2008.

Daca in cazul bateriilor si acumulatorilor uzati legislatia europeana nu a fost inca transpusa (se afla in faza de proiect o hotarare de guvern), in cazul deseurilor de ambalaje si a deseurilor de echipamente electrice si electronice, legislatia europeana a fost transpusa in totalitate. Referitor la deseurile de ambalaje, termenele de indeplinire a obiectivelor de reciclare si valorificare sunt urmatoarele: 31 decembrie 2008 – atingerea tintelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje de

hartie/carton si metale; 31 decembrie 2011 – atingerea tintelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje de lemn; 31 decembrie 2013 – atingerea obiectivului global de reciclare, a obiectivului global de

valorificare si a obiectivelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje de plastic si de sticla. In cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice, pana la 31.12.2008 trebuie realizat atat obiectivul minim de colectare de 4 kg de DEEE/locuitor si an cat si obiectivele de reciclare/valorificare. In ceea ce priveste fluxurile speciale, gestionarea deseurilor din constructii si demolari nu este reglementata in mod separat. Astfel, OUG nr. 78/200 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca responsabilitatea gestionarii lor este a producatorilor. Autoritatea publica locala are obligatia de a indica amplasamentele pentru eliminarea acestui tip de deseuri. Un act normativ important prin prisma efectelor generate este OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile. Anexa 1 defineste grupele de deseuri industriale reciclabile astfel: deseuri metalice feroase; deseuri metalice neferoase; deseuri de hartii-cartoane; deseuri de sticla (sparturi de sticla); deseuri de mase plastice; deseuri de cauciuc (anvelope uzate, camere de aer si articole din cauciuc uzate); deseuri textile.

Acest act normativ permite operatorilor economici care realizeaza operatii de colectare, sa colecteze deseuri industriale reciclabile direct de la persoane fizice. Posibilitatea predarii contra cost a deseurilor reciclabile de catre persoanele fizice direct centrelor de colectare (de tip REMAT) a dus la generarea unei mari probleme in ceea ce priveste implementarea sistemelor de colectare separata a deseurilor. Practic, cantitati insemnate de deseuri reciclabile pre-colectate separat ajung sa nu mai fie colectate de catre operatorii de salubritate, fiind „preluate” direct din containere de catre persoane fizice in vederea predarii contra cost la centrele de colectare. Existenta acestor filiere duble – pe de o parte administratia publica locala care dezvolta programe de colectare separata a deseurilor reciclabile (care reprezinta o sursa de venit pentru sistem) si pe de alta parte existenta sistemului de reglementare care permite persoanelor fizice realizarea de




113

venituri prin predarea de deseuri fara a face dovada modului de obtinere a acestora - a dus la descurajarea implementarii sistemelor de colectare separata.

2.6.2.5 Reglementari privind functionarea administratiei publice locale

Implementarea si operarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor este responsabilitatea, autoritatilor publice locale. Din acest punct de vedere legislatia referitoare la functionarea administratiei publice locale si a serviciilor de utilitati publice are relevanta.

In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele acte normative care reglementeaza aceste domenii. Tabel 2.6-1 Acte normative – administratie publica locala Legea 215/23.04.2001 a administratiei publice locale republicata

Legea 213/17.11.1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia cu modificarile si completarile ulterioare Legea 51/08.03.2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice modificata prin OUG 13/2008 Legea nr. 273/29.06.2006 privind finantele publice locale modificata prin OUG nr. 46/23.05.2007 si prin OUG nr. 64/27.06.2007 HG nr. 745/11.07.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licentelor in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice Ordonanta nr. 71/29.08.2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local aprobata cu modificari prin Legea nr. 3/09.01.2003 si modificata de Legea nr. 101/25.04.2006 HG nr. 955/15.06.2004 pentru aprobarea reglementarilor-cadru de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local Legea nr.101/25.04.2006 serviciului de salubrizare a localitatilor modificata si completata prin OUG 92/26.09.2007 Ordinul nr. 109/09.07.2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatile specifice serviciului de salubrizare a localitatilor Ordinul nr. 112/09.07.2007 privind aprobarea Contractului - cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localitatilor Alte acte normative care produc efecte OUG nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii aprobata cu modificari prin Legea nr. 337/17.07.2006 si modificata de Legea nr. 128/05.05.2007

In continuare sunt prezentate in rezumat acele prevederi importante ale actelor normative listate care produc efecte in domeniul planificarii gestionarii deseurilor.

Unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu.

In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale (numai administrativa si financiara), deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele, municipiile si judetele au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le stabilesc, le




114

administreaza si le utilizeaza pentru indeplinirea competentelor si atributiilor ce le revin, in conditiile legii.

Doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, in conditiile legii, formand asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate publica, avand ca obiect furnizarea/prestarea în comun a serviciilor comunitare de utilitati publice si înfiintarea, modernizarea si/sau dezvoltarea, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente.

Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se finanteaza prin contributii din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse, in conditiile legii.

Asociatiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.

Sistemele de utilitati publice (sau parti ale acestora) realizate în comun prin programe de investitii implementate în cadrul asociatiei de dezvoltare intercomunitara apartin proprietatii publice a unitatilor administrativ teritoriale membre si se înregistreaza în patrimoniul acestora, pe baza urmatoarelor criterii:

bunurile situate pe raza unei singure unitati administrativ-teritoriale, pe care o si deservesc, vor apartine domeniului public al acesteia;

bunurile situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale si/sau care deservesc mai multe unitati administrativ-teritoriale vor apartine domeniului public al judetului, daca toate unitatile administrativ-teritoriale implicate sunt situate în acelasi judet si judetul este membru al asociatiei;

bunurile situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale si/sau care deservesc mai multe unitati administrativ-teritoriale vor apartine domeniului public al unitatii administrativ–teritoriale stabilite prin contractul de delegare a gestiunii, daca aceste unitati administrativ-teritoriale sunt situate în judete diferite sau daca judetul nu este membru.

Salubrizarea localitatilor este un serviciu comunitar de utilitati publice. Infiintarea si gestionarea serviciilor de utilitati publice este exclusiv responsabilitatea administratiei autoritatilor publice locale, acestea fiind gestionate prin intermediul unor operatori.

Gestiunea serviciilor de utilitati publice se realizeaza in doua moduri:

gestiune directa – prin hotarare de dare in administrare;

gestiune delegata – prin hotarari si contracte de delegare.

Modul de realizare se stabiliste prin hotarare a administratiei autoritatilor publice, respectiv a asociatiilor de dezvoltare comunitara. Durata contractului de delegare nu poate fi mai mare de 49 ani. Prelungirea acestuia se poate realiza in cazul in care operatorul a facut investitii foarte mari, care necesita o perioada mai lunga de amortizare.

Este important de precizat ca in cazul gestiunii delegate urmatoarele categorii de bunuri sunt/devin publice:

2 bunurile realizate de operatori in conformitate cu programele de investitii impuse prin contractul de delegare a gestiunii;

3 bunurile realizate de operatori finantate din bani publici.




115

Serviciul public de salubrizare a localitatilor, se organizeaza pentru satisfacerea nevoilor populatiei, ale institutiilor publice si ale agentilor economici de pe teritoriul respectivelor unitati administrativ-teritoriale.

Serviciul de salubrizare cuprinde activitatile de precolectarea, colectarea sortare transport, valorificare si eliminare a tuturor categoriilor de deseuri municipale (cu exceptia namolurilor ce rezulta de la epurarea apei uzate menajere, a caror gestionare este responsabilitatea administratorului statie de epurare respective).

Operatorii serviciilor de salubritate trebuie sa fie licentiati de catre ANRSC iar finantarea serviciilor se face prin plata de tarife si taxe de catre utilizatorii acestora, tarife si taxe aprobate de catre consiliile locale.

Tarifele prestate pentru serviciul de salubrizare sunt fundamentate de catre operatorii economici ai serviciului si aprobate de autoritatile dministratiei publice locale. Modificarea tarifelor se face pe baza unui memoriu tehnico-economic prin care se justifica oportunitatea modificarii acestora.

La stabilirea tarifelor se iau in calcul doar anumite tipuri de cheltuieli prevazute de actul normativ si se trece si o cota de profit.

Unitatilor administrative-teritoriale li se interzice accesul la imprumuturi (sau sa garanteze orice fel de imprumut) daca totalul datoriilor anuale (rate scadente, dobanzi si comisioane aferente) depaseste limita de 30% din totalul veniturilor bugetare locale. La calculul datoriilor anuale totale nu se iau in considerare imprumuturile contractate si/sau garantate pentru asigurarea finantarii proiectelor care beneficiaza de fonduri externe nerambursabile (fonduri de pre- si postaderare).

2.6.2.6 Conventii, tratate si acorduri internationale

Incepand cu anul 1990, Romania a semnat o serie de conventii, tratate si acorduri internationale privind protectia mediului. Acestea au fost ratificate prin legi, devenind obligatorie aplicarea prevederilor continute. In continuare sunt prezentate doar acele conventii din domeniul protectiei mediului a caror prevederi au efect asupra implementarii si operarii sistemelor de gestionare a deseurilor. Conventia privind controlul transporturilor transfrontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora, Basel, 1989 - Ratificata prin Legea 6/1991 Conventia de la Basel a fost elaborata in vederea reducerii miscarii deseurilor periculoase intre state, si in mod special, pentru a preveni transferul deseurilor periculoase din tarile dezvoltate spre cele mai putin dezvoltate. Astfel, sunt interzise transportul si eliminarea deseurilor pericuoase de catre operatori economici neautorizati si fara a urma procedura de notificare. Deseurile periculoase transportate trebuie sa fie ambalate si etichetate conform regulilor intenationale. De asemenea, trebuie insotite de un document de transport care contine niste informatii minime obligatorii. Stabileste categoriile de deseuri periculoase care sunt supuse controlului la transportul transfrontalier si listeaza caracteristicile periculoase ale acestora. Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie pe probleme de mediu, Aarhus, 1998 - Ratificata prin Legea 86/2000 Legea protectiei mediului (nr.265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005) prevede principii, precum accesul la informatiile de mediu, participarea publicului la procesul de luare a deciziei de mediu si accesul la justitie in scopul de a preveni sau remedia un prejudiciu. Aceeasi lege prevede ca autoritatile locale si centrale asigura informarea si participarea publicului la procesul de luare a deciziei, in conformitate cu Conventia Aarhus.




116

Fiecare autoritate publica locala si centrala are obligatia infiintarii unui compartiment specializat pentru furnizarea si diseminarea informatilor de mediu. Autoritatile competente de mediu faciliteaza participarea publicului in procesul de luare a decizilor in timpul procedurii EIA si SEA, prin informarea asupra locului dezbaterilor publice, prin furnizarea de documentatii si informatii generale privind procedura si subiectele dezbaterilor publice. Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, Rio de Janeiro, 1992 - Ratificata prin Legea 24/1994 Obiectivul principal al acestei conventii este de a stabiliza concentratiile gazelor cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa impiedice perturbarea antropica semnificativa a sistemului climatic. In cadrul Protocoluluide la Kyoto (1997) au fost stabilite masuri, tinte si perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Dintre parti, Romania a fost prima tara care a ratificat protocolul, obligandu-se astfel la o reducere de 8% a gazelor cu efect de sera in perioada 2008 - 2012, fata de anul de referinta (1989). Trebuie mentionat ca una din activitatile antropice din care rezulta gaze cu efect de sera este reprezentata de depozitarea deseurilor. Conventia privind Poluantii Organici Persistenti ( POPs), Stockholm, 2001 - Ratificata prin Legea 261/2004 Obiectivul principal al Conventiei de la Stockholm este protejarea mediului si a sanatatii umane prin minimizarea efectelor poluantilor organici persistenti (care au capacitatea de a se acumula de-a lunfgul lantului trofic). La data semnarii conventiei existau 12 substante chimice aflate in evaluare, a caror utilizare a fost restrictionata. Partile la conventie au convenit asupra unei proceduri prin care compusii toxici persistenti pot fi reevaluati si adaugati la conventie, criteriile fiind pericolul cauzat, caracterul persistent si impactul transfrontalier. 2.6.3 Instituţii de mediu In figura de mai jos sunt prezentate institutiile care au competente in domeniul protectiei mediului si implicit a gestionarii deseurilor, la nivel national, regional si local.




117

Figura 2.6-2 Institutii cu competente in domeniul gestionarii deseurilor In continuare sunt prezentate principalele responsabilitati in domeniu ale institutiilor identificate.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

elaboreaza cadrul legislativ privind protectia mediului;

dezvolta politici pentru protectia mediului, inclusiv pentru gestionarea deseurilor

- Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului;

- Strategia si Planul National privind Gestionarea Deseurilor;

reprezinta Autoritatea de management pentru Programul Operational Sectorial de mediu.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

implementeaza politicile nationale de mediu elaborate de catre Minister;

identifica si selecteaza proiectele prioritare in domeniul protectiei mediului la nivel national;

coordoneaza activitatea laboratoarelor nationale de referinta pentru aer, deseuri, zgomot si radioactivitate;

monitorizeaza implementarea legislatiei de mediu si a costurilor anuale privind protectia mediului;

gestioneaza sistemul national de gestionare a datelor de mediu;

coordonarea realizarii planurilor de actiune sectoriale si a planului national de actiune pentru protectia mediului

Institutii la nivel national

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Garda Nationala de Mediu Administratia Fondului pentru Mediu Ministerul Internelor si Reformei Administrative Ministerul Finatelor Publice Ministerul Sanatatii Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor de Utilitati Publice

Institutii la nivel regional

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Organisme Intermediare POS Mediu Agentia teritoriala a ANRSC

Institutii la nivel local

Prefectura Consiliul judetean Consiliul local Departamanetul local de sanatate publica Agentia pentru protectia mediului Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu




118

consiliaza Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile - asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor si politicilor sectoriale de mediu.

Garda Nationala de Mediu

controleaza activitatile cu impact asupra mediului si aplica sanctiuni contraventionale prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului;

controleaza respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de reglementare;

exercita controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor de poluare;

controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces la intreaga documentatie;

controleaza realizarea exportului si tranzitului de deseuri periculoase în conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care Romania este parte precum si importul unor categorii de deseuri permise la import conform legii;

verifica la obiectivele controlate stadiul achitarii obligatiilor financiare la Administratia Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;

pune la dispozitia publicului date privind starea mediului în conformitate cu legislatia privind accesul publicului la informatia de mediu.

Administratia Fondului pentru Mediu

raspunde pentru gestionarea Fondului de mediu;

colecteaza taxe de mediu si finanteaza proiecte care au ca obiectiv protectia mediului.

Ministerul Internelor si Reformei Administrative

monitorizeaza serviciile de utilitate publica si dezvolta strategii si politici pentru imbunatatirea calitatii acestor servicii.

Ministerul Finantelor Publice

gestioneaza finantele publice la nivel national;

Monitorizeaza implementare proiectelor finantate prin fondurile de pre-aderare si post-aderare pentru sectorul de mediu.

Ministerul Sanatatii

elaboreaza programe privind sanatatea publica nationala;

monitorizeaza impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra sanatatii populatiei;

gestioneaza datele privind generarea si managementul deseurilor „medicale” (prin intermediul Institutului de Sanatate Publica);

elaboreaza acte normative ce reglementeaza impactul gestionarii deseurilor asupra sanatatii populatiei.

Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor de Utilitati Publice

monitorizeaza delegarea operarii serviciilor de gestionare a deseurilor;




119

elibereaza si anuleaza licente pentru operatorii de salubritate;

elaboreaza metodologii si regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utilitati publice din sfera sa de reglementare;

monitorizeaza modul de respectare si implementare a legislatiei aplicabile acestor servicii;

autorizeaza indicatorii de performanta a serviciilor;

aproba tarifele si modificarea tarifelor serviciilor de salubritate.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

autorizeaza activitatile cu impact asupra mediului, in conformitate cu competentele stabilite de legislatia in vigoare si coordoneaza acest proces la nivel regional si local;

monitorizeaza stadiul indeplinirii angajamentelor in domeniul protectiei mediului, asumate prin planurile de implementare negociate cu Comisia Europeana, la nivel regional;

elaboreaza rapoarte de sinteza privind starea mediului la nivel regional si monitorizeaza procesul de conformare a operatorilor economici la cerintele legislatiei de mediu;

colaboreaza cu agentiile judetene pentru protectia mediului din cadrul regiunii de dezvoltare pentru elaborarea rapoartelor de sinteza si constituirea bazelor de date de mediu la nivel regional;

gestioneaza si disponibilizeaza, in limita prevederilor legale, informatia de mediu la nivel regional;

verifica Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor în vederea respectarii principiilor, obiectivelor si prioritatilor stabilite prin Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor;

participa si furnizeaza date pentru elaborarea si revizuirea Planurilor Regionale si Judetene de Gestionare a Deseurilor;

monitorizeaza implementarea Planurilor Regionale si Judetene de Gestionare a Deseurilor.

Organisme Intermediare POS Mediu

identificarea prioritatilor regionale care trebuie integrate în POS Mediu pe baza strategiilor regionale;

realizarea unei prime evaluari si selectari a proiectelor, evaluarea finala urmand a se realiza la nivelul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile;

colectarea datelor necesare pentru monitorizarea si evaluarea implementarii proiectelor;

consilierea beneficiarilor în pregatirea aplicatiilor si proiectelor ce vor fi finantate din fonduri structurale si fondul de coeziune;

monitorizarea implementarii proiectelor.

Actioneaza ca interfata între Autoritatea de Management (MMDD) si beneficiarii proiectelor, jucand rolul principal în implementarea POS Mediu la nivelul fiecarei regiuni.

Agentii teritoriale ale ANRSC

Fara personalitate juridica. Regulamentul de organizare si functionare al ANRSC nu specifica atributii pentru cele 8 agentii teritoriale.




120

Prefectura

o avizeaza documentele administrative elaborate de catre autoritatile deliberative.

Consiliul judetean

coordoneaza activitatea consiliilor locale;

constituie, in structura proprie, Unitatea de implementare a proiectului;

elaboreaza, revizuie si participa la monitorizarea Planului judetean de gestionare a deseurilor;

participa, alaturi de celelalte consilii judetene din regiune, la elaborarea si revizuirea Planului regional de gestionare a deseurilor;

coordoneaza activitatea consiliilor locale, în vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean privind gestionarea deseurilor;

acorda consiliilor locale sprijin si asistenta tehnica în implementarea planurilor judetene si regionale de gestionare a deseurilor;

hotarasc asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice judetene pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor.

Consiliul local

raspunde de salubrizarea unitatilor teritorial-administrative;

asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor asumate de Romania în vederea integrarii în Uniunea Europeana ;

monitorizeaza si asigura îndeplinirea prevederilor din planurile regionale si judetene de gestionare a deseurilor;

hotarasc asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor, în conditiile prevazute de lege;

asigura spatiile necesare pentru colectarea separata a deseurilor, dotarea acestora cu

containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si functionalitatea acestora;

asigura informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deseurilor din cadrul localitatilor.

sprijina Consiliul judetean in procesul de planificare in domeniul gestionarii deseurilor.

Departamanetul local de sanatate publica

elaboreaza programe legate de sanatatea publica;

supervizeaza si monitorizeaza impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra sanatatii populatiei.

Agentia pentru protectia mediului

participa la elaborarea Planului judetean de gestionare a deseurilor si a Planului regional de gestionare a deseurilor;

monitorizeaza implementarea Planului judetean de gestionare a deseurilor;

elibereaza permise de aplicare a namolului de epurare in agricultura.




121

Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu

controlul si si impunerea cerintelor legale de mediu la nivel local;

aplica penalitati operatorilor locali pentru nerespectarea legislatiei in domeniul protectiei mediului.

2.6.4 Analiza institutionala privind gestionarea deseurilor municipale in judetul Dolj

In aceasta sectiune este prezentat cadrul institutional in ceea ce priveste gestionarea deseurilor la nivelul judetului Dolj.

In cazul fiecare localitati deservite de servicii de salubritate, exista un regulament de salubrizare a respectivei structuri teritorial-administrative aprobat prin Hotarare de Consiliu Local, respectiv Comunal.

In general, regulamentul de salubrizare are un continut standard, putand exista unele clauze speciale de la o localitate la alta. Astfel, acesta cuprinde:

dispozitii generale (includ si definirea termenilor utilizati);

principii si conditii de functionare a serviciilor de salubrizare;

organizarea si functionarea serviciilor de salubrizare (gestiunea acestora, operatorii si utilizatorii, conditii de functionare);

gestiunea deseurilor solide (amplasarea si modul de utilizare a recipientilor de pre-colectare, frecventa colectarii etc.);

infiintarea si administrarea depozitelor controlate de deseuri si a statiilor de compost;

curatatul cailor publice (modul de gestionare a deseurilor stradale);

colectarea si organizarea reciclarii deseurilor;

activitati speciale de salubrizare (ex. gestionarea deseurilor din constructii si demolari, a deseurilor voluminoase si a deseurilor rezultate din cresterea animalelor);

accesul la servicii de salubrizare;

drepturile si obligatiile operatorilor si utilizatorilor;

indicatori de performanta si de evaluare a calitatii serviciilor;

dispozitii finale.

In judetul Dolj, salubrizarea localitatilor se realizeaza in modul urmator:

de catre un operator economic privat - pe baza unui contract de prestari servicii incheiat intre operator si consiliul local;

de catre o structura (directie, serviciu etc.) din cadrul Primariei – pe baza unei hotarari de Consiliu local de atribuire in gestiune directa.

Practic, din cele 5 localitati care beneficiaza de servicii de salubrizare, doar in cazul Filiasului exista un operator economic, in restul localitatilor activitatea de salubrizare realizandu-se de catre structuri specializate ale Primariei.

Pentru o mai buna intelegere a modului de functionare a activitatii de salubrizare la nivelul unei localitati, in figura de mai jos este prezentata schematic organizarea actuala a activitatii de salubrizare.




122

Figura 2.6-3 Organizarea serviciului de salubrizare a unei localitati

Aport benevol

Colectare separata

Autorizare activitate

Prestari servicii de salubritate

Taxa salubritate / tarif

Agenti economici

Populatie

Reclamatii

Venit suplimentar

Operator servicii de salubritate

Administratie Publica Locala

Administratie Publica Deconcentrata Agentia de Protectie a Mediului Directia de Sanatate Publica Autoritatea Nationale de Reglementare pentru Serviciile Utilitati Publice s.a.

Activitati de control

Hotarari ale Consiliului Local

Decontare servicii pe baza contract prestari servicii de salubritate

Contract prestari servicii de salubritate




123

Municipiul Craiova

Activitatea de salubrizare a municipiului Craiova se desfasoara in baza Regulamentului de salubrizare aprobat prin HCL nr. 1/2008.

Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova a fost infiintat in 1995 prin HCLM nr. 20/1995 si functioneaza ca serviciu public de specialitate a Consiliului local, pe baza de gestiune proprie, avand ca obiect de activitate salubrizarea municipiului.

Prin HCL nr.359/2006 Serviciului Public de salubrizare i s-a incredintat gestinuea directa a activitatilor de salubrizare a intregii suprafete a Municipiului Craiova.

Colectarea si eliminarea deseurilor din parcuri si gradini se realizeaza de catre Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ Craiova, in baza HCL nr. 56/31.01.2006 prin care se aproba gestiunea directa pentru activitatile de amenajare, intretinere si infrumusetare zone verzi.

Pana in iunie 2007, salubrizarea municipiului Craiova a fost asigurata si de SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA – PL Craiova. In prezent acest punct de lucru si-a incetat activitatea.

Municipiul Bailesti

Pe teritoriul municipiului Bailesti, activitatea de salubrizare se desfasoara in baza Regulamentului de salubrizare aprobat prin HCL nr. 71/2005.

Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public si Privat de Interes Local Bailesti, a fost infiintat in anul 2003 prin HCL nr. 40/2003 si functioneaza pe baza de gestiune directa pe langa Consiliul local.

Conform regulamentului de organizare si functionare a acestui serviciu, activitatea de salubrizare se realizeaza doar pentru deseurile menajere colectate de la populatie si pentru deseurile menajere si asimilabile colectate de la operatorii economici.

Municipiul Calafat

In municipiul Calafat, activitatea de salubrizarea se desfasoara in baza Regulamentului de salubrizare aprobat prin HCL 27/2008.

Directia de Servicii de Utilitate Publica a fost infiintata prin HCL 152/2006, in cadrul aparatului de specialitate al Primarului. Este un serviciu fara personalitate juridica. Una dintre structurile functionale ale D.S.U.P. este Biroul Salubrizare, ale carui activitati principale sunt colectarea si transportul deseurilor municipale (inclusiv deseuri din constructii si demolari), mai putin deseurile periculoase.

Orasul Filiasi

In orasul Filiasi, activitatea de salubrizarea se desfasoara in baza Regulamentului de organizare si functionare a serviciilor publice de salubrizare, aprobat prin HCL 30/2005.

Incepand cu august 2006, serviciul de salubrizare a orasului este asigurat de catre SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA – Punct de lucru Filiasi, in baza Contractului de concesiune nr. 11654/25.07.2006 incheiat cu Consiliul local al orasului Filiasi.

In domeniul salubrizarii, obiectul contractului este reprezentat de:

colectarea, transportul si depozitarea deseurilor solide;

maturatul si spalatul cailor publice;




124

administrarea depozitului de deseuri;

preselectarea, organizarea reciclarii deseurilor si valorificarea deseurilor refolosibile.

Deseurile toxice, periculoase si cele cu regim special nu fac obiectul acestui contract.

Durata contractului este de 25 de ani.

Una din obligatiile RETIM este de a asigura recipienti de pre-colectare standardizati pentru populatia deservita, in mod gratuit, in comodat. Containerele pentru colectarea separata sunt predate Consiliului local al orasului. Consiliul local nu percepe taxe pentru utilizarea domeniului public ocupat de recipientii de pre-colectare a deseurilor in amestec sau separat.

Contractul prevede tarife diferentiate pentru serviciile efectuate si indicatori de performanta in vederea evaluarii calitatii serviciilor prestate.

Rezilierea unilaterala a contractului se poate realiza numai cu plata unei despagubiri partii vatamate. Modul de calcul si valoarea despagubirii nu sunt precizate.

Orasul Segarcea

In orasul Segarcea, activitatile de salubrizare se desfasoara in baza Regulamentului Serviciului de Salubrizare aprobat prin HCL 79/2007. Conform acestuia, indicele de generare a deseurilor menajere este de 0,7 kg/locuitorxzi.

Directia de Servicii Comunitare Segarcea a fost infiintata prin HCL 62/2006, structura cu personalitate juridica si gestiune directa in subordinea Consiliului local. Detine autorizatia de mediu nr. 189/2006.

Depozitul ecologic de deseuri solide urbane Mofleni a fost infiintat printr-un parteneriat public-privat incheiat intre Consiliul local al Municipiului Craiova si SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL in anul 2002. Consiliul local a pus la dispozitie un teren cu o suprafata de 49,38 ha iar partenerul privat a finantat lucrarile de proiectare si constructie, in baza Contractului de asociere nr.17/05.06.2002. Asociatia incheiata prin acest contract a fost aprobata prin HCL 267/2001.

Ulterior, SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL a asigurat exploatarea depozitului, pana in anul 2006 cand contractul de asociere a fost cesionat catre SC ECOSUD SRL.

Depozitul este proprietatea Consiliului local al municipiului Craiova.

Conform prevederilor contractului, Consiliul local se obliga sa asigure ca depozitarea deseurilor municipale colectate de diferiti operatori autorizati se va realiza in depozitul de la Mofleni. Initial, a fost stabilita o clauza prin care Consiliul local se obliga sa asigure o cantitate minima de deseuri la depozitare de 169.200 t/an. Ulterior, aceasta clauza a fost abrogata (prin Actul aditional nr.1/2006), urmand ca intreaga cantitate de deseuri menajere, industriale asimilabile si stradale colectate pe teritoriul administrativ al municipiului Craiova (de catre toti operatorii de salubritate) sa fie eliminata la acest depozit.

Tariful mediu de depozitare stabilit prin contract este de 11,9 USD/tona, cu exceptia primilor 2 ani de functionare cand tariful este de 17,85 USD/tona de deseuri depozitate. Revizuirea tarifului se poate realiza numai cu aprobarea Consiliului local al municipiului Craiova.

In ceea ce priveste exploatarea depozitului, obligatiile operatorului sunt urmatoarele:

o sa asigure protectia locuintelor adiacente drumului de acces la depozit si sa achitre eventualele cheltuieli de consolidare a acestora;




125

o sa asigure iluminatul public pe toata lungimea drumului de acces la depozit;

o sa angajeze mana de lucru din zona pentru lucrarile de exploatare a depozitului;

o sa asigure acoperirea zilnica a stratului de deseuri;

o sa furnizeze date (cu o frecventa lunara) Consiliului local in ceea ce priveste cantitatile de deseuri depozitate.

Alte obligatii ale operatorului:

nu are dreptul de a deveni operator de salubritate (in vederea colectarii si transportului deseurilor);

are obligatia de a finanta si realiza lucrari de inchidere si ecologizare a vechiului depozit;

inchiderea conform legii a depozitului la data expirarii duratei de functionare si asigurarea serviciilor de post-monitorizare.

In ceea ce priveste participarea la beneficii si pierderi, Consiliul local primeste echivalentul in lei a 0,5 USD pe fiecare tona de deseu depozitat, 2% din incasarile realizate de catre operatorul operator din activitatea de depozitare a altor deseuri municipale decat cele livrate direct sau indirect de catre Consiliul local si 7% din incasarile realizate in urma activitatilor de tratare si eliminare a deseurilor industriale. Tarifele de eliminare a deseurilor industriale nepericuloase nu pot fi mai mici decat cele practicate in cazul eliminarii deseurilor municipale, respectiv 11,9 USD/tona.

In cazul in care activitatea depozitului este blocata pentru o perioada mai lunga de 12 luni ca si consecinta a oricarui eveniment care sa conduca la responsabilitatea directa a Consiliului local, acesta va trebui sa restituie operatorului atat contravaloarea investitiilor realizate cat si contravaloarea daunelor care apar ca urmare a perturbarii activitatii de depozitare.

Durata contractului de asociere este de 39 de ani, incepand cu data semnarii, prelungirea putandu-se realiza doar cu acordul partilor. In cazul in care dupa expirarea perioadei de 39 de ani va mai exista capacitate de depozitare, contractul va fi prelungit tacit pana la epuizarea capacitatii.

Contractul poate inceta in urmatoarele situatii:

la expirarea duratei pentru care a fost incheiat, in cazul in care numai exista capacitate de depozitare disponibila;

inaintea expirarii duratei pentru care a fost incheiat, doar prin acordul partilor;

in cazul incetarii activitatii operatorului, prin lichidare.

In prezent, la nivelul judetului Dolj, sunt constituite doua asociatii de dezvoltare intercomunitara (ADI) in vederea implementarii unor proiecte de gestionare a deseurilor, si anume:

Asociatia primariilor din sudul Olteniei APSO – cuprinde 9 unitati administrative (Goicea, Giurgita, Macesu de Sus, Macesu de Jos, Catane, Barca, Carna, Gighera si Bistret;

Asociatia Nord Dolj – cuprinde 11 unitati administrative (Goiesti, Simnicu de Sus, Melinesti, Farcas, Talpas, Almaj, Bradesti, Filiasi, Murgasi, Mischii si Bulzesti).

Asociatii de dezvoltare intercomunitara existente in judetul Dolj in anul 2007

Documente de planificare existente




126

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 4 Sud Vest a fost revizuit la sfarsitul anului 2006 in cadrul proiectului de Asistenta tehnica EuropeAid121492/D/SV/RO, ulterior fiind aprobat prin OM nr. 1364/1499/2006.

La sfarsitul anului 2007 a fost elaborat Planul judetean de gestionare a deseurilor – judetul Dolj, conform metodologiei existente. Aceste a fost aprobat de catre Consiliul Judetean prin HCJ nr. 26/28.01.2008.

2.7 Surse si fluxuri de deşeuri 2.7.1 Metodologie si ipoteze

Categoriile de deseuri care fac obiectul Master Planului sunt urmatoarele:

- deseuri (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii) inclusiv fractiile colectate separat - cod 20;

- deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) – cod 15 01;

- deseuri din constructii si demolari – cod 17;

- namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti – cod 19 08 05;

- deseuri de echipamente electrice si electronice – coduri: 20 01 21*; 20 01 23*; 20 01 35*; 20 01 36.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului impreuna cu Institutul National de Statistica realizeaza anual cercetarea statistica privind deseurile. Cercetarea statitisca se realizeaza pentru toate tipurile de deseuri pe baza a trei chestionare:

AS-GD-MUN „Ancheta statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de salubrizare”;

AS-GD-TRAT „Ancheta statistica privind tratarea deseurilor”;

AS-GD-PRODDES „Ancheta statistica privind gestiunea deseurilor, pentru generatorii de deseuri”.

Primele doua chestionare (AS-GD-MUN si AS-GD-TRAT) se refera la generarea si gestionarea deseurilor municipale, iar cel de-al treilea chestionar (AS-GD-PRODDES) se refera la generarea si gestionarea deseurilor rezultate din activitatile de productie. Ancheta statistica privind deseurile municipale se realizeaza exhaustiv, in timp ce ancheta statistica privind deseurile industriale se realizeaza pe baza de esantioane, ulterior datele fiind prelucrate statistic.

Calitatea datelor privind generarea si gestionarea deseurilor este influentata in mare masura de conditiile existente la nivelul unitatilor raportoare, si anume:

disponibilitatea conditiilor tehnice pentru inregistarea deseurilor, in principal lipsa cantarelor la depozitele de deseuri;

organizarea managementului deseurilor;

inregistrarea intreprinderilor in Registrul statistic al operatorilor economici;

competenta si angajamentul responsabililor pentru completarea chestionarelor.




127

La aspectele legate de lipsa cantarelor la depozite si lipsa analizelor la nivel local/judetean, se adauga faptul ca in prezent nu exista o procedura unitara la nivel local privind modul de colectare, analiza si validare a datelor. Astfel, calitatea datelor existente in raportarile statistice poate sa prezinte un grad de incredere scazut.

In ceea ce priveste generarea deseurilor municipale, chestionarele statistice trebuie completate de operatorii de salubrizare si primarii, in cazul in care acestea au servicii proprii de colectare, valorificare sau eliminare. In practica curenta, in cazul in care o primarie a delegat serviciul de salubrizare, chestionarul statistic este completat numai de catre operatorul de salubrizare. Insa, sunt foarte multe cazurile in care primaria a delegat numai serviciul de colectare a deseurilor menajere si asimilabile, iar gestionarea celorlalte categorii de deseuri (deseuri stradale, deseuri din parcuri si gradini, deseuri din piete) a ramas in competenta primariei.

In judetul Dolj chestionarele statistice privind deseurile municipale au fost completate atat de catre operatorii de salubrizare cat si de primarile/consiliile locale care au servicii proprii privind colectarea deseurilor din parcuri si gradini, a deseurilor din piete sau a deseurilor stradale.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, pe langa baza de date generala privind deseurilor, gestioneaza si baze de date privind fluxurile specifice de deseuri (ambalaje si deseuri de ambalaje, deseuri de echipamente electrice si electronice, namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti etc.). Datele sunt colectate de catre autoritatile locale pentru protectia mediului si sunt transmise anual catre ANPM.

Pentru a putea avea o imagine a cantitatilor de deseuri generate in perioada 2001-2007 si a modului de gestionare a acestora, au fost utilizate datele statistice, datele si informatiile existente in documentele de planificare, precum si datele si informatiile furnizate de APM Dolj. De asemenea, in perioda februarie - mai 2008 consultatul proiectului a colectat date atat de la municipalitatii, cat si de la toti operatorii de salubrizare existenti in judetul Dolj si a realizat investigatii de teren.

In figura de mai jos sunt prezentate sursele de date, atat pentru generarea deseurilor cat si pentru modul de gestionare a acestora in judetul Dolj.




128

Figura 2.7-1 Surse de date si informatii privind generarea si gestionarea deseurilor TIP DE DATE/INFORMATII SURSA Colectarea de catre consultant a datelor privind cantitatile generate si sistemul actual de gestionare a deseurilor s-a realizat astfel:

transmiterea de chestionare catre toti operatorii de salubrizare existenti in judet, inclusiv catre operatorul depozitului conform de la Mofleni;

transmiterea de chestionare catre toate primariile din judet;

studii de teren;

discutii directe cu reprezentantii municipalitatilor si cu operatorii economici.

Chestionare transmise operatorilor de salubrizare

Chestionarele transmise in luna februarie catre toti operatorii de salubrizare din judet au cuprins urmatoarele informatii:

Date privind generarea deseurilor in anul 2003

Date privind generarea deseurilor in perioada 2001 - 2005

Date privind generarea deseurilor in perioada 2006

APM- Chestionare statistice ANPM – Ancheta statistica

Date privind generarea deseurilor in perioada 2007

Consultant – date colectate pe baza de chestionare

Cantitati generate in judetul D

olj in perioada 2002 - 2007

Date si informatii privind gestionarea deseurilor in perioada 2001 - 2006

Date si informatii privind sistemul actual de gestionare a deseurilor

Consultant date colectate pe baza de

chestionare studii de teren informatii furnizate de

catre muncipalitati si operatori de salubrizare

Sistemul actual de getsionare

a deseurilor in judetul Dolj

PRGD Regiunea 4 Sud Vest PJGD Dolj 2007

APM – chestionare statistice

PRGD Regiunea 4 Sud Vest

PJGD Dolj 2007




129

numar locuitori deserviti si numar locuitori care platesc serviciul de salubrizare, total si defalcat pe localitati deservite;

cantitati de deseuri colectate in anul 2007 pe localitate si tip de deseuri (deseuri menajere colectate de la populatie, deseuri asimilabile celor menajere, deseuri din parcuri si gradini, deseuri din piete si deseuri stradale);

informatii privind colectarea separata a deseurilor reciclabile (numar de locuitori deserviti si tipuri de deseuri colectate separat in fiecare localitate);

dotarea cu recipienti pentru colectarea in amestec a deseurilor menajere (tip si numar); dotarea cu recipienti privind colectarea separata a deseurilor; dotarea cu mijloace de transport (tip, numar si an de fabricatie); informatii privind alte tipuri de servici realizate de operator (colectare deseuri periculoase

municipale, deseuri voluminoase, DEEE etc.); tarife si gradul de incasare al acestora; depozitul la care sunt transportate deseurile.

Toti operatorii de salubrizare au raspuns la chestionarele transmise.

Chestionarul transmis operatorului depozitului conform Mofleni – SC ECOSUD SRL Bucuresti a cuprins urmatoarele informatii:

anul punerii in functiune, capacitate proiectata, capacitate ocupata, anul estimat pentru inchidere;

numarul si perioada de valabilitate a autorizatiei integrate de mediu;

tipuri de deseuri acceptate la depozitare conform prevederilor Autorizatiei integrate de mediu;

taxa de depozitare diferentiata pe tipuri de deseuri;

localitati deservite;

cantitati de deseuri acceptate la depozit in perioada 2003 – 2007;

alte informatii legate de depozitarea deseurilor periculoase municipale si namoluri rezultate de la statii de epurare orasenesti.

Chestionare transmise primariilor

Intrucat nici autoritatea pentru protectia mediului si nici Consiliul Judetean Dolj nu detin date complete privind gestionarea deseurilor in mediul urban, la sfarsitul lunii februarie au fost transmise chestionare care toate primariile din mediul rural. Toate cele 104 primarii au raspuns la chestionar.

Informatiile cerute prin chestionar au fost urmatoarele:

structura administrativa a comunei;

tipul si structura cailor de acces care fac legatura intre satele componente si centrul comunei;

modul prin care se realizeaza serviciul de salubrizare (serviciul in cadrul primariei sau delegarea serviciului care un operator economic);

numar de locuitori deserviti de serviciul de salubrizare;

dotarea cu recipienti privind colectarea a deseurilor menajere;

mijloacele de tansport din dotare;




130

daca exista hotarari de consiliu local legate de gestionarea deseurilor.

Intrucat din chestionarele transmise operatorilor de salubrizare au fost obtinute foarte multe informatii privind generarea si gestionarea deseurilor in mediul urban la nivelul anului 2007, au fost solicitate la primariile din municipii si orase doar informatii referitoare la modul de plata a serviciului de salubrizare (taxe si tarife), precum si informatii privind activitatile de gestionare a deseurilor realizate de catre primarie, prin serviciile specializate.

In perioada aprilie-mai au fost efectuate studii de teren pentru depozitele existente din mediul urban. De asemenea, au fost inventariate toate spatiile de depozitare existente in mediul rural. Pentru fiecare spatiu de depozitare din mediul rural a fost masura suprafata ocupata si a fost estimat volum de deseuri.

Pe intreaga perioada de elaborare a Master Planului au fost purtate discutii directe cu reprezentantii municipalitatilor, in special din mediul urban, precum si cu operatorii economici din judet implicati in gestionarea deseurilor in vederea culgerii de date si informatii privind generarea si gestionarea deseurilor.

Toate datele obtinute de consultant referitoare la generarea deseurilor in anul 2007 au fost analizate pe baza indicatorilor nationali si europeni. In cazul in care s-a constatat neconcordanta acestor indicatori cu indicatorii de generare a deseurilor rezultati pentru fiecare localitate deservita in parte, s-a realizat o estimare a deseurilor generate la nivelul unitatii administrativ teritoriale pe baza indicatorilor nationali.

In ceea ce priveste generarea deseurilor menajere au fost utilizati indicatorii prezentati in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 4 sud Vest, precum si in Metodolgia pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, si anume:

0,9 kg/locuitor x zi in mediul urban;

0,4 kg/locuitor si zi in mediul rural.

Pentru transformarea volumelor de deseuri din raportarile operatorilor economici in cantitati au fost utilizate urmatoarele densitati prezentate in chestionarul statistic AS-GD-MUN:

pentru deseuri menajere in pubele, containere – 0,15 t/m³;

pentru deseuri menajere in autogunoiere – 0,4 t/m³;

pentru deseuri menajere in depozit – 0,7 t/m³;

pentru deseuri din servicii – 0,3 t/m³;

pentru deseuri din constructii – 2 t/m³.

2.7.2 Rezumat

In tabelul de mai jos sunt prezentate in mod sintetic cantitatile de deseuri generate la nivelul judetului Dolj in anul 2007.




131

Tabel 2.7-1Cantitati de deseuri generate la nivelul judetului Dolj, 2007

Tip deseuri Cantitate deseuri (tone)

TOTAl DESEURI COLECTATE 207.953 1 Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din

comert, industrie, institutii, din care: 199.047

1.1 Deseuri menajere colectate în amestec de la populatie 44.087 Urban 44.087 Rural 0 1.2, 1.3

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate în amestec si separat

23.465

1.4 Deseuri voluminoase 0 1.5 Deseuri din gradini si parcuri 4.419 1.6 Deseuri din piete 3.878 1.7 Deseuri stradale 17.514 1.8 Deseuri generate si necolectate 105.684* Urban 51.345* Rural 54.339* 2 Deseuri periculoase din deseuri municipale (inclusiv DEEE) 1.400* 3 Namol de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti 2.545 4 Deseuri din constructii si demolari 4.961

(* valori estimate)

Cantitatea totala de deseuri estimat a fi generata la nivelul judetului Dolj este de circa 208.000 tone. Cantitatea de deseuri municipale generata in anul 2007 in judetul Dolj este circa 199.047 tone (valoare estimata), din care 93.363 tone deseuri colectate. Cantitatea de deseuri generate si necolecate (105.684 tone) a fost estimata utilizand indicii de generare la nivel national.

Colectarea deseurilor municipale la nivelul judetului se realizeaza in prezent de catre 5 operatori de salubritate existenti, dintre care 1 este o societata privata (SC Retim Ecologic Service SA in Filiasi) iar 4 sunt servicii ale administratiilor publice locale (Serviciul de Salubritate Publică – Craiova; Serviciul de Salubritate Publică – Primaria Segarcea; Direcţia de Servicii de Utilităţi Publice – Primaria Calafat; Serviciul de Salubritate Publică – Primăria Băileşti).

In mediul urban gradul de deservire a locuitorilor cu servicii de salubritate este de circa 60,57% (2007) iar in mediul rural este de 0%.

Sistemul de colectare separata a deseurilor nu a fost implementat decat in cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice. Nu sunt colectate separat deseurilor voluminoase, deseurile periculoase si deseurile cu potential de valorificare.

In ceea ce priveste tratarea si valorificarea deseurilor, la nivelul judetului functioneaza instalatii de tratare si valorificare a materialelor reciclabile (metale, hartie, mase plastice, acumulatori uzati) si o instalatie de tratare a deseurilor din constructii si demolari.

Nu exista instalatii de tratare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, a namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate menajere si a deseurilor biodegradabile.

Din cele 116.000 tone deseuri municipale colectata, cantitatea de deseuri valorificata in anul 2006 a fost de numai 53 tone.

Eliminarea deseurilor municipale generate se realizeaza astfel:




132

mediul urban – 1 depozit conform si 5 depozite neconforme care urmeaza a fi inchise etapizat pana in 2017;

mediul rural – 386 spatii de depozitare a deseurilor care urmeaza a fi inchise pana la 16 iulie 2009.

Trebuie mentionat ca desi localitatile Dabuleni si Bechet in prezent sunt orase inchiderea spatiilor de depozitare aferente (2 in Dabuleni si 4 in Bechet) trebuie avuta in vedere in cadrul activitatii de inchidere si refacere a terenului in cazul spatiilor de depozitare din mediul rural.

La momentul realizarii Planului de implementare a Directivei 199/31/CE privind depozitarea deseurilor, plan care a stat la baza redactarii Anexei 5 (calendarul de conformare pentru depozitele de deseuri existente) a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, aceste doua localitati nu erau declarate orase si, prin urmare, nu au au fost luate in considerare.

La nivelul judetului nu exista instalatii de incinerare a deseurilor municipale.

2.7.3 Generarea deseurilor

Datele din acesta sectiune se refera la deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii, si anume:

deseuri generate si colectate

deseuri menajere colectate in amestec de la populatie;

deseuri asimilabile (din comert, industrie si institutii) colectate in amestec;

deseuri menajere si asimilabile colectate separat, pe fractii valorificabile;

deseuri voluminoase;

deseuri din gradini si parcuri;

deseuri din piete;

deseuri stradale; deseuri generate si ne-colectate.

Datorita situatiei si a modului special de gestionare, fluxurile specifice de deseuri care fac obiectul masterplanului (deseuri periculoase din deseuri municipale, deseuri din constructii si demolari , deseurile de echipamente electrice si electronice si namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti) au fost tratate intr-o sectiune separata (vezi sectiunea 2.9).

2.7.3.1 Deseuri municipale colectate

Deseurile municipale colectate reprezinta acea parte deseurile municipale colectata de serviciile de salubritate.

Deseurile asimilabile din comert, industrie si institurii pot fi definite ca deseuri solide provenite din institutii de stat, scoli, spitale, magazine, cladiri de birouri, restaurante, centre de cumparaturi, teatre etc, deseuri similare ca natura celor menajere.

In tabelele de mai jos este prezentate evolutia cantitatilor de deseuri municipale colectate in perioada 2002 – 2007 in judetul Dolj. Trebuie precizat ca la calculul cantitatilor colectate au fost luate in considerare numai unitatile administrativ teritoriale care beneficiaza de servicii de salubrizare (doar municipiile si unele dintre orase).




133

Tabel 2.7-2 Cantitati deseuri colectate in judetul Dolj, 2002 - 2007

Cantitate deseuri (tone)

Tipuri de deseuri Cod deseu 2002 2003 2004 2005 2006

(CJ) 2006 (MUN)

2007

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

146.413 156.226 167.781 156.911 88.251 116.021 93.363

Craiova – SP Salubritate 103.839 112.584 122.488 112.600 55.974 55.974 76.451 Craiova – RETIM 24.900 25.700 25.850 24.200 24.500 23.583 0 Bailesti 0 495 988 1.114 1.116 1.124 1.904 Filiasi 3.710 3.485 4.485 5.071 4.703 2.827 2.740 Segarcea 13.964 13.962 13.970 13.926 1.958 1.313 3.616 Calafat

20 15 01

n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. 31.200 8.652 1.1 Deseuri menajere

colectate în amestec de la populatie

63.092 67.922 72.682 70.331 52.117 56.170 44.087

Craiova – SP Salubritate 43.155 47.470 52.217 49.500 30.720 30.720 37.139 Craiova – RETIM 17.600 17.850 17.600 17.600 17.400 13.650 0 Bailesti n.d. 230 418,2 506,3 508 720 1.200 Filiasi 1.993 2.030 2.097 2.377 3.143 1.850 1.937 Segarcea 344 342 350 348 346 230 350 Calafat

20 03 01 15 01

n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. 9.000 3.461 1.2 Deseuri asimilabile din

comert, industrie, institutii colectate în amestec

36.904 40.371 44.219 39.248 26.083 39.590 23.465

Craiova – SP Salubritate 29.138 32.052 35.257 30.052 18.042 18.042 21.413 Craiova – RETIM 7.100 7.690 8.250 6.600 7.100 9.466 0 Bailesti n.d. 110 310 327,6 328 0 300 Filiasi 342 195 78 1.944 289 206 395 Segarcea 324 324 324 324 324 76 307 Calafat

20 03 01 15 01 n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. 11.800 1.050

1.3 Deseuri municipale (menajere si asimilabile) colectate separat, din care:

20 01 15 01 19 112 129 148 53 53 0

Craiova

- hartie si carton

20 01 01 15 01 01

19 112 129 148 53 53 0

- sticla

20 01 02 15 01 07

0 0 0 0 0 0 0

- plastic

20 01 39 15 01 02

0 0 0 0 0 0 0

- metale

20 01 40 15 01 04

0 0 0 0 0 0 0




134

Cantitate deseuri (tone)

Tipuri de deseuri Cod deseu 2002 2003 2004 2005 2006

(CJ) 2006 (MUN)

2007

- lemn

20 01 38 15 01 03

0 0 0 0 0 0 0

- biodegradabile 20 01 08 0 0 0 0 0 0 0

1.4 Deseuri voluminoase 20 03 07 n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. n.d.

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 84 114 144 151 141 1805 4419

Craiova – SP Salubritate 0 0 0 0 0 0 4020* Craiova – RETIM n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. 467 0 Bailesti n.d. 30 60 65 65 45 45 Filiasi n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. 0 79 Segarcea 84 84 84 86 76 93 83 Calafat

20 02

n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. 1200 192 1.6 Deseuri din piete 4.453 4.847 5.412 4.282 2.844 3791 3878 Craiova – SP Salubritate 4.091 4.500 4.950 4.000 2.500 2500 3.200 Craiova – RETIM 0 0 0 0 0 0 0 Bailesti 25 50 55 55 57 57 Filiasi 250 210 300 115 177 177 145 Segarcea 112 112 112 112 112 57 156 Calafat

20 03 02

n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. 1000 320 1.7 Deseuri stradale 11.061 11.910 13.710 11.351 7.013 14.612 17.514 Craiova – SP Salubritate 8.636 9.500 10.450 9.500 4.659 4.659 10.679 Craiova – RETIM 200 160 0 0 0 0 0 Bailesti n.d. 100 150 160 160 302 302 Filiasi 1.125 1.050 2.010 635 1.094 594 184 Segarcea 1.100 1.100 1.100 1.056 1.100 857 2.720 Calafat

20 03 03

n.d. n.d. n.d. n.d. n.d. 8200 3.629 (*deseuri colectate de RAADPFL Craiova) Sursa: date furnizate de catre Consiliul judetean si Agentia pentru Protectia Mediului Dolj

Pe baza cantitatilor de deseuri colectate in anul 2007, a numarului de locuitori deserviti si a numarului total de locuitori la nivelul fiecarei localitati in parte au fost calculati indicii de generare a pentru fiecare categorie de deseuri in cazul tuturor localitatilor deservite. Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel 2.7-3 Indici de generare a deseurilor, 2007 (kg/loc.xan)

LOCALITATE CATEGORIE DESEU Craiova Bailesti Filiasi Calafat Segarcea Total

judet 1.1 Deseuri menajere colectate în amestec de la populatie

0,490 0,463 0,768 0,941 1,475 0,3501

1.2 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate în amestec

0,202 0,042 0,078 0,205 0,102 0,277

1.5 Deseuri din gradini si parcuri

0,038 0,006 0,015 0,037 0,027 0,052




135

1.6 Deseuri din piete 0,030 0,008 0,028 0,062 0,051 0,030 1.7 Deseuri stradale 0,101 0,042 0,037 0,709 0,902 0,101 Exprimarea tuturor indicilor de generare a deseurilor (chiar si in cazul categoriilor de deseuri a caror cantitate nu este influentata in mod direct de catre nr. de locuitori) s-a realizat in vederea compararii datelor la nivelul fiecarei localitati deservite in parte.

In urma analizei se obseva, ca pentru o aceeasi categorie de deseuri, indicele de generare variaza in limite largi de la o localitate la alta.

In tabelul de mai jos este prezentata evolutia indicilor de generare a deseurilor municipale si menajere la nivel de judet.

Tabel 2.7-4 Evolutia indicilor de generare a deseurilor la nivel judetean

Indice generare deseuri municipale

Indice generare deseuri menajere

An

(kg/locuitorxzi) 2002 1,5 0,65 2003 1,85 0,80 2004 2,02 0,87 2005 1,9 0,85 2006 1,43 0,69 2007 0,96 0,45

Scaderea indicelor de generare la nivel judetean atat in cazul deseurilor municipale cat si in cazul deseurilor menajere este explicata prin introducerea cantaririi la depozitare. Astfel, cantitatile colectate si depozitate nu mai sunt estimate, eroare de raportare reducandu-se semnificativ.

Se poate considera ca pana in anul 2006 cantitatile raportate (pe baza volumului recipientilor descarcati si a mijloacelor de transport) erau supraestimate. Este o situatie care se regaseste in majoritatea covarsitoare a judetelor din Romania in cazul operarii unui depozit unde se realizeaza cantarirea deseurilor.

2.7.3.2 Deseuri municipale generate

Deseurile municipale generate cuprind:

deseurile generate si colectate (de catre operatorii de salubrizare) in amestec sau separat;

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Indicatori generare deseuri municipale Indicatori generare deseuri menajere




136

deseurile generate si necolectate – in cazul populatiei (din mediul urban si rural) care nu beneficiaza de servicii de salubrizare.

Datele privind generarea deseurilor municipale sunt furnizate de catre operatorii de salubritate (prin completarea chestionarului MUN din cadrul anchetei statistice anuale). Cantitatile de deseuri raportate sunt, in cele mai multe cazuri, estimate.

Cantitatile de deseuri generate si colectate (pentru intreg judetul si pentru fiecare localitate in parte) sunt prezentate in sectiunea 2.7.3.1.

Estimarea cantitatilor de deseuri generate si necolectate in mediul urban si rural a fost realizata pe baza indicilor nationali de generare a deseurilor, stabiliti de catre ANPM si MMDD in cadrul procesului de revizuire a planurilor regionale de gestionare a deseurilor, pe parcursul anului 2006. Acestia sunt:

mediul urban 0,9 kg/locuitorxzi

mediul rural 0,4 kg/locuitorxzi

Cantitatile de deseuri generate si necolectate in mediul urban au fost estimate pe baza populatiei care nu este deservita de servicii de salubrizare si a indicelui de generare a deseurilor la nivel urban.

In prezent, in mediul rural nu exista implementate servicii de salubrizare la nivelul niciunei localitati. In consecinta, cantitatile de deseuri generate si necolectate in mediul rural la nivelul anului 2007 au fost estimate pe baza populatiei existente si a indicelui de generare.

Cantitatea totala de deseuri municipale generata in judetul Dolj in anul 2007 este de 192.828 tone, 99.465 tone reprezentand cantitatea generata si necolectata.

Tabel 2.7-5 Deseuri municipale generate in judetul Dolj, 2007


1 Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

192.828



23.465

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 4.419 1.6 Deseuri din piete 3.878 1.7 Deseuri stradale 17.514 1.8 Deseuri generate si necolectate 99.465 Urban 42.681 Rural 56.783




137

In urma analizei datelor prezentate nu s-a putut identifica o corelatie intre cantitatile de deseuri colectate, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare si dinamica anuala a populatiei. De asemenea, in cazul anului 2006, se pot observa diferente semnificative intre datele furnizate de catre Consiliul judetean si cele furnizate de catre autoritatea locala pentru protectia mediului.

Trebuie precizat ca atat Consiliul judetean cat si Agentia pentru Protectia Mediului colecteaza date de la operatorii de salubritate, dar prin sisteme diferite.

Lipsa unei corelatii pe de o parte, si existenta de seturi de date diferite (pentru acelasi an) pe de alta parte, pot fi justificate prin calitatea precara a datelor existente.

2.7.3.3 Estimarea cantitatilor de deseuri municipale generate la nivelul anului 2007

Pornind de la informatiile disponibile prezentate si analizate in sectiunile 2.7.3.1 si 2.7.3.2, in vederea realizarii unei prognoze realiste in ceea ce priveste cantitatile de deseuri ce vor trebui gestionate la nivelul judetului au fost stabilite valorile indicilor de generare a deseurilor si cantitatile de deseuri estimat a fi generate, prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel 2.7-6 Cantitati estimate de deseuri municipale generate in anul 2007


1 Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

236.091



28.005

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 5.321 1.6 Deseuri din piete 4.201 1.7 Deseuri stradale 14.002 1.8 Deseuri generate si necolectate 105.684 Urban 51.345 Rural 54.339

In concluzie, cantitatea totala de deseuri estimat a fi generata la nivelul judetului Dolj in anul 2007 si utilizata ca baza de calcul pentru prognoza este de 236.091 tone, din care 54.339 tone in mediul rural.

2.7.4 Compozitia deseurilor menajere si asimilabile

Pana in prezent in judetul Dolj nu au fost realizate masuratori de compozitie a deseurilor menajere.

Intrucat, conform SR 13467:2002 Deseuri urbane. Metodologie pentru determinarea compozitiei fizice, masuratorile relevante de compozitie se fac pe o perioada de un an, nu au putut fi realizate in cadrul acestui proiect.

Prin urmare se considera compozitia estimata la nivelul regiunii prezentata in PRGD Regiunea 4 Sud Vest ca fiind aceeasi si pentru judetul Dolj.

Tabel 2.7-7 Compozitia medie estimata a deseurilor menajere la nivelul Regiunii 4, 2003




138

Pondere (%) Material Zona urbana Zona rurala Hartie/carton 12,49 7,91 Sticla 4,61 3,54 Plastic 7,83 8,46 Metal 5,51 2 Lemn 2,77 4 Biodegradabile 57,86 65,63 Altele 8,93 8,5

Compozitie deseuri menajere - mediul rural

7,91 3,548,46

24

65,63

8,5

Hartie/carton Sticla Plastic Metal

Lemn Biodegradabile Altele

De asemenea, nu exista date in ceea ce priveste ponderea materialelor de deseuri de ambalaje in deseurile menajere.

Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

În vederea determinarii cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate este necesara cunoasterea ponderii acestor deseuri atat în deseurile menajere (pe medii si cu evidentierea ponderii deseurilor alimentare, de gradina, deseurilor de hartie, carton, lemn), cat si în deseurile asimilabile din comert, industie, institutii, în deseurile din gradini si parcuri, din piete si în deseurile stradale.

Astfel de date nu sunt disponibile în prezent la nivelul judetului.

2.7.5 Fluxuri speciale de deseuri

In aceasta sectiune sunt prezentate fluxurile speciale din deseurile municipale, care necesita sisteme separate de management, si anume:

deseuri periculoase din deseurile municipale;

namoluri rezultate din procesul de epurare a apelor uzate orasenesti;

deseuri din constructii si demolari;

deseuri de echipamente electrice si electronice.

Aceste fluxuri sunt prezentate in mod integral, incepand cu generarea deseurilor, continuand cu modalitatile de colectare si terminand cu valorificarea si eliminarea acestora.

Compozitie deseuri menajere - mediul urban

12,494,61

7,83

5,51

57,86

8,93

2,77

Hartie/carton Sticla Plastic Metal

Lemn Biodegradabile Altele




139

2.7.5.1 Deseuri periculoase din deseurile municipale

Deseurile periculoase din deseurile municipale sunt acele materiale, substante sau produse pe care detinatorul le arunca sau are intentia sau obligatia de a le arunca, care au caracter periculos. Gradul de periculozitate a acestora este dat de caracterul lor exploziv, oxidant, iritant, nociv, toxic, cancerigen, coroziv, infectios, teratogen/mutagen si/sau ecotoxic.

Acestea sunt generate atat in mediu urban cat si in mediul rural in cadrul activitatilor din gospodarii si institutii. Cateva exemple de deseuri periculoase din deseurile municipale: resturi si recipienti proveniti de la produsele de curatare, de la diferitele tipuri de vopsele si solventi, baterii uzate, medicamente, pesticide etc.

Conform Listei europene a deseurilor, urmatoarele categorii fac parte din deseurile municipale periculoase:

1. 20 01 13* solventi;

2. 20 01 14* acizi;

3. 20 01 15* alcali;

4. 20 01 17* fotochimice;

5. 20 01 19* pesticide;

6. 20 01 21* tuburi fluorescente si alte deseuri care contin mercur;

7. 20 01 23* echipamente scoase din functiune, care contin clorofluorocarburi;

8. 20 01 26* uleiuri si grasimi, altele decat cele mentionate în 20 01 25;

9. 20 01 27* vopseluri, cerneluri, adezivi, si rasini care contin substante periculoase;

10. 20 01 29* detergenti care contin substante periculoase;

11. 20 01 31* medicamente citotoxice si citostatice;

12. 20 01 33* baterii si acumulatori inclusi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03;

13. 20 01 35* echipamente electrice si electronice scoase din functiune, altele decat cele mentionate la 20 01 21 si 20 01 23 continand componente periculoase

14. 20 01 37* lemn continand substante periculoase.

Echipamentele electrice si electronice uzate (codurile 20 01 21*, 20 01 23* si 20 01 35*) alcatuiesc o categorie separata tratata in sectiunea 2.9.3.

In prezent, la nivelul judetului Dolj, nu este implementat un sistem de colectare separata a deseurile periculoase din deseurile municipale. Colectarea separata se realizeaza in mod punctual, doar pentru acumulatorii auto uzati (prin sistemul „depozit”).

Eliminarea deseurilor periculoase se realizeaza prin depozitare, odata cu deseurile municipale din care fac parte.

La nivel national, regional si local nu sunt disponibile date referitoare la generarea si gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale. La nivel european, indicele de generare este de 2,5 kg/locuitor/an în mediul urban si 1,5 kg/locuitor/an în mediul rural.

Pe baza acestor indicatori de generare a fost realizata o estimare privind generarea deseurilor periculoase din deseuri menajere si asimilabile în judetul Dolj, la nivelul anului 2007. Astfel,




140

cantitatea totala estimata de deseuri periculoase din deseurile municipale generata este de circa 1.400 tone (inclusiv DEEE).

Responsabilitatea privind pre-colectarea, colectarea si transportul deseurilor periculoase din deseurile menajere revine administratiei publice locale, conform legislatiei în vigoare13.

Conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile administratiei publice locale au ca obligatie sa asigure „colectarea selectiva, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor menajere periculoase. De asemenea trebuie sa asigure „spatiile necesare pentru colectarea selectiva a deseurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si functionalitatea acestora”.

Optiunile de colectare existente la nivel european sunt:

prin magazinele care asigura desfacerea produselor respective înainte de a deveni deseuri (ulei uzat, baterii si acumulatori uzati, medicamente expirate);

prin puncte de colectare special amenjate care sa asigure si o pre-sortare a deseurilor colectate;

din usa în usa;

prin unitati mobile care, la o perioada de timp stabilita, se afla intr-un loc stabilit.

Eliminarea acestor tipuri de deseuri se poate realiza prin incinerare sau depozitare în depozite pentru deseuri periculoase.

In ceea ce priveste eliminarea deseurilor periculoase municipale, în municipiul Craiova functioneaza un incinerator pentru deseuri periculoase cu o capacitate de incinerare de circa 5.000 tone/an (SC Guardian SRL).

2.7.5.2 Namoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orasenesti

Namolul, provenit din procesul de epurare a apelor uzate, este un reziduu generat in timpul epurarii primare (fizica si/sau chimica), a epurarii secundare (biologice) si tertiare (îndepartarea nutrientilor). Reziduurile rezultate din preepurare (epurare preliminara) nu sunt considerate ca fiind namol, fiind în general particule solide, nisip, grasimi.

Ca si modalitate curenta de gestionare, namolul din statiile de epurare a apelor uzate este colectat pe paturi de uscare, unde pierde apa prin deshidratare naturala pana ajunge la umiditatea de 70-80%. La aceasta umiditate este un material lopatabil care poate fi extras mecanizat de pe paturile de uscare si transportat fara risc de scurgere.

In tabelul de mai jos sunt prezentate statiile de epurare existente in judetul Dolj si starea acestora de functionare.

Tabel 2.7-8 Statii de epurare existente Nr. crt.

Localitate Receptor apa uzata Populatie deservita

Stare de functionare

1 Craiova canal Craiovita care se varsa in raul Jiu

240.000 locuitori in constructie, fonduri ISPA

2 Bailesti paraul Balasan 7.000 locuitori nu functioneaza – statie de pompare defecta

13 Legea 101/2006 privind salubrizarea localităţilor cu modificarile ulterioare




141

3 Calafat fluviul Dunarea 9.100 locuitori statie epurare biologica functionala (receptionata in 2007)

4 Filiasi raul Jiu 5.600 locuitori statie epurare biologica - necorespunzatoare

5 Segarcea canal irigatii 2.725 locuitori abandonata 6 Bechet canal desecare Balta

Aradan 280 locuitori dezafectata

7 Plenita cariera Stramba - nefinalizata si abandonata (Sursa datelor: Master Plan privind alimentarea cu apa si epurarea apelor uzate judetul Dolj, 2008)

Conform informatiilor furnizate, in prezent, la nivelul judetului Dolj functioneaza doar doua statii de epurare, si anume:

statie epurare Calafat, cu o capacitate proiectata de 30.000 locuitori echivalenti, cu un volum de apa epurata anual de 1.473.000 m3; cantitatea de namol umed generata anual este de 1.825 tone, care dupa deshidratare pe patul de uscare este transportata la depozitul orasului;

statie epurare Filiasi (cu un randament de epurare foarte scazut) – anual epureaza un volum de 1.200.000 m3 apa uzata, rezultand 720 tone namol care este transportat la depozitul orasului.

Conform Master Planului privind alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate in judetul Dolj, elaborat in anul 2008, urmatoarele localitati vor beneficia de statii de epurare:

reabilitarea statiilor existente

- Craiova (Facai) - termen de realizare 2010;

- Calafat;

realizare statii de epurare noi

- Filiasi

- Rastu Nou (Bailesti/Poiana Mare)

- Bechet

- Padea (Segarcea)

- Dobresti (Amarastii de Jos/Marsani).

În prezent în judetul Dolj nu exista instalatii de tratare/valorificare (compostare, fermentare anaeroba, co-incinerare) a namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti, acestea fiind eliminate prin depozitare.

Principalele modalitati de valorificare a namolurilor rezultate de la statiile de epurare sunt reprezentate de valorificarea în agricultura si valorificarea energetica.

Cantităţile de nămol ce urmează să fie eliminate prin depozitare în judetul Dolj sunt prezentate în anexă. Aceste cantitati variaza intre 23.118 t in anul 2010, 25.382 in anul 2012 pana la 24.305 in anul 2038.

Extimarea a fost realizatǎ pornind de la ipoteza cǎ serviciile de canalizare/epurare vor fi extinse la nivelul şi la termenele prevăzute în Master Planul privind Alimentarea cu Apa si Evacuarea Apelor Uzate in Judetul Dolj – aprilie 2008.




142

2.7.5.3 Deseuri din constructii si demolari

Deseurile din constructii si demolari reprezinta acele deseuri rezultate in urma activitatilor de construire sau demolare prestate atat de persoane fizice cat si de persoane juridice. Conform Listei europene a deseurilor, categoriile de deseuri din constructii si demolari sunt urmatoarele:

17 01 01 beton

17 01 02 caramizi

17 01 03 Tigle si materiale ceramice

17 01 06* Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau materiale ceramice cu continut de substante periculoase

17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau materiale ceramice altele decat cele specificate la 17 01 06

17 02 01 Lemn

17 02 02 Sticla

17 02 03 Materiale plastice

17 02 04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de/sau contaminate cu substante periculoase

17 04 01 Cupru, bronz, alama

17 04 02 Aluminiu

17 04 03 Plumb

17 04 04 Zinc

17 04 05 Fier si otel

17 04 06 Staniu

17 04 07 Amestecuri metalice

17 04 09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase

17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase

17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10

In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate la nivelul judetului in perioada 2001 – 2006.

Tabel 2.7-9 Cantitati deseuri din constructii si demolari colectate

Cantitate (tone) 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1.466 1.172 1.055 n.d. 13.040 3.290

Sursa: APM Dolj si ANPM

In urma analizei datelor de mai sus nu se poate identifica o corelatie intre numarul de locuitori si cantitatea de deseuri colectata. Avand in vedere ca indicii de generare a acetui tip de deseuri la nivel european sunt de ordinul a sute de kilograme pe locuitor si an, se poate concluziona ca datele prezentate anterior sunt subestimate.




143

In ceea ce priveste gestionarea deseurilor de constructii si demolari, conform datelor furnizate de catre APM Dolj, la nivelul judetului exista un singur operator economic (SC SORIN INTERNATIONAL SPEDITION SRL) care are ca obiect de activitate colectarea si valorificarea prin concasare a deseurilor rezultate din activitatile de constructii si demolari. Acest operator economic se ocupa inclusiv de demolarea cladirilor in vederea colectarii deseurilor.

La punctul de lucru au loc urmatoarele activitati:

stocarea temporara a deseurilor;

prelucrarea deseurilor de beton prin concasare si sfaramare (trecerea prin salturi de sfaramare de-a lungul unei benzi rulante);

cele doua produse rezultate (beton sfaramat si deseuri metalice) ies separate din concasor.

Capacitatea concasaorului este de 45 t/ora in flux continuu.

In anul 2007 operatorul a obtinut prin concasare 20.940 tone de deseuri de beton, din care 20.693 tone au fost valorificate prin vanzare. Deseurile de beton concasate, cel mai frecvent sunt utilizate ca materiale de umplutura in constructii sau la reabilitarea infrastructurii rutiere.

In tabelul de mai jos sunt prezentate amplasamentele indicate de primarii pentru depozitarea deseurilor din constructii si demolari, conform prevederilor art. 148 din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea 426/2001 cu modificarile ulterioare.

Tabel 2.7-10 Amplasamente depozitarea deseurilor din constructii si demolari Nr. crt.

Localitate Nr. amplasamente

Localizare

1 Craiova 1 - platforma amenajata depozit Mofleni 2 Bailesti 1 - soseaua Drumul Rastului, in partea de V a

depozitului de deseuri urbane Bailesti 3 Bechet 2 - S-E, cu o suprafata de 0,06 ha si o capacitate de

1.200 m3 - S-V, cu o suprafata de 0,06 ha si o capacitate de 1.200 m3

4 Dabuleni 2 - in S localitatii, suprafata 1 ha - in N localitatii, suprafata 0,5 ha

5 Calarasi 2 - punctul Goata, la vest in satul Calarasi - punctul Neicu, la S-V in satul Sarata

6 Carcea 1 - spatiul de depozitare a deseurilor, in zona VII 7 Cetate 1 - in zona cimitir (conform PUG) 8 Cotofenii din Dos 3 - sat Mihaita

- sat Potmeltu - sat Cotofenii din Dos

9 Plenita 1 - punctul Cariera Stramba 10 Rast 2 - nordul localitatii

- groapa de la cuptoarele de caramida 11 Scaesti 5 - pentru satul Scaesti punctele: Pitulati, Gropane,

Podul cu Maciuci - pentru satul Valea lui Patru punctele: La Balta si la Grinduri

12 Tuglui 3 - spatiul de depozitare a deseurilor Caval - sat Glod - sat Jiul

13 Celaru 1 - punctul Padurea Celaru Sursa: Consiliul judetean




144

Conform datelor furnizate de catre Consiliul judetean, la nivelul anului 2007 au fost eliberate de catre primariile de pe teritoriul judetului 1.897 autorizatii de constructii si demolari, cu o cantitate de deseuri aferente generate de circa 4.960 tone.

Conform Studiului Comisiei Europene „Practici de gestionare a deseurilor din constructii si demolari si impactul lui economic” realizat in anul 1999, indicatorul mediu pentru EU-15 era de 481 kg/locuitor x an.

Pornind de la acest indicator si considerand ca cea mai mare parte a deseurilor din constructii si demolari se genereaza in zona urbana se poate estima o cantitate anuala totala generata la nivelul judetului de circa 174.000 tone.

2.7.5.4 Deseuri de echipamente electrice si electronice

Deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) sunt reprezentate de echipamentele eletrice si electronice pe care detinatorul le arunca sau are intentia sau obligatia de a le arunca. Tot in categoria DEEE intra si toate componentele, subansamblele si produsele consumabile, parte integrata a echipamentului in momentul in care acesta devine deseu.

Categoriile de DEEE care fac obiectul planificarii sunt urmatoarele:

20 01 21* tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur

20 01 23* echipamente abandonate cu continut de CFC (clorofluorocarburi)

20 01 35* echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi

20 01 36 echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 si 20 01 35.

Responsabilitatea gestionarii acestui tip de deseuri este a producatorilor. Autoritatea publica locala are obligatia de a pune la dispozitie producatorilor spatiile (din domeniul public) necesare infiintarii punctelor de colectare separata a DEEE.

Detinatorii (persoane fizice sau juridice) au obligatia de a nu arunca DEEE impreuna cu celelalte deseuri (menajere sau asimilabile) si de a le preda distribuitorilor (in cazul achizitionarii unui produs de acelasi tip) sau la punctele de colectare separata infiintate.

Poducatorii sunt obligati sa urmareasca ca toate DEEE colectate la punctele municipale sa fie transportate la instalatiile de tratare autorizate, cu exceptia cazului în care aparatele sunt refolosite în întregime.

În prezent exista patru sisteme autorizate care preiau responsabilitatile de colectare si reciclare ale producatorilor de EEE, si anume:

RoREC Romania – pentru produse din categoriile 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10;

EOTIC – pentru produse IT&C, categoriile 3, 4, 7, 9;

RECOLAMP – pentru ehipamente de iluminat, categoriile 5b, c, e, f;

ENVIRON – pentru categoriile 1 – 10, cu exceptia 5b, c, d.

In tabelele de mai jos sunt prezentate punctele de colectare a DEEE stabilite pana în prezent în judetul Dolj.




145

Tabel 2.7-11 Puncte judetene de colectare DEEE

Amplasament punct de colectare

Amenajare punct de colectare

Societatea care administreaza punctul

de colectare Observatii

Calafat Str. Jiului, nr. 2

Suprafata: 100 mp Spatiu acoperit, împrejmuit,

suprafata impermeabila

Serviciul de salubritate din cadrul Primariei

Calafat Functional

Tabel 2.7-12 Puncte de colectare DEEE – orase cu peste 100.000 locuitori





Craiova Aleea Simnic, nr. 48

Suprafata: 171 mp Spatiu acoperit, platforma betonata, containere 4 mc

- Functional Nu detine autorizatie

Tabel 2.7-13 Puncte de colectare DEEE – orase cu peste 20.000 locuitori





Bailesti Soseua Galicea, nr. 8 (HCL 127/16.11.2005)

Suprafata: 1000 mp Platforma betonata,

containere -

Nu este functional. Nu detine

autorizatie. Desi activitatea a

fost scoasa la licitatie, aceasta nu a fost preluata de

nici un agent economic, urmand a se organiza o noua

licitatie. Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Dolj

În anul 2007, în judetul Dolj a solicitat si a fost autorizat pentru colectare DEEE 8 operatori economici prezentati in tabelul de mai jos.

Tabel 2.7-14 Operatori economici autorizati pentru colectarea DEEE

Nr. crt. Date de identificare Acte de reglementare a

activitatii Cod CAEN Cantitate colectata in 2007 (tone)




146

Nr. crt. Date de identificare Acte de reglementare a

activitatii Cod CAEN Cantitate colectata in 2007 (tone)

1 SC REMAT SA Craiova, str. Drumul Industriilor 7

Autorizatie de mediu nr.186R/13.07.2006 valabila pana la 28.02.2010

3710, 3720, 5157, 5020, 9002

9,317

2 SC ROBEXPERT SRL Craiova, str. Severinului 27

Autorizatie de mediu nr.136/07.05.2007 valabila pana la 07.05.2012

3710, 3720, 0

3 SC VASCOM SRL Craiova, str. Raului 222


3710, 3720, 5157 0

4 SC OLTMETAL SA Podari, str. Depozitului 15


3710, 3720, 5157, 9002 0

5 SC 3R SA Craiova, str. Rozelor 78


3710, 3720, 5157, 9002 6,482

6 SC MIRSANDO SERVICE SRL Craiova, str. Bicaz 10


3710 0

7 SC ADIDRAD COM SRL Craiova, str. Calea Severinului 48C


3710, 3720, 5020, 5157, 9002

0

8 SC ROMSOFT SA Craiova, b-dul Carol 6

Autorizatie de mediu nr.360/19.12.2007 valabila pana la 2012

9002 0

În ceea ce priveste tratarea DEEE, la nivelul judetului nu exista nicio astfel de instalatie.

Conform prevederilor HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, obiectivul de colectare a DEEE de la populatie pentru anul 2008 este de 4 kg/locuitor, ceea ce inseamna circa 2.863 tone. Pentru anul 2007 obiectivul de colectare a fost de 3 kg/locuitor (2.148 tone).

Conform datelor furnizate de AMP Dolj, in anul 2006 cantitatea colectata a fost de 1,3 tone. In anul 2007, cantitatea colectata de DEEE a fost de circa 15,8 tone, ceea ce reprezinta circa 0,7 % din tinta ce trebuie atinsa.

2.8 Sistemul de gestionare a deseurilor municipale 2.8.1 Colectare si transport deseuri municipale

Conform Legii 51/2006 modificata prin OUG 13/2008 a serviciilor comunitare de utilitati publice, gestiunea serviciilor de utilitati publice, implicit a serviciilor de salubrizare (colectare si transport deseuri) se poate realiza in doua moduri:




147

in mod direct – prin compartimente special infiintate in cadrul strcuturii autoritatilor publice locale;

prin delegarea serviciului (hotarari si contracte de delegare) – catre operatori economici licentiati.

Modul de realizare se stabiliste prin hotarare a autoritatilor administratiei publice, respectiv a asociatiilor de dezvoltare intercomunitara.

Deseurile menajere sunt colectate de catre operatorii din fiecare localitate, punctele de colectare fiind stabilite in functie de distanta si de accesul vehiculelor la acestea.

Frecventa colectarii variaza de la o localitate la alta, de tipul locuintei (este mai ridicata in cazul blocurilor decat in cazul locuintelor individuale) si depinde de serviciul contractat. Poate varia si de la un anotimp la altul.

In ceea ce priveste modul de colectare, in cazul blocurilor cu apartamente deseurile sunt colectate de la punctele de pre-colectare stabilite (adiacente blocurilor) si administrate de catre asociatiile de proprietari iar in cazul clocuintelor individuale colectarea se realizeaza din poarta in poarta.

In ceea ce priveste deseurile asimilabile si cele rezultate din servicii municipale (stradale, piete, gradini si parcuri) frecventa de colectare este stabilita in functie de necesitatile beneficiarului contractului.

Transportul deseurilor municipale, se realizeaza in marea parte a cazurilor de catre operatorii de salubritate care au realizat colectarea acestora.

Exista cazuri (mai ales in mediul rural) in care transportul deseurilor la amplasamentul unde are loc depozitarea se realizeaza de catre generator (persoana fizica), prin mijloace proprii.

In continuare sunt prezentati operatorii de salubritate care operau pe teritoriul judetului Dolj la nivelul anului 2007 . Incepand cu iulie 2007 s-a desfiintat punctul de lucru din Craiova a societatii SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA, punctul de lucru de la Filiasi devenind operatorul de salubritate al orasului Filiasi.

Tabel 2.8-1 Situatia centralizata a operatorilor de salubritate din judetul Dolj in anul 2007 Locuitori deserviti (nr.) Denumire operator

salubrizare Localitati deservite Mediul

urban Mediul rural

Forma de proprietate

Licenta ANRSC

Autorizatie de mediu

Serviciul Public de Salubritate Craiova

Craiova 134.000 - Publica de interes local

Licenta clasa I – DJ10462953, valabila pana la 17.08.2010

259R/ 01.10.2007 valabila pana la 22.09.2010

SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA – PL Craiova

Craiova 63.000 - Majoritar privat

Licenta clasa I – TM9112229, valabila pana la 08.12.2010

726/ 08.12.2005

Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public si Privat Bailesti

Bailesti 4.600 - Publica de interes local

- 225/03.08.2006 vizat 5001/2007

D.S.U.P. Calafat Calafat 14.010 - Publica de - -




148

interes localSC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA – PL Filiasi

Filiasi-Racari

6.665 200 Majoritar privat

Licenta clasa I – TM9112229, valabila pana la 08.12.2010

10/10.01. 2007 valabila pana la 10.01.2012

Directia de Servicii Comunitare Segarcea

Segarcea 1.700 - Publica de interes local

- 189/14.07. 2006 valabila pana la 14.07.2011

Sursa: date furnizate de Consiliul judetean

Din cei 5 operatori de salubritate care isi desfasoara activitatea in judetul Dolj, majoritatea (4) sunt servicii publice de interes local (nu au personalitate juridica si fac parte din structura autoritatilor publice locale), unul singur fiind ca forma de proprietate majoritar privat.

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

In tabelul de mai jos este prezentata evolutia populatiei deservite de servicii de salubrizare din judetul Dolj, in perioada 2001-2006.

Tabel 2.8-2 Populatia deservita de servicii de salubritate, 2001-2006 Numar locuitori 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total mediul urban 267.823 267.309 231.500 228.092 225.821 223.047 Craiova 246.000 245.600 205.300 202.700 200.700 197.822 Calafat 14.458 14.458 14.458 14.458 14.458 14.458 Bailesti 0 0 4.600 4.600 4.600 4.600 Filiasi 6.621 6.621 6.512 5.704 5.433 5.537 Segarcea 630 630 630 630 630 630 Total mediul rural 0 0 0 0 0 0 Sursa: date furnizate de Consiliul judetean

La calcularea gradului de acoperire cu servicii de salubritate trebuie mentionat ca in anul 2004 comunele Dabuleni si Bechet au fost transformate in orase. Locuitorii acestora nu au beneficiat de servicii de salubrizare nici dupa schimbarea statutului unitatilor administrativ teritoriale.

De asemenea, trebuie avuta in vedere existenta localitatilor periurbane care fac parte din sctructura administrativa a municipiilor si oraselor. Desi acestea sunt considerate ca fiind in mediul urban, gradul de asigurare cu utilitati a locuitorilor este minim. In cazul localitatilor din judetul Dolj, majoritatea covarsitoare a zonelor periurbane nu beneficiaza de servicii de salubritate.

Tabel 2.8-3 Evoluatia procentului populatiei deservite la nivel judetean 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Judet Locuitori deserviti (nr.) 267.823 267.309 231.500 228.092 225.831 223.047 Locuitori deserviti (%) 36,10 36,61 31,92 31,66 31,41 31,15 Mediul urban Locuitori deserviti (nr.) 267.823 267.309 231.500 228.092 225.831 223.047 Locuitori deserviti (%) 69,92 72,56 62,89 59,76 58,82 58,12 Mediul rural Locuitori deserviti (nr.) 0 0 0 0 0 0 Locuitori deserviti (%) 0 0 0 0 0 0 Sursa: date furnizate de Consiliul judetean




149

La nivelul anului 2006, populatia deservita cu servicii de salubritate reprezenta circa 31,2% din populatia totala a judetului. In mediul rural gradul de acoperire cu servicii este de 0% iar in mediul urban este de 58,12%. Practic in nici una din cele 104 comune ale judetului nu exista implementate servicii de colectare si transport a deseurilor municipale.

In ceea ce priveste gradul de acoperire a populatiei cu servicii de colectare separata, conform datelor furnizate de Consiliul judetean, acesta este nesemnificativ. La nivelul municipiului Craiova cantitatile colectate in perioada 2002 - 2006 au fost foarte reduse. Conform datelor furnizate de catre Serviciul Public de Salubrizare a municipiului Craiova, la nivelul localitatii, in anul 2007, nu s-au colectat separat deseuri decat ocazional in cei circa 160 de recipienti amplasati in acest scop.

Dotarea operatorilor de salubritate

In tabelele de mai jos este prezentata in mod centralizat, la nivelul intregului judet, dotarea operatorilor de salubritate pentru colectarea (separata si in amestec) si transportul in amestec a deseurilor muncipale. La nivelul anului 2007, colectarea separata a deseurilor se realizeaza doar in municipiul Craiova, la scara pilot.

Tabel 2.8-4Dotarea operatorilor salubritate – colectare separata a deseurilor municipale, 2007

Numar recipienti Operator Tip deseu colectat separat

Pubele (0,1-0,2 m3)

Eurocontainere (1,1-1,2 m3)

Volum total (m3)

Hartie 75 78 103,8 Serviciul Public de Salubritate Craiova PET 75 81 107,1 TOTAL 150 159 210,9

Sursa: date furnizate de catre operatorii de salubritate




150

Tabel 2.8-5 Dotare operatori salubritate – colectare deseuri municipale in amestec, 2007 Numar recipienti

Container Euro-container Pubele Operator salubritate

(4 m3) (15-24 m3) (0,24 m3) (1,1 m3) (7-10 m3) (18 m3) (0,1-0,2 m3)

Volum total (m3)

Capacitate specifica (m3/locuitor)

Serviciul Public de Salubritate Craiova 430 2 - 1.223 2 2 10.738 4.838,4 n.d SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA – PL Craiova

- - - 300 - - 8.500 2030 n.d

SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA – PL Filiasi

60 1.040 223,48 0,032


25 - - - - - - 100 n.d

D.S.U.P. Calafat 40 200 248 0,018 Directia de Servicii Comunitare Segarcea

11 - - - - - - 44 0,05

TOTAL 76 2 1.583 2 2 20.298 7483,48 0,033 (*uzate, utilizate timp de peste 30 ani)/ Sursa: date furnizate de catre operatorii de salubritate Tabel 2.8-6Dotare operatori salubritate – transport deseuri municipale in amestec, 2007

Tip mijloace transport Total mijloace de transport Operator salubritate Autocamioane basculante

Autogunoiere compactoare

Autotransportor containere

Tractoare cu remorca

Altele Numar Capacitate totala (m3)

Serviciul Public de Salubritate Craiova 3 19 3 25 150,3 SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA – PL Craiova

6 1 1 8

SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA – PL Filiasi

1 1 1 1 4 7.850


1 1 4

D.S.U.P. Calafat 1 1 2 4 21.760 Directia de Servicii Comunitare Segarcea

1 4 1 6 4.500

Sursa: date furnizate de catre operatorii de salubritate




151

In judetul Dolj nu exista statii de transfer aflate in functiune. Datele referitoare la statiile de transfer in curs de proiectare sunt prezentate in sectiunea 2.11.

Prestarea serviciului de salubrizare in localitatile deservite

In continuare sunt prezentate, pentru fiecare localitate deservita in parte, date referitoare la modul de colectare in amestec a deseurilor municipale si la gradul de acoperire a populatiei cu servicii de salubritate.

Municipiul Craiova

In prezent, in municipiul Craiova colectarea deseurilor menajere este asigurata de catre Serviciul Public de Salubritate, serviciu infiintat in anul 1995.

S.P. Salubritate presteaza activitati de colectare si transport a deseurilor menajere pentru 390 asociatii de locatari si proprietari, respectiv 169.789 persoane si 38.075 persoane care locuiesc la case.

Activitatea de colectatare si transport a deseurilor menajere este structurata pe trei sectoare. In municipiul Craiova exista 350 platforme de pre-colectare a deseurilor.

Frecventa de colectare a deseurilor menajere si asimilabile este urmatoarea:

sezonul cald (perioada 1 aprilie – 1 octombrie) – zilnic din zonele centrale si se la unitatile de alimentatie si cazare, piete agroalimentare, unitati sanitare cu paturi, institutii de invatamant si la cel mult 2 zile in celelalte cazuri;

sezonul rece (perioada 1 octombrie – 1 aprilie) – cel mult la 3 zile, cu conditia ca la punctele de pre-colectare sa fie asigurate conditii de depozitare potrivite pentru aceasta frecventa.

In cazul deseurilor stradale, frecventa de colectare este de cel putin o data la doua zile in sezonul cald si cel putin o data la trei zile in sezonul rece.

Sintetic, la nivelul municipiului Craiova, gradul de acoperire a populatie cu servicii de salubrizare la nivelul anului 2007, se apropie de 72%, din numarul total de locuitori de 289.547 fiind deserviti 207.651 locuitori. Trebuie precizat ca la calcularea numarului total de locuitori al municipiului au fost luati in considerare si locuitorii din zonele periurbane (satele Cernele, Cernele de Sus, Facai, Izvorul Rece, Mofleni, Popoveni, Rovine si Simnicul de Jos), si anume 11.085 locuitori.

Municipiul Bailesti

In municipiul Bailesti, la nivelul anului 2007, locuiesc un numar de 20.108 locuitori, spatiul locativ cuprinzand un numar de 2.300 apartamente repartizate in 150 scari, respectiv 10 asociatii de proprietari, in blocuri cu 2-3-4 etaje si circa 4.600 de gospodarii.

Activitatea de salubrizare este prestata de catre Serviciul Public de Administrare a Domeniului Punblic si Privat, serviciu infiintat in anul 2003 pe langa Consiliul local al municipiului.

In vederea colectarii si transportului deseurilor menajere se realizeaza 6 curse pe zi, pe 25 trasee de colectare. In localitate exista 18 platforme de pre-colectare.

Frecventa de colectare a deseurilor este de 2 ori/saptamana.

In ceea ce priveste gradul de acoperire a municipiului cu servicii de salubrizare, acesta este de circa 35%, din cei 20.108 locuitori doar 7.100 beneficiind de servicii de colectare si transport a




152

deseurilor menajere. In zona periurbana a municipiului (satul Balasan) numarul de locuitori este de 672.

Municipiul Calafat

Numarul de locuitori al municipiului Calafat in anul 2007 este de 18.322. Spatiul locativ cuprinde un numar de 3.234 de apartamente repartizate in 184 scari, in blocuri de 2-3-4 etaje si circa 3.544 gospodarii.

Directia Servicii de Utilitate Publica a fost infiintata la sfarsitul anului 2006, ca structura organizatorica in cadrul aparatului de specialitate al Primarului. DSUP Calafat este responsabila cu salubrizarea municipiului incepand cu ianuarie 2007.

Activitatea de colectare si transport a deseurilor este organizata pe 3 trasee de colectare si 2-3 curse/zi. In municipiul Calafat exista 25 platforme de pre-colectare a deseurilor.

Frecventa de colectare a deseurilor este variabila, in functie de locul de colectare, si anume:

in cazul blocurilor de locuinte – zilnic;

gospodarii individuale – saptamanal;

operatori economici cu profil de alimentatie publica – de 3 ori/saptamana;

alti operatori economici si institutii publice – saptamanal, in cazul in care beneficiarul nu solicita altfel.

Gradul de acoperire a localitatii cu servicii de salubrizare este de 55%, din cei 18.322 de locuitori 10.069 locuitori avand incheiate contracte de salubrizare. In zona periurbana a municipiului (satele Basarabi, Ciupercenii Vechi si Golenti) populatia este de 4.312 locuitori.

Orasul Filiasi

Numarul de locuitori al orasului Filiasi in anul 2007 este de 18.987. Spatiul locativ cuprinde un numar de 2.275 de apartamente repartizate in 142 scari, respectiv 5 asociatii de proprietari in blocuri de 2-3-4 etaje si circa 7.000 gospodarii.

Incepand cu luna iunie anul 2006, serviciul de salubritate a localitatii este prestata de SC RETIM ECOLOGIC SERVICE – Sucursala Filasi.

Frecventa colectarii difera in functie de sezon si de categoria producatorului de deseuri municipale, si anume:

zilnica – in cazul zonelor aglomerate si a unitatilor mari – cantine, restaurante, hoteluri, piete;

o data la maxim 2 zile in sezonul cald si o data la maxim 3 zile in sezonul rece – in cazul persoanelor fizice.

In oras exista 8 platforme de pre-colectare a deseurilor.

Gradul de acoperire a localitatii cu servicii de salubrizare este de 36%, din cei 18.987 de locuitori, 6.900 locuitori avand incheiate contracte de salubrizare, din care 200 locuitori sunt din zona periurbana – satul Racarii de Sus. In zona periurbana a municipiului (satele Almajel, Balta, Braniste, Fratostita, Racarii de Sus si Uscaci) populatia este de 5.263 locuitori.

Orasul Segarcea




153

Incepand cu anul 2008, serviciul de colectare si transport a deseurilor municipale este prestat de catre Serviciul de Salubrizare a orasului Segarcea, din cadrul Directiei pentru Servicii Comunitare Segarcea.

Pana in anul 2008 pentru prestarea serviciul de salubrizare a localitatii nu se incasau taxe sau tarife. In prezent, se desfasoara activitatea de realizarea a contractelor de salubrizare. Pana la acest moment au fost incheiate 27 de contracte cu operatori economici si 165 de contracte cu gospodarii individuale.

In orasul Segarcea, in anul 2007, sunt un numar de 8.257 locuitori. La nivelul localitatii sunt constituite numai doua asociatii de proprietari, majoritatea locuitorilor habitand in locuinte individuale (case).

Colectarea deseurilor se face din 5 puncte de precolectare, amplasate dupa cum urmeaza: piata centrala, cate unul la fiecare asociatie de proprietari, scoala si spitalul orasenesc.

Frecventa de colectare este de 2 ori/saptamana in sezonul cald si de 3 ori/saptamana in sezonul rece.

Momentan, doar circa 650 locuitori beneficiaza de servicii de salubritate, ceea ce inseamna un grad de acoperire de circa 13%.

2.8.2 Tratarea si valorificarea deseurilor

Sortarea deseurilor municipale

In prezent in judetul Dolj nu exista statii de sortare in functiune a deseurilor municipale.

Valorificarea deseurilor municipale

La nivelul judetului nu este implementat un sistem de colectare separata. Cantitatile de deseuri municipale valorificabile colectate sunt reduse.

Agentii economici tip REMAT achizitioneaza de la persoane juridice si fizice (nu neaparat autorizate, in cazul persoanelor fizice) deseuri reciclabile pe care le trateaza in vederea reciclarii (sortare, dezmembrare, maruntire, presare, balotare) si le trimit la unitatile de valorificare.

În continuare sunt prezentate datele de identificare ale principalelor unitati ce desfasoara activitati de colectare si tratare deseuri reciclabile, dotarile si capacitatile de prelucrare de care dispun, precum si date ale unitatilor ce desfasoara activitati de valorificare (reciclare) a acestor deseuri.

Tabel 2.8-7 Unitati de colectare si tratare a deseurilor în vederea reciclarii în judetul Dolj Denumire operator

economic Adresa Localizare Tip echipament

detinut Autorizatie de

mediu Tip deseu prelucrat

Cantitate deseuri tratate

SC REMAT SA

Drumul Industriilor

nr. 7 Craiova

Cantar Taiere-aparate de sudura Prese de balotat fier, hartie si PET Utilaje de transport

186R/2006 revizuita la 04.04.2008

-deseuri metalice -hartie, carton -anvelope uzate

13.100 t/an 1.300 t/an

80 t/an




154

Denumire operator





SC OLTMETAL

SA

str. Depozitului

nr. 15 Podari

utilaj incarcare-descarcare Presa de balotat aparat fotospectometru, contaminometru

222R/2007 133R/2007 revizuita la 31.01.2008 157/2007

revizuita la 31.01.2008

- deseuri metalice -hartie, carton -acumulatori uzati -mase plastice

33.040 t/an 2.800 t/an 100 t/an 20 t/an

SC ADIDRAD COM SRL

str. Calea severinului

nr.48C Craiova

utilaj incarcare-descarcare presa balotat aparat fotospectometru contaminometru cantar

73R/2005 revizuita la 19.12.2007

- deseuri metalice -hartie, carton -acumulatori uzati -mase plastice -cauciuc

53.000 t/an 1,5 t/an 700 t/an 15 t/an 500 t/an

SC 3R SA

Strada

Rozelor nr. 78

Craiova

utilaj incarcare-descarcare presa balotat aparat fotospectometru contaminometru

168R/2007

-deseuri metalice -hartie, carton -acumulatori uzati -mase plastice -cauciuc

12.300 t/an 200 t/an 60 t/an 20 t/an 12 t/an

SC VASCOM SRL

Str. Alexandria

nr. 2 Craiova

utilaj incarcare-descarcare aparate de debitat

130/2007 revizuita

12.02.2008

-deseuri metalice -mase plastice

176 t/luna 5 t/luna

SC NICMAR PROD COM

SRL

Str. Fagului nr.16 Craiova

utilaj incarcare-descarcare presa balotat

152/2007

-hartie, carton -mase plastice

50 t/luna

10 t/luna

SC COMAT SA

Str. Sararilor

nr. 31 Craiova

utilaj incarcare-descarcare presa balotat fotospectometru contaminometru

32R/2007

-deseuri metalice -hartie, carton -mase plastice

100 t/an

50 t/an

20 t/an

SC OLTPLAST COMPANY

SRL

Str. Toporasi nr.43 Craiova

presa de balotat moara macinat mase plastice

135R/2007 175/2007


100 t/an

500 t/an

SC BRIANNA SRL

str. Eliza Opran nr.

203 Craiova

utilaj incarcare-descarcare presa de balotat

170/2007 -hartie, carton 20 t/luna

SC ANCY PRODUCTIO

N SRL -

Simnicu de Sus, sat Cornetu

utilaj incarcare-descarcare presa pentru

150R/2007 -mase plastice 8 t/luna




155

Denumire operator





brichetare folie si plastic moara pentru maruntire aglomerator folie masina pentru extruderea foliei granulator

SC ILIGET IMPEX SRL

Str. Raului nr.313 Craiova


342/2006


16 t/luna

12,5 t/luna

SC FULGA PROD SRL

b-dul Carol I nr. 152 Craiova


374R/2006


35 t/luna

1 t/luna

SC PLASTIC SERVICE

IMPEX SRL - Ghindeni

utilaj incarcare-descarcare moara de maruntit plastic utilaj de granulare

58/2007


3 t/luna

20 t/luna

SC CIB PET SRL

str. Popoveni nr. 5 Craiova

utilaj incarcare-descarcare presa balotat moara de macinat

202/2007


50 t/an

300 t/an

SC MOVIPLAST

SRL

b-dul. Decebal nr.

39A Craiova

Instalatii de macinare, taiere, spalare si regenerare solvent regranulator

186R/2006 revizuita 04.04.2008

-deseuri metalice -harte, carton -mase plastice

13.100 t/an

1.300 t/an

80 t/an

Sursa: APM Dolj

Tabel 2.8-8 Unitati de valorificare a deseurilor existente în judetul Dolj

Numele companiei Locatia Autorizatie Deseuri procesate Cantitate deseuri valorificate (2007)

SC PLASTIC SERVICE IMPEX Ghindeni 58/2007 Maruntire si granulare deseuri

folie si PET 20 t/luna

SC ANCY PRODUCTION

SRL

Simnicu de Sus, sat Cornetu 150R/2007 Maruntire, granulare si

extrudare deseuri folie si PET 8 t/luna

SC MOVIPLAST SRL

Craiova b-dul Decebal nr.39A 268/2007 polietilena regranulata 112 t/an

Sursa: APM Dolj 2.8.3 Tratarea deşeurilor biodegradabile

Compostarea deseurilor




156

In judetul Dolj nu exista statii de compostare a deseurilor in functiune.

Tratarea mecano-biologica a deseurilor

In judetul Dolj nu exista statii de tratare mecano-biologica a deseurilor in functiune.

Tratarea termica a deseurilor

In judetul Dolj nu exista instalatii de tratare termica a deseurilor municipale nepericuloase.

Exista un incinerator pentru deseuri periculoase (SC GUARDIAN SRL Craiova). Cantitatea de deseuri periculoase incinerata in anul 2006 a fost de 28 tone.

2.8.4 Depozite existente

Deseurile municipale generate pe teritoriul judetului Dolj sunt eliminate, in prezent, prin depozitare. In mediul urban depozitarea se realizeaza atat in depozite conforme cat si in depozite neconforme de deseuri. In mediul rural, depozitarea se relizeaza in spatii lipsite de orice fel de amenjare in acest scop.

Depozite conforme din mediul urban

In judetul Dolj exista o singura faciliate pentru depozitarea deseurilor conforma - Depozit ecologic pentru deseuri solide urbane si industrial asimilabile, operabil inca de la inceputul anului 2006 (data punerii in functiune a primei celule – 31.03.2006).

Acesta a fost construit de catre SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL, in urma unui parteneriat public privat cu Consiliul local al Municipiului Craiova (care a pus la dispozitie terenul necesar). Ulterior, SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL a cedat partile sale sociale catre SC ECOSUD SRL, care opereaza si in prezent depozitul de deseuri.

Reglementarea activitatii din punct de vedere al protectiei mediului este realizata prin Autorizatia integrata de mediu nr. 4/2006 revizuita.

Suprafata initiala totala a depozitului a fost de 49,38 ha. In urma agrementului dintre Consiliul Local Craiova si operatorul depozitului au fost cedate 5 ha de pe raza acestei locatii in vederea realizarii viitoarelor statii de sortare si compostare din Craiova. In acest context suprafata destinata depozitarii se va reduce la 44, 38 ha, suficienta pentru construirea a cca. 33 celule de 1.2 ha fiecare. Capacitatea totala de depozitare pe urmatorii 30 de ani este estimata la cca. 6.6 mil m3, suficienta pentru a putea prelua deseurile reziduale de pe raza intregului judet.

In prezent se afla in exploatare celulele 2 si 3, cu o suprafata de 1,2 ha fiecare si cu o capacitate de depozitare de 200.000 m3 per celula. S-a prevazut ca aceste noi celule sa fie exploatate pe o perioada de 4 ani.

Tipurile si categoriile de deseuri acceptate la depzoitare sunt: deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat si deseuri nepericuloase de alta origine, care indeplinesc criteriile de acceptare stabilite prin Anexa nr. 3 a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor.

Conform datelor furnizate de catre operator, cantitatea de deseuri depozitata in anul 2006 a fost de 90.600 t, in anul 2007 aceasta crescand pana la 102.081 tone. Trebuie subliniat ca, pe langa deseurile municipale, mai sunt acceptate la depozitare si deseuri industriale nepericuloase.




157

Depozitul este proprietatea Consiliului local al municipiului Craiova, SC ECOSUD SRL fiind operatorul economic care il exploateaza si este autorizat in vederea deservirii unui numar de circa 420.000 locuitori (din municipiul Craiova si alte 32 de localitati din judetul Dolj). In prezent, se realizeaza depozitarea deseurilor municipale generate doar pe teritoriul municipiului Craiova.Inca de la data inceperii exploatarii, s-a realizat cantarirea deseurile depozitate. Acest aspect este foarte important din punct de vedere al calcularii indicilor de generare si colectare a deseurilor municipale.

Data estimata de inchidere a depozitului este 2046. Practic, depozitul are capacitatea necesara in vederea preluarii deseurilor din intreg judetul, pe toata perioada planificarii (2007-2037).

Depozite neconforme din mediul urban

La nivelul judetului exista in prezent 4 depozite neconforme de clasa b, aferente localitatilor urbane care au sistat sau urmeaza a sista activitatea de depozitare conform calendarului de conformare pentru depozitele de deseuri existente conform HG 349/2005 (Bailesti 1, Calafat, Filiasi si Segarcea - Transilvania). Pe langa acestea au mai fost identificate 6 spatii de depozitare neautorizate*, asimilabile spatiilor de depozitare din mediul rural, care vor sista depozitarea la 16 iulie 2009 conform HG 349/2005.

Conform discutiilor purtate intre autoritatilor publice locale detinatoare ale depozitelor neconforme si spatiilor de depozitare neconforme si APM Dolj s-a hatarat inchiderea acestora pana in anul 2011

In tabelul de mai jos sunt prezentate date generale despre depozitele de deseuri neconforme si spatiile de depozitare neautorizate.

Tabel 2.8-9 Depozite deseuri neconforme, 2007 Denumire depozit/localitate

Data incepere/sistare a activitatii cf. HG 349/2005

Data propusa pentru inchidere

Suprafata proiectata (ha)

Capacitate proiectata (m3)

Capacitate disponibila 2006 (m3)

Bailesti 1 1970/2008 2011 9,5 650.000 1.000.000 Bailesti 2* 2001/2009 2011 0.95 - 17.000 Calafat 1960/2010 2011 3 150.000 - Filiasi 1985/2017 2011 2,3 70.000 - Segarcea : 1965/2015 2011 2,3 46.000 16.000 Florica* 1965/2009 2011 0,5 10.000 5.000 Unirea* 1965/2009 2011 0,5 10.000 5.000 Transilania 1965/2015 2011 1 20.000 5.000 D.Viilor* 1965/2009 2011 0,3 6.000 1.000 Bechet* -/2009 2011 - - - Dabuleni* -/2009 2011 - - -

Sursa: APM Dolj si Consiliul judetean

Aceste depozite/spatii de depozitare neautorizate nu au sistem de colectare a emisiilor (levigat si gaze rezultate de la biodegradarea deseurilor) si, unele dintre ele, nu sunt nici macar imprejmuite. La construirea lor nu s-a tinut cont de necesitatea impermeabilizarii fundului si peretilor. De asemenea, nu se realizeaza acoperirea zilnica a stratului de deseuri cu materiale inerte.




158

In tabelul de mai jos se prezinta evolutia cantitatilor de deseuri depozitate pe depozitele conforme si neconforme, in perioada 2003-2007.

Tabel 2.8-10 Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate Cantitate depozitata (t/an) Denumire

depozit/localitate 2003 2004 2005 2006 2007 Mofleni/Craiova 173.276 170.000 119.821 90.600 102.081 Bailesti 1 4.000 400 318 1.124 1.852 Calafat 4.500 4.500 2.012 31.300 18.441 Filiasi 4.321 3.360 2.912 2.856 3.938 Segarcea 19.605 19.875 19.620 1.314 1.360

0 50.000 100.000 150.000 200.000 250.000

2003

2004

2005

2006

2007

Cantitati depozitate (tone)

Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate s-a realizat pentru cantitatea totala de deseuri depozitata, care cuprinde pe langa deseurile municipale, si deseurile din constructii si demolari si deseurile industriale nepericuloase. Cu exceptia depozitului controlat de la Mofleni (intrat in functiune in 2006), cantitatile precizate sunt estimate in functie de numarul de containere transportate si cantitatea de deseuri medie din fiecare tip de container.

Spatii de depozitare a deseurilor din mediul rural

In cadrul proiectului, in perioada mai-iunie 2008 s-a realizat un proces de evaluare a spatiilor de depozitare a deseurilor din mediul rural. Astfel, pentru fiecare locatie in parte au fost masurati, respectiv estimati urmatorii parametrii:

tipul terenului (plat, valurit, cariera) pe care s-a realizat depozitarea deseurilor;

tipul drumului care asigura accesul la spatiul de depozitare si caracteristicile acestuia (pavaj, latime, greutate admisibila);

distanta pana la drumul principal;

suprafata totala a spatiului de depozitare;

grosimea medie si maxima a stratului de deseuri;




159

distanta fata de ape de suprafata, canale, foraje etc.;

categoriile de deseuri depozitate (menajere, constructii si demolari, periculoase, biodegradabile);

tipul solului existent;

solutia de inchidere propusa (inchiderea pe amplasament sau colectarea deseurilor, transportul la cel mai apropiat depozit si refacerea terenului afectat)

volumul de deseuri (existent la data evaluarii si la nivelul lunii iunie 2009 – atunci cand se presupune a fi realizate operatiile de inchidere);

volumul materialului de acoperire necesar.

In urma evaluarii realizate, la nivelul judetului Dolj au fost identificate 374 spatii de depozitare a deseurilor in mediul rural, ocupand o suprafata totala de circa 170 ha, cu un volum de deseuri depozitate de aproximativ 300.000 m3.

In majoritatea situatiilor, categoriile de deseuri depozitate sunt deseuri menajere, deseuri rezultate din activitatile de constructii si demolari si deseuri biodegradabile (rezultate din gradini).

Figura 2.8-1 Categorii deseuri depozitate

5

195

3

182

1

deseuri verzi

deseuri menajere, deseuri verzi

deseuri menajere

deseuri menajere, deseuri verzi, deseuri constructii si demolari

deseuri menajere, deseuri verzi, deseuri constructii si demolari, deseuri periculoase

La capitolul Anexe este prezentat un tabel cu toate spatiile de depozitare identificate si caracteristicile acestora.

Toate depozitele neconforme si spatiile de depozitare neautorizate din mediul urban cat si locatiile din mediul rural vor fi inchise pana in anul 2011 in cadrul lucrarilor de constructii ce se vor efectua in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013. Inchiderile se vor realiza conforn prevederilor Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare.

In cadrul sectiunii 5.2.10.1 sunt prezentate in detaliu modalitatile de inchidere pentru depozite municipale neconforme.




160

2.9 Tarife si costuri pentru gestionarea deşeurilor Prezentul capitol are scopul de a furniza informaţii cu privire la situaţia trecută şi prezentă privind structura tarifelor şi a costurilor înregistrate de operatorii de salubritate.

Două aspecte sunt importante de menţionat. În primul rând, tarifele de salubritate se calculează în mod unitar, la nivelul întregii ţări, potrivit unei metodologii comune elaborate de ANRSC.

În al doilea rând, în judeţul Dolj nu există subvenţii pentru operatorii de salubritate nici de la bugetul central nici de la bugetele locale (judeţean, municipal, orăşenesc sau comunal). Sistemele de gestiune a deşeurilor se finanţează doar prin tarifele plătite de abonaţi.

2.9.1 Cadrul legal şi metodologia de calcul a tarifelor pentru serviciile de salubritate practicate in Romania – Februarie 2008

A. Cadrul legal. Metodologia de calcul a serviciilor de salubritate are la bază următorul cadru legal:

Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006

Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006

Ordinul Presedintelui ANRSC nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor

In sfera serviciilor de salubritate se includ urmatoarele servicii:

precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim special;

sortarea deşeurilor municipale;

organizarea prelucrării, neutralizarii şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor;

depozitarea controlată a deşeurilor municipale;

înfiinţarea depozitelor de deşeuri şi administrarea acestora;

maturatul, spalatul, stropirea şi întreţinerea căilor publice;

curatarea şi transportul zapezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de inghet;

colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora unităţilor de ecarisaj;

colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deşeuri de echipamente electrice şi electronice etc.);

colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din gospodăriile populaţiei;

colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări;

dezinsectia, dezinfectia şi deratizarea.




161

Operatorul care prestează mai multe tipuri de activităţi sau mai multe servicii va tine evidente distincte pe fiecare activitate sau tip de serviciu, având contabilitate separată pentru fiecare tip de activitate, serviciu şi localitate de operare.

In sfera de cuprindere a Planului Director (Master Plan) sunt cuprinse numai activitatile a-e si i-k.

In conformitate cu Legea 101 / 2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, art. 25:

„ Finanţarea cheltuielilor de funcţionare, reabilitare şi dezvoltare a serviciului de salubrizare şi a cheltuielilor de investiţii pentru realizarea infrastructurii aferente acestuia se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind finanţele publice locale, în ceea ce priveşte iniţierea, fundamentarea, promovarea şi aprobarea investiţiilor publice, a principiilor prevăzute la art. 43 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, precum şi a următoarelor principii:

a) recuperarea integrala prin tarife, taxe speciale sau subvenţii de la bugetul local a costurilor de operare şi a investiţiilor pentru înfiinţarea, reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de salubrizare;

b) menţinerea echilibrului contractual.”

B. Calculul tarifelor

Pentru asigurarea finanţării serviciului de salubrizare, utilizatorii achită contravaloarea serviciului de salubrizare prin:

tarife, în cazul prestaţiilor de care beneficiază individual, pe baza de contract de prestare a serviciului de salubrizare;

taxe speciale, în cazul prestaţiilor efectuate în beneficiul întregii comunităţi locale;

taxe speciale, în cazul prestaţiilor de care beneficiaza individual fără contract.

Cuantumul şi regimul tarifelor şi taxelor speciale se stabilesc, se ajusteaza sau se modifica de către autorităţile administraţiei publice locale, potrivit prevederilor legale în vigoare. Structura şi nivelul tarifelor şi taxelor speciale vor fi stabilite astfel încât:

sa acopere costul efectiv al prestării serviciului de salubrizare;

sa acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi exploatare a serviciului de salubrizare;

sa incurajeze investiţiile de capital;

sa respecte şi sa asigure autonomia financiară a operatorului.

Tarifele trebuie să asigure atât viabilitatea economică a operatorilor prestatori ai activităţilor specifice serviciului de salubrizare a localităţilor, cât şi protejarea intereselor utilizatorilor.

Aprobarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se face de către autoritatea administraţiei publice locale implicate, cu respectarea cerinţelor şi criteriilor din normele metodologice.

Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se fundamentează pe baza cheltuielilor de producţie, exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a costurilor de protecţie a mediului, a costurilor de securitate şi sănătate în muncă, a costurilor care derivă din contractul de




162

delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a cheltuielilor financiare şi includ o cotă pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi o cotă de profit. Cota de dezvoltare aprobată de autorităţile administraţiei publice locale va fi determinată pe baza unor studii tehnico-economice, din care să rezulte oportunitatea, valoarea şi termenul de recuperare a investiţiei, precum şi creşterea calităţii serviciului de salubrizare. autorităţile administraţiei publice locale implicate. Sumele încasate, corespunzătoare cotei de dezvoltare, se constituie într-un cont distinct, iar fondul rezultat va fi utilizat cu avizul autorităţilor administraţiei publice locale implicate, numai pentru dezvoltarea infrastructurii sistemului public. La fundamentarea tarifului, operatorul depozitului de deşeuri este obligat să îşi constituie un fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere.

In serviciile de salubritate se utilizează doua tipuri de tarife:

pentru populatie: pe persoana pe luna; acestea sunt propuse spre aprobare cu TVA inclus;

pentru firme: pe kg pe luna;.

Activităţile de salubrizare care diferă substanţial de la o perioadă la alta se vor dimensiona pe total valoare. Valoarea activităţii se va fundamenta pe baza elementelor de cheltuieli. Formula de calcul va fi:

V = C(t) + p, unde:

V - valoarea activităţii aferentă perioadei;

C(t) - cheltuieli totale;

p - profitul.

Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se determină de către operatori, luând în calcul numai acele cheltuieli care sunt specifice activităţii respective. Operatorul care prestează mai multe tipuri de activităţi sau mai multe servicii trebuie sa tina evidente distincte pe fiecare activitate sau tip de serviciu, având contabilitate separată pentru fiecare tip de activitate, serviciu şi localitate de operare.

Fundamentarea cheltuielilor aferente fiecărei activităţi în parte se face pe baza consumurilor normate de combustibil, lubrifianţi, materii prime şi materiale, utilităţi, respectiv energie, apă şi/sau gaze în scop tehnologic şi a preţurilor acestora în vigoare, a cheltuielilor cu munca vie, precum şi a celorlalte elemente de cheltuieli necesare prestării activităţii respective.

La stabilirea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se au în vedere mai multe elemente de cheltuieli (vezi Anexa 2.9.1):

În cazul în care operatorul desfăşoară şi alte activităţi, cota de cheltuieli indirecte, precum şi cota din cheltuielile generale ale societăţii se vor repartiza pe fiecare element de cheltuieli, proporţional cu ponderea acestui element în total cheltuieli. Pentru aceste cheltuieli se precizează cheia de repartizare a acestora pe fiecare activitate.

Pentru cheltuielile cu reparaţiile care depăşesc 10% din cheltuielile materiale se va prezenta fişa de fundamentare a acestora.




163

Pentru cheltuielile cu munca vie se va prezenta o fişă de fundamentare a nivelurilor cuprinse în tarifele propuse, care să cuprindă totalitatea cheltuielilor cu munca vie - salarii directe, indirecte, sporuri etc., pe categorii de personal, în concordanţă cu organigrama aprobată.

Stabilirea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se face potrivit formulei:

Unde:

T - tariful;

V - venitul programat al activităţii respective, la nivelul anului;

Q - cantitatea programată în unităţi de măsură specifice, la nivelul anului în care se face propunerea

Veniturile determinate în baza consumurilor normate sunt stabilite în condiţii normale de prestare a serviciilor. În situaţia în care prestarea serviciilor se face în condiţii deosebite, respectiv execuţia lucrărilor pe drumuri în pantă, drumuri înguste, carosabil în care sunt parcate autovehicule, rezultă o creştere a normelor de consum care conduce la creşterea cheltuielilor de exploatare.

Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se pot ajusta, cu aprobarea autorităţii administraţiei publice locale, la solicitarea operatorilor, în raport cu evoluţia parametrului de ajustare, în baza cererilor de ajustare, însoţite de documentaţia de fundamentare a tarifelor, pe elemente de cheltuieli.

Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare pot fi modificate în următoarele situaţii:

• la modificarea majoră a costurilor, determinată de punerea în funcţiune a unor utilaje pentru îmbunătăţirea calitativă a serviciilor publice de salubrizare şi numai după intrarea în exploatare a acestora;

• pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a costurilor sau a cantităţilor ori la modificarea condiţiilor de prestare a activităţii, care determină modificarea costurilor cu o influenţă mai mare de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv;

• la modificările determinate de prevederile legislative care conduc la creşterea cheltuielilor de protecţie a mediului şi de securitate şi sănătate în muncă.

C. Închiderea depozitelor

La fundamentarea tarifului, operatorul depozitului de deşeuri este obligat să îşi constituie un fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere.

QVT =




164

Potrivit Hotărârii14 de Guvern nr. 349 din 21/04/2005 privind depozitarea deşeurilor, solicitantul unei autorizaţii de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare, conform legislaţiei în vigoare, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie. Această garanţie va fi menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi urmărire postînchidere a depozitului.

Astfel, potrivit Articolului 12, operatorul depozitului este obligat sa îşi constituie un fond pentru închiderea si urmărirea post închidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri si urmărirea acestuia post închidere.

Fondul astfel constituit se păstrează într-un cont purtător de dobânda deschis la o bancă comercială, cu excepţia cazului în care operatorul depozitului are calitatea de instituţie publica si fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie si contabilitate publica în a cărei raza acesta îşi are sediul fiscal. Dobânda obţinuta constituie sursă suplimentară de alimentare a fondului.

Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea si urmărirea post închidere a depozitului si se realizează prin eşalonarea anuala a acestei sume, astfel:

din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcţiune a depozitului unde se realizează depozitarea deşeurilor pentru terţa persoana;

cota-parte anuala din suma stabili ta prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizează eliminarea proprii lor deşeuri.

Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul se stabileşte iniţial prin proiect si se recalculează la cel mult 3 ani în vederea asigurării sumei stabilite la alin. (3) a HG 349/2005.

Fondul se alimentează trimestrial, după finalizarea încasărilor contravalorii operaţiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toata perioada exploatării depozitului; aceste sume sunt previzionate.

Consumul fondului se face pe baza situaţiilor de lucrări care se întocmesc o data cu realizarea lucrări lor, la închiderea depozitului sau a unei parţi a depozitului. Operatorul utilizează fondurile previzionate constituite în acest scop pe baza situaţiilor de lucrări justificative.

Fondul astfel constituit nu se include la masa credală în caz de lichidare judiciara, el urmând sa fie folosit numai în scopul pentru care a fost constituit .

Controlul alimentarii şi utilizării fondului se realizează de către autorităţile competente ale administraţiei publice locale pentru finanţe publice, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Autorităţile administraţiei publice locale asigură transparenţa informaţiei privind costul depozitarii deşeurilor şi al implicaţiilor realizării depozitului de deşeuri.

14 Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 394 din 10/05/2005, Publicat în 10/05/2005., Intrare in vigoare: 09/06/2005




165

2.9.2 Nivelul tarifelor şi operatorii din judeţul Dolj

a. Nivelul tarifelor

În judeţul Dolj există cinci operatori de salubrizare, dintre care doi operatori autorizaţi, după cum urmează:

• Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova;

• Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Calafat;

• Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public al Municipiului Băileşti;

• Direcţia de Servicii Comunitare Segarcea;

• S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. – Punct de lucru Filiaşi.

Situaţia operatorilor din judeţul Dolj este ilustrată în tabelul următor. În anul 2007, la nivelul judeţului Dolj, erau înregistraţi la serviciile de salubritate un număr total de 226.495 abonaţi, din care 225.295 abonati, reprezentând 99,47% sunt din mediul urban şi doar 1.200 abonati, reprezentând 0,53% se regăsesc în mediul rural.

În mediu urban se colectează deşeurile menajere în şapte municipii şi oraşe.din totalul populaţiei urbane de 382.108 locuitori, 58,96% sunt abonaţii unui serviciu de salubritate. Cel mai mare centru urban este municipiul Craiova care cumulează 91,68% din totalul abonaţilor şi generează cele mai mari cantităţi (82,5% din totalul cantităţii colectate in 2006 – sursa APM Craiova). Tarifele pentru persoane fizice variază de la 1,225 lei/pers/lună în oraşul Segarcea la 2,64 lei/pers/lună în municipiul Craiova (la un curs de schimb de 3,7 lei/€ aceasta înseamnă 0,33 - 0,71 €/pers/lună, adică sub 1 €/pers/lună). În Craiova, tarifele pentru salubritate sunt de aprox. 2 ori mai mari decât în Segarcea.


Gradul de încasare a facturilor este diferit în cele şapte municipii şi oraşe. Astfel cel mai ridicat grad de încasare se înregistreazî în municipiul Craiova (80%) şi oraşul Segarcea (80%). În municipiul Băileşti, gradul de încasare a facturilor de la populaţie nu depaşeşte 50%, cel mai scăzut nivel de colectare înregistrat.

În mediul rural nu există operatori salubrizare. Nu se realizează o colectare sistematică a deşeurilor în mediul rural în judeţul Dolj. Excepţie o constituie comuna Simnicu de Sus, unde există un contract pentru transportul deşeurilor, colectarea efectuându-se cu ajutorul persoanelor beneficiare ale Legii 416/2001 (venitul minim garantat). Un număr de 1200 persoane sunt abonate la acest serviciu, din totalul de 4217 locuitori ai comunei. Pentru acest serviciu se încasează o taxă locală de 3 RON/lună pentru fiecare persoană fizică şi 5 RON/lună pentru fiecare persoană juridică. Gradul de încasare a facturilor este de 100%.

Există preocupare pentru realizarea unor sisteme de management al deşeurilor în mediul rural. Astfel sunt în curs de implementare o serie de proiecte, cu co-finanţare Phare, ce vizează 11




166

comune din cele 104 ale judeţului, urmând să deservească 41678 persoane, adică 12,63% din populaţia rurală a judeţului, respectiv 5,85% din populaţia judeţului. Aceste comune sunt: Poiana Mare, Cetate, Goicea, Giurgiţa, Măceşu de Jos, Măceşu de Sus, Catane, Bîrca, Cârna, Gighera, Bistreţ.

Modul de facturare pentru serviciul de salubritate în judeţul Dolj, în mediul urban, aplică principiul „poluatorul plăteşte” pentru abonaţii firme, prin facturarea şi încasarea pe baza volumelor colectate (tarife pe mc). Putem considera că pentru abonaţii casnici se aplică principiul „utilizatorul plăteşte”, prin taxarea pe persoană şi lună, în funcţie de o cantitate de deşeuri produsă estimată (un fel de „pauşal”). Pentru mediul rural nu poate fi trasă nici o concluzie, cît timp acest serviciu este prestat intr-o proporţie foarte mică.

Modul în care este facturat serviciul şi sunt încasate facturile pentru serviciul de salubrizare are mare importanţă pentru proiectele viitoare.

Potrivit Regulamentul CE, proiectele care generează15 venituri sunt considerate acele proiecte care încasează venituri direct de la utilizatori. În cazul în care proiectele nu generează venituri atunci grantul UE este maxim. În cazul în care avem de-a face cu un proiect generator de venituri, grantul UE se diminuează cu valoarea veniturilor încasate (valori actualizate pe perioada de viaţă a obiectivului).

Articolul16 55(2) al regulamentului menţionat stipulează că nivelul cheltuielilor eligibile NU trebuie să depăşească valoarea investiţiei minus valoarea veniturilor nete obţinute pe durata de referinţă. Este util de notat că în cazul proiectelor care NU obţin venituri directe o astfel de restricţie nu se aplică.

Fondul de închidere al depozitelor.

În prezent, în judeţul Dolj funcţionează următoarele depozite:

A. Depozitul conform pentru deşeuri municipale nepericuloase Craiova (Mofleni);

B. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Filiaşi (an de sistare a depozitarii si închiderii 2011);

C. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Segarcea – Transilvania (an de sistare a depozitarii si închiderii 2011);

D. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Calafat (an de închidere sistare a depozitarii 2010 si inchiderea in 2011);

15 COUNCIL REGULATION (EC) No 1083/2006 of 11 July 2006, laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund and repealing Regulation (EC) No 1260/1999 CHAPTER II Article 55. Revenue-generating projects 1. For the purposes of this Regulation, a revenue-generating project means any operation involving an investment in infrastructure the use of which is subject to charges borne directly by users or any operation involving the sale or rent of land or buildings or any other provision of services against payment. 16 Art. 55 (2) Eligible expenditure on revenue-generating projects shall NOT exceed the current value of the investment cost less the current value of the net revenue from the investment over a specific reference period for: (a) investments in infrastructure; or (b) other projects where it is possible to objectively estimate the revenues in advance




167

E. Depozitul neautorizat de la Bailesti – 2 (an de închidere sistare a depozitarii 2009 si inchiderea in 2011)

F. Depozitul neautorizat de la Bechet (an de închidere sistare a depozitarii 2009 si inchiderea in 2011)

G. Depozitul neautorizat de la Dabuleni (an de închidere sistare a depozitarii 2009 si inchiderea in 2011)

Nu sunt deţinute date privind constituirea fondului pentru închidere în cazul depozitelor neconforme. În Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor (ian. 2008) sunt prevăzute costuri investiţionale pentru închiderea acestora, ca şi pentru închiderea celorlalte depozite neconforme din mediul rural, fără a se preciza sursa şi cuprecizarea că în perioada 2007 – 2013 se vor închide doar două depozite urbane.

In aceste conditii, se prevad a fi inchise prin proiectul propus spre finantare din POS Mediu urmatoarele depozite:

a) in mediul urban:

- depozite neconforme clasa B: Filiasi, Calafat, Băilesti 1, Segarcea – Transilvania;

- depozite neautorizate: Băilesti 2, Segarcea-Unirea, Bechet, Dăbuleni.

b) in mediul rural, circa 374 depozite neautorizate identificate.

În cazul depozitului Craiova, acesta este operat de către SC ECOSUD SRL Bucureşti (Contract de Asociere cu Consiliul Local al Municipiului Craiova). Acest operator constituie fond pentru inchiderea depozitului, din care va fi finantata aceasta inchidere, celula cu celula, pe masura umplerii acestora. Operatorul SC ECOSUD SRL constituie, deasemenea, fond pentru moniorizare post inchidere, in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Tabel 2.9-1 Nivelul tarifelor şi operatorii de salubritate din judeţul Dolj, 2007 Nr. Abonaţi Municipiul/

Oraşul/comuna din judeţul Dolj

Populatie (nr.

locuitori) (nr.) %

Tariful pt. persoane

Lei/pers/luna (cu TVA)

Tariful pt. firme

Lei / kg/ luna

Gradul de încasare a

facturilor (%) (la persoane fizice)

Total mediu URBAN, din care:

382108 225295 58,96 %

Municipiul Craiova

299429 207.651 69,35% 2,64 29,62 RON/mc inclusiv TVA

80%

Municipiul Băileşti

19992 300 22,5% 1,90 31,22 RON / mc, inclusiv TVA

50%

Municipiul Calafat

18258 10.069 55,15%1

71.87%2 1,58 la blocuri 1,98 la case

19,79 RON / mc inclusiv TVA

75,26%

Oraşul Bechet 3963 - % - - Oraşul Dăbuleni 13256 - % - -




168

Nr. Abonaţi Municipiul/ Oraşul/comuna din judeţul Dolj

Populatie (nr.

locuitori) (nr.) %

Tariful pt. persoane

Lei/pers/luna (cu TVA)

Tariful pt. firme

Lei / kg/ luna

Gradul de încasare a

facturilor (%) (la persoane fizice)

Oraşul Filiaşi 18944 6.965 37% 2,56 32,13 RON / mc inclusiv TVA

65%

Oraşul Segarcea 8266 310 3,75% 1,225 36,60 RON / mc inclusiv TVA

80%

Total mediu RURAL, din care:

330079 1200 0,36%

Comuna Simnicu de Sus3

4217 1.200 28,45% 3 Taxă 5 RON / lună 100%

1 Reprezintă Municipiul Calafat şi satele aparţinătoare 2 Reprezintă numai Municipiul Calafat fără satele aparţinătoare 3 este o taxă locală pentru transportul deşeurilor; pentru încărcare se foloseşte munca în folosul societăţii depusă de către persoanele beneficiare ale Legii 416/2001 privind venitul minim garantat Sursa: Date de la CJ Dolj şi din răspunsurile la chestionarele trimise în localităţi, 2008; formularele MUN si TRAT

b. Structura costurilor Structura costurilor operatorilor de salubritate a fost analizată pentru operatori DEŢINUŢI de Consilii Locale pentru care se dispun cele mai recente date (Tabelul 2.9.2). Deoarece dintre aceştia numai Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova are licenţă, au fost analizate datele provenite de la S.P Salubritate Craiova.

Tabel 2.9-2 Date privind costurile operatorilor publici de salubritate din judeţul Dolj, (anul 2007)17

Preţ unitar / MC Preţ unitar / pers/lună Elemente

lei % lei %

Costuri directe

Costuri materiale* 2,399058784 13.35% 0,218914114 13.35%Cheltuieli cu munca vie**

5,123282695

28.51%

0,467499545

28.51%Intreţinere curentă

1,549564498

8.62%

0,141397760

8.62%Reparaţii 0,711434350 3.96% 0,064918384 3.96%Amortizare 2,080133655 11.57% 0,189812196 11.57%Total costuri directe 11,863,473,982 66.01% 1,082541999 66.01%

Cheltuieli de secţie

1,366124505

7.60%

0,124658861

7.60%Cheltuieli de administraţie

3,107430647

17.29%

0,283553047

17.29%

17 Sursa: Adresa S.P. Salubritate nr. 2722/31.03.2008




169

Profit (10%) 1,634775429 9.10% 0,149173258 9.10%TOTAL 17,971804563 100 1,639927165 100

*include şi costurile aferente vehiculelor de transport (motorină, ulei, baterii acumulatori, anvelope etc.)

** include salarii directe şi costurile sociale aferente acestora, în conformitate cu prevederile legale

Modalitatea de determinare a costurilor pe mc, respectiv pe persoană este următoarea: este realizată o fişă de calcul pentru fiecare tip de utilaj, determinându-se un preţ unitar, fără TVA, pe Mc producţie realizătă cu acel utilaj. Calculându-se o medie ponderată a producţiei realizată pe tipuri de utilaje – consumuri specifice – productivităţi, se obţin datele din tabelul de mai sus. Cheile de repartiţie pentru cheltuielile de secţie (indirecte) şi pentru cele de administraţie au fost determinate de operator.

După cum se poate observa, ponderea cea mai mare în cheltuielile operatorului o constituie manopera directă (28,51%), urmată de cheltuielile de administraţie (17,29).

c. Deficienţe

Din punctul de vedere al tarifării se pot face următoarele observaţii:

a. Tarifarea abonaţilor casnici se face pe persoană şi lună, nu pe cantitatea de deşeuri generată; această modalitate nu este în conformitate cu principiul poluatorul plăteşte; soluţia ar fi tarifarea la cantitatea de deşeuri colectată pentru a se crea stimulentul de reducere a cantităţilor de deşeuri generate. Din lipsa infrastructurii necesare pentru cântărirea deşeurilor acest lucru nu este posibil;

b. Tarifarea firmelor respectă principiul poluatorul plăteşte fiind luată în calcul cantitatea de deşeuri generată;

c. În mediul rural, utilizarea muncii în folosul societăţii, prestată de beneficiarii Legii 416/2001, nu este „contabilizată” în costurile serviciului de salubrizare, pentru a fi inclusă în taxă / tarif, ceea ce contravine principiului recuperării integrale a costurilor;

d. Disponibilitatea datelor privind tarifele este o altă problemă. Autorii prezentului studiu nu au dispus de o bază de date privind tarifele practicate de operatori.

d. Recomandări pentru îmbunătăţire

a. Practicarea de tarife proporţionale cu cantităţile de deşeuri generate în cazul persoanelor fizice;

b. Folosirea de unităţi de măsură unificate pentru tarifarea persoanelor juridice;

c. Este nevoie de crearea unei baze de date a operatorilor locali şi ai tarifelor practicate, populaţiei deservite etc.

2.10 Proiecte privind gestionarea deseurilor aflate in curs de implementare

In aceasta sectiune sunt prezentate proiectele de gestionare a deseurilor, aflate in diferite stadii de implementare. In prezent in judetul Dolj se afla in diferite etape de implementare 5 proiecte de gestionare a deseurilor, finantate din fonduri PHARE CES.




170

Tabel 2.10-1 Proiecte existente privind gestionarea deseurilor Nr. crt.

Date despre proiect

1. Numele Aplicantului Consiliul local al Municipiului Bailesti

Titlul proiectului Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare si transport deseuri la nivelul Municipiului Bailesti, judetul Dolj

Beneficiarii proiectului Municipiul Bailesti

Populatie deservita : 14.360 locuitori Obiective:

reamenajarea celor 10 platforme de pre-colectare existente care deservesc blocurile de locuinte din oras;

achizitionarea a 40 de euro-containere cu capacitatea de 1,1 m3; achizitionarea a 2 autogunoiere compactoare echipata cu dispozitiv pentru descarcat europubele

de 120-140 l, eurocontainere de 1,1 m3 si containere de 4 m3; informarea populatiei asupra activitatilor si rezultatului proiectului.

Dotari: autogunoiera compactoare 2 buc. eurocontainere de 1,1 m3 68 buc. 18 platforme de pre-colectare autogunoiera compactoare 1 buc. europubele de 240 l 5.600 buc. cosuri stradale de 55 l 1.000 buc

Observatii: - nu face parte din proiect satul Balasan cu o populatie de 620 locuitori, respectiv 70 gospodarii - platformele de pre-colectare realizate vor deservi populatia de la blocuri si doar o parte din

institutii (de ex. nu au fost prevazute platforme pentru spital, policlinica, judecatorie etc.) 2. Numele Aplicantului

Consiliul local Cetate Titlul proiectului

ECO-SISTEM Cetate – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor municipale

Beneficiarii proiectului Comuna Cetate


Implementarea unui sistem de gestionare integrata a deseurilor, care cuprinde colectarea separata si transferul catre depozit si compostarea la sursa a deseurilor biodegradabile, prin:

- achizitionarea a 3.438 de europubele (colectare separata), 22 containere si 1.851 recipienti pentru procesul de compostare la sursa;

- construire statie transfer; - achizitionare utilaje statie de transfer (semiremorca compactoare, cap tractor, incarcator

frontal pentru manipulara deseurilor in statie); - achizitionare autocamion cu incarcare in spate si 2 autogunoiere; - constructie statie de compost; - achizitionare utilaje statie de compost (utilaj macinare deseuri, utilaj aerare si incarcator

frontal); - instruirea personalului care va opera sistemul.

Dotari: autogunoiera compactoare 2 buc.




171

pubele 0,12 m3 3.438 buc. containere zincate 1,1 m3 44 buc. recipienti speciali compost 1.851 buc. platforma betonata 1 buc. utilaj de aerare compost 1 buc. utilaj de macinare compost 1 buc. utilaj de manipulare compost 1 buc. semiremorca autocompactoare 72 m3 1 buc. cap tractor pentru semiremorca 1 buc. tocator 1 buc. incarcator frontal 1 buc.

3. Numele Aplicantului

Consiliul local Poiana Mare Titlul proiectului

Gestionarea deseurilor menajere, colectare, selectare, transport si inchiderea depozitelor de deseuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare, judetul Dolj

Beneficiarii proiectului Comuna Poiana Mare


Implementarea unui sistem de gestionare a deseurilor municipale generate pe teritoriul comunei prin: - construirea a 13 platforme pentru pre-colectarea separata a deseurilor menajere; - achizitionarea a 4.000 europubele, cu capacitatea de 120 l, pentru colectarea separata a

deseurilor la sursa (gospodarii); - achizitionarea a 44 containere (1,1 m3) – colectare deseuri la gospodarii; - achizitionare 4 autogunoiere; - instruirea personalului care va administra sistemul; - realizarea unei campanii de informatizare si constientizare a publicului tinta.

Dotari: - autogunoiera compactoare 3 buc. - containere de 1,1 m3 44 buc. - europubele de 120 l 3.810 buc. - platforma de pre-colectare in curs de realizare

Observatii: - aplicantul considera insuficiente cele 3 autogunoiere compactoare si solicita achizitionararea inca a uneia pentru transportul deseurilor de la platforma de pre-colectare la depozitul de la Mofleni

4. Numele Aplicantului Asociatia primariilor din sudul Olteniei - APSO

Titlul proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare selectiva si amenajarea statiei de transfer in comuna Goicea, judetul Dolj

Beneficiarii proiectului Comunele Goicea, Giurgita, Macesu de Sus, Macesul de Jos, Carna, Barca, Bistret, Ghighera si Catane

Populatie deservita : 28.335 locuitori Obiective

Implementarea unui sistem de gestionare a deseurilor municipale generate pe teritoriul asociatiei intercomunitare prin:

- construirea unei statii de sortare si transfer cu o capacitate maxima de 52 tone/zi; - construirea unui numar de platforme pentru pre-colectarea separata a deseurilor menajere; - achizitionarea a 300 europubele, 100 containere si 101.024 saci menajeri pentru colectarea

separata a deseurilor reciclabile;




172

- achizitionare a 2 autogunoiere si 1 autospeciala pentru transportul containerelor autocompactoare;

- instruirea personalului care va administra sistemul; - realizarea unei campanii de informatizare si constientizare a publicului tinta.

Dotari: - incarcator frontal cu cupa 1 buc. - motostivuitor cu furca frontala 1 buc. - perforator PET-uri 1 buc. - presa de balotat – 1 buc. - utiliaj pentru maruntirea deseurilor 1 buc. - statie de epurare monobloc 1 buc. - separator de hidrocarburi 1 buc. - presa stationara pentru compactare 1 buc. - transportor cu banda pentru alimentare 1 buc. - transportor cu banda pentru sortare 1 buc. - container pentru stocarea deseurilor periculoase 2 buc. - container pentru stocarea deseurilor din metal si sticla 2 buc - autospeciala pentru colectarea deseurilor 14 m3 1 buc. - autospeciala pentru colectarea deseurilor 8 m3 1 buc. - autospeciala tip platforma 1 buc. - eurocontainere cu volum de 1,1 m3 100 buc. - europubele cu capacitate de 120 l 300 buc. - saci menajeri cu capacitate de 60 l 101.024 buc. - radiatoare electrice 2.000 W 5 buc.

5. Numele Aplicantului Consiliul local Urzicuta

Titlul proiectului Sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere solide in comuna Urzicuta

Beneficiarii proiectului Comuna Urzicuta


- creşterea capacităţii autorităţilor publice locale din comuna Urzicuţa, judeţul Dolj, pentru aplicarea sistemelor durabile privind gestionarea deşeurilor solide, in vederea conformării cu cerinţele reglementărilor naţionale şi europene in domeniu;

- realizarea infrastructurii specifice colectării şi trasportului şi deşeurilor menajere solide - pregătirea personalului de exploatare a investiţiei şi implicarea societăţii locale, civile şi de

afaceri, in practica colectării selective a deşeurilor şi respectatea principiilor de mediu curat - organizarea activităţii de colectare a deşeurilor menajere, obiectiv stabilit ca urmare a

reglementărilor legate de protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor menajere generate, care trebuie să conducă la controlul poluării cu deşeuri solide pe teritoriul comunei Urzicuţa

Dotari: - autogunoiera compactoare 12 m3 1 buc. - europubele capacitate 120 l 1.000 buc. - eurocontainere 1,1 m3 12 buc. - saci de plastic menajeri 24.000 buc.

Observatii: - conform declaratiilor beneficiarului, eurocontainerele acopera necesarul numai pentru primarie, o scoala, o gradinita si targul din comuna; ar mai fi necesare inca 30 eurcontainere pentru dotarea agentilor economici generatori de deseuri de pe raza comunei




173

Figura 2.10-1 Proiecte existente privind gestionarea deseurilor 2.11 Suficienta datelor Informatiile si documentele privind cadrul institutional si organizarea serviciilor de salubrizare (hotarari de consiliu, regulamente salubrizare, contracte prestari servicii etc.) au fost puse la dispozitia consultantului de catre Consiliul Judetean Dolj.

Deoarece fluxul informational in ceea ce priveste gestionarea deseurilor municipale se bazeaza pe estimari cantitative realizate de catre operatorii de salubrizare, datele brute disponibile in raportarile oficiale au un grad redus de credibilitate.

Exceptie face municipiul Craiova in cazul caruia deseurile colectate si depozitate sunt cantarite. Confirmarea acestui fapt este realizata de evolutia cantitatilor de deseuri municipale colectate in Craiova dupa punerea in functiune a depozitului nou de la Mofleni.

In ceea ce priveste deseurile generate si necolectate, singurele informatii disponibile au fost cele din documentele de planificare existente (planurile regional si judetean de gestionare a deseurilor).

Nu au fost disponibile informatii privind compozitia deseurilor in mediu urban si rural.

Nu exista un sistem informational privind generarea si gestionarea deseurilor din constructii si demolari. Intrucat operatiile de demolare sunt efectuate de operatori economici specializati, cea




174

mai mare parte a acestor deseuri nu sunt raportate. Cantitatile colectate si raportate de operatorii de salubritate in cadrul anchetei statistice anuale sunt foarte reduse.

Nu exista nici un fel de date privind colectarea si gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale.

Referitor la deseurile rezultate in urma procesului de epurare a apelor uzate menajere, nu sunt disponibile pana in prezent date privind punerea in functiune a viitoarelor capacitati de epurare si estimarea cantitatilor de deseuri produse.

2.12 Concluzii

La nivelul judetului Dolj in anul 2007 a fost colectata o cantitate de 105.684 tone deseuri municipale. Cantitate totala estimata de deseuri generate si necolectate este de 99.465 tone, din care 54.339 tone in mediul urban.

In ceea ce priveste acoperirea cu servicii de salubritate a locuitorilor judetului, diferenta dintre mediul urban si mediul rural este foarte mare. Astfel, din cei 383.630 locuitori din spatiul urban la nivelul anului 2007 au fost deserviti doar 232.370 locuitori, reprezentand un procent de 60,57%.

Locuitorii din zonele periurbane (21.322) nu beneficiaza de servicii de salubrizare. In mediul rural (104 localitati, 332.237 locuitori) nu exista implementate servicii de colectare si transport a deseurilor municipale.

In prezent exista doar 5 hotarari de consiliu local privind infiintarea si/sau atribuirea serviciilor de salubrizare (Craiova, Calafat, Bailesti, Filiasi si Segarcea).

Din cei cinci operatori de salubritate care deservesc localitatile urbane din judet, doar unul este reprezentat de un operator economic privat (SC RETIM ECOLOGIC SERVICE – la Filiasi), restul fiind servicii ale administratiei publice locale, cu/fara personalitate juridica, cu/fara gestiune proprie.

In ceea ce priveste gradul de conformitate in cazul serviciilor de salubrizare implementate, din cei 5 operatori doar 2 detin licenta ANRSC. Marea parte a operatorilor detin autorizatie in ceea ce priveste protectia mediului.

O caracteristica generala a serviciilor de precolectare si transport este insuficienta dotarilor, inclusiv in municipiul Craiova. De exemplu, capacitatea specifica de colectare este de 0,025 m3/locuitor.

Referitor la colectarea separata, nu se poate vorbi despre acumularea unei experiente in acest domeniu. Au fost unele incercari doar la nivelul municipiului Craiova.

In perioada 2002-2006 (cand serviciul de salubrizare al municipiului era impartit intre 2 operatori) au fost colectate separat doar deseuri de hartie si carton. Cea mai mare parte a cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate separat si valorificate provine de la agentii economici. In anul 2007 in municipiul Craiova nu s-au mai colectat separat deseuri reciclabile.

Nu exista implementat un sistem de colectare separata in cazul deseurilor voluminoase si a deseurilor periculoase din deseurile municipale. Doar deseurile de echipamente electrice si electronice se colecteaza separat.




175

Nu sunt implementate facilitati privind transferul, sortarea, compostarea, tratarea mecano-biologica si incinerarea deseurilor municipale.

In ceea ce priveste eliminarea, cea mai mare cantitate de deseuri colectata (din municipiul Craiova) este eliminata pe un depozit conform. Deseurile municipale colectate din restul localitatilor urbane sunt eliminate pe depozite neconforme, care vor fi inchise etapizat pana in 2017.

Toate spatiile de depozitare a deseurilor din mediul rural sunt neconforme. Modalitatea de inchidere a acestora se va alege in functie de cantitatea de deseuri depozitata si de distanta fata de depozitele existente din mediul urban.

In judet nu exista localitati izolate care sa necesite amenajarea unor depozite proprii.

Sistemul de epurare a apelor uzate de tip urban are o extindere limitata. Astfel, cantitatea de deseuri rezultata este redusa.

In ceea ce priveste deseurile din constructii si demolari, majoritatea primariilor din mediul urban au indicat spatii de depozitare a acestora. La nivelul judetului exista capacitati de tratare a acestora in vederea valorificarii.

In vederea stabilirii unei baze reale de plecare pentru realizarea prognozei privind generarea deseurilor a fost estimata o cantitate totala generata de deseuri municipale la nivelul judetului care este de 236.091 tone din care 54.339 tone in mediul rural.

Avand in vedere cele de mai sus se poate afirma ca functionarea sistemului existent de gestionare a deseurilor nu duce la atingerea obiectivelor si tintelor care revin judetului Dolj in ceea ce priveste gestionarea deseurilor. Mai mult decat atat, gradul de conformitate a acestuia cu practicile de protectie a mediului este redus.

CAPITOLUL 3 Proiectii


Master Plan „Sistem Integrat de Gestionare a deşeurilor - Judetul Dolj” 176

3. PROIECTII 3.1 Rezumat Acest capitol prezintă proiecţia socio-economică, precum şi proiecţia deşeurilor municipale şi a debitelor specific de deşeuri generate (deşeuri municipale biodegradabile, deşeuri din ambalaje, deşeuri municipale periculoase, deşeuri voluminoase, deşeuri din construcţii şi demolări şi nămoluri de la staţiile de tratare a apelor municipal uzate).

La calcularea proiecţiei de deşeuri municipale s-a luat în considerare o creştere anuală de 0.8 %, în conformitate cu prevederile PRMD pentru Regiunea 4 şi Metodologia de Elaborare a Planului Regional şi Judeţean pentru Managementul Deşeurilor.

Referitor la proiecţia compoziţiei deşeurilor municipale, s-a considerat că din deşeurile menajere cantitatea absolută de deşeuri biodegradabile în zone urbane va rămâne constantă, în timp ce în cazul altor fracţii cantitatea va creşte. În zonele rurale, cantitatea absolută de deşeuri biodegradabile este încă redusă. Astfel, o creştere anuală de 0,4 % este admisă.

Pentru deşeurile din ambalaje, pentru următorii ani, se estimează o creştere mai mare decăt cea a deşeurilor menajere, şi anume din 2009 o creştere anuală de 7 %, pentru perioada 2010-2013 o creştere anuală de 5 %, după care creşterea se va reduce treptat.

Cantităţile de namoluri rezultate din resulted from staţiile din tratare a apelor municipal uzate vor vreşte semnificativ până la sfârsitul perioadei planificate datorită creşterii numărului de locuitori conectaţi la sistemele de canalizare.

3.2 Metodologie si estimari 3.2.1 Metodologie si estimari referitoare la creşterea economică în România în

perioada 2008-2038

Pentru realizarea proiecţiilor referitoare la evoluţia principalilor indicatori macroeconomici s-a adoptat o metodologie şi ipoteze de lucru determinate de datele statistice disponibile. Astfel, pentru perioada 2008-2013 se va face apel la proiecţiile realizate în cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză referitoare la dinamica unor indicatori cum sunt ritmul de creştere al produsului intern brut, ritmul de creştere a preţurilor de consum şi ritmul de creştere al câştigului mediu salarial.

În cadrul proiecţiilor care vor fi efectuate în continuare se vor avea în vedere trei variante privind evoluţia indicatorilor menţionaţi anterior şi anume: a) varianta optimistă, b) varianta de echilibru, c) varianta pesimistă.

În varianta optimistă se vor avea în vedere pentru perioda 2008-2013 proiecţiile realizate de Comisia Naţională de Prognoză pentru produsul intern brut, câştigul mediu salarial, şi dinamica preţurilor de consum.

Pentru perioada 2014-2020 se vor avea în vedere consideraţiile arătate în literatura de specialitate referitoare la ritmul normal de creştere economică în ţările dezvoltate şi la ritmul de convergenţă (de reducere a decalajelor pentru ţările rămase în urmă din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economică). De regulă, se apreciază că ritmul natural de creştere al unei ţări cu economie de piaţă consolidată este de 3% pe an. Mărimea ritmului de convergenţă este apreciată de specialişti ca fiind de 2%. Se va avea în vedere o creştere mai rapidă a câştigurilor salariale şi implicit a veniturilor populaţiei în raport cu dinamica PIB. În ceea ce priveşte rata inflaţiei se va




porni de la premisa că România va adopta moneda EURO la orizontul anului 2014, ceea ce va face ca în condiţii normale creşterea anuală a preţurilor de consum şi valoarea deflatorului PIB să fie 2,5%.

Pentru perioada 2021-2038 se va adopta ipoteza reducerii cu 0,5% a ritmului de convergenţă. Totodată, se are în vedere un ritm al consumului egal cu cel al creşterii produsului intern brut. Se prevede o rată a deflatorului produsului intern brut şi un ritm mediu anual de creştere a preţurilor de consum de 3%.

În cazul variantei de echilibru, se are în vedere, în raport cu ipoteza optimistă, o reducere cu 2% a ritmului de creştere a produsului intern brut şi a câştigului salarial mediu real şi o crştere a ratei inflaţiei cu 2%. În acest fel, în mod practic, dinamica în termeni nominali a produsului intern brut şi a câştigului salarial mediu va fi practic identică în varianta optimistă şi cea medie.

În cazul variantei pesimiste se are în vedere, în raport cu varianta medie, o reducere cu 1% a ritmului de creştere a produsului intern brut şi a câştigului mediu salarial, pe de o parte şi menţinerea ritmului inflaţiei la cotele arătate în varianta de echilibru.

3.2.2 Metodologie şi estimări privind creşterea economica în Dolj

Pentru realizarea proiecţiilor referitoare la evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai judeţului Dolj au fost adoptate o metodologie şi ipoteze de lucru determinate de datele statistice disponibile. La fel ca şi pe plan naţional, se vor elabora trei variante respectiv optimistă, medie şi pesimistă şi vor fi similare cu aceasta din punct de vedere metodologic.

Astfel, în varianta optimistă pentru perioada 2008-2010 se va face apel la proiecţiile realizate în cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză referitoare la dinamica la nivel judeţean a produsului intern brut şi câştigul mediu salarial. Indicii preţurilor de consum vor fi cei utilizaţi la proiecţia referitoare la evoluţia economică la nivel naţional. Pentru perioada 2011-2013 se va avea în vedere menţinerea constantă a ritmului de creştere a Produsului Intern Brut şi a câştigului mediu salarial din anul 2010. Se va avea în vedere o creştere mai rapidă a câştigurilor salariale şi implicit a veniturilor populaţiei în raport cu dinamica PIB. În ceea ce priveşte rata inflaţiei se va adopta nivelul anticipat pe ansamblul României.

În varianta optimistă şi în varianta de echilibru pentru perioada 2014-2020 se va adopta ipoteza potrivit căreia la nivel judeţean ritmul de creştere al Produsului Intern Brut va fi cu 1% mai mic decât cel proiectat la nivel naţional, în timp ce pentru intervalul 2021-2038, ritmul de creştere economică la nivel judeţean va fi egal cu cel înregistrat la nivel naţional. În varianta pesimistă ritmul de creştere a produsului intern brut la nivel judeţean va fi egal cu cel înregistrat pe ansamblul întregii economii. Se va avea în vedere o rată anuală a inflaţiei egală cu cea prognozată la nivel naţional.

3.2.3 Metodologie şi estimări referitoare la proiecţia generarii de deşeuri municipale

Proiecţia deşeurilor municipale pentru perioada planificată reprezintă baza pentru calculul capacităţii facilităţilor de management al deşeurilor necesare stabilirii unui system integrat de management al deşeurilor.

În general, pentru calculul proiecţiei generării de deşeuri municipale, s-a folosit Metodologia pentru Elaborarea Planurilor Regionale şi Judeţene de Management al Deşeurilor aprobată prin ordinal




ministrului mediului şi dezvoltării durabile no. 951 / 6 Iunie 2007. Această Metodologie descrie metoda determinării proiecţiei deşeurilor municipale atât la nivel regional cât şi judeţean.

În plus faţă de prevederile Metodologiei, s-au folosit estimările Consultantului, în special pentru tipurile de deşeuri care nu fac obiectul Metodologiei, şi anume deşeuri municipal periculoase şi deşeuri cu volum mare.

Figura 3.2-1 prezinta sintetic principalele estimări folosite pentru calculul generării deşeurilor municipale (inclusiv deşeurile municipale biodegradabile, deşeurile municipale periculoase şi deşeurile voluminoase) şi deşeurile de ambalaje.




Figura 3.2-1 Metodologie şi estimări referitoare la prioiecţia deşeurilor municipale Proiecţia generării de deşeuri municipale

Calculul proiecţiei generării de deşeuri municipale se realizează pornind de la cantităţile estiţinând cont de variaţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale.

Metodologie pentru Elaborarea Planurilor Regionale şi Judeţene De Management al Deşeurilor

- Indicatori de generare a deşeurilor pentru for 2007: 0,93 kg/locuitor x zi in zone urbane şi 0,41 kg/locuitor x zi in zone urbane

- Indicator de creştere anuală a tuturor tipurilor de deşeuri municipale: 0, 8 %

Estimări ale Consultantului

Proiecţia generării deşeurilor municipale

Proiectia generării deseurilor

biodegradabile municipale

• Metodologie pentru Elaborarea Planurilor Regionale şi Judeţene de Management al Deşeurilor

• RWMP Regiunea 7

S-au luat în considerare datele referitoare la cantitatea curentă de deşeuri biodegradabile dintr-o gospodărie ce au fost furnizate de PRMD. Proiecţia generării de deşeuri biodegradabile s-a făcut pe baza proiecţiei compoziţiei deţeurilor menajere şi considerând-o ca fiind constantă, pe durata perioadei de planificare, compoziţia celorlalte tipuri de deşeuri

Proiectia generării deseurilor din

ambalaje Metodologie pentru Elaborarea Planurilor Regionale şi Judeţene de Management al Deşeurilor

Cantitatea generată în 2006 la nivel naţional este considerată ca referinţă datorită faptului că acestea au fost ultimele date disponibile

Proiecţia generării deşeurilor municipale periculoase

- Incepând cu 2011, în zon rurală, pe lângă deşeurile menajere şi similare, se vor colecta deşeuri din parcuri şi grădini şi din pieţe

- Se consideră că în 2011, deşeurile din

parcuri şi grădini vor reprezenta 1 % din cantitatea de deşeuri menajere, iar deşeurile din pieţe vor reprezenta 2 %

Metodologie pentru Elaborarea Planurilor Regionale şi Judeţene de Management al Deşeurilor

Indicatorii de generare daţi în Metodologie (2,5 kg/loc x an în zona urbană şi 1,5 kg/loc x an în zona rurală) rămân constante pe întreaga perioada planificată.

Estimări ale Consultantului

Proiecţia deşeurilor

voluminoase

Indicatorii de generare cresc până în 2021 când ajung la valoarea de 15 kg/loc x an în zona urbană şi 3 kg/loc x an în zona rurală, după care rămân constanţi până în 2038

METODOLOGIE PRESUPUNERI




Conform prevederilor Metodologiei pentru Elaborarea Planurilor Regionale şi Judeţene de Management al Deşeurilor şi PRMD pentru Regiunea 4, se consideră că indicatorul generării anuale de deşeuri municipale creşte cu 0.8 %. Această creştere se aplică tuturor tipurilor de deşeuri municipale.

Pentru 2007, se consideră că indicatorul generării de deşeuri menajere este de 0.93 kg/locuitor x zi în zona urbană şi de 0.41 kg/locuitor x zi în zona rurală. Aceste valori sunt determinate începând de la valorile anului 2003 considerate în planurile regionale (0.9 kg/locuitor x zi în zona urbană şi 0.4 kg/locuitor x zi în zona rurală) şi considerând creşterea anuală de 0.8 %.

Pentru a dimensiona staţiile de transfer şi alte facilităţi de management al deşeurilor, se solicit executarea proiecţiei generării atât în total (la nivel de judeţ, total urban şi rural) cât şi pe fiecare localitate urbană pe baza datelor estimate în Capitolul 2.

La determinarea proiecţiei generării de deşeuri în zone rurale s-a luat în considerare că începând din 2011, când se estimează că sistemul de management al deşeurilor va fi implementat, se va executa şi colectarea deşeurilor din parcuri şi grădini precum şi a deşeurilor din pieţe. Proiecţia pentru întreaga perioadă planificată s-a facut considerând o creştere anuală de 0.8 %, şi pentru 2011 s-a considerat că deşeurile din parcuri şi grădini reprezintă 1 % din cantitatea de deşeuri menajere colectate iar deşeurile din pieţe reprezintă 2 % din respective categorie.

Proiecţia generării de deşeuri din ambalaje

Proiecţia generării de deşeuri din ambalaje este realizată pe baza Metodologiei de Elaborare a Planurilor de management Judeţean al Deşeurilor, aprobată prin Ordinul Minister Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/ 6 Iunie 2007. Calculul proiecţiei se bazează pe datele referitoare la cantităţile de deşeuri din ambalaje estimate a fi generate la nivel judeţean în 2006.

Datorită faptului că în present nu se realizează colectarea deşeurilor rezultate din ambalaje, cantităţile generate pot fi estimate doar pe baza datelor referitoare la cantităţile de deşeuri din ambalaje introduse pe piaţă, aceste date fiind relevante doar la nivel naţional. Conform Metodologiei, pe baza cantităţilor estimate la nivel naţional, cantităţile generate la nivel regional sunt estimate, pe baza cheltuililor populaţiei pentru cumpărarea de alimente şi băutura, bunuri ne-alimentare şi servicii. Distribuţia pe judeţ a cantităţii de deşeuri din ambalaje generate în regiune se realizează în funcţie de totalul veniturilor baneşti.

Pentru perioada 2007-2013, s-a folosit aceeaşi creştere a indicatorilor generării deşeurilor din ambalaje ca şi în PRMD pentru Regiunea 4 Sud-Vest, şi apoi s-a considerat o creştere mai mică, începând cu 2017 creşterea anuală fiind de 1 %.

Proiecţia generării de deşeuri municipale periculoase

Proiecţia generării de deşeuri municipale periculoase se calculează pe baza indicatorilor de generare din prevederile Metodologiei pentru Elaborarea Planurilor Regionale şi Judeţene de Management al Deşeurilor şi al proiecţiei populaţiei. Deoarece indicatorii menţionaţi reprezintă o medie Europeană curentă se consideră că acestea rămân constante pe întreaga perioadă planificată.

Proiecţia generării de deşeuri voluminoase




În ceea ce priveşte deşeurile voluminoase, proiecţia se realizează pe baza indicatorilor de generare şi a proiecţiei populaţiei. Pentru aceste tipuri de deşeuri nu există în present informaţii referitoare la indicatorii de generare, accestea nefiind colectate în prezent. Mai mult, nici PRMD şi nici Metodologiei pentru Elaborarea Planurilor Regionale şi Judeţene de Management al Deşeurilor nu se referă la indicatorii de generare a deşeurilor voluminoase.

3.3 Proiecţii Socio-Economice 3.3.1 Concepţie si tendinţe macroeconomice si prognoze

3.3.1.1 Tendinţe macroeconomice pe plan naţional

Conform prognozei elaborate în primăvara anului 2008 de Comisia Naţională de Prognoză a României, pentru perioada 2008-2010 se prevede continuarea creşterii PIB în ritmuri anuale cuprinse între 5,7% şi 6,5% (Tabelul 3.3.1).

Tabel 3.3-1 Evoluţii prognozate ale unor indicatori macroeconomici, în România, în perioada 2008-2013

Modificări procentuale anuale Indicele de evoluţie 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Varianta optimistă PIB 6,5 6,1 5,8 5,8 5,7 5,7 Indicele mediu preţuri de consum 5,7 4,0 3,3 3,0 2,6 2.3 Câştigul salarial mediu real 7,0 6,3 5,3 5,2 5,5 5,6 Varianta de echilibru PIB 4,5 4,1 3,8 3,8 3,7 3,7 Indicele mediu preţuri de consum 7,7 6,0 5,3 5,0 4,6 4,3 Câştigul salarial mediu real 5,0 4,3 3,3 3,2 3,5 3,6 Varianta pesimistă PIB 3,5 3,1 2,8 2,8 2,8 2,8 Indicele mediu preţuri de consum 7,7 6,0 5,3 5,0 4,6 4,3 Câştigul salarial mediu real 4,0 3,3 2,3 2,2 2,5 2,6 Sursa: Prognoza de primăvară 2008 a CNP (Anexa 3.3.1) pentru anii 2008-2010 şi consideraţii proprii pentru 2011-2013

Din prognoza menţionată anterior se observă că în ipoteza optimistă se anticipează o creştere susţinută (de peste 5%) a PIB. Pentru perioada 2014-2020 se are în vedere un ritm mediu anual de creştere a PIB de 5%, având în vedere ipotezele avansate anterior. Pentru perioada 2021-2038 se poate adopta ipoteza unui ritm de creştere al PIB, de 4,5%, deoarece avem în vedere o reducere a ritmului de convergenţă de la 2% la 1,5%. De asemenea, se are în vedere un ritm de creştere al consumului privat egal cu cel al produsului intern brut.

În varianta de echilibru, în perioada 2014-2020, ritmul de creştere a produsului intern brut va fi de 3,0% iar în perioada 2021-2038 de 2,5%.

În ipoteza pesimistă, în intervalul 2014-2020, ritmul mediu anual de creştere a produsului intern brut va fi de 2% în timp ce în intervalul 2021-2038 ritmul de creştere a respectivului indicator va fi de 1,5%.

În Tabelul 3.3.2 sunt sintetizate modificările anuale ale PIB şi ale preţurilor de consum în perioada 2013-2038 în ipoteza optimistă, de echilibru şi, respectiv, ipoteza pesimistă.

Tabel 3.3-2 Ritmurile anuale de creştere a produsului intern brut şi a preţurilor de consum în România în perioada 2014-2038

- % - Perioada 2014-2020 2021-2038




Varianta optimistă Podusul intern brut 5,0 4,5 Preţuri de consum 2,5 3,0 Varianta de echilibru Podusul intern brut 3,0 2,5 Preţuri de consum 4,5 5,0 Varianta pesimistă Podusul intern brut 2,0 1,5 Preţuri de consum 4,5 5,0

Sursa: estimări proprii

3.3.1.2 Tendinţe ale economiei judeţului Dolj

Conform proiecţiilor elaborate de Comisia Naţională de Prognoză a României pentru perioada 2008-2010, în judeţul Dolj ritmul de creştere a Produsului Intern Brut va fi de 5,9-6,0%. Respectiva tendinţă a fost reţinută ca variantă optimistă a proiecţiei în cadrul acestui studiu. În varianta de echilibru şi în varianta pesimistă se are în vedere o scădere cu 2% a ritmului de creştere a Produsului Intern brut şi o majorare cu 2% a ratei inflaţiei (Tabelul 3.3.3).

Tabel 3.3-3 Evoluţii prognozate ale unor indicatori macroeconomici, în judeţul Dolj, în perioada 2008-2010

Modificări procentuale anuale Anul 2008 2009 2010

Varianta optimistă PIB 6,0 5,9 5,9 Indice mediu preţuri de consum 5,7 4,0 3,3 Câştigul salarial mediu 13,7 11,0 8,2 Varianta de echilibru PIB 4,0 3,9 3,9 Indice mediu preţuri de consum 7,7 6,0 5,3 Câştigul salarial mediu 11,7 9,0 6,2 Varianta pesimistă PIB 4,0 3,9 3,9 Indice mediu preţuri de consum 7,7 6,0 5,3 Câştigul salarial mediu 11,7 9,0 6,2

Sursa: estimări proprii pe baza datelor de la CNP, Prognoza pe judeţe 2007, www.cnp.ro

În perioada 2011-2013 ritmul de creştere al PIB va fi de 5,9%, în varianta optimistă, de 3,9% în varianta de echilibru şi de 2,9% în varianta pesimistă. Pentru perioada 2014-2020, în varianta optimistă, ritmul mediu anual de creştere a PIB va fi de 4,9%, având în vedere ipotezele avansate anterior, iar pentru perioada 2021-2038 se poate adopta ipoteza unui ritm de creştere a PIB de 4,5%.

În varianta de echilibru ritmul anual de creştere a produsului intern brut va fi de 2,9% în perioada 2014-2020 şi de 2,5% în perioada 2021-2038.

În varianta pesimistă ritmul anual de creştere a produsului intern brut va fi de 2,0% în perioada 2014-2020 şi de 1,5% în perioada 2021-2038.

În Tabelul 3.3.4. sunt sintetizate modificările anuale ale PIB şi ale preţurilor de consum în perioada 2013-2038.

Tabel 3.3-4 Proiecţii ale ritmurilor anuale de creştere a produsului intern brut şi ale preţurilor de consum în judeţul Dolj în perioada 2014-2038

% Perioada 2014-2020 2021-2038

Varianta optimistă




Produsul intern brut 4,9 4,5 Preţuri de consum 2,5 3,0 Varianta de echilibru Produsul intern brut 2,9 2,5 Preţuri de consum 4,5 5,0 Varianta pesimistă Produsul intern brut 2,0 1,5 Preţuri de consum 4,5 5,0

Sursa: estimări proprii pe baza datelor de la www.cnp.ro

3.3.2 Proiecţii demografice

I. Evoluţia populaţiei în România

Potrivit studiului18 elaborat de Centrul de Cercetari Demografice Vladimir Trebici, între 1992 şi 2002 populaţia României a scăzut cu 1,1 milioane de locuitori. Evoluţia descendentă nu este surprinzătoare, toate informaţiile asupra mişcării naturale şi migratorii de după 1989 definind un declin demografic bine instalat. Elementul neaşteptat este dimensiunea scăderii şi, mai ales, contribuţia pe care a avut-o o componentă nouă şi puţin cunoscută statistic, până acum, a migraţiei externe - românii aflaţi în străinătate şi care nu au fost înregistraţi la recensământ. Declinul demografic al României capătă astfel noi dimensiuni şi amplifică deteriorarea situaţiei demografice a ţării. Ceea ce este însă mai puţin cunoscut şi evaluat la valoarea adevărată, este profunzimea deteriorării structurii pe vârste a populaţiei în contextul declinului demografic şi implicaţiile acestei deteriorări din perspectiva eventualei redresări a stării demografice a ţării.

Prognoza populaţiei s-a făcut în condiţiile conservării actualelor valori şi caracteristici ale fertilităţii feminine şi ale mortalităţii pe vârste. Astfel, populaţia României ar intra într-o fază de iremediabil derapaj, trecând de la 21,8 milioane de locuitori în anul 2002 la 20 de milioane în anul 2020 şi la 19 milioane în anul 2025. Mai mult, unui declin bine instalat în aproape 15 ani şi fără perspectiva de a fi stopat în anii următori, i se asociază în mod automat caracteristicile unui proces cu solidă dinamică internă şi dimensiune autogeneratoare, astfel că după anul 2025 viteza declinului ar deveni dezastruoasă şi populaţia ar urma să depăşească cu puţin 14 milioane de persoane în anul 2050. Într-un astfel de scenariu migraţia externă, care nu poate fi decât negativă, nu a fost luată în considerare (vezi Figura 3.3.1 şi Anexele 3.3.2a şi 3.3.2b).

Concluzia firească la care a ajuns studiul menţionat, susţinută şi de studii ale ONU, după examinarea rezultatelor celor două scenarii de tip reper, este lipsită de ambiguitate: împiedicarea depopulării masive a ţării, care se profilează pe termen lung şi foarte lung, impune în mod necesar o redresare a fertilităţii populaţiei.

18 Studiul intitulat: ANUL 2050: VA AJUNGE POPULATIA ROMÂNIEI LA MAI PUTIN DE 16 MILIOANE DE LOCUITORI? O viziune prospectiva asupra populatiei României în secolul 21., Studiu destinat dezbaterilor în cadrul proiectului: STRATEGIA NATIONALA DE DEZVOLTARE DURABILA - ROMÂNIA 2025., www.ince.ro




Figura 3.3-1 Populaţia României în secolul 20 şi cea proiectată pentru secolul 21

Sursa: Studiul intitulat: ANUL 2050: VA AJUNGE POPULATIA ROMÂNIEI LA MAI PUTIN DE 16 MILIOANE DE LOCUITORI? O viziune prospectiva asupra populatiei României în secolul 21., Studiu destinat dezbaterilor în cadrul proiectului: STRATEGIA NATIONALA DE DEZVOLTARE DURABILA - ROMÂNIA 2025., www.ince.ro II. Evoluţia populaţiei în judeţul Dolj

Proiecţiile demografice pentru judeţul Dolj au fost realizate de Institutul Naţional de Statistică la cererea MMDD. Potrivit acestor estimări, populaţia judeţului Dolj va scădea cu 151,1 mii persoane până în anul 2036, din care 102 mii persoane din mediul urban şi 49,1 mii în mediul rural. În aceste condiţii, se poate vorbi de o stabilizare a populaţiei judeţului Dolj în jurul valorii de 560 mii persoane la orizontul anului 2036. Structura populaţiei urban-rural nu va înregistra modificări semnificative, putându-se remarca o menţinere a ponderii urban/rural în anul 2036 pe fondul scăderii generale a populaţiei.

Tabel 3.3-5 Evoluţia populaţiei proiectate a judeţului Dolj pe total si medii de rezidenţă, in perioada 2007-2038

- Mii persoane - DOLJ 2007 2008 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2038 Dif Dinamica TOTAL 712,2 708,3 699,9 676,7 650,6 621,8 594,8 573,5 561,1 -151,1 79%URBAN 382,1 381,7 380,4 375,2 366,2 353,6 344,6 337,3 333,0 -49,1 87%RURAL 330,1 326,6 319,4 301,5 284,4 268,1 250,2 236,2 228,1 -102,0 69%Sursa: Date din Anexa 3.3.2




3.3.3 Proiecţii ale veniturilor

3.3.3.1 Proiecţii ale veniturilor în România

La elaborarea proiecţiei veniturilor am avut în vedere pentru perioada 2008-2013 prognoza avansată de Comisia Naţională de Prognoză. Am adoptat ipoteza că, în termeni reali, venitul mediu pe o persoană va spori cu un ritm egal cu media aritmetică a ritmului de creştere a produsului intern brut şi ritmul de creştere a câştigului salarial mediu brut (Tabelul 3.3.6). De asemenea, au fost indexate veniturile anului 2006 cu o rată de 14% apropiată de cea înregistrată în anul 2006 faţă de anul 2005.

Tabel 3.3-6 Ritmul de creştere a venitului mediu pe o persoană în perioada 2008-2013, în termeni reali şi nominali în România

% Anul Ritm venit mediu în

termeni reali Rata inflaţiei (preţuri de consum)

Ritm venit mediu în termeni nominali

Varianta optimistă 2008 6,7 5,7 12,8 2009 6,2 4,0 10,4 2010 5,5 3,0 8,7 2011 5,5 3,3 9,0 2012 5,6 2,6 8,3 2013 5,6 2,3 8,0 Varianta de echilibru

2008 4,7 7,7 12,8 2009 4,2 6,0 10,4 2010 3,5 5,0 8,7 2011 3,2 5,3 9,0 2012 3,5 4,6 8,3 2013 3,6 4,3 8,0 Varianta pesimistă 2008 3,7 7,7 12,8 2009 3,2 6,0 10,4 2010 2,5 5,0 8,7 2011 2,2 5,3 7,9 2012 2,5 4,6 7,3 2013 2,6 4,3 7,0

Sursa: estimări proprii pe baza datelor de la CNP

În varianta optimistă în perioada 2014-2020, ritmul de creştere în termeni reali a venitului pe o persoană va fi cu 0,1% mai mare decât cel al produsului intern brut, ceea ce va face ca în termeni nominali ritmul de creştere a respectivului indicator să fie de 7,7% în timp ce în perioada 2021-2038 valoarea respectivului indicator va fi de 7,6%.

În varianta pesimistă ritmul de creştere a veniturilor pe o persoană va fi în termeni reali egal cu cel al produsului intern brut, ceea ce va face ca, în termeni nominali, venitul mediu al unei persoane să crească într-un ritm mediu anual de 6,6% pe ansamblul perioadei 2014-2038, aşa cum rezultă din datele Tabelului 3.3.7.

Tabel 3.3-7 Proiecţii ale ritmurilor de evoluţie pentru veniturile reale pe o persoană, rata inflaţiei şi a veniturilor nominale pe o persoană în perioada 2014-2038 în România

%




Perioada 2014-2020 2021-2038 Varianta optimistă Venituri reale pe o persoana 5,1 4,5 Rata inflaţiei 2,5 3,0 Venituri nominale pe o persoană 7,7 7,6 Varianta de echilibru Venituri reale pe o persoană 3,1 2,5 Rata inflaţiei 4,5 5,0 Venituri nominale pe o persoană 7,7 7,6 Varianta pesimistă Venituri reale pe o persoană 2,0 1,5 Rata inflaţiei 4,5 5,0 Venituri nominale pe o persoană 6,6 6,6

Sursa: estimări pe baza datelor de la CNP

Referitor la evoluţia mărimii gospodăriei în intervalul 2006-2038 au fost avute în vedere următoarele premise:

a) în varianta optimistă se menţine mărimea gospodăriei din anul 2006, respectiv 2,929 persoane pe gospodărie.

b) în varianta de echilibru şi în varianta pesimistă mărimea gospodăriei se reduce cu un ritm mediu anual de -0,5%. Drept urmare, numărul mediu de persoane/ gospodărie ar urma să fie de 2,900 în anul 2008, de 2,828 în anul 2013, de 2,731 în anul 2020, de 2,663 în anul 2025, de 2,597 în anul 2030, de 2,533 în anul 2035 şi de 2,495 în anul 2038.

În ceea ce priveşte evoluţia raportului dintre veniturile din mediul urban şi cele din mediul rural se adoptă următoarele ipoteze:

a) în perioada 2008-2013 se va menţine raportul stabilit în anul 2006 între veniturile din mediul urban şi cele din mediul rural (138,2%).

b) în perioada 2014-2020 disparităţile dintre veniturile din mediul urban şi cele din mediul rural se vor reduce la 120% în anul 2014. Raportul dintre venitul din mediul urban şi media naţională va fi în respectivul an de 108%, iar cel dintre venitul din mediul rural şi media naţională va fi de 90%.

c) În perioada 2021-2030 se va menţine raportul dintre venitul din mediul urban şi cel din mediul rural stabilit în anul 2020.

În aceste condiţii, nivelul prognozat al venitului mediu pe o gospodărie la nivel naţional, în mediul urban şi în mediul rural va fi, în termeni nominali, cel prezentat în Tabelul 3.3.8 şi Anexele 3.3.3 – 3.3.5.

Tabel 3.3-8 Estimarea nivelului mediu şi al primelor a doua decile a venitului pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediul urban şi mediul rural în România în perioada 2008-2038

- Lei- Anul Venituri totale Venituri în mediu urban Venituri în mediu rural

Valoare medie

Decila 1 Decila 2 Valoare

medie Decila

1 Decila

2 Valoare medie

Decila 1 Decila 2

Varianta optimistă

2008 1782.7 816.5 984.0 2025.8 927.8 1118.3 1465.8 671.3 809.1 2013 2727.4 1249.2 1505.5 3099.4 1419.5 1710.9 2242.6 1027.1 1237.9 2020 4584.2 2099.6 2530.5 4911.1 2249.3 2710.9 4189.8 1918.9 2312.7 2025 6611.9 3028.2 3649.8 7116.3 3259.3 3928.2 6071.1 2780.6 3351.2




2030 9536.5 4367.7 5264.1 10311.8 4722.8 5692.1 8797.2 4029.1 4856.1 2035 13754.6 6299.6 7592.6 14942.1 6843.5 8248.0 12747.5 5838.3 7036.6 2038 17135.1 7847.9 9458.6 18666.3 8549.2 10303.8 15924.7 7293.5 8790.4

Varianta de echilibru

2008 1764.9 808.3 974.2 2005.6 918.6 1107.1 1451.2 664.6 801.0 2013 2602.0 1191.7 1436.3 2956.9 1354.2 1632.2 2139.4 979.9 1181.0 2020 4222.6 1933.9 2330.9 4523.7 2071.8 2497.1 3859.2 1767.5 2130.3 2025 5939.6 2720.3 3278.6 6363.1 2914.3 3512.4 5428.5 2486.3 2996.5 2030 8354.7 3826.5 4611.8 8950.4 4099.3 4940.6 7635.8 3497.2 4215.0 2035 11751.9 5382.4 6487.1 12589.8 5766.1 6949.6 10740.7 4919.2 5928.9 2038 14421.6 6605.1 7960.7 15449.9 7076.1 8528.3 13180.7 6036.8 7275.8

Varianta pesimistă

2008 1764.9 808.3 974.2 2005.6 918.6 1107.1 1451.2 664.6 801.0 2013 2558.8 1171.9 1412.5 2907.8 1331.8 1605.1 2103.9 963.6 1161.4 2020 3864.6 1770.0 2133.3 4140.1 1896.2 2285.4 3532.1 1617.7 1949.7 2025 5188.1 2376.1 2863.8 5558.0 2545.6 3068.0 4741.7 2171.7 2617.4 2030 6964.8 3189.9 3844.6 7461.4 3417.3 4118.7 6365.5 2915.4 3513.7 2035 9349.9 4282.3 5161.2 10016.6 4587.6 5529.2 8545.4 3913.8 4717.1 2038 11157.1 5109.9 6158.7 11952.6 5474.3 6597.8 10197.0 4670.2 5628.8 Sursa: estimări pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, 2006

În toate cele trei variante se consideră că structura pe decile (din anul 2006 – vezi Cap. 2.5) rămâne neschimbată19. În consecinţă, nivelul mediu al primei decile ar urma să sporească de la 634,65 lei în anul 2006 la 7847,9 lei în anul 2038 în varianta optimistă, la 6605,1 lei în varianta de echilibru şi la 5109,9 lei în varianta pesimistă (Tabelul 3.3.8).

Valoarea medie a celei de a doua decile a venitului pe o gospodărie va spori de la 765,52 lei în anul 2006 la 9458,6 lei în anul 2038 în varianta optimistă, la 7960,7 lei în varianta de echilibru şi la 6158,7 lei în varianta pesimistă.

3.3.3.2 Proiecţii ale veniturilor în judeţul Dolj

Pentru intervalul 2008-2010 există o prognoză a câştigurilor salariale medii în termeni reali în profil judeţean care prevede creşteri foarte ridicate pentru câştigurile salariale medii. Dar, în evaluarea impactului pe care majorările salariale o au asupra nivelului venitului mediu al unei gospodării, este necesar să se ţină seama şi de ponderea importantă pe care sectorul primar o deţine în ocuparea forţei de muncă. Din acest motiv, considerăm că se poate adopta ipoteza că ritmul de creştere în termeni reali a venitului mediu pe o gospodărie este o medie ponderată în proporţie de 2 la 1 între ritmul de creştere a produsului intern brut şi cel al câştigului salarial mediu real. În aceste condiţii, se pot estima creşteri în termeni reali ale veniturilor medii ale gospodăriilor de 8,6% în 2008, de 7,6% în 2009 şi de 6,7% în anul 2010. În termeni nominali, creşterile proiectate vor fi de 14,8% în anul 2008, de 11,9% în anul 2009 şi de 9,9%.în anul 2010 în toate cele trei variante ale proiecţiei.

La proiecţia veniturilor pentru perioada 2011-2038 s-a avut în vedere o creştere a veniturilor în termeni reali cu acelaşi ritm ca al produsului intern brut. În aceste condiţii, venitul mediu pe o persoană va creşte în varianta optimistă şi în varianta de echilibru cu 9,4% în anul 2011, cu 8,7% în anul 2012 şi cu 8,5% în anul 2013. În varianta pesimistă, modificările anuale ale respectivului indicator vor fi de 7,6% în anul 2011, de 7,5% în anul 2012 şi de 6,6% în anul 2013. 19 În anul 2006, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică se poate deduce faptul că nivelul mediu al primei decile reprezenta 45,8% din venitul mediu al gospodăriei, în timp ce nivelul mediu al celei de a doua decile reprezenta 55,2% din venitul mediu al gospodăriilor.




Avându-se în vedere rata inflaţiei prognozată la nivel naţional precum şi ritmul de creştere a venitului mediu pe o persoană în termeni reali, rezultă că ritmul de creştere al respectivelor venituri în termeni nominali va fi de 7,6% în perioada 2014-2038 în varianta optimistă şi în varianta de echilibru (Tabelul 3.3.9). În varianta pesimistă ritmul mediu de creştere a respectivului indicator va fi de 6,6% în perioada 2014-2038.

Tabel 3.3-9 Proiecţii ale veniturilor reale, ale ratei inflaţiei şi veniturilor nominale pe o persoană în perioada 2014-2038 în judeţul Dolj

% Perioada 2014-2020 2021-2038

Varianta optimistă Venituri reale 4,9 4,5 Rata inflaţiei 2,5 3,0 Venituri nominale 7,6 7,6 Varianta de echilibru Venituri reale 2,9 2,4 Rata inflaţiei 4,5 5,0 Venituri nominale 7,6 7,6 Varianta pesimistă Venituri reale 2,0 1,5 Rata inflaţiei 4,5 5,0 Venituri nominale 6,6 6,6

Sursa: estimări pe baza tendinţelor existente

Datorită faptului că în momentul elaborării proiecţiei a fost disponibil doar nivelul venitului pe o persoană la nivel de regiuni şi la nivel de judeţ, s-a aproximat nivelul venitului pe o persoană prin corelare cu nivelul câştigului salarial mediu. Drept urmare, nivelul venitului estimat pentru anul 2006 este de 442,8 lei20. Pentru aproximarea nivelului veniturilor în mediul urban şi cel rural vom utiliza gradul de diferenţiere al acestora la nivel naţional, respectiv, de 138,2%, precum şi gradul de urbanizare a populaţiei. În aceste condiţii, venitul mediu estimat pe o persoană în anul 2006 este de 367,5 lei în mediul rural şi de 507,9 lei în mediul urban. Pentru aproximarea numărului mediu de persoane pe o gospodărie am avut în vedere datele Recensământului din 2002, care prezintă date atât la nivel judeţean cât şi la nivel de regiune de dezvoltare, precum şi anchetele INS asupra veniturilor şi consumului populaţiei. Prin respectivele corelări se ajunge la o dimensiune medie a gospodăriei de 3,014 persoane21. Venitul mediu estimat este de 1334,7 lei pe ansamblul judeţului, de 1107,8 lei în mediul rural şi de 1531,1 lei în mediul urban.

20 Venitul mediu pe o persoană la nivel judeţean în anul 2006 (Vmj) a fost determinat pe baza formulei:

SrdSjVmrdVmj *= unde:

Vmed= venitul mediu pe o persoană la nivelul regiunii de dezvoltare din care face parte judeţul analizat Sj= salariul mediu la nivelul judeţului analizat Srd= salariul mediu la nivelul regiunii de dezvoltare din care face parte judeţul analizat 21 Dimensiunea medie a gospodăriei în anul 2006 în judeţul analizat (Dmj/2006) a fost determinată pe baza formulei:

)1992/2006/(*1992/2006/

DmrdDmrdDmjDmj =

unde: Dmj/1992= dimensiunea medie a gospodăriei în judeţul analizat în anul 1992 Dmrd/2006= dimensiunea medie a gospodăriei în regiunea de dezvoltare din care face parte judeţul analizat în anul 2006 Dmrd/1992= dimensiunea medie a gospodăriei în regiunea de dezvoltare din care face parte judeţul analizat în anul 1992




Referitor la evoluţia mărimii gospodăriei în intervalul 2006-2038 au fost avute în vedere următoarele premise:

a) în varianta optimistă se menţine mărimea gospodăriei (număr mediu de persoane) din anul 2006,respectiv 3,014 persoane;

b) în varianta de echilibru si varianta pesimistă mărimea gospodăriei se reduce cu un ritm mediu anual de -0,5%. În aceste condiţii, numărul mediu de persoane/gospodărie va fi de 2,984 în anul 2008 şi de 2,568 în anul 2038

Tabel 3.3-10 Proiecţii ale evoluţiei numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie în varianta de echilibru şi varianta pesimistă în România şi judeţul Dolj în perioada 2008-2038

Anul România Judeţul Dolj

2008 2,900 2.984 2013 2,828 2.910 2020 2,731 2.810 2025 2,663 2.740 2030 2,597 2.673 2035 2,533 2.606 2038 2,495 2.568

Sursa: estimări pe baza tendinţelor existente

În ceea ce priveşte evoluţia în viitor a raportului dintre veniturile din mediul urban şi cele din mediul rural se adoptă următoarele ipoteze de lucru:

2. în perioada 2008-2013 se va menţine raportul stabilit în anul 2006 între veniturile din mediul urban şi cele din mediul rural (138,2%);

3. în perioada 2014-2020 disparităţile dintre veniturile din mediul urban şi cele din mediul rural se vor reduce la 120% în anul 2014. Raportul dintre venitul din mediul urban şi media naţională va fi în respectivul an de 108% iar cel dintre venitul din mediul rural şi media naţională va fi de 90%;

4. În perioada 2021-2030 se va menţine raportul dintre venitul din mediul urban şi cel din mediul rural stabilit în anul 2020.

În aceste condiţii nivelul prognozat al venitului mediu pe o gospodărie la nivelul judeţului Dolj în mediul urban şi în mediul rural (valori medii şi pe decile22) va fi în termeni nominali cel prezentat în Tabelul 3.3.11.

Tabel 3.3-11 Estimarea venitului mediu pe o gospodărie, în termeni nominali pe total judeţ, mediul urban şi mediul rural în judeţul Dolj în perioada 2008-2038

-Lei-

Anul Venituri la nivel judeţean Venituri în mediu urban Venituri în mediu rural

Valoare medie Decila 1 Decila 2 Valoare

medie Decila 1 Decila 2 Valoare medie Decila 1 Decila 2

Varianta optimistă

2008 1746.7 800.0 964.2 2003.8 917.7 1106.1 1449.8 664.0 800.3

22 La nivel judeţean metoda de calcul a valorilor decilelor este identică cea identificată la nivel naţional




2013 2771.6 1269.4 1529.9 3179.5 1456.2 1755.1 2300.4 1053.6 1269.82020 4628.3 2119.8 2554.8 5005.3 2292.4 2762.9 4270.0 1955.7 2357.12025 6675.5 3057.4 3684.9 7219.2 3306.4 3985.0 6158.7 2820.7 3399.62030 9628.2 4409.7 5314.7 10412.4 4768.9 5747.6 8882.9 4068.4 4903.32035 13886.9 6360.2 7665.6 15018.0 6878.2 8289.9 12811.9 5867.9 7072.22038 17299.8 7923.3 9549.5 18708.9 8568.7 10327.3 15960.7 7310.0 8810.3

Varianta de echilibru

2008 1729.3 792.0 954.6 1983.8 908.6 1095.1 1435.3 657.4 792.32013 2676.1 1225.6 1477.2 3069.8 1406.0 1694.6 2221.1 1017.3 1226.12020 4314.6 1976.1 2381.7 4666.1 2137.1 2575.7 3980.6 1823.1 2197.32025 6069.0 2779.6 3350.1 6563.4 3006.0 3623.0 5599.3 2564.5 3090.82030 8536.8 3909.9 4712.3 9232.2 4228.3 5096.2 7876.0 3607.2 4347.62035 12008.1 5499.7 6628.5 12986.1 5947.7 7168.4 11078.6 5074.0 6115.42038 14736.0 6749.1 8134.3 15936.3 7298.8 8796.8 13595.3 6226.7 7504.6

Varianta pesimistă

2008 1729.3 792.0 954.6 1983.8 908.6 1095.1 1435.3 657.4 792.32013 2600.6 1191.1 1435.5 2983.3 1366.3 1646.8 2158.5 988.6 1191.52020 3927.6 1798.9 2168.1 4247.5 1945.4 2344.6 3623.6 1659.6 2000.22025 5272.7 2414.9 2910.5 5702.2 2611.6 3147.6 4864.6 2228.0 2685.22030 7078.4 3241.9 3907.3 7654.9 3506.0 4225.5 6530.5 2991.0 3604.82035 9502.5 4352.1 5245.4 10276.4 4706.6 5672.6 8766.9 4015.2 4839.32038 11339.1 5193.3 6259.2 12262.6 5616.3 6769.0 10461.3 4791.3 5774.7

Sursa: Date din Anexa 3.3.6, Anexa 3.3.7 şi Anexa 3.3.8

Valoarea medie a primei decile a venitului pe o gospodărie va spori de la 611,3 lei în anul 2006 la 7923,3 lei în anul 2038 în varianta optimistă, de 6749,1 lei în varianta de echilibru şi la 5193,3 lei în varianta pesimistă.

Valoarea medie a celei de a doua decile a venitului pe o gospodărie va spori de la 736,8, lei în anul 2006 la 9549,5 lei în anul 2038 în varianta optimistă, la 8134,3 lei în varianta de echilibru şi la 6259,2 lei în varianta pesimistă.

3.3.4 Proiecţii ale activităţilor economice

3.3.4.1 Proiecţii la nivel naţional

Creşterea continuă a produsului intern brut are ca efect ample modificări ale structurii economiei. Structura economică a unei ţări implică analiza unui număr foarte mare de aspecte. Între aspectele pe care literatura de specialitate le cele consideră ca fiind cele mai importante se numără distribuţia ocupării forţei de muncă pe sectoare şi ramuri de activitate. În continuare, a fost realizată o proiecţie pentru perioada 2008-2038 a structurii sectoriale a ocupării forţei de muncă. Au fost avute în vedere patru sectoare ale economiei, respectiv sectorul primar (agricultura, vânătoarea şi silvicultura), sectorul secundar (industria şi construcţiile), sectorul serviciilor comerciale şi sectorul serviciilor de infrastructură socială (administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) şi următoarele ipoteze:

a. ritmul de reducere a ponderii populaţiei din sectorul primar va fi cel din perioada 2001-2006 pentru intervalul 2008-2020. În acest fel, în anul 2020 sectorul primar va atinge o pondere de 11,5%. Între 2021 şi 2038 ritmul de reducere a populaţiei din sectorul primar se reduce pentru a se atinge o pondere de 9% în anul 2038;




b. ponderea populaţiei ocupate în sectorul secundar va ajunge în anul 2020 la 25%, nivel atins pe ansamblul Uniunii Europene în anul 2004 şi 21% în anul 2038;

c. ponderea serviciilor de infrastructură socială se va menţine constantă la nivelul atins în anul 2006;

d. serviciile comerciale vor înregistra o sporire constantă a ponderii deţinute în totalul populaţiei ocupate, presupunându-se că aici va fi motorul creării de noi locuri de muncă. În acest fel, în anul 2038 sectorul terţiar va deţine 70% din populaţia ocupată.

În consecinţă, proiecţia structurii sectoriale a ocupării forţei de muncă în perioada 2008-2017, bazată pe tendinţele prezente, este cea prezentată în Tabelul 3.3.12.

Se poate observa că structura economică, la nivel naţional, are o tendinţă de modernizare, prin creşterea ponderii serviciilor la 70%, scăderea sectorului primar şi menţinerea unei ponderi de 21% a sectorului secundar.

Tabel 3.3-12 Proiecţia23 structurii sectoriale a economiei naţionale, în perioada 2008-2038 - % -

Sectorul serviciilor, din care

Anul Sectorul primar

Sectorul secundar Total sector

servicii Servicii

comerciale Servicii

infrastructură socială

2008 25,9 28,6 45,4 33,6 11,8 2015 16,1 26,5 57,4 45,6 11,8 2020 11,5 25,0 63,5 51,7 11,8 2025 10,7 23,8 65,4 53,6 11,8 2030 10,0 22,7 67,3 55,5 11,8 2035 9,4 21,6 69,0 57,2 11,8 2038 9,0 21,0 70,0 58,2 11,8

Sursa: estimări proprii conform Anexei 3.3.9

3.3.4.2 Proiecţii la nivel judeţean – judeţul Dolj

La fel ca şi în cazul proiecţiei la nivel naţional, vom avea în vedere patru sectoare ale economiei. În cadrul judeţului Dolj avem următoarele ipoteze de lucru:

e. ritmul de reducere a ponderii populaţiei din sectorul primar va fi cel din perioada 2002-2006 pentru întregul interval al proiecţiei (2008-2038);

f. evoluţia ponderii populaţiei ocupate în sectorul secundar va urma în perioada 2006-2013 trendul din intervalul 2002-2006, astfel încât se va ajunge în anul 2013 la o valoare de 25,3%. Apoi, respectivul indicator va fi relativ stabil, astfel încât valoarea sa din anul 2038 să fie de 23%;

g. ponderea serviciilor de infrastructură socială se va menţine constantă la nivelul atins în anul 2006;

23 Proiecţia s-a realizat pe baza structurii ocupării forţei de muncă




h. serviciile comerciale vor înregistra o sporire constantă a ponderii deţinute în totalul populaţiei ocupate, presupunându-se că aici va fi motorul creării de noi locuri de muncă. În acest fel, în anul 2038 sectorul terţiar va deţine 70% din populaţia ocupată.

Proiecţia structurii sectoriale a ocupării forţei de muncă în perioada 2008-2038 este cea prezentată în Tabelul. Se poate observa că evoluţia structurii economice a judeţului Dolj are o serie de particularităţi în raport cu evoluţia la nivel naţional, mai cu seamă la începutul perioadei de prognoză (sporirea ponderii sectorului secundar). Ulterior, se poate prevedea că evoluţia va fi, în linii mari, sincronă cu tendinţa care se prefigurează pe plan naţional.

Tabel 3.3-13 Proiecţia structurii economice24 în perioada 2008-2038, în judeţul Dolj %



Sectorul secundar Total sector

servicii Servicii

comerciale Servicii

infrastructură socială

2008 38.2 23.7 38.1 26.4 11.7 2013 31.3 25.4 43.4 31.7 11.7 2020 23.7 24.7 51.6 39.9 11.7 2025 19.4 24.2 56.4 44.7 11.7 2030 15.9 23.7 60.4 48.7 11.7 2035 13.1 23.2 63.7 52.0 11.7 2038 11.6 23.0 65.4 53.7 11.7

Sursa: Date din Anexa 3.3.10

3.4 Proiectia privind generarea deseurilor municipale Dupa cum a fost prezentat si in Capitolul 3.2.3, calculul proiectiei de generare a deseurilor municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca s-a generat in anul 2007 si tinand seama de urmatorii indicatori:

− evolutia populatiei pe medii pentru perioada de planificare;

− evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

− cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale.

Evolutia populatiei pe medii

Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pentru calculul prognozei de generare a deseurilor este utilizata proiectia populatiei pentru perioada de planificare in varianta medie.

Datele privind proiectia populatiei in varianta medie au fost furnizate de catre Oficiul de Studii si Proiectii Demografice din cadrul Institului National de Statistica si sunt prezentate in cap. Anexe.

Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

24 Proiecţie bazată pe structura sectorială a ocupării forţei de muncă




Tinand seama de faptul ca nu intreaga cantitate de deseuri municipale generata este colectata, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare actual, precum si evolutia acestuia in perioada de planificare este un indicator foarte important.

Dupa cum a fost prezentat in Capitolul 2, in prezent in judetul Dolj numai localitatile urbane sunt deservite de operatori de salubrizare.

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare la sfarsitul anului 2007 a fost in judetul Dolj de circa 31 %, din care 58 % in mediul urban si 0 % in mediul rural.

Pentru determinarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare se considera urmatorele ipoteze:

in anul 2009 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare trebuie sa fie de 90 % atat in mediul urban cat si in mediul rural – obiectiv prevazut in PRGD Regiunea 4;

in anul 2011 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare va fi 100 % atat in mediul urban, cat si in mediul rural ca urmare a implementarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor.

Astfel, evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare pentru perioada 2007-2011 considerata la calculul proiectiei este cea prezentata in tabelul de mai jos.

Tabel 3.4-1 Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare Grad de acoperire (%)

2007 2008 2009 2010 2011 Urban 63 70 90 94 100 Rural 0 30 90 90 100 Total 34 52 90 92 100

Cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale

Conform prevederilor Planului National de Gestionare a Deseurilor, a Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 4, precum si a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pana in anul 2015, indicatorul de generare a deseurilor municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de deseuri municipale.

Proiectia de generare a deseurilor municipale

Pe baza datelor privind cantitatile de deseuri municipale generate in judetul Dolj in anul 2007 atat in mediul urban, cat si in mediul rural (date prezentate in capitolul 2) si a indicatorilor mentionati anteriori se calculeaza cantitatile prognozate a se genera pentru perioada de planificare.

In tabelele de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri municipale estimate a se genera atat total judet, cat si pe medii pentru perioada 2008-2038, an de an pana in anul 2015 si apoi din cinci in cinci ani.




Tabel 3.4-2 Proiectia cantitatii totale de deseuri municipale la nivelul judetului

Cantitate (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2038

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 78.878 105.958 162.165 168.022 181.441 182.015 182.551 183.028 183.449 184.688 184.456 185.077 187.998

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat

28.005 29.707 32.875 33.088 33.791 34.061 34.334 34.608 34.885 36.303 37.779 39.314 41.902

Deseuri colectate din gradini si parcuri 5.321 5.364 5.406 5.450 5.981 6.029 6.077 6.126 6.175 6.426 6.687 6.959 7.417

Deseuri colectate din piete 4.201 4.234 4.268 4.302 5.313 5.355 5.398 5.441 5.485 5.708 5.940 6.181 6.588 Deseuri stradale colectate 14.002 14.115 14.227 14.341 14.456 14.572 14.688 14.806 14.924 15.531 16.162 16.819 17.926 Deseuri menajere generate si necolectate 105.685 76.991 18.509 13.297 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale colectate 130.407 159.377 218.942 225.204 240.981 242.032 243.048 244.009 244.918 248.655 251.024 254.350 261.831

Total deseuri municipale generate 236.092 236.368 237.451 238.501 240.981 242.032 243.048 244.009 244.918 248.655 251.024 254.350 261.831

Tabel 3.4-3 Proiectia cantitatii de deseuri municipale din mediul urban

Cantitate (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2038

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 78.878 91.178 117.962 123.963 132.651 133.395 134.107 134.750 135.359 137.482 138.148 140.103 144.299


28.005 28.229 28.455 28.683 28.912 29.143 29.376 29.611 29.848 31.061 32.324 33.638 35.852

Deseuri colectate din gradini si parcuri 5.321 5.364 5.406 5.450 5.493 5.537 5.582 5.626 5.671 5.902 6.142 6.391 6.812

Deseuri colectate din piete 4.201 4.234 4.268 4.302 4.337 4.371 4.406 4.442 4.477 4.659 4.849 5.046 5.378 Deseuri stradale colectate 14.002 14.115 14.227 14.341 14.456 14.572 14.688 14.806 14.924 15.531 16.162 16.819 17.926 Deseuri menajere generate si necolectate 51.345 39.056 13.107 7.913 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale 130.407 143.119 170.319 176.739 185.849 187.018 188.160 189.235 190.280 194.635 197.624 201.997 210.266




colectate Total deseuri municipale generate 181.752 182.175 183.426 184.651 185.849 187.018 188.160 189.235 190.280 194.635 197.624 201.997 210.266

Tabel 3.4-4 Proiectia cantitatii de deseuri municipale din mediul rural

Cantitate (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2038

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 0 14,780 44,202 44,059 48,790 48,620 48,444 48,277 48,089 47,206 46,309 44,973 43,700


0 1,478 4,420 4,406 4,879 4,918 4,957 4,997 5,037 5,242 5,455 5,677 6,050

Deseuri colectate din gradini si parcuri 0 0 0 0 488 492 496 500 504 524 545 568 605

Deseuri colectate din piete 0 0 0 0 976 984 991 999 1,007 1,048 1,091 1,135 1,210 Deseuri stradale colectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Deseuri menajere generate si necolectate 54,339 37,935 5,402 5,384 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale colectate 0 16,258 48,622 48,465 55,133 55,013 54,888 54,773 54,637 54,020 53,400 52,353 51,565

Total deseuri municipale generate 54,339 54,193 54,025 53,849 55,133 55,013 54,888 54,773 54,637 54,020 53,400 52,353 51,565




3.5 Proiectia compoziţiei deşeurilor Proiectia compozitiei deseurilor menajere poate fi realizata numai pe baza experientei din alte tari.

Pentu realizarea proiectiei compozitiei au fost luate in considerare urmatoarele ipoteze:

Prognoza compozitiei se realizeaza pe baza compozitiei actuale a deseurilor menajere prezentata in PRGD Regiunea 4.

Numai datele privind deseurile menajere permit, pe baza anumitor ipoteze, realizarea proiectiei privind compozitia. Pentru celelalte fractii de deseuri municipale, in special pentru deseurile a caror generare depinde de dezvoltarea economica (de ex. deseuri asimilabile celor menajere), compozitia depinde de parametrii care nu pot fi estimati. In plus, in prezent nu exista date privind compozitia actuala a acestor tipuri de deseuri. Din aceste motive, proiectia compozitei acestor tipuri de deseuri nu poate fi realizata. Pentru deseurile din piete, din parcuri si gradini si deseurile stradale se considera ca in viitor nu vor exista schimbari in ceea ce priveste compozitia.

Experienta din alte tari arata ca, cantitatea absoluta de deseuri biodegradabile din deseurile menajere generata pe cap de locuitor in mediul urban nu va creste in viitor, chiar in situatia in care veniturile vor creste considerabil. Cantitatea de 190 kg/locuitor x an calculata pentru anul 2003 in zona urbana, conform datelor din PRGD Regiunea 4 reflecta situatia din alte tari din Europa de Vest si este de aceea considerata ca valoare maxima, care nu se va schimba in valoare absoluta. Considerand ca totalul cantitatii generate de deseuri menajere va creste, rezulta ca procentul de deseuri biodegradabile va scadea in zona urbana, Aceasta valoare de 190 kg/locuitor x an deseuri biodegradabile este, de asemenea, considerata ca limita superioara si in zona rurala, dar care nu va fi atinsa in perioada de planificare (pana in anul 2038).

Cantitatea de deseuri biodegradabile generata in zona rurala este inca foarte scazuta, 99 kg/locuitor x an in Regiunea 4. Din acest motiv este de astept o crestere in urmatoarea perioada. Cresterea va fi mai scazuta decat cresterea medie de 0,8 % pe an aplicabila deseurilor menajere. Se considera ca indicatorul de generare a deseurilor biodegradabile in zona rurala va creste cu 0,4 % anual.

O situatie similara se aplica si fractiei „altele”. Aceasta fractie consta, in principal, din minerale si o parte organica. Se considera ca indicatorul de generare din anul 2003 de 29 kg/locuitor si an se va mentine constant pe perioada de planificare. Aceasta inseamna o reducere scazuta a procentului in compozitia deseurilor menajere urbane.

Cantitatea fractiei „altele” in zona rurala este inca foarte scazut (12 kg/locuitor si an). Astfel, se prognozeaza o crestere si a acestei fractii. Cresterea va fi mai scazuta decat cresterea medie, si anume, se presupune a fi jumatate din cresterea totala, respectiv 0,4 % pe an.

Cantitatea de deseuri de ambalaje generate va crestere. Aceasta crestere este relevanta in cazul deseurilor de ambalaje de hartie si carton, sticla, plastic si metale. Se presupune ca toate aceste fractii vor creste cu un procent egal.

Cantitatea de deseuri de lemn va creste odata cu cresterea veniturilor. Se presupune ca aceasta fractie va creste, de asemenea, cu acelasi procent ca si deseurile de ambalaje.




Experienta din alte tari arata ca pentru zona urbana limita de generare este de circa 1,5 kg/locuitor si zi. Aceasta valoare nu va fi atinsa in zona urbana in judetul Dolj in perioada de planificare.

Experienta din alte tari atata ca in zona rurala limita de generare a deseurilor este de 1,2 kg/locuitor si zi. De asemenea, nici aceasta valoare nu va fi atinsa in perioada de planificare.

Toate aceste ipoteze prezentate sunt aplicable atata timp cat la nivel national nu sunt implementate strategii cu privire la anumite tinte speciale, care in prezent nu sunt cunoscute.

In tabelul de mai jos se prezinta datele privind proiectia compozitiei deseurilor menajere atat din zona urbana, cat si din zona rurala. Aceste date sunt folosite pentru proiectia deseurilor biodegradabile municipale.

Datele sunt prezentate pentru perioada 2013 pana in 2018 si pentru perioada de dupa 2019. Pentru perioada pana in anul 2012 inclusiv se considera ca compozitia actuala ramane constanta.




Tabel 3.5-1 Proiectia compozitiei deseurilor menajere

2008-2012 2013-2018 2019-2038 Urban Rural Urban Rural Urban Rural

% kg/loc x

an % kg/loc x

an % kg/loc x

an % kg/loc x

an % kg/loc x

an % kg/loc x

an

Hartie si carton 12,49 41,03 7,91 11,55 14,87 53,76 9,08 14,59 15,83 59,55 9,58 16,01

Sticla 4,61 15,14 3,50 5,11 5,49 19,85 3,96 6,35 5,85 22,00 4,15 6,94

Plastic 7,83 25,72 8,64 12,61 8,99 32,51 9,31 14,96 9,46 35,59 9,60 16,04

Metal 5,51 18,10 2,00 2,92 6,56 23,73 2,46 3,95 6,99 26,29 2,65 4,44

Lemn 2,77 9,10 4,00 5,84 3,44 12,43 4,38 7,03 3,71 13,95 4,54 7,59 Deseuri biodegradabile 57,86 190,07 65,45 95,56 52,52 190,07 62,68 100,65 50,36 190,07 61,51 102,68

Altele 8,93 29,34 8,50 12,41 8,12 29,34 8,14 13,07 7,80 29,34 7,98 13,33




3.6 Proiectia fluxurilor de deşeuri 3.6.1 Proiectia privind generarea deseurilor biodegradabile municipale

Proiectia de generare a deseurilor biodegradabile municipale se realizeaza pe baza proiectiei de generare a deseurilor municipale (prezentata in capitolul 3.4) si a ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale.

Datele privind ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile menajere pe medii (urban si rural) sunt datele prezentate in capitolul 3.5, iar pentru celelalte tipuri de deseuri (deseuri din gradini si parcuri, deseuri stradale si deseuri din piete) sunt considerate ca valorile prezentate in PRGD Regiunea 4 raman constante pentru intreaga perioada de planificare.

Tabel 3.6-1 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale generate in mediul urban Pondere deseuri biodegradabile (%) 2006-2012 2013-2018 dupa 2019

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 70,5 67,4 66,1 deseuri alimentare si de gradina 58 52,5 50,3 hartie+carton 12,5 14,9 15,8 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 45 45 45

Deseuri din gradini si parcuri 95 95 95 Deseuri din piete 90 90 90 Deseuri stradale 20 20 20 Deseuri generate si necolectate 70,5 67,4 66,1 deseuri alimentare si de gradina 58 52,5 50,3 hartie+carton 12,5 14,9 15,8 Tabel 3.6-2 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale generate in mediul rural

Pondere deseuri biodegradabile (%) 2006-2012 2013-2018 dupa 2019 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 73,4 71,8 71,1 deseuri alimentare si de gradina 65,5 62,7 61,5 hartie+carton 7,9 9,1 9,6 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 45 45 45

Deseuri din gradini si parcuri 95 95 95 Deseuri din piete 90 90 90 Deseuri stradale 20 20 20 Deseuri generate si necolectate 73,4 71,8 71,1 deseuri alimentare si de gradina 65,5 62,7 61,5 hartie+carton 7,9 9,1 9,6

In tabelele de mai jos este prezentata proiectia deseurilor biodegradabile municipale pe medii in perioada 2008-2038, an de an pana in anul 2015 si apoi din cinci in cinci ani.

La capitolul Anexe se prezinta proiectia privind deseurile biodegradabile municipale pentru fiecare an in perioada 2008-2038.




Tabel 3.6-3 Proiectia deseurilor biodegradabile municipale - total judet 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2038 TOTAL DESEURI BIODEGRADABILE 155.714 155.388 155.214 155.853 157.673 158.300 154.164 154.711 155.220 155.242 156.292 157.935 161.994 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 55.491 74.986 115.413 119.530 129.112 129.511 125.145 125.459 125.735 124.558 124.361 124.707 126.578 deseuri alimentare si de gradina 45.639 62.429 97.183 100.562 108.685 109.004 100.803 101.036 101.238 98.271 98.054 98.218 99.547 hartie+carton 9.852 12.557 18.230 18.968 20.427 20.507 24.342 24.423 24.496 26.287 26.307 26.489 27.031 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 12.602 13.368 14.794 14.890 15.206 15.328 15.450 15.574 15.698 16.336 17.000 17.691 18.856 Deseuri din gradini si parcuri 5.055 5.095 5.136 5.177 5.682 5.728 5.773 5.820 5.866 6.105 6.353 6.611 7.046 Deseuri din piete 3.781 3.811 3.841 3.872 4.781 4.820 4.858 4.897 4.936 5.137 5.346 5.563 5.929 Deseuri stradale 2.800 2.823 2.845 2.868 2.891 2.914 2.938 2.961 2.985 3.106 3.232 3.364 3.585 Deseuri generate si necolectate 75.985 55.305 13.184 9.516 0 0 0 0 0 0 0 0 0 deseuri alimentare si de gradina 65.273 47.426 11.120 8.102 0 0 0 0 0 0 0 0 0 hartie+carton, lemn, textile 10.711 7.879 2.064 1.414 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Tabel 3.6-4 Proiectia deseurilor biodegradabile municipale in mediul urban 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2038 Total deseuri biodegradabile urban 115.850 116.052 116.835 117.599 118.343 119.067 115.807 116.444 117.060 117.886 119.419 121.850 126.544 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 55.491 64.144 82.987 87.208 93.320 93.843 90.382 90.816 91.226 91.002 91.442 92.737 95.514 deseuri alimentare si de gradina 45.639 52.756 68.253 71.725 76.752 77.182 70.438 70.776 71.096 69.236 69.571 70.556 72.669

hartie+carton 9.852 11.388 14.734 15.483 16.568 16.661 19.944 20.040 20.130 21.766 21.871 22.181 22.845 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat

12.602 12.703 12.805 12.907 13.010 13.114 13.219 13.325 13.432 13.978 14.546 15.137 16.133

Deseuri din gradini si parcuri 5.055 5.095 5.136 5.177 5.219 5.260 5.302 5.345 5.388 5.607 5.834 6.072 6.471 Deseuri din piete 3.781 3.811 3.841 3.872 3.903 3.934 3.966 3.998 4.030 4.193 4.364 4.541 4.840 Deseuri stradale 2.800 2.823 2.845 2.868 2.891 2.914 2.938 2.961 2.985 3.106 3.232 3.364 3.585 Deseuri generate si necolectate 36.121 27.476 9.221 5.566 0 0 0 0 0 0 0 0 0 deseuri alimentare si 29.708 22.598 7.584 4.578 0 0 0 0 0 0 0 0 0




de gradina hartie+carton 6.413 4.878 1.637 988 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Tabel 3.6-5 Proiectia deseurilor biodegradabile municipale in mediul rural

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2038

Total deseuri biodegradabile rural 39.863 39.337 38.379 38.254 39.330 39.233 38.357 38.266 38.160 37.357 36.874 36.085 35.451 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 0 10.843 32.427 32.322 35.792 35.667 34.763 34.643 34.509 33.556 32.919 31.970 31.064 deseuri alimentare si de gradina 0 9.674 28.930 28.837 31.933 31.822 30.364 30.260 30.142 29.035 28.483 27.662 26.878 hartie+carton, lemn, textile 0 1.169 3.496 3.485 3.859 3.846 4.398 4.383 4.366 4.522 4.436 4.308 4.186 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 0 665 1.989 1.983 2.196 2.213 2.231 2.249 2.267 2.359 2.455 2.554 2.723

Deseuri din gradini si parcuri 0 0 0 0 464 467 471 475 479 498 518 539 575 Deseuri din piete 0 0 0 0 878 885 892 899 907 944 982 1.022 1.089 Deseuri stradale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Deseuri generate si necolectate 39.863 27.829 3.963 3.950 0 0 0 0 0 0 0 0 0 deseuri alimentare si de gradina 35.565 24.828 3.536 3.524 0 0 0 0 0 0 0 0 0 hartie+carton, lemn, textile 4.298 3.001 427 426 0 0 0 0 0 0 0 0 0




Cuantificarea tintelor

Directiva 1999/31/CE şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale:

1. reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;

2. reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;

3. reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.

În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioada de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit.a şi b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţinta va fi atinsă la termenul prevăzut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016.

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală de deşeuri biodegradabile municipale generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone, din care se considera ca 160.061 tone au fost generate in judetul Dolj. Determinarea cantitatii generate in anul 1995 in fiecare regiune/judet se determina pe baza populatiei din anul 1995, conform MMDD.

În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010, 2013 si 2016 conform celor prezentate anterior si a prognozei de generare a deseurilor biodegradabile municipale.

Tabel 3.6-6 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale

Anul 2010 2013 2016

Cantitate de deseuri biodegradabile municipale generate (tone) 155.853 154.164 155.690

Cantitate maxima de deseuri biodegradabile municipale ce pot fi depozitate (tone)

120.046 80.031 56.021

Cantitate de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa de la depozitare (tone)

35.808 74.134 99.669




3.6.2 Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje

Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje se bazeaza, dupa cum s-a mentionat in capitolul 3.2.3, pe cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2006 si tinand seama de urmatorii indicatori:

a) cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate;

b) structura deseurilor de ambalaje.

Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2006

Intrucat in prezent nu exista date relevante privind ambalajele si deseurile de ambalaje decat la nivel national, estimarea cantitatii generate la nivel judetean se realizeaza pe baza acestor date.

Conform MMDD/ANPM in Romania cantitatea de deseuri de ambalaje impurificate generata in anul 2006 a fost de 1.783.892 tone (coeficientii de impurificare pe tip de material fiind cei utilizati in PRGD).

Determinarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate la nivel de regiuni se realizeaza pe baza următorilor factori:

populaţia fiecărei regiuni;

cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia mărfurilor alimentare şi a băuturilor, a mărfurilor nealimentare şi a serviciilor.

S-a considerat că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi serviciile achiziţionate de către populaţie.

Astfel, in anul 2006 in Regiunea 4 Sud Vest se estimeaza ca s-a generat o cantitate de 138.000 tone.

Conform Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, impartirea pe judete a cantitatii de deseuri de ambalaje estimate ca se genereaza in regiune se realizeaza in functie de veniturile salariale totale.

Tabel 3.6-7 Veniturile salariale totale in judet si regiune

Judet/regiune Castigul salarial mediu net lunar (RON)

Numarul mediu al salariatilor

Venituri salariate totale (RON)

Dolj 855 124.565 106.503.075 Regiunea 4 853 399.936 341.145.408

Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judetul Dolj in anul 2006 se estimeaza a fi de 71.046 tone.

Cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate

Pentru perioada 2007-2013 se considera indicatorul de crestere anual cel prevazut in PRGD Regiunea 4 Sud Vest, si anume:

pentru perioada 2007 – 2009 o crestere anuala de 7 %;

pentru perioada 2010 – 2013 o crestere anuala de 5 %.

Pentru perioada urmatoare se considera o crestere mai scazuta, si anume:




pentru anul 2014 – crestere 4 %,

pentru anul 2015 – crestere 3 %;

pentru anul 2016 – crestere 2 %;

incepand cu anul 2017 – crestere anuala de 1 %.

Structura deseurilor de ambalaje

Intrucat tintele privind deseurile de ambalaje sunt si pe tip de material, structura deseurilor de ambalaje generate este foarte importanta. Deorece in prezent nu exista masuratori nici la nivel de judet, si nici la nivel de regiune, se utilizeaza structura deseurilor de ambalaje de la nivel national pentru anul 2006, si anume:

Structura deseurilor de ambalaje (%)

Hartie si carton 35,50Plastic 30,60Sticla 17,80Metale 4,60Lemn 11,30

Sursele de generare a deseurilor de ambalaje sunt populatia, cat si din industrie, comert si institutii. Calculul cantitatilor de ambalaje pe surse de generare se face tinand seama de ponderea deseurilor de ambalaje. Datele privind ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare sunt furnizate de catre Asociatia Romana de Ambalaje si Mediu.

Tabel 3.6-8 Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare

Populatie (%)

Industrie, comert, institutii (%)

Hartie si carton 55 45 Plastic 70 30 Sticla 80 20 Metale 75 25 Lemn 0 100

Calculul proiectiei privind deseurile de ambalaje

In tabelele de mai jos este prezentata proiectia deseurilor de ambalaje atat in ceea ce priveste cantitatea totala generata, cat si pe surse de generare in perioada 2008-2038, an de an pana in anul 2015 si apoi din cinci in cinci ani.

La cap. Anexe se prezinta proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje pentru fiecare an in perioada 2008-2038.




Tabel 3.6-9 Proiectia deseurilor de ambalaje - cantitate generata totala Cantitate (tone/an) Total ambalaje 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2038

Total 76,020 81,341 87,035 91,387 95,956 100,754 105,791 110,023 113,324 120,284 126,419 132,868 139,646 143,877 Hartie si carton 26,987 28,876 30,897 32,442 34,064 35,768 37,556 39,058 40,230 42,701 44,879 47,168 49,574 51,076 Plastic 23,262 24,890 26,633 27,964 29,363 30,831 32,372 33,667 34,677 36,807 38,684 40,658 42,732 44,026 Sticla 13,531 14,479 15,492 16,267 17,080 17,934 18,831 19,584 20,172 21,411 22,503 23,651 24,857 25,610 Metale 3,497 3,742 4,004 4,204 4,414 4,635 4,866 5,061 5,213 5,533 5,815 6,112 6,424 6,618 Lemn 8,590 9,192 9,835 10,327 10,843 11,385 11,954 12,433 12,806 13,592 14,285 15,014 15,780 16,258 Tabel 3.6-10 Proiectia deseurilor de ambalaje de la populatie

Cantitate (tone/an) Ambalaje de la populatie 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2038

Total 44,574 47,694 51,033 53,585 56,264 59,077 62,031 64,512 66,447 70,528 74,126 77,907 81,881 84,362Hartie si carton 14,843 15,882 16,994 17,843 18,735 19,672 20,656 21,482 22,126 23,485 24,683 25,942 27,266 28,092Plastic 16,283 17,423 18,643 19,575 20,554 21,581 22,661 23,567 24,274 25,765 27,079 28,460 29,912 30,818Sticla 10,825 11,583 12,394 13,013 13,664 14,347 15,065 15,667 16,137 17,128 18,002 18,920 19,886 20,488Metale 2,623 2,806 3,003 3,153 3,310 3,476 3,650 3,796 3,910 4,150 4,361 4,584 4,818 4,964Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Tabel 3.6-11 Proiectia deseurilor de ambalaje generate din industrie, comert si institutii

Cantitate (tone/an) Ambalaje din industrie, comert, institutii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2038Total 31,293 33,484 35,828 37,619 39,500 41,475 43,549 45,291 46,650 49,515 52,041 54,695 57,485 59,227Hartie si carton 12,144 12,994 13,904 14,599 15,329 16,095 16,900 17,576 18,103 19,215 20,195 21,226 22,308 22,984Plastic 6,979 7,467 7,990 8,389 8,809 9,249 9,712 10,100 10,403 11,042 11,605 12,197 12,819 13,208Sticla 2,706 2,896 3,098 3,253 3,416 3,587 3,766 3,917 4,034 4,282 4,501 4,730 4,971 5,122Metale 874 935 1,001 1,051 1,103 1,159 1,217 1,265 1,303 1,383 1,454 1,528 1,606 1,655Lemn 8,590 9,192 9,835 10,327 10,843 11,385 11,954 12,433 12,806 13,592 14,285 15,014 15,780 16,258




Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje Termenele la care Romania trebuie sa indeplineasca tintele prevazute in articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC sunt prevazute in Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hârtie şi carton şi metale, România nu a cerut perioada de derogare. Hotararea Guvernului 621/2995 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare prevede aceste tinte anuale care trebuie atinse de operatorii economici cu responsbailitate in domeniul gestionarii deseurilor de ambalaje. În tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României.. Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate în anul respectiv.

Tabel 3.6-12 Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje

Ţinte de reciclare/valorificare (%) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Hârtie şi carton 60 Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5 Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60 Metale 50 Lemn 4 5 7 9 12 15 Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55 Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

Pe baza cantităţilor de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera in judetul Dolj se cuantifică ţintele de reciclare şi valorificare care trebuie atinse la nivelul judetului in fiecare an pana in anul 2013. Dupa anul 2013 se asteapta o crestere a tintelor de reciclare/valorificare ca urmare a modificarii directivei europene. Tabel 3.6-13 Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje pentru judetul Dolj

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hartie si carton 13,569 15,032 17,326 18,538 19,465 20,439 21,461Plastic 1,739 2,326 2,738 3,196 3,915 4,698 5,550Sticla 2,656 2,977 4,633 5,887 7,157 8,198 9,684Metale 1,235 1,371 1,871 2,002 2,102 2,207 2,317Lemn 321 430 643 885 1,239 1,626 1,708Total reciclare 18,472 21,286 26,843 33,073 38,382 44,140 50,377Total valorificare 22,735 25,847 32,536 39,166 43,866 50,857 57,430

3.6.3 Proiectia privind generarea deseurilor municipale periculoase Dupa cum s-a mentionat si in Capitolul 3.2.3, proiectia de generare a deseurilor municipale periculoase se calculeaza pe baza proiectiei populatiei si a indicatorilor de generare de 2,5 kg/locuitor x an in mediul urban si 1,5 kg locuitor x an in mediul rural.




Tabel 3.6-14 Proiectia deseurilor municipale periculoase

Cantitate (tone/an) 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2038

Total judet 1.444 1.437 1.430 1.423 1.415 1.407 1.399 1.390 1.342 1.286 1.237 1.198 1.175

Mediul urban 954 953 951 949 947 944 941 938 916 884 858 843 833

Mediul rural 490 485 479 474 468 463 458 452 427 402 375 354 342

3.6.4 Proiectia privind generarea deseurilor voluminoase In ceea ce priveste deseurile voluminoase, in prezent in Romania nu exista date referitoare la indicatorii de generare. Astfel, pe baza experientei din tarele europene se considera urmatoarele:

- pentru mediul urban: in prezent cantitatea generata este foarte scazuta, astfel ca pentru 2008-2009 se

considera un indicator de generare de 1 kg/locuitor x an; pentru anul 2010 – indicator de generare de 2 kg/locuitor x an; pana in anul 2021 indicatorul de generare crste progresiv cu un procent anual, astfel ca

in 2021 valoarea va fi de 15 kg/locuitor x an; dupa anul 2021 indicatorul de generare va ramane constant de 15 kg/locuitor x an. pentru mediul rural: se considera ca pana in anul 2011 nu vor fi generate si colectate deseurile voluminoase; incepand cu 2011, odata cu punerea in functiune a sistemului integrat de gestionare a

deseurilor, va incepe colectarea si in mediul rural a deseurilor voluminoase, indicatorul de generare fiind considerat pentru perioada 2011-2015 de 1 kg/locuitor x an;

in perioada 2016-2020 indicatorul de generare se considera a fi de 2 kg/locuitor x an; incepand cu anul 2021 indicatorul va ramane constant si va fi de 3 kg/locuitor x an.

Tinand seama de aceste ipoteze si pe baza proiectiei populatiei se calculeaza proiectia de generare a deseurilor voluminoase, rezultate care sunt prezentate in tabelul de mai jos. Tabel 3.6-15 Proiectia privind deseurile voluminoase

Cantitate (tone/an) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2038

Total judet 382 382 381 761 1.455 1.827 2.197 2.564 2.928 4.963 6.108 5.920 5.768 5.679

Mediul urban 382 382 381 761 1.139 1.515 1.889 2.259 2.626 4.394 5.304 5.169 5.060 4.995

Mediul rural 0 0 0 0 316 312 309 305 302 569 804 751 709 684

3.6.5 Proiectia privind namolurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti

Prognoza pentru cantităţile de nămol ce urmează să fie eliminate în judetul Dolj este prezentatǎ în anexă.




Prognoza a fost realizatǎ pornind de la ipoteza cǎ serviciile de canalizare/epurare vor fi extinse la nivelul şi la termenele prevăzute în Planul de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate, în judeţul Dolj, care este anexă la Capitolul 22 Mediu al Tratatului de Aderare a României la UE.

Din datele preliminare prezentate in Masterplanul privind alimentarea cu apa si evacuarea apleor uzate in judetul Dolj se conturează următoarele:

Valorificarea agricolă a nămolurilor are limitări serioase datorită calităţii nămolurilor şi a dificultăţilor existente în aplicarea pe terenurile agricole (autorizări laborioase, spaţii de depozitare temporare, reticenţa proprietarilor terenurilor faţă de nămol, tendinţele ultimilor ani din ţarile UE cu privire la această rută de eliminare)

Depozitele de deşeuri municipale controlate reprezintă o alternativă de eliminare finală viabilă pe termen mediu, cu condiţia reducerii cât mai mari a conţinutului organic şi al umidităţii a nămolului (până la max. 10-15%), ţinând cont de tarifele de depozitare şi costurile de transport practicate.

Soluţia de a incinera nămolul este practicată o pe scară din ce în ce mai largă şi este de asemenea alternativă de eliminare finală viabilă pe termen mediu şi lung. Desi costurile specifice de capital ale acestei soluţii sunt cele mai ridicate şi tehnologiile de purificare a gazelor de ardere rezultate sunt complexe, ele au avantajul minimizării cantităţilor de nămoluri şi în anumite condiţii, costurile de operare pot fi optimizate prin valorificare potenţialului energetic al nămolurilor.

Tabel 3.6-16 Proiectia cantitatii de namol

Cantitatea de namol 100 % s.u. (t 100% DSM/a) 2009 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2038

Urban 5,049 7,980 7,871 7,682 7,418 7,229 7,076 6,986Rural 130 1,539 3,995 3,768 3,552 3,315 3,130 3,022Total 5,179 9,519 11,866 11,450 10,970 10,544 10,206 10,008

Cantitatea de namol 35 % s.u. (tone/an) 2009 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2038

Urban 14,427 22,800 22,489 21,949 21,194 20,655 20,217 19,959Rural 371 4,397 11,413 10,766 10,149 9,471 8,942 8,635Total 14,797 27,197 33,902 32,716 31,343 30,126 29,159 28,594

3.6.6 Proiectia privind deseurile din constructii si demolari Dupa cum s-a mentionat si in capitolul 2.9.3, in prezent la nivelul judetului nu se realizeaza o gestionare corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari. Prin urmare, estimarea cantitatii de deseuri generate este dificil de realizat. Pentru anul 2007, cantitatea generata raportata a fost de circa 30.000 tone/an.

Conform Studiului Comisiei Europene „Practici de gestionare a deseurilor din constructii si demolari si impactul lui economic” realizat in anul 1999, indicatorul mediu pentru EU-15 era de 481 kg/locuitor x an. Pornind de la acest indicator si considerand ca cea mai mare parte a deseurilor din constructii si demolari se genereaza in zona urbana se poate estima o cantitate anuala totala generata la nivelul judetului de circa 174.000 tone.




In ceea ce priveste gestionarea deseurilor din constructii si demolari, tinand seama de faptul ca in viitorul apropiat vor exista reglementari specifice acestor tipuri de deseuri (in prezent exista un proiect de Hotarare de Guvern), se estimeaza ca in viitor ceea mai mare parte a acestor deseuri va fi valorificata sau elimitata pe depozite pentru deseurile inerte. Astfel, se estimeaza ca numai circa 5 % din cantitatea totala generata de deseuri din constructii si demolari se va depozita pe depozitul pentru deseuri nepericuloase de la Mofleni.

3.7 Concluzii In acest capitol au fost calculate proiectiile pentru cantitatile de deseuri care urmeaza a se genera in perioada de planificare. In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile principalelor categorii de deseuri care se estimeaza a se genera in anul 2011, 2020 si la sfarsitul perioadei de planificare 2038.

Cantitate (tone/an) Tipuri de deseuri 2011 2020 2038

Total deseuri menajere 181,441 184,688 187,998 Total deseuri municipale 240,981 248,655 261,831 Total deseuri biodegradabile municipale

157,673 155,242 161,944

Total deseuri de ambalaje 95,956 120,284 143,877 Total deseuri periculoase municipale

1,423 1,342 1,175

Total deseuri voluminoase 1,455 4,963 5,679 Total namoluri (100 % s.u.)

9,485 11,450 10,008

Pe baza proiectiei de generare a deseurilor au fost cuantificate tintele privind deseurile de ambalaje, precum si tintele privind deseurile biodegradabile municipale. In ceea ce priveste deseurile de ambalaje, in anul 2011 trebuie reciclata o cantitate minima de 44.140 tone deseuri de ambalaje (din care cel putin 20.400 tone deseuri de hartie si carton), iar cantitatea totala valorificata trebuie sa fie de minim 50.800 tone. In anul 2013, cantitatea totala reciclata trebuie sa fie de minim 58.100 tone (din care peste 22.500 tone deseuri de hartie si carton), iar cantitatea total valorificata de minim 63.400 tone. Conform prevederilor legislative cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate trebuie sa fie redusa substantial, astfel incat in anul 2016 mai poate fi depozitata doar 35 % din cantitatea generata in anul 1995. Cantitatile de deseuri biodegradabile municipale care trebuie reduse la depozitare sunt urmatoarele: in anul 2010 – 35.794 tone; in anul 2013 – 74.134 tone; in anul 2016 – 99.669 tone.

CAPITOLUL 4 Obiective nationale si tinte judetene



4. OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE JUDETENE 4.1 Rezumat In aceasta sectiune sunt prezentate obiectivele si tintele privind gestionarea deseurilor prevazute de documentele de planificare existente si sunt propuse obiective si tinte privind gestionarea deseurilor in judetul Dolj. La nivelul Romaniei, planificarea in domeniul gestionarii deseurilor se realizeaza la nivel national, regional si local, prin intermediul planurilor de gestionare a deseurilor. PNGD care planifica gestionarea categoriilor de deseuri generate care fac obiectul direcivei cadru a deseurilor. PRGD si PJGD au ca obiect planificarea gestionarii deseurilor municipale si a unor fluzuri speciale. In procesul de elaborare a documentelor de planificare din domeniul gestionarii deseurilor, la stabilirea obiectivelor si tintelor au fost luate in considerare obiectivele si tintele de gestionare a deseurilor prevazute de catre celelalte documente de planificare din domeniul protectiei mediului si nu numai (ex. PND, PNAPM, PNASC etc.). In ceea ce priveste modul de repartizare a tintelor de gestionare a deseurilor asumate la nivel national catre unitatile teritorial-administrative, acesta este unitar. Atat cele 8 regiuni cat si cele 42 judete existente au de atins aceeasi tinta, indiferent de gradul economic de dezvoltare. 4.2 Obiective Naţionale de Gestionare a Deşeurilor Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor constituie instrumentele de baza prin care se asigura implementarea in Romania a politicii Uniunii Europene in domeniul deseurilor.

La nivel national, prima Strategie Nationala de Gestionare a Deseurilor a fost elaborata in anul 2002 de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor – Directia Gestiune deseuri si chimicale.

Ulterior au fost elaborate primele Planuri judetene de gestionare a deseurilor pe baza planurilor realizate de consiliile locale si de catre operatorii economici.

Planul National de Gestionare a Deseurilor - plan de etapa a fost realizat pornind de la planurile judetene existente,si a fost aprobat prin HG nr. 123/30.01.2003.

Apoi, atat Planul, cat si Strategia au fost revizuite incadrul unui proiect de twinning Romania-Germania si au fost aprobate prin HG nr. 1470/09.09.2004. Ulterior, HG nr. 1470/2004 a fost modificata prin HG nr. 358/2007, modificarea constand in reducerea capacitatii minime a instalatiilor de incinerare a deseurilor periculoase de la 10.000 tone/an la 3.500 tone/an.

In anul 2008 va incepe procesul de revizuire a acestor documente.

Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor se refera la toate tipurile de deseuri (municipale si de productie) si stabilesc patru grupe de obiective, si anume:

a) obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor;

b) obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri (deseuri din agricultura; deseuri de la producerea energiei termice si electrice, incinerare si coincinerare;




deseuri din constructii si demolari; deseuri provenite de la statiile de epurare; deseuri biodegradabile; deseuri de ambalaje; anvelope uzate; vehicule scoase din uz; deseuri de echipamente electrice si electronice);

c) obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor periculoase;

d) obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase.

In ceea ce priveste gestionarea deseurilor municipale, se aplica obiectivele strategice generale pentru gestionarea deseurilor, la care se adauga obiectivele specifice deseurilor biodegradabile si deseurilor de ambalaje. Aceste obiective sunt urmatoarele:

Armonizarea politicii si legislatiei nationale in domeniul gestionarii deseurilor cu politicile si prevederile legislative europene, precum si cu prevederile acodurilor si conventilor internationale la care Romania este parte;

Integrarea problematicii de gestionare a deseurilor in politicile sectoriale si de companie.

Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor;

Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene;

Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala;

Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului poluatorul plateste;

Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate;

Obtinerea de date si informatii complete si corecte care sa corespunda cerintelor de raportare la nivel national si european;

Maximizarea prevenirii generarii deseurilor;

Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor;

Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica;

Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare si transport a deseurilor;

Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor, in vederea unei cat mai eficiente valorificari;

Promovarea tratarii deseurilor in vederea asigurarii unui management ecologic rational;

Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului;

Incurajarea si sustinerea cercetarii romanesti in domeniul gestionarii integrate a deseurilor;

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile prin reciclare si procesare (minimizarea materiei organice pentru reducerea poluantilor emisi prin levigat si gazul de depozit);




Cresterea gradului de reutilizare si reciclabilitate a ambalajelor;

Optimizarea cantitatii de ambalaje pe produs ambalat (prin reproiectare);

Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje prin valorificare;

Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate precum si a eficientei colectarii separate a acestora;

Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala;

Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje (“neadecvate” pentru valorificare materiala).

Pentru fiecare obiectiv sunt stabilite obiective subsidiare, tinte si termene de realizare.

Planurile regionale de gestionare a deseurilor elaborate in anul 2006 si aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor prevad, de asemenea, obiective in ceea ce priveste gestionarea deseurilor municipale si a fluxurilor specifice pentru perioada 2007 – 2013. Pentru fiecare obiectiv sunt prevazute obiective subsidiare, tinte si termene de indeplinire.

Obiectivele prevazute in PRGD sunt aceleasi cu obiectivele prevazute de Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor. La stabilirea tintelor si a termenelor pentru obiectivele din PRGD s-a tinut seama de legislatia in vigoare la data elaborarii planurilor, precum si de faptul ca la nivel regional si judetean pot fi stabilite tinte mai ambitioase decat la nivel national, daca conditiile locale permit.

Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu initiate in cadrul asistentei de preaderare (Phare si ISPA). POS Mediu acopera perioada 2007 – 2013.

Obiectivul global al POS Mediu îl constituie Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a calitatii vietii în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

Unul din obiectivele specifice este reprezentat de Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.

In vederea atingerii obiectivelor specifice au fost identificate 6 axe prioritare, si anume:

Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzata

Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric

Axa prioritară 3 – Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin

restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă

energetică în localităţile cele mai afectate de poluare;

Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii;




Axa prioritară 5 –Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”;

Axa prioritară 6 – Asistenţa Tehnică.

Obiectivele Axei prioritare 2 sunt reprezentate de:

creşterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiază de colectarea deseurilor municipale, şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile;

reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;

creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate

infiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor

reducerea numărului de situri contaminate istoric.

Printre obiectivele Axei prioritare 1 - Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzata se numara si cel referitor la imbunatatirea gradului de gospodarire a namolurilor provenite de la statiile de epurara a apelor uzate.

Astfel, se prevede ca pana in anul 2015 numarul localitatilor care vor beneficia de sisteme de alimentare cu apa potabila sa creasca de la 60 (in 2006) pana la 300, iar numarul statiilor de epurare care urmeaza a fi realizate/reabilitate sa creasca de la 30 (in 2006) la 200. Se preconizeaza ca in anul 2015 60% din populatia Romaniei va beneficia de servicii de epurare a apei uzate.

In tabelul de mai sunt prezentate principalele obiective privind gestionarea deseurilor municipale si a fluxurilor specifice, tintele si termenele de realizare prevazute in Planul National de Gestionare a Deseurilor, in PRGD Regiunea 4 Sud Vest si POS Mediu.

Diferentele aparute in cazul unor tinte prevazute in documentul de planificare la nivel national si cele din PRGD au fost generate de:

PNGD a fost elaborat (2004) inaintea semnarii tratului de aderare (2005);

aderarea Romaniei a dus la aparitia unor modificari in legislatia privind gestionarea deseurilor (modificarea unora dintre actelor normative existente si apartia unor acte normative noi) in vederea respectarii obligatiilor din protocolul de aderare;

modificarile legislative au fost operate in domeniile depozitarii si incinerarii deseurilor cel al gestionarii deseurilor de ambalaje;

au aparut acte normative noi in domeniul gestionarii deseurilor de echipamente electrice si electronice




Tabel 4.2-1 Tinte privind gestionarea deseurilor

TINTE/TERMEN Nr. crt. Planul National de Gestionare a

Deseurilor Planul Regional de

Gestionare a Deseurilor – Regiunea 4 Sud-Vest

POS Mediu

1. Minimizarea generarii deseurilor 1.1 Să promoveze minimizarea

cantităţilor de deşeuri provenite din industria manufacturieră şi a altor producători de deşeuri. Termen: permanent

Promovarea si aplicarea principiului prevenirii in industrie Termen: permanent

1.2 Să promoveze minimizarea deşeurilor menajere. Termen: 2006

Promovarea si aplicarea principiului prevenirii la consumator Termen: permanent

2. Exploatarea tutror posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea potentialului util din deseuri

2.1 Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate Termen: permanent

-

2.2 Decuplarea generarii deseurilor de la cresterea economica si realizarea unei reduceri globale a volumului de deseuri Termen: 2013

-

3. Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică 3.1 Promovarea prioritara a valorificării

materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu Termen: 31.12.2010 – valorificarea a circa 10% din deseurile menajere

- Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate.

3.2 Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare şi incinerare în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic. În cazul incinerării beneficiul energetic rezultat trebuie să fie pozitiv şi să existe posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate Termene: 2007 – conformarea cu directiva UE a tuturor instalatiilor de incinerare si co-incinerare a deseurilor 2020 – valorificarea a circa 20% din deseurile municipale

-

4. Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare si transport a deseurilor







POS Mediu

4.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor Termen: 2013 – colectarea a 84% din deseurile municipale generate

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în zonele urbane Termen: 2013 – rata de acoperire 100% Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în zonele rurale Termen: 2009 – rata de acoperire 90%

4.2 Optimizarea schemelor de transport Termen: permanent

Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport a deseurilor Termen: 2013

Creşterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiază de colectarea deseurilor municipale, şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile. 30 sisteme integrate de gestionare a deseurilor nou create la nivel de judet/regional – Termen 2015 8.000.000 locuitori care vor beneficia de sisteme imbunatatite de gestionare a deseurilor - Termen 2015

5 Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor, in vederea unei cat mai eficiente valorificari si eliminari a acestora

5.1 Stabilirea unor principii si cerinte unitare care sa stea la baza functionarii tuturor companiilor de salubritate Termen: 2007

Sa dezvolte si sa aplice regulamente locale pentru managementul deseurilor in concordanta cu sistemul judetean de management integrat a deseurilor Termen: 2007

Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor.

5.1 Separarea fluxurilor de deseuri periculoase de cele nepericuloase Termen: 2017

Separea deşeurilor periculoase menajere de cele nepericuloase menajere Termen: 2017

5.2 Introducerea si extinderea colectarii selective la sursa a deseurilor Termen: 2017

Sporirea colectarii separate pe fracţii în zonele urbane Termen: 2013 - 100% din zona urbană cu un grad de participare de 67% Sporirea colectarii separate pe fracţii în zonele rurale Termen: 2013 – 500.000 locuitori inclusi in sistemul de colectare separata

5.3 Controlul activitatii de transport deseuri pe plan intern - întărirea capacităţii instituţionale de control Termen : incepand cu 2004

-







POS Mediu

5.4 - Construirea de statii de transfer in cazul in care acestea sunt recomandate de catre studiile de fezabilitate Termen: 2013

6. Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

6.1 Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor prin promovarea cu instalatiilor de eliminare la nivel zonal. Termen: 2017 - construirea a circa 50 depozite clasa b) de capacitate medie de 100.000t/an si maximum 15 depozite clasa b) de capacitate medie de 50.000t/an

Asigurarea capacităţilor necesare pentru depunerea deşeurilor în depozite regionale conforme. Termen: 2013 – construirea a 6 noi depozite conforme

6.2 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme cu cerintele UE Termen: etapizat, pana in 2017

Închiderea etapizată a depozitelor neconforme Termen: etapizat, pana in 2017

6.3 - Sistarea depozitarii in locatiile neautorizate in mediu rural Termen: 2009

6.4 - Reabilitarea depozitelor rurale închise Termen: 2010

1500 spatii de depozitare din mediul rural inchise – Termen 2015 150 depozite necoforme din zona urbana inchise – Termen 2015

7 Deseuri din constructii si demolari 7.1 Sustinerea reutilizarii si reciclarii

deseurilor din constructii si demolari necontaminate

-

7.2 Tratarea deseurilor contaminate din constructiişi demolari in vederea recuperarii sau eliminarii

-

7.3 Dezvoltarea sistemului de facilitati in vederea eliminarii corespunzatoare

-

8 Deseuri provenite de la statiile de epurare 8.1 Asigurarea, in masura posibilitatilor,

a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau amendament agricol, a namolurilor ce corespund calitatii stabilite in cerintele legale Termen: incepand cu 2004 - Organizarea valorificarii agricole a namolului necontaminat de la statiile de epurare orasenesti

Folosirea nămolului în agricultură ca fertilizator în concordanţă cu MO 344/708/2005 Termen: permanent

Cresterea numarului de facilitati de epurare a apelor uzate pana la 200 in 2015.

8.2 - Folosirea nămolului la reabilitarea terenurilor

Îmbunătăţirea gradului de gospodărire a







POS Mediu

degradate (M.O: 344/708/2005 ) Termen: permanent

8.3 Deshidratarea si pre-tratarea in vederea eliminarii prin co-incinerare in cuptoarele din fabricile de ciment

Promovarea co-incinerarii nămolului în fabricile de ciment Termen: permanent

8.4 Prevenirea eliminarii necontrolate pe soluri Termen: permanent

8.5 Prevenirea eliminarii namolurilor in apele de suprafata Termen: permanent

Prevenirea contaminarii necontrolate a solurilor şi a suprafeţelor apelor datorită nămolului Termen: din 2005

nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate

9 Deseuri biodegradabile 9.1 Reducerea cantitatii de deseuri

biodegradabile prin reciclare si procesare (minimizarea materiei organice pentru reducerea poluantilor emisi prin levigat si gazul de depozit) Termene: 2010 – reducerea cu 25% 2013 – reducerea cu 50% 2016 – reducerea cu 65%

Separerea deşeurile biodegradabile de deşeurile colectate la nivel municipal Realizarea de staţii de compostare în vederea recuperării deşeurilor biodegradabile Realizarea tratamentului biomecanic, incinerarea şi staţii de compostare avansată Termene: 2010 – reducerea cu 25% a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, raportat la cantitatea de deseuri biodegradabile produsa in anul 1995 2013 – reducerea cu 50% a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, raportat la cantitatea de deseuri biodegradabile produsa in anul 1995 2016 – reducerea cu 65% a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, raportat la cantitatea de deseuri biodegradabile produsa in anul 1995

Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate.

10 Deseuri de ambalaje 10.1 Reducerea cantitatii de deseuri de

ambalaje prin valorificare Termene: Decembrie 2008 - atingerea

Recuperarea materială şi/sau energetică provenită de la materialele de ambalaje







POS Mediu

obiectivelor de reciclare de 60% din greutate pentru hartie si carton si a obiectivelor de reciclare de 50% din greutate pentru metal Decembrie 2011 - atingerea obiectivelor de reciclare de 15 % din greutate pentru lemn Decembrie 2013 - atingerea obiectivului global de reciclare de 55%, a obiectivului global de valorificare de 60%, a obiectivelor de reciclare de 22,5 % din greutate pentru plastic, (considerandu-se numai materialul reciclat ca material plastic) si a obiectivelor de reciclare de 60% din greutate pentru sticla

Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala Termen: permanent

10.2 Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje (“neadecvate” pentru valorificare materiala) Termen: Incepand din 2005 - Organizarea sistemelor zonale si valorificarea energetica, eventual ca si combustibil alternativ pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea in functiune a instalatiilor de procesare adecvate

Termene: 2011 – 50% din totalul deşeurilor de materiale de ambalaj 2013 – 60% din totalul deşeurilor de materiale de ambalaj Reciclarea ambalajelor şi deşeurilor provenite din ambalaje Termene: 2008 – reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj 2010 – reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi pentru lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj 2013 – reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic

10.3 Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate precum si a eficientei colectarii selective a acestora Termene: 2003 –2006 - experimentare (proiecte pilot), constientizare populatie 2007 – 2017 - extinderea colectarii selective la nivel national

-

11 Deseuri de echipamente electrice si electronice 11.1 Incurajarea colectarii separate si a

valorificarii materiale a deseurilor de echipamente electrice si electronice Termen: 2007 – realizarea sistemului de colectare si

Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice prin organizarea unor centre de colectare la nivel local







POS Mediu

valorificare Termen: 2008 – colectare a 4 kg/persoana/an Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de echipamente electrice si electronice Termen: 2008 - Reciclarea şi recuperarea a 75 % din deşeurile provenite din echipament electric şi electronic

11.2 Incurajarea aparitiei de noi facilitati de reciclare si tratare a deseurilor de echipamente electrice si electronice Termen: 2007 – organizarea unor centre zonale de dezmembrare/reciclare a DEEE

-

12 Deseuri voluminoase din deseurile municipale 12.1 - Micşorarea cantităţilor de

deşeuri voluminoase stocate Termen: 2007

12.2 - Colectarea şi recuperarea deşeurile voluminoase Termen: 2006

4.3 Comparări cu Planurile Naţional si Regionale si cu alte strategii

si planuri relevante deseurilor municipale. Astfel, in ceea ce priveste obiectivele tehnice, sunt In aceasta sectiune sunt prezentate obiective privind gestionarea deseurilor asa cum apar in urmatoarele documente:

Planul National de Dezvoltare;

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului

Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice

Planul de amenajare a bazinului hidrografic Jiu

Planul National de Actiune pentru Protectia Atmosferei

Plan national actiune in domeniul eficientei energetice

Planul National de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. Perioada de planificare cuprinsa este 2007 – 2013.




In urma analizei situatiei curente a Romaniei, au fost identificate 6 prioritati nationale de dezvoltare, prioritatea nr. 3 fiind reprezentata de protectia si imbunatatirea calitatii mediului.

Obiectivul global al acestei prioritati il constituie protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale României, conducând astfel la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii prin încurajarea dezvoltării durabile.

Obiectivele specifice sunt:

imbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice în sectoarele apă şi deşeuri, la calitatea şi în cantitatea necesară;

imbunătăţirea calităţii mediului vizând, în special, conformarea cu Directivele relevante ale Uniunii Europene

Îmbunătăţirea calităţii solului prin:

- inchiderea a minimum 80 de depozite municipale de deşeuri neconforme cu standardele UE şi ecologizarea zonelor aferente concomitent cu reducerea treptată a deşeurilor depozitate, valorificarea deşeurilor recuperabile, separarea şi administrarea adecvată a deşeurilor periculoase şi prevenirea infiltrării apelor de suprafaţă în deşeurile depozitate

- reabilitarea unor terenuri contaminate cu grad ridicat de poluare

In vederea atingerii obiectivelor mai sus mentionate vor fi implementate proiecte care au ca obiectiv dezvoltarea sistemelor integrate de deşeuri în regiunile/judeţele mai puţin dezvoltate şi punerea în practică a ierarhiei opţiunilor pentru gestionarea deşeurilor.

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) este un instrument de implementare a politicilor din domeniu, prin promovarea, susţinerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării legislatiei nationale si europene. PNAPM contine un portofoliu de proiecte prioritare a caror implementare duce la atingerea obiectivelor planificarii. La nivelul anului 2008, continua procesul de revizuire a PNAPM inceput in 2007.

Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice (PNASC) a fost elaborat in anul 2006 pe baza Strategiei Nationale privind Schimbarile Climatice. Perioada planificata este 2006 – 2007. Obiectivul principal al PNASC este reprezentat de reducerea gazelor cu efect de sera rezultate din activitatile antropice.

In momentul de fata nu a fost declansata inca procedura de revizuire.

Depozitele de deseuri reprezinta o sursa importanta de emisii a gazelor cu efect de sera (mai ales metan). Una dintre masurile (6.6) care trebuie aplicate in vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera: promovarea recuperarii energiei prin inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si incurajarea utilizarii potentialului energetic al gazelor de halda.

Alte documente de planificare in domeniul protectiei mediului, dar care nu contin obiective privind gestionarea deseurilor sunt:

Planul de management al apei pe bazinului hidrografic al raului Jiu

Planul National de Actiune pentru Protectia Atmosferei




Planul National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice

4.4 Ţinte Judeţene in sectorul de Gestionare a Deşeurilor La baza crearii unui sistem integrat judetean de gestionare a deseurilor stau obiectivele judetene privind gestionarea deseurilor.

Obiectivele, care se stabilesc la nivel judetean, trebuie sa tina seama de urmatoarele documente de planificare:

Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor;

Obiectivele si strategia stabilite prin Programul Operational Sectorial de Mediu – Axa Prioritara 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric”

Planul Regional de Gestionarea a Deseurilor;

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor;

Planul Local de Actiune pentru Mediu.

Obiectivele stabilite la cele trei nivel (national, regional si judetean) sunt, in principal, aceleasi si pot fi grupate in doua categorii:

Obiective generale;

Obiective tehnice.

Obiectivele generale se refera la:

Politica si cadrul legislativ;

Aspecte institutionale si organizatorice;

Resurse umane;

Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor;

Constientizarea partilor implicate;

Colectarea si raportarea de date si informatii privind gestionarea deseurilor.

Obiectivele tehnice se refera la:

Prevenirea generarii deseurilor;

Colectarea si transportul deseurilor;

Valorificara potentialului util din deseuri;

Tratarea deseurilor;

Eliminarea deseurilor;

Fluxurile specifice de deseuri (deseuri municipale periculoase, deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri voluminoase, deseuri din constructii si demolari, namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti).




In documentele de planificare mentionate anterior pentru fiecare obiectiv sunt stabilite tinte. Tintele, in special cele aferente obiectivelor tehnice sunt indicatori cuantificabili. Toate tintele trebuie sa aiba un termen de realizare.

La stabilirea tintelor pentru judetul Dolj s-a tinut seama de urmatoarele:

fiecare obiectiv poate avea una sau mai multe tinte;

tintele la nivel judetean trebuie sa fie cel putin egale cu tintele stabilite la nivel national si regional;

tintele la nivel national sunt tintele stabilite prin Tratatul de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, respectiv cele prevazute in legislatia aflata in vigoare;

Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor aflate in vigoare au fost aprobate in anul 2004 (HG 1470/2004), in prezent fiind declansata procedura de revizuire a acestor documente;

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor - finalizat in luna ianuarie, in prezent fiind in derulare procedura SEA pentru obtinerea avizului de mediu. Dupa obtinerea avizului de mediu, PJGD va fi aprobat prin Hotarare a Consilliului Judetean.

Un aspect foarte important legat de stabilirea tintelor la nivel judetean este legat de situatia actuala in judet privind gestionarea prezentate tintele cu termenele aferente de indeplinire, precum si situatia actuala a acestor indicatori in judet.




223

Tabel 4.4-1 Tinte si termene referitoare la gestionarea deseurilor

OBIECTIV TINTA TERMEN SITUATIA ACTUALA

OBIECTIVE GENERALE

Domeniul: Cadrul legislativ si organizatoric

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judetene în domeniul gestiunii deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia.

2008

In prezent este in curs de infiintare Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara de Gestionare a Deseurilor ECODOLJ, asociatie din care fac parte toate unitatile administrativ teritoriale ale judetului.

Elaborarea de acte normative la nivel judetean si local in vederea crearii cadrului organizatoric necesar.

Incepand cu 2008

In prezent sunt in curs de aprobare hotararile de consiliu local, respectiv judetean prin care se aproba aderarea fiecarei unitati teritorial-administrative in parte la asociatia ECODOLJ.

Cresterea eficientei structurilor institutionale la nivel judetean si local printr-o definire clara a responsabilitatilor.

permanent

Activitatea autoritatile publice locale privind gestionarea deseurilor prezinta o eficienta redusa. Astfel, in toate cele 104 comune din mediul rural, pana in prezent nu a fost implementate sisteme de gestionare a deseurilor.

Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Realizarea aplicatiei pentru obtinerea de finantare prin FEDR in vederea realizarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului

2008 In curs de realizare.

Domeniul: Aspecte instituţionale şi organizatorice Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor

2008 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene Întărirea capacităţii administrative şi a

responsabilităţii în aplicarea legislaţiei 2008

In prezent legislatia privind gestionarea deseurilor nu este aplicata in mod consecvent. In ceea ce priveste acoperirea populatiei cu servicii de salubrizare, exista diferente semnificative intre mediul rural si urban din judet.

Domeniul: Resursele umane

Asigurarea resurselor umane ca număr şi Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit 2008 Personalul de la nivelul administratiei publice locale




224


pregătire profesională profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele, in special la nivelul autoritatilor administratiilor publice locale

nu este suficient pregatit. Astfel, pe langa pregatirea tehnica absolut necesara, care, in unele cazuri este insuficienta nu sunt cunoscute obligatiile privind gestionarea deseurilor care revin administratiei.

Domeniul: Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri reciclabile permanent

In prezent nu exista o piata viabila decat pentru unele tipuri de deseuri reciclabile (deseuri de hartie, carton, plastic si deseuri metalice). In ceea ce priveste deseurile de sticla si deseurile biodegradabile, piata existenta nu ofera oportunitati de valorificare.

Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale şi fondurilor europene şi internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor

permanent

In prezent, la nivelul judetului Dolj ca si la nivel national, absorbtia fondurilor de pre-aderare in domeniul gestionarii deseurilor a fost destul de redusa.

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte”

Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale

2009 In prezent, nu exista implementate mecanisme-economico financiare care sa stimuleze reducerea cantitatii de deseuri generate si reciclarea acestora.

Domeniul: Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Intensificarea comunicării între toate părţile implicate permanent

Comunicarea intre autoritatile publice locale si autoritatile pentru protectia mediului in ceea ce priveste gestionarea deseurilor este redusa. Se poate vorbi de existenta unei comunicari formale bazata pe indeplinirea unor cereri punctuale.

Organizarea de campanii de constientizare pentru publicul tinta (autoritatile administratiei publice locale si cetateni) cu privire la obiectivele si tintele privind gestionarea deseurilor, precum si cu privire la tehnicile de gestionare a deseurilor

permanent

In prezent, cetatenii din judetul Dolj nu sunt informati cu privire la obiectivele si tintele de gestionare a deseurilor asumate de catre autoritatile administratiei publice. In cadrul proiectele privind gestionarea deseurilor aflate in derulare sunt prevazute actiuni de informare si constientizare pentru beneficiarii




225


acestora.

Domeniul: Date şi informaţii privind deseurile

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Îmbunătăţirea sistemului judetean de colectare, prelucrare, analizare şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

2008

In momentul de fata exista mai multe sisteme paralele de colectare a datelor privind gestionarea deseurilor, rezultatele obtinute fiind diferite in cele mai multe cazuri desi, datele de baza sunt furnizate de catre aceeasi operatori.

OBIECTIVE TEHNICE

Domeniu: Colectarea si transportul deseurilor

Licentiere ANRSCUP a tuturor operatorilor de salubrizare din judet 2009

La nivelul lunii martie a anului 2008 exista 2 operatori de salubrizare care detin licenta de operare ANRSC

Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul urban de 100 % 2013 La sfarsitul anul 2006, gradul de acoperire cu

servicii de salubrizare in mediul urban era de 58 %.

Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural de minim 90 % 2009

La sfarsitul anul 2006, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural era de circa 0%.

Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport a deseurilor municipale 2010 Marea majoritate a mijloacelor de transport utilizate

in prezent sunt fabricate in perioada 1980-1990

Imbunatatirea si dezvoltarea unui sistem integrat de colectare si transport a deseurilor la nivelul judetului

Asigurarea infrastructurii necesare transportului deseurilor permanent In prezent, mai ales in mediul rural, exista o serie de

cai de transport care nu pot fi utilizate. Optimizarea transportului deseurilor colectate in amestec Realizarea de statii de transfer 2009-2013 In prezent nu exista nicio statie de transfer.




226


Implementarea colectarii separate a deseurilor reciclabile astfel incat sa se asigure colectare urmatoarelor cantitati de deseuri de ambalaje atat de la populatie, cat si din comert, industrie si institutii: 3.150 tone deseuri de hartie si carton; 700 tone deseuri de plastic; 1.120 tone deseuri de sticla; 530 tone deseuri de metale

2008

3.720 tone deseuri de hartie si carton; 1.200 tone deseuri de plastic; 2.000 tone deseuri de sticla; 850 tone deseuri de metale

2011

Implementarea sistemului de colectare separata a materialelor reciclabile astfel încât să se asigure atingerea tintelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje (tinte de reciclare/valorificare)

4.100 tone deseuri de hartie si carton; 1.900 tone deseuri de plastic; 2.700 tone deseuri de sticla; 950 tone deseuri de metale

2013

Sistemul de colectare a separata a deseurilor recilabile din deseurile menajere nu este implementat la nivelul judetului.

Indeplinirea obiectivelor de colectare a DEEE.

Implementarea colectarii separate a DEEE astfel incat sa se asigure colectarea urmatoarelor cantitati: 2.864 tone

2008

In anul 2007 a fost colectata o cantitate de 15,8 tone DEEE.

Colectarea separata a deseurilor din constructii si demolari.

Implementarea sistemului de colectare separata a deseurilor din constructii si demolari, pe categorii (deseuri periculoase si nepericuloase).

Incepand cu 2008

In prezent, marea parte a deseurilor din constructii si demolari este colectata imprenua cu deseurile municipale, fiind eliminate prin depozitare.

Colectarea separata a deseurilor voluminoase de la populatie.

Stabilirea de scheme de colectare a deseurilor voluminoase de la populatie.

Incepand cu 2008

In prezent, deseurile voluminoase de la populatie sunt colectate imprenua cu deseurile municipale, fiind eliminate prin depozitare.




227


Colectarea separata a deseurilor periculoase din deseurile municipale.

Implementarea sistemului de colectare separata a deseurilor periculoase din deseurile municipale 2012

In prezent deseurile periculoase din deseurile municipale sunt colectate impreuna cu acestea, modalitatea de eliminare fiind depozitarea.

Domeniul: Valorificarea deseurilor

Realizarea de statii de sortare, cu capacitati totale care sa asigure sortarea intregii capacitati de deseuri colectate separat

permanent In prezent nu exista nicio statie de sortare.

Promovarea valorificarii energetice a deseurilor municipale care nu pot fi reciclate Permanent In prezent deseurile muncipale generate in judet nu

sunt valorificate energetic. Compostarea intregii cantitati deseuri biodegradabile pure din parcuri si gradini

Incepand cu 2011 In prezent deseurile verzi sunt depozitate.

Valorificarea potentialului util din material si valorificarea energetica a deseurilor voluminoase.

Incepand cu 2008

In prezent nu sunt valorificate deseurile voluminoase.

Indeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare si reciclare a DEEE colectate separat. permanent

Reducerea cantitatii de deseuri eliminate, prin valorificare

Promovarea valorificarii in agricultura a namolurilor rezultate in urma epurarii apelor uzate menajere.

permanent In prezent namolurile rezultate in urma epurarii apelor uzate menajere nu sunt valorificate.

Domeniul: Tratarea deseurilor Interzicerea la depozitare a deseurilor organice pure (deseuri din parcuri, gradini, cimitire, piete).

Incepand cu 2011 In prezent deseurile organice pure sunt depozitate.

Promovarea compostarii individuale in mediul rural.

Incepand cu 2011 In prezent nu este o practica curenta.

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale la depozitare

Asigurarea capacitatilor pentru tratarea (in instalatii de fermentare anaeroba, în instalaţii de tratare mecano-biologică etc.) a deseurilor biodegradabile municipale astfel incat sa se reduca cantitatea depozitate in conformitate cu cerintele legale.

2012

In prezent nu exista platforme de compostare a deseurilor biodegradabile municipale.




228


Reducerea cantitatii de deseuri din constructii si demolari depozitate

Dezvoltarea de capacitati de tratare in vederea valorificarii deseurilor din constructii si demolari. permanent

In prezent exista o singura instalatie de tratare a deseurilor din constructii si demolari (prin separare si concasare) cu o capacitate de 45 t/ora.

Reducerea cantitatii de namol rezultat din epurarea apelor uzate orasenesti depozitate

Promovarea tratarii namolului in vederea valorificarii (prin utilizare in agricultura sau co-incinerare).

permanent In prezent intreaga cantitate de namol rezultata in urma epurarii apelor uzate orasenesti este depozitata.

Domeniul: Eliminarea deseurilor

Sistarea activitatii de depozitare in urmatoarele depozite neconforme clasa „b” din mediul urban si inchiderea acestora: Bailesti 1 Calafat Filiasi Segarcea

2008/2010 2010/2011 2010/2011 2010/2011

In prezent a fost sistata depozitarea pe depozitul neconform de la Bailesti 1. Eliminarea deseurilor in conformitate cu

cerintele legislatiei in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

Salubrizarea zonei si reintroducerea in circuitul natural sau inchiderea conform prevederilor legale a tuturor spatiilor de depozitare din mediul rural

16.07.2009Pana in prezent au fost identificate un numar de 374 spatii de depozitare din mediul rural, care trebuie inchise si ecologizate




229

4.5 Concluzii Un punct critic in atingerea obiectivelor sus mentionate il reprezinta gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural in anul 2009. Conform legislatiei in vigoare in data de 16 Iulie 2009 toate spatiile de depozitare din mediul rural trebuie inchise si reabilitate. Acest lucru trebuie corelat cu asigurarea de servicii de salubrizare pentru toate localitatile din rural si depozitarea corespunzatoare a deseurilor.

In acest sens Consiliul Jutean Dolj a demarat o actiune deosebit de importanta si anume toate localitatile din mediul rural din judet sunt obligate sa - si infiinteze serviciul public de salubrizare sau sa contracteze un operator de salubrizare. Deseurile astfel colectate vor fi transportate la depozitele din mediul urban cele mai apropiate, operabile pana in anul 2011 cand si acestea vor fi inchise in cadrul proiectului „Sistem Integrat de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Dolj”. Dupa aceasta data vor intra in vigoare contractele de operare ale noilor operatori contractati in cadrul proiectului mai sus mentionat si depozitarea de pe raza intregului judet se va realiza la depozitul conform de la Mofleni.

CAPITOLUL 5 Analiza optiunilor



230

5. ANALIZA OPTIUNILOR 5.1 Rezumat In acest capitol sunt prezentate principalele opţiuni tehnice posibile pentru fiecare etapa a sistemului de gestionare a deşeurilor: colectarea, transport şi transfer, tratare, eliminare.

Optiunile tehnice propuse sunt analizate in premiza atingerii obiectivelor si tintelor prevazute in cadrul PJGD Dolj si PRGD pentru regiunea 4 Sud - Vest Oltenia, pe baza criteriilor tehnico-economice. Se va alege optiunea/optiunile tehnico-econimice care vor fi utilizate la nivelul judetului Dolj.

Optiunile tehnice pentru gestionarea deşeurilor municipale propuse pentru fiecare etapa a sistemului de gestionare a deşeurilor: colectarea, transport şi transfer, tratare, eliminare sunt urmatoarele:

1. Colectarea deşeurilor - prin sistemul din poarta în poarta în mediul urban, iar în mediul rural, se va realiza colectarea prin puncte de colectare stradale (bring-sistem).

Colectarea deşeurilor reziduale în zona blocurilor se va realiza în containerele amplasate în zona adicenta blocurilor.

Colectarea separata a deşeurilor reciclabile se va realiza diferit în mediul urban si în mediul rural. În mediul urban, în zona blocurilor colectarea se va realiza prin puncte de colectare amplasate în zona adiacenta blocurilor (containere pentru hârtie şi carton, containere pentru plastic şi metale, containere pentru sticla). In zona urbana a caselor, vor fi colectate prin sistem din poarta în poarta numai deşeurile de plastic şi metale. Colectarea deşeurilor de sticla şi a deşeurilor de hârtie şi carton se va realiza prin puncte de colectare stradale (bring-sistem).

Colectarea separata a deşeurilor biodegradabile se va realiza numai în mediul urban din localitatile în care vor exista staţii de compostare, prin sistem din poarta în poarta.

2. Transportul deşeurilor – în vederea eficientizari tansportului deşeurilor reziduale catre instalaţiile de tatare sau eliminare, vor fi realizate staţii de transfer, transportul de la statiile de trasfer se va realiza fie în containere deschise, fie în containere inchise fără compactare.

3. Tratarea deşeurilor biodegradabile muncipale – în vederea reducerii cantitatii de deşeuri biodegradabile municipale la depozitare vor fi utilizate urmatoarele metode de tratare/valorificare: compostarea individuala în mediul rural, compostarea deşeurilor biodegradabile colectate separat şi a deşeurilor verzi în mediul urban şi/sau tratarea mecano-biologica a deşeurilor reziduale.

4. Eliminarea deşeurilor – se va realiza pe depozitul conform de la Mofleni de lângă municipiul Craiova.

Tinand seama de aceste opţiuni tehnice, împreună cu reprezentatii Consiliului Judetean Dolj şi ai reprezentantilor principalelor autorităţi publice locale din judeţ au fost identificate 3 alternative tehnice de gestionare a deşeurilor.




231

Alternativele tehnice alese au aceeasi optiune tehnica de eliminare la depozitul de la Mofleni. Diferenţele tehnice alese fiind date de optiunile legate de sortare şi tratare a biodegradabilului.

In cadrul tuturor alternativelor s-au luat in consideratie urmatoarele:

- Impartirea teritoriului judetului in 6 zone, in concordanta cu prevederuile Planului Judetean de Gestionarea Deseurilor Dolj, zone adiacente localitatilor: Craiova, Filiasi, Calafat, Bailesti, Goicea si Dobresti.

- Prin proiecte PHARE ce se implementeaza se vor asimila sistemele existente de gestionare a deseurilor si dotarile pentru: zona Goicea (preluarea sistemului centralizat pentru 9 comune -dotare cu recipiente de colectare si autovehicule de transport specializate, statie de transfer si sortare); comuna Cetate (dotarea cu recipienti de colectare si autovehicule de transport specializate); comuna Poiana Mare (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele; amenajarea de platforme de pre-colectare); Municipiul Bailesti (reamenajarea/amenajare platforme de pre-colectare; achizitionarea de containere, pubele; autogunoiere compactoare);

- Separarea din deseurile municipale a fractiilor:

- reciclabile (hartie + carton, plastic + metale, sticla)

- biodegradabile

- reziduala

- Depozitarea fractiei reziduale la Depozitul ecologic existent de la Mofleni – Craiova.

- Atingerea tintelor legislative privind reducerea de la depozitare a materiale reciclabile (hartie, plastic, metale, etc) si biodegradabile, impuse de legislatia existenta (Planul National privind Gestionarea Deseurilor, Planul Regional privind Gestionarea Deseurilor al Regiunii 4 – Sud – Vest Oltenia, Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Dolj)

5.2 Metodologie si ipoteze privind optiunile tehnice de gestionare a deseurilor municipale solide si a fluxurilor speciale

5.2.1 Optiuni tehnice pentru colectarea deseurilor menajere reziduale

5.2.1.1 Obiective privind colectarea deşeurilor menajere prevazute în PRGD Regiunea 4 SV Oltenia si PJGD Dolj

Tinand seama de obiectivele şi tintele legislative, precum şi de cel stabilite prin Tratatul de Aderare a Romaniei la UE şi de obiectivele POS Mediu, sistemul integrat de gestionare a deşeurilor menajere va cuprinde colectarea separata a deşeurilor menajere. Sistemul de colectare separata a deşeurilor menajere cuprinde colectarea deşeurilor reciclabile şi acolo unde este fezabil a deşeurilor biodegradabile. Ca urmare implementarea acestui sistem va conduce la reducerea cantitatii de deşeuri reziduale colectate, transportate şi eliminate.

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor al judetului Dolj au ca obiectiv principal în domeniul colectarii deşeurilor municipale imbunatatirea/implementarea unui sistem integrat de colectare şi transport pentru intreg judetul, obiectiv ce se regaseste şi cadrul acestui proiect de Asistenta Tehnica.




232

Obiectivele specifice privind colectarea deşeurilor menajere reziduale, prevazute in planurile mentionate mai sus sunt :

5 Asigurarea de capacităţi de colectare prin:

1) Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban astfel incat la sfarsitul anului 2013 aria de acoperire sa fie 100 %;

2) Extinderea sistemul de colectarea a deşeurilor municipale în mediul rural astfel incat în anul 2009 aria de acoperire sa fie de minim 90 %;

6 Modernizarea sistemelor actuale de colectare a deşeurilor pana in anul 2013

7 Maximizarea prevenirii generării deşeurilor prin:

3) Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la producători - permanent

4) Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator - permanent

8 Să promoveze conştientizarea publicului şi motivarea tuturor factorilor interesaţi prin:

5) Creasterea nivelului de comunicare între factorii interesaţi - permanent

6) Organizarea şi susţinerea din punct de vedere financiar/logistic a conştientizarii publicului prin programe adecvate – permanent

7) Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia) - permanent

8) Campanii publice referitoare la colectarea deşeurilor menajere reziduale prin: elaborarea de materiale informative şi realizarea de campanii de conştientizare a populaţiei privind gestionarea deşeurilor si informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor prin depozitarea necontrolată a acestora - permanent

5.2.1.2 Optiuni tehnice pentru colectarea deşeurilor reziduale

Obiectivul acestui proiect este de realiza un sistem modern şi eficient de colectare a deşeurilor avand la baza şi indeplinind standardele Uniunii Europene.

In functie de amplasarea pubelelor şi containerelor, pentru realizarea colectarii deşeurilor generate sunt disponibile urmatoarele opţiuni tehnice:

Optiunea 1 - Din poarta în poarta/la rigola – colectarea deşeurilor în saci;

Optiunea 2 - Din poarta în poarta/la rigola – pubele şi containere individuale la fiecare generator;

Otiunea 3 Aport voluntar (bring-sistem) – puncte de colectare stradale;

Optiunea 3A: Punct de colectare stradala cu euro-containere pe roti de 1.1 m³;

Optiunea 3B: Punct de colectare stradala cu euro-containere pe roti de 1.8, 2.4 şi 3.6 m³.

• Optiunea 1 Din poarta în poarta/la rigola – colectarea deşeurilor în saci




233

Deseurile sunt pre-colectate în saci de plastic şi sunt amplasate în strada în fata cladirilor în jurul orei de colectare. Sacii sunt colectati manual de catre operatori şi aruncati în bena autogunoierelor compactoare. De obicei, sacii au o capacitate de 50 sau 80 l. Locuitorii folosesc deseori pungi de plastic pentru a economisi costurile sacilor, daca acestea nu sunt furnizate.

• Optiunea 2 Din poarta în poarta/la rigola – pubele şi containere individuale la fiecare generator

In cazul acestui sistem, fiecare gospodarie individuala primeste pubele şi containere (pubele de 60, 80, 120, 240 litri pe roti). Pubelele şi containerele pot fi proprietate a municipalitatii sau a proprietarului casei. Avantajul acestui sistem este faptul ca pubela este responsabilitatea unei singure persoane iar daca aceasta persoana este şi proprietarul acesteia trebuie sa se ingrijeasca de intretinerea şi curatarea acesteia. Un alt avantaj il constituie faptul ca se poate calcula un tarif diferentiat pentru fiecare casa în functie de cantitatea de deşeuri generata. în anumite cazuri se pot oferi anumite stimulente locuitorilor în vederea achizitionarii primei pubele.

• Optiunea 3 Aport voluntar (bring-sistem) – puncte de colectare stradale

In cazul acestor puncte de colectare în fiecare punct sunt amplasate unul sau mai multe containere şi locuitorii vor aduce deşeurile la containerele de colectare (punctele de colectare). Numarul şi marimea containerelor trebuie sa fie adaptate cerintelor sistemului de colectare, volumului disponibil şi necesarului de capacitate pentru deşeurile colectate.

Proprietarul acestor containere este de obicei municipalitatea, sau orice alta administratie, sau operatorul de colectare (privat sau public). Frecventa de colectare se stabileste în functie de legislatia în vigoare şi cerintele municipalitatii respective.

Marimea containerului este în general de 1.1m³. deşeurile sunt colectate cu ajutorul autogunoierelor compactoare sau a vehiculelor dotate cu mecanisme de ridicare.

Capacitatea containerelor (tip 2 şi 3) a fi puse la dispozitie depinde de:

• numarul de persoane deservite de un container;

• cantitatea de deşeuri generata de o persoana;

• frecventa de colectare – zilnic, la fiecare doua zile, saptamanal etc.

Containerele de colectare trebuie sa fie compatibile cu mecanismele de actionare a vehiculelor. Pentru ca sistemul per ansamblu sa fie flexibil şi eficient din punct de vedere al costurilor trebuie sa fie posibila folosirea de diferite vehiculele de colectare în diferite rute de colectare.

Pentru firmele mai mari, zonele comerciale şi piete pot fi utilizate euro pubele mai mari, cu o capacitate de 1.1 m³ (din metal sau plastic, insa pubelele de metal sunt mai robuste). în final, institutiile, supermarket-urile şi intreprinderile deseori folosesc containere de metal cu o capacitate de 5-10 m³ pe care le pot inchiria de la un operator de colectare şi sa plateasca o suma aditionala pentru fiecare golire (de obicei pe baza unui contract cu operatori de salubrizare). Supermarket-urile mai mari sau centrele comerciale pot fi deasemenea dotate cu containere compactoare, care sunt colectate cu vehicule dotate cu mecanisme de ridicare.




234

In unele orase mari, blocurile sunt dotate cu ghene sau tobogane. La fiecare etaj exista o trapa/usa la ghena/tobogan pe unde sunt aruncate deşeurile. Dupa aceea, deşeurile sunt colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Fiecare container ar putea avea o capacitate de 1, 1.5 sau 10 m³ iar pubelele 240 l. deşeurile sunt colectate periodic, în cazul blocurilor cu mai mult de patru etaje de pana la trei (3) ori pe saptamana.

In functie de procentul de populatie din mediul urban sau rural, frecventa de colectare a deşeurilor, tipul de colectare – la rigola sau normala, se va determina tipul, locatia sau tipul de proprietate în ceea ce priveste containerele de colectare.

In general numarul de locuitori per container este de 150 locuitori arondati la un container în zonele urbane şi 100 în zonele rurale. Deoarece densitatea populatiei în unele zone rurale din judeţul Dolj este foarte redusa, vor trebui amplasate mai multe containere pentru a se evita o distanta mai mare de 300 de m pana la container.

5.2.1.3 Evaluarea optiunilor tehnice de colectare

Evaluarea diferitelor opţiuni prezentate mai sus este realizata în detaliu în cele ce urmeaza.

Optiunea 1 Din poarta în poarta/la rigola – colectarea deşeurilor în saci

Optiunea 2 Din poarta în poarta/la rigola – pubele şi containere individuale la fiecare generator

Optiunea 3 Aport voluntar (bring-sistem) – puncte de colectare stradale

Capacitate disponibila

De obicei sacii au intre 50 sau 80 l

Oamenii folosesc deseori pungi de plastic pentru a economisi costurile sacilor, în cazul în care nu vor fi puşi la dispozitie saci.

Sunt disponibile pubele de 120 l, 240 l şi 360 l din plastic si în diferite culori şi exista pubele metalice de 110 l.

Sunt disponibile euro containere de 1.1 m³ din plastic sau metal.

Sunt disponibile euro containere de plastic şi metal de 1.1 m³. De obicei insa pentru colectare stradala se utilizeaza containere de metal pentru a preveni deteriorarea acestora atunci cand este aruncata cenusa fierbinte sau alte obiecte fierbinti.

Confortul pentru utilizator

Confort ridicat în ceea ce priveste colectarea:din cauza faptului ca deşeurile sunt colectate direct de la casele individuale

Confort redus în ceea ce priveste spatiul necesar:din cauza faptului ca sacii

Confort ridicat în ceea ce priveste colectarea:din cauza faptului ca deşeurile sunt colectate direct de la gospodariile individuale

Confort redus în ceea ce priveste spatiul necesar:din cauza faptului ca

Confort mediu în ceea ce priveste colectarea deşeurilor din zonele de blocuri: din cauza faptului ca deşeurile trebuie duse la container, care s-ar putea afla la o distanta de pana la 100 m.

Confort scazut în zonele




235




trebuie stocati la locul de producere pana la urmatoarea data de colectare.

pubelele/containerele sunt de obicei amplasate la gospodariile individuale.

de case din cauza distantelor lungi care trebuie parcurse pentru a depune deşeurile în containere.

Confort ridicat în ceea ce priveste spatiul necesar: datorita faptului ca aceste containere sunt amplasate la strada, adica în afara locului de producere, existand în general o frecventa ridicata de colectare.

Probleme ce ar putea sa apara

Daca deşeurile municipale sunt scoase la rigola cu mai mult de o ora inainte de colectare, sacii continand deşeurile ar putea fi rascoliti şi deşeurile imprastiate de colectori informali sau de animale.

Administratorul sa discute cu locatarii în ceea ce priveste dispunerea corecta a deşeurilor municipale solide.

Roti rupte şi containere ruginite dupa o anumita perioada de timp.

Acoperite, deseori inchise,

Deseuri amplasate lângă container.

Costul unui container

Investitie numai în ceea ce priveste sacii, sau în cazul în care sacii vor fi procurati de generatorii de deşeuri, nu sunt necesare costuri pentru achizitionarea sacilor.

Investitie 36-60 €/pubela;120 €/container de plastic (1100l) şi 500 €/container de metal (1100l)

Costurile vor fi suportate de sistemul de colectare

Investitie 120 €/ container de plastic (1100l) şi 500 €/ container de metal (1100l).

Costurile vor fi suportate de sistemul de colectare.

1. Zona urbana: Costuri de colectare estimate 35-70 €/t

1.1 Blocuri Acest sistem de colectare nu este aplicabil în cazul blocurilor, pentru ca nu exista spatiul necesar pentru amplasarea sacilor.

Daca deşeurile municipale sunt scoase la rigola cu mai mult de o ora inainte de colectare, sacii continand deşeurile ar putea fi rascoliti şi deşeurile imprastiate de colectori informali sau de

Acest sistem de colectare nu este aplicabil în cazul blocurilor, pentru ca nu este disponibil spatiul necesar pentru amplasarea pubelei corespunzatoare fiecarui apartament.

Acest sistem poate fi aplicat în cazul blocurilor, din moment ce spatiul necesar pentru amplasarea pubelelor/containerelor este disponibil numai în spatiile previzionate pentru punctele de colectare a deşeurilor.




236




animale

1.2 Case Acest sistem este aplicabil în cazul caselor.


Acest sistem de colectare este foarte potrivit în cazul caselor pentru ca exista suficient spatiu pentru amplasarea pubelei în fiecare casa. Pubela va fi amplasata în afara casei numai spre a fi colectate deşeurile.

Acest sistem nu poate fi aplicat în cazul caselor pentru ca un container de aproximativ 1.1 m³ va deservi în jur de 30 case, ceea ce inseamna o distanta mare de parcurs pana la container.

2. Zona rurala

Costuri de colectare estimate: 45-80 €/t

Acest sistem este aplicabil în zona rurala.


Acest sistem este aplicabil în unele zone rurale în care strazile dintre case sunt potrivite pentru autogunoiere. Pe perioada de iarna este dificil pentru aceste autogunoiere sa intre pe aceste strazi.

De asemenea, acest sistem va implica costuri ridicate pentru ca, cantitatea de deşeuri generata de fiecare casa este foarte mica (0.4 kg/capita şi an).

Acest sistem este potrivit pentru zonele rurale, pentru ca, containerul de 1.1 m³ ar putea fi amplasat în apropierea strazii principale/a drumului principal iar autogunoiera ar putea goli containerul în scurt timp reducand astfel costruile de colectare din aceste zone cu venituri reduse.

Potrivit analizei de mai sus din evaluarea optiunilor, doar Optiunea 2 (sistem de colectare din poarta în poarta - pubele şi containere) şi Optiunea 3 (sistem de colectare stradala) sunt recomandate.

5.2.1.4 Optiune tehnică propusă

Recomandarea privind sistemul de colectare a deşeurilor reziduale depinde de anumite criterii, de exemplu:

• structura zonei de colectare (urbana, rurala),

• costurile sistemului de colectare,

• numarul de persoane deservite de pubela/container,

• cantitatea de deşeuri generata de o persoana,

• frecventa de colectare – zilnic, la fiecare doua zile, saptamanal,

• starea strazilor şi a drumurilor, etc.




237

Luand în considerare toate aceste criterii, nu se poate recomanda un sistem standard de colectare pentru intregul judeţ (zonele urbane şi rurale). Pentru judeţul Dolj sunt propuse urmatoarele sisteme de colectare a deşeurilor:

Zona urbana

Blocuri

Se recomanda colectarea deşeurilor reziduale în puncte de colectare amplasate în zona blocurilor (Optiunea 3 – bring sistem). În cazul acestor puncte de colectare, deşeurile vor fi colectate în containere de 1.1 m³.

Case individuale

Fiecare gospodarie individuala din orase şi municipiul Craiova va fi dotata cu o pubela de 120 l pentru colectarea deşeurilor reziduale.

Frecventa de colectare a deşeurilor

Pentru zona de blocuri, propunem colectate de trei ori pe saptamana în timpul verii ( aprilie – septembrie) şi de doua ori pe saptamana în timpul iernii ( Octombrie – Martie).

Avand în vedere ca în orasele mici si în zonele cu case individuale cantitatea de deşeuri reziduale generata dupa implementarea sistemului de colectare separata va scadea semnificativ, se propune ca frecventa de colectare a deşeurilor reziduale sa fie de odata pe saptamana.

Zona rurala

Case individuale

Pentru ca starea drumurilor şi dispunerea caselor din zona rurala a judeţului difera, este imposibila implementarea unui singur sistem. Astfel propune implementarea a doua sisteme, astfel:

In cazul în care conditiile existente permit amplasarea punctelor de colectare se recomanda amplasarea utilizarea containerelor de 1.1 m³ la strada principala/drumul principal (Optiunea 3A). Locuitorii trebuie sa duca deşeurile la punctul de colectare.

In cazul în care conditiile existente nu permit construirea punctelor de colectare iar drumurile permit accesul autogunoierelor sau în zona rurala în prezent se implementeaza deja sistemul din poarta în poarta/la rigola, fiecare casa va fi dotata cu o pubela de 120 l pentru colectarea deşeurilor (Optiunea 2).

Frecventa de colectare a deşeurilor

Avand în vedere costurile ridicate de colectare în zonele rurale (densitate/cantitate redusa de deşeuri, distante mari), faptul ca deşeurile reziduale din zona rurala vor avea un continut redus de materie biodegradabila, se propune ca frecventa de colectare în aceasta zona sa fie de o data pe saptamana.

Atat in cazul zonelor urbane cat si a celor rurale frecventa de colectare propusa se va realiza in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 536/ 23 iunie 1997 - pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţa al populaţiei, actualizat, si




238

aprevederile Ordinului nr. 110 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului – cadru al serviciului de salubritate a localitatilor.

Modalităţilor de identificare a containerelor pentru colectarea deşeurilor reziduale se va realiza conform ORDIN nr. 1.281 din 16 decembrie 2005.

Astfel se propune marcarea în culoarea negru/gri pentru respectivul tip de material al pubelei/containerului, prin vopsire, prin aplicare de folie adezivă sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafaţa totală vizibilă.

5.2.2 Opţiuni tehnice pentru colectarea separată a deşeurilor reciclabile

5.2.2.1 Obiective privind colectarea separata a deşeurilor reciclabile prevazute în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj

În ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor reciclabile de la populatie, PRGD Regiunea 4 Sud –Vest Oltenia si PJGD Dolj prevad obligativitatea implementarii sistemelor de colectare separata a materialelor valorificabile astfel incat sa se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje.

Obiectivele specifice privind colectarea separata a deseurilor reciclabile, prevazute in planurile mentionate mai sus sunt :

1. Să imbunătăţească/ dezvolte un sistem modern de colectare prin:

• sporirea colectarii selective pe fracţii de separare în zonele urbane astfel incat sa se atinga un grad de acoperire de 100% din zona urbană cu un grad de participare de pana la 67% pana in anul 2013

• sporirea colectarii selective pe fracţii de separare în zona rurală astfel incat sa se atinga un grad de acoperire de pana la cca. 300000 de locuitori incluşi în sistemul de colectare selectivă pana in 2013

2. Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje prin:

• Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs ambalat – permanent

• Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje, în sensul unei bune organizări a colectării selective - permanent

3. Maximizarea prevenirii generării deşeurilor prin:

• Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la producători - permanent

• Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator - permanent

4. Să promoveze conştientizarea publicului şi motivarea tuturor factorilor interesaţi prin:

• Creasterea nivelului de comunicare între factorii interesaţi - permanent




239

• Organizarea şi susţinerea din punct de vedere financiar/logistic a conştientizarii publicului prin programe adecvate – permanent

• Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia) - permanent

• Campanii publice referitoare la colectarea selectiva si prevenirea generarii prin: elaborarea de materiale informative şi realizarea de campanii de conştientizare a populaţiei privind gestionarea deşeurilor si informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor prin depozitarea necontrolată a acestora - permanent

5.2.2.2 Optiuni tehnice pentru colectarea separata a deşeurilor reciclabile

Exista diferite scheme de colectare şi sortare pentru a indeplini tintele de valorificare a deşeurilor de ambalaje. La o extrema se afla sistemul care asigura furnizarea de containere fiecarei gospodarii pentru colectarea separata a majoritatii fractiilor de deşeuri menajere, iar la cealalta extrema se afla sistemul care asigura colectarea în amestec a deşeurilor şi transportul acestora la o statie de sortare, pentru soartare ulterioara manuala sau automata.

Din punct de vedere tehnic, exista doua alternative principale pentru organizarea colectarii separate:

1) Optiunea 1: Sistem de colectare separata din poarta în poarta;

2) Optiunea 2: Sistem de colectare prin aport voluntar (bring-sistem).

Figura 5.2-1 Sisteme de colectare a deşeurilor reciclabile

Ambele tipuri de scheme de colectare au fost implementate cu succes în diferite orase europene. Decizia privind implementarea schemelor de colectare cu aport voluntar sau din poarta în poarta depinde în principal de procentele de colectare de atins şi de asemenea de

Prin aport voluntar

Prin ridicarea deşeurilor

Colectare centralizata

Colectare stradala Colectare descentralizata

(la rigola) Colectare în baloti (hartie - comercial) Colectare cu saci (plastic – comercial)

Containere: - Sticla- hârtie şi carton- Plastic şi metale- Centre de reciclare

Pubela / Sac - hârtie şi carton- Plastic şi metale

= Colectare de la gospodarii




240

cum este organizat sistemul de colectare a deşeurilor, de tarife, comportamentul oamenilor, de colectorii informali şi multi alti factori. Din aceasta cauza, bunele practici aplicate în alte tari nu pot fi transferate direct şi implementate în judeţul Dolj.

Varianta de sistem de colectare aleasa are un impact semnificativ asupra costurilor şi calitatii materialelor colectate.

Capacitatile containerelor pentru colectarea separata a deşeurilor care trebuie furnizate depind de:

- numarul de persoane deservite de un container;

- cantitatea de material reciclabil generata pe persoana;

- frecventa de colectare – saptamanal, o data la doua saptamani etc.

Containerele de colectare trebuie sa fie compatibile cu mecanismele de actionare a vehiculelor. Pentru ca sistemul per ansamblu sa fie flexibil şi eficient din punct de vedere al costurilor trebuie sa fie posibila folosirea vehiculelor de colectare pe diferite rute de colectare.

Pentru institutiile mai mari, spatii comerciale şi piete pot fi utilizate euro pubele mai mari, cu o capacitate de 1.1 m³ (din metal sau plastic, insa pubelele de metal sunt mai robuste). în final, institutiile, supermarket-urile şi intreprinderile deseori folosesc containere de metal de 5-10 m³. Supermarket-urile mai mari sau centrele comerciale pot de asemenea fi dotate cu containere de compactare (de exemplu pentru carton/hartie, etc) care sunt colectate cu vehicule dotate cu mecanisme de ridicare.

5.2.2.3 Evaluarea opţiunilor tehnice de colectare separată a deşeurilor reciclabile

Evaluarea optiunilor tehnice privind colectarea separata a deşeurilor reciclabile este prezentata în tabelul de mai jos.

Optiunea 1: Sistem de ridicare a deşeurilor (la rigola, din poarta în poarta)

Optiunea 2: Aport voluntar

Colectare la rigola Aport voluntar

Cantitate

Costuri

deseuri Preluate sub supraveghere

sac pubela pubela container Centru de reciclare




241



Confort pentru utilizator şi participarea acestuia

Confort ridicat în ceea ce priveste colectarea separata:pentru ca materialul reciclat este colectat direct de la case.

Confort redus în ceea ce priveste spatiul necesar.

Confort redus, pentru ca sistemele cu aport voluntar necesita un efort mai mare din partea cetatenilor, deplasarea pana la containere şi punerea deşeurilor în containere în functie de fractie. Este foarte important în acest caz faptul ca persoana care arunca deşeurile este anonima şi se estimeaza ca va exista un continut ridicat de impuritati şi chiar de reziduuri. Aceasta se transpune în practica sub forma de participare scazuta a publicului în cazul sistemului la rigola, obtinerea unor cantităţi mai mici de deşeuri colectate şi obtinerea unei cantitatati mai mari de deşeuri refuzate la sortare.

Rata de colectare şi calitatea materialelor reciclabile colectate.

Sistemul de colectare la rigola duce la atingerea unei rate de colectare mai ridicate în comparatie cu cu sistemele bazate pe aport voluntar insa implica costuri mai ridicate. Trebuie luat de asemenea în considerare faptul ca materialele colectate sunt de o calitate mai buna.

Sistemul bazat pe aport voluntar duce la rate de colectare mai scazute, insa este mai puţin costisitor. Calitatea materialelor colectate este mai scazuta decat în cazul optiunii 1, iar cantitatea de reziduuri obtinute dupa sortare este mai mare.

Costuri sortare Prima optiune, prin care se asigura pubele de sortare pentru fiecare fractie de deşeuri prezinta avantajul de a scadea costurile ulterioare de sortare intr-o instalatie specializata, cu toate ca sistemul necesita multe pubele sau containere, şi vehicule de colectare mai specializate. Astfel, colectarea implica costuri destul de ridicate. Cu toate acestea, este usurat procesul ulterior de sortare, cu toate ca în general, nu este

Aceasta optiune are avantajul de a implica costuri mai joase de colectare, insa costuri de sortare mai mari.




242



posibila comercializarea acestor fractii colectate fara o sortare sau separare ulterioara.

Costurile colectarii

65-100 €/t 50-60 €/t

Exista cateva reguli generale care vor fi luate în considerare în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveste sistemul adecvat:

• In general, colectarea din poarta în poarta trebuie implementata în cazul în care tintele de reciclare nu pot fi atinse prin aport voluntar sau cand exista timp limitat pentru convingerea locuitorilor sa participe în colectarea separata a acestora.

• Un alt aspect important este acela ca o data stabilit sistemul de colectare din poarta în poarta cu pubele sau saci de plastic, este extrem de dificil sa se treaca la sistemul de colectare prin aport voluntar şi la convingerea populatiei sa se deplaseze pe distante mai mari pentru a duce deşeurile.

• Acelasi lucru se aplica si în cazul numarului de fractii sortate. O data ce populatia se obisnuieste cu punerea plasticului, hartiei şi metalelor intr-un singur container, se lasa greu convinsa sa inceapa sortarea acestor materiale şi sa le puna în pubele diferite.

• O alta decizie importanta care trebuie luata este cea privind tipurile de containere care urmeaza a fi utilizate. Marimea containerului are impact asupra cantitatii, compozitiei (calitatii), greutatea volumetrica şi dimensiunea deşeurilor colectate.

5.2.2.4 Opţiunea tehnică propusă

Luând în considerare evaluarea optiunilor prezentate mai sus, se propune, pentru judeţul Dolj, implementarea urmatorului sistem de colectare separată:

Zona urbană

Zona de blocuri

Sistemul propus de colectare separată este cel descris în optiunea 2: aport voluntar. Sistemul va fi implementat în aceleasi puncte de colectare care au fost folosite pentru deşeurile reziduale, puncte de colectare care se vor amplasa în zona blocurilor.

La punctul de colectare vor fi adaugate, pe lângă containerele destinate colectarii deşeurilor reziduale, urmatoarele containere pentru colectare separata:

- container de 1.1 m3 pentru hartie si cartoane

- container de 1.1 m3 pentru plastic si metal

Distanta maxima dintre spatiul de amplasare a containerelor şi generator nu trebuie sa depaseasca 100 m.

Zone de gospodarii individuale




243

Fiecare gospodarie individuala va fi dotata cu o pubela de 240 l pentru colectarea separata a deşeurilor hartie/carton si o pubela de 240 l pentru colectarea separata a deseurilor de plastic şi metal.

Colectarea sticlei se realizeaza, de asemenea, prin aport voluntar în puncte de colectare stradale (in containere de 1,1 mc) atat în cazul gospodariilor individuale, cat si în cazul zonelor de blocuri.

Frecvenţa de colectare

Având în vedere costurile ridicate de colectare, în ipoteza ca în recipientii de colectare a deşeurilor reciclabile nu va patrunde materie organica, se propune ca frecventa de colectare sa fie:

• Pentru zona urbana de blocuri:

o odata pe saptamana, pentru fractia hartie si carton;

o de doua ori pe saptamana pentru fractia de plastic si metale;

o odata la doua saptamani pentru sticla.

• Pentru zona gospodariilor individuale:

o odata la doua saptamani, pentru fractia hartie si carton;

o odata la doua saptamani pentru fractia de plastic si metale;

o odata la doua saptamani pentru sticla.

Zona rurala

Zone cu gospodarii individuale

Pentru zonele rurale se recomanda Optiunea 2: Sistem de colectare prin aport voluntar. Punctele de colectare stradale vor fi prevazute cu 3 containere de 1,1 mc pentru colectarea separata a deşeurilor de hârtie şi carton, a deşeurilor de plastic si metale si a deşeurilor de sticla. In zonele in care sunt prevazute puncte de colectare pentru deseurile reziduale, containerele pentru deseurilor reciclabile vor fi pozitionate in cadrul aceleeasi platforme. In zonele in care colectarea rezidualului se face din poarta in poarta, containerele pentru colectarea deseurilor reciclabile vor fi amplasate pe trotuar astfel incat distanta maxima dintre spatiul de amplasare a containerelor şi generator nu trebuie sa depaseasca 100 m.

Frecventa de colectare

Avand în vedere costurile ridicate de colectare, a cantităţilor relativ scazute din mediul rural, precum şi ipoteza ca în containere pentru colectarea reciclabilelor nu se vor regasi cantităţi seminificative de deşeuri organice, se propune ca frecventa de colectare sa fie urmatoarea:

- odata pe lună pentru hatrie si carton;

- odata pe saptamana pentru plastic si metale;

- odata la doua saptamani pentru sticla.





244

Astfel se propune marcarea în culoarea:

- albastru pentru fractia hartie si carton;

- galben pentru fractia plastic si metal;

- verde pentru fractia sticla

pentru respectivul tip de material al pubelei/containerului, prin vopsire, prin aplicare de folie adezivă sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafaţa totală vizibilă.

5.2.3 Opţiuni tehnice pentru colectarea separată a deşeurilor biodegradabile menajere

5.2.3.1 Obiective privind colectarea deşeurilor biodegradabile prezentate în PRGD Regiunea 4 sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj

Ca si în cazul colectarii separate a deşeurilor reciclabile, PRGD Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia si PJGD Dolj prevad implementarea sistemelor de colectare separata a deşeurilor biodegradabile, astfel incat sa se asigure atingerea tintelor privind reducerea deşeurilor biodegradabile municipale la depozitare corespunzatoare anilor 2010, 2013 şi 2016.

Obiectivele specifice privind colectarea deseurilor biodegradabile, prevazute in planurile mentionate mai sus sunt :

o Reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate, astfel:

• Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 pana la sfarsitul anului 2010


• Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 pana la sfarsitul anului 2016




3. Conştientizarea publicului şi motivarea tuturor factorilor interesaţi prin:




• Campanii publice referitoare la colectarea separata si prevenirea generarii deseurilor biodegradabile prin: elaborarea de materiale informative şi realizarea de campanii de




245

conştientizare a populaţiei privind gestionarea deşeurilor si informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor prin depozitarea necontrolată a acestora - permanent

5.2.3.2 Optiuni pentru colectarea separata a deşeurilor biodegradabile

Colectarea separata a deşeurilor biodegradabile la sursa, din gospodarii, este elementul cel mai important privind calitatea compostului. Modalitatea de colectare este diferita în cele trei tipuri de zone:

• Urban dens în blocuri

• Urban case individuale si

• Rural

Capacitatea containerelor pentru colectarea separata a deşeurilor biodegradabile ce trebuie puse la dispozitie depinde de:

• numarul de persoane deservite de fiecare container;

• cantitatea de deşeuri biodegradabile generata de fiecare persoana;

• frecventa de colectare – zilnic, de 2/3 ori pe saptamana, sau saptamanal etc.

Containerele de colectare trebuie sa fie compatibile cu mecanismele de actionare a vehiculelor. Pentru ca sistemul per ansamblu sa fie flexibil şi eficient din punct de vedere al costurilor trebuie sa fie posibila folosirea vehiculelor de colectare pe diferite rute de colectare.

In zonele în care se va implementa colectarea separata a deşeurilor biodegradabile, aceasta se va realiza prin sistem din poarta în poarta în pubele de 120 l.

5.2.3.3 Evaluarea optiunilor tehnice de colectare a deşeurilor biodegradabile municipale

Zone urbane

Centrul oraşului şi zonele de blocuri

Aceste zone sunt cele mai dificile zone în ceea ce priveste separarea la sursa a fluxurilor specifice de deşeuri. Din aceasta cauza este dificil de introdus un container separat pentru biodegradabil. Este necesar ca mai intai sa se imbunatateasca semnificativ rezultatele colectarii separate pe celelate fractii inainte de a introduce inca una.

Mai mult decat atat o problema aditionala o constituie sistemul „anonim” a colectarii în zonele cu blocuri. Un sistem de colectare a deşeurilor biodegradabile a fost implementat în orasul Piatra Neamt în zonele cu blocuri şi experienta de acolo a demonstrat ca materialul biodegradabil colectat era de proasta calitate si în cantităţi mici. A devenit evident ca sistemul deservea prea multe familii, multe dintre familii nu au participat la sistem şi adesea deşeurile biodegradabile erau contaminate cu alte deşeuri.

Zone de case individuale

Situatia este diferita în zonele cu gospodarii individuale (case particulare). Casele sunt dotate cu pubele individuale de 120 l avand astfel un control mai mare asupra continutului pubelei. În zonele de case individuale se gasesc de regula multe gradini ingrijite de proprietari.




246

Exista deci un nivel mai ridicat de constientizare în ceea ce priveste maniera de actiune a naturii şi a substantelor nutritive şi ingrasamintelor folosite pentru imbunatatirea calitatii solului.

Experienta a dovedit ca în zonele urbane cu case mai multe gospodarii participa la o colectare separata a biodegradabilului decat la compostarea individuala. Aceasta poate fi cauzata de faptul ca o compostare la nivel individual implica mentinerea sistemului pe cand colectarea separata a biodegradabilului implica doar colectarea separata la sursa. în plus în containerul de colectare separata a biodegradabilului se pot colecta şi deşeurile alimentare.

În concluzie colectarea separată a biodegradabilului din zona urbana cu case individuale poate functiona cu succes şi conduce la o reducere a deşeurilor reziduale de la 40 până la 100 kg/locuitor /an.

Zone rurale

În general zonele rurale sunt caracterizate prin case cu gradini pe care le ingrijesc chiar proprietarii. De aceea exista un nivel mai ridicat de constientizare în ceea ce priveste maniera de actiune a naturii şi a substantelor nutritive şi ingrasamintelor folosite pentru imbunatatirea calitatii solului.

În zonele rurale se recomandă de acea compostarea individuală chiar dacă din diferite motive la inceput doar aproximativ 70% din gospodarii vor implementa sistemul. În mod normal gospodariile care implementeaza sistemul de compostare individuala vor fi scutite de obligatia de a participa la sistemul de colectare separata a biodegradabilului şi vor avea un tarif preferential.

În tabelul de mai jos se prezinta analiza optiunilor prinvind colectarea separata a tuturor tipurilor de deşeuri biodegradabile municipale.




247

Zone Urbane: Centrul orasului şi zonele de blocuri

Zone Urbane: Zone cu case individuale

Zone rurale

Deseuri verzi (zone publice, blocuri şi zone verzi apartinand unor companii, cimitire)

Este aplicabila colectarea separata, Se aplica taierea şi maruntirea ramurilor

Este aplicabila colectarea separata


Deseuri din piete Este aplicabila colectarea separata



Deseuri din catering Este aplicabila colectarea separata



Deseuri de gradina provenite de la gradini particulare şi case

Nu exista gradini, deci nici acest tip de deşeuri

Este aplicabila compostarea individuala şi colectarea separata

Este aplicabila compostarea individuala

Deseuri alimentare colectate separat

Anonimatul sistemului de colectare din zonele de blocuri reprezinta o mare problema. Calitatea deşeurilor biodegradabile colectate în zonele de blocuri sau zonele centrale din orasele mari europene a fost scazuta la fel ca şi cantitatea de deşeuri. S-a confirmat faptul ca acele containere de colectare deserveau prea multe gospodarii. Multe gospodarii nu au participat la colectarea separata contaminand deşeurile biodegradabile cu alte deşeuri. Colectarea separata nu functioneaza.

Deseurile biodegradabile colectate din zonele cu case individuale sunt de o calitate buna. Este aplicabila colectarea separata

Deseori deşeurile alimentare sunt folosita ca hrana pentru animale. Este aplicabila compostarea individuala

Costurile colectarii separate 40-70 €/t 50-80 €/t 90-110 €/t


Luând în considerare evaluarea optiunilor prezentate mai sus, se propune, pentru judeţul Dolj implementarea urmatorului sistem de colectare separata a deşeurilor biodegradabile:

Zona urbană Centrul oraşului şi zonele de blocuri

Recomandare:

Sa nu se introduca de la inceput sistemul de colectare la sursa a deşeurilor biodegradabile alimentare în zonele de blocuri şi din centrul localitatilor pe termen scurt;

Sa se monitorizeze imbunatatirea functionarii sistemului de colectare a materialelor reciclabile;




248

Sa se monitorizeze cererea de compost, ceea ce se va testa prin introducerea pe termen scurt a compostarii deşeurilor verzi;

Sa se revizuiasca situatia peste o perioada de 5 ani. Daca situatia pare sa se fi imbunatatit, sa se inceapa realizarea de zone pilot privind colectarea deşeurilor biodegradabile generate în zonele de blocuri şi centrale ale localitatilor.

Zone de case individuale:

Se recomanda ca în cazul în care va fi prevazuta compostarea deşeurilor biodegradabile sa se introduca sistemul de colectare separata a deşeurilor biodegradabile în zonele de case individuale in pubele de 120 l .

Introducerea sistemului de colectare a deşeurilor biodegradabile ar trebui realizata prin intermediul unor zone pilot pentru a testa reactia şi gradul de participare al generatorilor de deşeuri şi pentru a face anumite ajustari inainte de introducerea acestuia pentru toate zonele de case individuale din judet.

Colectarea deşeurilor biodegradabile la gospodariile individuale se va realiza în pubele de 120 l.

Frecventa de colectare

Frecventa de colectare a pubelei pentru deşeuri biodegradabile este propusa a fi odata pe saptamana.

In cazul zonelor urbane frecventa de colectare propusa a fractiei biodegradabile se va realiza in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 536/ 23 iunie 1997 - pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţa al populaţiei, actualizat, si aprevederile Ordinului nr. 110 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului – cadru al serviciului de salubritate a localitatilor.


Astfel se propune marcarea în culoarea maro pentru respectivul tip de material al pubelei/containerului, prin vopsire, prin aplicare de folie adezivă sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafaţa totală vizibilă. Zona rurala

In zonele rurale sau în zonele unde se mai cresc animale (gaini, iepuri, porci, etc.) marea majoritate a deşeurilor biodegradabile sunt sau compostate individual sau utilizate ca hrana pentru animale.

In prezent, introducerea sistemului de colectare separata a deşeurilor biodegradabile în zonele rurale nu ar avea rezultate importante. în plus, costurile de colectare vor fi foarte ridicate. Astfel, nu se recomanda introducerea sistemului de colectare separata a deşeurilor biodegradabile în zonele rurale ci compostarea individuala tinand cont şi de experienta existenta deja în acest sens în zonele rurale.

In acest sens gospodariile individuale vor fi dotate cu compostoare individuale.




249

5.2.4 Opţiuni tehnice pentru colectarea deşeurilor voluminoase

5.2.4.1 Obiective privind colectarea deşeurilor voluminoase prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj

Planul Regional de Gestionare a deşeurilor pentru Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj prevad pentru deşeurile voluminoase urmatoarele obiective:

o Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului incepand cu anul 2008 prin:

1) Înfiinţarea de puncte speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase de la populaţie

2) Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă la perioade bine stabilite

3) Valorificarea materiala şi energetica a deşeurilor voluminoase incepand cu 2007








• Campanii publice referitoare la colectarea deseurilor voluminoase prin: elaborarea de materiale informative şi realizarea de campanii de conştientizare a populaţiei privind gestionarea deşeurilor si informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor prin depozitarea necontrolată a acestora - permanent

5.2.4.2 Opţiuni tehnice pentru colectarea deşeurilor voluminoase

În prezent, în judeţ nu exista un sistem specializat de colectare a deşeurilor voluminoase. Daca o gospodarie genereaza deşeuri voluminoase, acestea sunt doar puse lângă container (punct de pre-colectare) şi raman acolo timp de mai multe zile sau saptamani pana se colecteaza deşeurile voluminoase.

Conform prevederilor legislative, trebuie sa fie introdus un sistem de colectare regulata a deşeurilor voluminoase, la inceputul fiecarei luni, data la care oamenii trebuie sa stocheze deşeurile voluminoase în apartamentele sau casele proprii. Colectarea se va desfasura sub forma de colectare la rigola (din poarta în poarta).

In general, colectarea deşeurilor voluminoase are loc în toate localitatile. Exista diferite tipuri de sisteme de colectare:




250

• Colectarea din poarta în poarta

In unele localitati din cadrul tarilor membre UE (Grecia, Portugalia), deşeurile voluminoase care nu incap în containere de colectare de dimensiuni normale sunt de obicei depozitate de cetateni lângă containere. Ca si în cazul deşeurilor menajere, responsabilitatea privind colectarea acestor deşeuri voluminoase este a municipalitatii. Se realizeaza de obicei cu ajutorul unor basculante sau camioane mici. De obicei, vehiculul colecteaza deşeurile voluminoase amplasate lângă containerele pentru deşeuri municipale, uneori în urma unor notificari prin telefon facute de populatie.

• Colectarea din poarta în poarta în urma unui anunt telefonic, posta, E-mail

Deasemenea, in alte localitati din cadrul tarilor membre UE (Germania, Austria) s-a pus la punct un sistem de comunicare si notificare telefonic, posta, E-mail prin care municipalitatea sau compania angajata pentru a realiza colectarea este anuntata cu cateva saptamani (2 saptamani) inainte de data colectarii pentru a ridica deşeurile voluminoase. Detinatorul deşeurilor trebuie sa specifice tipul de deseu voluminos (lemn, metale, mobila, etc) şi numarul. Municipalitatea sau firma angajata pentru colectare instiinteaza oamenii în scris cu privire la data şi ora colectarii. Cu o zi inainte de aceasta data, detinatorul de deşeuri voluminoase trebuie sa le scoata în fata casei sau aproape de punctul de colectare.

In cazul ambelor sisteme, costul serviciului de colectare este de obicei inclus în sistemul de tarifare.

• Centrele/sistemele de colectare prin aport voluntar

In unele tari UE centrele de colectare prin aport voluntar sunt pregatite sa primeasca deşeuri voluminoase ca mobila, aparatele elctrocasnice mari etc. Mobila va fi reparata (daca este necesar) şi va fi donata sau vanduta în vederea reutilizarii. Centrele de colectare prin aport voluntar nu percep taxe de la detinatorul de deşeuri insa în general primesc numai bunuri care sunt în conditii relativ bune.

Tip deseu Austria Belgia Danemarca Germania1) Luxemburg

Costurile de colectare a deşeurilor voluminoase €/t

95 142 107 43-128 97-104

• inclusiv costurile de colectare şi transport

5.2.4.3 Evaluarea opţiunilor

Există cateva reguli generale care trebuie avute în vedere cand se ia decizia privind sistemul potrivit:

• În general, colectarea la rigolă trebuie aplicată în cazul centrelor de colectare prin aport voluntar (centre de reciclare), din moment ce aceste centre accepta doar deşeurile voluminoase reciclabile.

• Un alt aspect foarte important este acela ca daca s-a implementat un sistem de colectare la rigola este foarte dificila trecerea la sistemul de colectare prin aport voluntar.




251

Tip deseu

Colectarea deşeurilor voluminoase

1. Colectarea la rigola

2. Colectarea la rigola în urma unui anunt telefonic

3. Centre de colectare prin aport voluntar

Combinatie de centre de colectare prin aport voluntar şi colectare la rigola

Confortul şi implicarea în implementarea sistemului

Confort ridicat în ceea ce priveste eliminarea deşeurilor voluminoase.

Confort redus în ceea ce priveste spatiul necesar pentru stocarea deşeurilor în cazul în care municipalitatea nu colecteaza deşeurile o perioada de mai multe saptamani.

Confort redus, avand în vedere ca detinatorul de deşeuri trebuie sa faca aranjamente pentru colectarea acestora şi trebuie sa astepte în unele cazuri mai multe saptamani pana ce deşeurile voluminoase sunt colectate.

Confort foarte scazut, avand în vedere ca detinatorul de deşeuri trebuie sa transporte deşeurile la centrul de reciclare. Uneori trebuie sa caute o masina mare sa transporte mobila sau aparatura electrocasnica mare, etc.

Combinatie intre 1 şi 3.

Impactul asupra mediului

Acest sistem nu este potrivit din punctul de vedere al protectie mediului din moment ce masinile trebuie sa mearga prin oras sa verifice daca au fost lasate sau nu deşeuri voluminoase la punctele de colectare.

Acest sistem este potrivit din punct de vedere al protectiei mediului din moment ce personalul angajat al companiei de colectare stie cu exactitate unde trebuie sa mearga sa ridice deşeurile voluminoase şi de ce tip sunt acestea.

Acest sistem de colectare este foarte potrivit din punct de vedere al protectie mediului din moment ce detinatorul de deşeuri va duce deşeurile voluminoase la centrul de reciclare iar deşeurile vor reciclate în loc sa fie eliminate prin depozitare.

Combinatie intre 1 şi 3.

Costurile serviciului de colectare şi transport a deşeurilor voluminoase €/t

90 - 150 70 - 130 110 - 217 90 - 140




252

Există cateva reguli generale care trebuie avute în vedere cand se ia decizia privind sistemul potrivit:

• In general, colectarea la rigola trebuie aplicata în cazul centrelor de colectare prin aport voluntar (centre de reciclare), din moment ce aceste centre accepta doar deşeurile voluminoase reciclabile.

• Un alt aspect foarte important este acela ca daca s-a implementat un sistem de colectare la rigola este foarte dificila trecerea la sistemul de colectare prin aport voluntar.


Operaţiunea propusă este introducerea unui sistem regulat de colectare a deşeurilor voluminoase , la inceputul fiecarei luni, populatia stocand deşeurile în apartamentele sau casele proprii. Colectarea s-ar desfasura sub forma de colectare la rigola.

Municipalitatea sau compania de salubrizare împreună cu municipalitatea ar trebui să distribuie o data pe an un program al zilelor în care se realizeaza colectarea deşeurilor voluminoase, iar municipalitatea să sprijine colectarea regulată prin emiterea de avertismente sau amenzi în cazul în care pot fi identificati cei care nu se conformează.

După un an programul de colectare poate fi revizuit, în functie de cantitatea de deşeuri voluminoase colectate în fiecare zi de colectare de deşeuri voluminoase în zona respectiva, putand fi redus la 4 ori pe an, sau orice alta frecventa.

Municipalitatea sau operatorul de salubrizare va colecta deşeurile voluminoase de la punctele de colectare ce deservesc blocurile şi cele care deservesc casele individuale şi le va transporta la companii specializate în reciclarea acestora. în functie de cantitatile de deşeuri voluminoase care se estimeaza ca vor creste în timp, judeţul sau municipalitatile/orasele vor angaja companii specializate în reciclarea deşeurilor voluminoase. Daca în judeţ nu exista companii de reciclare a deşeurilor voluminoase, acestea trebuie colectate şi transportate la depozitul de deşeuri spre a fi eliminate.

5.2.5 Opţiuni tehnice pentru colectarea deşeurilor periculoase menajere 5.2.5.1 Obiective privind colectarea deşeurilor periculoase prezentate în PRGD

Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia

Planul Regional prevede implementarea unui sistem de colectare separata a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale incepand cu 2017 în timp ce in cadrul PJGD Dolj sunt propuse obiective mult mai ambitioase privind colectarea selectiva, tratarea si eliminarea deşeurilor periculoase astfel:

o Implementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase incepand cu anul 2008 prin:

4) Informarea şi încurajarea cetăţenilor în vederea colectării separate a componentelor periculoase din deşeurile menajere

5) Instalarea unor de puncte de colectare a deşeurilor periculose din deşeurile menajere

2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional, termen permanent, prin:




253

6) Tratarea deşeurilor periculoase în vederea reciclării şi utilizării în procese tehnologice

7) Asigurarea de capacităţi şi instalaţii în conformitate cu standardele europene








• Campanii publice referitoare la colectarea si tratarea deseurilor periculoase prin: elaborarea de materiale informative şi realizarea de campanii de conştientizare a populaţiei privind gestionarea deşeurilor si informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor prin depozitarea necontrolată a acestora - permanent

5.2.5.2 Optiuni tehnice pentru colectarea deşeurilor periculoase menajere

In prezent, în Romania, deşeurile periculoase generate în gospodarii şi mici firme nu sunt colectate separat. deşeurile periculoase de la gospodarii şi mici firme, incluse în deşeurile municipale, reprezinta un risc pentru procesele biologice din cadrul oricarui proces de compostare sau tratare mecano-biologica, Anumite categorii de deşeuri periculoase cad sub incindenta Schemelor de Responsabilitate a Producatorului, ca de exemplu bateriile şi acumulatorii sau DEEE. Cu toate acestea, exista un numar mare de deşeuri periculoase menajere care sunt responsabilitatea municipalitatii.

Din punct de vedere al protectiei mediului este important ca deşeurile periculoase sa fie separate la sursa de alte tipuri de deşeuri. Din moment ce deşeurile periculoase sunt limitate din punctul de vedere al volumului şi al greutatii, este dificila controlarea eliminarii acestora şi exista un risc mare ca acestea sa se amestece cu alte fluxuri de deşeuri în cazul în care nu se ofera conditiile ca generatorul sa le elimine în conditii de siguranta pentru mediu.

Exista doua abordari în ceea ce priveste gestionarea deşeurilor menajere periculoase:

Masuri legislative:

o Schemele de Responsabilitate a Producatorului pentru fluxurile speciale de deşeuri (baterii, acumulatori, DEEE). Aceste deşeuri periculoase sunt reglementate de legislatia nationala şi europeana.

o Limitarea continutului de materiale periculoase a bunurilor, de exemplu continutul de mercur şi cadmiu în baterii.




254

Implementarea schemei de colectare separata a deşeurilor menajere periculoase.

5.2.5.3 Evaluarea optiunilor tehnice de colectare a deşeurilor periculoase

Având în vedere cantitatile mici de deşeuri periculoase generate este extrem de dificil şi de costisitor asigurarea unui serviciu pentru colectarea separata în totalitate a acestor deşeuri periculoase.

Există mai multe opţiunipentru colectarea deşeurilor menajere periculoase, în primul rand inceperea colectarii deşeurilor menajere periculoase, unitati mobile pentru colectarea deşeurilor periculoase şi centre de colectare, sisteme de returnare la comercianti şi producatori. Opţiune Observaţii Evaluare

1) Colectare direct de la gospodarii

Prin aceasta optiune, deşeurile periculoase sunt colectate direct de la gospodarii dupa stabilirea, pe cale telefonica, a unei date cand operatorul de colectare va ridica deşeurile periculoase.

Avand în vedere canitatile mici de deşeuri menajere periculoase aceasta optiune este costisitoare şi ineficienta.

Nu se recomanda aceasta optiune din cauza costurilor ridicate.

2) Colectarea deşeurilor periculoase de la gospodarii prin intermediul unitatilor mobile pentru colectarea deşeurilor periculoase

Acest sistem este foarte raspandit în Europa datorita eficientei ridicate. Sistemul se implementeaza prin utilizarea unui camion specializat pentru colectarea deşeurilor periculoase (unitatea mobila pentru deşeuri periculoase) care se opreste în locuri prestabilite în oras (opriri).

Deseori, aceste opriri sunt deservite o data la 3 pana la 6 luni, în functie de sistemul implementat. Unitatea mobila soseste la o data şi o ora prestabilita şi afisata din timp la avizierul punctului de oprire, unde ramane de la 2 la 3 ore şi preia deşeurile periculoase aduse de locuitori.

Punctele de oprire sunt de obicei distribuite în asa fel incat o unitate mobila sa deserveasca aproximativ 4,000 pana la 5,000 de locuitori din imprejurimi. în sate ar putea descreste numarul de populatie deservita. Astfel, unitatea mobila poate deservi aproximativ 700,000 de locuitori intr-o perioada de 3 luni.

Preluarea deşeurilor periculoase de catre unitatea mobila se realizeaza deseori fara plata unei taxe în cazul în care cantitatea de cantitatea de deşeuri preluata nu depaseste 20 de kg la o depunere.

Acest sistem necesita personal calificat pe camion caresa asigure colectarea adecvata a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase şi evitarea accidentelor datorate amestecarii tipurilor de deşeuri periculoase.

Sistemul prezinta dezavantajul ca deşeurile periculoase trebuie stocate în gospodarii pana la data colectarii.

Sistemul a demonstrat o eficienta de colectare de 30

Se recomanda aceasta optiune




255

Opţiune Observaţii Evaluare

pana la 35%.

3) Centre de colectare pentru deşeuri periculoase

Centrele oficiale pentru materiale reciclabile ar putea fi extinse ca sa accepte şi deşeurile periculoase generate de gospodarii sau firme mici. Avantajul il constituie faptul ca centrele de colectare sunt deschise aproape tot timpul anului astfel deşeurile periculoase putand fi aduse de generator cand doreste acesta, nefiind nevoie de stocarea acestora în gospodarii.

Cu toate acestea, personalul calificat şi punctul de stocare pentru deşeuri periculoase necesar pentru acceptarea deşeurilor periculoase sunt relativ costisitoare, în special avand în vedere şi cantitatea mica de deşeuri periculoase care sunt aduse zilnic la aceste centre.

Astfel, numarul de astfel de puncte de colectare pentru deşeuri periculoase trebuie limitat iar locatia trebuie aleasa cu grija pentru a acoperi toata suprafata orasului.

Eficienta de colectare a acestor puncte este de aproximativ 10% de deşeuri periculoase din cantitatea de deşeuri municipale, daca se considera ca fiind singura optiune pentru coelctarea deşeurilor periculoase de la gospodarii.

In judeţ s-ar putea lua în considerare amplasarea unui astfel de centru de colectare la punctul de stocare intermediara pentru deşeurile periculoase colectate.

4) Containere publice de colectare nesupravegheate pentru fluxuri specifice de deşeuri periculoase

Ideea de containere de colectare publice nesupravegheate este foarte limitata. în principal, bateriile ar putea fi colectate cu succes.

Containerele nesupravegheate pentru colectarea uleiurilor uzate şi medicamentele expirate nu au fost o solutie buna în Europa. Unii oameni au incercat sa arunce în containerele pentru uleiuri uzate şi alte chimicale, care în unele cazuri au provocat explozii. Altii au incercat sa scoata din containere uleiurile uzate pentru a le refolosi, deteriorand astfel containerele.

In consecinta, containelere pentru colectarea deşeurilor periculoase trebuie supravegheate. Aceasta se poate realiza prin amplasarea containerelor la distribuitorii de produse şi companii specializate (vezi optiunea 5), la unitatile mobile pentru colectarea deşeurilor periculoase, la centrele de colectare pentru deşeuri periculoase (vezi optiunile 2 şi 3).

Nu se recomanda implementarea unui sistem de containere nesupravegheate de colectare pentru deşeurilor periculoase




256

Opţiune Observaţii Evaluare

5) Preluarea de catre distribuitori şi companii specializate

Acest sistem este în legatura directa cu schemele de responsabilitate a producatorului:

• Baterii uzate,

• Uleiuri uzate sau

• Echipamente electronice uzate

Un astfel de sistem functioneaza corespunzator chiar daca piesele de schimb sunt schimbate şi reparate în ateliere. deşeurile sunt colectate şi gestionate corespunzator de ateliere.

Deja în curs de implementare sub forma de scheme extinse de responsabilitate a producatorului

Trebuie mentionat faptul ca nu este suficienta doar colectarea deşeurilor periculoase menajere ci este la fel de important sa existe instalaţii adecvate pentru tratarea şi eliminarea acestor tipuri de deşeuri.

Tip deseu Austria Belgia Germania* Irlanda Luxemburg

Costuri pentru colectarea deşeurilor periculoase €/t

217 217 377-749 2,300 2,840

1) inclusiv costurile pentru campaniile de informare, sortare şi centrele de logistica

5.2.5.4 Opţiunea propusă

Se recomandă implementarea în perioada imediat urmatoare a unei scheme pentru colectarea deşeurilor menajere periculoase şi asigurarea unei tratari şi eliminari corespunzatoare:

Colectarea regulată a deşeurilor periculoase prin intermediul unitatilor mobile. Unitatile mobile ar deservi toata populatia judetului de aproximativ 712,000 de locuitori, regulat, la fiecare 6 luni. Se propun doua unitati mobile prin cca. 280 de opriri/an stabilite (un vehicul cca. 140 de opriri/an). Se previzioneaza ca fiecare oprire sa deserveasca aproximativ 5,000 locuitori. Se poate lua în considerare extinderea serviciului şi pe perioada de weekend sau în general în weekend avand în vedere disponibilitatea populatiei.

Figura 5.2-2 Unitate mobilă pentru colectarea deşeurilor periculoase menajere

Stocarea temporară în zonele de parcare ale unitatilor mobile, capacitate de stocare de pana la 6 luni a deşeurilor colectate, unde diferitele cantităţi mai mici de deşeuri colectate sunt acumulate inainte de a fi transportate la statiile de eliminare a deşeurilor periculoase.




257

Pentru judeţul Dolj s-a considerat ca viitoarele centre publice de colectare a materialelor reciclabile ar putea colecta şi deşeuri periculoase pe care le-ar putea stoca temporar pana la sase luni. Practic, ele ar servi ca stocare temporara pe termen scurt inainte de livrarea deşeurilor periculoase catre locatia de tratare sau de depozitare.

În prezent la nivelul judeţului Dolj există posibilităţi de tratare şi eliminare a deşeurilor periculoase municipale, în municipiul Craiova existând un incinerator pentru deşeuri periculoase (SC Guardian SRL).

Pentru ca sistemul sa fie eficient, publicul trebuie informat cu privire la existenta acestor sisteme şi de importanta protectiei mediului prin simplul fapt ca aleg sa utilizeze facilitatile disponibile. Astfel, campaniile de constientizare reprezinta un aspect etrem de important, independent de solutia aleasa. Aceste campanii de constientizare trebuie organizate periodic.

5.2.6 Optiuni tehnice pentru transportul şi transferul deşeurilor

5.2.6.1 Obiective privind transportul şi transferul deşeurilor prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia

Obiectivele specifice prevazute în PRGD 4 Sud - Vest Oltenia si ale PJGD Dolj referitoare la transportul şi transferul deşeurilor sunt urmatorele:

• Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente, în cadrul cărora să se realizeze şi operaţii de sortare a deşeurilor in perioada 2008 - 2013

• Asigurarea optiunilor celor mai fezabile de transport, corelate cu activitatile de reciclare şi eliminare

• Modernizarea sistemului actual de transport a deşeurilor;

5.2.6.2 Opţiuni pentru statiile de transfer pentru deşeuri

O staţie de transfer este viabila atunci cand costurile pentru transportul deşeurilor municipale la statia de tratare pot fi reduse în comparatie cu transportul direct printr-o autogunoiera compactoare de colectare.

Organizatia Mondială pentru Sanatate are o regulă simplă, care permite evaluarea iniţială, pentru determinarea viabilitatii unei staţii de transfer:

“In functie de vehiculul de colectare, un drum dus-intors de o ora dupa colectare face transportul direct mai economic. Daca e nevoie de drumuri mai lungi, transferul, incarcarea şi transportul la vrac pot fi mai avantajoase”

Asumând o viteza medie de deplasare a autogunoierelor compactoare de 30 pana la 40 km aceasta inseamna ca daca distanta s-ar putea reduce cu 15 pana la 20 km, s-ar putea lua în considerare amplasarea unei staţii de transfer. Aceasta depinde în mare parte de locatia statiei de transfer, care din pacate trebuie sa fie amplasata în afara orasului.

La efectuarea unei evaluari a statiei de transfer pentru deşeuri municipale, urmatorii parametrii trebuie avuti în vedere:

• Tipul statiei de transfer;

• Capacitatea statiei de transfer;




258

• Locatia statiei de transfer şi reducerea actuala a distantei de transport a autogunoierei compactoare de colectare;

• Eficienta de incarcare.

Tipuri de staţii de transfer pentru deşeuri municipale In principiu, exista doua opţiuniprincipale privind statiile de transfer:

• Transferul deşeurilor municipale solide utilizand containere sau semi-remorca cu compactare şi

• Transferul deşeurilor municipale utilizand un sistem de compactare.

Pentru staţii mici din mediul rural de <20,000 t/an, se utilizeaza staţii de transfer cu container (statii de transport mobile).

Statiile de transfer pot fi construite ca:

• Statii cu descarcare directa în palnia de alimentare sau containere (abordare folosita de obicei în Europa de Vest) sau

• Zona de stocare intermediara care permite descarcarea deşeurilor în intervalele orare aglomerate şi de asemenea, ridicarea materialelor reciclabile de catre colectorii informali.

Statiile de transfer pot fi:

• Statii deschise, daca statia de transfer este amplasata departe de zonele populate şi emisia de mirosuri nu reprezinta o problema,

• Zona de transfer ar putea fi dotata cu acoperis pentru a avea conditii potrivite de munca în caz de ploaie sau

• Zona de transfer ar putea fi în interiorul unei constructii fiind nevoie de un sistem de ventilatie şi de tratare a mirosurilor. Aceasta optiune este de obicei utilizata în cazul statiilor de transfer construite în zonele dens populate.

Deseori, aceste staţii de transfer sunt combinate cu centre de colectare incluzand:

• Colectarea deşeurilor verzi, stocare intermediara şi locuri pentru maruntirea deşeurilor,

• Puncte de preluare a materialelor reciclabile sau

• Puncte pentru preluarea deşeurilor menajere periculoase.

Mai jos sunt descrise cele doua tipuri de staţii de transfer.

Transfer fără compactare

Pentru cantitatile de deşeuri municipale de la 5000 t/an la 20.000 t/an (40 la 55 t/zi), solutia cea mai economica o reprezinta statiile de transfer cu containere deschise. Dupa cum se poate vedea în figurile de mai jos, deşeurile sunt descarcate direct intr-un container sau semi-remorca şi apoi trimise la statia de tratare sau eliminare.




259

Figura 5.2-3 Exemplu de transfer în containere deschise

Figura 5.2-4 Exemplu de transfer cu semi-remorca deschis şi transport

Transfer Vehicul de transport 70 m³ Eliminiare prin depozitare

Sursa: Statie de transfer Swistal-Miel, Germania

O astfel de statie de transfer are de obicei mai multe locuri de descarcare în containere sau semi-remorca.

Deseori, deşeurile municipale sunt compactate de un incarcator frontal, inainte de a fi transportate. Densitatea în containere poate varia intre 50 kg/m³ şi 300 kg/m³ depinzand daca deşeurile au fost deja compactate în vehiculele de colectare sau daca acestea au fost transportate în camioane deschise. în judet, marea majoritate a deşeurilor municipale vor fi transportate cu vehicule de compactoare, care de obicei descarca deşeuri municipale cu o densitate de 200 pana la 300 kg/m³.

Deşeurile municipale sunt apoi transportate cu camioane cu dubla remorca, care transporta doua containere de 40 m³ fiecare, sau aproximativ 16 la 20 t în total sau cu semi-trailers cu o capacitatea de 100 m³, ce transporta 18 la 22 t, în functie de deşeurile municipale.

Daca statia este amplasata în apropierea zonelor locuite, aceasta trebuie sa fie în incinta pentru a preveni problemele privind mirosurile.

Transfer prin staţia de compactare

În trecut, pentru cazurile în care era vorba de cantităţi mari şi distante lungi deseori se foloseau staţii de compactare. Cu toate acestea, avand în vedere limitele impuse privind incarcatura maxim admisa pe drumuri care este de 40 t, incarcatura maxima a vehiculelor este de obicei intre 22 pana la 24 t, adica practic aceeasi greutate ca şi cea a vehiculelor folosite pentru transferul deşeurilor fara compactare. Acest sistem se implementeaza mai mult pentru transportul feroviar şi mai puţin pentru cel rutier. Cu toate acestea sistemul este prezentat pe scurt în cele ce urmeaza:




260

Se realizează compactarea deşeurilor la statia de transfer pentru a permite transportul unei densitati mai mari pe m³. Dupa cum s-a mentionat mai sus, problema în ceea ce priveste transportul rutier consta în faptul ca ar putea fi transportata o cantitate mult mai mare de deşeuri insa limitele privind incarcatura maxima pe diferite tipuri de drumuri publice restrictioneaza aceasta incarcatura.

În concordanta cu prevederile HG 43/2007 şi Ordinului de Ministru 559/2007 urmatoarele încărcături sunt admise per osie pentru diferite tipuri de drumuri publice ale judetului Dolj:

- drum European reabilitat – 11 t / osie

- drum European normal – 10 t / osie

- drum national – 9 t / osie.

Figura 5.2-5 Statie de transfer cu compactare

Într-o statie de transfer cu compactare deşeurile municipale sunt compactate pana la o densitate de 600 kg/m³. Deşeurile sunt descarcate din autogunoiere în palnia de alimentare a compactorului care impinge deşeurile municipale în containere de compactare inchise. Dupa ce sunt pline, aceste containere sunt incarcate pe camioane de transfer, sau sunt incarcate în vagoane de tren şi sunt transportate la statiile de tratare şi eliminare unde sunt descarcate. Exista sisteme de compactare care pot compacta pana la 70 t/h de deşeuri, cantitatea fiind limitata doar din cauza ca trebuie schimbate containerele. Aceste containere de compactare pot fi montate şi pe semi-remorci.

De obicei, pentru a se asigura faptul ca cel puţin un compactor este în functiune, chiar si în perioadele cand compactorul necesita reparatii majore, statia de transfer trebuie sa fie echipata cu cel puţin doua compactoare. Pe lângă fapul ca sunt necesare echipamente mecanice complexe pentru compactare, necesarul de cel puţin 2 compactoare duce la costuri destul de ridicate cand sunt transferate cantităţi mici de deşeuri. Daca statia este amplasata în apropierea zonelor locuite, aceasta trebuie sa fie în incinta pentru a preveni problemele privind mirosurile.

5.2.6.3 Evaluarea opţiunilor tehnice

Tabelul următor prezintă o comparatie intre principalele criterii ale celor doua tipuri de staţii de transfer mentionate mai sus.




261

Criterii Transfer în containere deschise

Transfer prin statie de compactare

Densitatea deşeurilor transportate

150 pana la 300 kg/m³, medie 200 pana la 250 kg/m³ din moment ce deşeurile din autogunoiera sunt pre-compactate

Pana la 600 kg/m³

Sarcina medie transportata cu vehiculul de transport (transport rutier)

Pana la 22 t/vehicul

Pana la 22 t/vehicul limitata de legislatia rutiera

Constructie Este usor de construit;

in cazul unor cantităţi mici deşeurile sunt descarcate pe jos şi apoi incarcate în container,

in cazul unor cantităţi mai mari deşeurile sunt descarcate direct în containere.

Mai complicata constructia din cauza echipamentelor de compactare complicate.

Emisia de mirosuri Emisii de mirosuri pe timpul transferului, daca statia nu este în incinta, nivel scazut de emisii de miros în timpul transportului.

Emisii de mirosuri pe timpul transferului, daca statia nu este în incinta.

Nu exista emisii de mirosuri în timpul transportului.

Stocarea peste noapte a containerelor

Este posibila stocarea peste noapte a containerelor, daca acestea sunt acoperite.

Este posibila stocarea peste noapte a containerelor pentru ca acestea sunt inchise.

Flexibilitate în cresterea cantitatilor

Statia de transfer poate fi adaptata periodic la necesitatile privind cantitatea prin simpla adaugare a unor spatii pentru descarcarea deşeurilor.

Inflexibil, pentru ca trebuie instalate cel puţin doua compactoare, fiecare compactor cu o capacitate de aproximativ 70 t/h.

Probleme în ceea ce priveste functionarea

Nu exista probleme în ceea ce priveste functionarea

Daca intreaga statie se defecteaza, de exemplu din cauza unei pene de curent, nu este posibil transferul deşeurilor. De obicei este necesara functionarea cel puţin a unui compactor pentru a procesa deşeurile.

Legatura cu alte activitati de gestionare a deşeurilor

Posibila în cazul ambelor tipuri în ceea ce priveste, punctele de preluare a deşeurilor periculoase şi punctele de colectare a deşeurilor vrezi.

Costuri

Costuri privind transferul intre 4 şi 7 €/t + transport

Costuri privind transferul intre 5 şi 10 €/t + transport




262

Criterii Transfer în containere deschise

Transfer prin statie de compactare

Recomandare Recomandata atunci cand este nevoie de staţii de transfer

Nu se recomanda pentru ca nu exista avantaje fata de transferul fara compactare

Alti parametri

• Capacitatea statiei de transfer

Capacitatea unei staţii de transfer are impact asupra costurilor unitare de transfer. Ca si în cazul altor multor statii, aspectul economic este deasemenea un aspect foarte important pentru o statie de transfer.

• Amplasamentul statiei de transfer şi diminuarea reala a distantei de parcurs pentru autogunoiera compactoare

Statia de transfer ar trebui sa fie amplasata cat mai aproape posibil de zona pe care o deserveste pentru pentru ca distantele parcurse de autogunoiera compactoare sa fie cat mai scurte. Cu cat este mai scurta distanta care trebuie sa o parcurga camionul, cu atat mai mult timp ramane pentru ca vehiculul de colectare sa mai faca un drum, sau daca autogunoiera compactoare nu este plin ramane mai mult timp pentru colectare.

Pe de alta parte şi marimea statiei de transfer are o anumita importanta, dupa cum a fost mentionat mai sus. Astfel, trebuie gasita distanta şi cantitatea optima. Statia de transfer ar trebui sa fie amplasata în apropierea principalelor suburbii şi orase din zona deservita.

• Eficienta de incarcare

Eficienta de incarcare determina timpul necesar pentru incarcarea autogunoerei compactoare. Este evident ca este mai eficienta colectarea de containere de 1,100 l de la punctele de pre-colectare decat colectarea de pubele de 120 sau 240l de la casele individuale.

Ciclul de incarcare al unui container de 1,100 l permite incardacrea a aproximativ 80 - 100 kg de deşeuri, ceea ce inseamna o eficienta de incarcare de 3 pana la 4 t/h, umpland o autogunoiera compactoare de 24 m³ (12t) în 3 pana la 4 ore, un RCV de 16 m³ (8t) în chiar 2 sau 3 ore. Distantele mici pana la statia de transfer sau de tratare vor permite efectuarea de doua drumuri, crescand astfel eficienta în general.

De la pubelele de 120 şi 240 l colectate de la casele individuale poate rezulta o cantitate de 10 pana la 15 kg de deşeuri pe pubela. Incarcarea unui RCV de 16 m³ (8t) va dura aproximativ 6 pana la 8 h. Nu va mai fi realizat alt drum în aceasta tura. În cazul în care camionul este incarcat în 6 h ar ramane 2 ore pentru transport şi descarcare, adica o statie de transfer nu ar avea o mare importanta. Însa, daca incarcarea camionului dureaza mai mult de 7 h s-ar reduce timpul de transport şi descarcare în defavoarea timpului de transport. în aceasta situatie statia de transfer ar deveni folositoare.

Transportul direct versus statia de transfer

Aceasta sectiune prezinta o comparatie a evaluarii costurilor pentru transportul direct al deşeurilor şi cele pentru o statie de transfer. Pentru o mai buna prezentare nu sunt precizate




263

intervale. Totusi ar trebui avut în vedere ca a fost aplicat un model simplu care ia în considerare situatia cea mai probabila.

O statie de transfer va fi necesara atunci cand costurile camioanelor de colectare folosite pentru transportul direct al deşeurilor sunt mai ridicate decat costurile pentru colectarea şi transferul deşeurilor. Aceasta s-ar putea intampla în cazul în care distanta scurta la statia de transfer permite camionului sa mai faca un drum, în timp ce fara statie de transfer cu cat ar fi mai mare distanta cu atat camionul ar consuma mai mult timp nefiind posibila efectuarea unui alt drum.

Sunt comparate urmatoarele optiuni:

• Autogunoiera 24 m³

Colectarea şi transportul direct al deşeurilor municipale la amplasamentul de eliminare utilizand 6x2 camioane cu un volum de 24 m³ cu capacitate maxima de 12 t. S-a recomandat utilizarea de camioane de aceleasi marimi pentru a deservi în viitor punctele de pre-colectare. În cadrul evaluarii costurilor s-a considerat o eficienta de colectare de 3.5 t/h, posibila în cazul punctelor de pre-colectare.

• Autogunoiera 16 m³

Colectarea şi transportul direct al deşeurilor municipale solide la amplasamentul de eliminare utilizand 4x2 camioane cu o capacitate maxima de 8 t, dupa cum se aplica în prezent în multe cazuri. Se recomanda utilizarea vehiculelor de aceste dimensiuni în zonele de case. în cadrul evaluarii costurilor a fost asumata o eficienta de colectare de 1 t/h, care se pare a fi fezabila pentru colectarea deşeurilor în zonele de case.

• Statie de transfer de 50.000 şi 150.000 t/an

Colectarea deşeurilor municipale utilizand tipurile de camioane mentionate mai sus, transferul la o statie de transfer în aer liber echipata cu structuri ce pot deservi containere de 40m³ şi transportul deşeurilor municipale solide transferate la statia de tratare. Sunt date staţii de transfer de capacitati diferite pentru a demonstra diferentele.

Toate optiunile presupun ca autogunoierele compactoare sunt utilizate la capacitate optima. Se presupune ca în timpul de lucru din doua ture de cat 8 ore fiecare (0.5 h pentru mobilizarea şi demobilizarea personalului din fiecare tura) = 16 h/zi, sunt realizate cat mai multe ture posibile. Aceasta inseamna ca de obicei camionul de la ultimul drum de obicei nu este plin.

5.2.6.4 Opţiune propusă

Cele de mai de sus arata ca statia de transfer cu containere deschise este cea mai potrivita solutie din punct de vedere economic în cazul unor cantităţi mici de deşeuri de pana la 10,000 t/an.

Astfel, se recomandă urmatoarele:

pentru zonele rurale cu o cantitate de deşeuri de pana la 10,000 t/an sunt recomandate statiile mici din zona rurala cu containere de capacitate mică;

pentru alte zone cu o cantitate de deşeuri peste 10,000 t/an se recomanda tipul de container deschis descris mai sus.




264

Concluzii vis a vis de transportul direct sau prin statie de transfer:

• autogunoiera compactoare de 16 m³ pentru deservirea zonelor cu case individuale, sistem cu pubela individuala. Studiile demonstreaza ca o statie de transfer devine viabila în cazul în care prin transport direct urmatoarele distante ar fi depasite:

o 10 km pana la ST + 20 km distanta minima economisire a = 30 km sau

o 20 km pana la ST + 15 km distanta minima economisire a = 35 km.

De exemplu daca cantităţi mari de deşeuri municipale vor trebui sa fie transportate pe distante mai mari de 30km o statie de transfer devine necesara.

• Autogunoiera compactoare 24 m³ colectare de la punctele de pre colectare . Pentru acest tip de autounoiera distanta eficienta este de 50 km. (40+10 km).

La capitolul Anexe sunt prezentate distanţele medii dintre diferite localitati ale aceleiasi zone precum şi distanta de la statia de transfer la depozitul ecologic de la Mofleni.

Distantele mari precum şi de configuratia radiala a drumurilor principale (nationale si judetene) catre municipiul Craiova, respectiv depozitul ecologic de la Mofleni, demonstreaza necesitatea a 5 staţii de transfer pentru judeţul Dolj.

La stadiul de Studiu de Fezabilitate se va realiza o analiza mai detaliata în care se vor considera tipurile de drumuri din interiorul fiecarei zone precum şi capacitatea maxima de transport. În functie de datele rezultate din aceasta analiza se vor selecta echipamentele optime de transport.

5.2.7 Opţiuni tehnice pentru sortarea/reciclarea deşeurilor

5.2.7.1 Obiective privind sortarea/reciclarea deşeurilor prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia

PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj prevad ca obiectiv principal atingerea tintelor legislative referitoare la reciclarea deşeurile de ambalaje. De asemenea, este necesar pe langa implementarea unei colectari separate adecvate a deseurilor reciclabile si realizarea statiilor de sortare in vederea obtinerii unor produse fiabile procesului de reciclare.

Obiectivele specifice privind sortarea/reciclarea deseurilor, prevazute in planurile mentionate mai sus sunt :

1. Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente, în cadrul cărora să se realizeze şi operaţii de sortare a deşeurilor.

2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje raportate la cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă, astfel:

• Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50 % pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj – decembrie 2008

• Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj – decembrie 2011




265

• Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minium 50 % din greutatea deşeurilor de ambalaje – decembrie 2011

• Reciclarea a minimum 55 % din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic – decembrie 2013

• Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minium 60 % din greutatea deşeurilor de ambalaje – decembrie 2013

5.2.7.2 Opţiuni pentru sortarea deşeurilor

Sortarea fractiilor de deşeuri municipale colectate separat este o practica raspandita în Uniunea Europeana. Acest proces s-a dovedit a fi cea mai buna practica pentru atingerea tintelor de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje.

Tendinţa în ceea ce priveşte tehnologia de sortare este mărirea pre-tratării materialelor separate anterior din deşeurile municipale prin sitare pentru a creste capacitatea de sortare manuala. Se poate ajunge astfel la o cantitate de 220 kg/h pentru hârtie şi carton şi 145 kg/h pentru fractii usoare cum ar fi sticlele PET sau alte produse din plastic. Metalele feroase şi neferoase sunt în general indepartate prin separatoare magnetice.

Tehnicile folosite în statiile de sortare a deşeurilor reciclabile sunt foarte variate. Exista sortare semi-automata, în care sortarea manuala are o pondere foarte mare pana la sortarea automatizata. Tendinta generala este de a inlocui sortarea manuala cu sortarea automatizata. La ora actuala exista insa numai cateva staţii de sortare automatizate.

1. Statii de sortare manuala (separarea materialelor reciclabile colectate)

Tehnologia utilizata consta în general în separarea manuala a deşeurilor, urmata apoi de balotare şi transferul deşeurilor catre reciclatori.

Centrele de sortare manuala necesita echipamente simple (benzi transportoare, palnii de alimentare), o hala incalzita şi containere pentru stocarea fractiilor sortate de deşeuri ce urmeaza a fi presate şi cantarite în prima faza iar apoi comercializate. O statie de dimensiuni normale ar putea fi construita cu 500.000 pana la 2 milioane euro.

2. Statii de sortare automate (separarea materialelor reciclabile colectate)




266

Statiile de sortare automate sunt staţii automatizate care utilizeaza echipamente ce realizeaza separarea mecanica a materialelor ca urmare a proprietatilor diferite ale acestora. Aceste staţii prezinta avantajul ca separarea mecanica este mai performanta si în cazul unor materiale se poate atinge o sortare mai variata, pe mai multe fractii. Un bun exemplu il reprezinta buteliile de plastic care pot fi sortate pe diferite tipuri de polimeri. în general, cu cat sortarea este de calitate mai buna, cu atat creste pretul materialelor reciclate.

3. Statii de sortare pentru deşeuri colectate în amestec

La cealalta extrema se afla instalatia de sortare pentru deşeurile colectate în amestec. Acest sistem nu necesita aportul gospodariilor, nici colectare separata sau pubele pentru colectare separata. Insa, în practica, sistemul prezinta multe dezavantaje:

capacitatea proiectata a statiei va fi mult mai mare, crescand astfel şi investitiile necesare;

deseurile reciclabile sunt amestecate cu deşeuri putrescibile, degradand multe fractii reciclabile;

este mai dificila separarea ulterioara a fractiilor;

instalatia poate emana mirosuri neplacute;

sistemul automat de sortare nu functioneaza intodeauna la parametrii normali şi are nevoie de investitii majore.

In consecinta, multe centre de sortare se axeaza pe reciclarea uscata a deşeurilor şi tipul de sortare prezentat mai sus.

Pentru ca sortarea manuala a deşeurilor municipale colectate în amestec este insalubra, neplacuta şi periculoasa pentru personal, aceasta tehnologie nu poate fi recomandata pentru judeţ şi nu va fi luata în considerare în evaluarea optiunilor.

5.2.7.3 Evaluarea opţiunilor

Tabelul de mai jos prezintă evaluarea optiunilor discutate mai sus, în ceea ce priveste tehnologia, calitatea materialelor şi costurile.

Criterii Statii de sortare manuală Statii de sortare automatizate

Sistem Instalatii simple echipate cu o banda transportoare pe care trec materialele

si sunt sortate manual.

Statii automatizate care folsesc echipamente pentru separarea mecanica a materialelor prin exploatarea diferentelor dintre materialele reciclabile în ceea ce priveste proprietatile acestora.

Flexibilitatea statiei

Sortarea manuala este mai flexibila în ceea ce priveste tipul de materiale care pot fi sortate, modificarile necesitand instiintarea operatorilor asupra faptului ca se realizeaza sortarea unui anumit tip de material.

Statiile de sortare automate nu sunt nflexibile în ceea ce priveste tipurile de materiale care pot fi sortate. Modificarea tipurilor de materiale sortate necesita costuri investitionale suplimentare.

Calitatea materialelor

Separarea mecanica este de obicei mai puţin consistenta decat sortarea

Separarea mecanica este mai consistenta si în cazul unor




267

Criterii Statii de sortare manuală Statii de sortare automatizate

sortate automata. materiale se poate atinge o sortare mai buna. Un bun exemplu il reprezinta sticlele de plastic care pot fi sortate pe diferite tipuri de polimeri.

Costuri

In ceea ce priveste investitiile, pentru centrele de sortare manuala este nevoie de echipamente simple (benzi transportoare, palnii de alimentare), un hangar incalzit şi pubele pentru stocarea fractiilor sortate de deşeuri ce urmeaza a fi vandute, presarea şi cantarite în prima faza. O statie de dimensiuni normale ar putea fi construita cu 500.000 pana la 2 milioane euro. Costuri de exploatare: 50-100 €/t

(Veniturile rezultate din materialele reciclabile nu sunt incluse, pentru ca acestea depind de zona şi de piata de material).

Investitiile de capital pentru aceste staţii sunt mult mai mari decat pentru statiile de sortare manuala, astfel incat nu sunt rentabile în cazul unor capacitati mici de sortare.

Costuri de exploatare: 230-300 €/t

(Veniturile rezultate din materialele reciclabile nu sunt incluse, pentru ca acestea depind de zona şi de piata de material).

Recomandare Statiile de sortare manuala sunt recomandate pentru capacitati mici de sortare

NU se recomanda pentru capacitati mici de sortare

Rezultatele altor proiecte ISPA implementate în Romania au demonstrat ca sotarea manuala sau semi automatizata este fezabila pentru Romania, cel puţin pana cand gradul de constientizare a populatiei va creste şi implicit calitatea materialelor colectate separat. Cele mai multe instalaţii de sortare includ sortarea manual a cel puţin pentru o parte a procesului de separare.

Deasemenea instalaţiile de sortare trebuie localizate fie în vecinatatea depozitelor fie in aceeasi incinta cu statiile de transfer , astfel incat infrastructura existenta sa contribuie la reducerea costurilor de transport şi operare.


Optiunea tehnică propusă consta în sortarea deşeurilor reciclabile colectate separat. Pentru statiile de sortare cu capacitate mica se va opta pentru sortare manuala, iar pentru statiile de sortare de capacitate medie se recomanda staţii de sortare semi-automate.

5.2.8 Optiuni tehnice pentru tratarea deşeurilor biodegradabile muncipale




268

5.2.8.1 Obiective privind tratarea deşeurilor biodegradabile municipale prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia

Obiectivele specifice propuse în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj în ceea ce priveste deşeurile biodegradabile municipale sunt reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate, astfel:



• Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 pana la sfarsitul anului 2016

• Pentru indeplinirea acestor obiective in PJGD Dolj se propun urmatoarele masuri:

• Asigurarea compostării individuale în mediul rural pentru cel puţin 60% din populaţia rurală în anul 2010 şi pentru 100% din populaţia rurală în 2013;

• Existenţa unei staţii de compostare de mare capacitate (preferabil în vecinătatea Municipiului Craiova) şi/sau a mai multor staţii de compostare de capacitate mică şi medie realizabile in celelalte zone ale judetului ;

• Realizarea unei staţii de tratare mecano – biologică.

• O alternativă la tratarea mecano – biologică este si tratare termică cu valorificare energetică. Aceasta însă presupune costuri mai mari şi este fezabilă tot în context regional.

Pentru anul 2016 nu sunt prevazute insa masuri intrucat perioada de planificare acoperita de PRGD este pana în anul 2013.

5.2.8.2 Optiuni pentru tratarea deşeurilor biodegradabile muncipale

Pentru a putea atinge tintele legate de reducerea cantitatii de deşeuri biodegradabile (25% în 2010, 50% în 2013, şi 65% în 2016) cu investitii minime, este necesar sa ne concentram asupra cantităţilor dedeseuri biodegradabile care pot fi colectate separat şi tratate cat mai usor. Acestea includ în general hartie, carton, lemn, ambalaje pentru reciclare, deşeuri verzi din parcuri şi gradini care pot fi compostate.

Considerand ca separarea la sursa şi tehnicile de sortare reduce cat de mult posibil cantitatile de hartie, carton şi deşeuri verzi, principalele tehnici tratare a deşeurilor biodegradabile municipale sunt:

- Compostare/fermentare anaeroba;

- Compostare individuala;

- Tratare mecano-biologica TMB;




269

- Tratare termica.

In cele ce urmeaza sunt prezentate pentru fiecare tehnica optiunile existente, care sunt analizate si în final este prezentata optiunea tehnica propusa. De asemenea, în finalul capitolului se prezinta o analiza comparata a tehnicilor de compostare, tratare mecano-biologica şi incinerare.

5.2.8.2.1 Compostarea şi fermentarea anaerobă 5.2.8.2.1.1 Evaluarea compostarii şi fermentarii anaerobe În principiu, există două tehnici pentru producerea de compost din deşeurile biodegradabile:

1. Compostarea;

2. Fermentarea anaeroba (FA) (nepotrivita pentru deşeuri verzi).

Compostarea este realizata în general sub forma de:

• Compostare în aer liber (potrivita numai pentru deşeuri verzi) si

• Compostare în spatii inchise cu maturare deschisa (necesara pentru deşeurile alimentare şi din servicii de catering).

De obicei, şi pentru fermentarea anaeroba (FA) este nevoie de spatiu pentru maturarea deschisa.

În cele ce urmeaza se prezinta o comparatie intre cele doua tehnici de compostare (in aer liber si în spatii inchise) şi fermentarea anaerobă.




270

Parametrii Compostare în aer liber Compostare în spatii inchise Fermentare anaeroba

Descriere Timp de compostare: 4-6 luni în functie de conditiile de clima, structura gramezii şi frecventa de intoarcere

Statiile inchise elimina mirosurile prin colectarea şi tratarea emisiilor gazoase, în special în faza de compostare intensiva (in primele 4 saptamani),

Faza de maturitate se atinge de obicei în zone de spatii deschise.

Procesul de compostare necesita aproximativ 2-3 luni de aerare fortata şi intoarcerea continua a gramezilor.

Tipuri potrivite de deşeuri

Orice deşeuri biodegradabile în stare solida (deseuri verzi, deşeuri alimentare, deşeuri din piete, deşeuri din activitatile de catering)

Orice deşeuri biodegradabile în stare solida (deseuri verzi, deşeuri alimentare, deşeuri din piete, deşeuri din activitatile de catering)

Deseuri biodegradabile solide şi lichide (deseuri alimentare, deşeuri din piete, deşeuri din activitatile de catering) cu exceptia deşeurilor verzi

Proliferarea micro-organismelor

Rapida (microorganisme aerobe)

Rapida (microorganisme aerobe)

Inceata (bacterii aerobe ce genereaza metan)

Sensibilitate în ceea ce priveste conditiile de mediu

Scazuta Ridicata Ridicata sensibilitate la temperatua, pH şi modificari ale compozitiei deşeurilor

Timp de descompunere

Compostare aeroba în aer liber. Timp de compostare: 4-6 luni în functie de conditiile de clima, structura gramezii şi frecventa de intoarcere

12 – 16 saptamani, în functie de tipul de compost necesar

1 – 3 saptamani FA +8 – 12 saptamani maturare, în functie de tipul de compost necesar




271

Produs Compost Compost Compost

Biogaz (50-70% metan, 30-50% CO2)

Balanta energetica (necesar/productie/net)

-40 – 60/0/ - 40 – 60 kWh/t input

-40 – 60/0/ - 40 – 60 kWh/t input

-60 – 80/210 – 310/150-250 kWh/t input

Apa uzata -50 – 100 l/t input -50 – 100 l/t input 100 – 500 l/t input în funtie de proces

Emisii Emisii de mirosuri necontrolate, sunt compostate în principal deşeurile menajere sau namolul de la statiile de epurare orasenesti. Emisii minore de mirosuri dupa compostarea deşeurilor verzi.

CO2, vapori

Emisiile de mirosuri sunt bio-filtrate

Gaze de ardere din gaze de motor

Referinte Cea mai raspandita tehnologie de compoastare la nivel mondial.

Aproximativ 300 în Europa Aproximativ 80 în Europa, multe functioneaza ca staţii mici şi cu co-fermentare namol de la staţii de epurare

Cerinte amplasament

Instalare la o distanta adecvata de zonele de locuit, cu exceptia celor pentru deşeuri verzi

Pot fi amplasate în apropierea zonelor de locuit

Pot fi amplasate în apropierea zonelor de locuit

Costuri Tratare 25 – 40 €/t 40 – 60 €/t 70 – 100 €/t


Majoritatea statiilor sunt construite ca staţii de compostare, insa din punctul de vedere al protectiei mediului ar trebui folosita fermentarea anaeroba avand în vedere ca utilizeaza, de asemenea, şi continutul de energie al deşeurilor biodegradabile. Motivul pentru care se prefera compostarea este sensibilitatea mare la schimbari a conditiilor de procesare în cazul fermentarii anaerobe care inca nu pot fi controlate în totalitate cand se opereaza cu deşeuri biodegradabile sau deşeuri în amestec.

Daca unul dintre bazinele de fermentare pentru fermentarea anaeroba se strica, acesta trebuie de obicei golit şi reinceput procesul. Din moment ce sunt implicate microorganisme, poate dura intre 1-2 saptamani sa se atinga din nou conditiile normale de operare.

Fermentarea anaeroba, o posibila alternativa pentru tratarea biologica a deşeurilor mixte, nu este inca suficient de stabila în ceea ce priveste operarea şi poate cauza diferite probleme în




272

timpul operarii. Astfel, nu se recomanda ca fermentarea anaeroba sa fie una din componentele principale ale sistemului de gestionare a deşeurilor din judet. în plus, investitiile şi costurile de exploatare în cazul fermentarii anaerobe sunt mult mai mari decat în cazul compostarii.

Astfel, se recomanda utilizarea compostarii în spatii deschise. Doar în cazul în care amplasamentul statiei de compost este foarte aproape de zone locuite trebuie realizata compostarea în spatiu inchis.

5.2.8.4 Compostare individuală

5.2.8.4.1 Evaluarea opţiunilor Compostarea individuală este optiunea recomandata pentru zonele de case cu gradini din mediul rural. Compostarea individuala nu poate reduce intreaga cantitate de deşeuri alimentare şi de deşeuri verzi pentru ca:

nu toate deşeurile din gradini sau alimentare pot şi trebuie compostate individual:

resturile de la taierea copacilor şi arbustilor trebuie maruntite pentru a putea fi compostate, iar puţini oameni au tocator;în mod tradiţional aceste resturi de la tăierea copacilor şi arbiştilor sunt folosite drept combustibil pentru încălzire.

mancarea gatita şi carnea nu ar trebui compostate individual pentru ca acestea ar putea atrage sobolani sau alte animale. În cadrul unei staţii pentru compostarea deşeurilor verzi, materialul este incalzit pana la o temperatura de 55°C sau chiar mai mare, neatragand sobolanii. În cadrul compostarii individuale nu se ajunge la o asemenea temperatura.

În orice caz, odata cu cresterea veniturilor, gradul de crestere a animalelor scade, iar deşeurile alimentare şi deşeurile verzi, folosite ca mancare pentru animale pana acum vor trebui tratate utilizand un alt tip de tratare.

Compostare individuala

Definitie Descompunerea biologica a materiei organice cu microorganisme aerobe. Compostare în mici unitati de compostare individuale.

Tipuri de deşeuri municipale care ar putea fi tratate

Deseuri verzi din gradini, reziduri de la legume şi fructe de la bucatarie,

Fara carne sau mancare gatita, fara radacini active

Capacitati disponibile 0.5 pana la 1 m³

Istoric Initial, compostarea individuala a constat în compostarea deşeurilor de gradina şi a balegarului în gramezi, amplasate de obicei în apropierea grajdurilor.

Dupa scaderea gradului de crestere a animalelor, aceste gramezi au fost realizate în continuare din deşeuri din gradina şi alimentare, în special în zonele rurale şi de case individuale. Insa, cu cresterea confortului aceasta traditie s-a pierdut în anumite zone.

Compostarea individuala moderna este legata în general de unitati de




273

Compostare individuala

compostare din plastic sau lemn.

Consemnari Compostarea individuala este un proces vechi.

Multe localitati sprijina compostarea individuala mai ales în zonele de case cu gradini si în zonele rurale.

Prezentarea pe scurt a procesului

Deseurile alimentare şi cele din gradini sunt puse în unitatile de compostare. Ramurile şi arbustii trebuie maruntite inainte de a fi puse în compostate.

Aproximativ o data pe an, unitatea de compostare este golita iar compostul se cerne. Ceea ce nu s-a compostat se pune din nou în unitatea de compostare pentru un alt an.

Produse Compost: 350 - 450 kg/t material introdus în proces

Compost de calitate buna din punctul de vedere al continutului de metale grele. Semintele şi radacinile active nu sunt dezactivate în totalitate pentru ca nu se ating temperaturi ridicate în timpul compostarii.

Emisii Emisii poluante scazute, sub nivelul cerut pentru a composta în spatiu inchis.

Eliminare de apa Daca unitatea de compostare este acoperita, productia de levigat este scazuta.

Deseuri De obicei deloc, lemnul care nu se degradeaza de-a lungul vremii poate fi indepartat şi pus la deşeurile municipale.

Spatiu necesar 1 m² la 100 m² de gradina

Ore de functionare 8 760 ore pe an

Fotografii Unitati de compostare

5.2.8.4.2 Opţiune propusă Se recomandă ca pe termen scurt sa se promoveze compostarea individuală în tot mediul rural. Este decizia generatorului de deşeuri daca participa sau nu la acest sistem.

De asemenea, compostarea individuala trebuie promovata continuu pentru a mentine interesul şi participarea publicului.




274

5.2.8.4.3 Tratarea mecano-biologică

5.2.8.4.3.1 Opţiuni tehnice pentru tratarea mecano-biologică TMB

Tratarea mecano-biologica presupune ca deşeurile municipale sunt tratare utilizand opţiunide tratare mecanica de exemplu maruntire, sortare, separare şi de tratare biologica.

Avand în vedere criteriul pre-tratarii si în special criteriul de reducere a cantitatii de deşeuri municipale biodegradabile din Directiva privind depozitarea, TMB devine din ce în ce mai importanta în multe alte tari ale UE. În timp ce în prezent majoritatea tarilor pot indeplini cerintele prin imbunatatirea colectarii separate a deşeurilor biodegradabile şi a deşeurilor verzi (35% din deşeurile biodegradabile sunt reduse), aceasta va deveni dificil de realizat în 2010, cand va trebui redusa 50% din cantitatea de deşeuri biodegradabile şi va deveni şi mai dificil în 2016 cand vor trebui reduse 65% din deşeurile biodegradabile.

Astfel, tratarea mecano-biologica a devenit o alternativa acceptata la incinerera deşeurilor municipale.

Tratarea mecano-biologica este compusa din mai multi pasi, de diferite procese mecanice şi biologice. Acestea pot fi modificate şi combinate potrivit cerintelor reglementarilor nationale şi locale.

In general, exista 4 tipuri diferite de TMB, toate putand functiona fara staţii de sortare manuala pentru materiale reciclabile:

- Pre-tratare biologica inainte de eliminare prin depozitare;

- TMB cu impartirea deşeuri municipale, generare de RDF (combustibil alternativ din deşeuri) cu valoare calorifica ridicata şi o fractie tratata biologic pentru a fi eliminata prin depozitare;

- Productie maxima de RDF cu separarea metalelor pentru reciclare şi a materialelor inerte pentru a fi eliminate prin depozitare;

- Pre-tratare inainte de incinerare.

Cele 4 tipuri sunt prezentate pe scurt în cele ce urmeaza.

TMB Tip 1: Tratare mecano-biologica inainte de eliminare prin depozitare

Acest tip de TMB este optimizat pentru a se conforma cu cerintele actualei Directive privind Depozitarea. Implica o pre-tratare a deşeurilor municipale inainte de eliminarea prin depozitare. Se utilizeaza tratarea biologica pentru ca are un impact pozitiv asupra gradului de biodegradabilite a deşeurilor eliminate prin depozitare, şi asupra ratei de generare de gaze şi de contaminare a levigatului.

Figura de mai jos prezinta acest tip de TMB.

Figura 5.2-6 TMB ca pre-tratare inainte de eliminare prin depozitare




275

In functie de masurile luate pentru reducerea cantitatii de deşeuri reziduale, ca de exemplu compostarea deşeurilor verzi şi separarea la sursa şi compostarea deşeurilor menajere biodegradabile, perioada de tratare biologica poate fi optimizata pentru a atinge tintele impuse de reducerea cantitatii de deşeuri biodegradabile.

Daca tratarea biologica este proiectata sa dureze o perioada suficient de lunga, cel puţin 6 saptamani, ar putea fi produs şi un compost de o slaba calitate (compost proaspat) prin acest tip de TMB.

Aplicabilitate în judet:

Acest tip de TMB poate fi aplicat în orice judet, unde Directiva privind depozitarea este aplicata fara nicio alta specificatie în ceea ce priveste calitatea deşeurilor municipale eliminate prin depozitare.

2.TMB Tip 2: TMB cu separarea deşeurilor municipale

Acest tip de TMB implica separarea deşeurilor municipale în doua fluxuri principale, dupa cum urmeaza:

• Un flux de deşeuri de dimensiune mai mare (>80 pana la 100 mm), în principal hartie, carton, plastic, lemn, textile care pot fi intai sortate manual daca este nevoie si/sau restul este procesat pentru a produce o fractie usoara (RDF) şi o fractie grea, care este mutata inapoi la fluxul de deşeuri de marime mai mica pentru a fi tratate biologic.

• Un flux de deşeuri de dimensiune mai mica (< 80 pana la 100 mm), în principal deşeuri alimentare şi de gradina, dar şi o fractie mare de plastic, lemn, cauciuc etc care vor fi supuse unei tratari biologice. Energia rezultata din tratarea biologica este folosita pentru uscarea fractiei în 2 pana la 4 saptamani. Aceasta fractie este cernuta şi fractia mai mare de 40 mm este separata balistic pentru a separa fractia usoara (RDF), care este în mare parte bucati de plastic. Uscarea permite ca partile mai mici sa nu se mai lipeasca de fractiile separate permitand astfel separarea unui material mai curat.

• Dupa separarea RDF, deşeurile ramase pot fi în continuare tratate biologic în functie de ce parametrii de depozitare trebuie atinsi.

Acest tip de TMB este proiectat pentru:

Piata pentru reciclabile

MechanicalPreparation

Screen (optional -

recommended)Biotreatment2 to 12 weeks

Manual sorting(optional-

recommended

Pregatire mecanica

Separare (optional) recomandata

-Tratare biologica2 la 12 saptamani

Sortare manuala(optional)

recomandata

Compost de calitate slaba (necesita celpuţin 6 saptamani)

Deseuri municipale solide tratate depozitate




276

• separarea fractie cu valoare calorifica care are cea mai mare putere calorifica din deşeurile municipale şi pregatirea acesteia pentru valorificare energetica prin producerea de RDF si

• indeplinirea cerintelor privind pre-tratarea din Directivei privind depozitarea prin tratarea biologica a deşeurilor depozitate.

Astfel, reducerea deşeurilor biodegradabile municipale se realizeaza de doua ori: prin scoaterea hartiei şi a cartonului, care sunt adaugate la RDF şi prin tratare biologica. Acest tip de TMB poate indeplini cu usurinta cerintele privind reducerea cantitatii de deşeuri biodegradabile.

TMB poate fi echipata, de asemenea, şi cu o statie pentru sortarea manuala a plasticului, sticlei şi metalelor care ar putea fi valorificate pe piata. Oricum, din moment ce plasticul care nu este sortat manual este incorporat în RDF, acest fel e sortare nu este necesara, exceptie facand situatia în care trebuie atinse tintele privind reciclarea.

Daca tratarea biologica a componetelor mici este proiectata sa dureze cel puţin 6 saptamani, din acest tip de TMB ar putea rezulta şi un compost de calitate slaba.

Aplicabilitate în judet:

In general se poate aplica în orice judeţ unde este aplicata Directiva privind Depozitarea si/sau unde este necesara retragerea componentelor cu valoare calorifica mare. Cu toate acestea, pentru ca RDF trebuie tratat în staţii termice speciale, fabrici de ciment, centrale termice, care potrivit experientei din alte tari UE sunt dificil de gestionat şi deoarece cantitatea generata nu va fi suficienta pentru ca operatorii unor astfel de instalaţii sa investeasca în modificarea centralei pentru a putea folosi RDF, se considera ca aceasta tehnologie nu poate fi aplicata în judeţul Dolj.

3.TMB Tip 3: TMB cu producere maxima de RDF

Acest tip de TMB are scopul sa transforme în RDF toata materia organica, lasand în urma doar reziduuri inerte constand din cioburi de sticla, pietre, nisip, etc. spre a fi eliminate prin depozitare.

Dupa cum se vede si în figura de mai jos, şi acest tip de TMB se bazeaza pe impartirea deşeurilor în 2 fluxuri:

Un flux de deşeuri de dimensiune mai mare, în principal hartie, carton, plastic, lemn, textile care pot fi intai sortate manual daca este nevoie si/sau restul este procesat pentru a produce o fractie usoara (RDF) şi o fractie grea. Fractia grea este mutata inapoi la fluxul de deşeuri de marime mai mica pentru a fi tratate biologic.

1) Un flux de deşeuri de dimensiune mai mica (< 80 pana la 100 mm), în principal deşeuri alimentare şi de gradina, dar şi o fractie mare de plastic, lemn, cauciuc, etc care vor fi supuse unei tratari biologice. Energia rezultata din tratarea biologica este folosita pentru uscarea fractiei în 2 pana la 4 saptamani. Aceasta fractie este cernuta şi fractia mai mare de 20 mm este separata balistic pentru a separa fractia care are valoare calorifica, care este apoi transformata în RDF. Uscarea permite ca partile mai mici sa nu se mai lipeasca de fractiile separate permitand astfel separarea unui material mai curat.

Dupa separarea RDF, deşeurile ramase au un continut scazut de deşeuri municipale biodegradabile putand fi astfel depozitate direct.




277

Figura 5.2-7 TMB cu producere de RDF

Acest tip de TMB este proiectat pentru a atinge o valorificare energetica maxima prin atingerea unui RDF maxim şi a cerintelor minime privind depozitarea.

TMB ar putea fi echipata cu o statie de sortare manuala pentru sortarea plasticului şi metalelor care ar putea fi valorificate pe piata. Oricum, din moment ce plasticul nesortat manual ajunge în RDF, acest tip de sortare nu este necesar.

Aplicabilitate în judeţ:

In general se poate aplica în orice judeţ unde este aplicata Directiva privind Depozitarea si/sau unde este necesara reducerea valorii calorice a deşeurilor depozitate. Cu toate acestea, avand în vedere ca RDF trebuie utilizat în centrale termie speciale proiectate pentru materiale RDF, care nu sunt disponibile în prezent în Romania, se considera ca aceasta tehnologie nu poate fi aplicata în judeţul Dolj.

Nu se recomanda evaluarea în continuare a acestui tip de TMB în Master Plan.

TMB Tip 4: Pre-tratare înainte de incinerare

Acest tip de TMB a fost dezvoltat pentru a reduce cantitatea de deşeuri care urmeaza a fi dusa la o statie de incinerare.

Figura 5.2-8 Pre-tratare inainte de incinerare

MechanicalPreparation Screen

Mechanicaltreatment(optional)

Manual picking

(optional)

Existing incineration plant

Piata pentru reciclabile

RDF production(optional)

PregatireMecanică Cernere

TratarelMecanica(optional)

Sortare Manuala

(optional)

Existing incineration

recRDF

produs(optional)

Fabricile de ciment sau centrale termice

Material anorganic trimis

-catre depozitul

Piata pentrureciclabile

RDF pentru

Mechanical Preparation Screen

Thermal orbiological

drying

Manual picking

(optional)

Mechanicalseparation

RDF production(all suitable calorific )

-

judetean

reci

RDF l

PregatirelMecanica Cernere

Uscare Termica saul

Biologica

Sortare manuala

(optional)

Pregatiremecanica

RDF Productie de adecvat calorific )

Intalatie energetica speciala




278

Dupa cum se vede în aceasta figura, pre-tratarea poate insemna sortarea, producerea de RDF şi alti pasi de separare mecanica care pot reduce cantitatea de deşeuri ce urmeaza a fi incinerata. Aceasta inseamna ca poate include toate elementele tipurilor de TMB descrise mai sus, cu exceptia tratarii biologice. deşeurile ce urmeaza a fi incinerate nu necesita acelasi grad de curatare ca RDF implicand astfel costuri mai mici.

Aplicabilitate în judeţ:

Acest tip de tratare poate fi aplicat numai în cazul în care exista o statie de incinerare care mai are disponibila o anumita capacitate care insa nu este suficienta pentru incinerarea intregii cantităţi de deşeuri municipale. Intrucat în prezent în judeţul Dolj nu exista nu exista nicio instalatie de incinerare şi nicio fabrica de ciment , acest tip de TMB nu este aplicabil judetului Dolj.

5.2.8.4.3.2 Evaluarea tratării mecano-biologice TMB

După cum a fost prezentat în detaliu mai sus, exista diferite combinatii de TMB care pot fi combinate în functie de rezultatul dorit. Tratarea mecano-biologica simpla cu sortare şi compostarea deşeurilor mixte ajunge pana la 1200 t/zi, în timp ce statiile de TMB proiectate ca instalaţii de pre-tratare cu sortare pentru depozite de deşeuri, generare de RDF şi tratare biologica au o capacitate de pana la 600 t/zi. Aceasta comparatie recomanda TMB cu pre-tratare. Asadar, TMB a fost luata în considerare în alternativele de gestionare a deşeurilor discutate mai jos.

5.2.8.4.3.3 Opţiunea tehnică propusă

După cum s-a aratat şi mai sus, din cele patru opţiuni tehnice de tratare mecano-biologica, se recomanda numai primul tip, şi anume pre-tratarea biologica inainte de eliminare prin depozitare.

5.2.8.4.4 Tratarea termică

5.2.8.4.4.1 Opţiuni tehnice pentru tratarea termică

În principiu, există trei grupe de procese de tratare termică:

• incinerarea;

• gazeificarea;

• piroliza.

Mult mentionata tratare a plasmei aparţine grupului de procese de gazeifiere. Toate aceste procese sunt descrise în cele ce urmeaza.

5.2.8.4.4.2 Evaluarea tratarii termice

Avand în vedere situatia actuala, doar incinerarea poate fi luata în considerare ca tehnologie de ultima ora pentru tratarea deşeurilor reziduale.

Cu toate acestea, luand în considerare posibilele avantaje ale proceselor avansate de gazeificare, aceasta poate deveni în viitor un inlocuitor al incinerarii deşeurilor municipale solide. Mai jos se prezinta comparatia dintre cele trei tehnologii de tratare termica a deşeurilor. Gazeificarea prezinta doua avantaje considerabile fata de incinerare.




279

Gazul de sinteză poate fi utilizat cu mare flexibilitate ca şi caldura de la staţia de incinerare, mai ales daca este amplasata la departare mare de consumatorii de caldura şi

Cenuşa rezultata în urma gazeificarii este vitrificata, a fiind astfel mai potrivita pentru industria de constructii decat cenusa de ardere tratata rezultata de la incinerare, mai ales în tarile unde cenusa de ardere nu este permis a fi reciclata. Cu toate acestea, daca este necesar, şi cenusa de ardere rezultata din incinerare poate fi vitrificata.

Exista un mare dezavantaj al gazeificarii. Cu toate ca este o tehnologie cu perspective în ceea ce priveste avantajele, gazeificarea nu a atins inca experienta necesara pentru a asigura o functionare sigura.




280

Incinerare

Gazeificare

(incl. Plasma) Piroliza

Temperatura de reactie

850 – 1,450 °C 500 – 1,600 °C 250 – 700 °C

Rata stoichiometrica şi atmosfera

> 1 – surplus of oxigen

incinerare

< 1 – lipsa de oxigen

incinerare oartiala

0 – fara oxigen

fara incinerare

Produse

- gazoase

- lichide

- solide

-

-

Zgura, cenusa usoara, resturi de la gazele de ardere, metale

- Gaz de sinteza

-

Cenusa vitrificata, cenusa usoara , metale

Gaz de piroliza

Ulei de piroliza

Cocs (necesita tratare termica aditionala), cenusa usoara, metale

Referinte la scara mare

Peste 700 în toata lumea

Laborator şi instalaţii pilot

Cea mai mare statie este de 300 t/zi, tratarea plasmei în Utashinai/Japonia

O instalatie la scara mare în Germania, dar tehnologia nu este scoasa pe piata

Costrui nete de tratare

(inclusiv veniturile din generarea de energie)

50,000 t/a

100,000 t/a

150,000 t/a

200,000 t/a

300,000 t/a

230 - 300 €/t

140 - 160 €/t

120 – 140 €/t

100 - 120 €/t

80 - 100 €/t

100 - 120 €/t

80 - 100 €/t

Nu exista date

70 – 80 €/t

Nu exista date

Aproximativ 130 €/t

Nu exista date

5.2.8.4.4.3 Opţiune propusă

Incinerarea deşeurilor municipale sau alte tehnologii pentru tratare termica nu sunt aplicabile deocamdata pentru judeţul Dolj deoarece:

• Costurile de incinerare sunt cuprinse intre 140-160 €/t, ceea ce este un pret foarte ridicat, în comparatie cu pretul pentru eliminarea prin depozite conforme este de 20-30 €/t.

• Costurile ridicate de tratare vor creste tariful în judet.

5.2.8.5 Comparaţie între principalele tehnici de tratare a deşeurilor biodegradabile




281

În capitolul 5.2.8.2 au fost descriese şi analizate principalele opţiuni tehnice de compostare, tratarea mecano-biologica şi tratare termica, opţiuni care asigura reducerea cantitatii de deşeuri biodegradabile la depozitare.

În vederea stabilirii alternativelor tehnice, care sa asigure atingerea obiectivelor şi ţintelor, este necesară şi o comparatie intre principalele tehnici de tratare (compostare, TMB şi incinerare).




282

Parametru Compostare TMB Incinerare

Descriere

Timpul de compostare depinde de procesul utilizat, conditiile climatice şi frecventa intoarcerii gramezilor.

Separarea şi sortarea mecanica a deşeurilor municipale, tratarea mecano-biologica a deşeurilor municipale biodegradabile în vederea pretratarii în concordanta cu Directiva UE privind depozitarea.

Incinerarea reprezinta oxidarea deşeurilor în vederea distrugerii continutului organic, a mineralizarii deşeurilor, a reducerii volumului acestora şi pentru utilizarea energiei rezultate din aceste procese.

Deseuri acceptate

Orice deseu biodegradabil solid (resturi alimentare, deşeuri din piete şi gradini)

Deseuri municipale Deseuri municipale, namol de la epurarea apelor uzate (pana la10%), deşeuri voluminoase

Timpul de degradare

Proces deschis: 4-6 luni în functie de conditiile climatice, structura gramezii şi frecventa de intoarcere. Proces inchis: 12 – 16 saptamani, în functie de tipul de compost necesar a fi obtinut

2 – 8 saptamani, în functie de produsul necesar a fi obtinut

Cateva ore

Produse Compost: 350 - 450 kg/t materie procesata Deseu tratat

Electricitate: 600-650 MWh/t LHV 10,000 kJ/kg Caldura şi abur: în functie de localizare. Zgura: 180-200 kg/t Poate fi utilizata la constructia drumurilor, digurilor şi a depozitelor, tinand cont de legislatia la nivel local. In prezent se cerceteaza modalitatile de utilizare a cenusii ca aditiv în procesul de fabricare a cimentului. Metale: 25 - 30 kg/t Utilizate în industria de reciclare.

Balanta energetica (necesar/ producere)

40 - 60/0/40 -60 kWh/t input 40 - 60/0/40 -60 kWh/t input

Electricitate: 600-650 MWh/t net at waste LHV 10,000 kJ/kgCaldura şi abur: în functie de localizare.

Apa uzata

In functie de materialele compostate. De obicei, este necesara adaugarea apei.

In functie de umiditatea deşeurilor, în general 100 – 300 l/t. Apa uzata rezultata trebuie epurata conform standardelor existente si, ulterior, deversata.

Nu este generata apa uzata.

Emisii în aer

Emisii reduse de poluanti, sub nivelul necesar pentru compostarea în spatii inchise.In jur de 500 kg emisii de vapori şi CO2 la tona de produs final. About 500 kg/t delivered material emissions of vapour and CO2.

Emisiile de la statiile de compostare şi sortare sunt filtrate cu ajutorul bio-filtrelor în vederea atingerii standardelor europene referitoare la emisiile poluantilor în aer.

5,000 m³/t, filtrate în vederea atingerii standardelor europene aplicabile emisiilorde poluanti în atmosfera.




283

Parametru Compostare TMB Incinerare

Reziduuri

50 – 150 kg reziduu la tona de produs final; reziduul contine materiale care nu se composteaza precum pungi de plastic, obiecte metalice, lemn. Reziduurile sunt transportate la o instalatie de tratare sau eliminare.

Deseuri tratate – în functie de cantitatile de deşeuri sortate.

Zgura: 180-200 kg/t. Dupa tratare, poate fi eliminata pe depozitele de deşeuri nepericuloase. Cenusa de ardere netratata este considerate deseu periculos. Reziduuri rezultate din indepartarea gazului de ardere, inclusiv a cenusei zburatoare Eliminarea pe depozite de deşeuri periculoase.

Cerinte minime ale amplasamentului

0.8 – 0.9 m²/t, minim 500 m²

- 2 saptamani tratament biologic: min. 1 ha + 0.7 ha/100,000 t/an - 12 saptamani tratament biologic: min. 1 ha + 1.3 ha/100,000 t/an

Minim 3 ha

Costuri tratare 25 €/t 45 €/t, la o capacitate de 150,000 t/an

120-140 €/t, la o capacitate de 150,000 t/an

Din tabelul de mai sus au rezultat urmatoarele concluzii:

• compostarea este o optiune tehnica recomandata, dar care are anumite limitari:

o nu pot fi compostate decat deşeurile biodgeradabile colectare separat, iar colectarea separata a deşeurilor biodegradabile functioneaza destul de greu chiar si în tarile dezvoltate. De obicei, compostarea este recomandata în primul rand pentru deşeurile verzi;

o pentru compostul rezultat trebuie gasita piata de desfacere;

o prin tehnica de compostare pot fi atinse tintele prinvind reducerea deşeurilor biodegradabile la depozitare în anii 2010 şi 2013 .

• intre tehnica de tratare mecano-biologica şi incinerare este de preferat în prezent tratarea mecano-biologica datorita costurilor de investitii şi operare mult mai scazute

5.2.9 Optiuni tehnice pentru eliminarea deşeurilor prin depozitare

5.2.9.1 Obiective privind eliminarea deşeurilor prezentate în PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj

Prevederile PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj cu privire la eliminarea deseurilor, in concordanta cu HG 349/2005, presupun urmatoarele:

1) Inchiderea etapizata a celor 4 depozite neconforme clasa “b” din zona urbană a judeţului Dolj (Calafat, Bailesti 1, Segarcea si Filiasi) pana in anul 2017;

2) Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare neautorizate: Bailesti 2, Bechet si Dabuleni pana la 16 iulie 2009;

3) Monitorizarea post închidere a depozitelor neconforme - corelat cu calendarul de încetare a activităţii;

4) Să asigure capacităţile necesare pentru depunerea deşeurilor în depozite regionale conforme.




284

5.2.9.2 Opţiuni pentru eliminarea deşeurilor

In prezent pe teritoriul judetului Dolj se afla in functiune:

1. Depozitul conform pentru deşeuri municipale nepericuloase Craiova (Mofleni);

2. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Filiaşi (an de închidere 2017, cf HG 349/2005 – an de sistare a depozitarii si inchiderii 2011, cf deciziei autoritatilor locale si APM Dolj);

3. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Segarcea (an de închidere 2015, cf HG 349/2005 – an de sistare a depozitarii si inchiderii 2011, cf deciziei autoritatilor locale si APM Dolj);

4. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Calafat (an de sistare a depozitarii 2010, cf HG 349/2005 si inchidere 2011, cf deciziei autoritatilor locale si APM Dolj);

5. Spatii de depozitare neautorizate aflate pe raza Municipiului Bailesti (Bailesti - 2) si Segarcea (Unirea, Floresti, Viilor), oraselor Bechet si Bailesti, asimilabile spatiilor de depozitare din mediul reral care vor sista depozitarea la 16 iulie 2009;

6. 374 locatii in mediul rural, care vor sista depozitarea la 16 iulie 2009.

Toate depozitele neconforme si spatiile de depozitare neautorizate din mediul urban cat si locatiile din mediul rural vor fi inchise pana in anul 2011 in cadrul lucrarilor de constructii ce se vor efectua in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013.

Depozitul ecologic de deseuri solide urbane Mofleni este proprietatea Consiliului local al municipiului Craiova si a fost infiintat printr-un contract de asociere incheiat intre Consiliul local al Municipiului Craiova si SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL in anul 2002.

Consiliul local a pus la dispozitie un teren cu o suprafata de 49,38 ha iar partenerul privat a finantat lucrarile de proiectare si constructie, in baza Contractului de asociere nr.17/05.06.2002. Asociatia incheiata prin acest contract a fost aprobata prin HCL 267/2001.

Ulterior, SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL a asigurat exploatarea depozitului, pana in anul 2006 cand contractul de asociere a fost cesionat catre SC ECOSUD SRL.

Conform prevederilor contractului, Consiliul local se obliga sa asigure ca depozitarea deseurilor municipale colectate de diferiti operatori autorizati se va realiza in depozitul de la Mofleni.

In ceea ce priveste exploatarea depozitului, obligatiile operatorului sunt urmatoarele:

o sa asigure protectia locuintelor adiacente drumului de acces la depozit si sa achitre eventualele cheltuieli de consolidare a acestora;

o sa asigure iluminatul public pe toata lungimea drumului de acces la depozit;

o sa angajeze mana de lucru din zona pentru lucrarile de exploatare a depozitului;

o sa asigure acoperirea zilnica a stratului de deseuri;

o sa furnizeze date (cu o frecventa lunara) Consiliului local in ceea ce priveste cantitatile de deseuri depozitate.




285

Alte obligatii ale operatorului:

nu are dreptul de a deveni operator de salubritate (in vederea colectarii si transportului deseurilor);

are obligatia de a finanta si realiza lucrari de inchidere si ecologizare a vechiului depozit;

inchiderea conform legii a depozitului la data expirarii duratei de functionare si asigurarea serviciilor de post-monitorizare.

Durata contractului de asociere este de 39 de ani, incepand cu data semnarii, prelungirea putandu-se realiza doar cu acordul partilor. In cazul in care dupa expirarea perioadei de 39 de ani va mai exista capacitate de depozitare, contractul va fi prelungit tacit pana la epuizarea capacitatii.

In baza HCL Craiova 360 din 27.11.2008, s-a hotarat intrarea municipalitatii Craiova in cadrul ADI ECODOLJ si totodata tinand seama de capacitatea existenta a depozitului de la Mofleni, punerea la dispozitie pentru toate localitatile judetului a acestuia in vederea eliminarii deseurilor solide municipale.


Tinand seama de prevederile PRGD Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia si PJGD Dolj cu privire la eliminarea deseurilor pentru judetul Dolj si de HCL Craiova 360 din 27.11.2008 eliminarea deseurilor solide municipale pentru toate localitatile judetului se va realiza la depozitul ecologic de deseuri solide urbane Mofleni - proprietatea Consiliului local al municipiului Craiova care este pus la dispozitia tuturor membrilor ADI ECODOLJ.

5.2.10 Optiuni tehnice pentru inchiderea depozitelor neconforme şi a spatiilor de depozitare din mediul rural

5.2.10.1 Opţiuni tehnice pentru inchiderea depozitelor municipale neconforme

Depozitele municipale neconforme existente in judet sunt considerate, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, depozite de deseuri nepericuloase clasa „b”. Aceste depozite necoforme trebuie sa sisteze activitatea de depozitare etapizat, conform termenelor prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si in Anexa 5 a HG 349/2005.

Depozitele municipale neconforme care se vor închide sunt localizate în jurul oraşelor Calafat, bailesti, Segarcea si Filiasi. Aceste depozite de deşeuri au fost construite fără instalaţii de control al levigatului sau a deşeurilor, astfel încât aceste depozite de deşeuri nu îndeplinesc cerinţele de mediu ale unui depozit conform.

Deasemenea, mai exista si alte spatii de depozitare neautorizate: Bailesti 2, Bechet si Dabuleni care au termen de sistare a depozitarii si inchiderii pana la 16 iulie 2009

Potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1274, aceste depozite sunt încadrate la tipul b.2 – Depozite mijlocii de deşeuri nepericuloase (într-un oraş mic) şi tipul b.3 – Depozite mari de deşeuri nepericuloase.

Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor prevede ca imediat dupa umplerea completa si nivelarea unei celule de depozit se va aplica un sistem de impermeabilizare. Sunt prezentate




286

trei alternative tehnice ale sistemului de impermeabilizare, care constau in urmatoarele straturi succesive: • Alternativa a): • Corp depozit; • Strat de drenaj pentru gaz kf ≥ 1.10-4 m/s, d ≥ 50 cm, modulului de elasticitate ≥ 45MN/m2,

continut calcar ≤ 10 % masa; • Impermeabilizare argila d ≥ 50 cm (2 straturi a cate ≥ 25 cm), kf ≤ 1.10-9 m/s, porozitate < 5

%, Dpf ≥ 92 %; • Geotextil protectie ≥ 400 gr/m2; • Strat de drenaj d ≥ 30 cm, kf ≥ 1.10-3 m/s pietris sau balastru. Alternativ saltea drenanta cu

filtru pe ambele parti si folie protectie; • Geosintetic permeabil; • Strat de pamant argilos cu nisip/pietris , d ≥ 85 cm, necompactat; • Sol d ≥ 15 cm; • Gazon, vegetatie rezistenta la eroziune; • Alternativa b): • Corp depozit; • Strat de drenaj pentru gaz kf ≥ 1.10-4 m/s, d ≥ 30 cm, nisip, deseuri din constructii maruntite,

continut carbonat calciu ≤ 1 % masa; • Impermeabilizare sintetica, PEHD ≥ 2.0 mm; • Geotextil protectie ≥ 1000 gr/m2 (nu este necesar daca s eutilizeaza o saltea drenanta cu 2

straturi de protectie); • Strat de drenaj d ≥ 30 cm, kf ≥ 1.10-3 m/s pietris sau balastru. Alternativ saltea drenanta cu

filtru pe ambele parti; • Geotextil permeabil; • Strat de pamant argilos, nisip si pietris , d ≥ 85 cm, necompactat; • Sol d ≥ 15 cm; • Gazon, vegetatie rezistenta la eroziune; • Alternativa c): • Corp depozit; • Strat de drenaj pentru gaz kf ≥ 1.10-4 m/s, d ≥ 30 cm, nisip grosier, deseuri din constructii

maruntite, continut carbonat calciu ≤ 10 % masa; • Impermeabilizare cu geocompozit, greutate ≥ 6000 gr/m2; • Strat de drenaj d ≥ 30 cm, kf ≥ 1.10-3 m/s pietris. Alternativ saltea drenanta cu filtru pe

ambele parti si folie protectie; • Geotextil permeabil; • Strat de pamant argilos cu nisip/pietris , d ≥ 85 cm, necompactat; • Sol d ≥ 15 cm; • Gazon, vegetatie rezistenta la eroziune. Cornform Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, sistemul de impermeabilizare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- sa fie rezistent pe termen lung si etans fata de gazul de depozit; - sa retina si sa asigure scurgerea apei din precipitatii;




287

- sa formeze o baza stabila si rezistenta pentru vegetatie; - sa prezinte siguranta împotriva deteriorarilor provocate de eroziuni; - sa fie rezistent la variatii mari de temperatura (inghet, temperaturi ridicate); - sa impiedice inmultirea animalelor; - sa fie circulabil; - sa fie usor de intretinut.

Asezarea ultimului strat al sistemului de impermeabilizare la suprafata se realizeaza numai atunci cand tasarile corpului depozitului sunt intr-un stadiu la care nu mai pot determina deteriorarea acestui sistem. In perioada principala de tasare se poate realiza o acoperire temporara. La proiectarea sistemului de impermeabilizare a suprafetei depozitelor neconforme trebuie sa se respecte cerintele minime prevazute in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor. Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, etapele de aprobare a inchiderii depozitului sunt urmatoarele: • autoritatea competenta pentru protectia mediului evalueaza evalueaza toate rapoartele

inaintate de operator si efectueaza o inspectie finala a amplasamentului; • autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste operatiunile de inchidere a

depozitului, aceasta decizie nu afecteaza responsabilitatea operatorului depozitului prevazuta in autorizatia de mediu;

• autoritatea competenta pentru protectia mediului comunica operatorului decizia de inchidere.

Monitorizarea post-închidere

Potrivit prevederilor legale, operatorul depozitului are obligaţia de a efectua monitorizarea post-închidere într-o perioadă stabilită de autoritatea competentă de mediu (minim 30 ani). Această perioadă poate fi prelungită dacă prin derularea programului de monitorizare se constată că depozitul nu este încă stabil şi poate prezenta anumite riscuri pentru mediu şi sănătatea umană. Este necesar să se obţină autorizaţiile specifice de la autoritatea competentă de gospodărire a apei, pentru a asigura conformarea cu prevederile legale în vigoare privind protecţia calităţii apei. In cazul în care se remarcă efecte negative asupra mediului, operatorul depozitului are obligaţia de a informa autoritatea competentă de mediu într-o manieră eficientă. Valorile obţinute pentru fiecare factor de mediu va fi comparat cu valorile stipulate de normele legale în vigoare.

Analizele şi măsurătorile necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor şi controlul calităţii fiecărui factor de mediu sunt efectuate potrivit cerinţelor legale în vigoare, iar rezultatele sunt înregistrate şi păstrate pe întreaga perioadă de monitorizare.

Operatorul depozitului are obligaţia de a raporta rezultatele auto-monitorizării autorităţii de mediu competente, la cerere.

5.2.10.1.1 Evaluarea optiunilor Toate depozitele neconforme de deseuri nepericuloase clasa „b” cat si spatiile de depozitare neautorizate existente pe raza municipiilor si oraselor judetului Dolj vor sista depozitare si vor fi




288

inchise si monitorizate conform avizelor de inchidere si programelor de conformare existente pentru fiecare locatie in parte.

5.2.10.2 Opţiuni tehnice pentru închiderea spaţiilor de depozitare din mediul rural

Luând în considerare riscul asupra mediului, spatiile de depozitare din zonele rurale se clasifica astfel:

- amplasamente care prezintă riscuri foarte scăzute pentru mediu şi sănătatea umană;

- amplasamente care prezintă riscuri considerabile pentru mediu şi sănătatea umană;

- amplasamente în locaţii extreme.

a) Spatii de depozitare a deşeurilor cu riscuri foarte scăzute Aceste amplasamente sunt la distanţă de apele de suprafaţă, de locuinţe şi vor fi restaurate în situ. Lucrările vor cuprinde, în conformitate cu Ordinul MMDD nr. 1274, capitolul referitor la soluţia de închidere simplificată a depozitelor neconforme rurale, definite ca depozite neconforme de deşeuri nepericuloase în zonele rurale - clasa (b.1) = depozite neconforme având un volum de deşeuri mai scăzut de 20.000 m3 şi o suprafaţă de până la 1 ha (10.000 mp): • deşeurile vor trebui compactate cu buldozerul, de la 3 la 5 treceri consecutive peste masa

de deşeuri; în cazul în care panta naturală a terenului nu permite procesul de compactare şi executarea profilului, agenţia de mediu a judeţului va prevedea măsuri speciale;

• spatiile de depozitare de deşeuri vor fi aduse la forma de cupolă cu panta cuprinsă între minim 1:10 şi maxim 1:3;

• deşeurile de dimensiuni mari precum deşeurile de echipamente electrice, deşeurile de echipamente electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deşeurile de fier, deşeurile de mobilier sau deşeurile de construcţii şi demolări vor fi scoase din fluxul de deşeuri pentru a fi eliminate în mod separat;

• pe cât posibil, zona va fi curăţată de deşeuri care sunt purtate de vânt (de exemplu foliile de plastic) pentru a reduce riscul de contaminare a solului cu material plastic;

• în spatiul adus la forma stabilită nu sunt pemise cavitati sau suprafete neuniforme; în cazul în care există, aceastea vor fi umplute cu sol şi compactate;

• după aducerea amplasamentului la forma stabilită, acesta va fi acoperit cu câte un strat de sol de cel puţin 30 de ori, distribuit uniform pe întreg depozitul şi dincolo de marginile sale;

• suprafaţa spatiului adus la forma stabilită va fi apoi aranjată în aşa fel încât apa din timpul furtunilor să fie evacuată la marginea amplasamentului;

• pe întreaga suprafaţă se va semăna iarbă care va fi cosita timp de 2 ani; în această perioadă nu vor fi permise echipamente pe suprafaţa acoperită în afara de cel necesar pentru intretinerea vegettiei, deservit de personalul necesar (în acest sens vor fi amplasate placi de avertizare);

• forma acestor locaţii trebuie să fie delimitata şi marcată corespunzător pentru registrul Cadastral;

• în timpul iernii nu va fi permis săniuşul pe depozitul închis;




289

• distanţa minimă între marginile amplasamentului şi izvoare, râuri, iazuri, lacuri trebuie să fie de 5-10 m.

b) Spatii de depozitare a deşeurilor cu riscuri medii asupra mediului

Aceste amplasamente situate în apropierea apelor de suprafaţă sau locuinţelor vor fi eliminate. Activităţile de restaurare vor cuprinde:

• curăţarea de deşeuri a suprafeţei amplasamentulului şi transportarea deşeurilor la depozitul neconform din zona respectivă, care este cel mai apropiat;

• restaurarea terenului acoperit anterior cu deşeuri prin nivelarea pământului, împrăştierea solului de acoperire din zona locală, iar dacă este necesar şi prin însămânţare cu iarbă.

Aceste masuri se vor aplica spatiilor de depozitare a deşeurilor cu un volum mai mic de 500 m3, o suprafaţă sub 0,5 ha şi aflându-se relativ aproape de un drum de acces.

c) Amplasamente cu probleme specifice de ordin topografic

Aceste amplasamente vor fi tratate în mod individual, acordându-se o atenţie sporită măsurilor privitoare la sănătate şi siguranţă, respectiv la mediu.

Acestea sunt amplasamentele situate:

• sub distanţa minimă până la izvoare, râuri, iazuri şi lacuri;

• prea aproape de zona gospodăriilor;

• locaţia are o pantă foarte abruptă;

• acces dificil în anumite perioade ale anului – pe timp de iarnă, anotimp ploios.

Opţiunea 1 – Închiderea în situ

În funcţie de zona amplasamentului şi a volumului de deşeuri, această opţiune poate fi abordată în două moduri: Opţiunea 1.1 închiderea simplificată în situ - în conformitate cu Ordinul MMDD nr. 1274, capitolul referindu-se la soluţia de închidere simplificată a depozitelor neconforme rurale, definite ca depozite neconforme de deşeuri nepericuloase în zonele rurale - clasa (b.1) = depozite neconforme având un volum de deşeuri mai mic de 20.000 m3 şi o suprafaţă de până la 1 ha (10.000 mp). Această prevedere are un impact pozitiv asupra costurilor de închidere, chiar dacă unele dintre condiţiile de mai jos au o influenţă şi în sens opus: • unele din elementele activităţii de închidere nu sunt legate în mod direct de dimensiunea

zonei care urmează să fie închisă şi din aceasta cauza pentru o suprafaţă mai mică procentul acestor costuri devine mai mare;

• procentul activităţilor de consultanţă - proiectare, supraveghere, asistenţă tehnică - este direct legat de activitatea de construcţii.

Opţiunea 1.2 închiderea în situ - pentru amplasamente ale depozitelor neconforme având un volum de peste 20.000 m3 şi o suprafaţă de peste 1 ha.

Această opţiune va implica costuri suplimentare legate de echipamentele şi instalaţiile care urmează să fie puse în funcţiune.




290

Aceste opţiuni, pe lângă costul ridicat, au unele inconveniente cum ar fi:

• riscul asupra mediului nu este complet eliminat şi vor mai exista pericole viitoare din punct de vedere al mediului generate de amplasament;

• amplasamentul nu poate fi redat complet peisajului natural şi utilizării în scop economic;

• sunt necesare măsuri privind programul de monitorizare, respectiv legate de post-închidere şi întreţinere.

Opţiunea 2 - Relocarea deşeurilor şi curăţarea amplasamentului

Această opţiune se aplică depozitelor neconforme rurale cu o suprafaţă mai mică de 0,5 ha, un volum mai scăzut de 250 m3 sau care are una dintre următoarele caracteristici:

• sub distanţa minimă până la izvoare, râuri, iazuri şi lacuri;

• prea aproape de zona gospodăriilor;

• locaţia are o pantă foarte abruptă;

• accesul dificil în anumite perioade ale anului – pe timp de iarna, anotimpul ploios - pentru vehiculele de compactarea şi construcţii .

Distanţa de transport pentru această opţiune a fost considerată în 3 intervale diferite:

• sub 10 km, cu un cost de 3 EUR/mc;

• până la 20 de km, cu un cost de 4 EUR/mc;

• până la 30 de km, cu un cost de 5 EUR/mc.

Această opţiune este cea mai bună din punct de vedere al mediului deoarece:

• deşeurile sunt relocate, astfel că riscul generat de amplasament este eliminat complet, iar amplasamentul poate fi redat peisajului natural şi utilizării în scop economic;

• nu sunt necesare măsuri post-inchidere şi de întreţinere sau program de monitorizare.

5.2.10.2.1 Evaluarea optiunilor Din toate cele trei opţiuni descrise mai sus doar 2 sunt aplicabile pentru judeţul Dolj si anume Opţiunea 1.1 - închiderea simplificată în situ si Opţiunea 2 - Relocarea deşeurilor şi curăţarea amplasamentului.

Fiecare dintre optiunile mentionate au fost analizate atunci cand s-a selectat cea mai buna dintre ele pentru fiecare din cele 374 de spatii de depozitare neconforme din mediul rural al judetului Dolj.

5.2.10.2.2 Opţiunea propusă In perioada aprilie – iunie 2008 a fost realizat un inventar al tuturor spatiilor neconforme de depozitare din mediul rural al judetului Dolj. S-a pornit de la lista de 104 localitati rurale iar dupa inventarierea pe teren s-a ajuns la un numar de 374 spatii de depozitare neconforme inventariate.

Cu ocazia inventarierii a fost analizata pentru fiecare locatie în parte care dintre solutiile de inchidere se aplica, folosing criteriile prezentate mai sus.




291

In cazul judetului Dolj cea mai mare parte a distantelor dintre spatiile de depozitare neconforme şi cel mai apropiat depozit autorizat se afla intr-o raza de 10 -70 km. În etapa de elaborare a studiului de fezabilitate se va analiza dacă depozitele orăşeneşti neconforme au capacitatea de a primi întreaga cantitate. În cazul în care nu există capacitate suficientă, pe spaţiile de depozitare din mediul rural de capacitate mai mare se vor aduce şi deşeurile din cele care trebuiesc închise prin relocare.

In cazul satelor apartinand aceleiasi comune sau satelor invecinate şi a unor cantităţi reduse de deşeuri solutia propusa este de a transporta deşeurile la un spatiu de depozitare neconform din mediul rural de dimensiuni mai mari care apoi va fiinchis în situ.

Numarul spatiilor de depozitare neconforme inventariate

Suprafata totala în ha

Volum total în mc

Numarul spatiilor de depozitare neconforme ce vor fi inchise în situ

Numarul spatiilor de depozitare neconforme ce vor fi inchise prin relocare

374 170 ha 301.934.45 374 0 100% 00%

5.2.11 Opţiuni tehnice pentru gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Deseurile din constructii şi demolari (C&D) pot fi impartite în 2 mari grupe, şi anume:

• deseuri minerale inerte, care includ materiale rezultate în urma excavarii, deşeuri rezultate în urma constructiei drumurilor, deşeuri din beton rezultate din demolarea cladirilor;

• deseuri mixte, categorie în care sunt incluse deşeurile rezultate prin degradarea ambalajelor materialelor de constructii ambalate, deşeuri rezultate din dezafectarea amenajarilor interioare sau alte materiale rezultate din activitatile de renovare a locuintelor colectate în containere

Optiunile cele mai utilizate de gestionare a deşeurilor minerale inerte sunt:

- utilizarea acestor deşeuri ca materiale de umplutura, pentru amenajarea terenurilor în cazul în care granulometria deşeurilor o permite, de exemplu utilizarea materialelor de umplutura pentru ridicarea nivelului unui teren;

- utilizarea instalaţii lor de maruntire în vederea reducerii dimensiunilor – deşeurile maruntite pot fi utilizate în fundatia drumurilor sau ca material de umplutura pentru amenajarea terenurilor;

- utilizarea instalaţii lor de maruntire a asfaltului în vederea reutilizarii acestuia la pavarea drumurilor.

Optiunile de gestionare a deşeurilor din constructii şi demolari amestecate sunt urmatoarele:

• separarea la sursa, pe amplasamentul santierului, pe cel puţin 4 fractii;

• depozitarea deşeurilor amestecate pe depozite controlate, sau, în cazul în care acestea sunt contaminate, introducerea lor în sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase;

• sortarea – aceasta optiune implica separarea deşeurilor periculoase la sursa. deşeurile amestecate ramase poate fi transportate la o instalatie de sortare. Experienta europeana a demonstrat ca utilizarea instalaţii lor de sortare nu este viabila, deoarece duce la cresterea




292

costului de gestionare a deşeurilor din constructii şi demolari. Generatorul evita plata unui tarif pentru sortarea deşeurilor, implementand solutii mai ifetine, cum ar fi separarea la locul de generare şi altele.

Deseuri minerale inerte

Utilizarea deşeuri minerale inerte ca materiale de umplutura, pentru amenajarea terenurilor, este una dintre optiunile cele mai utilizate în Romania.

Autoritatile administratiei publice locale, în calitate de entitate juridica avizatoare a acestor categorii de lucrari, pot recomanda companiilor de constructii utilizarea instalaţii lor de maruntire pentru reducerea dimensiunilor deşeurilor minerale inerte.

Totusi, alegerea tipului de instalatie utilizata trebuie lasata la latitudinea operatorului economic care realizeaza activitatile de constructii şi demolari – acesta stie cel mai bine ce posibilitati tehnice exista şi care sunt materiale rezultate care pot fi ulterior utilizate.

Utilizarea deşeurilor maruntite ca material în constructia fundatiei drumurilor poate fi restrictionata de aplicarea standardelor în domeniu.

Eliminarea deşeurilor minerale din constructii şi demolari la un depozit de deşeuri inerte – trebuie privita ca ultima optiune, utilizata doar în situatia în care nu este posibila valorificarea deşeurilor. Depozitul de deşeuri inerte poate functiona ca un spatiu de stocare temporara, în vederea valorificarii ulterioare a deşeurilor stocate ca material de umplutura, la constructia fundatiilor drumurilor sau ca materiale de acoperire utilizate în exploatarea depozitelor de deşeuri municipale.

Pentru acoperirea costurilor infiintarii şi operarii unui deposit de deşeuri inerte este necesara stablirea unui tarif de depozitare, diferentiat în functie de tipul şi calitatea deşeurilor stocate. Cantarirea deşeurilor este recomandata, ca şi operarea privata a depozitului.

In vederea valorificarii deşeurilor minerale inerte, intr-o prima faza se poate realiza stocarea acestora în imediata apropiere a depozitelor de deşeuri municipale care urmeaza a fi inchise.

Prin utilizarea deşeurilor minerale inerte ca materiale de acoperire şi forma, sunt minimizate astfel costurile de inchidere ale depozitului de deşeuri municipale neconform.

Necesarul de material trebuie evaluat în vederea evitarii stocarii unei cantităţi prea mari, care, ulterior va trebui transportata la depozitul de deşeuri inerte autorizat.

Proiectarea, constructia şi operarea depozitelor noi pentru deşeurile inerte este recomandata a fi facuta tinand cont de granulometria deşeurilor depozitate.

Deseuri din constructii şi demolari amestecate

Optiunile de gestionare a deşeurilor din constructii şi demolari amestecate sunt urmatoarele:

- separarea la sursa, pe amplasamentul santierului, în cel puţin 4 fractii:

• deseuri periculoase – vopseluri, solventi, uleiuri uzate, filter de ulei – trebuie introduse în sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase;

• materiale reciclabile – plastic, hârtie şi carton, metale etc. – pot fi trimise catre o statie de sortare a deşeurilor municipale sau livrate operatorilor economici care realizeaza operatii de valorificare a deşeurilor;




293

• deseuri de constructii şi demolari amestecate ramase – trebuie transportate pentru eliminare la un deposit conform.

depozitarea pe depozite controlate, sau, în cazul în care acestea sunt contaminate, introducerea lor în sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase; deşeurile de constructii şi demolari ar trebui introduse în sistemul de tarifare utilizat în cazul deşeurilor industriale şi comerciale;

5. sortarea – aceasta optiune implica separarea deşeurilor periculoase la sursa. deşeurile amestecate ramase poate fi transportate la o instalatie de sortare. Experienta europeana a demonstrat ca utilizarea instalaţii lor de sortare nu este viabila, deoarece duce la cresterea costului de gestionare a deşeurilor din constructii şi demolari. Generatorul evita plata unui tarif pentru sortarea deşeurilor, implementand solutii mai ifetine, cum ar fi separarea la locul de generare şi altele.

Consultantul recomanda utilizarea primei optiuni, respective separarea deşeurilor din constructii şi demolari la sursa. în vederea incurajarii acestei practice, pe lângă cerintele legale, etse recomandata introducerea unei grile diferentiate de tarifare la depozitare.

In figura de mai jos este prezentata optiunea propusa pentru gestionarea deşeurilor din constructii şi demolari.

Figura 5.2-9 Gestionarea deşeurilor din constructii şi demolari

Optiunea propusa de Consultant în ceea ce priveste deşeurile inerte este:

• negocierea de catre Consiliul Judetean şi Municipalitati cu operatorii santierelor de constructii şi demolari utilizarea instalaţiilor de maruntire a materialelor inerte, asa cum se procedeaza şi in alte tari europene. Alegerea tipului de instalatie utilizata trebuie lasata la latitudinea operatorului economic care realizeaza activitatile de constructii şi

Deseuri minerale inerte Deseuri C&D amestecate

Maruntire

Reciclare

Separare la sursa

Utilizare ca material de umplutura

Depozit deşeuri inerte

Depozit deşeuri municipale

Reciclare

Sistem gestionare deşeuri periculoase




294

demolari – acesta stie cel mai bine ce posibilitati tehnice exista şi care sunt materiale rezultate care pot fi ulterior utilizate. În contextul dezvoltarii activitatilor de constructii la nivel judetean se va dezvolta o piata a materialelor inerte maruntite refolosibile.

• construirea unui depozit pentru deşeuri inerte, de preferita de catre un operator privat. In vederea gestionarii deşeurilor din constructii şi demolari amestecate, se propune urmatoarea optiune

• separarea la sursa, pe amplasamentul santierului, în cel puţin 4 fractii:

• deseuri periculoase – vopseluri, solventi, uleiuri uzate, filter de ulei – trebuie introduse în sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase;

• materiale reciclabile – plastic, hârtie şi carton, metale etc. – pot fi trimise catre o statie de sortare a deşeurilor municipale sau livrate operatorilor economici care realizeaza operatii de valorificare a deşeurilor;

• deseuri de constructii şi demolari amestecate ramase – trebuie transportate pentru eliminare la un deposit conform.

In vederea incurajarii acestei practice, pe lângă cerintele legale, este recomandata introducerea unei grile diferentiate de tarifare la depozitare. 5.2.12 Optiuni tehnice pentru gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de

epurare orasensti

5.2.12.1 Obiectivele PRGD privind managementul nămolurilor de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Tabelul de mai jos prezintă obiectivele PRGD privind managementul nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti. Obiectivele sunt conforme cu cele aprobate prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

Tabel 5.2-1 Obiective regionale privind managementul nămolurilor

Nr. crt Obiectiv Sub-obiectiv Termen

1.1. Prevenirea eliminarii necontrolate pe sol si în apele de

suprafata a namolurilor

Incepand din 2005

1.2. Utilizarea namolului în agricultura ca fertilizant agricol în cazul în care se respecta conditiile

legale prevazute de O.M. 344/708/2005

permanent

1.3. Utilizarea namolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate şi

acoperirea depozitelor existente (O.M. 344/708/2005 )

permanent

1.

Cresterea eficientei tratarii şi eliminarii namolurilor provenite de la staţii de epurare a apelor uzate

1.4. Promovarea coincinerarii namolurilor contaminate de la statiile de epurare în cuptoarele de ciment

permanent




295

5.2.12.2 Analiza opţiunilor pentru managementul nămolurilor de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Principalele modalităţi de eliminare şi valorificare a nămolurilor sunt următoarele:

1) utilizarea în agricultură;

2) compostarea şi folosirea pentru îmbunătăţiri funciare

3) depozitarea la depozitele de deşeuri conforme

4) incinerarea / co-incinerarea

Din perspectiva politică, utilizarea pe terenuri – şi mai ales pe cele agricole – este ruta preferată, dar trebuie să fie abordată chestiunea dacă această piaţă de desfacere poate fi susţinută din punct de vedere economic şi practic ţinând cont de standardele de calitate din ce în ce mai stricte.

Cantitatea de nămoluri depozitată la depozitele de deşeuri va scădea datorită măsurilor luate la nivel naţional pentru reducerea cantităţii de materie organică eliminată în depozitele de deşeuri. Modalităţile de valorificare şi eliminare a nămolurilor, respectiv beneficiile şi constrângerile acestora sunt rezumate în Tabelul de mai jos:

Tabel 5.2-2 Modalităţile de valorificare şi eliminare a nămolurilor în UE

Valorificarea nămolurilor de la epurarea apelor uzate în UE

Eliminarea nămolurilor de la epurarea apelor uzate în UE (8,864,790 t/an substanţă uscată)

Utilizarea în agricultură 40,9% Compostare/îmbunătăţiri funciare 16,5% Incinerarea 20,2% Depozitarea 12,5% Altele 9,9%

Utilizarea în agricultură a nămolurilor de la epurarea apelor uzate

Nămolul de la epurarea apelor uzate pot fi utilizate în agricultură în stare lichidă (împrăştiere) sau după compostare.

Utilizarea în agricultură a nămolurilor de la epurarea apelor uzate, chiar şi atunci când este extrem de disputată la nivel european, reprezintă, în continuare, opţiunea de eliminare care se aplică cel mai des. În prezent, în Europa, cca. 40% din nămolurile generate în urma epurării apelor uzate (8.864.790 t/an substanţă uscată) sunt utilizate în agricultură. Însă, de câţiva ani, se observă o tendinţă de scădere.

Fertilizarea terenurilor agricole cu nămol din procesul de epurare a apelor uzate are efecte pozitive asupra culturilor prin furnizarea de nutrienţi cum ar fi nitraţii şi fosforul. De asemenea, poate contribui la îmbunătăţirea fertilităţii solului datorită conţinutului ridicat de substanţe organice. În cazul opus, prin aplicarea nămolurilor în agricultură, substanţele periculoase incluse în nămoluri ar putea duce în mod direct la riscuri pentru sănătatea umană, soluri şi mediu. Prin urmare, beneficiile şi riscurile trebuie să fie puse bine în balanţă.




296

Conditia promovării nămolului ca fertilizator în agricultură este ca solul să nu fie afectat în mod negativ de componentele acestuia.

Tabel 5.2-3 Limitele permise pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură Aceasta înseamnă un continuu control al nămolului şi solului. Nămolul de la epurarea apelor uzate are un conţinut de 97% apă. Prin centrifugare sau filtrare conţinutul de apă poate fi micşorat la 70 – 80%. Procesul de deshidratare este o precondiţie pentru un transport economic şi o posibilă depozitare / eliminare. Cerinţele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare de 90%, pentru a asigura faptul că nămolul nu este fermentabil şi poate fi stocat în silozuri până la reutilizare.

Utilizarea în agricultură a nămolurilor de la epurarea apelor uzate a fost identificată, în măsura în care nămolurile generate vor îndeplini cerinţele stricte de calitate din OM 344/788/2004, ca opţiunea de eliminare cu cel mai mare potenţial în viitor. Cantităţi considerabile de nămoluri se vor produce în zonele rurale, fără a fi influenţate sau doar puţin influenţate de activităţile industriale, care ar putea fi returnate pe plan local în ciclul biologic (agricol).

Compostarea şi refolosirea pentru îmbunătăţiri funciare

În privinţa terenurilor degradate, cum ar fi amplasamentele miniere, depozitele de deşeuri neconforme, amplasamentele industriale contaminate unde nu există substrat de sol ca suport pentru vegetatie, pot fi necesare cantităţi mari de azot şi materii organice pentru a restabili acoperirea de bază cu plante. Atunci când în aceste zone se utilizează nămolurile de epurare compostate pentru a furniza substratul adecvat, este adesea necesar să se aplice cantităţile care depăşesc rata agronomică. În astfel de cazuri, nămolul de epurare este, în general, aplicat o dată, iar apoi amplasamentul este semănat. Din cauza naturii foarte solubile a nitraţilor, care constituie principalul component nutritiv atât al nămolurilor de epurare cât şi al îngrăşămintelor standard, nămolurile de epurare aplicate în acest mod au potenţial de contaminare cu nitraţi a apelor subterane, dacă nu sunt gestionate corespunzător.

Utilizarea în domeniul îmbunătăţirilor funciare rămâne ipotetica din cauza lipsei bazei legale şi a neestimarii volumelor destinate aplicării, prin urmare nu este considerată a fi o opţiune viabila în prezent. În cazul în care situaţia se va schimba, această opţiune trebuie avută în vedere ca fiind o alternativă mai bună decat eliminarea prin depozitare.




297

Până în prezent, cerinţele de calitate nu îndeplinesc standardele impuse privind concentraţiile de metale grele, nutrienţi şi germeni patogeni, compostul neputând fi folosit ca agent pentru conditionarea solului pentru îmbunătăţiri funciare.

Depozitarea nămolurilor de la epurarea apelor uzate

Depozitarea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare, împreună cu alte deşeuri municipale solide are un temei legal în conformitate cu Directiva 1999/31/CE, respectiv HG 162/2002, dar în prezent este extrem de disputată în UE. Din punct de vedere ecologic ar fi mai adecvată eliminarea materiei organice, inclusiv a conţinutului de nutrienţi şi readucerea lor în ciclul biologic. În acest context, Directiva 1999/31/CE cere reducerea treptată a deşeurilor biodegradabile care urmează să fie depozitate. Deşeurile biodegradabile trebuie să fie separate de alte deşeuri şi supuse pre-tratării mecanico-biologice (de exemplu compostarea sau alte procese de tratare) în scopul de a reduce fracţia organică din deşeuri. În practica de astăzi, când se construieşte un deposit nou de deşeuri, de obicei se construiesc şi instalaţii speciale pentru "tratarea biologică".

Multe ţări europene (printre care Elveţia, Suedia) deja au interzis depozitarea nămolurilor sau au stabilit măsuri de pre-tratare înainte de depozitare (precum Germania). Alte ţări pregătesc în prezent o astfel de decizie (Franţa, Danemarca).

Incinerarea / co-incinerarea nămolurilor de la epurarea apelor uzate

În context european, se observă o tendinţă către incinerarea nămolului de la epurarea apelor uzate. Deoarece concentraţia de poluanţi (organici şi anorganici) din nămoluri poate fi foarte ridicată în special în zonele urbane, refolosirea în agricultură a devenit mai dificilă. Aparitia de substanţe noi şi mai periculoase în nămoluri, cum ar fi reziduurile medicale sau pesticidele,cu efect cancerigen parţial a crescut riscurile potenţiale.

În procesul de incinerare substanţele organice vor fi distruse într-o manieră sigură, iar pe lângă aceasta energia chimică inclusă în nămoluri poate fi recuperată. Deoarece nămolul de la epurarea apelor uzate constă în principal din substanţe organice (45-65%), procesul de ardere este neutru din punct de vedere al modificărilor climatice. În timpul procesului de combustie termică cea mai mare parte a continutului de poluanţi anorganici va fi transformată. Cenuşa inertă rămasă (45-65%) trebuie să fie depozitată. Incinerarea nămolurilor în unitatea separată de incinerare (pat fluidizat) sau în instalaţia de incinerare a reziduurilor este procesul cel mai practicat în Europa.

O formă specială de incinerare a nămolurilor de la epurarea apelor uzate este incinerarea în fabricile de ciment (co-incinerarea). Dar trebuie afirmat că experienţa legată de acest proces special este încă foarte rară. În Germania este disponibilă o capacitate suficientă de incinerare în fabricile de ciment, dar de care nu se face uz în prezent. Numai din Elveţia, unde nămolurile sunt incinerate în fabrici de ciment, se poate prelua experienţa existentă. Toate fabricile de ciment elveţiene utilizează nămoluri uscate cu cel puţin 85% SU şi o putere calorică netă de cel puţin 10 MJ / t SU.

Toate tipurile de valorificări energetice precum: co-incinerarea în fabricile de ciment, arderea combustibililor sau incinerarea în pat fluidizat necesita o putere calorifică suficienta a nămolului. Aceasta presupune ca procesul de uscare să se producă într-o instalaţie separată sau în




298

combinaţie cu un incinerator. Co-incinerarea într-o fabrică de ciment necesită o valoare calorifică suficientă.

Se constata ca atata timp cat nu exista un proces adecvat de tratare a namolului acesta nu poate fi utilizat în activitati agricole, silvice sau de imbunatatiri funciare etc. Detinatorii statiilor de epurare vor trebui sa se conformeze reglementarilor actuale din domeniul managementului namolului (Directiva 86/278/CCE privind protectia mediului si în special a solurilor, când se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare, transpusa prin OM 49/2004, respectiv OM 334/2004) rezultat din epurarea apelor uzate, asigurand valorificarea acestuia mai curand decat simpla depozitare sau incinerare.

Cu o singură facilitate de tratare a nămolului care funcţionează, judeţul are nevoie clar de o strategie privind colectarea şi evacuarea nămolului provenit din procesul de epurare atunci când toate facilităţile de epurare suplimentare vor fi realizate.

5.2.12.3 Evaluarea opţiunilor pentru managementul nămolurilor de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Soluţiile tehnice propuse se bazează pe nevoia de a asigura conformarea cu legislaţia română şi cea a Uniunii Europene şi cu orice alte date de conformare impuse prin Tratatul de Aderare semnat între UE şi Guvernul României în Aprilie 2005.

Tabel 5.2-4 Evaluarea opţiunilor pentru managementul nămolurilor de epurare Utilizarea în

agricultură Compostarea îmbunătăţiri

funciare Depozitarea Incinerarea

Costuri €/t (25% SU) România * Ţările UE**

31-167

(împrăştiere) 45

-

55

-

55

1 – 86

75

17-53

90

Reglementările şi controlul puse în aplicare

+ - - + +

Impactul asupra mediului

+ (În cazul în

care calitatea nămolurilor

este în conformitate

cu O.M. 344/2004)

+ (În cazul în

care calitatea nămolurilor

este în conformitate cu O.M. 344/2004)

+ - +

Experienţa în judeţ

- - - + -

Tendinţa în ţările UE

foarte ridicată crescătoare crescătoare descrescătoare crescătoare

*Reference: http://www.mmediu.ro/dep_mediu/deseuri/Report_regarding_sludge.pdf ** Emischer GenossenSchaft; Lippe Verband, Presentation în 2006 5.2.12.4 Opţiunea propusă pentru managementul nămolurilor provenite de la staţiile de

epurare

Oferind soluţia cea mai adecvata din punct de vedere a solidităţii sale economice, ecologice şi juridice, combinaţia dintre refolosirea în agricultură, utilizarea pentru îmbunătăţiri funciare şi depozitarea nămolurilor la depozitul conform pentru deşeuri este recomandată ca opţiunea preferabilă.




299

Teoretic, în viitor, toate nămolurile generate în zonele rurale ar putea să fie folosite în agricultură. Este de aşteptat ca lipsa activităţilor industriale în astfel de zone să ducă la calităţi ale nămolurilor conforme cu OM 344/2004; această soluţie descentralizată garantează soluţia optimă din punct de vedere al costurilor mici (distanţe scurte de transport) şi al beneficiului asupra mediului (refolosirea nămolurilor).

Nămolurile generate în zonele urbane, în cazurile când:

• nu îndeplinesc standardele de calitate care să permită refolosirea acestora în agricultură

• capacităţile de stocare cu scopul de a asigura depăşirea anotimpurilor în care refolosirea în agricultură nu este posibilă (mai ales iarna cand solurile sunt îngheţate) sunt insuficiente

trebuie trimise către depozitele conforme.

Aglomerările între 2,000 şi 10,000 p.e vor fi prevăzute cu facilităţi de tratare aşa cum este cerut de către Directivă şi acestea vor fi prioritizate în funcţie de populaţia conectată şi impactul asupra mediului.

În general, pentru planul master se ia în considerare că 15% din nămolurile reziduale vor fi utilizate în agricultură şi 85% din nămoluri vor fi trimise la depozitul conform. 5.3 Evaluarea opţiunilor Luând în considerare recomandările din discuţiile purtate cu reprezentantii Consiliul Judeţean Dolj, Consultantul a realizat 3 Alternative pentru sistemul managementului integrat al deşeurilor în acest judeţ. Toate alternativele îndeplinesc cerinţele referitoare la managementul deşeurilor ale UE şi cele din România şi îndeplinesc sarcinile prevăzute pentru reciclare cât şi pentru reducerea deşeurilor biodegradabile. Cele 3 alternative sunt compuse din două părţi: 1) O parte generala ce contine, pentru toate alternativele o tratare identica a urmatoarelor aspecte:

• colectarea deseurilor reziduale si valorificabile prin reciclare (plastic, metal, hartie si carton, sticla)cat si transportul acestora catre statia de transfer/depozit, respectiv statia de sortare se va efectua identic in cele trei alternative. Colectarea fractiilor reziduale si a celor reciclabile se va face in mediul rural in proportie de 50% prin colectare „din poarta in poarta” si 50% prin aport voluntar la platforma de precolectare. In mediul urban colectarea fractilor reziduale si reciclabile se va face prin sistemul de colectare „din poarta in poarta”, exceptie facand zona de blocuri unde se va colecta la platforma de colectare;

• constructia si reabilitarea unui numar de 1626 platforme de precolectare, situate atat in mediul urban (600 buc.) cat si in mediul rural (1026 buc.) pe care vor fi pozitionate containerele de colectare pentru fractia reziduala si respectiv pentru fractia reciclabila (plastic si metal, hartie si carton). Repartizarea platformelor pe fiecare localitate este prezentata in anexa 5.3;

• depozitare fractiei reziduale se va face la depozitul ecologic zonal de la Mofleni Craiova;




300

• in toate cele trei alternative se prevede inchiderea prin proiect a tuturor depozitelor neconforme existente (Filiasi, Calafat, Bailesti - 1) si spatiilor de depozitare neautorizate atat din mediul urban (Bailesti – 2, Bechet si Dabuleni) cat si din mediul rural.

• Utilizarea compostoarelor individuale pentru gospodariile rurale in vederea diminuarii cantitatilor fractiei biodegradabiile ce trebuie redusa in vederea depozitarii

2) O parte specifică, legată de tratarea deşeurilor biodegradabile, care este diferită în fiecare alternativă, astfel:

• Alternativa 1: Compostarea tuturor deşeurilor bioldegradabile verzi din parcuri si gradini din mediul urban într-o statie unica de compostare plasata langa Craiova;

• Alternativa 2: Compostarea deşeurilor vegetale verzi din parcuri si gradini într-o statie unica de compostare plasata langa Craiova si tratarea deşeurilor reziduale de pe raza judetului într-o staţie de Tratare Mecanico-Bilologică situata de asemenea situata langa Craiova;

• Alternativa 3 Compostarea deşeurilor bioldegradabile, vegetale verzi din parcuri si gradini în cadrul a trei statii de compostare aflate langa Craiova, Băileşti şi Dobreşti.

Tabelul 5.3-1 indică cele 3 alternative cu toate facilităţile şi capacităţile necesare. Suprafata judetului a fost impartita in 6 zone in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si cu proiectele aflate in curs de implementare (vezi zona Goicea ). In Anexa 5.3 sunt prezentate localitatile arondate pentru fiecare zona, distantele la statia de transfer si respectiv la depozit.




301

Figura 5.3-1 Zonarea judeţului Dolj




302

Tabel 5.3-1 Privire generală asupra alternativelor Componente ale scenariilor Alternative

Staţii de sortare Compostare MBT Staţii de transfer Depozitare Alternativa 1Reciclare de materiale Compostare Depozitare conformă


Nu este planificată nicio staţie Necesar: 1 staţie de compostare în 2012 în Craiova pentru deşeuri bilodegradabile din gospodarii individuale din Craiova şi deşeuri verzindin parcuri din toate oraşele (20.000 t/a). Extindere de 33.000 t/a în 2016.






Nu este planificată nicio staţie Necesar: 1 staţie de compostare în 2012 în Craiova pentru deşeuri bilodegradabile din deşeuri verzi din parcuri din toate oraşele (9.000 t/a).

Necesar: 1 staţie MBT de 150.000t/a este necesară în Craiova.





Nu este planificată nicio staţie Necesar: 1 staţie de compostare în 2012 în Craiova pentru deşeuri bilodegradabile din gospodarii individuale din Craiova şi deşeuri verzi din parcuri din toate oraşele (22.000 t/a), şi 2 staţii de compostare adiţionale în 2016 în Băileşti (5.000 t/a); şi Dobreşti (2.500 t/a).







303

5.3.1 Alternativa 1 - Reciclare , compostare şi un depozit conform pentru judeţ Alternativa 1 se concentrează pe compostare şi depozitare ca metodă primară de tratare a deşeurilor municipale solide şi industriale nepericuloase. Strategia pentru tratarea deşeurilor biodegradabile şi depozitarea reziduurilor include:

Reciclarea desurilor din ambalaje - sortate pentru cel puţin a fi îndeplinite tintele stabilite până în 2016;

Tratarea deşeurilor biodegradabile în staţia de compost din Craiova,

Depozitarea reziduurilor la depozitul conform din Mofleni.

Colectare, reciclare şi sortare

Se vor instala europubele si eurocontainere pentru colectarea următoarelor materiale:

Din blocuri de locuinţe:

• Container de 1.100 litri pentru deşeuri reziduale;

• Container de 1.100 litri pentru deşeuri de hârtie şi carton;

• Container de 1.100 litri pentru plastic şi metale (metale feroase şi neferoase);

• Colectare stradală – container de colectare a sticlei de 3 m3

Case/gospodării individuale:

• Pubelă de 120 litri pentru deşeuri reziduale;

• Pubelă de 240 litri pentru deşeuri de hârtie şi carton;

• Pubelă de 240 litri pentru deşeuri de plastic şi metal;

• Colectare stradală – container de colectare a sticlei de 1.100 litri.

Zone rurale:

• 50% dintre gospodării, pubelă pentru deşeuri reziduale (unde este posibil);

• 50% din casele incluse în colectarea stradală – container de 1.100 litri pentru deşeuri reziduale (acolo unde nu este posibilă colectarea din uşă în uşă);

• Colectare stradală - containere de 1.100 litri pentru deşeuri de hârtie şi carton;

• Colectare stradală - containere de 1.100 litri pentru colectarea deşeurilor de plastic şi metal.

• Colectare stradală - containere de 1.100 litri pentru colectarea sticlei.

Numarul si tipul recipientelor de colectare este prezentat in tabelul de mai jos:

Recipiente de colectare – Alternativa 1 Colectarea deşeurilor reziduale Containere 1100 l

• Urban 2.258




304

• Rural 1.026 Pubele 120 l

• Urban 55.381 • Rural 57.620

Colectarea separata a deşeurilor Containere 1.100 l Urban:

• Hârtie/carton 2.781 • Plastic/metal 2.121 • Sticla 1.530

Rural: • Hârtie/carton 2.189 • Plastic/metal 1.911 • Sticla 0

Colectare deşeuri biodegradabile 120 l • Urban 12.901 • Rural -

În prezent, există in constructie doar o staţie de sortare a materialelor reciclabile din ambalaje care este în planul altui proiect, în Goicea, cu capacitatea de 1.100 t/a în judeţ.

În continuare prevedem constructia unei staţii de sortare în perioada 2012, în Craiova, cu o capacitate de 67.000 t/an, ce va fi necesară pentru a îndeplini sarcinile prezentate în Tabelul 5.3.2. Daca va mai fi nevoie, vor fi create capacităţi adiţionale de staţii de sortare în judeţ, (4 staţii de sortare adiţionale vor fi construite în 2015 şi vor începe să funcţioneze în 2016, în Băileşti (6.200 t/a); Calafat (5.500 t/a); Filiaşi (4.500 t/a); şi Dobreşti (6.500 t/a)).

Tabel 5.3-2 Staţiile de sortare planificate prin alte proiecte pentru judeţul Dolj

Staţii de sortare Capacitate (t/an) Observaţii

1. Goicea 1.100 Data planificată de începere a funcţionării: 2009. Dată de la CC.

2. Craiova 67.000 Planificat în acest proiect, începerea funcţionării: 2012.

Staţii de sortare adiţionale:

3. Băileşti 6.200 Dacă este necesar, începerea funcţionării: 2016.

4. Calafat 5.500 Dacă este necesar, începerea funcţionării: 2016.

5. Filiaşi 4.500 Dacă este necesar, începerea funcţionării: 2016.

6. Dobreşti 6.500 Dacă este necesar, începerea funcţionării: 2016.

Total 90.800 t/a După cum este prezentat în tabelul 5.3.-2 de mai jos, capacitatea de sortare necesită îndeplinirea sarcinilor pentru 2010 şi 2013 care va fi de aproximativ 67.000 t/an. Tabel 5.3-3 Cerinţe pentru capacităţi staţie de sortare adiţională în judeţul Dolj




305

2009 2010 2013 2016 Cantitate totală deşeuri generale 237,420 238,482 243,048 245,769 Total materiale reciclabile generate Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn

86,861 30,897 26,633 15,492 4,004 9,835

91,204 32,442 27,964 16,267 4,204 10,327

105,579 37,556 32,372 18,831 4,866 11,954

115,360 41,035 35,371 20,575 5,317 13,062

Sarcinile reciclării Hârtie/carton Plastic Sticlă Metale Lemn

18,538 3,196 5,887 2,002 885

19,465 3,915 7,157 2,102 1,239

22,534 7,284 11,299 2,433 1,793

- - - - -

Cantităţi reciclabile pentru îndeplinirea sarcinilor Hârtie/carton Plastic Sticlă Metale Lemn

19,512 17,218 8,139 4,411 983

20,204 17,631 8,308 4,476 1,239

23,658 20,260 11,347 5,364 3,586

25,225 21,190 11,748 5,515 3,919

Staţiile de sortare deja existente Staţiile de sortare planificate prin alte proiecte pentru judeţul Dolj

1.100 67,000 t/a

Aşadar, TAPP a propus prin această alternativă o staţie de sortare cu o capacitate de 67.000 t/a lângă Municipiul Craiova.

Colectarea separată a deşeurilor biologice (dacă este necesar după cum a fost menţionat mai jos)

Din blocuri de locuinţe

• Nu este planificată nicio colectare separată de deşeuri biologice.

Case/gospodării individuale

• Un recipient de 120 de litri pentru deşeuri biologice pentru oraşul Craiova.

Această pubelă va fi separată de pubela de colectare a deşeurilor reziduale.

Îndeplinirea sarcinilor pentru reducerea deşeurilor biodegradabile

Pentru alternativa 1 se propune îndeplinirea cerinţelor Directivei privitoare la depozitare prin colectarea separată a deşeurilor biologice şi compostarea la domiciliu. După cum este prezentat în tabelul de mai jos, deşeurile municipale biodegradabile trebuie să fie reduse (în relaţie cu cantitatea estimată pentru 1995) din depozitare cu 25% în 2010, 50% în 2013 şi 60% în 2016.

Tabel 5.3-4 Alternativa 1, Cantităţi de deşeuri şi reducerea necesară pentru deşeurile biodegradabile

Alternativa 1 Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile Cantitati de deseuri si capacitate tratare deseuri biodegradabile necesare (t/an)/An

2008 2010 2013 2016

1. Cantitate totala de deseuri generata 236.320 238.482 243.048 245.769




306

2. Tinte privind cantitatile de deseuri municipale biodegradabile care trebuie indeplinite in cadrul procesului de depozitare (tone/an) pentru indeplinirea cerintelor Directivei privind depozitarea pentru anii 2010/2013/2016

35.794 74.134 99.669

3. Compostare individuala (80% din gospodariile din mediul rural composteaza 80% din catitatea de deseuri, in total 64% din catitatea de deseuri din mediul rural)

9.670* 19.340 19.128

4. Capacitate proiectata statie de compostare

Craiova 20.000 33.000 5. Reciclare hartie/carton, lemn 27.033 44.821 47.724 6. Reducere cantitati de deseuri municipale biodegradabile realizata prin aceasta Alternativa

36.703 84.161 99.852

Nu Nu Nu 7. Capacitate aditionala necesara reducere deseuri biodegradabile

8. Statie de tratare mecano-biologica (capacitate totala de procesare)

Nu este necesara TMB

Nu este necesara

TMB

Nu este necesara

TMB *S-a luat in calcul jumatate din cantitatea aferenta anului 2010 deoarece se considera ca procesul de compostare individuala va demara cel mai tarziu la jumatatea anului 2010 Strategia pentru colectarea masei verzi şi a deşeurilor biologice include:

• Compostarea la domiciliu/acasă în zonele rurale (60% din gospodăriile din zonele rurale vor participa la compostarea individuala din care 80% din deşeurile biodegradabile generate vor fi compostate);

• Colectarea separata la 80% de la gospodăriile individuale din Craiova a deşeurilor biodegradabile si compostarea a 80% din deseuri în 2013-2015. După anul 2016, 20% din populatia de la blocurile de locuinţe va colecta separat 80% din deseurile biodegradabile generate;

• Colectarea separata a masei verzi din parcuri si pieţe, din zona urbana: Filiasi, Bailesti, Calafat, Segarcea, Bechet si Dabuleni

Referindu-se în special la compostare, de ex. deşeurile verzi nu vor fi amestecate cu alte deşeuri. Pentru a îndeplini aceste norme, Alternativa 1 stabileşte următoarea strategie:

Compostarea individuala, cum am prezentat anterior, se recomandă ca în scurt timp, compostarea in gospodarii sau la domiciliu să fie o variantă oferită şi promovată pentru toate gospodăriile din toate satele. Va fi decizia producătorilor de deşeuri de a participa sau nu. Mai mult, compostarea la case trebuie să fie promovată continuu, pentru a păstra interesul şi participarea şi pentru a extinde compostarea acasă. Se propune ca distribuirea compostoarelor individuale si compostarea in cadrul gospodariilor sa demareze cel mai tarziu la mijlocul anului 2010.

Casele individuale din Craiova vor fi dotate cu pubele pentru colecarea materialelor biodegradabile.




307

La blocurile de locuinţe nu se prevede o colectare separată pentru deşeuri biologice până în 2015. Din anul 2016 la punctele de colectare a deşeurilor reziduale, vor fi asigurate europubele de 1.1 m³ pentru colectarea materialelor biodegradabile la 20% dintre blocurile din Craiova.

Toate instalaţiile şi echipamentele de reducere a deşeurilor biodegradabile aparţinând acestei Alternative sunt destinate să îndeplinească în siguranţă tintele din anii 2010, 2013 şi 2016, cu condiţia ca măsurile de reciclare sa fei implementate după cum au fost asumate şi recomandate.

Logistică (transferul şi transportul deşeurilor)

Alternativa 1 se concentrează asupra utilizării staţiilor de transfer planificate în conformitate cu proiectele PHARE CES, în curs de implementare. Staţiile de transfer desemnează anumite locuri unde deşeurile colectate sunt transferate în containere mari de compactare sau în vehicule de mare capacitate, economisind costurile de transport total, sau reducând necesitatea de a construi depozite multiple, dar mai mici şi cu costuri suplimentare.

Staţia de transfer Goicea (planificată prin alt proiect):

Deşeurile reziduale de la Goicea şi din zonele împrejmuitoare (vezi zona albastră din figura 5.3.2), vor fi colectate şi transportate la staţia de transfer utilizând vehicule de colectare a deşeurilor.

Capacitatea proiectată pentru staţia de transfer din Goicea va fi de aproximativ 1.600 t/a (6 zile lucrătoare pe săptămână). Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din Mofleni pentru depozitare.

Staţia de transfer Băileşti:

Deşeurile reziduale de la Băileşti şi din zonele împrejmuitoare (vezi zona din figura 5.3.2), vor fi colectate şi transportate la staţia de transfer utilizând vehicule de colectare a deşeurilor.

Capacitatea proiectată pentru staţia de transfer din Băileşti va fi de aproximativ 12.500 t/a (6 zile lucrătoare pe săptămână). Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din Mofleni pentru depozitare.

Staţia de transfer Calafat:

Deşeurile reziduale de la Calafat şi din zonele împrejmuitoare (vezi zona maro din figura 5.3.2), vor fi colectate şi transportate la staţia de transfer utilizând vehicule de colectare a deşeurilor.

Capacitatea proiectată pentru staţia de transfer din Calafat va fi de aproximativ 10.000 t/a (6 zile lucrătoare pe săptămână). Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din Mofleni pentru depozitare.

Staţia de transfer Filiaşi:

Deşeurile reziduale de la Filiaşi şi din zonele împrejmuitoare (vezi zona galbenă din figura 5.3.2), vor fi colectate şi transportate la staţia de transfer utilizând vehicule de colectare a deşeurilor.

Capacitatea proiectată pentru staţia de transfer din Filiaşi va fi de aproximativ 6.500 t/a (6 zile lucrătoare pe săptămână). Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din Mofleni pentru depozitare.

Staţia de transfer Dobreşti:

Deşeurile reziduale de la Dobreşti şi din zonele împrejmuitoare (vezi zona verde din figura 5.3.2), vor fi colectate şi transportate la staţia de transfer utilizând vehicule de colectare a deşeurilor.




308

Capacitatea proiectată pentru staţia de transfer din Dobreşti va fi de aproximativ 9.500 t/a (6 zile lucrătoare pe săptămână). Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din Mofleni pentru depozitare.

Depozitarea reziduurilor (depozitare):

Pentru Alternativa 1 pentru reziduuri se urmăreşte îndeplinirea cerinţelor Directivei de depozitare, reducerii masei biodegradabile prin colectarea separată a deşeurilor biodegradabile şi compostarea după cum a fost descris mai sus.

Pe baza acestei Alternative, reziduurile rămase după reciclare şi compostare, etc. vor fi depozitate la depozitul conform din Mofleni.

Bilanţul de masă

Tabelul de mai jos indică bilanţul de masă pentru deşeurile generate în judeţul Dolj. Conform cu acest bilanţ cantitatea de deşeuri rămase pentru a fi depozitate după activităşile planificate de compostare acasă, colectare separată şi reciclare a materialelor reciclabile (hârtie, plastic, sticlă, metale, etc.) şi după reducerea cantităţii de fracţiuni biodegradabile prin compostare, se estimează a fi de cca. 133.000 t/a în 2016.

Tabel 5.3-5 Bilanţ masă Alternativa 1

Alternativa 1 Canitati deseuri (t/an)/An 2008 2010 2013 2016

Cantitate totala deseuri generate 236.320 238.482 243.048 245.769

1. Compostare individuala -9.670 -19.340 -19.128

2. Reciclare materiale, potrivit tintelor -784 -67.727 -84.397

3. Resturi de la statiile de sortare eliminate prin depozitare (cca. 20% din 2.)

157 13.545 16.879

0 -20.000 -33.000

4. Compostare deseuri biodegradabile/verzi -

5. Resturi de la statiile de compostare eliminate prin depozitare (cca. 20% din 4.)

- 0 4.000 6.600

6. Deseuri reziduale eliminate prin depozitare

228.184 153.526 132.723

Estimarea cantitatilor in cadrul acestei alternative sunt prezentate in Anexa 5.3.1.




309

Figura 5.3-2 Alternativa 1




310

5.3.2 Alternativa 2 - Reciclare, compostare, tratare mecano-biologica şi un depozit conform regional în Mofleni

Alternativa 2 presupune reciclarea, compostarea, tratarea mecanico-biologică a deşeurilor biodegradabile şi depozitarea ca metode de tratare principale pentru deşeurile municipale solide şi deşeurile industriale nepericuloase.

Strategia pentru tratarea deşeurilor biodegradabile şi depozitarea reziduurilor include:

Reciclarea materialelor colectate separat pentru cel puţin a îndeplini toate sarcinile (până în 2016);

Tratarea deşeurilor biodegradabile în staţia de compost de masă verde/reziduuri din parc din Craiova,

Tratarea deşeurilor reziduale în staţie de tratare mecanico-biologică,

Depozitarea reziduurilor pe depozitle regionale conforme din Mofleni – arie de acoperire tot judeţul.


Staţiile de transfer si sortare sunt identice ca la Alternativa 1.

Astfel, TAPP nu a considerat a fi necesară în această Alternativă altă staţie de sortare adiţională.

Colectarea












Zone rurale:








311




• Urban 2.258 • Rural 1.026

Pubele 120 l • Urban 55.381 • Rural 57.620




Colectare deşeuri biodegradabile 120 l • Urban 9.662 • Rural -

Colectarea separată a deşeurilor biologice

Strategia acestei alternative include colectarea separată a deşeurilor biodegradabile din gospodăriile populaţiei de cat pentru 20% din gospodariile din mediul rural care vor composta 50% din cantitatea de deseuri, in total 10% din catitatea de deseuri din mediul rural. Pentru mediul urban se vor colecta doar

deşeurile de masă verde din parcuri din toate oraşele şi tratarea acestora în staţia de compostare a deşeurilor de masă verde/din parcuri din Craiova.

Îndeplinirea sarcinilor pentru reducerea deşeurilor biodegradabile

Pentru alternativa 2 îndeplinirea cerinţelor Directivei privitoare la depozitării se propune a se realiza printr-o colectare separată a deşeurilor verzi din parcuri şi compostarea la domiciliu. După cum este prezentat în tabelul de mai jos, deşeurile municipale biodegradabile trebuie să fie reduse (în relaţie cu cantitatea estimată pentru 1995) din depozitare cu 25% în 2010, 50% în 2013 şi 60% în 2016.

Figura 5.3-3 Alternativa 2, Cantităţi de deşeuri şi reducerea necesară pentru deşeurile degradabile

Alternative 2 Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile Cantitati de deseuri si capacitate tratare deseuri biodegradabile necesare (t/an)/An

2008 2010 2013 2016

1. Cantitate totala de deseuri generata 236.320 238.482 243.048 245.769




312

2. Tinte privind cantitatile de deseuri municipale biodegradabile care trebuie indeplinite in cadrul procesului de depozitare (tone/an) pentru indeplinirea cerintelor Directivei privind depozitarea pentru anii 2010/2013/2016

35.794 74.134 99.669

3. Compostare individuala (20% din gospodariile din mediul rural composteaza 50% din cantitatea de deseuri, in total 10% din catitatea de deseuri din mediul rural)

4.835 4.835 4.782

4. Capacitate proiectata statie de compostare

Craiova (statie compostare pentru deseuri verzi)

9.000 9.000

5. Reciclare hartie/carton, lemn 26.970 44.821 47.724 6. Reducere cantitati de deseuri municipale biodegradabile realizata prin aceasta Alternativa

31.805 58.656 61.506

7. Capacitate aditionala necesara reducere deseuri biodegradabile

Da Da Da

t/an

30.000 60.000 150.000 8. Statie de tratare mecano-biologica (capacitate totala de procesare) t/an

30.000 60.000 150.000

Strategia pentru reducerea deşeurilor biodegradabile include:

• Compostarea la domiciliu/acasă în zonele rurale (20% din gospodăriile din zonele rurale vor participa la compostarea la domiciliu de unde se va composta 50% din deşeurile biodegradabile generate); Compostarea va demara cel mai tarziu la jumatatea anului 2010.

• Colectarea selectivă a masei verzi şi a deşeurilor din parcuri si gradini, piete din mediul urban la statia de compostare de la Craiova;

• Reciclarea hârtiei, cartonului, lemnului, etc;

• Tratarea deşeurilor reziduale în staţia de tratare mecano-biologica cu capacitate de 150.000 t/a. in 2016

Toate instalaţiile şi echipamentele de reducere a deşeurilor biodegradabile aparţinând acestei Alternative sunt destinate să îndeplinească în siguranţă tintele din anii 2010, 2013 şi 2016, cu condiţia ca măsurile de reciclare vor fi implementate după cum au fost asumate şi recomandate.







313
















Pe baza acestei alternative, reziduurile rămase după reciclare şi compostare, etc. vor fi tratate în MBT şi produsele rezultate din MBT vor fi depozitate la depozitul conform din Mofleni.

Bilanţul de masă

Tabelul de mai jos indică bilanţul de masă pentru deşeurile generate în judeţul Dolj. Conform cu acest bilanţ cantitatea de deşeuri rămase pentru a fi depozitate după activităţile planificate de compostare acasă, colectare separată şi reciclare a materialelor reciclabile (hârtie, plastic, sticlă, metale, etc.) şi după reducerea cantităţii de fracţiuni biodegradabile prin compostare şi tratare MBT, se estimează a fi de cca. 127.000 t/a în 2016.




314







157 13.545 16.879

0 -9.000 -9.000


5.Resturi de la statiile de compostare eliminate prin depozitare (cca. 20% din 4.)

- 0 1.800 1.800

6. Cantitate de deseuri reziduale tratate mecano-biologic

--- ---- 62.000 145.000

7. Cantitate de deseuri reziduale dupa tratare mecano-biologica (reducere cu 27% prin TMB)

--- ---- 45.260 105.850


235.436 160.091 127.119





315

Figura 5.3-4 Alternativa 2 5.3.3 Alternativa 3 - Reciclare, compostare şi un depozit conform regional în

Mofleni Alternativa 3 se concentrează pe sortare, compostare şi depozitare ca metodă primară de tratare a deşeurilor municipale solide şi industriale nepericuloase.


Reciclarea materialelor colectate separat pentru a îndeplini toate sarcinile (până în 2016);

Tratarea deşeurilor biodegradabile în staţiile de compostare din Craiova (2013) pentru acoperirea zonei Craiova şi Filiaşi, staţia de compost Băileşti (2016) pentru acoperirea zonei Băileşti şi Calafat şi staţia de compost Dobreşti (2016) pentru acoperirea zonei Dobreşti şi Goicea;

Depozitarea reziduurilor pe depozitle regionale conforme din Mofleni – arie de acoperire tot judeţul.


Staţiile de reciclare şi sortare sunt identice ca la Alternativa 1 şi 2.

Astfel, TAPPP nu a considerat a fi necesară în această Alternativă o altă staţie de sortare adiţională.





316











Zone rurale:








• Urban 2.258 • Rural 1.026

Pubele 120 l • Urban 55.381 • Rural 57.620




Colectare deşeuri biodegradabile 120 l • Urban 9.676




317

• Rural - Ajjhbv

Colectarea separată a deşeurilor bidegradabile

Colectarea separată a deşeurilor biodegradabile de la populaţia din gospodării individuale rurale va fi necesară înca din anul 2010. Pentru municipalităţile din zonele Craiova, Segarcea şi Filiaşi (începând cu 2012) şi celelalte orase din zonele Dobreşti şi Goicea (începând cu 2016). Pentrum prima etapa de implementare (2009 - 2013) compostarea va fi introdusa pentru

Tratarea deşeurilor biodegradabile

Tabel 5.3-7 Alternativa 3 Cantităţi de deşeuri şi reducerea necesară pentru deşeurile degradabile

Alternativa 3 Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile Cantitati de deseuri si capacitate tratare deseuri biodegradabile necesare (t/an)/An

2008 2010 2013 2016

1. Cantitate totala de deseuri generata 236.320 238.482 243.048 245.769 2. Tinte privind cantitatile de deseuri municipale biodegradabile care trebuie indeplinite in cadrul procesului de depozitare (tone/an) pentru indeplinirea cerintelor Directivei privind depozitarea pentru anii 2010/2013/2016

35.794 74.134 99.669

3. Compostare individuala (80% din gospodariile din mediul rural si 80% din cantitatea de deseuri, in total 64% din cantitatea de deseuri din mediul rural)

9.325* 18.650 23.910

4. Capacitate planificata de compostare, 22.000 29.500 din care la: Craiova 22.000 22.000 Bailesti 0 5.000 Calafat 0 0 Filiasi 0 0 Dobresti 0 2.500 5. Reciclare hartie/carton, lemn 26.970 44.821 47.724 6. Reducere cantitati de deseuri municipale biodegradabile realizata prin aceasta Alternativa

36.295 85.470 101.134

Nu Nu Nu 7. Capacitate aditionala necesara reducere deseuri biodegradabile

8. Statie de tratare mecano-biologica (capacitate totala de procesare)

Nu este necesara TMB

Nu este necesara

TMB

Nu este necesara

TMB *S-a luat in calcul jumatate din cantitatea aferenta anului 2010 deoarece se considera ca procesul de compostare individuala va demara cel mai tarziu la jumatatea anului 2010 Strategia pentru reducerea deşeurilor biodegradabile include:

• Compostarea la domiciliu/acasă în zonele rurale (80% din gospodăriile din zonele rurale vor participa la compostarea la domiciliu) de la jumatatea anului 2010;




318

• Colectarea separata la 60% de la gospodăriile individuale din Craiova a deşeurilor biodegradabile si compostarea a 80% din deseuri în 2013-2015.

• După anul 2016, populatia din mediul urban de la Filiasi, Calafat, Bailesti, Segarcea, Bechet si Dabuleni va colecta separat 80% din deseurile biodegradabile generate de la case si 50 % din deseurile biodegradabile generate la blocuri, care vor fi compostate la statiile de compostare de la Craiova, Bailesti si Dobresti

• Colectarea separata si compostarea masei verzi din parcuri si pieţe, din zona urbana: Filiasi, Bailesti, Calafat, Segarcea, Bechet si Dabuleni pe perioada 2013 – 2015 va fi realizata la Craiova.

Toate instalaţiile şi echipamentele de reducere a deşeurilor biodegradabile aparţinând acestei Alternative sunt destinate să îndeplinească în siguranţă tintele deseurilor biodegradabile din anul 2010, 2013 şi 2016, conform tabelului de mai sus.
















319







Pentru Alternativa 3 pentru deseurile reziduuale se urmăreşte îndeplinirea cerinţelor Directivei de depozitare, reducerii prin colectarea separată a deşeurilor biodegradabile şi compostarea după cum a fost descris mai sus.

Pe baza acestei Alternative, reziduurile rămase după reciclare şi compostare, etc. vor fi depozitate la depozitu conform din Mofleni.

Bilanţul de masă

Tabelul de mai jos indică bilanţul de masă pentru deşeurile generate în judeţul Dolj. Conform cu acest bilanţ cantitatea de deşeuri rămase pentru a fi depozitate după activităşile planificate de compostare acasă, colectare separată şi reciclare a materialelor reciclabile (hârtie, plastic, sticlă, metale, etc.) şi după reducerea cantităţii de fracţiuni biodegradabile prin compostare, aproximativ de cca. 131.000 t/a în 2016.







157 13.545 16.879

0 -22.000 -29.500


5. Resturi de la statiile de compostare eliminate prin depozitare (cca. 20% din 4.)

- 0 4.400 5.900




320


228.529 152.616 130.741


Figura 5.3-5 Alternativa 3 5.4 Evaluarea Alternativelor Următoarele alternative au fost alese, specificate, descrise, analizate şi evaluate în următoarele articole.

Alternativa 1 se concentrează pe compostare şi depozitare ca metodă primară de tratare a deşeurilor municipale solide şi industriale nepericuloase. Strategia pentru tratarea deşeurilor biodegradabile şi depozitarea reziduurilor include:

• Reciclarea desurilor din ambalaje - sortate pentru cel puţin a fi îndeplinite tintele stabilite până în 2016;

• Tratarea deşeurilor biodegradabile în staţia de compost din Craiova,

• Depozitarea reziduurilor la depozitul conform din Mofleni.

Alternativa 2 presupune reciclarea, compostarea, tratarea mecanico-biologică a deşeurilor biodegradabile şi depozitarea ca metode de tratare principale pentru deşeurile municipale solide şi deşeurile industriale nepericuloase.





321

• Reciclarea materialelor colectate separat pentru cel puţin a îndeplini toate sarcinile (până în 2016);

• Tratarea deşeurilor biodegradabile în staţia de compost de masă verde/reziduuri din parc din Craiova,

• Tratarea deşeurilor reziduale în staţie de tratare mecanico-biologică,

• Depozitarea reziduurilor pe depozitle regionale conforme din Mofleni – arie de acoperire tot judeţul.

Alternativa 3 se concentrează pe sortare, compostare şi depozitare ca metodă primară de tratare a deşeurilor municipale solide şi industriale nepericuloase.


• Reciclarea materialelor colectate separat pentru a îndeplini toate sarcinile (până în 2016);

• Tratarea deşeurilor biodegradabile în staţiile de compostare din Craiova (2013) pentru acoperirea zonei Craiova şi Filiaşi, staţia de compost Băileşti (2016) pentru acoperirea zonei Băileşti şi Calafat şi staţia de compost Dobreşti (2016) pentru acoperirea zonei Dobreşti şi Goicea;

• Depozitarea reziduurilor pe depozitle regionale conforme din Mofleni – arie de acoperire tot judeţul.

5.4.1 Metodologie şi previziuni

Evaluarea Alternativelor va fi realizată în două etape pe baza a patru grupe de criterii după cum este specificat mai jos:

Etapa I În această etapă, cele 3 Alternative vor fi evaluate utilizând primul grup de criterii:

- Criterii Economice (costuri de investiţie, funcţionare şi întreţinere, etc.).

În a II-a etapă, evaluarea se va realiza pentru

- Criterii tehnice

- Criterii de mediu,

- Criterii de acceptanţă socială/publică şi Criterii instituţionale.

Evaluarea finală a celor 3 Alternative va trebui să fie realizată prin combinarea criteriului economic, care reprezintă la bază costurile totale ale Alternativelor individuale exprimate de Valoarea Netă Prezentă (NPV), şi a rezultatelor legate de criteriile de mediu, sociale şi tehnologice.

Figura 5.4.1-1 Evaluarea Alternativelor




322

Tabel 5.4.1-1Sistem utilizat pentru utilizarea alternativelor




323

5.4.2 Evaluarea Criteriilor Economice

În cele ce urmează, Alternativele 3 care au fost descrise în capitolul anterior, sunt comparate cu primul grup de criterii (Criterii economice) în detaliu.

În cele ce urmează, sunt rezumate datele generale de bază pentru estimarea costurilor diferitelor aălternative.

Pentru determinarea acestor costuri, se utilizează o metodă de calcul static, ceea ce înseamnă că nu se aplică rate de creştere pentru:

5 Investiţii de capital

6 Costuri curente (costuri de personal, costuri de materiale şi consumabile, întreţinere, reparaţii şi asigurări, etc.).

Metoda egalizării costurilor anuale este utilizată pentru calculare: Investiţiile de capital sunt estimate pe baza ofertelor de preţ din buget şi a sumelor cunoscute din experienţa




324

anterioară. Acestea includ cheltuielile pentru finanţarea şi pregătirea de intrare în funcţiune a componentelor vizate. Adiţional, se fac bonificaţii pentru servicii de proiectare şi costuri incidente legate de proiecte, cum ar fi procedura de aprobare, etc., cât şi cheltuielile contingente şi diverse.

Serviciul datoriei anuale este calculat separat pentru o dobândă de 7%.

Evaluarea economică a conceptului recomandat în "Studiul de Fezabilitate" nu se va realiza pe baza serviciului debitului anual, ci va fi calculat prin intermediul metodelor NPV (Net Present Value – Valoare Netă prezentă), şi Costurile Unitare Dinamice (costuri egalizate, incluzând cantităţile de deşeuri pentru anul viitor).

Costurile fixe rămase legate de întreţinere, reparaţii şi asigurări sunt determinate prin aplicarea procentelor privitoare la investiţia implicată. Costurile de personal sunt estimate în funcţie de vârsta angajatului, în funcţie de tipul şi dimensiunea fabricii cât şi de vechimea în muncă.

Consultantul a realizat o estimare a investiţiei şi a costurilor de funcţionare pentru fiecare dintre alternative.

5.4.2.1 Evaluarea Investiţiilor

Tabelul următor prezintă investiţiile iniţiale astfel încât vor deveni necesare pentru implementarea fiecăreia dintre cele 3 Alternative.




325

Tabel 5.4.2.1-1 Investiţii necesare până în anul 2013




326

Când comparăm Alternativa 1 cu Alternativele 2 şi 3 în termeni de investiţie necesară, se vede că Alernativa 3, cu un necesar de investiţie de aprox. 51,3 milioane de euro este mult mai profitabilă decât Alternativa 2 (cu MBT) care necesită aprox. 63,4 milioane de euro şi Alternativa 1, cu 51,7 milioane de euro.

Comaparând cele trei Alternative, 3 puncte de evaluare vor fi alocate opţiunii care investeşte cel mai puţin/de jos nivel (Alternativa 3) etc

5.4.2.2 Evaluarea Costurilor Operaţionale şi de Întreţinere

Când se compară Alternativa 3 cu Alternativa 1 şi 2 în termeni de costuri totale de operare, se remarcă faptul că Alternativele 1 şi 3 cu un cost total anual de operare de aproximativ 17,8 milioane euro (Alternativa 1), este mai mic decât al Alternativei 2, care are un cost de 20,5 milioane euro/an.

Când comparăm cele trei alternative, vor apărea trei puncte de evaluare pentru opţiunea cu cel mai mic cost de funcţionare necesar (Alternativa 1 şi 3), şi un punct pentru alternativa care are cele mai ridicate costuri de funcţionare (alternativa 2).

Tabel 5.4.2.2-1Costuri de funcţionare şi întreţinere, totale (incluzând costurile de capital) pentru fiecare alternativă




327




328

5.4.3 Evaluarea criteriilor tehnice, de mediu şi sociale/instituţionale/legale

Criterii tehnice

Evaluarea criteriilor tehnice prezentate in tabelul de mai jos pentru cele trei alternative si rezultatele sunt detaliate in anexa 5.4.3

Criterii de mediu

Evaluarea criteriilor de mediu prezentate în tabelul de mai jos, pentru cele trei alternative cât şi rezultatele sunt detaliate în anexa 5.4.3.

Criterii Sociale, instituţionale şi legale

Evaluarea criteriilor sociale, instituţionale şi legale prezentate în tabelul de mai jos pebntru cele trei alternative şi rezultatele sunt detaliate în anexa 5.4.3.

5.4.4 Clasare finală şi recomandare

În tabelul de mai jos criteriile prezentate secţiunile tabel 5.4.4-1: clasarea finală a alternativelor este prezentată. Fiecare criteriu după cum a fost prezentat anterior, obţine puncte. Scala de evaluare este cuprinsă între 3 puncte (maxim posibil puncte) acordate pentru prima alternativă clasată, 2 puncte pentru alternativa clasată pe locul 2 şi 1 punct pentru a treia alternativă clasată (cel mai mic punctaj)

In cazul în care două alternative au punctaj similar, ambele primesc cel mai mare punctaj. Tabel 5.4.4-1 Clasamentul final al alternativelor




329

Tabelul de mai sus prezintă alternativele 3 cu 2,69 puncte din 3 puncte ca fiind cea mai bine clasată alternativă, urmată de Alternativa 1 cu 2,25 în timp ce alternativa 2 este semnificativ clasată pe ultimul loc cu 1,74 puncte.

5.5 Alternativa propusă şi recomandată Tabel 5.5-1 Comparaţia dintre Alternativele 1,2 şi 3

Alternativa 1, cu o staţie de compostare centrală

Alternativa 2, cu MBT Alternativa 3, cu 3 staţii de compostare

Total punctaj primit










330



Această alternativă a primit al doilea punctaj de 2.25.



Această alternativă a primit ultimul punctaj de 1.74.

- Criteriile tehnice, - Criteriile de mediu; - Criteriile de acceptanţă

socială/publică şi instituţională.

Această alternativă a primit punctajul maxim de 2.69.

Economie Total Investiţii în millioane Euro

51.7 millioane Euro

63.4 millioane Euro

51.3 millioane Euro

Economie Costuri totale anuale (millioane Euro /an)




Îndeplinirea sarcinilor legate de deşeurile municipale biodegradabile

Această alternativă va îndeplini sarcinile legate de deşeurile biodegradabile care trebuie a fi reduse prin reciclarea hârtiei/cartonului, lemnului, etc. Pentru 2010, 2013 şi chiar pentru perioada de după 2016. În 2014 îndeplinirea sarcinilor legate de deşeurile biodegradabile va trebui revizuită, şi dacă este cazul, se vor lua în considerare capacităţi adiţionale sau soluţii alternative.

Această alternativă nu va îndeplini sarcinile legate de deşeurile biodegradabile care trebuie a fi reduse prin reciclarea hârtiei/cartonului, lemnului, etc. Cât şi a compostării masei verzi/din parcuri, etc. în 2010, 2013, care de asemenea vor îndeplini prin MBT tratarea deşeurilor biodegradabile care trebuie să fie funcţionale în 2013, care de asemenea vor îndeplini sarcinile pentru 2016 şi în continuare.

Această alternativă va îndeplini sarcinile legate de deşeurile biodegradabile care trebuie a fi reduse prin reciclarea hârtiei/cartonului, lemnului, etc. cât şi a compostării masei verzi/din parcuri, etc. în 2010, 2013 şi chiar după 2016. În 2014 îndeplinirea sarcinilor legate de deşeurile biodegradabile va trebui revizuită şi în cazul în care e necesar, se vor lua în considerare capacităţi adiţionale sau soluţii alternative.

Colectarea separată, sortarea şi reciclarea materialelor de împachetare




Ierarhia în managementul deşeurilor


În termeni de reciclare şi recuperare a deşeurilor, Alternativa 2 este clasata mai jos faţă de Alternativele 1 şi 3.


Reciclarea deşeurilor biologice

În termeni de reciclare a deşeurilor biologice, Alternativa 1 se clasează mult mai bine decât Alternativa 2 şi deasupra Alternativei 3. ( cca. 39.000 t/a în 2013 si cca. 52.000 t/a în 2016)

În termeni de reciclare şi recuperare a deşeurilor, Alternativa 2 este clasata mai jos faţă de Alternativele 1 şi 3. (cca. 14.000 t/a în 2013; si 2016)

În termeni de reciclare a deşeurilor biologice, Alternativa 1 se clasează mult mai bine decât Alternativa 2 şi deasupra Alternativei 1. (cca. 41.000 t/a în 2013; cca. 54.000 t/a în 2016)

Sistemul de tarifare


În termeni de sistem de tarifare aşteptat, această Alternativă va avea cel mai ridicat sistem de tarifare.


Deşeuri reziduale pentru depozitare


Cantitatea de deşeuri reziduale pentru depozitare se ridică la aprox. 160.000 t/a în 2013 şi 127.000 t/a în 2016


Recomandare:

În termeni de punctaj total al evaluării Alternativelor,

Criterii Economice (costuri de investiţii şi de funcţionare);

Criterii tehnice




331

Criterii de mediu,

Criterii de acceptanţă socială/publică şi Criterii instituţionale. Clasează Alternativa 3 ca cea mai bună opţiune, urmată de Alternativa 1.

În termeni de costuri de investiţii, Alternativa 3 se clasează ca cea mai bună opţiune cu

12,1 milioane Euro mai puţin decât Alternativa 2 şi

0,4 milioane Euro mai puţin decât Alternativa 1.

În termeni de costuri de funcţionare, Alternativele 1 şi 3 sunt clasate ca fiind cele mai bune cu

2,8 sau 2,4 milioane Euro per an costuri de funcţionare mai reduse ca Alt. 2. care trebuie acoperite prin sistemul de tarifare.

În acelaşi timp, În termeni de îndeplinire a sarcinilor legate de deşeurile împachetate cât şi sarcinile legate de reducerea deşeurilor biodegradabile în 2010,2013 şi 2016, toate cele trei Alternative sunt egale şi vor fi capabile să îndeplinească sarcinile cerute şi pentru perioada de după 2016.

În termeni de sistem de tarifare viitor legat de Alternativa aleasă,

Alternativele 3 şi 1 vor determina cel mai redus sistem de tarifare şi

Alternativa 2 va determina cel mai ridicat nivel de tarifare. Astfel, Asistenţa Tehnică recomandă Alternativa 3 ca fiind cea mai bună Alternativă pentru judeţul Dolj.

CAPITOLUL 6 Strategia judeteana



332

6. STRATEGIA JUDETEANA

Definirea strategiei judetene respectiv a masurilor ce trebuie puse in aplicare pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor care sa nu afecteze mediul ambiant si sanatatea oamenilor reprezinta un aspect deosebit de important pentru determinarea investitiilor viitoare necesare a se realiza la nivelul judetului Dolj, pentru perioada de planificare 2008-2038.

In capitolul 2 al acestui document a fost analizat si descris sistemul actual de gestionare a deseurilor municipale, atat aspectele tehnice cat si cele institutionale si au fost identificate principalele deficiente ale sistemului. Pornind de la situatia existenta s-a determinat evolutia populatiei judetului Dolj, a principalilor indicatori economici si a generarii deseurilor municipale pentru o perioada de 30 de ani.

Strategia judeteana este strans legata de obiectivele si tintele stabilite pentru gestionarea deseurilor in judetul Dolj. In formularea acestora au fost luate in considerare urmatoarele documente strategice: - Legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor; - Tratatul de aderare si Planurile de implementare in domeniul gestionarii deseurilor; - Programul Operational Sectorial de Mediu; - Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor; - Planul Regional de Gestionare a deseurilor pentru Regiunea 4 SV Oltenia; - Planul de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj; - Alte strategii si planuri relevante ce cuprind obiective privind gestionarea deseurilor:

Planul National de Dezvoltare, Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice.

Pe baza obiectivelor definite pentru judet si a deficientelor identificate in actualul sistem de gestionare a deseurilor s-au analizat optiunile tehnice pentru fiecare componenta din sistem astfel incat sa se asigure indeplinirea tintelor legislative. Astfel au fost alese cele mai bune tehnici pentru:

- Colectarea deseurilor;

- Transportul si transferul deseurilor la depozitul zonal;

- Sortarea/reciclarea deseurilor;

- Tratarea deseurilor biodegradabile;

- Eliminarea deseurilor muncipale;

- Inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de depozitare din mediul rural.

O descriere completa a optiunilor tehnice recomandate pentru fiecare componenta precum si alternativa tehnica aleasa pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor este prezentata in capitolul 5.




333

In tabelul de mai jos sunt detaliate masurile si termenele aferente fiecarui obiectiv, prezentate diferentiat pentru mediul urban si mediul rural.




334

Tabel 6-1 Strategia detaliata privind sistemul integrat de gestionare a deseurilor in judetul Dolj

Masuri specifice Termen Masuri specifice Nr. crt

Componenta

Mediul URBAN Mediul RURAL

Termen

1 Colectarea si transportul deseurilor 1.1 Colectarea si transportul

deseurilor reziduale Extinderea ariei de acoperire a serviciului de salubrizare pentru colectarea deseurilor reziduale de la 82% in anul 2007 la 100% ceea ce este echivalent cu o crestere de la 270.824 locuitori la 323.398 locuitori

2012 Extinderea ariei de acoperire a serviciului de salubrizare pentru colectarea deseurilor reziduale de la 4% (15.534 locuitori) in anul 2007 la minim 90 % sau 381.633 locuitori

2012

1.2 Colectarea separata a deseurilor reciclabile

Extinderea ariei de acoperie cu servicii de salubrizare pentru colectarea separata a deseurilor reciclabile pe tip de material de la 0% in 2007 la 100% ceea ce este echivalent cu o crestere de la 168.166 locuitori la 323.398 locuitori

2012 Implementarea sistemului de colectare separata a deseurilor reciclabile pe tip de material de la 0% in 2007 la 100% ceea ce este echivalent cu o crestere de la 0 locuitori la 381.633 locuitori.

2012

1.3 Colectarea separata a deseurilor biodegradabile

Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare pentru colectarea separata a deseurilor biodegradabile de la 0% in 2007 la 60% din populatia care locuieste in zonele de case individuale din localitatile care vor fi deservite de statie de compostare

2012 Nu este cazul

1.4 Colectarea separata a deseurilor voluminoase

Stabilirea de puncte de colectare si colectarea din usa in usa a deseurilor voluminoase de la populatie la fiecare 3 luni astfel incat sa se asigure colectarea intregii cantitati generate

2012 Implementarea sistemului de colectare separata a deseurilor voluminoase de la populatie la fiecare 3 luni astfel incat sa se asigure colectarea intregii cantitati generate

2012

1.5 Colectarea separata a deseurilor periculoase

Implementarea unei scheme de colectare pentru deseurile menajere periculoase

2011 Implementarea unei scheme de colectare pentru deseurile menajere periculoase

2011

1.6 Colectarea separata a deseurilor din echipamente electrice si electronice (DEEE)

Organizarea colectarii separate a DEEE de catre agentii de salubrizare prin programari periodice Organizarea si optimizarea colectarii separate prin puncte de colectare a DEEE-urilor

Permanent

Organizarea colectarii separate din poarta in poarta a DEEE de catre agentii de salubrizare prin programari periodice Organizarea si optimizarea colectarii separate prin puncte de colectare a DEEE-urilor

Permanent

1.7 Colectarea separata a deseurilor din C & D

Realizarea sistemului de colectare separata a deseurilor din C & D la nivelul tuturor localitatilor urbane din judet

2011 Implementarea sistemului de colectare separata a deseurilor din C & D la nivelul localitatilor rurale

2011




335


Componenta


Termen

1.8 Transferul deseurilor Construirea a 4 statii de transfer pentru optimizarea transportului deseurilor la depozitul zonal conform: • 1 statie de tranfer la Bailesti cu o capacitate de circa 9.000 t/an si un numar de locuitori deserviti de 75.355

(Zona 2) • 1 statie de transfer la Calafat cu o capacitate de circa 10.000 t/an si un numar de locuitori deserviti de 57.109

(zona 3) • 1 statie de transfer la Filiasi cu o capacitate de circa 7.000 t/an si un numar de locuitori deserviti de 31.093

(zona 4) • 1 statie de transfer la Dobresti cu o capacitate de circa 8.000 t/an si un numar de locuitori deserviti de 82.611

(zona 5) • 1 statie de transfer la Goicea cu o capacitate de circa 3.000 t/an si un numar de locuitori deserviti de 18.551 (zona )

2011

2011

2011

2011

2009

Valorificarea / tratarea deseurilor biodegradabile astfel incat sa asigure reducerea de la depozitare a minim: - 35.794 tone deseuri biodegradabile - 74.470 tone deseuri biodegradabile - 99.669 tone deseuri biodegradabile

2010 2013 2016

Compostarea intregii cantitati de deseuri biodegradabile provenite din parcuri si gradini si a cantitatii de deseuri biodegradabile colectate separat de la populatia care locuieste in zonele de case individuale din localitatile deservite de statie de compostare

2012 Compostarea individuala a fractiei biodegradabile din deseurile menajere

2010

2. Deseuri biodegradabile

Construirea unei statii de compostare la Craiova cu o capacitate de 22,000 t/an 2011 Asigurarea colectarii deseurilor de ambalaje provenite de la populatie si cele provenite din comert, industrie si institutii in vederea reciclarii a minim: - Construirea unei statii de sortare la Craiova pentru deseurile reciclabile, cu o capacitate de aproximativ 67.000

t/an

2011

3 Deseuri de ambalaje

- 23.658 tone de deseuri de hartie si carton, 20.260 tone deseuri de plastic, 11.347 tone deseuri de sticla, 5.364 tone deseuri de metal, 3.586 tone deseuri de lemn din cantitatea total generata de 64.215 tone

2012

Realizarea capacitatilor necesare pentru tratarea cantitatii totale de deseuri din constructii si demolari generate la nivelul intregului judet

4 Deseuri din constructii si demolari

Valorificarea potentialului util din deseurile din constructii si demolari

2011

5 Deseuri voluminoase Valorificarea potentialului util din deseurile voluminoase 2010 6 Deseuri periculoase din Tratarea deseurilor periculoase din deseurile menajere in vederea valorificarii sau eliminarii in conditii de siguranta 2011




336


Componenta


Termen

deseuri municipale 7 Namoluri provenite de la

statiile de epurare orasenesti

Pe baza strategiei regionale de gestionare a namolurilor ce urmeaza a fi elaborata pentru judetul Dolj, promovarea prioritara a valorificarii namolului rezultat. Pentru cantitatile de namol ce nu pot fi valorificate, asigurarea eliminarii acestora pe depozitul de deseuri municipale.

8 Inchiderea depozitelor neconforme / spatiilor de depozitare

Sistarea depozitarii in depozitele necomforme tip „b” în conformitate cu calendarul negociat si inchiderea acestora: - Sistare depozitare - depozitul neconform

Bailesti 1 - Inchidere depozitul neconform Bailesti 1 - Sistare depozitare - spatiu depozitare

neautorizat – similar zona rurala - Bailesti 2 - Inchidere spatiu depozitare neautorizat,

Bailesti 2 - Sistare depozitare – 4 spatii depozitare

neautorizate, similare zona rurala, de la Bechet – si 2 spatii depozitare neautorizate, similare zona rurala, de la Dabuleni

- Inchidere – 4 spatii depozitare de la Bechet – si 2 spatii depozitare de la Dabuleni

- Sistare depozitare - depozitul de la Calafat - Inchidere - depozitul de la Calafat - Sistare si inchidere - depozitul neconform de

la Segarcea - Transilvania - Sistare depozitare – 3 spatii depozitare

neautorizate, similare zona rurala, de la Segarcea (Unirea, Floresti, Viilor)

- Inchidere – 3 spatii depozitare de la Segarcea - Sistare depozitare si inchidere - depozitul

neautorizat de la Filiasi

2008

2011 2009

2011

2009

2011

2010 2011 2011

2009

2011 2011

Sistare depozitare spatii de depozitare din mediul rural Inchiderea şi ecologizarea celor 374 spatii de depozitare din mediul rural

2009

2011

CAPITOLUL 7 Plan de investitii pe termen lung



337

7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG 7.1 Rezumat Investitia necesara a se realiza pentru implementarea si functionarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor municipale in Judetul Dolj pentru perioada de planificare 2008-2038 este de aproximativ 156 milioane euro din care cca. 50 milioane euro sunt estimate a se realiza in perioada 2008-2013, cca. 17 milioane euro in perioada 2014-2016 si cca. 90 milioane euro in perioada 2017-2038. In investitia totala sunt incluse cheltuielile privind asistenta tehnica (AT), Publicitate si cheltuielile neprevazute (CN).

Grafic 7.1-1 Investitia toatala pentru intreaga perioada de planificare (euro)

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

90.000

100.000

2009-2013 2014-1016 2017-2038

Pentru fiecare componenta a sistemului de gestionare a deseurilor s-a determinat costul unitar exprimat in euro pe tona de deseu generat, iar rezultatele obtinute sunt prezentate in graficul urmator. Anul de baza pentru determinarea acestor costuri este 2009.

Grafic 7.1-2 Costuri unitare exprimate in euro/tona

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

Unit costs

Unit Costs: Residual WasteCollection & TransportUnit Costs: Separate PackagingWaste Collection & TransportUnit Costs: Separate Bio-WasteCollection & TransportUnit Costs: Bulky Waste Collection& TransportUnit Costs: Hazardous (household)Waste Collection & TransportUnit Costs: Waste Transfer Station

Unit Costs: Waste Transport fromTransfer Station to LandfillUnit Costs: Sorting

Valoarea costurilor unitare este cea mai ridicata pentru colectarea si transportul deseurilor periculoase (valoarea nu este reprezentata grafic intrucat depaseste cu mult valoarea celorlalte componente fiind de circa 1.183 euro/tona) urmata de colectarea separata si transportul deseurilor de ambalaje, apoi de colectarea si transportul deseurilor reziduale de aproximativ 74 euro/tona, etc. a se vedea tabelul 7.5.1-1.




338

Grafic 7.1-3 Costuri de operare, intretinere si administrare

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

3.000.000

3.500.000

4.000.000

4.500.000

O$M Adnin. costs

Residual Waste Collection &TransportSeparate Packaging WasteCollection & TransportSeparate Bio-Waste Collection &TransportBulky Waste Collection & Transport

Hazardous (household) WasteCollection & TransportWaste Transfer Station

Waste Transfer from Transfer Stationto LandfillSorting Plants

Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus costurile de operare, intretinere si administrare cele mai ridicate sunt pentru colectarea separate si transportul deseurilor de ambalaje, urmand costurile pentru colectarea si transportul deseurilor reziduale, apoi costurile pentru eliminarea deseurilor la depozitul zonal, etc. In cazul statiei de sortare, intrucat din vanzarea materialelor reciclabile rezulta venituri, costurile de operare, intretinere si administrare sunt acoperite in intregime.

7.2 Contextul Planificării Sistemul integrat de gestionare a deseurilor din judetul Dolj a fost proiectat pentru o perioada de 30 de ani (2008-2038), iar toate investitiile si reinvestitiile necesare pentru aceasta perioada au fost determinate pe baza strategiei judetene si a optiunilor tehnice recomandate pentru fiecare componenta de deseuri din cadrul alternativei 3.

Strategia judeteana a fost definita potrivit obiectivelor si tintelor judetene ce sunt in conformitate cu toate documentele strategice referitoare la gestionarea deseurilor.. Fara investitii suplimentare consistente, tintele nu pot fi atinse. De aceea, in capitolele anterioare au fost stabilite toate masurile necesare pentru atingerea tintelor judetene:

- Cresterea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare pentru colectarea deseurilor reziduale si transportul acestora, atat in zona urbana cat si in cea rurala;

- Extinderea colectarii separate a deseurilor de ambalaje pentru a se atinge tintele de reciclare si valorificare cerute de legislatie;

- Implementarea colectarii separate pentru deseurile voluminoase si pentru cele periculoase menajere;

- Extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor biodegradabile in mediul urban si promovarea compostarii individuale a deseurilor biodegradabile in zona rurala pentru a se respecta cerintele legislative legate de reducerea de la depozitare a deseurilor biodegradabile;

- Tratarea si valorificarea deseurilor;




339

- Construirea unei statii de sortare, unei statii de compostare si a patru statii de transfer in prima faza a investitiei;

- Inchiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare neconforme atat in urban cat si in rural.

Solutiile tehnice si graficul pentru implementarea masurilor propuse au fost detaliate in capitolele anterioare (capitolele 5 si 6).

Contexul de planificare al Master Plan-ului este de a:

Aduce o contributie substantiala la angajamentele nationale (obiectivele POS);

Considera angajamentele relevante in domeniul mediului acceptate de Romania prin Tratatul de Aderare;

Indica judetului, intr-un mod clar, angajamentele secundare ale tintelor in domeniul gestionarii deseurilor;

Justifica conformitatea investitiilor propuse cu obiectivele POS national si altele, cu planurile regionale si judetene de gestionare a deseurilor;

Descrie contributia masurilor de investitie necesare a se realiza pentru atingerea obiectivelor Master Plan-ului;

Demonstra ca investitia face parte fintr-un plan de dezvoltare eficient, pe termen lung al gestionarii deseurilor;

Demonstra ca operatorul(ii) este (sunt) viabili si eficienti;

De a demonstra ca investitiile propuse sunt sustenabile si ca ofera servicii mai bune publicului si/sau imbunatatesc protectia mediului.

7.3 Plan de investitii pe termen lung Ca parte a pregatirii Master Plan-ului, a fost revizuit sistemul de gestionare a deseurilor pentru intreg judetul in vederea definirii masurilor de investitie pe termen lung ce duc la conformarea cu Directivele UE in domeniul gestionarii deseurilor. In capitolul 2 al acestui document a fost analizata situatia existenta inlcusiv facilitatile referitoare la gestionarea deseurilor in judet, identificandu-se deficientele sistemului existent.

Una din principalele activitati in desfasurarea proiectului va fi de a constientiza beneficiarii de importanta realizarii conformarii cu Directivele UE, precum si de a recunoaste ca, in stabilirea prioritatilor de investitie, trebuie acordata suficienta atentie (i) suportabilitatii acestor investitii si (ii) capacitatii locale de a implementa proiectele prevazute.

In capitolul 5 au fost evaluate si discutate in detaliu diferite alternative pentru proiectarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, fiind identificata cea mai buna alternativa. Pentru alternativa propusa, investitia pe termen lung necesara a se realiza pentru implementarea masurilor prevazute a fost cuantificata, luand in considerare gradul de suportabilitate al populatiei pentru investitii si capacitatile de implementare si operare locale si/sau regionale.

Planul de investitii pe termen lung include investitii pentru:




340


Colectarea separata si transportul deseurilor de reciclabile;


Colectarea separata si transportul deseurilor voluminoase;

Colectarea separata si transportul deseurilor periculoase;

Stabilirea punctelor de colectare prin aport voluntar;

Statii de transfer si transportul deseurilor de la statiile de transfer catre depozitul zonal conform existent;

Statii de sortare;

Compostarea deseurilor biodegradabile si compostare individuala;

Statii de compostare;

Reabilitarea tuturor depozitelor neconforme si a spatiilor de depozitare rurala;

Cheltuieli neprevazute si proiectare;

Asistenta tehnica pentru a asigura beneficiarului capacitatea adecvata de management in vederea implementarii masurilor si sustinerii investitiei.

Toate masurile de investitie sunt descrise si justificate in detaliu in capitolul 5 al acestui document.

In ceea ce priveste riscurile in implementarea proiectului (ex. disponibilitatea terenului), consiliul judetean a identificat locatii noi pentru instalatiile propuse, care sunt in proprietatea consiliului judetean sau a autoritatilor publice locale.

In ceea ce priveste riscurile de operare si intretinere (ex. capacitatea insuficienta a beneficiarului) Master Planul elaborat in aceasta faza are ca scop dezvoltarea de solutii optime si eficiente din punct de vedere al costurilor pentru fiecare din investitiile propuse. Pe de alta parte, investitiile propuse trebuie sa corespunda nevoilor reale atat la nivel judetean cat si regional, si au fost selectionate intr-un mod care sa fie consistent cu cadrul general de dezvoltare a unui sistem integrat de gestionare a deseurilor.

In plus, deoarece Master Planul propune o dezvoltare in faze a infrastructurii si serviciilor de gestionare a deseurilor la nivel judetean, Beneficiarii Locali trebuie aiba o abordare flexibila in etapizarea si prioritizarea investiilor, pentru a asigura un echilibru adecvat al eficientei din punct de vedere al costurilor. Acest lucru va permite, la oricare etapa viitoare, construirea pe baza rezultatelor fazelor anterioare, si va furniza deci o baza solida pentru asigurarea conformarii cu angajamentele pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare.

7.4 Parametrii de baza pentru proiectare si pre-dimensionare Parametrii de baza pentru proiectarea facilitatilor de gestionarea deseurilor municipale au fost calculati luand in cosiderare urmatoarele elemente:




341

Situatia existenta in judet privind sistemul de gestionare a deseurilor si deficientele identificate – capitolul 2 al Master Planului;

Prognoza evolutiei veniturilor, a principalilor indicatori economici si a generarii deseurilor municipale inclusiv evolutia generarii deseurilor biodegradabile, a deseurilor de ambalaje, a deseurilor voluminoase, a deseurilor din constructii si demolari, a namolurilor provenite de la statiile de epurare, diferentiat pentru mediul urban si rural pentru perioada de planificare 2008-2038 – capitolul 3 al Master Planului;

Obiectivele si tintele stabilite in conformitate cu cerintele legislative, POS Mediu, Tratatul de adrare si planurile de implementare, planul national/regional si juedetean de gestionare a deseurilor – capitolul 4 al Master Planului;

Optiunile tehnice recomandate pentru fiecare componenta de gestionare a deseurilor respectiv pentru colectarea, transportul, tratarea, valorificarea si eliminarea deseurilor in conformitate cu alternativa 3 – capitolul 5 al Master Planului;

Strategia judeteana in care sunt stabilite masurile ce trebuie intreprinse pentru realizarea obeictivelor si tintelor judetene privind sistemul integrat de gestionare a deseurilor municipale – capitolul 6 al Master Planului.

In capitolul 5 au fost determinate capacitatile tuturor facilitatilor de gestionare a deseurilor propuse a se realiza pentru implementarea sistemului de gestionare a deseurilor in judetul Dolj.

7.5 Costuri unitare si costuri administrative, de intretinere si de operare

In capitolul 5 al Master Planului, plecand de la situatia existenta, de la cantitatile de deseuri prognozate a se genera si de la obiectivele si tintele stabilite pentru gestionarea deseurilor in judetul Dolj, au fost analizate mai multe optiuni tehnice si identificate 3 alternative. In urma acestei analize a fost identificata si descrisa alternativa tehnica aleasa, respectiv alternativa 3 si in cadrul acesteia a fost recomandata optiunea tehnica pentru fiecare componenta a sistemului de gestionare a deseurilor.

In vederea determinarea investitiilor necesare a se realiza pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor a fost elaborata o baza de date cu costurile unitare pentru fiecare componenta a sistemului avand ca fundament atat experienta acumulata in implementarea unor proiecte internationale similare pentru gestionarea deseurilor, la nivelul Uniunii Europene, cat si experienta implementarii unor proiecte locale finanate din instrumentele de preaderare in Romania (proiecte ISPA). Baza de date ce contine costurile unitare ultilizate pentru acest proiect este detaliata mai jos.

Tabel 7.5-1 Costurile unitare ale investitiei pentru judetul Dolj Echipamente Valoare M.U.

Pod bascule 25,000 €/buc Compactor de deseuri 210,000 €/buc Buldozer 140,000 €/buc Incarcator cu cupe pentru instalatii 125,000 €/buc




342

Incarcator mic pe role 45,000 €/buc Camion 60,000 €/buc Automaturatoare stradale 125,000 €/buc Vehicul pentru colectarea deseurilor (RCV) 24 m³ 125,000

€/buc

Vehicul pentru colectarea deseurilor (RCV) 16 m³ 100,000

€/buc

Remorca pentru transport cu carlig 105,000 €/buc HazMobile 170,000 €/buc Vehicul de incarcare 75,000 €/buc Colector 25,000 €/buc Vehicul de supraveghere 12,000 €/buc Containere deschise 40m³ 7,000 €/buc Containere deschise 30m³ 5,000 €/buc Anvelope 500 €/buc Containere si placi Containere 1100 l (metal) 340 €/buc Containere 1100 l (plastic) 170 €/buc Pubela 240 l 25 €/buc Pubela 120 l 21 €/buc Compostoare individuale 40 €/buc Placi de beton 1,000 €/buc

Tabel 7.5-2 Valorile unitare utilizate la calcularea costurilor de operare si intretinere

Costuri unitare Valori anuale U.M.

Intretinere si reparatii

Lucrari civile 1 % Mecanice (incarcare normala) 3 % Mecanice (incarcare maxima) 5 % Vehicule 10 % Containere / recipienţi 10 %

Personal

Costuri anuale pentru companie Salarii lunare Director de instalatie 21,600 €/an 1,800 Director adjunct de instalatie 18,000 €/an 1,500 Maistru 16,800 €/an 1,400 Muncitori calificati 7,200 €/an 600 Functionar administratie 9,600 €/an 800 Muncitor instruit 5,400 €/an 450 Sofer 6,000 €/an 500 Secretara/Portar 9,600 €/an 800 Personal necalificat 2,400 €/an 200 Personal pentru sortare (necalificat) 2,400 €/an 200 Nr saptamani de lucru personal/an 48 Saptamani/an Nr zile de lucru personal/saptamana 5 Zile/saptamana Nr ore de lucru personal/zi 8 Ore/zi




343

Concediu medical 5 % Nr zile de lucru personal/an 228 Zile /an Zile operationale instalatie/saptamana 6 Zile/saptamana

Saptamani operationale instalatie 52 Saptamani/an Nr zile necesare prezenta muncitori 312 Zile/an Personalul Factor 137 %

Consumabile

Electricitate 0.048 €/kWh Apa potabila 5.00 €/m³ LFO 500.00 €/t Motorina 1.20 €/l Diverse consumabile 3.00 €/t Eliminarea/descarcarea reziduurilor

Depozit pentru deseurile municipale solide 8.80 €/t

Considerat ca si cantitate pentru depozit

Deseurile periculoase menajere 1,000 €/t Levigat 2.00 €/m³ Apa uzata 0.20 €/m³ Costurile terenului 1.00 €/m²

Veniturile din reciclare s-au determinat pe baza cantităţilor ce urmează a fi recuperate şi vândute reciclatorilor şi pe baza preţurilor oferite în prezent în judeţul Dolj, după cum urmează:

Material valorificabil Venituri U.M. Hârtie 20.00 €/t Sticlă 40.00 €/t Plastic 60.00 €/t Metal 150.00 €/t Compost 15.00 €/t

Veniturile din reciclare au fost incluse în calculul costurilor cu semn negativ.

In continuare sunt prezentate detaliat costurile unitare, separat pentru fiecare componenta a sistemului, exprimate in euro/tona la nivelul anului 2009.

7.5.1 Colectarea si transportul deseurilor

Tabelul 7.5.3 prezinta costurile unitare folosite pentru :


Colectarea separata si transportul deseurilor de ambalaje;





344

Colectarea si transportul deseurilor voluminoase;

Colectarea si transportul deseurilor periculoase din deseurile menajere.

Tabel 7.5-3 Costuri unitare pentru colectare si transport Colectarea si transportul deseurilor (preturi de baza ) Euro/t Euro/persoana Costuri unitare: colectarea si transportul deseurilor rezidualeCOSTURI INVESTITIONALE 158,13 TOTAL COSTURI O&I 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 26.20 2. Reparatii si intretinere 23.13 3. Costuri cu personalul 13.25 4. Consumabile 7.18 5. Alte costuri de O&I 4.36 6. Venituri 0.00 TOTAL COSTURI O&I 74.12 5.52 Costuri unitare: colectare separata si transportul deseurilor de ambalajeCOSTURI INVESTITIONALE 157.68 TOTAL COSTURI O&I 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 31.94 2. Reparatii si intretinere 26.51 3. Costuri cu personalul 10.61 4. Consumabile 7.14 5. Alte costuri de O&I 4.43 6. Venituri 0.00 TOTAL COSTURI O&I 80.63 5.42 Costuri unitare: colectare separata si transportul deseurilor biodegradabile COSTURI INVESTITIONALE 58.91 TOTAL COSTURI O&I 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 10.84 2. Reparatii si intretinere 8.81 3. Costuri cu personalul 6.85 4. Consumabile 5.71 5. Alte costuri de O&I 2.14 6. Venituri 0.00 TOTAL COSTURI O&I 34.35 0.44 Costuri unitare: colectare si transport deseuri voluminoaseCOSTURI INVESTITIONALE 74.85 TOTAL COSTURI O&I 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 11.58 2. Reparatii si intretinere 8.24 3. Costuri cu personalul 12.99 4. Consumabile 5.84 5. Alte costuri de O&I 2.71 6. Venituri 0.00 TOTAL COSTURI O&I 41.37 0.62 Costuri unitare: colectarea si transportul deseurilor periculoase (menajere) COSTURI INVESTITIONALE 367.41 TOTAL COSTURI O&I 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 53.07 2. Reparatii si intretinere 30.42 3. Costuri cu personalul 55.65 4. Consumabile 12.76 5. Alte costuri de O&I 1,031.56 6. Venituri 0.00 TOTAL COSTURI O&I 1,183.45 2.35




345

7.5.2 Transferul deseurilor In tabelul urmator sunt prezentate costurile unitare pentru cele 4 statii de transfer necesare a se realiza in judetul Dolj potrivit alternativei 3. Costurile investitionale si costurile de operare si intretinere sunt estimate pe baza capacitatii fiecarei statii de transfer, de aceea in tabelul de mai jos sunt indicate costurile unitare medii pentru toate statiile de transfer:

a) Statia de transfer din Bailesti cu o capacitate de aproximativ 9.000 t/an

b) Statia de transfer din Calafat cu o capacitate de aproximativ 10.000 t/an

c) Statia de transfer din Filiasi cu o capacitate de aproximativ 7.000 t/an

d) Statia de transfer din Dobresti cu o capacitate de aproximativ 8.000 t/an

Tabel 7.5-4 Costuri unitare pentru statiile de transfer

Costuri unitare: Statii de transfer EURO/t Euro/capita

(echivalent pe persoana)

Pret de baza: anul 2009 COSTURI INVESTITIONALE 41.66 TOTAL COSTURI O&I 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 3.44 2. Reparatii si intretinere 0.92 3. Costuri cu personalul 1.75 4. Consumabile 0.90 5. Alte costuri de O&I 2.02 6. Venituri 0.00 TOTAL COSTURI O&I 9.03 0.40

7.5.3 Transportul deseurilor de la statiile de transfer la depozitul conform

In tabelul urmator sunt prezentate costurile unitare referitoare la transportul deseurilor reziduale catre depozitul conform zonal existent la Mofleni - Craiova asa cum este recomandat in alternativa 3.

Tabel 7.5-5 Costuri unitare pentru transferul deseurilor la depozitul conform

Costuri unitare: transportul deseurilor la depozitul conform existent EURO/t

Euro/capita (echivalent pe

persoana) Pret de baza: anul 2009 COSTURI INVESTITIONALE 23.71 TOTAL COSTURI O&I 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 3.67 2. Reparatii si intretinere 3.56 3. Costuri cu personalul 3.63 4. Consumabile 4.37 5. Alte costuri de O&I 1.16 6. Venituri 0.00 TOTAL COSTURI O&I 16.38 1.14

7.5.4 Reciclarea si valorificarea deseurilor

In tabelul urmator sunt prezentate costurile unitare pentru statia de sortare necesara intr-o prima faza in judetul Dolj potrivit alternativei 3. Costurile investitionale si cele de operare si




346

intretinere sunt estimate pe baza capacitatii statiei de sortare, de aceea in tabelul de mai jos sunt indicate costurile unitare medii pentru aceasta statie de sortare cu o capacitate de aproximativ 67.000 t/an. Tabel 7.5-6 Costuri unitare pentru statia de sortare

Costuri unitare: statie de sortare EURO/t Euro/capita (echivalent pe persoana)

Pret de baza: anul 2009 COSTURI INVESTITIONALE 72.91 TOTAL COSTURI O&I 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 16.41 2. Reparatii si intretinere 6.21 3. Costuri cu personalul 13.45 4. Consumabile 3.51 5. Alte costuri de O&I 5.70 6. Venituri -32.47 TOTAL COSTURI O&I 16.41 0.01

7.5.5 Tratarea deseurilor

Tabelul urmator prezinta costurile unitare pentru statia de compostare a carei constructie este recomandata in cadrul alternativei 3. Costurile investitionale si cele de operare si intretinere sunt estimate pe baza capacitatii statiei de compostare, de aceea in tabelul de mai jos sunt indicate costurile unitare medii pentru aceasta statie de compostare cu o capacitate de aproximativ 18.000 t/an. Tabel 7.5-7 Costuri unitare pentru statia de compostare

Costuri unitare: statia de compostare Euro/t

Euro/capita (echivalent pe persoana)

Pret de baza: anul 2009 COSTURI INVESTITIONALE 155.85 TOTAL COSTURI O&I 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 15.27 2. Reparatii si intretinere 6.88 3. Costuri cu personalul 4.86 4. Consumabile 5.81 5. Alte costuri de O&I 8.41 6. Venituri -6.75 TOTAL COSTURI O&I 34.50 0.97

7.5.6 Inchiderea depozitelor neconforme

In tabelul urmator sunt prezentate costurile unitare pentru inchiderea depozitelor neconforme din zona urbana si a spatiilor de depozitare din zona rurala. In zona rurala costul unitar difera in functie de solutia tehnica recomandata pentru reabilitarea spatiilor de depozitare: salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere conform „Indrumarului de inchidere a depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase”.




347

Tabel 7.5-8 Costuri unitare pentru inchiderea depozitelor neconforme si a spatiilor de depozitare

Costuri unitare: inchiderea depozitelor neconforme Euro/ha Euro/m3

Pret de baza: anul 2009 Depozite neconforme in zona urbana 350,000.00 Spatii de depozitare in zona rurala 7,500.00 3

7.6 Costuri investiţionale Costurile de investitii necesare a se realiza pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor au fost determinate pe baza masurilor propuse pentru atingerea obiectivelor si tintelor judetene precum si pe baza solutiilor tehnice recomandate in cadrul alternativei 3 pentru colectarea, transportul, tratarea si eliminarea deseurilor.

In tabelul urmator sunt prezentate toate investitiile recomandate pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean pentru perioada 2008-2038. Investitiile propuse asigura indeplinirea prevederilor legislative pentru o gestionare adecvata a deseurilor.

Costurile de investitii s-au determinat pe o perioada de 30 ani si au fost defalcate luand in considerare atat investiile initiale cat si reinvestiile necesare a se realiza in acesta perioada.

Tabelul 7.6-1 prezintă planul de investitii pentru judetul Dolj pentru perioada 2009-2016

Tabel 7.6-1 Plan de investitii pentru sistemul de gestionare a deseurilor in judetul Dolj (doar investitiile noi) in Euro

Alternativa 3 Costuri de investitie

Costurile totale ale

investitiilor in Euro



finanţate prin POS Mediu, in

euro, în perioada

2009-2013



finanţate prin POS Mediu, in euro, în

perioada 2014-2016

Investiţii ce urmeaza a fi finanţate din alte surse, în

euro

Colectare si transport deseuri reziduale Platforme betonate

1.630.000 1.630.000 Pubele

3.490.000 3.490.000 Masini

4.050.000 2.430.000 1.620.000 Subtotal 9.170.000 4.060.000 5.110.000

Colectare si transport deseuri reciclabile Pubele

4.820.000 4.820.000 Masini

3.640.000 2.184.000 1.456.000 Subtotal 8.460.000 2.184.000 6.276.000

Colectare si transport deseuri biodegradabile Pubele

210.000 210.000 Masini

330.000 198.000 132.000 Subtotal 540.000 198.000 342.000

Colectare si transport deseuri voluminoase




348

Masini 790.000 790.000

Subtotal 790.000 790.000

Colectare si transport deseuri periculoase Masini

360.000 360.000 Stocare temporara deseuri periculoase

101.000 101.000 Containere

50.000 50.000 Subtotal 511.000 511.000

Centre de reciclare Civil

700.000 700.000 Containere

300.000 300.000 Subtotal 1.000.000 1.000.000

Statii de transfer GOICEA (planificata prin alte proiecte)

exista BAILESTI (nou)

420.000 420.000 CALAFAT (nou)

480.000 480.000 FILIASI (nou)

410.000 410.000 DOBRESTI (nou)

420.000 420.000 Subtotal

1.730.000 1.730.000 Transport de la ST la depozit Subtotal

1.160.000 1.160.000 Statie de sortare GOICEA (planificata prin alte proiecte)

exista Statie de sortare Craoiva (nou)

4.890.000 4.890.000 Statie de sortare Bailesti (nou)

1.230.000 1.230.000 Statie de sortare Calafat (nou)

1.200.000 1.200.000 Statie de sortare Filiasi (nou)

1.170.000 1.170.000 Statie de sortare Dobresti (nou)

1.340.000 1.340.000 Subtotal statii de sortare

9.830.000 4.890.000 4.940.000 Instalatie compostare Instalatie compostare Craiova (nou)

2.970.000 2.970.000 Instalatie compostare Bailesti (nou)

1.370.000 1.370.000 Instalatie compostare Dobresti (nou)

710.000 710.000 Subtotal

5.050.000 2.970.000 2.080.000 Compostare individuala

Unităţi de compostare (rata de acoperire de 100% gospodăriile din zonele rurale, cu instalatii de compostare, 80% din deşeurile biogradable; 94800 de unităţi, 40 de euro / unitate) 2.850.000 2.850.000 Subtotal compostare individuala

2.850.000 2.850.000 Depozitare

Depozit conform la Craiova exsista exsista exsista exsista




349

Subtotal depozitare exsista exsista exsista exsista

Inchidere (remediere) depozite neconforme

Bailesti 1& 2 1.575.000 1.575.000

Calafat 980.000 980.000

Filiasi 245.000 245.000

Segarcea 1.260.000 1.260.000

Bechet 2.450.000 2.450.000 Subtotal

6.510.000 6.510.000 Inchidere spatii depozitare rurale

1.600.000 1.600.000 TOTAL DESEURI MUNICIPALE

49.201.000 28.152.000 7.020.000 14.029.000 Constientizarea publicului

500.000 500.000 Asistenta Tehnica pentru Supervizare

4.300.000 3.800.000 500.000 Cheltuieli neprevazute

4.300.000 2.820.000 710.000 770.000 TOTAL Investitii

58.301.000 35.272.000 8.230.000 14.799.000 7.7 Costuri de operare, întreţinere si administrare

Costurile de operare, intretinere si administrare pentru sistemul de gestionare a deseurilor recomandat in alternativa 3 sunt prezentare in sectiunea urmatoare.

7.7.1 Colectarea si transportul deseurilor

In tabelul 7.7.1 sunt prezentate costurile de operare, intretinere si administrare pentru:

- Colectarea si transportul deseurilor reziduale;

- Colectarea separata si transportului deseurilor de ambalaje;

- Colectarea separata si transportul deseurilor biodegradabile;

- Colectarea si transportul deseurilor voluminoase;

- Colectarea si transportul deseurilor periculoase.

Tabel 7.7-1 Costuri de operare, intretinere si administrare Costuri unitare: colectarea si transportul deseurilor reziduale Euro/an Pret de baza: anul 2009 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 1,350,000 2. Reparatii si intretinere 1,120,000 3. Costuri cu personalul 730,000 4. Consumabile 440,000 5. Administrare 230,000 6. Alte costuri de O&I 0 7. Venituri 0 TOTAL COSTURI DE O&I 3,870,000 Costuri unitare: colectare separata si transportul deseurilor de ambalaje Euro/an 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 1,630,000 2. Reparatii si intretinere 1,350,000 3. Costuri cu personalul 590,000 4. Consumabile 430,000




350

5. Administrare 240,000 6. Alte costuri de O&I 0 7. Venituri 0 TOTAL COSTURI DE O&I 4,240,000 Costuri unitare: colectare separata si transportul deseurilor biodegradabile Euro/an 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 100,000 2. Reparatii si intretinere 80,000 3. Costuri cu personalul 60,000 4. Consumabile 50,000 5. Administrare 20,000 6. Alte costuri de O&I 0 7. Venituri 0 TOTAL COSTURI DE O&I 310,000 Costuri unitare: colectare si transport deseuri voluminoase Euro/an 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 120,000 2. Reparatii si intretinere 90,000 3. Costuri cu personalul 140,000 4. Consumabile 60,000 5. Administrare 30,000 6. Alte costuri de O&I 0 7. Venituri 0 TOTAL COSTURI DE O&I 440,000 Costuri unitare: colectarea si transportul deseurilor periculoase Euro/an 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 70,000 2. Reparatii si intretinere 40,000 3. Costuri cu personalul 80,000 4. Consumabile 20,000 5. Administrare 20,000 6. Alte costuri de O&I 1,410,000 7. Venituri 0 TOTAL COSTURI DE O&I 1,640,000

7.7.2 Transferul deseurilor

In tabelul urmator sunt prezentate defalcat costurile de operare, intretinere si administrare pentru operarea tuturor statiilor de transfer recomandate pentru judet potrivit alternativei 3.

Tabel 7.7-2 Costuri de operare, intretinere si administrare

Costuri unitare: statii de transfer Euro/an Pret de baza: anul 2009 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 174,000 2. Reparatii si intretinere 47,000 3. Costuri cu personalul 90,000 4. Consumabile 41,000 5. Administrare 18,000 6. Alte costuri de O&I 84,000 7. Venituri 0 TOTAL COSTURI DE O&I 454,000




351

7.7.3 Transportul deseurilor de la statiile de transfer la depozitul conform

In tabelul 7.7.3 sunt prezentate costurile de operare, intretinere si administrare pentru transportul deseurilor reziduale de la statiile de transfer la depozit ul conform existent potrivit alternativei 3.


Costuri unitare: transferul deseurilor de la statiile de transfer la depozit Euro/an Pret de baza: anul 2009 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 180,000 2. Reparatii si intretinere 180,000 3. Costuri cu personalul 160,000 4. Consumabile 230,000 5. Administrare 60,000 6. Alte costuri de O&I 0 7. Venituri 0 TOTAL COSTURI DE O&I 810,000

7.7.4 Reciclarea si valorificarea deseurilor

In tabelul 7.7.4sunt prezentate costurile de operare, intretinere si administrare pentru operarea tuturor statiilor de sortare recomandate pentru judet potrivit alternativei 3.


Costuri unitare: statii de sortare Euro/an Pret de baza: anul 2009 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 930,800 2. Reparatii si intretinere 366,300 3. Costuri cu personalul 928,100 4. Consumabile 293,900 5. Administrare 252,200 6. Alte costuri de O&I 111,000 7. Venituri -2,875,600 TOTAL COSTURI DE O&I 10,000

7.7.5 Tratarea deseurilor biodegradabile

In tabelul 7.5.5 sunt prezentate costurile de operare, intretinere si administrare pentru operarea statiilor de compostare necesare pentru alternativa 3.

Tabel 7.7-5 Costuri de operare, intretinere si administrare pentru statiile de compostare

Costuri unitare: statii de compostare Euro/an Pret de baza: anul 2009 1. Cheltuieli de capital (CAPEX) 500,000 2. Reparatii si intretinere 200,000 3. Costuri cu personalul 190,000 4. Consumabile 160,000 5. Administrare 100,000 6. Alte costuri de O&I 160,000 7. Venituri -180,000 TOTAL COSTURI DE O&I 1,130,000




352

7.7.6 Inchiderea depozitelor neconforme

Pentru inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de depozitare din zonele rurale, potrivit recomandarilor alternativei 3, vor fi necesare doar costuri investitionale.

7.8 Grafic de Implementare si Etapizarea Masurilor 7.8.1 Criterii pentru etapizare

In sectiunile anterioare s-au determinat costurile totale de investii necesare a se realiza la nivelul judetului cu scopul implementarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor pentru o perioda de 30 ani. In capitolul 6 au fost stabilite masurile necesare a se implementa pentru respectarea tuturor cerintelor in concordanta cu documentele strategice in domeniul gestionarii deseurilor precum si termenul de implementare pentru fiecare dintre acestea. Astfel, pentru etapizarea planului de investii s-a tinut cont de urmatoarele:

1) Cerintele legislative nationale in ceea ce priveste deseurile municipale, respectiv tintele pentru reciclarea/valorificarea deseurilor de ambalaje si termene stabilite pentru fiecare tip de material, reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile de la depozitare, inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de depozitare din mediul rural;

2) Prevederile tratatului de aderare si a planurilor de implementare a directivelor europene in domeniul gestionarii deseurilor, luand in considerare tintele intermediare stabilite a fi indeplinite pentru diverse categorii de deseuri municipale;

3) Obiectivele si tintele stabilite in planul national/regional si judetean pentru gestionarea deseurilor precum si in Programul Operational Sectorial pentru Mediu;

4) Tintele si termenele stabilite in capitolul 4 “Obiective nationale si judetene”;

5) Capacitatea Consiliului Judetean Dolj si consiliilor locale din judet de a asigura finantarea investitiei si de asigura totodata intretinerea, operarea si administrarea noului sistem creat. In capitolul 9 s-a determinat capacitatea de plata a beneficiarilor din Judetul Dolj pentru acoperirea tarifelor/taxelor serviciilor de gestionare a deseurilor;

6) Capacitatea institutionala, si anume infiintarea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru gestionarea intregului sistem in care sunt clar definite responsabilitatile pentru implementarea si monitorizarea noului sistem si prin care sunt stabilite obligatiile financiare ale tuturor asociatilor.

7.8.2 Grafic de Implementare si Plan de Etapizare

In tabelul urmator este prezentata investita totala penrtu judetul Dolj, detaliata pentru fiecare an din perioada de planificare de 30 ani si pentru fiecare componenta a sistemului de deseuri. In costurile totale sunt incluse de asemenea reinvestitiile, calculate in functie de perioda de amortizare a fiecarei facilitati de deseuri, cheltuielile pentru asistenta tehnica si




353

supervizare si cheltuielile neprevazute. In prima parte a investiei au fost scazute facilitatile exsitente la nivelul judetului pentru gestionarea deseurilor, in urma analizei din capitolul 2 al Master Planului.




354

Tabel 7.8-1 Plan de investitii pentru masurile propuse in alternativa 3, exprimate in x1000 Euro/an

cu exceptia echipamentelor si terenurilor existente

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Part 1 Part 2

Plan de Investitii - Alternativa 3 years X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 X 1000 Colectarea si transportul deseurilor reziduale

Placi 30 1.630

Pubele/Containere 5 3.490 3.490 3.490 3.490 3.490 3.490

Vehicule 8 4.050 4.050 4.050 4.050 Colectarea si transportul deseurilor reciclabile

Placi 30

Pubele/Containere 5 4.820 4.820 4.820 4.820 4.820 4.820

Vehicule 8 3.640 3.640 3.640 3.640 Colectarea separata si transportul deseurilor biodegradabile

Placi 30

Pubele/Containere 5 210 210 210 210 210 210

Vehicule 8 330 330 330 330 Colectarea si transportul deseurilor voluminoase

Pubele/Containere

Vehicule 8 790 790 790 790 Colectarea deseurilor periculoase

Containere 5 50 50 50 50 50 50 Stocarea

temporara a deseurilor peric. 30 101

Vehicule 8 360 360 360 360

Centre de reciclare

Teren

Lucrari civile 30 700

Containere 5 300 300 300 300 300 300

Statii de transfer

Teren 40

Lucrari civile 30 1.270




355

Echipamente 15 100

Pubele/Containere 5 140 20 140 20 140 20 140 20 140 20 140

Vehicule 8 180 50 180 50 180 50 180 Transfer la depozitul conform

Vehicule 8 1.160 1.160 1.160 1.160

Statii de sortare

Teren 20 20

Lucrari civile 30 2.390 2.700

Echipamente 15 1.850 1.900 450 1.850 1.900

Vehicule 8 630 310 60 630 310 60 630 310 60 630 Compostarea deseurilor biodegradabile

Teren 30 20

Lucrari civile 30 600 520

Echipamente 15 1.560 1.350 1.560 1.350

Vehicule 8 780 200 780 190 780 190 780 Compostare individuala

Compostoare 2.850 2.850 2.850 2.850 Inchiderea depozitelor neconforme / spatiilor de depozitare

Costuri de investitii 8.110

Constientizarea publicului 300 200

Asistenta Tehnica pentru Supervizare 3.800 500

Cheltuieli neprevazute 3.590 710

Total 10.960 38.911 200 20 8.230 9.010 110 2.850 11.940 9.010 500 470 110 15.270 11.920 20 3.250 9.510 110 2.870 11.920 9.010




356

7.9 Impactul masurilor propuse Implementarea noului sistem de gestionare a deseurilor va conduce la imbunatirea factorilor de mediu in special a calitatii apelor de suprafata si subterane si a solului prin extinderea sistemului de colectare si transport al deseurilor la nivelul intregului judet si inchiderea depozitelor neconforme, care reprezinta in prezent cea mai mare sursa de poluare a mediului ambiant.

Un alt aspect de o importanta deosebita il reprezinta conservarea/utilizarea eficienta a resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor si cresterea gradului de reciclare si valorificare a deseurilor.

Implementarea noului sistem de gestionare a deseurilor va conduce, de asemenea, la imbunatatirea condiitilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor (colectarea corespunzatoare a deseurilor, respectarea distantelor de siguranta, controlul emisiilor atmosferice, colectarea si epurarea apelor, stoparea depozitarii necontrolate a deseurilor in spatii neamenajate).

7.10 Atingerea Ţintelor Masurile propuse pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor asigura indeplinirea obiectivelor si tintelor judetene care sunt in concordanta cu cerintele legislative si documentele strategice in domeniul deseurilor asa cum este prezentat in detaliu in capitolul 5 al Master Planului.

7.11 Cerinţe Instituţionale Cerintele institutionale sunt corelate cu diferitele faze ale proiectului, descrise mai jos:

Faza I: Pregatirea proiectului, Licitare, Implementare si Constructie

1. Faza I-1: faza de pregatire a proiectului (in derulare)

In prezent, echipa TAPPP lucreaza la pregatirea proiectului, inclusiv pregatirea aplicatiilor pentru proiectele de investitii in infrastructura de gestionare integrata a deseurilor solide pentru judet, precum si la pregatirea caietelor de licitatii/documentelor contractuale.

2. Faza I-2: faza de pre-implementare a proiectului

In aceasta faza a proiectului trebuie selectata o noua Asistenta Tehnica pentru a asista UIP in timpul licitatiilor, implementarii si constructiilor.

3. FazaI-3: Faza de licitare, implementare si constructie

Aceasta faza a proiectului va include urmatoarele activitati:




357

Actualizarea caietelor de sarcini pentru contractele de furnizare si constructia instalatiilor elaborate de Asistenta Tehnica anterioara;

Proces de licitare pentru contractele de Operare, Furnizare echipamente si lucrari;

Evaluarea ofertelor pentru contractele de Operare, Furnizare echipamente si lucrari;

Atribuirea si semnarea contractelor;

Supervizarea contractului de lucrari.

Faza II: Operarea proiectului (dupa ce Faza I este incheiata)

4. Faza II: Operarea proiectului

Practic, dupa ce au fost finalizate toate activitatile de constructie, dupa livrarea tuturor echipamentelor catre Consiliul Judetean si dupa selectarea operatorului/ilor instalatiile pot fi date in operare si proiectul integrat de gestionare a deseurilor poate incepe operarea.

Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP)

Consiliul Judetean Dolj a dispus constituirea in structura proprie a Unitatii de Implementare a Proiectului pentru realizarea proiectului „Sistem Integrat de Gestionare a Deseurilor in judetul Dolj”.

Unitatea de Implementare a Proiectului constituita in cadrul CJD este formata din 6 persoane, astfel:

- manager proiect - are responsabilitatea şi autoritatea de a decide şi determina fiecare act legat de implementarea tehnică a proiectului;

- manager juridic - supervizeaza toate documentele primite si emise de UIP din punct de vedere al legalitatii;

- manager achizitii - se ocupa de organizarea si desfasurarea procedurilor de achizitii publice si/directe

- manager mediu - verifica conformitatea activitatilor desfasurate de UIP cu legislatia specifica mediului

- manager financiar - conduce evidenta contabila a cheltuielilor proiectului (inclusiv balanta de verificare si dare de seama)

- manager tehnic - verifica documentele cu caracter tehnic legate de proiect ( PT, DE, devize, situatii lucrari, liste utilaje, etc.)

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara

In judeţul Dolj s-a infiintat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECO DOLJ, pe baza Actului Constitutiv şi a Statutului “Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ECO DOLJ”.




358

A.D.I. ECO DOLJ va avea calitatea de persoană juridică română de drept privat şi statut de utilitate publică recunoscut prin efectul legii.

In prezent forma actuala a Actului Constitutiv si a Statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „ECO DOLJ” a fost agreata si adoptata prin Hotarare de Consiliu Local de majoritatea membrilor asociati.

Organele de conducere ale Asociaţiei, potrivit capitolului V din proiectul de Statut al „Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ECO DOLJ”, sunt:

a. Adunarea Generală, care este organul de conducere al Asociaţiei, format din toţi reprezentanţii asociatilor desemnaţi de către Părţi.

b. Consiliul Director, care este organul executiv de conducere al Asociaţiei, format din preşedintele Asociaţiei şi încă 4 (patru) membri numiţi de adunarea generală, pe o perioadă de 4 ani.

Luarea deciziilor in cadrul Adunarii Generale a Asociatilor :

a. Fiecare asociat, prin reprezentantul său, are un vot egal în adunarea generală a Asociaţiei.

b. Pentru luarea hotărârilor care privesc numai anumiţi asociaţi, respectiv asociaţii în competenţa cărora este organizat şi funcţionează serviciul de gestionare a deşeurilor la data şedinţei adunării generale, asociaţii beneficiari ai investiţiilor (proprietarii bunurilor rezultate în urma investiţiilor), precum şi asociaţii deserviţi de bunurile rezultate în urma investiţiilor, denumiţi în prezentul statut asociaţi implicaţi, au dreptul de a participa şi de a vota în cadrul şedinţei adunării generale doar reprezentanţii acestora.

c. dacă o hotărâre a adunării generale a Asociaţiei priveşte în mod direct serviciul de gestionare a deşeurilor sau bunurile care aparţin unui anumit asociat, nicio hotărâre nu poate fi luată fără prezenţa şi votul favorabil al reprezentantului acestuia.

d. in cazul în care reprezentantul unuia dintre Asociaţi nu poate participa la şedinţa unei adunări generale a Asociaţiei la care a fost convocat, acesta poate fi înlocuit de un alt reprezentat al unităţii administrativ-teritoriale, împuternicit în acest scop.

Principalele atributii ale Asociatiei de Dezvolatre Intercomunitara, potrivit proiectului de Statut si Act Constitutiv, sunt:

a) să încheie, în numele şi pe seama Asociaţilor, contractul de delegare a gestiunii serviciilor de gestionare a deşeurilor cu operatorul desemnat in conditiile legii;

b) să exercite drepturile specifice de monitorizare şi control privind activitatea operatorului/operatorilor sau, după caz, operatorului regional, conform legislaţiei în vigoare;




359

c) să constituie interfaţa dintre Asociaţi şi să fie un partener activ al acestora în dezbaterea şi armonizarea deciziilor referitoare la gestiunea şi dezvoltarea serviciilor de gestionare a deşeurilor, respectiv a sistemelor de utilităţi publice aferent/aferente, în scopul coordonării politicilor şi acţiunilor de interes intercomunitar;

d) să elaboreze şi să promoveze strategia de dezvoltare comună a serviciilor de gestionare a deşeurilor transferate în responsabilitatea sa;

e) să elaboreze: Regulamentul serviciului/serviciilor de gestionare a deşeurilor şi caietul de sarcini al acestuia/acestora pentru întreaga arie de competenţă a Asociaţiei, Regulamentul de organizare şi funcţionare a operatorului regional, Contractul de furnizare/prestare a serviciului/serviciilor, precum şi alte norme locale referitoare la serviciul/serviciile transferate în responsabilitatea sa;

f) să monitorizeze, să verifice şi să controleze lucrările de execuţie a obiectivelor de investiţii încredinţate operatorului/operatorilor sau, după caz, operatorului regional în temeiul contractului de delegare a gestiunii;

g) să monitorizeze respectarea obligaţiilor asumate de operator/operatori sau, după caz, operatorul regional prin contractul de delegare a gestiunii, îndeosebi în ceea ce priveşte respectarea indicatorilor de performanţă şi a standardelor privind calitatea serviciilor de gestionare a deşeurilor furnizate/prestate utilizatorilor;

Principalele atributii ale ADI, asa cum apar ele in actuala forma a Statutului ADI „ECO DOLJ”, sunt:

a) încheie contracte sectoriale, contracte de achiziţii publice având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, precum şi contracte de concesiune de lucrări destinate furnizării/prestării serviciului/serviciilor transferate în responsabilitatea sa şi îşi asumă obligaţii în nume propriu;

b) angajează, suspendă şi, după caz, eliberează din funcţie personalul de conducere al operatorului regional şi personalul de conducere şi execuţie din aparatul propriu;

c) stabileşte modul de organizare, funcţionare şi gestionare a serviciilor de gestionare a deşeurilor încredinţate, precum şi administrarea, funcţionarea şi exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora;

d) iniţiază şi fundamentează programe de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor de gestionare a deşeurilor încredinţate;

e) elaborează, adoptă şi amendează bugetul de venituri şi cheltuieli;




360

f) elaborează, adoptă sau amendează hotărâri, decizii, norme sau regulamente;

g) iniţiază şi apără în procese, în nume propriu interesele comune ale Asociaţilor;

h) exercită şi alte atribuţii care i-au fost conferite prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a Asociaţiei.

Atributiile Consiliului Judetean Dolj, conform proiectului de statut si act constitutiv al ADI sunt:

• elaborarea Aplicaţiei pentru asigurarea finanţării, inclusiv identificarea, evaluarea şi pregătirea proiectului, inclusiv planul financiar;

• pregătirea documentelor de achiziţie ale proiectului; atribuirea de servicii şi lucrări aprobate de POS Mediu conform legislaţiei naţionale privind achizitiile publice;

• procedura privind achizitiile publice şi semnarea ( acordarea ) contractului corespunzător;

• implementarea corespunzătoare a proiectului conform contractelor încheiate cu operatorii selectaţi;

• publicitate regională şi locală şi buletine informative la locurile de construcţie în conformitate cu regulamentele EU corespunzătoare şi cu Planul de Comunicare.

• Consiliul Judeţean va fi răspunzător pentru eligibilitatea cheltuielilor propuse şi pretinse pe proiect şi, pe durata implementării proiectului, pentru respectarea termenilor contractuali.

Principalele atributii ale autoritatilor administratiei publice locale sunt urmatorele:

• mandatează CJ în vederea întocmirii şi depunerii aplicaţiei pentru PROIECT;

• aprobă în cadrul ADI Master Planul;

• contribuie la suportarea cheltuielilor neeligibile şi a cotei părţi din cheltuielile eligibile ale proiectului (reprezentând cofinanţarea locală), conform Ghidului solicitantului;

• deleagă atribuţiile în legătură cu gestiunea serviciilor comunitare de salubrizare a localităţilor către ADI.

Proiectul de statut al asociatiei prevede ca bunurile realizate prin PROIECT situate pe raza unei singure unităţi administrativ – teritoriale, pe care o şi deservesc, vor aparţine domeniului public al acesteia. Bunurile situate pe raza mai multor unităţi administrativ – teritoriale şi/sau care deservesc mai multe unităţi administrativ – teritoriale vor aparţine domeniului public al judetului.




361

7.12 Concluzii Principalul rezultat al MP va fi lista măsurilor de investiţii, în ordinea prioritatilor pentru orizontul de planificare al MP. Măsurile propuse respecta criteriile de suportabilitate, instituţionale şi viabilitatea financiară.

Investiţiile necesare a fi realizate pentru punerea în aplicare şi funcţionarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor municipale in judetul Dolj pentru perioada de planificare 2008-2038 se ridica la 156,201 milioane euro, din care 50,071 milioane euro sunt estimate a se realiza în perioada 2008-2013, 17,260 milioane euro în perioada 2014-2016 şi 88,870 milioane euro în perioada 2017-2038. În totalul investiţiilor sunt incluse cheltuielile privind asistenţa tehnică (AT) şi cele neprevăzute.

Rezultatul preconizat pentru fiecare etapă din planul de investitii este prezentat odata cu indicatorii selectati in vederea realizarii:

• tintelor POS

• tintelor regionale / judeţene

precum şi a costurilor investiţionale aferente necesare pentru atingerea tintelor.

CAPITOLUL 8 Analiza economico-financiara



362

8. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA 8.1 Rezumat În această fază de elaborare a Master Planului, analiza financiară şi economică are ca scop:

• dezvoltarea unui model care să prezinte proiecţia costurilor totale de investiţie şi reinvestire pe întreaga perioadă de analiză şi estimarea costurilor de operare şi întreţinere pe durata de viaţă a investiţiei, cu proiecţia acestora pe orizontul de analiză al Master Planului;

• evaluarea suportabilităţii investiţiilor propuse pentru comunităţile beneficiare.

În acest capitol se realizează proiecţia costurilor de investiţie, reinvestire, operare şi întreţinere pe o perioadă de 30 ani şi sunt calculate valorile nete actualizate ale investiţiei, ale costurilor de operare şi întreţinere ca şi ale costului total al sistemului.

8.2 Ipoteze Pentru calculul şi proiecţia costurilor cu investiţiile şi cele de operare şi întreţinere au fost luate în considerare următoarele ipoteze:

- proiecţiile socio-economice (populaţie, PIB, salarii) - detaliate in Capitolul 3.3;

- proiectia cantităţilor de deşeuri generate – detaliate in Capitolele 3.4, 3.5 şi 3.6;

- datele tehnice şi financiare privind investiţiile - detaliate in Capitolul 7.

Orizontul de analiză considerat este 30 ani.

Anul de bază (anul 0) este anul 2009, anul depunerii aplicaţiei; în anul 1 - 2010 se vor realiza investiţiile pentru închiderea spatiilor de depozitare din zonele rurale si a depozitelor neconforme de la Băile�ti, calafat, Filia�i, Segarcea, Bechet si vor fi realizate platformele de compostare rurale. Cel mai mare volum de investi�ii va fi in anul 2 – 2011 �i anume: investiţiile pentru colectare şi transport: deşeuri menajere, atât în amestec cât şi selectiv, deşeuri biodegradabile, deşeuri voluminoase şi deşeuri periculoase municipale şi tot în anul 2 se va contracta campania de conştientizare a publicului, care se va finaliza până în 2012. Investiţiile din primul an reprezintă 21,89% din valoarea totală a investiţiilor prevăzute pentru perioada 2009 - 2013. Anul 2 – 2011 va fi anul realizării a 77,71% din investiţia iniţială, iar în anul 2012 se vor realiza 0,40%. Anul 2012 va fi primul an de operare a investiţiei şi vor apărea costurile de operare şi întreţinere suplimentare, cauzate de intrarea în funcţiune a investiţiei.

Se consideră că, începând cu anul 2012, toate localităţile cuprinse în analiză vor avea serviciul de salubritate asigurat pentru întreaga populaţie (din 2012 gradul de acoperire al serviciului va fi 100%).

Rata de actualizare este 5%, conform Ghidului pentru realizarea Master Planului.




363

Toate calculele privind valorile investiţiei şi costurile de operare şi întreţinere au fost efectuate în Euro. Evoluţia cursului de schimb leu/Euro este cea prezentată în capitolul 3.

Au fost utilizate preţurile constante ale anului 2008. Pentru determinarea preţurilor curente a fost utilizată prognoza de inflaţie prezentată în capitolul 3.

8.3 Costuri investiţionale Investiţiile au fost estimate în baza costurilor unitare detaliate în capitolele 5 şi 7. Costurile de investiţie pentru Alternativa 3 au fost determinate pentru fiecare activitate (colectare şi trasport, sortare şi reciclare, tratare, depozitare, inchiderea depozitelor neconforme). A fost calculată valoarea netă, la care s-au adăugat, după caz, pentru lucrările de construcţie, costurile pentru proiectarea de detaliu (proiectare tehnică şi detalii de execuţie) şi pentru asistenţa tehnică pentru supravegherea lucrărilor (maxim 5%). S-au adăugat costurile pentru „diverse şi neprevăzute” (maxim 10%) şi pentru campania de informare şi conştientizare a publicului.

A rezultat următoarea schemă de investiţii pentru judeţul Dolj, care are la bază tabelele de costuri prezentate în capitolul 7.6. Planul de invesiţii are urmatoarele faze: prima fază pentru perioada 2009 – 2013, a doua fază în perioada 2014 – 2016 si a treia faza pentru 2017 – 2038.

Toate calculele au fost efectuate in mii euro în preţuri constante ale anului 2008 şi fără TVA.

Tabel 8.3-1 Planul de investiţii noi în judeţul Dolj (alternativa 3) - valori fără TVA (mii euro)

Investi�ii\Perioada

2009

-

2013

2014

-

2016

2017

-

2038

1 Colectare deșeuri menajere si Transport 9.170 3.490 26.1102 Colectare separată si Transport 8.460 4.820 30.2003 Colectare separata deșeuri biodegradabile si Transport 540 210 1.8304 Colectare deșeuri voluminoase si Transport 790 2.3705 Colectare deșeuri periculoase (menajere) si Transport 511 50 1.2806 Punct de colectare prin aport voluntar 1.000 300 1.2007 Stații de Transfer 1.730 160 1.3308 Transferul deșeurilor municipal la depozit 1.160 3.4809 Stații de Sortare 4.890 4.930 6.890

10 Compost deșeuri biodegradabile 2.970 2.090 5.63011 Compostare individuala în zone rurale 2.850 8.55012 Instalație de Tratare Mecano Biologica 13 Depozit conform nou pentru deșeuri municipale 0 014 Închiderea depozitelor neconforme 8.110

Sub- total Sistem gestiune deşeuri municipale 42.181 16.050 88.87015 Asistenţă tehnică

Campania de informare 500




364

Proiectare tehnică, supervizare şi consultanţă 3.800 500 Sub-total Asistanţa tehnică 4.300 500

16 Diverse şi neprevăzute 3.590 710 Total Investiții în domeniul Gestiunii Deșeurilor 50.071 17.260 88.870 32,06% 11,05% 56.89% TOTAL NECESAR DE INVESTIŢII 156.201

Necesarul de investiţii şi eşalonarea acestora în perioada 2009 – 2013 sunt prezentate în Tabelul 8.3-2.Toate sumele sunt în mii euro şi fără TVA.

Tabel 8.3-2 Eşalonarea investiţiei iniţiale (2009 – 2013)

Structura investitiei initiale

TOTAL,din

care: mii euro %

2009 mii

euro

2010 mii

euro

2011 mii euro

2012mii

euro

2013mii

euro

Deşeuri menajere în amestec - Colectare şi transport

9.170 9.170 18,31% 9.170

Deşeuri menajere colectate separat - Colectare şi transport

8.460 8.460 16,90% 8.460

Deşeuri bio - Colectare şi transport 540 540 1,08% 540

Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport

790 790 1,58% 790

Colectare deşeuri periculoase din gospodării

511 511 1,02% 511

Subtotal colectare si transport 19.471 19.471 38,89% 19.47

1

Centre de reciclare 1.000 1.000 2,00% 1.000

Staţii de transfer 1.730 1.730 3,46% 1.730

Tranferul deşeurilor tratate la depozit

1.160 1.160 2,32% 1.160

Staţii de sortare 4.890 4.890 9,77% 4.890

Staţii de compostare deşeuri bio 2.970 2.970 5,93% 2.970




365

Unităţi de compostare în zone rurale 2.850 2.850 5,69% 2.850

Statii de tratare mecano-biologica (MBT)

Depozit pentru deşeuri municipale tratate

Inchiderea gropilor / depozitelor ne-conforme existente

8.110 8.110 16,20% 8.110

Asistenta tehnica - campania de promovare, proiectare si supervizare

500 500 1,00% 300 200

Asistenta tehnica si supraveghere de santier

3.800 3.800 7,59% 3.800

Diverse si neprevazute 2.820 3.590 7,17% 3.590

Total 49.301 50.071 100,00

% 10.960 38.911 200

Esalonare pe ani 100,00% 100,00% 100,00

% 21,89% 77,71% 0,40%

Astfel investitia totala necesara a se aloca pentru perioda 2009-2013 este de 50.071 milioane euro din care 35,272 miloane euro investitii propuse pentru finantare in cadrul POS Mediu si 14,799 milioane euro investitii care vor fi finantate de catre agentii de salubrizare sau de catre autoritatile administratiei publice locale considerate neeligibile a fi finantate prin POS Mediu.

Total Investitie (euro) pentru perioada 2009-2013, din care:

50.071.000

• Prin programul POS Mediu (euro) 35.272.000 • Din surse proprii sau alte surse de finantare (euro) 14.799.000

Tabel 8.3-3 Structura detaliata a costurilor de investitie propuse pentru finantare din POS Mediu

Structura investitiei initiale Total

mii euro neeligibile Cofinantatedin FEDR

Deşeuri menajere în amestec - Colectare şi transport 9.170 5.110 4.060Deşeuri menajere colectate separat - Colectare şi transport 8.460 6.276 2.184




366

Deşeuri bio - Colectare şi transport 540 342 198Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 790 790 Colectare deşeuri periculoase din gospodării 511 511 Subtotal colectare si transport 19.471 13.029 6.442Public Amenity centres 1.000 1.000 Staţii de transfer 1.730 - 1.730Tranferul deşeurilor tratate la depozit 1.160 - 1.160Staţii de sortare 4.890 - 4.890Staţii de compostare deşeuri bio 2.970 - 2.970Unităţi de compostare în zone rurale 2.850 - 2.850Statii de tratare mecano-biologica (MBT) - Depozit pentru deşeuri municipale tratate - Inchiderea gropilor / depozitelor ne-conforme existente 8.110 - 8.110Asistenta tehnica - campania de promovare 500 - 500Asistenta tehnică, consultanta si supravegherea de santier 3.800 - 3.800Diverse si neprevazute 3.590 770 2.820

Total 50.071 14.799 35.272

Totalul costurilor de investiţie până în 2013 este de 50.071 milioane euro, din care 35,272 milioane euro prin POS Mediu, ceea ce corespunde unei investiţii de 71,12 euro per capita, la o populaţie estimată de 704,08 mii locuitori. Prin adăugarea TVA, investiţia iniţială se ridică la 59,85 milioane euro.

Trebuie subliniat că ponderea cea mai mare o are sistemul de colectare şi transport – 38,47%, urmat de închiderea depozitelor neconforme – 16,83%.

Tabel 8.3-4 Structura investiţiei iniţiale (în mii euro - fără TVA)

Structura investitiei initiale mii euro %

Teren 90 0,18%

Lucrări de construcţie 4.960 9,91%

Echipament 3.510 7,01%

Platforme 1.630 3,26%

Recipiente si containere 9.010 17,99%

Vehicule specializate 11.920 23,81%

Depozitare temporara pt deseuri periculoase 101 0,20%

Platforme compostare casnice 2.850 5,69%

Lucrari de inchidere 8.110 16,20%

Sub-total 1 investitie neta 42.181 84,24%

Diverse si neprevazute 3.590 7,17%




367

Proiectare tehnică şi detalii de execuţie; asistenţă tehnică pentru supravegherea lucrărilor 3.800 7,59%

Asistenta tehnica - campania de promovare 500 1,00%

Total investitie 50.071 100,00%

Se observă că lucrările de construcţie reprezintă 9,91% din totalul investiţiei, în timp ce containerele reprezintă 17,99%, iar autovehiculele specializate – 23,81%. O pondere însemnată o au, aşa cum s-a mai arătat, lucrările de închidere a depozitelor neconforme (16,20%).

Investiţia de bază este compusă din elemente cu durate normate de viaţă diferite. Ele au fost grupate după cum urmează:

Tabel 8.3-5 Duratele medii de viaţă ale principalelor component ale investitiei Element Durată medie de viaţă25

Lucrări de construcţie 30 ani

Lucrări speciale (celulele depozitului) 5 ani

Echipamente mecano-electrice 15 ani

Vehicule specializate 8 ani

Recipienţi şi containere specializate 5 ani

Pe baza acestor durate s-au eşalonat reinvestirile necesare funcţionării sistemului.

8.4 Costuri de Operare si Întreţinere (O&I) 8.4.1 Costuri unitare Structura costurilor de operare şi întreţinere are la bază următoarele date şi informaţii din Master Plan:

- estimările financiare ale operatorilor;

- proiecţiile de venituri din Capitolul 3;

- valorile definite in Capitolul 7.7

- valorile sunt exprimate în preţuri curente având drept an de bază anul 2008.

Pentru determinarea costurilor de operare s-au folosit următoarele ipoteze de lucru:

Costurile anuale de întreţinere şi reparaţii sunt estimate ca procent din valoarea de investiţie, după cum urmează:

Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii Valori % din investitie Lucrări de construcţii 1 % Echipamente mecanice (încărcare normală) 3 %

25 În conformitate cu reglementările contabile privind amortizarea imobilizărilor corporale




368

Echipamente mecanice 5 % Vehicule specializate 10 % Containere / recipienţi 10 %

Pentru determinarea cheltuielilor cu munca vie s-a plecat de la normativul de deservire al echipamentelor, salariile medii practicate în judeţul Dolj, pe categorii de salariaţi şi încărcarea anuală a acestora.

Au fost considerate următoarele elemente pentru determinarea încărcării personalului:

Săptămâni lucrătoare pe an 48Zile lucrătoare într-o săptămână 5Ore lucrate pe zi 8Concedii de boală 5%Zile lucrătoare disponibile pe an 228Zile în care staţia operează pe săptămână 6Săptămâni în care operează staţia 52Necesar de zile lucrătoare pe an 312Factor de multiplicare pentru personal 137%

Din acest tabel rezultă că pentru o persoană conform normativului sunt necesare 1,37 persoane care să fie angajate efectiv.

Costurile cu materialele, combustibili, energie şi utilităţi s-au determinat pe baza consumurilor specifice şi a preţurilor anului 2008.

Valorile unitare utilizate utilizate în determinarea costurilor de operare şi întreţinere sunt prezentate în tabelul urmator: Tabel 8.4-1 Valori unitare folosite la calculul costurilor de O&I Costuri Unitare Valori anuale UM Valori lunare

- Întreţinere şi reparaţii Ponderi din investiție

34. Lucrări (construţii civile) 1 % 35. Echipamente mecanice (cu încărcare normală) 3 % 36. Echipamente mecanice (cu încărcare mare) 5 % 37. Vehicule specializate 10 % 38. Containere şi recipienţi 10 % - Personal Cost anual pentru companie Salariu lunar 39. Director, conducătorul unităţii 21.600 €/a 1.800 40. Director adjunct, tehnic 18.000 €/a 1.500 41. Maistru 16.800 €/a 1.400 42. Muncitor calificat 7.200 €/a 600 43. Funcţionar administrativ 9.600 €/a 800 44. Muncitor (calificare scăzută) 5.400 €/a 450 45. Şofer 6.000 €/a 500 46. Secretar 9.600 €/a 800




369

47. Muncitor necalificat 2.400 €/a 200 48. Sortatori (personal necalificat) 2.400 €/a 200 49. Săptămâni lucrătoare pe an 48 Săpt./an 50. Zile lucrătoare pe săptămână 5 Zile/săpt. 51. Regim de lucru (ore pe zi lucrătoare) 8 Ore/zi 52. Incapacitate temporară de muncă (C.M.) 5% 53. Zile lucrătoare efectiv disponibile intr-un an 228 zile/an 54. Zile de lucru (operare) ale staţiei pe săptămână 6 Zile/săpt. 55. Săptămâni de operare efectivă ale staţiei 52 Săpt./an 56. Necesar zile de lucru intr-un an 312 Zile/an 57. Factor de încărcare al personalului (necesar zile

lucrătoare / disponibil zile lucrătoare) 137%

- Consumabile

58. Electricitate 0,048 €/kWh 59. Apă 5,00 €/m³ 60. LFO 500,00 €/t 61. Diesel 1,20 €/l 62. Diferite consumabile 3,00 €/t - Costuri pentru predarea la depozit

63. Depozit conform pentru deseuri municipale 8,80 €/t Cantităţi considerate la depozit

64. Deşeuri periculoase din gospodării 1.000 €/t 65. Levigat 2,00 €/m³ 66. Apă uzată 0,20 €/m³ - Costul terenului 1,00 €/m²

8.4.2 Veniturile obţinute din materialele reciclabile Veniturile din reciclare s-au determinat pe baza cantităţilor ce urmează a fi recuperate şi vândute reciclatorilor şi pe baza preţurilor oferite în prezent în judeţul Dolj, după cum urmează:

Venituri Valori UM Hârtie 20,00 €/t Sticlă 40,00 €/t Plastic 60,00 €/t Metal 150,00 €/t Compost 15,00 €/t Reject 0,00 €/t

Acestea au fost incluse în calculul costurilor cu semn negativ.




370

8.4.3 Distanţele de transport Un element important în calculul costului transportului deşeurilor îl constituie distanţele de transport, prezentate în tabelul de mai jos:

Număr de persoane pentru un vehicul Număr de încărcători 3 Distanţe de transport Valori UM Viteza medie de transport 40,00 km/h Viteza medie de transport (în localitate) 35,00 km/h Timpul mediu până la staţie 0,30 h

8.4.4 Costurile anuale pentru O&I Pe baza costurilor unitare prezentate anterior au fost determinate costurile anuale de operare şi întreţinere, din care au fost scăzute veniturile din reciclare. Valoarea acestora este 11,538 milioane euro. Structura detaliată a acestora este prezentată în capitolele 5 şi 7. Din aceste costuri, nu toate sunt generate de populatie şi, deci, nu toate sunt suportate de populaţie. Pentru colectare şi trasport, procentul este de 100%, dar pentru celelalte facilităţi populaţia suportă doar un procent. Totalul costurilor de operare şi întreţinere ce ar trebui suportate de populaţie este de 8,792 milioane euro. Structura acestora este prezentată în tabelul urmator.

Tabel 8.4-2 Structura costurilor de operare şi întreţinere

Structura costurilor anuale de O&I minus venituri din reciclare

mii euro % Deşeuri menajere în amestec - Colectare şi transport 2.520 21,84%Deşeuri menajere colectate separat - Colectare şi transport 2.610 22,62%Deşeuri bio - Colectare şi transport 220 1,91%Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 320 2,77%Colectare deşeuri periculoase din gospodării 1.580 13,69%Subtotal colectare si transport 7.250 62,84%Public Amenity centres Staţii de transfer 283 2,45%Tranferul deşeurilor tratate la depozit 620 5,37%Staţii de sortare -925 -8,02%Staţii de compostare deşeuri bio 630 5,46%Unităţi de compostare în zone rurale Statii de tratare mecano-biologica (MBT) Depozit pentru deşeuri municipale tratate 2.230 19,33%Inchiderea gropilor / depozitelor ne-conforme existente

Alte - contract de management 1.450 12,57%

Total 11.538 100,00%




371

După cum se poate observa, ponderea cea mai mare o reprezintă activitatea de colectare şi trasport – 62,84%. Pe locurile următoare se găseşte activitatea de eliminare la deponie (19,33%). Din activitatea de reciclare se obţin venituri de aproape 8,02% din total.

8.5 Valoarea Actualizata Neta Valoarea actualizată netă (VAN) a fost determinată pentru investiţii şi pentru cheltuielile de operare şi întreţinere.

Au fost considerate următoarele ipoteze: investiţiile de înlocuire s-au calculat pe baza perioadelor din Tabelul 8.3-4, iar rata de actualizare este de 5%, analiza efectuaîndu-se pe un orizont de 30 ani.

Tabel 8.5-1 VAN, structurată pe elemente componente ale sistemului de gestiune a deşeurilor

Structura investitiei initiale - valori actualizate NPV

mii euro % Deşeuri reziduale - Colectare şi transport 7.921 18,12% Deşeuri reciclabile - Colectare şi transport 7.308 16,72% Deşeuri biodegradabile - Colectare şi transport 466 1,07% Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 682 1,56% Deseuri periculoase – Colectare si transport 441 1,01% Subtotal colectare si transport 16.820 38,47% Centre de colectare prin aport voluntar 864 1,98% Staţii de transfer 1.494 3,42% Tranferul deşeurilor la depozit 1.002 2,29% Staţii de sortare 4.224 9,66% Staţii de compostare 2.566 5,87% Unităţi de compostare în zone rurale 2.585 5,91% Statie de tratare mecano-biologica (MBT) Depozit pentru deşeuri municipale tratate Inchiderea depozitelor neconforme existente 7.356 16,83% Asistenta tehnica - campania de promovare 424 0,97% Asistenta tehnica si supraveghere de santier 3.283 7,51%


Sursa: calculat pe baza tabelului 8.3-2 Tabel 8.5-2 VAN, structurată pe elemente componente ale sistemului de gestiune a deşeurilor – investiţia totală (2009-2038)

Structura investitiei totale (investitia initiala + reinvestiri) - actualizat

NPV mii euro %

Deşeuri reziduale - Colectare şi transport 21.304 22,77%




372

Deşeuri reciclabile - Colectare şi transport 23.230 24,83% Deşeuri biodegradabile - Colectare şi transport 1.385 1,48% Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 1.718 1,84% Deseuri periculoase – Colectare si transport 1.029 1,10% Subtotal colectare si transport 48.665 52,02% Puncte de colectare prin aport voluntar 1.558 1,67% Staţii de transfer 2.178 2,33% Tranferul deşeurilor la depozit 2.450 2,62% Staţii de sortare 10.784 11,53% Staţii de compostare 6.474 6,92% Unităţi de compostare în zone rurale 6.320 6,76% Statie de tratare mecano-biologica (MBT) Depozit pentru deşeuri municipale Inchiderea depozitelor neconforme existente 7.356 7,86% Asistenta tehnica - campania de promovare 424 0,45% Asistenta tehnica si supraveghere de santier 3.715 3,97%


Sursa: Calculat pe baza tabelelor din Anexa 8.3-1 Tabel 8.5-3 VAN, structurată pe elemente componente ale sistemului de gestiune a deşeurilor – costuri de operare şi întreţinere

Structura costurilor totale de O&I minus venituri din reciclare - actualizat

NPV mii euro %

Deşeuri reziduale - Colectare şi transport 35.143 25,59%Deşeuri reciclabile - Colectare şi transport 36.398 26,50%Deşeuri biodegradabile - Colectare şi transport 3.068 2,23%Deşeuri voluminoase - Colectare şi transport 4.463 3,25% Deseuri periculoase – Colectare si transport 22.034 Subtotal colectare si transport 101.107 73,62%Puncte de colectare prin aport voluntar Staţii de transfer 3.947 2,87%Tranferul deşeurilor la depozit 8.646 6,30%Staţii de sortare -12.900 -9,39%Staţii de compostare 8.786 6,40%Unităţi de compostare în zone rurale Statie de tratare mecano-biologica (MBT) - din 2016 Depozit pentru deşeuri municipale tratate 7.531 5,48%Inchiderea depozitelor neconforme existente

Alte – campanie de constientizare si contract de management 20.221 14,72%Total 137.338 100,00%




373

După efectuarea calculelor rezultă valorile prezentate în tabelul 8.5-4 Tabel 8.5-4 Total valori actualizate

Total valori actualizate mii euro %

Total VAN investitie (mii euro) 96.428 41,25%

VAN O&I (mii euro) 137.338 58,75%

Total VAN Investitie + O&I (mii euro) 233.766 100,00%

Valoarea actualizată netă a investiţiei este de 91,371 mil euro, ceea ce reprezintă 39,95% din total, ceea ce arată ponderea mare a costurilor de operare şi întreţinere (60,05%).

Dintre investiţii ponderea cea mai mare o are colectarea deşeurilor reziduale (18,12%) urmat de inchiderea depozitelor neconforme (16,83%), si colectarea separata (16,72%).

8.6 Concluzii Analizând ponderea investiţiei iniţiale, este interesant de observat că aceasta reprezintă numai 29,43% din valoarea actualizată netă a investiţiei şi reinvestirilor. Din aceasta, costul eligibil care intra in finantarea prin POS mediu este de 35.272 mii euro, adică 70,44% din investitia initială. Deoarece în analiză a fost considerată obţinerea unei finanţări nerambursabile numai pentru partea eligibilă din investiţia iniţială si s-a considerat că diferenta de 14.799 mii euro va fi finantată de către operatorii de salubritate, trebuie găsită o soluţie de finanţare şi pentru reinvestiri, a căror pondere în totalul investitiei pe orizontul de analiză este mare (11,05% pentru perioada 2014 - 2016 si 56,89% pentru perioada 2017 - 2038) pentru a asigura durabilitatea sistemului.

Costurile de operare si întretinere detin o pondere importantă în costurile totale ale sistemului (60,05%), cea ce face ca politica de tarife să devină un element important în asigurarea durabilitătii investitiei.

CAPITOLUL 9 Analiza suportabilitatii



374

9. ANALIZA SUPORTABILITATII 9.1 Rezumat În conformitate cu Ghidul pentru pregătirea Master Planului, în determinarea suportabilităţii investiţiilor propuse pentru grupurile ţintă s-a considerat că un procent de 1,5% din venitul mediu al familiilor cele mai sărace (decila 1 de venit) poate fi utilizat ca limită de suportabilitate pentru cheltuielile cu serviciile de salubritate.

Trebuie precizat că factura de salubritate include taxa pe valoarea adăugată (TVA 19%).

În determinările cuprinse în capitolul 8 toate valorile erau nete, fără TVA. În determinarea suportabilităţii investiţiei se va include şi TVA.

Acest capitol îşi propune să determine volumul investiţiilor în serviciile de gestionare a deşeurilor municipale care poate fi suportat de către populaţia judeţului Dolj. Pentru a ilustra abilitatea diferitelor categorii ale populaţiei de a plătii pentru serviciul de salubritate, analiza a fost dezvoltată atât pentru o familie cu venituri medii (1% din venit), cât şi pentru familiile cele mai sărace (1.5% din prima decila de venituri). Calculul ia in considerare posibilităţile de finanţare rezultate prin aplicarea metodei de calcul Diferenta de finantare (Funding Gap).

Ipotezele și valorile unitare au fost calculate în Capitolele anterioare ale MP (Cap. 3, Cap. 7 și Cap. 8).

9.2 Metodologie si abordare În UE şi mai ales în ţările acoperite de Obiectivul de Convergenţă, printre care se numără şi Romania, se pune problema de a realiza sisteme de gestionare a deşeurilor care să ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodăriile cu venituri mici. De aceea este important ca analizele privind costurile investiţiilor să fie corelate cu capacitatea de plată a gospodăriilor ce vor trebui să utilizeze aceea infrastructură.

Scopul analizei capacităţii (disponibilităţii) de plată în judeţul Dolj este acela de a determina nivelul sumelor ce pot fi suportate de populaţie pentru plata serviciilor de gestiune a deşeurilor prin taxe sau tarife.

Analiza capacităţii de plată, sau analiza suportabilităţii tarifului, se referă la posibilitatea ca beneficiarii serviciilor de gestionare al deşeurilor să plătească aceste servicii fără a-şi pune în pericol resursele necesare pentru a-şi satisface nevoile personale/individuale esenţiale (hrană, locuire, sănătate, încălzire). În acest sens este important să se identifice capacitatea de plată a beneficiarilor din judeţul Dolj pentru acoperirea tarifelor serviciilor de gestionare a deşeurilor. În această analiză se vor folosi doi indicatori pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creşterea tarifelor pentru serviciile privind gestiunea deşeurilor, fără a prejudicia în mod serios bugetul familiilor şi anume: valoarea facturii medii ce poate fi suportată de o gopodărie




375

(prin aplicarea ratei de suportabilitate la venitul mediu al unei gospodării) şi valoarea facturii ce asigură recuperarea costurilor de investiţie şi de operare şi întreţinere. Valorile celor doi indicatori se compară între ele. În mod uzual, o gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii.

Capacitatea de plată a populaţiei (sau Rata de suportabilitate26) este acea parte din venitul mediu lunar al familiei (gospodăriei) care poate fi cheltuit pe o categorie de servicii comunitare de utilităţi publice. Această rată se calculează ca raport între nivelul facturii medii lunare şi venitul mediu lunar al gospodăriei exprimat în procente.

Metodologia de calcul a facturii medii pe gospodărie are următorii paşi:

1. Pasul I: identificarea datelor necesare calcului:

cantitatea totală facturată pentru consumatorii casnici pentru fiecare categorie de serviciu: [TQ(i)] (pe perioada considerată);

numărul total de consumatori casnici (numărul populaţiei): [TC(i)];

numărul mediu al persoanelor pe gospodărie: (n);

tariful mediu pe fiecare categorie de servicii, inclusiv TVA: [TF(i)] (pe perioada considerată);

numărul de luni luate în considerare (perioada considerată) pentru calcularea datelor medii: (m) (valoarea recomandată este de cel puţin 12 luni).

2. Pasul II: calculul facturii lunare prin aplicarea formulei următoare:

Total factură pe lună = {SUMĂ [(TQ(i)/TC(i)) x Tf(i)]/m} x n

3. Pasul 3. rata de suportabilitate va fi calculată luând în considerare următoarea formulă:

Rata de suportabilitate (%) = [Total factură pe lună/Venitul mediu] x 100

Nivelurile generale recomandate de HG 246/2006 pentru ratele de suportabilitate, calculate pe baza formulei anterioare, sunt:

a. alimentare cu apă - canalizare ape uzate: rata de suportabilitate = 3,5%

b. managementul deşeurilor solide (colectarea, transportul şi depozitarea): rata de suportabilitate = 1%

c. transportul public local: rata de suportabilitate = 3%

26 Potrivit HG nr. 246/2006, rata de suportabilitate trebuie să fie calculată pentru fiecare judeţ, iar în interiorul judeţului separat pentru zonele urbane şi rurale. Suportabilitatea va fi calculată lunar (factura medie lunară împărţită la veniturile lunare medii ale gospodăriei) dar considerând datele medii pentru o perioadă de cel puţin un an. Consiliile locale, consiliile judeţene sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, pot stabili, în situaţii justificate, un nivel al ratei de suportabilitate diferit de cel judeţean. Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice vor calcula factura medie pe gospodărie (apartament) pentru fiecare tip de serviciu.




376

d. alimentarea cu energie termică în sistem centralizat: rata de suportabilitate = 10% (valoare medie dacă factura anuală este împărţită pe luni) sau 20% (dacă rata de suportabilitate ia în considerare doar lunile din sezonul rece).

Suportabilitatea costurilor de către populație depinde atât de costurile serviciilor de salubrizare, cat și de capacitatea gospodăriilor de a plăti. Serviciile tind sa devină mai accesibile în condițiile în care fie costurile asociate lor descresc, fie condițiile economice se îmbunătăţesc ducând la creșterea veniturilor, fie amândouă cazurile. Pe de alta parte, un declin puternic al populației poate duce la o creştere a costurilor medii ca urmare a faptului ca o populaţie mai redusă va trebui să acopere costuri fixe mai mari.

Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil de plată pentru serviciile de gestionarea deşeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească27 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde costurile ar trebui să acopere întregul ciclu al serviciilor de gestiune a deşeurilor – colectare, transport, sortare, tratare şi eliminare).

În această lucrare se vor utiliza atât valoarea cerută de HG nr. 246/20 de 1% din venitul mediu al gospodăriilor dar şi valoarea recomandată de Ghidul pentru întocmirea MP de 1,5% din cea mai mică decilă.

Valorile veniturilor sunt cele estimate în Capitolul 3 al Master Planului; în calcule s-au folosit valorile din Varianta Medie (Anexa 3.3.7).

Strategia naţională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice prevede ca serviciile comunitare de utilităţi publice să atingă conformitatea cu toate angajamentele României incluse în planurile de implementare a directivelor U.E. Pentru aceasta se recomandă ca metodologia de tarifare să fie schimbată pentru a lua în considerare următoarea abordare:

a) tarifele pot fi mărite pentru fiecare categorie de servicii comunitare de utilităţi publice până când nivelul mediu al facturii va atinge nivelele acceptate ale ratei suportabilităţii pentru consumatorii casnici; aceste nivele sunt recomandate pe plan naţional;

b) pentru realizarea unor proiecte de interes major pentru comunitate şi pe perioade determinate - pe baza strategiilor pregătite la nivel local, cu consultarea prealabilă a comunităţilor locale beneficiare ale serviciilor şi după adoptarea unor măsuri de protecţie socială a categoriilor defavorizate28 - autorităţile administraţiei publice locale pot adopta tarife pentru serviciile comunitare de utilităţi publice

27 Valoarea menţionată nu are la bază un suport ştiinţific ci este mai degrabă o regulă generală, care poate diferi de la ţară la ţară. 28 Politicile de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării este sub medie. Pentru a diminua dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării cu venituri sub medie de a suporta aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune introducerea unor măsuri de protecţie similare cu cele care există în domeniul încălzirii centralizate.




377

peste nivelul recomandat pentru gradul de suportabilitate; ANRSC va aviza noile tarife din punct de vedere metodologic pe baza raportului de analiză privind necesitatea creşterii tarifelor, prezentat de autorităţile administraţiei publice locale.

9.3 Ipoteze Aşa după cum s-a menţionat anterior în Capitolul 3, nu există date statistice oficiale privind nivelul veniturilor şi structura consumului la nivel de judeţ. În Capitolul 3 au fost estimate valorile necesare privind veniturile pe baza datelor la nivel naţional, regional, judeţean etc.

Cu privire la mărimea gospodăriilor este important de menţionat următoarele:

• în România este de aşteptat o scădere a gospodăriei medii de la 2,8-2,9 persoane în anul 2008 la 2,45 persoane în anul 2038;

• judeţul Dolj urmează îndeaproape tendinţa naţională, numărul de persoane în gopodăria medie urmând să scadă de la 2,984 în 2008 la 2,568 în 2038;

Evoluţia populaţiei a fost descrisă pe larg în Capitolul 3. Potrivit estimărilor, raportul urban-rural se va modifica în favoarea mediului rural (vezi tabelul următor). Această tendinţă poate fi foarte uşor modificată prin înfiinţarea de oraşe şi municipii noi, pe măsura îmbunătăţirii infrastructurii din mediul rural, crearea de zone metropolitane etc.

Tabel 9.3-1 Estimări ale evoluţiei raportului urban/rural în judeţul Dolj

Jud. DOLJ 2009 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2038 Urban 54,34% 54,58% 55,66% 56,50% 57,09% 58,15% 59,03% 59,56% Rural 45,66% 45,42% 44,34% 43,50% 42,91% 41,85% 40,97% 40,44%

Sursa: Prelucrări date din Anexa 3.3.2 Figura 9.3-1 Evoluţia numărului de persoane pe gospodărie Sursa: Prelucrări date din Tabelul 3.3.10




378

După cum se poate observa, deşi rămîne mai mare decât media pe ţară, numărul de persoane pe o gospodărie este în tendinţă descrescătoare şi în judeţul Dolj.

Tarifele existente în anul 2008

În capitolul 2.9 au fost prezentate tarifele practicate în judeţul Dolj. Tarifele variază foarte mult între rural şi urban.

În mediul rural nu există operatori de salubrizare. Excepţie o constituie comuna Simnicu de Sus, unde există un contract pentru transportul deşeurilor, pentru acest serviciu se încasează o taxă locală de 3 RON/lună pentru fiecare persoană fizică şi 5 RON/lună pentru fiecare persoană juridică. Gradul de încasare a facturilor este de 100%.

În mediul urban tarifele sunt, însă, foarte diferite, astfel: tarifele pentru persoane fizice variază de la 1,225 lei/pers/lună în oraşul Segarcea la 2,64 lei/pers/lună în municipiul Craiova (la un curs de schimb de 3,7 lei/€ aceasta înseamnă 0,33 - 0,71 €/pers/lună, adică sub 1 €/pers/lună). În Craiova, tarifele pentru salubritate sunt de aprox. 2 ori mai mari decât în Segarcea.


Datorită modurilor de taxare şi încasare pentru populaţie foarte diferite existente în judeţul Dolj, începând cu serviciul gratuit şi până la tariful pe tonă, nu se poate determina un tarif mediu ca medie ponderată a tarifelor existente. Pentru uşurinţa analizei s-a luat în consideraţie un tarif mediu determinat medie ponderată a tarifelor existente în mediul urban. Acesta este de 2,64 lei/pers./lună.

9.4 Determinarea necesarului de finantare (Funding Gap) Necesarul de finantare s-a calculat potrivit metodologiei recomandate de Documentul de Lucru nr. 4 al Comisiei Europene29 DG Regio.

8 Calculul rata de co-finanţare (R)

R = EE/DIC, in care

1. EE – cheltuiala eligibilă maximă calculata ca diferenta intre investitia actualizata si veniturile actualizate

EE = DIC - DNR

DIC – Valoarea actualizată a investiţiei

DNR – Valoarea actualizata a veniturilor nete

Calculul diferenta de finantat (decision amount) DA, in care

DA = EC*R

EC – costuri eligibile 29 The New Programming Period 2007-2013; GUIDANCE ON THE METHODOLOGY FOR CARRYING AUT COST-BENEFIT ANALYSIS; Working Document No. 4




379

Calculul Grantului UE

EU grant = DA*CRpa

CRpa – rata maximă de cofinanţare potrivit reglementărilor nationale (in cadrul Axei 2 a POS Mediu aceasta valoare este de 80%).

Pe baza acestei metodologii si a datelor privind investitia din judetul Dolj, a fost calculata urmatoarea structura de finantare a proiectului, prezentata in tabelul de mai jos):

Nr. Crt. Mii euro %

1. Total Investitie , din care 50.071,00 €

2. Valoare investitie finantată de operatori 14.799,00 €

3. Total valoare proiect pentru POS Mediu 35.272,00 €

100%

4. Contributie din venituri la total investitie 1.480,05 €

5. Contributie din venituri la valoare eligibilă (amendată cu pro-rata)

1.195,72 €

3,39%

6. Valoare eligibila proiect 34.076,28 €

7. EU Grant30 (80% din valoare eligibila) 27.261,02 € 77,29%

8. Contributia nationala ( 18% din valoare eligibila) 6.133,73 € 17,39%

9. Contributia locală (2% din valoarea eligibilă) 681,53 € 1,93%

10. Total contributie locală (eligibile si altele decât eligibile, 10=5+9)

1.875,64 € 5,25%

Tabel 9.4-1 Estimarea contributiei POS Mediu la finantarea investitiei din judetul Dolj

Mod de calcul Elemente de calcul Valori EC Costuri Eligibile actualizate 30.934,44 €

DIC Investitia actualizata 43.718,37 €

DNR Venituri Nete Actualizate 1.480,05 € EE=DIC-DNR Cheltuieli eligibile 42.238,32 €

R=EE/DIC Rata de co-finantare 96,61% DA=EC*R Diferenta de finantat 34.076,28 € CRpa Rata maxima de cofinantare

0,8 CV Contributie din venituri 1.480,05 €





380

Contributia din venituri aferenta costuri eligibile (CV *pro-rata) 1.195,72 €

EU grant EU Grant = DA*Crpa 27.247,56 € Contributia nationala

6.130,70€

Contributie publică POS

33.378,25 €

Contrib. Locala 1.893,73 € Total valoare proiect 35.272,00 € Investiții ale operatorilor

14.799,00 €

Total investiție 50,071,00 €

9.5 Capacitatea de plată a populaţiei în judeţul Dolj Evaluarea capacităţii globale de plată este realizată în funcţie de venitul mediu pe gospodărie din cadrul judeţului Dolj în două variante de calcul: 1% din venitul mediu/gospodărie şi 1,5% din veniturile primei decile (gospodariile cele mai sarace)

Obiectivul specific al acestei secţiuni a MP este de a verifica dacă o gospodărie din judeţul Dolj are capacitatea de a acopri cel puţin costurile de operare şi întreţinere (O&I) ale sistemului (din care s-au scăzut veniturile din reciclări). Dacă o gopodărie nu îşi poate permite să plătească un tarif care să acopere cel puţin aceste costuri, atunci proiectul nu este durabil fără intervenţia autorităţii administraţiei publice locale, sub forma unor subvenţii de la bugetele local.

Principalele etape în compararea capacităţii de plată a unei familii din judeţul Dolj cu factura necesară să acopere cheltuielile necesitate de operarea sistemului de gestiune a deseurilor din judetul Dolj:

1. S-a construit fluxul de costuri pe perioada 2011-2038; pentru costurile de O&I s-a eliminat ponderea aferenta cantităţilor de deşeuri generate de industrie (vezi capitolul 8, tabelul din Anexa 8.1);

2. S-a considerat o rată de cofinanţare de 66,69% din partea POS Mediu (grantul UE + contributia nationala);

3. S-a considerat ca 29,66% din investitie va fi asigurata de catre operatori (14,799 mil. Euro)

4. Valorile astfel calculate au fost indexate cu inflaţia din zona euro pe termem lung (2,5%);

5. La aceste valori se adaugă TVA de 19%;

6. Se împart valorile obţinute la populaţie, an de an; rezultă tariful/pers (în Euro);

7. Se calculează factura pe gospodărie prin înmulţirea tarifului/pers. cu nr. mediu de persoane/gospodărie;




381

8. Se determină capacitatea de plată pe gospodărie, în euro, prin împărţirea venitului la cursul euro, an de an şi aplicarea procentelor corespunzătoare (1% la venitul mediu şi 1,5% la venitul pentru prima decilă);

9. Se trasează graficul capacitatii de plată/familie (calculat cu 1% din valoarea medie şi 1,5% din prima decilă de venituri)

10. Se traseaza factura pe familie calculată anterior si diferenta fata de factura curenta (indexata cu inflatia).

În acest fel a fost trasată Figura 9.2 în care se poate observa urmatoarele:

• In cazul limitei de 1% din venitul mediu al gospodariei medii, nu este depăşită capacitatea de plată a familiilor din judeţul Dolj, pe durata 2010-2038, deci prin prisma acestui indicator investiţia propusă este suportabilă pentru populaţia judeţului Dolj, Factura lunară minimă pe gospodărie, necesară pentru a asigura durabilitatea sistemului, va fi în 2011 (primul an în care sistemul va incepe sa functioneze) de 6,01 euro/familie/luna, cu o creştere de aprox. 2,74% în fiecare an, ajungând în ultimul an de analiza, la 12,32 euro/familie/luna.

• In cazul limitei de 1.5% din prima decila de venituri se constata o perioada tranzitorie (2009-2014) in care limita este depasita. Aceasta se explică prin nivelul foarte redus de venituri al familiilor din mediu rural, unde în prezent nici nu există serviciu de salubritate. Dacă analizăm mai profund, pentru mediul urban, chiar pentru populatia cea mai săracă (decila 1 de venit), tariful determinat nu duce la depăsirea limitei de suportabilitate, problema este la populatia din mediul rural, unde tariful va deveni suportabil abia in anul 2014. De aceea, pentru a preveni incapacitatea acestor familii de a plăti pentru serviciul de salubritate, autorităţile administraţiei publice locale vor trebui să gândească un sistem de subvenţii sau de asistenţă socială pentru familiile cele mai sărace (decila 1 de venituri din mediul rural). Trebuie ţinut seama şi de faptul că familiile cu venituri reduse produc şi mai puţine deşeuri şi, în contextul trecerii la un sistem de tarifare bazat pe greutatea/volumul deşeurilor generate, şi aceste familii vor putea plăti noua factură pentru gestiunea deşeurilor.

• Factura noua va creste fata de cea platita anterior, in medie, cu 3,52€/familie/luna, in anul 2011 si cu 8,20 €/familie/luna in anul 2038.

• Tinand seama de aceste considerente se poate trage concluzia ca investitia propusa poate fi suportata de populatie, in conditiile in care beneficiarul (Consiliul Judetean) va lua masuri pentru asigurarea unui sistem de protectie sociala pentru acoperirea diferentelor de tarif pentru familiile cele mai sarace din mediul rural, pe perioada 2009 – 2014.

9.6 Analiza de senzitivitate

In cadrul analizei de senzitivitate se realizeaza urmatorii pasi:




382

1. Identificarea variabilelor critice: Au fost identificate urmatoarele variabile critice pentru Sistemul de management al deseurilor in judetul Dolj: - valoarea investitei - valoare reinvestirilor - costurile de O&I - tariful pentru populatie. Aceste elemente conditioneaza gradul de co-finantare al investitiei, element determinant in sustenabilitatea financiara a sistemului.

2. Calculul valorilor de comutare a variabilelor critice: Analiza de senzitivitate a fost făcută având în vedere urmatoarele variabile independente si efectul lor asupra facturii plătite de o familie din judetul Dolj.

a) gradul de cofinantare din parea UE �i efectul asupra cresterii valorii medii a facturii plătită de o familie; rezultă un coeficient de influentă de 4% (modificarea gradului de cofinantare cu +/-10% va influenta facturile medii cu +/- 4

Scăderea la 50% a gradului de cofinantare nu este o solutie acceptabilă.

Grad cofinantare (%) Cresterea medie a facturii (%) Acceptabil

98 62 Da

80 69 Da

70 73 Da

60 77 Da

50 81 Nu

b) cresterea cheltuielilor de O&I influentează cresterea medie a facturii. Cresterea cu peste 20% a cheltuielilor de operare fac ca solutia să nu mai fie acceptabilă

Cresterea ch. de O&I (%) Cresterea medie a facturii (%) Acceptabil

10 82 Da

20 101 Nu

30 120 Nu

40 154 NU




383

1,00

10,00

100,00eu

ro/fa

mili

e/lu

naFactura/familie/luna pentru noulsistem (euro)

1% din venitul mediu/familie/judet(euro)

1,5% din primadecila/familie/judet (euro)

Evolutie facturamedie/familie/judet* (sistemexistent 2008) (euro)

Factura/familie/luna pentru noul sistem (euro) 5,85 6,01 6,16 6,33 6,50 6,69 6,87 7,07 7,27 7,46 7,67 7,90 8,14 8,38 8,61 8,92 9,16 9,42 9,68 9,93 10,21 10,49 10,78 11,09 11,36 11,68 12,00 12,32

1% din venitul mediu/familie/judet (euro) 7,09 7,78 8,53 9,49 10,32 11,15 11,98 12,81 13,63 14,46 15,53 16,60 17,66 18,73 20,86 23,17 25,01 26,86 28,70 30,09 32,75 35,41 38,07 40,73 43,40 46,95 50,51 54,06

1,5% din prima decila/familie/judet (euro) 4,65 5,05 5,66 6,25 6,75 7,25 7,76 8,26 8,76 9,26 10,02 10,77 11,52 12,28 13,03 14,09 15,15 16,21 17,27 18,33 19,82 21,31 22,80 24,29 25,78 27,73 29,68 31,64

Evolutie factura medie/familie/judet* (sistem existent 2008) (euro) 2,33 2,40 2,48 2,57 2,63 2,68 2,73 2,79 2,85 2,90 2,95 3,01 3,08 3,14 3,19 3,26 3,33 3,39 3,46 3,53 3,60 3,67 3,75 3,82 3,89 3,97 4,05 4,13

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Figura 9.6-1 Evolutia capacitatii de plata, factura pentru noul sistem si cresterea facturii (axa secundara)




384

9.7 Concluzii Considerând o investitie initială de 50.071 mii euro, din care proiectul propus spre finantare prin POS Mediu va avea o valoare estimată de 35.272 mii euro, prin aplicarea metodei necesarului de finantare s-a obtinut următoarea structură de finantare care poate fi considerată suportabilă atât pentru beneficiar cât si pentru populatie: 1 Total valoare proiect pentru POS Mediu 35.272,00 € 100%

2 Contributie din venituri la total investitie 1.480,05 €

3 Contributie din venituri la valoare eligibilă (amendată cu pro-rata)

1.195,72 €

3,39%

4 Valoare eligibila proiect 34.076,28 €

5 EU Grant31 (80% din valoare eligibila) 27.261,02 € 77,29%

6 Contributia nationala ( 18% din valoare eligibila) 6.133,73 € 17,39%

7 Contributia locală (2% din valoarea eligibilă) 681,53 € 1,93%

8 Total contributie locală (eligibile si altele decât eligibile – 8=7+3)

1.875,64 € 5,25%

Tariful determinat asigură durabilitatea financiară a investitiei, fiind totodată suportabil pentru populatie, dacă se consideră pragul de suportabilitate ca fiind 1% din veniturile unei familii cu venituri medii. Factura noua va creste fata de cea platita anterior, in medie, cu 3,52€/familie/luna, in anul 2011 si cu 8,20 €/familie/luna in anul 2038.

În cazul considerării pragului de suportabilitate considerat ca 1,5% din venitul unei familii sărace (decila 1 de venit), tariful este suportabil pentru mediul urban, dar el devine suportabil pentru mediul rural abia din 2014. Trebuie tinut cont că, în prezent, în judetul Dolj nu există serviciu de salubritate în mediul rural. De aceea, pentru a preveni incapacitatea famiilor cele mai sărace din mediu rural de a plăti pentru serviciul de salubritate, autorităţile administraţiei publice locale vor trebui să gândească un sistem de subvenţii sau de asistenţă socială pentru acestea. Trebuie ţinut seama şi de faptul că familiile cu venituri reduse produc şi mai puţine deşeuri, în contextul trecerii la un sistem de tarifare bazat pe greutatea/volumul deşeurilor generate, şi aceste familii vor putea plăti noua factură pentru gestiunea deşeurilor.


CAPITOLUL 10 Programul de investire prioritara in infrastructura



385

10. PROGRAMUL DE INVESTIRE PRIORITARA IN

INFRASTRUCTURA 10.1 Rezumat Masurile necesare a se realiza pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor municipale in Judetul Dolj si etapizarea acestora pentru perioada de planificare a proiectului sunt prezentate in capitolul 7.8. Investitia a fost etapizata in trei faze: faza 1 acopera perioada 2009 -2013, faza a 2 a acopera perioada 2014-2018 si faza a 3 a acopera perioada 2019-2038.

Prioritizarea masurilor de investitie necesare a se realiza in prima faza a investitei, conform Ghidului privind elaborarea master planurilor pentru proiectarea sistemului de gestionare a deseurilor municipale, trebuie sa se realizeaze in doua etape, respectiv:

• Selectarea masurilor obligatorii a se implementa pentru a asigura conformarea cu acquis-ul comunitar si cu legislatia nationala in vigoare in sectorul gestionarii deseurilor;

• Selectarea masurilor care asigura imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor dar care nu sunt cerinte legislative obligatorii.

Intrucat toate masurile propuse in prima faza a investitiei sunt prioritare si obligatorii pentru atingerea obiectivelor si tintelor legislative privind gestionarea deseurilor si nu suporta amanare pentru urmatoarea faza a proiectului, investitiile se vor clasifica in doua categorii: investitii eligibile de a fi finantate prin POS Mediu si investitii care se pot realiza din bugetul local sau alte surse de finantare astfel incat pragul de suportabilitate al populatiei sa nu fie depasit.

10.2 Prioritizarea masurilor proiectelor 10.2.1 Criterii

Criteriile pentru prioritizarea si etapizarea investiilor necesare a se realiza in prima faza, respectiv perioada 2009-2013 sunt urmatoarele:

- Respectarea tintelor prevazute in tratatul de aderare si planurile de implementare care au termene de conformare imediate;

- Respectarea tintelor si obiectivelor prevazute in planul national/regional si judetean de gestionare a deseurilor;

- Respectarea prevederilor din Programul Operational Sectorial de Mediu;

- Proiectele existente in judet in sectorul gestionarii deseurilor;

- Suportabilitatea investitiei pentru populatie.

1. Respectarea tintelor prevazute in tratatul de aderare si planurile de implementare cu termene de conformare imediate

Pentru atingerea tintelor privind reciclarea/valorificarea deseurilor de ambalaje la termenele stabilite prin lege este prioritar ca masurile prevazute in capitolul 6 sa se implementeze in prima faza a proiectului respectiv: extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor reciclabile si realizarea statiei de sortare la Craiova pentru deseurile colectate separat (2012). Neimplementarea acestor masuri in prima faza a proiectului duce la imposibilitatea




386

atingerii tintelor legislative pentru deseurile de ambalaje care au termene imediate – 2009, 2010, 2013.

In faza a 2 a a perioadei de planificare care se va incheia in 2016 este prevazuta realizarea a patru noi statii de sortare la Bailesti, Calafat, Filiasi si Dobresti pentru deseurile colectate separat.

Pentru atingerea tintelor privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile de la depozitare stabilite pentru anii 2010 si 2013, 2016 este prioritara implementarea masurilor prevazute in capitolul 6 respectiv: introducerea compostarii individuala in mediul rural si realizarea statiei de compostare la Craiova. Neimplementarea acestor masuri in prima faza a proiectului duce la imposibilitatea atingerii tintelor legislative pentru deseurile biodegradabile.

Tinta din 2016 pentru reducerea deseurilor biodegradabile de la depozitare poate fi atinsa chiar daca investitia se realizeaza in intregime, prin constructia a inca doua statii de compostare la Bailesti si Dobresti, in faza a 2 a a perioadei de planificare.

Pentru respectarea cerintelor Tratatului de Aderare privind inchiderea depozitelor necontrolate la termenele stabilite este prioritara implementarea masurilor prevazute in capitolul 6 respectiv inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban in perioada 2009-2012, in prima faza a investitiei, vor fi inchise in cadrul proiectului toate depozitele neconforme din judet.

In paralel cu inchiderea depozitelor trebuie sa se asigure capacitati suficiente de depozitare pentru intreg judetul, la depozitul zonal conform existent la Mofleni - Craiova si construirea a patru statii de transfer la Bailesti, Calafat, Filiasi si Dobresti in vederea optimizarii transferului/ transportului deseurilor la depozit - 2012.

2. Respectarea tintelor si termenelor prevazute in planul national/ regional sau judetean

In afara masurilor mentionate la punctul anterior pentru respectarea cerintelor legislative privind gestionarea deseurilor voluminoase si a deseurilor periculoase din deseurile menajere este prioritara implementarea masurilor prevazute in capitolul 6 respectiv: implementarea sistemului de colectare separata a deseurilor voluminoase si a celor periculoase municipale. Neimplementarea acestor masuri in prima faza a proiectului duce la nerespectarea cerintelor legislative privind gestionarea deseurilor voluminoase si a celor periculoase.

3. Respectarea prevederilor din POS Mediu

In Programul Operational Sectorial de Mediu sunt trasate obiectivele pentru gestionarea deseurilor si definite categoriile de acitivati ale Axei prioritare 2, domeniul de interventie 1, eligibile a fi finantate, respectiv:

1. Achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva;

2. Constructia facilitatilor de sortare, compostare si reciclare;

3. Achizitionarea vehiculelor de transport al deseurilor;

4. Constructia statiilor de transfer si a facilitatilor de eliminare a deseurilor municipale;

5. Constructia unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase si alte tipuri specifice de deseuri;

6. Închiderea depozitelor neconforme.




387

Toate investitiile propuse a se realiza in prima faza a proiectului sunt in concordanta cu prevederile din POS Mediu, domeniu de interventie 1. 4. Proiecte existente in judet in domeniul gestionarii deseurilor

In judetul Dolj exista in curs de implementare cinci proiecte de gestionare a deseurilor finantate din fonduri Phare CES, prin care s-au realizat sau urmeaza sa se realizeze facilitati pentru gestionarea deseurilor. Asfel:

o „Dezvoltarea sistemului de colectare selectiva si amenajarea statiei de transfer in comuna Goicea” (sistemului centralizat pentru 9 comune -dotare cu recipiente de colectare si autovehicule de transport specializate, statie de transfer si sortare);

o „ECO-SISTEM Cetate – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor municipale” - comuna Cetate (dotarea cu recipienti de colectare si autovehicule de transport specializate);

o „Gestionarea deseurilor menajere, colectare, selectare, transport si inchiderea depozitelor de deseuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele; amenajarea de platforme de pre-colectare);

o „Sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere solide in comuna Urzicuta” (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele;)

o „Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare si transport deseuri la nivelul Municipiului Bailesti” (reamenajarea/amenajare platforme de pre-colectare; achizitionarea de containere, pubele; autogunoiere compactoare);

5. Suportabilitatea investitilor propuse pentru populatie

In capitolul 9 al Master Planului s-a analizat capacitatea de suportabilitate a investitiei in cazul in care o parte din masurile propuse devind neeligilibe spre a fi finantate prin POS Mediu.

In urma acestei analize au fost identificate investitiile care pot fi suportate din bugetul local sau alte surse de finantare, respectiv pentru:

- Containere si pubele necesare colectarii separata a fractiilor reciclabile, biodegradabile si reziduale;

- Vehicule de transport destinate fractiilor reciclabile, biodegradabile si reziduale din municipiul Craiova;

- Colectarea separata a deseurilor periculoase;

- Colectarea separata a deseurilor voluminoase;

- Infiintarea/amenjarea punctelor de colectare prin aport voluntar.

In cazul in care restul investiilor prioritare din faza 1 nu vor fi finantate din surse nerambursabile, valoarea totala a investitiei ce urmeaza a fi acoperita de catre operatori si se va regasi in tarifele platite de populatie devine prea mare, iar pragul de suportabilitate al populatiei majoritar rurale va fi depasit.




388

10.2.2 Rezultate

Pe baza celor prezentate anterior, tabelul urmator cuprinde rezultatele prioritizarii masurilor ce trebuie intreprinse pentru implementarea unui sistem corespunzator de gestionare a deseurilor.

Tabel 10.2-1 Prioritizarea investitiilor Crt. Investitii totale necesare a se realiza

pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor

Faza Sursa de finantare

1a Colectarea deseurilor reziduale Etapa 1 Surse proprii

1b Transportul deseurilor reziduale Etapa 1 POS Mediu*

2a Colectarea separata a deseurilor reciclabile


2b Transportul deseurilor reciclabile Etapa 1 POS Mediu*

3a Colectarea separata a deseurilor biodegradabile


3b Transportul deseurilor biodegradabile Etapa 1 POS Mediu*

4 Colectarea separata si transportul deseurilor voluminoase


5 Colectarea separata si transportul deseurilor periculoase municipale


6 Centre de colectare Etapa 1 Surse proprii

7 Statii de transfer Etapa 1 POS Mediu

8 Transferul deseurilor municipale la depozit Etapa 1 POS Mediu

9 Statie de sortare Etapa 1 POS Mediu

10 Statie de compostare Etapa 1 POS Mediu

11 Compostare individuala in mediul rural Etapa 1 POS Mediu

12 Deseuri din constructii si demolari Etapa 1 Surse proprii

13 Inchidere depozite Etapa 1 POS Mediu

*Exceptie face Municipiul Craiova care nu va fi primi in dotare autovehicule de transport 10.3 Indicatori cheie ai performantei Masurile propuse pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor asigura indeplinirea tintelor legislative, asa cum este prezentat detaliat in capitolul 5 al Master Planului.

10.4 Lista masurilor prioritare de investiţii Pe baza analizei prezentate mai sus, in urmatorul tabel sunt enumerate investitiile totale necesare a se realiza pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor in judetul Dolj. Investitiile sunt defalcate in doua categorii:

Investitii propuse a fi finantate prin POS Mediu




389

Investitii propuse a se realiaza de catre operatorii de salubrizare sau de catre autoritatile administratiei publice locale.




390

Tabel 10.4-1 Lista investitiilor prioritare

Alternativa 3 Costuri de investitie Costurile

totale ale investitiilor

in Euro


prioritare ce urmează a fi finanţate prin POS Mediu, in

euro, în perioada

2009-2013


prioritare ce urmează a fi finanţate prin POS Mediu, in

euro, în perioada 2014-

2016

Investiţii ce urmeaza a fi finanţate din alte surse, în

euro

Colectare si transport deseuri reziduale

Platforme betonate 1.630.000 1.630.000 Pubele 3.490.000 3.490.000Masini 4.050.000 2.430.000 1.620.000Subtotal 9.170.000 4.060.000 5.110.000

Colectare si transport deseuri reciclabile

Platforme betonate Pubele 4.820.000 4.820.000Masini 3.640.000 2.184.000 1.456.000Subtotal 8.460.000 2.184.000 6.276.000

Colectare si transport deseuri biodegradabile

Pubele 210.000 210.000Masini 330.000 198.000 132.000Subtotal 540.000 198.000 342.000

Colectare si transport deseuri voluminoase

Masini 790.000 790.000Subtotal 790.000 790.000

Colectare si transport deseuri periculoase

Masini 360.000 360.000Stocare temporara deseuri periculoase 101.000 101.000Containere 50.000 50.000Subtotal 511.000 511.000




391

Centre de reciclare Civil 700.000 700.000Containere 300.000 300.000Subtotal 1.000.000 1.000.000

Statii de transfer GOICEA (planificata prin alte proiecte) exists BAILESTI (nou) 420.000 420.000 CALAFAT (nou) 480.000 480.000 FILIASI (nou) 410.000 410.000 DOBRESTI (nou) 420.000 420.000 Subtotal 1.730.000 1.730.000 Transport de la ST la depozit Subtotal 1.160.000 1.160.000 Statie de sortare GOICEA (planificata prin alte proiecte) exists Statie de sortare Craoiva (nou) 4.890.000 4.890.000 Statie de sortare Bailesti (nou) 1.230.000 1.230.000 Statie de sortare Calafat (nou) 1.200.000 1.200.000 Statie de sortare Filiasi (nou) 1.170.000 1.170.000 Statie de sortare Dobresti (nou) 1.340.000 1.340.000 Subtotal statii de sortare 9.830.000 4.890.000 4.940.000 Instalatie compostare Instalatie compostare Craiova (nou) 2.970.000 2.970.000 Instalatie compostare Bailesti (nou) 1.370.000 1.370.000 Instalatie compostare Dobresti (nou) 710.000 710.000 Subtotal 5.050.000 2.970.000 2.080.000 Compostare individuala Unităţi de compostare (rata de acoperire de 100% gospodăriile din zonele rurale, cu instalatii de compostare, 80% din deşeurile biogradable; 94800 de unităţi, 40 de euro / unitate) 2.850.000 2.850.000 Subtotal compostare individuala 2.850.000 2.850.000 Depozitare




392

Depozit conform la Craiova exsista exsista exsista exsistaSubtotal depozitare exsista exsista exsista exsista Inchidere (remediere) depozite neconforme

Bailesti 1& 2 1.575.000 1.575.000

Calafat 980.000 980.000

Filiasi 245.000 245.000

Segarcea (4 locations) 1.260.000 1.260.000

Bechet 2.450.000 2.450.000 Subtotal 6.510.000 6.510.000 Inchidere spatii depozitare 1.600.000 1.600.000 TOTAL DESEURI MUNICIPALE 49.201.000 28.152.000 7.020.000 14.029.000 Constientizarea publicului 500.000 500.000 Asistenta Tehnica pentru Supervizare 4.300.000 3.800.000 500.000 Cheltuieli neprevazute 4.300.000 2.820.000 710.000 770.000TOTAL Investitii

58.301.000 35.272.000 8.230.000 14.799.000 Astfel investitia totala necesara a se aloca pentru perioda 2009-2013 este de 58,301,000 Euro din care 35,272,000 Euro investitii propuse pentru finantare din POS Mediu in perioada 2009-2013 si 8,230,000 Euro investitii propuse pentru finantare din POS Mediu in perioada 2014-2016 si 14,799,000 Euro investitii care vor fi finantate de catre agentii de salubrizare sau de catre autoritatile administratiei publice locale.

Total Investitie (Euro) pentru perioada 2009-2016, din care:

58,301,000

• Prin programul POS Mediu (Euro) 2009-2013 35,272,000 • Prin programul POS Mediu (Euro) 2014-2016 8,230,000 • Din surse propri sau alte surse de finantare (Euro) 14,799,000

CAPITOLUL 11 Plan de actiune pentru implementarea proiectului



393

11. PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI AT a pregătit o listă de verificare pentru toate cerinţele (documente sau acţiuni) care sa fie realizata până la depunerea aplicatiei si care sa includa:

termenele limită de depunere;

durata de elaborare a documentelor;

situatia curentă a documentelor disponibile;

organizaţia responsabila.

AT se va asigura că organizaţiile responsabile cunosc toate termenele limită de depunere a documentelor solicitate.

In tabelul urmator este prezentat planul de actiune pentru implementarea proiectului.

Tabel 11.1: Plan de actiune pentru implementarea proiectului

Activitatea Termen limita

Durata Situatia curenta Responsabili

Elaborare Master Plan

Mar-09 17 luni Versiunea preliminara transmisa

Elaborare: Echipa de AT Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ

Elaborare Studiu de Fezabilitate

Mai-09 2 luni Elaborarea documetului va incepe dupa aprobarea master planului


Analiza Cost Beneficiu

Mai-09 2 luni Elaborarea documentului se va demara in paralel cu studiul de fezabilitate


Raport Institutional Mai-09 2 luni Documentul este in curs de elaborare


EIM Mai-09 2 luni Procedura pentru obtinerea avizului de mediu se va demara in paralel cu studiul de fezabilitate

Elaborare: Echipa de AT Aprobare: MM, ARPM pentru Regiunea 4 SV Oltenia

Elaborarea Aplicatiei standard pentru accesare fondurilor

Mai-09 2 luni Elaborarea documentului va incepe dupa aprobarea studiului de fezabilitate


Pregatirea Documentatiei de licitatie pentru asistenta tehnica



Pregatirea Documentatiei de licitatie pentru lucrari



Pregatirea documentatiei de licitatie pentru achizitii



CAPITOLUL 11 Plan de actiune pentru implementarea proiectului



394

Aprobarea aplicatiei August-09 3 luni UE

CAPITOLUL 12 Anexe



395

12. ANEXE

CAPITOLUL 12 Anexe



12.1 Anexa 2.5.1 - Populaţia, pe sexe si medii, la 1 iulie din judeţul Dolj în perioada 2002-2006 DOLJ 2002 2003 2004 2005 2006

Total

Ambele sexe 730214 725342 720554 718874 715989

-Masculin 355833 353436 350872 349699 348069

-Feminin 374381 371906 369682 369175 367920

Urban

Ambele sexe 368398 368080 381702 383965 383752

- Masculin 178389 177978 184200 185032 184661

- Feminin 190009 190102 197502 198933 199091

Rural

Ambele sexe 361816 357262 338852 334909 332237

- Masculin 177444 175458 166672 164667 163408

- Feminin 184372 181804 172180 170242 168829

Locuitori/km2 98,5 97,8 97,2 97,0 96,6

Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/pages/j3_06PopSexMed.ro.do

CAPITOLUL 12 Anexe



12.2 Anexa 2.5.2 - Evoluţia populaţiei din mediul rural în judeţul Dolj în perioada 2000-2006

Ani

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Nr. Crt. Localităţi

UM: Număr persoane 1 AFUMATI 3032 3008 3163 3090 3118 3073 30452 ALMAJ 4010 3983 4041 3966 2108 2074 2062

3 AMARASTII DE JOS 6046 6066 5981 5914 5903 5866 5815

4 AMARASTII DE SUS 3918 3856 3767 3727 1739 1660 1604

5 APELE VII 2535 2534 2446 2414 2378 2341 23196 ARGETOAIA 4872 4901 4831 4838 4842 4805 47727 BIRCA 4578 4523 4365 4259 4216 4183 41168 BISTRET 4474 4472 4571 4484 4446 4368 4306

9 BOTOSESTI-PAIA 974 900 1013 992 1020 960 967

10 BRABOVA 1801 1757 1846 1775 1738 1691 165111 BRADESTI 4971 4968 4604 4588 4593 4582 458712 BRALOSTITA 3660 3723 3975 3965 3965 3962 3953

13 BRATOVOESTI 6054 6037 6124 6017 3471 3396 3358

14 BREASTA 3819 3858 3889 3906 3917 3931 396915 BUCOVAT 3881 3914 4001 3991 3987 3976 398216 BULZESTI 1968 1880 1819 1792 1841 1723 172217 CALARASI 6703 6692 6683 6632 6578 6516 646918 CALOPAR 3932 3941 3941 3925 3949 3887 389119 CARAULA 2520 2556 2600 2566 2574 2558 252120 CARCEA : : : : 1683 1697 170421 CARNA : : : : 1570 1547 154622 CARPEN 2904 2879 2938 2856 2841 2785 2725

23 CASTRANOVA 3435 3416 3608 3542 3572 3555 3542

24 CATANE : : : : 1989 1985 196925 CELARU 5316 5341 5284 5146 5133 5051 496026 CERAT 4025 4084 4155 4169 4194 4166 416227 CERNATESTI 2256 2227 2188 2140 2131 2090 205128 CETATE 6120 5996 5976 5921 5804 5763 572729 CIOROIASI 1941 1918 1902 1834 1852 1818 1782

30 CIUPERCENII NOI 6191 6158 6064 5998 5993 5943 5878

31 COSOVENI 4840 4809 4746 4685 3093 3127 3131

32 COTOFENII DIN DOS 2673 2617 2670 2623 2605 2553 2538

33 COTOFENII DIN FATA : : : : 1907 1912 1909

34 DANETI 6968 6923 7254 7118 7048 6962 686835 DESA 5063 5078 5065 5029 4983 4967 491836 DIOSTI 3528 3535 3440 3375 3354 3325 328737 DOBRESTI 2556 2552 2813 2798 2769 2724 271338 DOBROTESTI : : : : 1949 1949 1954

CAPITOLUL 12 Anexe



Ani


UM: Număr persoane 39 DRAGOTESTI 2434 2420 2481 2419 2412 2383 236240 DRANIC 2880 2832 3013 3025 2960 2910 289541 FARCAS 3410 3463 3479 3456 2034 1978 1965

42 GALICEA MARE 5108 5072 4918 4878 4820 4731 4657

43 GALICIUICA : : : : 1730 1701 169244 GHERCESTI 1733 1712 1730 1713 1744 1725 170145 GHIDICI : : : : 2457 2473 247146 GHINDENI : : : : 1831 1812 180747 GIGHERA 3271 3219 3580 3520 3469 3415 337048 GINGIOVA 2871 2856 2879 2817 2804 2759 271249 GIUBEGA 4064 4026 4206 4159 2403 2368 234250 GIURGITA 3235 3222 3193 3176 3141 3157 313751 GOGOSU 1003 964 1014 974 973 901 87852 GOICEA 4658 4614 4709 4596 3025 2978 293153 GOIESTI 3266 3257 3221 3169 3154 3150 309954 GRECESTI 1925 1912 1973 1939 1970 1927 189555 INTORSURA : : : : 1596 1587 156756 ISALNITA 4096 4060 3924 3881 3890 3876 388057 IZVOARE 1911 1893 2128 2080 2129 2048 199058 LEU 5804 5803 5445 5337 5368 5297 519159 LIPOVU 3324 3421 3295 3308 3288 3311 3306

60 MACESU DE JOS 1736 1734 1603 1551 1551 1521 1479

61 MACESU DE SUS 1768 1736 1680 1619 1582 1543 1511

62 MAGLAVIT 5727 5643 5780 5704 5655 5514 545063 MALU MARE 4753 4809 4796 4801 3021 3066 305964 MARSANI 5158 5121 5301 5167 5117 5050 497565 MELINESTI 4279 4309 4261 4188 4238 4180 415266 MISCHII 1787 1776 1718 1703 1778 1699 166767 MOTATEI 8352 8294 8238 8170 8059 7953 787668 MURGASI 2742 2712 2756 2729 2752 2692 265269 NEGOI 3943 4000 4357 4352 2396 2393 238270 ORODEL 3064 3032 3204 3162 3172 3098 307571 OSTROVENI 5403 5363 5807 5714 5625 5536 544172 PERISOR 1772 1756 1879 1836 1885 1841 181673 PIELESTI 3443 3387 3564 3509 3532 3534 355474 PISCU VECHI 5494 5453 5428 5399 2947 2914 289875 PLENITA 5431 5461 5366 5293 5276 5236 519876 PLESOI : : : : 1485 1463 143977 PODARI 6210 6226 6415 6494 6557 6572 6592

78 POIANA MARE 12230 12201 12395 12294 12193 12080 11996

79 PREDESTI 3720 3701 3596 3542 2095 2054 204880 RADOVAN 2961 2909 2910 2888 1311 1297 129681 RAST 3741 3720 3745 3682 3658 3624 364482 ROBANESTI 2742 2716 2682 2641 2640 2572 2535

CAPITOLUL 12 Anexe



Ani


UM: Număr persoane 83 ROJISTE : : : : 2504 2533 252484 SADOVA 8123 8203 8562 8529 8525 8511 849485 SALCUTA 2534 2529 2549 2496 2459 2402 236586 SCAESTI 2299 2294 2245 2230 2248 2223 2208

87 SEACA DE CAMP 2174 2147 2225 2191 2162 2113 2092

88 SEACA DE PADURE 1390 1337 1401 1345 1337 1261 1220

89 SECU 1335 1337 1305 1299 1323 1276 1251

90 SILISTEA CRUCII 1813 1801 1907 1852 1846 1795 1798

91 SIMNICU DE SUS 4075 4080 4175 4167 4172 4161 4165

92 SOPOT 2183 2173 2007 1956 1906 1841 183093 TALPAS : : : : 1407 1461 146494 TEASC 3491 3470 3322 3280 3277 3257 324295 TERPEZITA 1931 1898 1920 1855 1854 1821 181396 TESLUI 2749 2711 2744 2696 2676 2634 261097 TUGLUI 2990 2989 2911 2871 2878 2835 282298 UNIREA 4218 4264 4167 4115 4126 4095 411599 URZICUTA 3042 3039 3027 2969 3018 2981 2949

100 VALEA STANCIULUI 6137 6107 6273 6203 6134 6059 6024

101 VARTOP 1919 1924 1767 1718 1700 1663 1656

102 VARVORU DE JOS 3046 2969 3221 3123 3096 3011 2976

103 VELA 2086 2078 2174 2125 2100 2098 2090104 VERBITA 1543 1509 1534 1517 1528 1488 1473

Sursa : Anuarul Statistic Al României, 2007

CAPITOLUL 12 Anexe



12.3 Anexa 2.5.3. - Populaţia Municipiilor Şi Oraşelor, la 1 Iulie 2006, în Judeţul Dolj

Oraşe 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Numărul locuitorilor

Total 744243 741825 730214 725342 720554 718874 715989Craiova 1) 312358 311326 300487 300843 297291 300182 300587Băileşti 1) 22086 22026 20780 20642 20491 20320 20143Calafat 1) 20857 20629 19197 18955 18732 18571 18380Bechet 3966 3973 3998Dăbuleni 13673 13510 13403Filiaşi 20374 19425 19251 19207 19142 19011Segarcea 8610 8630 8509 8389 8342 8267 8230

Notă: Municipiile subliniate sunt reşedinţă de judeţ. 1) Municipii Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2007, Capitolul Populaţie, pag.48

CAPITOLUL 12 Anexe



12.4 Anexa 2.5.4 - Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în judeţul Dolj în anul 2006

Indicator Număr

persoane Total judeţul Dolj • Plecaţi 9556

• Sosiţi 9654

• Sold 98

Urban • Plecaţi 4676

• Sosiţi 4327

• Sold -349

Rural • Plecaţi 4880

• Sosiţi 5327

• Sold 447

Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j8_migratia_interna_2006.doc?view=true

CAPITOLUL 12 Anexe



12.5 Anexa 2.5.5 - Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei judeţului Dolj , în anul 2006

Mii lei RON

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) 2006 Total 13619730 Industrie extractivă 202101 Industrie prelucrătoare 3760985 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1883464 Construcţii 794614 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

6110513

Hoteluri şi restaurante 100823 Transport şi depozitare 519977 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor1)

231047

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 16206 1) Include activitatea de cercetare. Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j37_cifra_af_2006.doc?view=true Produsul intern brut al judeţului Dolj în perioada 2001-2005

- miliarde lei preţuri curente -ROL Anii Produsul intern brut 2001 29316,6 2002 35115,8 2003 50996,4 2004 66136,0 2005 72741,0

Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/pages/j35_06PIB.ro.do

CAPITOLUL 12 Anexe



12.6 Anexa 2.5.6 - Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale, la sfârşitul anului în judeţul Dolj în perioada 2002-2006

- mii persoane -

DOLJ 2002 2003 2004 2005 2006 Total economie 276,0 270,6 263,8 266,6 268,5 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 133,7 128,8 116,7 117,5 110,8 Industrie, din care: 49,9 48,0 49,8 48,4 49,3 • Industrie extractivă 1,9 1,9 2,0 1,8 2,0 • Industrie prelucrătoare 41,3 40,9 42,7 41,4 42,2 • Energie electrică şi termică, gaze şi

apă 6,7 5,2 5,1 5,2 5,1

Construcţii 10,6 10,2 10,4 11,1 12,6 Comerţ 28,0 28,7 29,7 31,4 33,9 Hoteluri şi restaurante 2,2 2,8 3,4 3,2 3,2 Transport, depozitare şi comunicaţii 10,4 10,1 9,3 10,0 11,5 Intermedieri financiare 1,7 1,7 1,7 1,8 1,8 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 6,1 6,8 7,3 7,8 8,9 Administraţie publică şi apărare 4,3 4,3 4,7 5,2 5,5 Învăţământ 14,2 13,8 13,6 13,6 13,9 Sănătate şi asistenţă socială 11,3 11,6 12,2 11,4 12,2 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 3,6 3,8 5,0 5,2 4,9

Sursa:http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j9_pop_ocup_civ_02-06_nou.doc?view=true

CAPITOLUL 12 Anexe



12.7 Anexa 2.5.7 - Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei în judeţul Dolj în perioada 2002-2006

- număr persoane -

Judeţul/Activitatea 2002 2003 2004 2005 2006

Total economie 123546 122096 120431 119219 124565

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 4681 5553 4435 3199 3164

Pescuit şi piscicultură 134 99 75 94 55

Industrie 45970 43525 43054 41048 41654

Industrie extractivă 1723 1915 1909 1969 2139

Industrie prelucrătoare 37424 36261 36278 34023 34464

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

6823 5349 4867 5056 5051

Construcţii 7855 7663 7018 7007 7102

Comerţ 19181 19153 21052 22036 23761

Hoteluri şi restaurante 1208 1666 1118 1124 1262

Transport, depozitare şi comunicaţii 9237 9116 8061 8086 8744

Intermedieri financiare 1542 1527 1475 1625 1762

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3925 3763 3919 4695 5544

Administraţie publică şi apărare 4154 4282 4510 4889 5461

Învăţământ 13382 13180 12920 12820 13108

Sănătate şi asistenţă socială 9938 10141 9951 9723 9928

Celelalte activităţi ale economiei naţionale

2339 2428 2843 2873 3020

Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j15_nms_02-06.doc?view=true

CAPITOLUL 12 Anexe



12.8 Anexa 2.5.8 - Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi economice în judeţul Dolj în perioada 2002-2006

- Lei RON/ salariat -

Judeţul/Activitatea 2002 2003 2004 2005 2006 Medie judeţeană 379 483 597 720 855 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 254 343 418 529 581 Pescuit şi piscicultură 318 360 424 382 407 Industrie 415 538 641 792 899

• Industrie extractivă 654 747 928 1307 1714 • Industrie prelucrătoare 363 481 582 707 776 • Energie electrică şi termică, gaze şi apă 639 854 971 1162 1395

Construcţii 290 406 492 623 703 Comerţ 243 337 373 450 544 Hoteluri şi restaurante 196 249 369 378 454 Transport, depozitare şi comunicaţii 520 661 821 822 958 Intermedieri financiare 848 1057 1331 1860 1817 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 316 429 534 584 782 Administraţie publică 489 615 850 956 1428 Învăţământ 418 474 723 857 1094 Sănătate şi asistenţă socială 351 440 555 732 863 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 343 407 470 593 709

Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j20_castig_net_02-06.doc?view=true

CAPITOLUL 12 Anexe



12.9 Anexa 2.5.9 - Bugetul de venituri şi cheltuieli total gospodării, în România (2007)

- medii lunare pe o gospodărie, lei - VENITURI TRIM. I TRIM. II TRIM. III

I. VENITURI TOTALE (A+B) 1561,90 1614,07 1693,35A. Venituri băneşti (1+2+3+4+5+6+7) 1221,10 1326,53 1419,841. Salarii brute şi alte drepturi salariale 781,32 837,34 870,362. Venituri din agricultură, din care: 34,42 56,20 60,42

- venituri din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări

26,63 41,25 42,41

3. Venituri din activităţi neagricole independente 34,20 49,77 54,024. Venituri din prestaţii sociale, din care: 316,80 321,16 327,58

• pensii 251,08 251,95 264,92• prestaţii din fondul de şomaj 7,52 6,98 5,26• prestaţii familiale 22,72 24,74 23,05

5. Venituri din proprietate 2,96 2,34 4,136. Venituri din vânzarea de active din patrimonial gospodăriei 28,47 34,67 35,477. Alte venituri 22,93 25,05 67,86B. Venituri în natură (1+2) 340,80 287,54 273,511. Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale

49,83 46,95 47,14

2. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii

290,97 240,59 226,37

II. ÎMPRUMUTURI ŞI CREDITE LUATE, SUME RETRASE DE LA C.E.C., BĂNCI etc.

23,48 50,51 57,15

III. SOLD ÎN NUMERAR LA ÎNCEPUTUL PERIOADEI 183,87 212,40 238,41TOTAL GENERAL (I+II+III) 1769,25 1876,98 1988,91

CHELTUIELI TRIM. I TRIM. II TRIM. III I. CHELTUIELI TOTALE (A+B) 1423,83 1472,48 1527,85A. Cheltuieli băneşti 1) (1+2+3+4) 1132,86 1231,89 1301,481. Cheltuieli de consum (a+b+c) 856,21 903,80 964,14a) cheltuieli pentru alimente şi băuturi consumate 290,90 343,45 348,78

• - cumpărarea produsedlor alimentare 283,63 334,92 340,47• - cheltuieli în unităţi de alimentaţie publică 7,27 8,53 8,31

b) cheltuieli pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare 277,91 303,11 354,32c) cheltuieli pentru plata serviciilor 287,40 257,24 261,042. Cheltuieli pentru alimente şi băuturi neconsumate (rămase în stoc, date în prelucrare, date la animale etc.)

23,08 25,60 35,59

3. Impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe, din care: 211,58 220,80 232,22• impozite pe salarii 70,70 77,66 83,17• contribuţii de asigurări sociale 71,37 76,36 80,05• contribuţii pentru ajutorul de şomaj 7,00 7,52 7,91• contribuţii pentru asigurări de sănătate 50,25 53,93 56,38

4. Alte cheltuieli băneşti 41,99 81,69 69,53B. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, din care:

290,97 240,59 226,37

- pentru consumul uman 165,97 145,28 146,03II. ÎMPRUMUTURI ŞI CREDITE RESTITUITE, SUME DEPUSE LA C.E.C., BĂNCI etc.

64,47 72,97 79,06

III. SOLD ÎN NUMERAR LA SFÂRSITUL PERIOADEI 280,95 331,53 382,00

CAPITOLUL 12 Anexe



TOTAL GENERAL(I+II+III) 1769,25 1876,98 1988,911) Inclusiv contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale. Sursa: Veniturile şi consumul populaţiei, timestrul III/2007, INS, 2008.

CAPITOLUL 12 Anexe



408

12.10 Anexa 2.5.10 - Cheltuielile totale ale gospodăriilor, pe decile, în anul 2006, în România Decila de venit total pe o persoană 1) (lei) / Decile of total income per person 1) (lei)

Decila 1 până la Decila 2 Decila 3

Decila 4

Decila 5 Decila 6 Decila 7 Decila 8 Decila 9 Decila 10 peste

Decile 1 up to Decile 2 Decile 3

Decile 4

Decile 5 Decile 6 Decile 7 Decile 8 Decile 9 Decile 10 over

119 119 - 175 175 - 225

225 - 279

279 - 336

336 - 399

399 - 483

483 - 599

599 - 820

821

lei, lunar pe o gospodărie / lei, monthly per household

Cheltuieli totale 731,18 788,18 861,68 990,96 1070,23 1132,26 1337,43 1612,39 1831,69 2689,96

procente / percentage

Cheltuieli băneşti 52,9 61,6 68,3 73,8 79,0 82,8 86,9 90,0 92,3 95,0

din care, pentru:

• Cumpărarea de alimente şi băuturi consumate 23,4 24,6 25,0 24,6 24,6 25,1 24,1 22,2 21,5 17,0

• Cumpărarea de mărfuri nealimentare 14,4 16,9 18,4 19,6 21,4 20,6 23,8 20,4 23,8 26,7

• Plata serviciilor 9,2 11,5 14,3 16,3 18,2 20,4 20,8 19,9 21,3 20,1

• Cheltuieli pentru investiţii 1,0 0,6 0,6 1,1 0,7 1,4 1,2 8,5 2,4 2,7

• Cheltuieli de producţie 1,7 2,4 2,1 2,2 2,3 1,7 1,0 0,8 0,6 0,8

• Impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe 0,8 3,0 4,9 6,8 8,5 10,3 12,7 14,8 19,2 24,3

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii 47,1 38,4 31,7 26,2 21,0 17,2 13,1 10,0 7,7 5,0

Sursa: Anuarul Statistic al României., 2007

CAPITOLUL 12 Anexe



409

12.11 Anexa 2.9.1. Elementele de cheltuieli ce sunt incluse în calculul tarifului de gestiune a deşeurilor

a. cheltuielile pentru combustibilul utilizat se stabilesc în funcţie de tipul maşinii folosite,

de consumul de combustibil, de cantitatea de deşeuri colectată, transportată şi depozitată şi de distanţa de transport;

b. cheltuielile cu energia electrică tehnologică programată anual se stabilesc în funcţie de energia consumată de motoarele puse în funcţiune la nivelul unei zile, înmulţit cu cantitatea programată anual şi cu preţul de achiziţie al energiei electrice în vigoare;

c. cheltuielile cu amortizarea se iau în calcul, respectându-se reglementările legale în vigoare;

d. cheltuielile cu redevenţa determinate potrivit prevederilor legale;

e. cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile şi cu piesele de schimb se stabilesc în funcţie de consumurile normate şi de preţul de achiziţie al acestora;

f. cheltuielile pentru protecţia mediului se vor lua în calcul la nivelul prevăzut de legislaţia în vigoare;

g. cheltuielile cu munca vie se fundamentează în funcţie de cheltuielile cu personalul, potrivit normelor de muncă, în raport cu legislaţia în vigoare şi corelat cu principiul eficienţei economice;

h. cheltuielile de depozitare a deşeurilor vor fi luate în calcul în funcţie de modul de prestare a acestei activităţi. În situaţia în care prestaţia este efectuată de un alt operator, la tariful de precolectare, colectare şi transport al deşeurilor municipale se vor adăuga cheltuielile de depozitare aferente;

i. cheltuielile cu reparaţiile se vor lua în calcul la nivelul programat anual, potrivit planului de reparaţii;

j. fondul pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere, unde este cazul, în conformitate cu prevederile legale şi potrivit aprobării autorităţii administraţiei publice locale;

k. o cotă de profit.

CAPITOLUL 12 Anexe



410

12.12 Anexa. 3.3.1 – Proiectia principalilor indicatori macroeconomici, pentru perioada 2008 – 2013, - 27 martie 2008 – 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Produsul intern brut, preţuri curente - - mld. lei 288,2 344,5 404,7 475,0 546,8 618,3 692,7 769,3 841,0 creştere reală anuală, din care: % 4,2 7,9 6,0 6,5 6,1 5,8 5,8 5,7 5,7

- Industrie1) 2,6 7,0 5,1 5,0 4,9 5,0 5,0 5,1 5,1 - Agricultură, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ1) -17,3 3,3 -16,9 4,2 3,5 3,1 2,7 2,5 2,2 - Construcţii1) 9,9 24,7 33,6 21,8 15,3 12,3 9,8 9,8 8,9 - Servicii1) 9.1 7,1 7,1 5,7 6,1 5,9 6,4 6,2 6,3 Consumul final 9,6 9,3 10,0 8,1 7,2 6,6 5,7 5,5 5,3

• Consumul individual efectiv al gospodăriilor –

9,4

11,4 –

10,2

8,4

7,7

6,9

6,0

5,7

5,6

- Consumul colectiv efectiv al administraţiei publice 11,8 9,9 7,4 5,0 2,7 2,5 2,5 3,0 2,5

Formarea brută de capital fix - Rata de investiţie (% din PIB)

12,7 23,1

19,3 25,6

28,9 30,5

18,0 33,3

13,5 35,1

11,0 36,2

10,0 37,0

9,5 37,5

9,0 38,4

Creşterea preţurilor de consum - sfârşitul anului – medie anuală

8,6 9,0

4,87 6,56

6,57 4,84

5,4 7,0

4,0 4,5

3,5 3,6

3,0 3,2

2,6 2,8

2,3 2,5

Deflatorul PIB3 12,2 10,8 10,8 10,2 8,5 6,9 5,9 5,0 3,4 Cursul de schimb mediu - lei/euro 3,62 3,53 3,34 3,55 3,45 3,38 3,33 3,30 3,25 Populaţia ocupată (medie)4)

- mii persoane 8152,5 8245,1 8290 8335 8360 8385 8410 8425 8445

% 0,8 1,1 0,5 0,5 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2 Numărul mediu de salariaţi 4)

- mii persoane 4558,9 4667,3 4770 4865 4960 5050 5130 5205 5280

2,0 2,4 2,2 2,0 2,0 1,8 1,6 1,5 1,4 Numărul de şomeri înregistraţi

(la sf. anului)

- mii persoane 523,0 460,5 367,8 360 355 350 345 335 330

- rata şomajului - % 5,9 5,2 4,1 4,1 4,0 3,9 3,9 3,8 3,7 Câştigul salarial mediu brut - lei 968 1146 1410 1580 1750 1920 2095 2275 2465

CAPITOLUL 12 Anexe



411

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 % 18,3 18,4 23,0 12,1 10,8 9,7 9,1 8,6 8,4 Câştigul salarial mediu net - lei 746 866 1043 1181 1303 1425 1552 1682 1819 % 24,6 16,1 20,4 13,2 10,3 9,4 8,9 8,4 8,1 Câştigul salarial real % 14,3 9,0 14,9 5,8 5,6 5,6 5,5 5,4 5,5 Salariul mediu brut - lei 924 1099 1340 1469 1593 1709 1865 2025 2169 % 17,6 18,9 21,9 9,6 8,4 7,3 9,1 8,6 7,1 Populaţia ocupată totală (cf. AMIGO) - mii persoane 9147 9313 9353 9481 9585 9644 9698 9743 9777 % -0,1 1,8 0,4 1,4 1,1 0,6 0,6 0,5 0,4 Număr mediu de salariaţi (cf. AMIGO)

-mii persoane 5921 6167 6173 6278 6359 6429 6493 6552 6604

% -1,9 4,2 0,1 1,7 1,3 1,1 1,0 0,9 0,8 Şomeri BIM (cf. AMIGO) -mii persoane 704 728 639 634 625 612 594 577 568 - rata şomajului BIM - % 7,2 7,3 6,4 6,3 6,1 6,0 5,8 5,6 5,5 Venitul naţional brut, preţuri curente - mld. lei 279,7 333,1 390,1 458,7 527,8 596,5 668,7 742,9 812,6 Costul unitar al muncii 5) - nominal 21,4 14,5 16,3 10,8 9,3 7,5 6,4 4,9 3,1 - real (cu deflatorul PIB) 8,2 3,2 5,0 0,6 0,7 0,6 0,5 -0,1 -0,3

Notă: Datele pentru perioada 2005-2007 sunt publicate de Institutul Naţional de Statistică cu excepţia indicatorilor privind forţa de muncă din anul 2007. 1) Valoarea adăugată brută 2) Include datele revizuite pentru exportul şi importul de bunuri publicate de INS pe 12 martie şi neincluse încă de BNR în balanţa de plăti din data de 18.02.2008 3) Creşterea generală a preţurilor din economie, inclusiv preţurile bunurilor de capital 4) Reprezintă numărul mediu al populaţiei ocupate si al salariaţilor din sectorul civil formal, conform sferei de cuprindere a Balanţei forţei de muncă 5) Calculat conform metodologiei Comisiei Europene, ca raport între remuneraţia pe salariat şi produsul intern brut pe populaţia ocupată. Sursa: Date de la Comisia Naţională de Prognoză, Prognoza de primăvară 2008., www.cnp.ro

CAPITOLUL 12 Anexe



412

12.13 Anexa. 3.3.2 - Evoluţia populaţiei proiectate a judeţului Dolj pe total şi medii de rezidenţă, în perioada 2007-2025 - mii persoane

Dolj 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 total 712.2 708.3 704.1 699.9 695.5 690.9 686.3 681.5 676.7 671.7 666.6 661.4 656.1 650.6 645.0 639.4 633.6 627.7 621.8 urban 382.1 381.7 381.1 380.4 379.6 378.7 377.7 376.5 375.2 373.7 372.1 370.3 368.3 366.2 364.0 361.6 359.1 356.4 353.6 rural 330.1 326.6 323.0 319.4 315.8 312.2 308.6 305.1 301.5 298.0 294.5 291.1 287.7 284.4 281.1 277.8 274.5 271.3 268.1

Sursa: Estimări ale Institutului Naţional de Statistică, 2007

CAPITOLUL 12 Anexe



413

12.14 Anexa 3.3.3 - Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediu urban şi mediu rural în România în perioada 2008-2038 (varianta optimistă)

- LEI - Venituri totale

medie naţională Venituri în

Mediu urban Venituri în mediu rural Anul

Medie Decila 1 Decila 2 Medie Decila 1 Decila 2 Medie Decila 1 Decila 2 2008 1782.7 816.5 984.0 2025.8 927.8 1118.3 1465.8 671.3 809.1 2009 1968.1 901.4 1086.4 2236.5 1024.3 1234.6 1618.2 741.1 893.3 2010 2139.3 979.8 1180.9 2431.1 1113.4 1342.0 1759.0 805.6 971.0 2011 2331.9 1068.0 1287.2 2649.9 1213.6 1462.7 1917.3 878.1 1058.4 2012 2525.4 1156.6 1394.0 2869.8 1314.4 1584.1 2076.5 951.0 1146.2 2013 2727.4 1249.2 1505.5 3099.4 1419.5 1710.9 2242.6 1027.1 1237.9 2014 2937.4 1345.4 1621.5 3310.1 1516.0 1827.2 2452.0 1123.0 1353.5 2015 3163.6 1448.9 1746.3 3535.0 1619.0 1951.3 2681.0 1227.9 1479.9 2016 3407.2 1560.5 1880.8 3775.3 1729.1 2084.0 2931.4 1342.6 1618.1 2017 3669.6 1680.7 2025.6 4031.9 1846.6 2225.6 3205.2 1468.0 1769.3 2018 3952.1 1810.1 2181.6 4305.9 1972.1 2376.8 3504.6 1605.1 1934.5 2019 4256.5 1949.5 2349.6 4598.5 2106.1 2538.4 3831.9 1755.0 2115.2 2020 4584.2 2099.6 2530.5 4911.1 2249.3 2710.9 4189.8 1918.9 2312.7 2021 4932.6 2259.1 2722.8 5289.2 2422.5 2919.6 4512.4 2066.7 2490.8 2022 5307.5 2430.8 2929.7 5696.5 2609.0 3144.5 4859.8 2225.8 2682.6 2023 5710.9 2615.6 3152.4 6135.1 2809.9 3386.6 5234.0 2397.2 2889.2 2024 6144.9 2814.4 3392.0 6607.5 3026.2 3647.4 5637.0 2581.8 3111.7 2025 6611.9 3028.2 3649.8 7116.3 3259.3 3928.2 6071.1 2780.6 3351.2 2026 7114.4 3258.4 3927.1 7664.3 3510.2 4230.7 6538.6 2994.7 3609.3 2027 7655.1 3506.0 4225.6 8254.4 3780.5 4556.4 7042.0 3225.3 3887.2 2028 8236.9 3772.5 4546.8 8890.0 4071.6 4907.3 7584.3 3473.6 4186.5 2029 8862.9 4059.2 4892.3 9574.5 4385.1 5285.1 8168.3 3741.1 4508.9 2030 9536.5 4367.7 5264.1 10311.8 4722.8 5692.1 8797.2 4029.1 4856.1 2031 10261.2 4699.6 5664.2 11105.8 5086.4 6130.4 9474.6 4339.4 5230.0 2032 11041.1 5056.8 6094.7 11960.9 5478.1 6602.4 10204.2 4673.5 5632.7 2033 11880.2 5441.1 6557.9 12881.9 5899.9 7110.8 10989.9 5033.4 6066.4 2034 12783.1 5854.7 7056.3 13873.8 6354.2 7658.3 11836.1 5420.9 6533.5 2035 13754.6 6299.6 7592.6 14942.1 6843.5 8248.0 12747.5 5838.3 7036.6 2036 14800.0 6778.4 8169.6 16092.6 7370.4 8883.1 13729.0 6287.9 7578.4 2037 15924.8 7293.5 8790.5 17331.8 7937.9 9567.1 14786.2 6772.1 8162.0 2038 17135.1 7847.9 9458.6 18666.3 8549.2 10303.8 15924.7 7293.5 8790.4

Sursa: estimări proprii pe baza ipotezelor avansate în prezenta lucrare

CAPITOLUL 12 Anexe



414

12.15 Anexa 3.3.4 - Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediu urban şi mediu rural în România în perioada 2008-2038 (varianta medie)

- LEI -

Venituri totale medie naţională

Venituri în Mediu urban

Venituri în mediu rural Anul



CAPITOLUL 12 Anexe



415

12.16 Anexa 3.3.5 - Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediu urban şi mediu rural în România în perioada 2008-2038 (varianta pesimistă)

- LEI -

Venituri totale medie naţională





CAPITOLUL 12 Anexe



416

12.17 Anexa 3.3.6 - Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediul urban şi mediul rural în judeţul Dolj în perioada 2008-2038 (varianta optimistă)

- LEI -

Venituri totale medie judeţeană





CAPITOLUL 12 Anexe



417

12.18 Anexa 3.3.7.- Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediul urban şi mediul rural în judeţul Dolj în perioada 2008-2038 (varianta de echilibru)

- LEI -

Venituri totale medie judeţeană





CAPITOLUL 12 Anexe



418

12.19 Anexa 3.3.8.- Proiecţii ale venitului mediu pe o gospodărie în termeni nominali pe total economie, mediul urban şi mediul rural în judeţul Dolj în perioada 2008-2038 (varianta pesimistă)

- LEI - Venituri totale

medie judeţeană Venituri în

Mediu urban Venituri în

mediu rural Anul

Medie Decila 1 Decila 2 Medie Decila

1 Decila 2 Medie Decila 1 Decila 2 2008 1729.3 792.0 954.6 1983.8 908.6 1095.1 1435.3 657.4 792.3 2009 1925.4 881.9 1062.8 2208.8 1011.6 1219.2 1598.1 731.9 882.2 2010 2105.5 964.3 1162.2 2415.3 1106.2 1333.2 1747.5 800.4 964.6 2011 2270.9 1040.1 1253.6 2605.1 1193.1 1438.0 1884.9 863.3 1040.4 2012 2431.3 1113.5 1342.1 2789.1 1277.4 1539.6 2018.0 924.2 1113.9 2013 2600.6 1191.1 1435.5 2983.3 1366.3 1646.8 2158.5 988.6 1191.5 2014 2758.4 1263.3 1522.6 3137.7 1437.1 1732.0 2324.3 1064.5 1283.0 2015 2925.7 1340.0 1615.0 3300.1 1511.5 1821.7 2502.8 1146.3 1381.6 2016 3103.2 1421.3 1713.0 3471.0 1589.7 1916.0 2695.1 1234.4 1487.7 2017 3291.5 1507.5 1816.9 3650.7 1672.0 2015.2 2902.1 1329.2 1602.0 2018 3491.2 1599.0 1927.1 3839.7 1758.6 2119.5 3125.1 1431.3 1725.0 2019 3703.0 1696.0 2044.0 4038.5 1849.6 2229.2 3365.1 1541.2 1857.5 2020 3927.6 1798.9 2168.1 4247.5 1945.4 2344.6 3623.6 1659.6 2000.2 2021 4165.9 1908.0 2299.6 4505.2 2063.4 2486.9 3843.5 1760.3 2121.6 2022 4418.7 2023.8 2439.1 4778.6 2188.6 2637.8 4076.6 1867.1 2250.3 2023 4686.8 2146.5 2587.1 5068.5 2321.4 2797.8 4324.0 1980.4 2386.8 2024 4971.1 2276.8 2744.0 5376.0 2462.2 2967.6 4586.3 2100.5 2531.6 2025 5272.7 2414.9 2910.5 5702.2 2611.6 3147.6 4864.6 2228.0 2685.2 2026 5592.6 2561.4 3087.1 6048.1 2770.0 3338.6 5159.7 2363.1 2848.1 2027 5931.9 2716.8 3274.4 6415.0 2938.1 3541.1 5472.7 2506.5 3020.9 2028 6291.8 2881.6 3473.1 6804.3 3116.3 3755.9 5804.8 2658.6 3204.2 2029 6673.5 3056.5 3683.8 7217.1 3305.4 3983.8 6156.9 2819.9 3398.6 2030 7078.4 3241.9 3907.3 7654.9 3506.0 4225.5 6530.5 2991.0 3604.8 2031 7507.8 3438.6 4144.3 8119.3 3718.7 4481.9 6926.7 3172.4 3823.5 2032 7963.3 3647.2 4395.8 8611.9 3944.3 4753.8 7346.9 3364.9 4055.5 2033 8446.5 3868.5 4662.5 9134.4 4183.6 5042.2 7792.7 3569.0 4301.5 2034 8958.9 4103.2 4945.3 9688.6 4437.4 5348.1 8265.4 3785.6 4562.5 2035 9502.5 4352.1 5245.4 10276.4 4706.6 5672.6 8766.9 4015.2 4839.3 2036 10079.0 4616.2 5563.6 10899.9 4992.2 6016.7 9298.8 4258.8 5132.9 2037 10690.5 4896.2 5901.1 11561.2 5295.0 6381.8 9862.9 4517.2 5444.3 2038 11339.1 5193.3 6259.2 12262.6 5616.3 6769.0 10461.3 4791.3 5774.7


CAPITOLUL 12 Anexe



419

12.20 Anexa 3.3.9.- Proiecţia structurii sectoriale a economiei în România, în perioada 2008-2038.

- % -



Sectorul secund

ar Total sector

servicii Servicii

comerciale

Servicii infrastructură

socială 2008 25,9 28,6 45,4 33,6 11,8 2009 24,2 28,3 47,5 35,7 11,8 2010 22,6 28,0 49,4 37,6 11,8 2011 21,2 27,7 51,2 39,4 11,8 2012 19,8 27,4 52,9 41,1 11,8 2013 18,5 27,1 54,5 42,7 11,8 2014 17,3 26,8 56,0 44,2 11,8 2015 16,1 26,5 57,4 45,6 11,8 2016 15,1 26,2 58,8 47,0 11,8 2017 14,1 25,9 60,1 48,3 11,8 2018 13,2 25,6 61,3 49,5 11,8 2019 12,3 25,3 62,4 50,6 11,8 2020 11,5 25,0 63,5 51,7 11,8 2021 11,3 24,8 63,9 52,1 11,8 20222 11,2 24,5 64,3 52,5 11,8 2023 11,0 24,3 64,7 52,9 11,8 2024 10,9 24,0 65,1 53,3 11,8 2025 10,7 23,8 65,4 53,6 11,8 2026 10,6 23,6 65,8 54,0 11,8 2027 10,4 23,4 66,2 54,4 11,8 2028 10,3 23,1 66,6 54,8 11,8 2029 10,2 22,9 66,9 55,1 11,8 2030 10,0 22,7 67,3 55,5 11,8 2031 9,9 22,5 67,6 55,8 11,8 2032 9,8 22,3 68,0 56,2 11,8 2033 9,6 22,0 68,3 56,5 11,8 2034 9,5 21,8 68,7 56,9 11,8

CAPITOLUL 12 Anexe



420

2035 9,4 21,6 69,0 57,2 11,8 2036 9,2 21,4 69,3 57,5 11,8 2037 9,1 21,2 69,7 57,9 11,8 2038 9,0 21,0 70,0 58,2 11,8


12.21 Anexa 3.3.10 - Proiecţia structurii economice în perioada 2008-2038, în judeţul Dolj - % -



Sectorul secundar

Total sector servicii

Servicii comerciale

Servicii infrastructură socială

2008 38.2 23.7 38.1 26.4 11.72009 36.7 24.0 39.3 27.6 11.72010 35.2 24.4 40.4 28.7 11.72011 33.9 24.7 41.4 29.7 11.72012 32.6 25.0 42.4 30.7 11.72013 31.3 25.4 43.4 31.7 11.72014 30.1 25.3 44.7 33.0 11.72015 28.9 25.2 45.9 34.2 11.72016 27.8 25.1 47.2 35.5 11.72017 26.7 25.0 48.3 36.6 11.72018 25.7 24.9 49.5 37.8 11.72019 24.7 24.8 50.6 38.9 11.72020 23.7 24.7 51.6 39.9 11.72021 22.8 24.6 52.7 41.0 11.72022 21.9 24.5 53.6 41.9 11.72023 21.0 24.4 54.6 42.9 11.72024 20.2 24.3 55.5 43.8 11.72025 19.4 24.2 56.4 44.7 11.72026 18.7 24.1 57.2 45.5 11.72027 18.0 24.0 58.1 46.4 11.72028 17.3 23.9 58.8 47.1 11.72029 16.6 23.8 59.6 47.9 11.72030 15.9 23.7 60.4 48.7 11.72031 15.3 23.6 61.1 49.4 11.72032 14.7 23.5 61.8 50.1 11.7

CAPITOLUL 12 Anexe



421

2033 14.2 23.4 62.4 50.7 11.72034 13.6 23.3 63.1 51.4 11.72035 13.1 23.2 63.7 52.0 11.72036 12.6 23.1 64.3 52.6 11.72037 12.1 23.1 64.9 53.2 11.72038 11.6 23.0 65.4 53.7 11.7


CAPITOLUL 12 Anexe



422

12.22 ANEXA 3.4 - Proiectia deseurilor municipale – total judet si pe medii

CAPITOLUL 12 Anexe



423

Proiectia cantitatii totale de deseuri municipale generate in judet Cantitate de deseuri (tone)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 Deseuri menajere colectate in amestec si separat

78,878 105,958 162,165 168,022 181,441 182,015 182,551 183,028 183,449 183,808 184,125 184,377 184,548 184,688 184,781 184,787 184,743 184,626


28,005 29,707 32,875 33,088 33,791 34,061 34,334 34,608 34,885 35,164 35,446 35,729 36,015 36,303 36,594 36,886 37,182 37,479

Deseuri colectate din gradini si parcuri 5,321 5,364 5,406 5,450 5,981 6,029 6,077 6,126 6,175 6,224 6,274 6,324 6,375 6,426 6,477 6,529 6,581 6,634

Deseuri colectate din piete 4,201 4,234 4,268 4,302 5,313 5,355 5,398 5,441 5,485 5,529 5,573 5,617 5,662 5,708 5,753 5,799 5,846 5,892

Deseuri stradale colectate 14,002 14,115 14,227 14,341 14,456 14,572 14,688 14,806 14,924 15,044 15,164 15,285 15,407 15,531 15,655 15,780 15,906 16,034 Deseuri menajere generate si necolectate 105,685 76,943 18,478 13,278 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale colectate 130,407 159,377 218,942 225,204 240,981 242,032 243,048 244,009 244,918 245,769 246,581 247,333 248,007 248,655 249,260 249,782 250,258 250,665

Total deseuri municipale generate 236,092 236,320 237,420 238,482 240,981 242,032 243,048 244,009 244,918 245,769 246,581 247,333 248,007 248,655 249,260 249,782 250,258 250,665

continuare - Proiectia cantitatii totale de deseuri municipale generate in judet

Cantitate de deseuri (tone) 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Deseuri menajere colectate in amestec si separat

184,456 183,688 184,036 184,377 184,730 185,077 185,417 185,811 186,157 186,497 186,892 187,238 187,621 187,998


37,779 38,081 38,386 38,693 39,002 39,314 39,629 39,946 40,265 40,588 40,912 41,240 41,569 41,902

Deseuri colectate din gradini si parcuri 6,687 6,741 6,794 6,849 6,904 6,959 7,015 7,071 7,127 7,184 7,242 7,300 7,358 7,417

Deseuri colectate din piete 5,940 5,987 6,035 6,083 6,132 6,181 6,230 6,280 6,331 6,381 6,432 6,484 6,536 6,588

Deseuri stradale colectate 16,162 16,291 16,422 16,553 16,685 16,819 16,953 17,089 17,226 17,364 17,503 17,643 17,784 17,926Deseuri menajere generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale colectate 251,024 250,788 251,673 252,555 253,453 254,350 255,245 256,197 257,106 258,014 258,981 259,904 260,868 261,831

Total deseuri municipale generate 251,024 250,788 251,673 252,555 253,453 254,350 255,245 256,197 257,106 258,014 258,981 259,904 260,868 261,831

CAPITOLUL 12 Anexe



424

Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in mediul urban Cantitate de deseuri (tone)


78,878 91,178 117,962 123,963 132,651 133,395 134,107 134,750 135,359 135,897 136,397 136,824 137,173 137,482 137,750 137,936 138,078 138,136


28,005 28,229 28,455 28,683 28,912 29,143 29,376 29,611 29,848 30,087 30,328 30,570 30,815 31,061 31,310 31,560 31,813 32,067

Deseuri colectate din gradini si parcuri 5,321 5,364 5,406 5,450 5,493 5,537 5,582 5,626 5,671 5,717 5,762 5,808 5,855 5,902 5,949 5,996 6,044 6,093

Deseuri colectate din piete 4,201 4,234 4,268 4,302 4,337 4,371 4,406 4,442 4,477 4,513 4,549 4,586 4,622 4,659 4,696 4,734 4,772 4,810

Deseuri stradale colectate 14,002 14,115 14,227 14,341 14,456 14,572 14,688 14,806 14,924 15,044 15,164 15,285 15,407 15,531 15,655 15,780 15,906 16,034

Deseuri menajere generate si necolectate 51,345 39,056 13,107 7,913 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale colectate 130,407 143,119 170,319 176,739 185,849 187,018 188,160 189,235 190,280 191,257 192,201 193,073 193,873 194,635 195,360 196,007 196,614 197,140


continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in mediul urban



138,148 138,071 138,580 139,089 139,596 140,103 140,610 141,156 141,661 142,164 142,709 143,211 143,755 144,299


32,324 32,583 32,843 33,106 33,371 33,638 33,907 34,178 34,452 34,727 35,005 35,285 35,567 35,852

Deseuri colectate din gradini si parcuri 6,142 6,191 6,240 6,290 6,340 6,391 6,442 6,494 6,546 6,598 6,651 6,704 6,758 6,812


Deseuri stradale colectate 16,162 16,291 16,422 16,553 16,685 16,819 16,953 17,089 17,226 17,364 17,503 17,643 17,784 17,926Deseuri menajere generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0



CAPITOLUL 12 Anexe



425

Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in mediul rural Cantitate de deseuri (tone)


0 14,780 44,202 44,059 48,790 48,620 48,444 48,277 48,089 47,911 47,727 47,554 47,374 47,206 47,031 46,851 46,665 46,490


0 1,478 4,420 4,406 4,879 4,918 4,957 4,997 5,037 5,077 5,118 5,159 5,200 5,242 5,284 5,326 5,369 5,412

Deseuri colectate din gradini si parcuri 0 0 0 0 488 492 496 500 504 508 512 516 520 524 528 533 537 541

Deseuri colectate din piete 0 0 0 0 976 984 991 999 1,007 1,015 1,024 1,032 1,040 1,048 1,057 1,065 1,074 1,082

Deseuri stradale colectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Deseuri menajere generate si necolectate 54,339 37,887 5,371 5,365 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale colectate 0 16,258 48,622 48,465 55,133 55,013 54,888 54,773 54,637 54,512 54,381 54,260 54,135 54,020 53,900 53,775 53,644 53,525


continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in mediul rural



46,309 45,617 45,456 45,288 45,134 44,973 44,808 44,655 44,497 44,333 44,183 44,027 43,866 43,700


5,455 5,498 5,542 5,587 5,631 5,677 5,722 5,768 5,814 5,860 5,907 5,954 6,002 6,050

Deseuri colectate din gradini si parcuri 545 550 554 559 563 568 572 577 581 586 591 595 600 605


Deseuri stradale colectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Deseuri menajere generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0



CAPITOLUL 12 Anexe



426

Proiectie deseuri municipale Craiova 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 70.487 81.644 82.168 82.673 103.949 104.532 105.090 105.594 106.072 106.493 106.885

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 21.946 22.122 22.299 22.477 22.657 22.838 23.021 23.205 23.391 23.578 23.766

Deseuri colectate din gradini si parcuri 4.170 4.203 4.237 4.271 4.305 4.339 4.374 4.409 4.444 4.480 4.516 Deseuri colectate din piete 3.292 3.318 3.345 3.372 3.399 3.426 3.453 3.481 3.509 3.537 3.565 Deseuri stradale colectate 10.973 11.061 11.149 11.239 11.328 11.419 11.510 11.603 11.695 11.789 11.883

Deseuri menajere generate si necolectate 31.562 20.411 20.542 20.668 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale colectate 110.868 122.348 123.198 124.031 145.638 146.554 147.449 148.292 149.111 149.876 150.615

Total deseuri municipale generate 142.430 142.759 143.740 144.699 145.638 146.554 147.449 148.292 149.111 149.876 150.615 continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Craiova

2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 107.219 107.493 107.735 107.945 108.091 108.202 108.248 108.257 108.197 108.596 108.994 109.392

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 23.957 24.148 24.341 24.536 24.732 24.930 25.130 25.331 25.533 25.738 25.944 26.151 Deseuri colectate din gradini si parcuri 4.552 4.588 4.625 4.662 4.699 4.737 4.775 4.813 4.851 4.890 4.929 4.969 Deseuri colectate din piete 3.593 3.622 3.651 3.680 3.710 3.740 3.769 3.800 3.830 3.861 3.892 3.923 Deseuri stradale colectate 11.978 12.074 12.171 12.268 12.366 12.465 12.565 12.665 12.767 12.869 12.972 13.076 Deseuri menajere generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale colectate 151.299 151.926 152.523 153.091 153.598 154.074 154.486 154.865 155.178 155.953 156.730 157.510

Total deseuri municipale generate 151.299 151.926 152.523 153.091 153.598 154.074 154.486 154.865 155.178 155.953 156.730 157.510

CAPITOLUL 12 Anexe



427

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Craiova

2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 109.789 110.186 110.614 111.010 111.404 111.831 112.225 112.651 113.077

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 26.360 26.571 26.784 26.998 27.214 27.432 27.651 27.872 28.095

Deseuri colectate din gradini si parcuri 5.008 5.049 5.089 5.130 5.171 5.212 5.254 5.296 5.338 Deseuri colectate din piete 3.954 3.986 4.018 4.050 4.082 4.115 4.148 4.181 4.214 Deseuri stradale colectate 13.180 13.286 13.392 13.499 13.607 13.716 13.826 13.936 14.048

Deseuri menajere generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale colectate 158.292 159.077 159.896 160.686 161.478 162.306 163.103 163.936 164.772

Total deseuri municipale generate 158.292 159.077 159.896 160.686 161.478 162.306 163.103 163.936 164.772

CAPITOLUL 12 Anexe



428

Proiectie deseuri municipale Bailesti

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 2.410 2.389 2.404 2.419 6.953 6.992 7.029 7.063 7.095 7.123 7.149


Deseuri colectate din gradini si parcuri 279 281 283 286 288 290 293 295 297 300 302 Deseuri colectate din piete 220 222 224 226 227 229 231 233 235 237 238 Deseuri stradale colectate 734 740 746 752 758 764 770 776 782 789 795

Deseuri menajere generate si necolectate 4.416 4.437 4.465 4.493 0 0 0 0 0 0 0 Total deseuri municipale colectate 5.111 5.112 5.149 5.185 9.741 9.802 9.862 9.919 9.973 10.025 10.074

Total deseuri municipale generate 9.527 9.549 9.614 9.678 9.741 9.802 9.862 9.919 9.973 10.025 10.074

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Bailesti 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 7.171 7.190 7.206 7.220 7.230 7.237 7.240 7.241 7.237 7.264 7.290 7.317

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 1.602 1.615 1.628 1.641 1.654 1.667 1.681 1.694 1.708 1.721 1.735 1.749

Deseuri colectate din gradini si parcuri 304 307 309 312 314 317 319 322 324 327 330 332 Deseuri colectate din piete 240 242 244 246 248 250 252 254 256 258 260 262 Deseuri stradale colectate 801 808 814 821 827 834 840 847 854 861 868 875

Deseuri menajere generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Total deseuri municipale colectate 10.120 10.162 10.202 10.240 10.274 10.305 10.333 10.358 10.379 10.431 10.483 10.535


CAPITOLUL 12 Anexe



429

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Bailesti

2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 7.343 7.370 7.399 7.425 7.451 7.480 7.506 7.535 7.563

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 1.763 1.777 1.791 1.806 1.820 1.835 1.849 1.864 1.879

Deseuri colectate din gradini si parcuri 335 338 340 343 346 349 351 354 357 Deseuri colectate din piete 264 267 269 271 273 275 277 280 282 Deseuri stradale colectate 882 889 896 903 910 917 925 932 940



Total deseuri municipale generate 10.587 10.640 10.695 10.748 10.801 10.856 10.909 10.965 11.021

CAPITOLUL 12 Anexe



430

Proiectie deseuri municipale Calafat

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017






continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Calafat 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028




Deseuri menajere generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0



CAPITOLUL 12 Anexe



431

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Calafat

2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 6.671 6.695 6.719 6.745 6.769 6.793 6.819 6.843 6.869 6.895

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 1.594 1.607 1.619 1.632 1.645 1.659 1.672 1.685 1.699 1.712

Deseuri colectate din gradini si parcuri 303 305 308 310 313 315 318 320 323 325 Deseuri colectate din piete 239 241 243 245 247 249 251 253 255 257 Deseuri stradale colectate 797 803 810 816 823 829 836 843 849 856

Deseuri menajere generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale colectate 9.603 9.651 9.699 9.749 9.797 9.845 9.895 9.944 9.995 10.046

Total deseuri municipale generate 9.603 9.651 9.699 9.749 9.797 9.845 9.895 9.944 9.995 10.046

Proiectie deseuri municipale Filiasi 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017






CAPITOLUL 12 Anexe



432

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Filiasi

2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028







continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Filiasi

2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038





CAPITOLUL 12 Anexe



433



Proiectie deseuri municipale Segarcea

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 221 1.401 1.410 1.419 2.855 2.871 2.886 2.900 2.913 2.925 2.936

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 603 608 612 617 622 627 632 637 642 648 653


Deseuri menajere generate si necolectate 2.582 1.401 1.410 1.419 0 0 0 0 0 0 0



continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Segarcea

2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028


Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 658 663 669 674 679 685 690 696 701 707 713

Deseuri colectate din gradini si parcuri 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135

CAPITOLUL 12 Anexe



434

Deseuri colectate din piete 99 99 100 101 102 103 104 104 105 106 107 Deseuri stradale colectate 329 332 334 337 340 342 345 348 351 353 356




continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Segarcea

2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038


Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 718 724 730 736 742 747 753 759 766 772




Total deseuri municipale generate 4.326 4.348 4.369 4.392 4.413 4.435 4.458 4.480 4.503 4.526 Proiectie deseuri municipale Dabuleni

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 0 0 0 0 4.607 4.633 4.658 4.680 4.701 4.720

CAPITOLUL 12 Anexe



435

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 973 981 988 996 1.004 1.012 1.020 1.029 1.037 1.045


Deseuri menajere generate si necolectate 4.523 4.523 4.552 4.580 0 0 0 0 0 0



continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Dabuleni

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026







CAPITOLUL 12 Anexe



436

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Dabuleni


Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 1.141 1.150 1.159 1.168 1.178 1.187 1.197 1.206 1.216 1.226 1.235 1.245


Deseuri menajere generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Total deseuri municipale generate 6.912 6.947 6.981 7.016 7.051 7.087 7.122 7.157 7.194 7.229 7.266 7.303 Proiectie deseuri municipale Bechet 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 0 0 0 0 1.383 1.390 1.398 1.405 1.411 1.417 1.422

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 292 294 297 299 301 304 306 309 311 314 316 Deseuri colectate din gradini si parcuri 55 56 56 57 57 58 58 59 59 60 60 Deseuri colectate din piete 44 44 44 45 45 46 46 46 47 47 47 Deseuri stradale colectate 146 147 148 149 151 152 153 154 156 157 158 Deseuri menajere generate si necolectate 1.357 1.358 1.366 1.375 0 0 0 0 0 0 0

CAPITOLUL 12 Anexe



437

Total deseuri municipale colectate 537 541 546 550 1.937 1.949 1.961 1.973 1.983 1.994 2.003 Total deseuri municipale generate 1.895 1.899 1.912 1.925 1.937 1.949 1.961 1.973 1.983 1.994 2.003

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Bechet

2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Deseuri menajere colectate in amestec si separat 1.426 1.430 1.433 1.436 1.438 1.439 1.440 1.440 1.439

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 319 321 324 326 329 332 334 337 340

Deseuri colectate din gradini si parcuri 61 61 62 62 63 63 64 64 65 Deseuri colectate din piete 48 48 49 49 49 50 50 51 51 Deseuri stradale colectate 159 161 162 163 164 166 167 168 170



Total deseuri municipale generate 2.013 2.021 2.029 2.036 2.043 2.049 2.055 2.060 2.064 continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Bechet


Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 342 345 348 351 353 356 359 362 365 368 371 374

CAPITOLUL 12 Anexe



438


Deseuri menajere generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0



CAPITOLUL 12 Anexe



439

12.23 ANEXA 3.6.1 - Proiectia deseurilor biodegradabile municipale

CAPITOLUL 12 Anexe



440

Proiectia cantitatii totale de deseuri biodegradabile municipale

Cantitate (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 TOTAL DESEURI BIODEGRADABILE 155,714 155,353 155,191 155,839 157,673 158,300 154,164 154,711 155,220 155,690 156,134 156,536 154,914 155,242 155,541 155,783 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 55,491 74,986 115,413 119,530 129,112 129,511 125,145 125,459 125,735 125,969 126,174 126,337 124,474 124,558 124,611 124,606 deseuri alimentare si de gradina 45,639 62,429 97,183 100,562 108,685 109,004 100,803 101,036 101,238 101,409 101,557 101,672 98,219 98,271 98,298 98,281 hartie+carton 9,852 12,557 18,230 18,968 20,427 20,507 24,342 24,423 24,496 24,560 24,618 24,665 26,255 26,287 26,313 26,325 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 12,602 13,368 14,794 14,890 15,206 15,328 15,450 15,574 15,698 15,824 15,951 16,078 16,207 16,336 16,467 16,599

Deseuri din gradini si parcuri 5,055 5,095 5,136 5,177 5,682 5,728 5,773 5,820 5,866 5,913 5,960 6,008 6,056 6,105 6,153 6,203 Deseuri din piete 3,781 3,811 3,841 3,872 4,781 4,820 4,858 4,897 4,936 4,976 5,015 5,056 5,096 5,137 5,178 5,219 Deseuri stradale 2,800 2,823 2,845 2,868 2,891 2,914 2,938 2,961 2,985 3,009 3,033 3,057 3,081 3,106 3,131 3,156 Deseuri generate si necolectate 75,985 55,270 13,161 9,503 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 deseuri alimentare si de gradina 65,273 47,395 11,099 8,090 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 hartie+carton, lemn, textile 10,711 7,875 2,062 1,413 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

continuare - Proiectia cantitatii totale de deseuri biodegradabile municipale

Cantitate (tone) 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 TOTAL DESEURI BIODEGRADABILE 155,994 156,160 156,292 156,006 156,485 156,962 157,450 157,935 158,419 158,940 159,431 159,921 160,449 160,947 161,472 161,994 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 124,568 124,482 124,361 123,819 124,041 124,259 124,485 124,707 124,924 125,177 125,398 125,615 125,869 126,091 126,336 126,578 deseuri alimentare si de gradina 98,238 98,160 98,054 97,590 97,747 97,901 98,061 98,218 98,371 98,552 98,709 98,862 99,044 99,201 99,376 99,547 hartie+carton 26,330 26,322 26,307 26,229 26,294 26,358 26,424 26,489 26,553 26,625 26,690 26,754 26,825 26,890 26,961 27,031 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 16,732 16,866 17,000 17,136 17,274 17,412 17,551 17,691 17,833 17,976 18,119 18,264 18,411 18,558 18,706 18,856

Deseuri din gradini si parcuri 6,252 6,302 6,353 6,404 6,455 6,506 6,558 6,611 6,664 6,717 6,771 6,825 6,880 6,935 6,990 7,046 Deseuri din piete 5,261 5,303 5,346 5,388 5,431 5,475 5,519 5,563 5,607 5,652 5,697 5,743 5,789 5,835 5,882 5,929 Deseuri stradale 3,181 3,207 3,232 3,258 3,284 3,311 3,337 3,364 3,391 3,418 3,445 3,473 3,501 3,529 3,557 3,585 Deseuri generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 deseuri alimentare si de gradina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 hartie+carton, lemn, textile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CAPITOLUL 12 Anexe



441

Proiectia cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate in mediul urban

Cantitate (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 TOTAL DESEURI BIODEGRADABILE 115,850 116,052 116,835 117,599 118,343 119,067 115,807 116,444 117,060 117,629 118,174 118,671 117,468 117,886 118,278 118,618 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 55,491 64,144 82,987 87,208 93,320 93,843 90,382 90,816 91,226 91,588 91,926 92,213 90,797 91,002 91,179 91,302 deseuri alimentare si de gradina 45,639 52,756 68,253 71,725 76,752 77,182 70,438 70,776 71,096 71,378 71,641 71,865 69,080 69,236 69,371 69,465

hartie+carton 9,852 11,388 14,734 15,483 16,568 16,661 19,944 20,040 20,130 20,210 20,284 20,348 21,717 21,766 21,808 21,838 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat

12,602 12,703 12,805 12,907 13,010 13,114 13,219 13,325 13,432 13,539 13,648 13,757 13,867 13,978 14,089 14,202

Deseuri din gradini si parcuri 5,055 5,095 5,136 5,177 5,219 5,260 5,302 5,345 5,388 5,431 5,474 5,518 5,562 5,607 5,651 5,697

Deseuri din piete 3,781 3,811 3,841 3,872 3,903 3,934 3,966 3,998 4,030 4,062 4,094 4,127 4,160 4,193 4,227 4,261

Deseuri stradale 2,800 2,823 2,845 2,868 2,891 2,914 2,938 2,961 2,985 3,009 3,033 3,057 3,081 3,106 3,131 3,156

Deseuri generate si necolectate 36,121 27,476 9,221 5,566 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 deseuri alimentare si de gradina 29,708 22,598 7,584 4,578 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

hartie+carton, lemn, textile 6,413 4,878 1,637 988 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate in mediul urban

Cantitate (tone) 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 TOTAL DESEURI BIODEGRADABILE 118,930 119,189 119,419 119,592 120,155 120,719 121,284 121,850 122,418 123,015 123,586 124,157 124,759 125,333 125,938 126,544 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 91,396 91,435 91,442 91,392 91,729 92,065 92,401 92,737 93,072 93,434 93,768 94,101 94,462 94,794 95,154 95,514 deseuri alimentare si de gradina 69,536 69,565 69,571 69,533 69,789 70,045 70,301 70,556 70,811 71,086 71,340 71,594 71,868 72,121 72,395 72,669


14,316 14,430 14,546 14,662 14,779 14,898 15,017 15,137 15,258 15,380 15,503 15,627 15,752 15,878 16,005 16,133

Deseuri din gradini si parcuri 5,742 5,788 5,834 5,881 5,928 5,976 6,023 6,072 6,120 6,169 6,219 6,268 6,318 6,369 6,420 6,471

Deseuri din piete 4,295 4,329 4,364 4,399 4,434 4,469 4,505 4,541 4,577 4,614 4,651 4,688 4,726 4,763 4,802 4,840

Deseuri stradale 3,181 3,207 3,232 3,258 3,284 3,311 3,337 3,364 3,391 3,418 3,445 3,473 3,501 3,529 3,557 3,585

Deseuri generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 deseuri alimentare si de gradina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

hartie+carton, lemn, textile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CAPITOLUL 12 Anexe



442

Proiectia cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate in mediul rural Cantitate (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 TOTAL DESEURI BIODEGRADABILE 39,863 39,301 38,356 38,241 39,330 39,233 38,357 38,266 38,160 38,062 37,959 37,864 37,446 37,357 37,263 37,165 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 0 10,843 32,427 32,322 35,792 35,667 34,763 34,643 34,509 34,381 34,249 34,124 33,676 33,556 33,432 33,304 deseuri alimentare si de gradina 0 9,674 28,930 28,837 31,933 31,822 30,364 30,260 30,142 30,031 29,916 29,807 29,138 29,035 28,927 28,816

hartie+carton 0 1,169 3,496 3,485 3,859 3,846 4,398 4,383 4,366 4,350 4,333 4,318 4,538 4,522 4,505 4,488 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat

0 665 1,989 1,983 2,196 2,213 2,231 2,249 2,267 2,285 2,303 2,321 2,340 2,359 2,378 2,397

Deseuri din gradini si parcuri 0 0 0 0 464 467 471 475 479 482 486 490 494 498 502 506

Deseuri din piete 0 0 0 0 878 885 892 899 907 914 921 929 936 944 951 959

Deseuri stradale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deseuri generate si necolectate 39,863 27,794 3,940 3,936 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 deseuri alimentare si de gradina 35,565 24,797 3,516 3,512 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

hartie+carton, lemn, textile 4,298 2,997 425 424 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate in mediul rural Cantitate (tone) 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 TOTAL DESEURI BIODEGRADABILE 37,064 36,971 36,874 36,414 36,331 36,244 36,166 36,085 36,000 35,925 35,846 35,763 35,690 35,614 35,534 35,451 Deseuri menajere colectate in amestec si separat 33,172 33,047 32,919 32,427 32,312 32,194 32,083 31,970 31,852 31,743 31,631 31,514 31,407 31,297 31,182 31,064 deseuri alimentare si de gradina 28,702 28,594 28,483 28,058 27,958 27,856 27,760 27,662 27,560 27,466 27,368 27,268 27,175 27,080 26,981 26,878


2,416 2,435 2,455 2,474 2,494 2,514 2,534 2,554 2,575 2,595 2,616 2,637 2,658 2,680 2,701 2,723

Deseuri din gradini si parcuri 510 514 518 522 527 531 535 539 544 548 552 557 561 566 570 575

Deseuri din piete 966 974 982 990 998 1,006 1,014 1,022 1,030 1,038 1,046 1,055 1,063 1,072 1,080 1,089

Deseuri stradale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deseuri generate si necolectate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 deseuri alimentare si de gradina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

hartie+carton, lemn, textile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CAPITOLUL 12 Anexe



443

12.24 ANEXA 3.6.2 - Proiectia deseurilor de ambalaje

CAPITOLUL 12 Anexe



444

Proiectia privind generarea cantatii totale de deseuri de ambalaje

continuare - Proiectia privind generarea cantatii totale de deseuri de ambalaje

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Total ambalaje 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Total 71,046 76,020 81,341 87,035 91,387 95,956 100,754 105,791 110,023 113,324 115,590 116,746 117,914 119,093 120,284 121,487 122,701 123,928 125,168 Hartie si carton 25,221 26,987 28,876 30,897 32,442 34,064 35,768 37,556 39,058 40,230 41,035 41,445 41,859 42,278 42,701 43,128 43,559 43,995 44,435 Plastic 21,740 23,262 24,890 26,633 27,964 29,363 30,831 32,372 33,667 34,677 35,371 35,724 36,082 36,442 36,807 37,175 37,547 37,922 38,301 Sticla 12,646 13,531 14,479 15,492 16,267 17,080 17,934 18,831 19,584 20,172 20,575 20,781 20,989 21,199 21,411 21,625 21,841 22,059 22,280 Metale 3,268 3,497 3,742 4,004 4,204 4,414 4,635 4,866 5,061 5,213 5,317 5,370 5,424 5,478 5,533 5,588 5,644 5,701 5,758 Lemn 8,028 8,590 9,192 9,835 10,327 10,843 11,385 11,954 12,433 12,806 13,062 13,192 13,324 13,457 13,592 13,728 13,865 14,004 14,144

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Total ambalaje 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Total 126,419 127,684 128,960 130,250 131,553 132,868 134,197 135,539 136,894 138,263 139,646 141,042 142,453 143,877Hartie si carton 44,879 45,328 45,781 46,239 46,701 47,168 47,640 48,116 48,597 49,083 49,574 50,070 50,571 51,076Plastic 38,684 39,071 39,462 39,857 40,255 40,658 41,064 41,475 41,890 42,308 42,732 43,159 43,590 44,026Sticla 22,503 22,728 22,955 23,185 23,416 23,651 23,887 24,126 24,367 24,611 24,857 25,105 25,357 25,610Metale 5,815 5,873 5,932 5,992 6,051 6,112 6,173 6,235 6,297 6,360 6,424 6,488 6,553 6,618Lemn 14,285 14,428 14,573 14,718 14,865 15,014 15,164 15,316 15,469 15,624 15,780 15,938 16,097 16,258

CAPITOLUL 12 Anexe



445

Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje rezultate de la populatie

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Populatie 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Total 41,658 44,574 47,694 51,033 53,585 56,264 59,077 62,031 64,512 66,447 67,776 68,454 69,139 69,830 70,528 71,234 71,946 72,665 73,392 Hartie si carton 13,872 14,843 15,882 16,994 17,843 18,735 19,672 20,656 21,482 22,126 22,569 22,795 23,023 23,253 23,485 23,720 23,957 24,197 24,439 Plastic 15,218 16,283 17,423 18,643 19,575 20,554 21,581 22,661 23,567 24,274 24,759 25,007 25,257 25,510 25,765 26,022 26,283 26,545 26,811 Sticla 10,117 10,825 11,583 12,394 13,013 13,664 14,347 15,065 15,667 16,137 16,460 16,625 16,791 16,959 17,128 17,300 17,473 17,647 17,824 Metale 2,451 2,623 2,806 3,003 3,153 3,310 3,476 3,650 3,796 3,910 3,988 4,028 4,068 4,109 4,150 4,191 4,233 4,276 4,318 Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

continuare - Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje rezultate de la populatie

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Populatie 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Total 74,126 74,867 75,616 76,372 77,136 77,907 78,686 79,473 80,268 81,071 81,881 82,700 83,527 84,362Hartie si carton 24,683 24,930 25,180 25,431 25,686 25,942 26,202 26,464 26,729 26,996 27,266 27,538 27,814 28,092Plastic 27,079 27,350 27,623 27,900 28,179 28,460 28,745 29,032 29,323 29,616 29,912 30,211 30,513 30,818Sticla 18,002 18,182 18,364 18,548 18,733 18,920 19,110 19,301 19,494 19,689 19,886 20,084 20,285 20,488Metale 4,361 4,405 4,449 4,494 4,539 4,584 4,630 4,676 4,723 4,770 4,818 4,866 4,915 4,964Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CAPITOLUL 12 Anexe



446

Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje rezultate de la industrie, comert si institutii

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Industrie, comert, institutii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 Total 29,246 31,293 33,484 35,828 37,619 39,500 41,475 43,549 45,291 46,650 47,583 48,059 48,539 49,025 49,515 50,010 50,510 51,015 51,525 Hartie si carton 11,350 12,144 12,994 13,904 14,599 15,329 16,095 16,900 17,576 18,103 18,466 18,650 18,837 19,025 19,215 19,407 19,602 19,798 19,996 Plastic 6,522 6,979 7,467 7,990 8,389 8,809 9,249 9,712 10,100 10,403 10,611 10,717 10,824 10,933 11,042 11,152 11,264 11,377 11,490 Sticla 2,529 2,706 2,896 3,098 3,253 3,416 3,587 3,766 3,917 4,034 4,115 4,156 4,198 4,240 4,282 4,325 4,368 4,412 4,456 Metale 817 874 935 1,001 1,051 1,103 1,159 1,217 1,265 1,303 1,329 1,343 1,356 1,370 1,383 1,397 1,411 1,425 1,439 Lemn 8,028 8,590 9,192 9,835 10,327 10,843 11,385 11,954 12,433 12,806 13,062 13,192 13,324 13,457 13,592 13,728 13,865 14,004 14,144 continuare - Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje rezultate de la industrie, comert si institutii

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Industrie, comert, institutii 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Total 52,041 52,561 53,087 53,617 54,154 54,695 55,242 55,795 56,352 56,916 57,485 58,060 58,641 59,227Hartie si carton 20,195 20,397 20,601 20,807 21,016 21,226 21,438 21,652 21,869 22,088 22,308 22,531 22,757 22,984Plastic 11,605 11,721 11,839 11,957 12,077 12,197 12,319 12,442 12,567 12,693 12,819 12,948 13,077 13,208Sticla 4,501 4,546 4,591 4,637 4,683 4,730 4,777 4,825 4,873 4,922 4,971 5,021 5,071 5,122Metale 1,454 1,468 1,483 1,498 1,513 1,528 1,543 1,559 1,574 1,590 1,606 1,622 1,638 1,655Lemn 14,285 14,428 14,573 14,718 14,865 15,014 15,164 15,316 15,469 15,624 15,780 15,938 16,097 16,258

CAPITOLUL 12 Anexe



447

12.25 ANEXA 3.6.5 - Proiectia cantitatilor de namoluri rezultate de la statii de epurare orasenesti – judetul Dolj

CAPITOLUL 12 Anexe



448

Populatie

Populatia 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Urban 54% 382.100 381.700 381.100 380.400 379.600 378.700 377.700 376.500 375.200 373.700 372.100 Rural 46% 330.100 326.600 323.000 319.400 315.800 312.200 308.600 305.100 301.500 298.000 294.500

Total 712.200 708.300 704.100 699.800 695.400 690.900 686.300 681.600 676.700 671.700 666.600

continuare

Populatia 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 Urban 54% 370.300 368.300 366.200 364.000 361.600 359.100 356.400 353.600 350.600 349.100 347.600 Rural 46% 291.100 287.700 284.400 281.100 277.800 274.500 271.300 268.100 262.000 259.000 256.000

Total 661.400 656.000 650.600 645.100 639.400 633.600 627.700 621.700 612.600 608.100 603.600

continuare Populatia 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 Urban 54% 346.100 344.600 343.100 341.700 340.200 338.700 337.300 335.800 334.400 333.000 Rural 46% 253.100 250.200 247.300 244.500 241.700 238.900 236.200 233.500 230.800 228.100

Total 599.200 594.800 590.400 586.200 581.900 577.600 573.500 569.300 565.200 561.100 Populatie echivalenta

Populatia echivalenta 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Urban (populatie + 10%) 420.310 419.870 419.210 418.440 417.560 416.570 415.470 414.150 412.720 411.070 409.310 Rural (numai populatie) 330100 326600 323000 319400 315800 312200 308600 305100 301500 298000 294500

Total 750.410 746.470 742.210 737.840 733.360 728.770 724.070 719.250 714.220 709.070 703.810

continuare

Populatia echivalenta 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 Urban (populatie + 10%) 407.330 405.130 402.820 400.400 397.760 395.010 392.040 388.960 385.660 384.010 382.360 Rural (numai populatie) 291100 287700 284400 281100 277800 274500 271300 268100 262000 259000 256000

Total 698.430 692.830 687.220 681.500 675.560 669.510 663.340 657.060 647.660 643.010 638.360

CAPITOLUL 12 Anexe



449

continuare

Populatia echivalenta 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 Urban (populatie + 10%) 380.710 379.060 377.410 375.870 374.220 372.570 371.030 369.380 367.840 366.300 Rural (numai populatie) 253100 250200 247300 244500 241700 238900 236200 233500 230800 228100

Total 633.810 629.260 624.710 620.370 615.920 611.470 607.230 602.880 598.640 594.400

Cantitatea potentiala de namol 100 % s.u. 55 g/locuitor echivalent si zi sau 20 kg/locuitor echivalent si an

20 kg/locuitor echivalent si an

Cantitatea de namol 100 % s.u. (t 100% DSM/a) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Urban 5.063 5.057 5.049 7.980 7.963 7.945 7.924 7.898 7.871 7.840 7.806 Rural 133 131 130 1.539 1.522 2.507 2.478 2.450 3.995 3.948 3.902

Total 5.195 5.188 5.179 9.519 9.485 10.451 10.402 10.348 11.866 11.788 11.708

continuare

Cantitatea de namol 100 % s.u. (t 100% DSM/a) 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 Urban 7.768 7.726 7.682 7.636 7.586 7.533 7.477 7.418 7.355 7.324 7.292 Rural 3.857 3.812 3.768 3.724 3.681 3.637 3.595 3.552 3.471 3.432 3.392

Total 11.625 11.538 11.450 11.361 11.266 11.170 11.071 10.970 10.826 10.755 10.684

continuare

Cantitatea de namol 100 % s.u. (t 100% DSM/a) 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

CAPITOLUL 12 Anexe



450

Urban 7.261 7.229 7.198 7.168 7.137 7.105 7.076 7.045 7.015 6.986

Rural 3.353 3.315 3.277 3.240 3.202 3.165 3.130 3.094 3.058 3.022

Total 10.614 10.544 10.474 10.408 10.339 10.271 10.206 10.138 10.073 10.008

Cantitatea de namol 35 % s.u. (tone/an) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Urban 14.465 14.450 14.427 22.800 22.753 22.699 22.639 22.567 22.489 22.399 22.303 Rural 379 375 371 4.397 4.347 7.163 7.080 7.000 11.413 11.281 11.149

Total 14.843 14.824 14.797 27.197 27.100 29.861 29.719 29.567 33.902 33.680 33.452

continuare

Cantitatea de namol 35 % s.u. (tone/an) 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Urban 22.195 22.075 21.949 21.818 21.674 21.524 21.362 21.194 21.014 20.924 Rural 11.020 10.891 10.766 10.641 10.516 10.391 10.270 10.149 9.918 9.805

Total 33.215 32.966 32.716 32.459 32.190 31.915 31.632 31.343 30.933 30.729

continuare

Cantitatea de namol 35 % s.u. (tone/an)

2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 Urban 20.835 20.745 20.655 20.565 20.481 20.391 20.301 20.217 20.127 20.043 19.959 Rural 9.691 9.581 9.471 9.362 9.256 9.150 9.044 8.942 8.839 8.737 8.635

Total 30.526 30.326 30.126 29.927 29.737 29.541 29.345 29.159 28.967 28.780 28.594

CAPITOLUL 12 Anexe



451

Gestionarea namolului Cantitatea de namol 35 % s.u.(t 35% DSM/a) 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Utilizare in agricultura, alte metode de valorificare 15% 2.224 2.220 4.080 4.065 4.479 4.458 4.435 5.085 5.052 5.018 Namol depozitat 85% 12.601 12.578 23.118 23.035 25.382 25.261 25.132 28.817 28.628 28.434

Total 14.824 14.797 27.197 27.100 29.861 29.719 29.567 33.902 33.680 33.452

continuare

Gestionarea namolului Cantitatea de namol 35 % s.u.(t 35% DSM/a) 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Utilizare in agricultura, alte metode de valorificare 15% 4.982 4.945 4.907 4.869 4.828 4.787 4.745 4.701 4.640 4.609 Namol depozitat 85% 28.233 28.021 27.808 27.590 27.361 27.128 26.887 26.642 26.293 26.120

Total 33.215 32.966 32.716 32.459 32.190 31.915 31.632 31.343 30.933 30.729

continuare

Gestionarea namolului Cantitatea de namol 35 % s.u.(t 35% DSM/a) 2028 2028 2028 2028 2028 2028 2028 2028 2028 2028 2028

Utilizare in agricultura, alte metode de valorificare 15% 4.579 4.549 4.519 4.489 4.460 4.431 4.402 4.374 4.345 4.317 4.289 Namol depozitat 85% 25.947 25.777 25.607 25.438 25.276 25.110 24.943 24.785 24.622 24.463 24.305

Total 30.526 30.326 30.126 29.927 29.737 29.541 29.345 29.159 28.967 28.780 28.594

CAPITOLUL 12 Anexe



452

12.26 Anexa 5.3 Localitatile arondate fiecarei zone si repartizarea platformelor de precolectare Localitatile arondate fiecarei zone

Populatie

Distanta minima/rapida la

Statie transfer/Depozit

(Km) Distanta (Km)

la Depozit

Localitate

01.07.2007 REGIUNEA BAILESTI

Municipiul Băileşti - 2008 19.992 0/0 63 Afumaţi 3.059 16 Caraula 2.517 28/39 Galicea Mare 4.585 12 Galiciuica 1.691 12 Ghidici 2.481 18/28 Giubega 2.311 16 Izvoare 1.926 20/33 Moţăţei 7.797 22 Negoi 2.406 25 Perişor 1.803 22 Pleniţa 5.188 36 Rast 3.600 20/33 Siliştea Crucii 1.764 16 Unirea 4.110 28 Cioroiaşi 1.757 20 Orodel 3.060 41 Urzicuţa 2.962 21 Verbiţa 1.439 49 Vârtop 1.626 30/43 Total 76.074 - -

REGIUNEA CALAFAT

Municipiul Calafat - 2010 18.258 0 97 Cetate 5.666 30 Ciupercenii Noi 5.799 14 Desa 4.912 24 Maglavit 5.455 19 Seaca de Câmp 2.045 32 Piscu Vechi 2.854 24 Poiana Mare 11.848 17 Total 56.837 - -

REGIUNEA DOBRESTI

Dobreşti 2.686 0 45

CAPITOLUL 12 Anexe



453

Amarastii de Jos 5.774 19 Amărăştii de Sus 1.564 22 Apele Vii 2.295 27 Călăraşi 6.396 30 Celaru 4.904 24/34 Daneţi 6.784 9 Dobroteşti 1.962 15 Mârşani 4.938 12 Oras Bechet - 2009 3.963 25 Oras Dăbuleni - 2009 13.256 34 Ostroveni 5.373 21 Valea Stanciului 5.942 7 Rojişte 2.531 12 Drănic 2.827 17 Gângiova 2.642 17 Sadova 8.492 12 Total 82.329 - -

REGIUNEA FILIASI

Oras Filiaşi - 2015 18.944 0 43 Brădeşti 4.586 13 Fărcaş 1.991 30 Melineşti 4.116 24 Tălpaş 1.480 38 Total 31.117 -

REGIUNEA GOICEA - PHARE CES

Goicea 2.882 0 73 Bârca 4.081 9 Bistreţ 4.275 14 Cârna - Dunareni 1.558 5 Catane 1.970 22 Gighera 3.321 22 Giurgiţa 3.128 14 Măceşu de Jos 1.465 14 Măceşu de Sus 1.484 7 Total 24.164 - -

REGIUNEA CRAIOVA

Municipiul Craiova - Mofleni 299.429 5 5 Cerăt 4.123 45 Almăj 2.045 26 Argetoaia 4.711 58 Botoşeşti Paia 937 66 Brabova 1.623 45

CAPITOLUL 12 Anexe



454

Braloştiţa 3.935 44 Breasta 4.003 16 Bucovăţ 3.992 2 Bulzeşti 1.725 36 Bratovoeşti 3.393 26 Castranova 3.519 34 Calopar 3.890 24 Cârcea 1.733 16 Carpen 2.719 61 Cernăteşti 2.031 45 Coşoveni 3.124 20 Coţofenii din Dos 2.511 30 Coţofenii din Faţă 1.926 27 Dioşti 3.245 44 Drăgoteşti 2.315 27 Gherceşti 1.695 13 Ghindeni 1.802 19 Gogoşu 849 52 Goieşti 3.110 29 Greceşti 1.851 59 Işalniţa 3.875 17 Întorsura 1.564 39 Leu 5.145 27 Lipovu 3.276 35 Malu Mare 3.065 13 Mischii 1.656 20 Murgaşi 2.616 31 Teasc 3.249 21 Oras Segarcea - 2017 8.266 35 Pieleşti 3.554 16 Pleşoi 1.406 35 Podari 6.618 12 Predeşti 2.048 27 Radovan 1.323 33 Robăneşti 2.497 20 Sălcuţa 2.354 27 Scaeşti 2.173 35 Seaca de Pădure 1.243 55 Secu 1.213 64 Sopot 1.817 40 Şimnicu de Sus 4.217 15 Terpeziţa 1.781 28

CAPITOLUL 12 Anexe



455

Teslui 2.569 34 Ţuglui 2.831 18 Vârvoru de Jos 2.979 26 Vela 2.095 39 Total 441.666 Total Regiuni 712.187 - -

Repartizarea platformelor de precolectare

Numar platforme Localitate

600 REGIUNEA BAILESTI

Municipiul Băileşti - 2008 31 Afumaţi 10 Caraula 8 Galicea Mare 14 Galiciuica 5 Ghidici 8 Giubega 7 Izvoare 6 Moţăţei 24 Negoi 7 Perişor 6 Pleniţa 16 Rast 11 Siliştea Crucii 5 Unirea 13 Cioroiaşi 5 Orodel 10 Urzicuţa 9 Verbiţa 4 Vârtop 5 Total 206

REGIUNEA CALAFAT Municipiul Calafat - 2010 29 Cetate 18 Ciupercenii Noi 18 Desa 15 Maglavit 17 Seaca de Câmp 6

CAPITOLUL 12 Anexe



456

Piscu Vechi 9 Poiana Mare 37 Total 149

REGIUNEA DOBRESTI Dobreşti 8 Amarastii de Jos 18 Amărăştii de Sus 5 Apele Vii 7 Călăraşi 20 Celaru 15 Daneţi 21 Dobroteşti 6 Mârşani 15 Oras Bechet - 2009 6 Oras Dăbuleni - 2009 21 Ostroveni 17 Valea Stanciului 18 Rojişte 8 Drănic 9 Gângiova 8 Sadova 26 Total 229

REGIUNEA FILIASI Oras Filiaşi - 2015 30 Brădeşti 14 Fărcaş 6 Melineşti 13 Tălpaş 5 Total 68

REGIUNEA GOICEA - PHARE CES Goicea 9 Bârca 13 Bistreţ 13 Cârna - Dunareni 5 Catane 6 Gighera 10 Giurgiţa 10 Măceşu de Jos 5 Măceşu de Sus 5 Total 75

REGIUNEA CRAIOVA Municipiul Craiova 470

CAPITOLUL 12 Anexe



457

Cerăt 13 Almăj 6 Argetoaia 15 Botoşeşti Paia 3 Brabova 5 Braloştiţa 12 Breasta 12 Bucovăţ 12 Bulzeşti 5 Bratovoeşti 11 Castranova 11 Calopar 12 Cârcea 5 Carpen 8 Cernăteşti 6 Coşoveni 10 Coţofenii din Dos 8 Coţofenii din Faţă 6 Dioşti 10 Drăgoteşti 7 Gherceşti 5 Ghindeni 6 Gogoşu 3 Goieşti 10 Greceşti 6 Işalniţa 12 Întorsura 5 Leu 16 Lipovu 10 Malu Mare 10 Mischii 5 Murgaşi 8 Teasc 10 Oras Segarcea - 2017 13 Pieleşti 11 Pleşoi 4 Podari 21 Predeşti 6 Radovan 4 Robăneşti 8 Sălcuţa 7 Scaeşti 7

CAPITOLUL 12 Anexe



458

Seaca de Pădure 4 Secu 4 Sopot 6 Şimnicu de Sus 13 Terpeziţa 6 Teslui 8 Ţuglui 9 Vârvoru de Jos 9 Vela 7 Total 900 Total Judet 1.626 URBAN 600 RURAL 1.026 TOTAL 1.626

CAPITOLUL 12 Anexe



459

12.27 Anexa 5.3.1 Estimare cantitati – Alternativa 1 An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Total Populatie

Rural 328.522 325.039 321.456 317.873 314.290 310.708 307.125 303.642 300.059 296.575 293.092 289.708 286.325 283.040 279.756 276.472 273.188 270.003 266.818 260.748 257.762 254.776 251.890 249.004 246.118 243.331 240.545 237.758 235.071 232.384 229.697 227.010Urban 383.630 383.228 382.626 381.923 381.120 380.216 379.212 378.008 376.702 375.196 373.590 371.783 369.775 367.666 365.458 363.048 360.538 357.827 355.016 352.004 350.498 348.992 347.486 345.980 344.474 343.068 341.562 340.056 338.651 337.145 335.739 334.333

712.152 708.267 704.082 699.796 695.410 690.924 686.337 681.649 676.761 671.772 666.682 661.491 656.099 650.707 645.214 639.520 633.726 627.830 621.834 612.751 608.260 603.768 599.376 594.984 590.592 586.399 582.107 577.814 573.721 569.528 565.436 561.343CRAIOVA DestinatiaPopulatie

Rural 132.900 131.491 130.042 128.592 127.143 125.693 124.244 122.835 121.385 119.976 118.567 117.198 115.830 114.501 113.172 111.844 110.515 109.227 107.938 105.483 104.275 103.067 101.899 100.732 99.564 98.437 97.310 96.182 95.095 94.008 92.921 91.834Urban 308.889 308.566 308.081 307.515 306.868 306.140 305.332 304.362 303.311 302.098 300.805 299.350 297.733 296.035 294.257 292.317 290.296 288.113 285.850 283.424 282.212 280.999 279.787 278.574 277.361 276.230 275.017 273.805 272.673 271.460 270.328 269.197Procent blocuri 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69% 69%Blocuri urban 213.133 212.910 212.576 212.185 211.739 211.237 210.679 210.010 209.285 208.448 207.555 206.551 205.436 204.264 203.037 201.699 200.304 198.798 197.236 195.563 194.726 193.889 193.053 192.216 191.379 190.598 189.762 188.925 188.144 187.308 186.527 185.746Gospodarii mediul urban 95.756 95.655 95.505 95.330 95.129 94.904 94.653 94.352 94.026 93.651 93.250 92.798 92.297 91.771 91.220 90.618 89.992 89.315 88.613 87.862 87.486 87.110 86.734 86.358 85.982 85.631 85.255 84.879 84.529 84.153 83.802 83.451

Colectare 126.741 126.486Rural

Colectarea deseurilor reziduale TS-A 21.888 21.205 19.953 19.899 11.392 7.161 6.908 6.884 6.858 6.832 6.806 6.781 6.683 6.659 6.634 6.609 6.583 6.558 6.533 6.435 6.412 6.389 6.367 6.344 6.321 6.299 6.277 6.254 6.233 6.211 6.188 6.164Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ag 0 0 0 0 0 743 850 847 844 841 837 834 877 874 871 867 864 861 857 845 842 838 836 833 830 827 824 821 818 815 812 809Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ag 0 0 0 0 0 2.866 3.214 3.203 3.190 3.178 3.166 3.155 3.271 3.259 3.247 3.235 3.222 3.210 3.197 3.150 3.139 3.127 3.116 3.105 3.094 3.083 3.072 3.061 3.051 3.040 3.029 3.017Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ag 0 0 0 0 0 582 708 705 703 700 697 695 734 731 728 726 723 720 717 707 704 701 699 697 694 692 689 687 684 682 679 677

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 72.348 72.644 73.110 73.559 73.992 48.708 43.361 43.569 43.766 37.280 37.417 37.534 35.774 35.855 35.925 35.973 36.010 36.026 36.028 36.009 36.141 36.274 36.406 36.539 36.671 36.813 36.945 37.076 37.218 37.349 37.491 37.633Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ag 0 0 0 0 0 8.922 10.678 10.730 10.778 10.821 10.861 10.895 11.628 11.654 11.677 11.692 11.704 11.709 11.710 11.704 11.747 11.790 11.833 11.876 11.919 11.965 12.008 12.051 12.097 12.140 12.186 12.232Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ag 0 0 0 0 0 13.896 16.285 16.363 16.437 16.502 16.563 16.615 17.621 17.661 17.695 17.719 17.738 17.745 17.746 17.737 17.802 17.867 17.933 17.998 18.063 18.133 18.198 18.262 18.332 18.397 18.467 18.537Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ag 0 0 0 0 0 2.881 4.480 4.502 4.522 4.540 4.557 4.571 5.045 5.057 5.067 5.073 5.079 5.081 5.081 5.078 5.097 5.116 5.134 5.153 5.172 5.192 5.210 5.229 5.249 5.267 5.287 5.307Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6.660 6.684 6.705 6.446 6.460 6.473 6.482 6.488 6.491 6.491 6.488 6.512 6.536 6.560 6.583 6.607 6.633 6.657 6.680 6.706 6.729 6.755 6.781

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 32.504 32.637 32.846 33.048 33.243 9.763 8.706 8.747 8.787 8.822 8.854 8.882 8.530 8.549 8.566 8.577 8.586 8.590 8.590 8.586 8.617 8.649 8.680 8.712 8.743 8.777 8.809 8.840 8.874 8.905 8.939 8.973Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ag 0 0 0 0 0 3.006 3.598 3.615 3.632 3.646 3.660 3.671 3.918 3.927 3.935 3.940 3.944 3.946 3.946 3.944 3.958 3.973 3.987 4.002 4.016 4.032 4.046 4.061 4.076 4.091 4.106 4.122Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ag 0 0 0 0 0 6.243 7.316 7.351 7.385 7.414 7.441 7.465 7.917 7.935 7.950 7.961 7.969 7.972 7.973 7.969 7.998 8.027 8.057 8.086 8.115 8.147 8.176 8.205 8.236 8.265 8.297 8.328Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ag 0 0 0 0 0 1.295 2.013 2.022 2.032 2.040 2.047 2.054 2.267 2.272 2.276 2.279 2.282 2.283 2.283 2.282 2.290 2.298 2.307 2.315 2.324 2.333 2.341 2.349 2.358 2.367 2.376 2.385Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 13.122 11.975 12.032 12.086 12.134 12.179 12.217 11.745 11.771 11.794 11.810 11.822 11.827 11.828 11.822 11.865 11.909 11.952 11.996 12.039 12.086 12.129 12.172 12.219 12.262 12.308 12.355

STATIE SORTAREHartie si carton 20% 0 0 0 0 0 16.591 18.938 19.246 19.495 19.676 19.787 19.892 20.815 20.913 21.007 21.095 21.179 21.256 21.329 21.387 21.509 21.631 21.755 21.879 22.004 22.133 22.260 22.387 22.519 22.647 22.781 22.915Sticla 20% 0 0 0 0 0 5.309 7.412 7.492 7.559 7.608 7.642 7.672 8.294 8.321 8.347 8.369 8.389 8.406 8.421 8.425 8.463 8.501 8.539 8.577 8.615 8.655 8.693 8.732 8.773 8.811 8.852 8.893Plastic 75% 0 0 0 0 0 11.552 13.127 13.288 13.419 13.516 13.578 13.636 14.261 14.313 14.362 14.405 14.446 14.482 14.514 14.527 14.596 14.665 14.734 14.803 14.873 14.946 15.016 15.087 15.161 15.233 15.308 15.383Metal 25% 0 0 0 0 0 3.851 4.376 4.429 4.473 4.505 4.526 4.545 4.754 4.771 4.787 4.802 4.815 4.827 4.838 4.842 4.865 4.888 4.911 4.934 4.958 4.982 5.005 5.029 5.054 5.078 5.103 5.128Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 14.408 17.129 17.196 17.258 17.312 17.362 17.404 18.483 18.513 18.539 18.554 18.564 18.564 18.558 18.521 18.576 18.630 18.686 18.740 18.795 18.855 18.909 18.964 19.024 19.078 19.137 19.196Total 0 0 0 0 0 51.710 60.982 61.652 62.204 62.618 62.895 63.149 66.606 66.830 67.041 67.225 67.393 67.534 67.659 67.703 68.009 68.315 68.624 68.934 69.244 69.571 69.884 70.198 70.530 70.847 71.180 71.514

COMPOSTARETotal deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 13.122 11.975 12.032 12.086 25.801 25.896 25.977 24.972 25.028 25.077 25.111 25.137 25.147 25.149 25.136 25.228 25.321 25.413 25.506 25.598 25.697 25.789 25.881 25.980 26.071 26.170 26.269Parcuri si gradini zona 1 0 0 4.496 4.532 4.568 4.605 5.431 5.474 5.518 5.562 5.607 5.651 5.697 5.742 5.788 5.834 5.881 5.928 5.976 6.023 6.072 6.120 6.169 6.219 6.268 6.318 6.369 6.420 6.471Altele industrial/institutii 0 0 3.168 3.193 3.219 3.244 3.861 3.892 3.923 3.954 3.986 4.018 4.050 4.082 4.115 4.148 4.181 4.214 4.248 4.282 4.316 4.351 4.386 4.421 4.456 4.492 4.528 4.564 4.600Total deseuri municipale la compostare 0 0 20.786 19.700 19.819 19.936 35.092 35.262 35.418 34.488 34.621 34.746 34.857 34.961 35.050 35.132 35.198 35.371 35.545 35.719 35.894 36.069 36.252 36.428 36.605 36.790 36.968 37.154 37.341

Compostare individuala 0 0 0 0 8.251 8.222 7.824 7.797 7.767 7.738 7.708 7.680 7.508 7.482 7.454 7.425 6.926

Deseuri la statia de transferDeseuri reziduale la depozit (municipal) 126.741 126.486 125.910 126.507 118.627 81.079 77.088 77.387 77.665 72.000 72.202 72.372 71.194 71.307 71.401 71.456 71.491 71.489 71.466 71.310 71.515 71.719 71.925 72.130 72.333 72.557 72.761 72.964 73.188 73.391 73.613 73.833Deseuri reziduale la depozit (ICI) 27.395 27.336 27.799 27.324 27.596 6.184 4.879 3.835 3.091 2.680 2.628 2.574 2.519 2.463 2.406 2.347 2.287 2.226 2.164 2.100 2.035 1.969 1.902 1.833 1.762 1.690 1.617 1.542 1.466 1.389 1.309 1.229Deseuri reziduale la depozit LF-S 154.136 153.822 153.709 153.831 146.223 87.263 81.967 81.222 80.755 74.681 74.830 74.946 73.713 73.770 73.806 73.803 73.778 73.716 73.630 73.410 73.551 73.688 73.827 73.962 74.095 74.248 74.378 74.506 74.654 74.780 74.922 75.062

BAILESTI DestinatiaAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale TS-Av 9.095 8.815 8.297 8.273 4.736 2.977 2.872 2.862 2.851 2.840 2.829 2.819 2.778 2.768 2.758 2.747 2.736 2.726 2.716 2.675 2.666 2.656 2.647 2.637 2.628 2.619 2.609 2.600 2.591 2.582 2.572 2.563Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 0 309 353 352 351 349 348 347 365 363 362 361 359 358 356 351 350 349 347 346 345 344 342 341 340 339 338 336Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 0 1192 1336 1331 1326 1321 1316 1311 1360 1355 1350 1345 1334 1329 1309 1305 1300 1295 1291 1286 1282 1277 1272 1268 1264 1259 1254Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 242 294 293 292 291 290 289 305 304 303 302 300 299 298 294 293 292 291 290 289 288 287 285 284 283 282 281

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-Av 1.096 1.165 1.173 1.180 1.187 781 695 699 702 705 707 710 677 679 680 681 682 682 682 682 684 687 689 692 694 697 699 702 704 707 710 712Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 0 143 171 172 173 174 174 175 186 187 187 188 188 188 188 188 188 189 190 190 191 192 193 193 194 195 195 196Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 0 223 261 262 264 265 266 266 283 283 284 284 284 285 285 284 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 46 72 72 73 73 73 73 81 81 81 81 81 81 81 81 82 82 82 83 83 83 84 84 84 84 85 85Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-Av 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-Av 5.349 5.688 5.725 5.760 5.794 3.989 3.604 3.622 3.638 1.560 1.566 1.571 1.509 1.512 1.515 1.517 1.519 1.519 1.519 1.519 1.524 1.530 1.535 1.541 1.547 1.553 1.558 1.564 1.570 1.575 1.581 1.587Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 0 524 627 630 633 636 638 640 683 684 686 687 687 688 688 687 690 692 695 697 700 703 705 708 710 713 716 718Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 0 1088 1275 1281 1287 1292 1297 1301 1380 1383 1386 1388 1389 1390 1390 1389 1394 1399 1404 1409 1414 1420 1425 1430 1436 1441 1446 1452Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 226 351 353 354 356 357 358 395 396 397 397 398 398 398 398 399 401 402 404 405 407 408 409 411 412 414 416Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-Av 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2092 2100 2106 2025 2030 2034 2036 2038 2039 2039 2038 2046 2053 2061 2068 2076 2084 2091 2099 2107 2114 2122 2130

STATIE SORTAREHartie si carton 20% 0 0 0 0 0 1.270 1.439 1.460 1.477 1.489 1.496 1.502 1.568 1.574 1.580 1.585 1.590 1.595 1.599 1.600 1.608 1.615 1.623 1.630 1.638 1.646 1.654 1.662 1.670 1.678 1.686 1.694Sticla 20% 0 0 0 0 0 530 704 709 713 716 718 719 771 772 773 774 775 775 776 773 775 777 779 781 783 785 787 789 791 793 795 797Plastic 75% 0 0 0 0 0 1.160 1.310 1.320 1.328 1.333 1.336 1.339 1.395 1.397 1.399 1.401 1.402 1.403 1.404 1.399 1.402 1.406 1.409 1.413 1.416 1.420 1.424 1.427 1.431 1.435 1.439 1.442Metal 25% 0 0 0 0 0 387 437 440 443 444 445 446 465 466 466 467 467 468 468 466 467 469 470 471 472 473 475 476 477 478 480 481Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.549 1.810 1.812 1.814 1.815 1.815 1.816 1.914 1.914 1.913 1.911 1.909 1.907 1.904 1.891 1.892 1.894 1.895 1.896 1.898 1.899 1.901 1.902 1.904 1.905 1.907 1.908Total 0 0 0 0 0 4.896 5.699 5.742 5.775 5.798 5.810 5.822 6.113 6.123 6.131 6.138 6.144 6.148 6.151 6.130 6.145 6.160 6.176 6.191 6.206 6.223 6.239 6.255 6.272 6.289 6.306 6.323

COMPOSTARETotal deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Compostare individuala 0 0 0 0 3.430 3.418 3.252 3.241 3.229 3.217 3.204 3.193 3.121 3.110 3.099 3.087 3.075 3.063 3.051 3.006 2.995 2.984 2.974 2.963 2.952 2.942 2.932 2.921 2.911 2.901 2.890 2.879

Deseuri la statia de transfer LF-SDeseuri reziduale la depozit (municipal) 15.540 15.669 15.194 15.213 11.717 9.296 8.982 8.994 9.004 6.920 6.918 6.915 6.878 6.873 6.866 6.857 6.846 6.834 6.821 6.766 6.766 6.766 6.766 6.766 6.766 6.767 6.767 6.767 6.769 6.769 6.770 6.770Deseuri reziduale la depozit (ICI) 2.314 1.677 2.110 2.067 2.348 1.234 1.129 1.056 1.006 484 483 482 476 474 473 471 470 468 466 465 463 461 459 456 454 452 449 446 444 441 438 435Deseuri reziduale la depozit 17.853 17.346 17.304 17.280 14.064 10.530 10.110 10.051 10.011 7.404 7.401 7.397 7.354 7.347 7.339 7.328 7.316 7.302 7.287 7.231 7.229 7.227 7.225 7.223 7.220 7.219 7.216 7.213 7.212 7.210 7.208 7.205

CAPITOLUL 12 Anexe



460

CALAFAT DestinatiaAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 6.384 6.215 5.825 5.807 3.325 2.090 2.016 2.009 2.001 1.994 1.986 1.979 1.950 1.943 1.936 1.929 1.921 1.914 1.907 1.878 1.871 1.865 1.858 1.852 1.845 1.838 1.832 1.825 1.819 1.813 1.806 1.799Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-C 0 0 0 0 0 217 248 247 246 245 244 244 256 255 254 253 252 251 250 246 246 245 244 243 242 241 240 240 239 238 237 236Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-C 0 0 0 0 0 837 938 935 931 928 924 921 955 951 948 944 940 937 933 919 916 913 910 906 903 900 897 893 890 887 884 881Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-C 0 0 0 0 0 170 207 206 205 204 204 203 214 213 213 212 211 210 209 206 205 205 204 203 203 202 201 200 200 199 198 198

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 2.550 2.560 2.577 2.593 2.608 1.717 1.528 1.536 1.543 1.549 1.554 1.559 1.488 1.491 1.494 1.496 1.498 1.499 1.499 1.498 1.503 1.509 1.514 1.520 1.525 1.531 1.537 1.542 1.548 1.554 1.559 1.565Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-C 0 0 0 0 0 314 376 378 380 381 383 384 410 411 412 412 413 413 413 413 414 416 417 419 420 422 423 425 426 428 429 431Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-C 0 0 0 0 0 490 574 577 579 582 584 586 621 622 624 625 625 625 625 625 627 630 632 634 637 639 641 644 646 648 651 653Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-C 0 0 0 0 0 102 158 159 159 160 161 161 178 178 179 179 179 179 179 179 180 180 181 182 182 183 184 184 185 186 186 187Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 3.669 3.684 3.708 3.731 3.753 2.584 2.335 2.346 2.356 1.008 1.012 1.015 975 977 979 980 981 982 982 981 985 989 992 996 999 1.003 1.007 1.010 1.014 1.018 1.022 1.026Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-C 0 0 0 0 0 339 406 408 410 412 413 414 442 443 444 445 445 445 445 445 447 448 450 452 453 455 457 458 460 462 464 465Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-C 0 0 0 0 0 705 826 830 834 837 840 843 894 896 897 899 900 900 900 900 903 906 910 913 916 920 923 926 930 933 937 940Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-C 0 0 0 0 0 146 227 228 229 230 231 232 256 256 257 257 258 258 258 258 259 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1357 1362 1367 1314 1317 1319 1321 1323 1323 1323 1322 1327 1332 1337 1342 1347 1352 1357 1362 1367 1372 1377 1382

STATIE SORTAREHartie si carton 20% 0 0 0 0 0 1.192 1.349 1.371 1.389 1.401 1.408 1.415 1.475 1.482 1.488 1.494 1.499 1.504 1.509 1.512 1.520 1.528 1.535 1.543 1.552 1.560 1.568 1.576 1.585 1.593 1.602 1.610Sticla 20% 0 0 0 0 0 452 602 608 612 615 617 618 663 664 666 667 668 668 669 667 670 672 674 676 678 680 682 684 687 689 691 693Plastic 75% 0 0 0 0 0 988 1.114 1.125 1.134 1.140 1.143 1.146 1.194 1.196 1.199 1.201 1.203 1.205 1.206 1.203 1.207 1.211 1.215 1.219 1.222 1.227 1.231 1.234 1.239 1.243 1.247 1.251Metal 25% 0 0 0 0 0 329 371 375 378 380 381 382 398 399 400 400 401 402 402 401 402 404 405 406 407 409 410 411 413 414 416 417Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.273 1.493 1.496 1.498 1.500 1.501 1.502 1.586 1.586 1.586 1.585 1.584 1.582 1.580 1.571 1.573 1.575 1.577 1.579 1.580 1.583 1.584 1.586 1.588 1.590 1.592 1.594Total 0 0 0 0 0 4.235 4.931 4.975 5.010 5.035 5.049 5.063 5.316 5.327 5.338 5.347 5.355 5.361 5.367 5.355 5.372 5.389 5.406 5.423 5.440 5.458 5.475 5.493 5.511 5.529 5.548 5.566



Deseuri la statia de transfer LF-SDeseuri reziduale la depozit (municipal) 12.604 12.460 12.110 12.131 9.686 7.663 7.372 7.387 7.398 6.051 6.054 6.056 5.999 5.998 5.996 5.991 5.984 5.977 5.967 5.929 5.933 5.937 5.941 5.946 5.950 5.956 5.960 5.964 5.970 5.974 5.979 5.984Deseuri reziduale la depozit (ICI) 1.950 1.487 1.771 1.727 1.909 773 664 585 530 48 43 38 29 24 18 13 7 2 -4 -10 -16 -22 -28 -34 -41 -48 -54 -61 -68 -75 -82 -90Deseuri reziduale la depozit 14.554 13.947 13.881 13.857 11.594 8.436 8.036 7.972 7.929 6.099 6.097 6.093 6.028 6.022 6.014 6.004 5.992 5.978 5.963 5.919 5.917 5.915 5.913 5.911 5.909 5.908 5.906 5.903 5.902 5.899 5.897 5.895

FILIASI DestinatiaAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 1.992 1.922 1.818 1.812 1.038 652 629 627 625 622 620 618 609 607 604 602 600 597 595 586 584 582 580 578 576 574 572 570 568 566 564 562Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ma 0 0 0 0 0 68 77 77 77 77 76 76 80 80 79 79 79 78 78 77 77 76 76 76 76 75 75 75 75 74 74 74Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ma 0 0 0 0 0 261 293 292 291 290 288 287 298 297 296 295 293 292 291 287 286 285 284 283 282 281 280 279 278 277 276 275Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 0 53 64 64 64 64 64 63 67 67 66 66 66 66 65 64 64 64 64 63 63 63 63 63 62 62 62 62

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 2.062 2.071 2.084 2.097 2.109 1.389 1.236 1.242 1.248 1.253 1.257 1.261 1.204 1.206 1.209 1.210 1.212 1.212 1.212 1.211 1.216 1.220 1.225 1.229 1.234 1.239 1.243 1.247 1.252 1.257 1.261 1.266Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ma 0 0 0 0 0 254 304 306 307 308 310 311 331 332 333 333 334 334 334 334 335 336 337 339 340 341 342 344 345 346 347 349Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ma 0 0 0 0 0 396 464 466 469 470 472 474 502 503 504 505 506 506 506 506 507 509 511 513 515 517 519 521 523 524 526 528Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 0 82 128 128 129 129 130 130 144 144 144 145 145 145 145 145 145 146 146 147 147 148 149 149 150 150 151 151Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 4.383 4.401 4.429 4.456 4.482 3.086 2.788 2.802 2.814 1.419 1.424 1.429 1.372 1.375 1.378 1.380 1.381 1.382 1.382 1.381 1.386 1.391 1.396 1.401 1.406 1.412 1.417 1.422 1.427 1.433 1.438 1.443Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ma 0 0 0 0 0 405 485 487 490 492 493 495 528 529 531 531 532 532 532 532 534 536 538 540 542 544 546 548 550 552 554 556Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ma 0 0 0 0 0 842 987 991 996 1000 1003 1006 1067 1070 1072 1073 1075 1075 1075 1074 1078 1082 1086 1090 1094 1098 1102 1106 1111 1114 1119 1123Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 0 175 271 273 274 275 276 277 306 306 307 307 308 308 308 308 309 310 311 312 313 315 316 317 318 319 320 322Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE SORTAREHartie si carton 20% 0 0 0 0 0 991 1.126 1.145 1.161 1.172 1.178 1.185 1.238 1.244 1.249 1.255 1.260 1.265 1.269 1.273 1.280 1.287 1.295 1.302 1.310 1.317 1.325 1.333 1.341 1.348 1.356 1.364Sticla 20% 0 0 0 0 0 344 476 481 485 489 491 492 532 533 535 536 537 538 539 539 542 544 546 548 551 553 556 558 560 563 565 568Plastic 75% 0 0 0 0 0 749 850 860 868 874 878 881 921 924 927 930 932 934 936 937 941 945 949 953 958 962 966 971 975 980 984 989Metal 25% 0 0 0 0 0 250 283 287 289 291 293 294 307 308 309 310 311 311 312 312 314 315 316 318 319 321 322 324 325 327 328 330Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 957 1.138 1.142 1.146 1.149 1.152 1.154 1.225 1.227 1.228 1.229 1.229 1.229 1.228 1.225 1.229 1.232 1.235 1.238 1.242 1.245 1.248 1.252 1.255 1.259 1.262 1.266Total 0 0 0 0 0 3.290 3.873 3.915 3.949 3.974 3.991 4.006 4.222 4.236 4.248 4.259 4.269 4.278 4.285 4.286 4.304 4.323 4.341 4.360 4.379 4.399 4.418 4.437 4.457 4.476 4.496 4.516


Compostare individuala 0 0 0 0 752 749 713 710 707 705 702 700 684 682 679 676 674 671 669 659 656 654 652 649 647 645 642 640 638 636 633 631

Deseuri la statia de transfer LF-SDeseuri reziduale la depozit (municipal) 8.437 8.393 8.331 8.365 7.629 6.083 5.792 5.813 5.832 4.443 4.453 4.462 4.410 4.415 4.419 4.421 4.422 4.420 4.418 4.404 4.415 4.425 4.436 4.447 4.458 4.470 4.480 4.491 4.503 4.513 4.525 4.537Deseuri reziduale la depozit (ICI) 1.651 1.663 1.724 1.693 1.731 452 360 294 247 222 219 216 210 207 204 201 198 195 192 189 185 182 178 174 171 167 163 159 155 150 146 142Deseuri reziduale la depozit 10.088 10.056 10.055 10.058 9.360 6.536 6.152 6.107 6.079 4.664 4.672 4.678 4.619 4.622 4.623 4.622 4.620 4.615 4.609 4.593 4.600 4.607 4.614 4.621 4.628 4.636 4.643 4.650 4.657 4.664 4.671 4.678

CAPITOLUL 12 Anexe



461

DOBRESTI DestinatiaAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia

Rural 65.287 64.595 63.883 63.171 62.459 61.747 61.035 60.343 59.631 58.938 58.246 57.574 56.901 56.248 55.596 54.943 54.290 53.658 53.025 51.818 51.225 50.632 50.058 49.484 48.911 48.357 47.803 47.250 46.716 46.182 45.647 45.113Urban 17.324 17.306 17.279 17.247 17.211 17.170 17.125 17.070 17.011 16.943 16.871 16.789 16.698 16.603 16.503 16.395 16.281 16.159 16.032 15.896 15.828 15.760 15.692 15.624 15.556 15.492 15.424 15.356 15.293 15.225 15.161 15.098Procent blocuri 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4%Blocuri urban 693 692 691 690 688 687 685 683 680 678 675 672 668 664 660 656 651 646 641 636 633 630 628 625 622 620 617 614 612 609 606 604Gospodarii mediul urban 16.631 16.614 16.588 16.557 16.522 16.483 16.440 16.387 16.331 16.265 16.196 16.117 16.030 15.939 15.843 15.739 15.630 15.512 15.391 15.260 15.195 15.129 15.064 14.999 14.934 14.873 14.807 14.742 14.681 14.616 14.555 14.494

ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale TS-Me 10.747 10.417 9.805 9.776 5.596 3.518 3.394 3.382 3.369 3.356 3.343 3.331 3.283 3.271 3.259 3.247 3.234 3.222 3.209 3.161 3.150 3.138 3.128 3.117 3.105 3.094 3.084 3.072 3.062 3.051 3.040 3.028Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Me 0 0 0 0 0 365 418 416 415 413 411 410 431 429 428 426 424 423 421 415 413 412 410 409 408 406 405 403 402 400 399 397Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Me 0 0 0 0 0 1408 1579 1573 1567 1561 1555 1550 1607 1601 1595 1589 1583 1577 1571 1547 1542 1536 1531 1525 1520 1515 1509 1504 1499 1493 1488 1482Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Me 0 0 0 0 0 286 348 346 345 344 343 341 360 359 358 356 355 354 352 347 346 345 343 342 341 340 339 337 336 335 334 333

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-Me 235 236 238 239 241 158 141 142 142 143 143 144 137 138 138 138 138 138 138 138 139 139 140 140 141 141 142 142 143 143 144 144Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Me 0 0 0 0 0 29 35 35 35 35 35 35 38 38 38 38 38 38 38 38 38 38 38 39 39 39 39 39 39 39 40 40Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Me 0 0 0 0 0 45 53 53 53 54 54 54 57 57 58 58 58 58 58 58 58 58 58 59 59 59 59 59 60 60 60 60Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Me 0 0 0 0 0 9 15 15 15 15 15 15 16 16 16 16 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-Me 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-Me 5.645 5.668 5.705 5.740 5.774 3.975 3.592 3.609 3.625 1.489 1.495 1.500 1.440 1.443 1.446 1.448 1.450 1.450 1.450 1.449 1.455 1.460 1.466 1.471 1.476 1.482 1.487 1.492 1.498 1.503 1.509 1.515Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Me 0 0 0 0 0 522 625 628 631 633 636 638 680 682 683 684 685 685 685 685 687 690 693 695 698 700 703 705 708 710 713 716Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Me 0 0 0 0 0 1084 1271 1277 1283 1288 1292 1296 1375 1378 1381 1383 1384 1385 1385 1384 1389 1394 1399 1404 1409 1415 1420 1425 1431 1436 1441 1446Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Me 0 0 0 0 0 225 350 351 353 354 356 357 394 395 395 396 396 396 396 396 398 399 401 402 404 405 407 408 410 411 413 414Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-Me 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2150 2158 2165 2081 2086 2090 2093 2095 2096 2096 2095 2103 2110 2118 2126 2133 2142 2149 2157 2165 2173 2181 2189

STATIE SORTARE DOBRESTIHartie si carton 20% 0 0 0 0 0 1.306 1.467 1.492 1.510 1.524 1.531 1.537 1.599 1.605 1.612 1.618 1.623 1.629 1.634 1.636 1.644 1.651 1.660 1.668 1.676 1.684 1.692 1.701 1.710 1.718 1.727 1.736Sticla 20% 0 0 0 0 0 554 720 726 730 733 734 736 785 786 787 788 789 789 790 786 788 790 792 794 795 797 799 801 803 805 807 809Plastic 75% 0 0 0 0 0 1.215 1.365 1.376 1.385 1.390 1.393 1.396 1.451 1.453 1.455 1.456 1.458 1.459 1.460 1.454 1.458 1.461 1.464 1.468 1.471 1.475 1.478 1.482 1.485 1.489 1.493 1.497Metal 25% 0 0 0 0 0 405 455 459 462 463 464 465 484 484 485 485 486 486 487 485 486 487 488 489 490 492 493 494 495 496 498 499Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.556 1.809 1.810 1.810 1.810 1.810 1.809 1.904 1.902 1.901 1.898 1.895 1.892 1.889 1.874 1.874 1.874 1.875 1.875 1.875 1.876 1.876 1.876 1.877 1.877 1.878 1.878Total 0 0 0 0 0 5.036 5.816 5.862 5.897 5.920 5.932 5.943 6.222 6.231 6.239 6.246 6.251 6.256 6.259 6.235 6.249 6.264 6.278 6.293 6.307 6.324 6.339 6.354 6.370 6.386 6.402 6.418

COMPOSTARE (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Deseuri la statia de transferDeseuri reziduale la depozit (municipal) 16.628 16.322 15.747 15.755 11.611 9.207 8.935 8.943 8.947 6.799 6.792 6.784 6.764 6.754 6.744 6.731 6.717 6.702 6.686 6.623 6.618 6.612 6.608 6.603 6.597 6.593 6.588 6.583 6.580 6.575 6.570 6.565Deseuri reziduale la depozit (ICI) 1.059 1.281 1.787 1.731 2.057 738 610 518 453 -11 -17 -23 -34 -41 -47 -54 -61 -68 -75 -82 -90 -98 -105 -113 -121 -130 -138 -147 -155 -164 -173 -182Deseuri reziduale la depozit LF-S 17.687 17.603 17.534 17.486 13.667 9.945 9.546 9.461 9.400 6.788 6.775 6.761 6.730 6.714 6.696 6.677 6.656 6.634 6.611 6.541 6.528 6.515 6.502 6.489 6.476 6.464 6.450 6.436 6.424 6.411 6.397 6.383

GOICEA DestinatiaAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia

Rural 24.195 23.938 23.675 23.411 23.147 22.883 22.619 22.363 22.099 21.842 21.586 21.336 21.087 20.845 20.603 20.362 20.120 19.885 19.651 19.204 18.984 18.764 18.551 18.339 18.126 17.921 17.716 17.510 17.313 17.115 16.917 16.719Urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Procent blocuri 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%Blocuri urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Gospodarii mediul urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 3.983 3.861 3.634 2.847 1.308 1.304 1.258 1.253 1.248 1.244 1.239 1.235 1.217 1.212 1.208 1.203 1.198 1.194 1.189 1.172 1.167 1.163 1.159 1.155 1.151 1.147 1.143 1.139 1.135 1.131 1.127 1.122Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 138 136 135 155 154 154 153 152 152 160 159 159 158 157 157 156 154 153 153 152 152 151 151 150 149 149 148 148 147Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 531 524 522 585 583 581 579 576 574 596 593 591 589 587 584 582 573 571 569 567 565 563 561 559 557 555 553 551 549Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 108 106 106 129 128 128 127 127 126 134 133 133 132 132 131 131 129 128 128 127 127 126 126 125 125 125 124 124 123

Blocuri urban (lipsa date disponibile)Colectarea deseurilor reziduale LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE SORTAREHartie si carton 20% 0 0 0 115 113 198 219 222 224 226 226 227 234 235 235 236 236 237 237 236 237 238 238 239 240 240 241 242 243 243 244 245Sticla 20% 0 0 0 90 89 107 127 128 128 128 128 128 134 134 133 133 133 133 133 131 131 131 131 131 131 131 130 130 130 130 130 130Plastic 75% 0 0 0 199 196 237 263 264 264 265 264 264 272 272 272 271 271 271 270 268 267 267 267 267 266 266 266 266 266 266 265 265Metal 25% 0 0 0 66 65 79 88 88 88 88 88 88 91 91 91 90 90 90 90 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 88 88Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 314 310 309 349 348 347 345 344 343 356 355 354 352 351 350 348 343 342 341 340 338 337 336 335 334 332 331 330 329Total 0 0 0 784 774 931 1.046 1.050 1.051 1.052 1.050 1.049 1.087 1.086 1.085 1.083 1.082 1.080 1.079 1.068 1.067 1.065 1.065 1.064 1.063 1.062 1.061 1.060 1.059 1.059 1.058 1.057

COMPOSTARE (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Deseuri la statia de transferDeseuri reziduale la depozit (municipal) 3.983 3.861 3.634 3.162 1.618 1.613 1.607 1.601 1.595 1.589 1.583 1.577 1.573 1.567 1.562 1.556 1.549 1.544 1.538 1.515 1.509 1.504 1.499 1.493 1.488 1.483 1.477 1.472 1.467 1.462 1.457 1.451Deseuri reziduale la depozit (ICI) -200 -105 95 75 205 4 -17 -32 -43 -50 -51 -52 -54 -56 -57 -59 -60 -61 -63 -64 -66 -68 -69 -71 -73 -74 -76 -78 -79 -81 -83 -85Deseuri reziduale la depozit LF-S 3.783 3.756 3.729 3.236 1.823 1.617 1.590 1.569 1.552 1.540 1.532 1.525 1.519 1.512 1.505 1.497 1.489 1.482 1.475 1.450 1.443 1.436 1.429 1.422 1.415 1.409 1.402 1.394 1.388 1.381 1.374 1.366

CAPITOLUL 12 Anexe



462

Total Judet DestinatiaAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatie

Rural 328.522 325.039 321.456 317.873 314.290 310.708 307.125 303.642 300.059 296.575 293.092 289.708 286.325 283.040 279.756 276.472 273.188 270.003 266.818 260.748 257.762 254.776 251.890 249.004 246.118 243.331 240.545 237.758 235.071 232.384 229.697 227.010Blocuri urban 230.833 230.591 230.228 229.806 229.322 228.779 228.174 227.450 226.664 225.758 224.791 223.704 222.496 221.227 219.898 218.448 216.938 215.307 213.615 211.803 210.897 209.991 209.084 208.178 207.272 206.426 205.520 204.614 203.768 202.862 202.016 201.171Gospodarii mediul urban 152.797 152.637 152.398 152.118 151.798 151.438 151.038 150.558 150.038 149.438 148.799 148.079 147.279 146.439 145.559 144.600 143.600 142.520 141.401 140.201 139.601 139.001 138.401 137.802 137.202 136.642 136.042 135.442 134.882 134.283 133.723 133.163Blocuri urban - deseuri biodegradabile 4.111 4.107 4.101 4.093 4.084 4.075 4.064 4.051 4.037 4.021 4.004 3.984 3.963 3.940 3.917 3.891 3.864 3.835 3.805 3.772 3.756 3.740 3.724 3.708 3.692 3.677 3.660 3.644 3.629 3.613 3.598 3.583Gospodarii urban - deseuri biodegradabile 33.321 33.286 33.233 33.172 33.103 33.024 32.937 32.832 32.719 32.588 32.449 32.292 32.117 31.934 31.742 31.533 31.315 31.080 30.835 30.574 30.443 30.312 30.181 30.051 29.920 29.798 29.667 29.536 29.414 29.283 29.161 29.039Populatie care composteaza individual 447.999 444.390 440.620 317.873 314.290 310.708 307.125 303.642 300.059 296.575 293.092 289.708 286.325 283.040 279.756 276.472 273.188 270.003 266.818 260.748 257.762 254.776 251.890 249.004 246.118 243.331 240.545 237.758 235.071 232.384 229.697 227.010

ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 54.089 52.435 49.332 48.416 27.396 17.701 17.076 17.018 16.952 16.889 16.824 16.763 16.520 16.461 16.400 16.337 16.272 16.211 16.148 15.907 15.851 15.792 15.738 15.682 15.625 15.571 15.516 15.459 15.407 15.352 15.296 15.238Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 138 136 1.837 2.101 2.094 2.086 2.078 2.070 2.063 2.168 2.160 2.152 2.144 2.136 2.128 2.119 2.088 2.080 2.073 2.066 2.058 2.051 2.044 2.036 2.029 2.022 2.015 2.007 2.000Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 531 524 7.086 7.944 7.917 7.886 7.857 7.827 7.798 8.086 8.057 8.027 7.997 6.625 7.935 7.904 7.786 7.758 7.730 7.703 7.676 7.648 7.622 7.595 7.567 7.541 7.515 7.487 7.459Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 108 106 1.439 1.750 1.744 1.737 1.730 1.724 1.717 1.814 1.807 1.801 1.794 1.787 1.780 1.773 1.747 1.740 1.734 1.728 1.722 1.716 1.710 1.704 1.697 1.692 1.686 1.680 1.673

Blocuri urban Colectarea deseurilor reziduale LF-S 78.291 78.676 79.181 79.668 80.136 52.753 46.961 47.187 47.400 40.929 41.079 41.208 39.280 39.369 39.445 39.499 39.540 39.556 39.559 39.538 39.683 39.829 39.974 40.120 40.264 40.421 40.565 40.710 40.866 41.010 41.165 41.321Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 0 9.663 11.565 11.621 11.673 11.720 11.763 11.799 12.593 12.622 12.646 12.663 12.676 12.682 12.683 12.676 12.723 12.769 12.816 12.862 12.909 12.959 13.005 13.052 13.102 13.148 13.198 13.248Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 0 15.050 17.637 17.722 17.802 17.873 17.938 17.994 19.085 19.128 19.165 19.191 19.211 19.219 19.220 19.210 19.280 19.351 19.422 19.492 19.563 19.639 19.709 19.779 19.855 19.925 20.000 20.076Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 3.121 4.852 4.875 4.898 4.917 4.935 4.951 5.464 5.477 5.487 5.495 5.500 5.503 5.503 5.500 5.520 5.541 5.561 5.581 5.601 5.623 5.643 5.663 5.685 5.705 5.727 5.748Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6.660 6.684 6.705 6.446 6.460 6.473 6.482 6.488 6.491 6.491 6.488 6.512 6.536 6.560 6.583 6.607 6.633 6.657 6.680 6.706 6.729 6.755 6.781

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 51.551 52.079 52.413 52.735 53.045 23.396 21.025 21.126 21.221 14.299 14.351 14.396 13.826 13.857 13.884 13.902 13.917 13.923 13.924 13.916 13.967 14.019 14.070 14.121 14.172 14.227 14.278 14.329 14.384 14.434 14.489 14.544Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 0 4.797 5.742 5.769 5.795 5.818 5.840 5.858 6.252 6.266 6.278 6.287 6.293 6.296 6.296 6.293 6.316 6.339 6.362 6.386 6.409 6.434 6.457 6.480 6.504 6.527 6.552 6.577Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 0 9.962 11.675 11.731 11.784 11.831 11.874 11.911 12.633 12.661 12.686 12.703 12.716 12.722 12.723 12.716 12.762 12.809 12.856 12.903 12.949 13.000 13.046 13.093 13.143 13.189 13.239 13.289Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 2.066 3.212 3.227 3.242 3.255 3.267 3.277 3.617 3.625 3.632 3.637 3.641 3.642 3.643 3.641 3.654 3.668 3.681 3.694 3.708 3.722 3.735 3.749 3.763 3.776 3.791 3.805Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 13.122 11.975 12.032 12.086 17.734 17.800 17.855 17.165 17.203 17.237 17.260 17.278 17.285 17.287 17.277 17.341 17.405 17.468 17.531 17.595 17.663 17.726 17.789 17.858 17.920 17.988 18.056

CAPITOLUL 12 Anexe



463

Deseuri voluminoase 382 382 381 761 1.455 1.827 2.197 2.564 2.928 3.586 3.938 4.285 4.627 4.963 6.303 6.257 6.210 6.160 6.108 6.045 6.014 5.982 5.951 5.920 5.888 5.859 5.828 5.797 5.768 5.738 5.708 5.679

Deseuri periculoase din gospodarii 1.450 1.444 1.437 1.430 1.423 1.415 1.407 1.399 1.390 1.381 1.372 1.362 1.352 1.342 1.332 1.321 1.310 1.298 1.286 1.270 1.261 1.253 1.245 1.237 1.229 1.221 1.213 1.205 1.198 1.190 1.182 1.175

Statii de sortareAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

STATIE SORTARE GOICEA (existenta)Hartie si carton 0 0 0 115 113 198 219 222 224 226 226 227 234 235 235 236 236 237 237 236 237 238 238 239 240 240 241 242 243 243 244 245Sticla 0 0 0 90 89 107 127 128 128 128 128 128 134 134 133 133 133 133 133 131 131 131 131 131 131 131 130 130 130 130 130 130Plastic 0 0 0 199 196 237 263 264 264 265 264 264 272 272 272 271 271 271 270 268 267 267 267 267 266 266 266 266 266 266 265 265Metal 0 0 0 66 65 79 88 88 88 88 88 88 91 91 91 90 90 90 90 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 88 88Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 314 310 309 349 348 347 345 344 343 356 355 354 352 351 350 348 343 342 341 340 338 337 336 335 334 332 331 330 329Total 0 0 0 784 774 931 1.046 1.050 1.051 1.052 1.050 1.049 1.087 1.086 1.085 1.083 1.082 1.080 1.079 1.068 1.067 1.065 1.065 1.064 1.063 1.062 1.061 1.060 1.059 1.059 1.058 1.057

STATIE SORTARE Craoiva nouaHartie si carton 0 0 0 0 0 16.591 18.938 19.246 19.495 19.676 19.787 19.892 20.815 20.913 21.007 21.095 21.179 21.256 21.329 21.387 21.509 21.631 21.755 21.879 22.004 22.133 22.260 22.387 22.519 22.647 22.781 22.915Sticla 0 0 0 0 0 5.309 7.412 7.492 7.559 7.608 7.642 7.672 8.294 8.321 8.347 8.369 8.389 8.406 8.421 8.425 8.463 8.501 8.539 8.577 8.615 8.655 8.693 8.732 8.773 8.811 8.852 8.893Plastic 0 0 0 0 0 11.552 13.127 13.288 13.419 13.516 13.578 13.636 14.261 14.313 14.362 14.405 14.446 14.482 14.514 14.527 14.596 14.665 14.734 14.803 14.873 14.946 15.016 15.087 15.161 15.233 15.308 15.383Metal 0 0 0 0 0 3.851 4.376 4.429 4.473 4.505 4.526 4.545 4.754 4.771 4.787 4.802 4.815 4.827 4.838 4.842 4.865 4.888 4.911 4.934 4.958 4.982 5.005 5.029 5.054 5.078 5.103 5.128Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri 0 0 0 0 0 14.408 17.129 17.196 17.258 17.312 17.362 17.404 18.483 18.513 18.539 18.554 18.564 18.564 18.558 18.521 18.576 18.630 18.686 18.740 18.795 18.855 18.909 18.964 19.024 19.078 19.137 19.196Total LF-S 0 0 0 0 0 51.710 60.982 61.652 62.204 62.618 62.895 63.149 66.606 66.830 67.041 67.225 67.393 67.534 67.659 67.703 68.009 68.315 68.624 68.934 69.244 69.571 69.884 70.198 70.530 70.847 71.180 71.514

STATIE SORTARE Bailesti (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 0 1.270 1.439 1.460 1.477 1.489 1.496 1.502 1.568 1.574 1.580 1.585 1.590 1.595 1.599 1.600 1.608 1.615 1.623 1.630 1.638 1.646 1.654 1.662 1.670 1.678 1.686 1.694Sticla 0 0 0 0 0 530 704 709 713 716 718 719 771 772 773 774 775 775 776 773 775 777 779 781 783 785 787 789 791 793 795 797Plastic 0 0 0 0 0 1.160 1.310 1.320 1.328 1.333 1.336 1.339 1.395 1.397 1.399 1.401 1.402 1.403 1.404 1.399 1.402 1.406 1.409 1.413 1.416 1.420 1.424 1.427 1.431 1.435 1.439 1.442Metal 0 0 0 0 0 387 437 440 443 444 445 446 465 466 466 467 467 468 468 466 467 469 470 471 472 473 475 476 477 478 480 481Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.549 1.810 1.812 1.814 1.815 1.815 1.816 1.914 1.914 1.913 1.911 1.909 1.907 1.904 1.891 1.892 1.894 1.895 1.896 1.898 1.899 1.901 1.902 1.904 1.905 1.907 1.908Total 0 0 0 0 0 4.896 5.699 5.742 5.775 5.798 5.810 5.822 6.113 6.123 6.131 6.138 6.144 6.148 6.151 6.130 6.145 6.160 6.176 6.191 6.206 6.223 6.239 6.255 6.272 6.289 6.306 6.323

STATIE SORTARE CALAFAT (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 0 1.192 1.349 1.371 1.389 1.401 1.408 1.415 1.475 1.482 1.488 1.494 1.499 1.504 1.509 1.512 1.520 1.528 1.535 1.543 1.552 1.560 1.568 1.576 1.585 1.593 1.602 1.610Sticla 0 0 0 0 0 452 602 608 612 615 617 618 663 664 666 667 668 668 669 667 670 672 674 676 678 680 682 684 687 689 691 693Plastic 0 0 0 0 0 988 1.114 1.125 1.134 1.140 1.143 1.146 1.194 1.196 1.199 1.201 1.203 1.205 1.206 1.203 1.207 1.211 1.215 1.219 1.222 1.227 1.231 1.234 1.239 1.243 1.247 1.251Metal 0 0 0 0 0 329 371 375 378 380 381 382 398 399 400 400 401 402 402 401 402 404 405 406 407 409 410 411 413 414 416 417Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.273 1.493 1.496 1.498 1.500 1.501 1.502 1.586 1.586 1.586 1.585 1.584 1.582 1.580 1.571 1.573 1.575 1.577 1.579 1.580 1.583 1.584 1.586 1.588 1.590 1.592 1.594Total 0 0 0 0 0 4.235 4.931 4.975 5.010 5.035 5.049 5.063 5.316 5.327 5.338 5.347 5.355 5.361 5.367 5.355 5.372 5.389 5.406 5.423 5.440 5.458 5.475 5.493 5.511 5.529 5.548 5.566

STATIE SORTARE FILIASI (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 0 991 1.126 1.145 1.161 1.172 1.178 1.185 1.238 1.244 1.249 1.255 1.260 1.265 1.269 1.273 1.280 1.287 1.295 1.302 1.310 1.317 1.325 1.333 1.341 1.348 1.356 1.364Sticla 0 0 0 0 0 344 476 481 485 489 491 492 532 533 535 536 537 538 539 539 542 544 546 548 551 553 556 558 560 563 565 568Plastic 0 0 0 0 0 749 850 860 868 874 878 881 921 924 927 930 932 934 936 937 941 945 949 953 958 962 966 971 975 980 984 989Metal 0 0 0 0 0 250 283 287 289 291 293 294 307 308 309 310 311 311 312 312 314 315 316 318 319 321 322 324 325 327 328 330Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri 0 0 0 0 0 957 1.138 1.142 1.146 1.149 1.152 1.154 1.225 1.227 1.228 1.229 1.229 1.229 1.228 1.225 1.229 1.232 1.235 1.238 1.242 1.245 1.248 1.252 1.255 1.259 1.262 1.266Total LF-S 0 0 0 0 0 3.290 3.873 3.915 3.949 3.974 3.991 4.006 4.222 4.236 4.248 4.259 4.269 4.278 4.285 4.286 4.304 4.323 4.341 4.360 4.379 4.399 4.418 4.437 4.457 4.476 4.496 4.516

STATIE SORTARE DOBRESTI (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 0 1.306 1.467 1.492 1.510 1.524 1.531 1.537 1.599 1.605 1.612 1.618 1.623 1.629 1.634 1.636 1.644 1.651 1.660 1.668 1.676 1.684 1.692 1.701 1.710 1.718 1.727 1.736Sticla 0 0 0 0 0 554 720 726 730 733 734 736 785 786 787 788 789 789 790 786 788 790 792 794 795 797 799 801 803 805 807 809Plastic 0 0 0 0 0 1.215 1.365 1.376 1.385 1.390 1.393 1.396 1.451 1.453 1.455 1.456 1.458 1.459 1.460 1.454 1.458 1.461 1.464 1.468 1.471 1.475 1.478 1.482 1.485 1.489 1.493 1.497Metal 0 0 0 0 0 405 455 459 462 463 464 465 484 484 485 485 486 486 487 485 486 487 488 489 490 492 493 494 495 496 498 499Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri 0 0 0 0 0 1.556 1.809 1.810 1.810 1.810 1.810 1.809 1.904 1.902 1.901 1.898 1.895 1.892 1.889 1.874 1.874 1.874 1.875 1.875 1.875 1.876 1.876 1.876 1.877 1.877 1.878 1.878Total LF-S 0 0 0 0 0 5.036 5.816 5.862 5.897 5.920 5.932 5.943 6.222 6.231 6.239 6.246 6.251 6.256 6.259 6.235 6.249 6.264 6.278 6.293 6.307 6.324 6.339 6.354 6.370 6.386 6.402 6.418

0 0 0 784 774 70.098 82.347 83.195 83.886 84.397 84.728 85.032 89.566 89.833 90.083 90.298 90.493 90.657 90.801 90.777 91.146 91.516 91.890 92.264 92.639 93.036 93.416 93.796 94.200 94.585 94.990 95.394

Statii de compostareAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

STATIE DE COMPOSTARE CRAIOVA (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la 0 0 0 0 0 13.122 11.975 12.032 12.086 25.801 25.896 25.977 24.972 25.028 25.077 25.111 25.137 25.147 25.149 25.136 25.228 25.321 25.413 25.506 25.598 25.697 25.789 25.881 25.980 26.071 26.170 26.269Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 7.664 7.725 7.787 7.849 9.291 9.366 9.441 9.516 9.592 9.669 9.746 9.824 9.903 9.982 10.062 10.143 10.224 10.306 10.388 10.471 10.555 10.639 10.724 10.810 10.897 10.984 11.072Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 20.786 19.700 19.819 19.936 35.092 35.262 35.418 34.488 34.621 34.746 34.857 34.961 35.050 35.132 35.198 35.371 35.545 35.719 35.894 36.069 36.252 36.428 36.605 36.790 36.968 37.154 37.341

STATIE DE COMPOSTARE in BAILESTI (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE DE COMPOSTARE CALAFAT (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE DE COMPOSTARE FILIASI (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE DE COMPOSTARE DOBRESTI (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE DE COMPOSTARE GOICEA (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total compostare 0 0 0 0 0 20.786 19.700 19.819 19.936 35.092 35.262 35.418 34.488 34.621 34.746 34.857 34.961 35.050 35.132 35.198 35.371 35.545 35.719 35.894 36.069 36.252 36.428 36.605 36.790 36.968 37.154 37.341


Transfer StationsAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Deseuri la statia de transfer GOICEA (existenta)Deseuri reziduale LF-S 3.729 3.236 1.823 1.617 1.590 1.569 1.552 1.540 1.532 1.525 1.519 1.512 1.505 1.497 1.489 1.482 1.475 1.450 1.443 1.436 1.429 1.422 1.415 1.409 1.402 1.394 1.388 1.381 1.374 1.366Deseuri la statia de transfer CRAIOVA (noua)Deseuri reziduale LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Deseuri la statia de transfer BAILESTI noua)Deseuri reziduale LF-S 17.304 17.280 14.064 10.530 10.110 10.051 10.011 7.404 7.401 7.397 7.354 7.347 7.339 7.328 7.316 7.302 7.287 7.231 7.229 7.227 7.225 7.223 7.220 7.219 7.216 7.213 7.212 7.210 7.208 7.205Deseuri la statia de transfer CALAFAT (noua)Deseuri reziduale LF-S 13.881 13.857 11.594 8.436 8.036 7.972 7.929 6.099 6.097 6.093 6.028 6.022 6.014 6.004 5.992 5.978 5.963 5.919 5.917 5.915 5.913 5.911 5.909 5.908 5.906 5.903 5.902 5.899 5.897 5.895

Deseuri la statia de transfer FILIASI (noua)Deseuri reziduale LF-S 10.055 10.058 9.360 6.536 6.152 6.107 6.079 4.664 4.672 4.678 4.619 4.622 4.623 4.622 4.620 4.615 4.609 4.593 4.600 4.607 4.614 4.621 4.628 4.636 4.643 4.650 4.657 4.664 4.671 4.678

Deseuri la statia de transfer DOBRESTI (noua)Deseuri reziduale LF-S 17.534 17.486 13.667 9.945 9.546 9.461 9.400 6.788 6.775 6.761 6.730 6.714 6.696 6.677 6.656 6.634 6.611 6.541 6.528 6.515 6.502 6.489 6.476 6.464 6.450 6.436 6.424 6.411 6.397 6.383

Total

TMBAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Reducere LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

DepozitareAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Deseuri la depozitul din Craiova (existent)Deseuri reziduale LF-S 218.102 216.529 216.212 215.749 196.733 124.326 117.401 116.381 115.726 101.175 101.306 101.399 99.963 99.986 99.983 99.931 99.851 99.728 99.575 99.144 99.268 99.388 99.511 99.629 99.743 99.883 99.996 100.103 100.238 100.344 100.469 100.590

Namol pentru depozitare 12601 12578 23118 23035 25382 25261 25132 28817 28628 28434 28233 28021 27808 27590 27361 27128 26887 26642 26293 26120 25947 25777 25607 25438 25276 25110 24943 24785 24622 24463 24305 16033Total depozitare 230.703 229.107 239.330 238.784 222.115 149.587 142.533 145.198 144.354 129.609 129.539 129.420 127.771 127.576 127.344 127.059 126.738 126.370 125.868 125.264 125.215 125.165 125.118 125.067 125.019 124.993 124.939 124.888 124.859 124.808 124.774 116.622

CAPITOLUL 12 Anexe



464

Cantitate de deseuri (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Deseuri menajere colectate in amestec si separat 78.878 105.958 162.165 168.022 181.441 182.015 182.551 183.028 183.449 183.808 184.125 184.377 184.548 184.688 184.781 184.787 184.743 184.626 184.456 183.688 184.036 184.377 184.730 185.077 185.417 185.811 186.157 186.497 186.892 187.238 187.621 187.998Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 28.005 29.707 32.875 33.088 33.791 34.061 34.334 34.608 34.885 35.164 35.446 35.729 36.015 36.303 36.594 36.886 37.182 37.479 37.779 38.081 38.386 38.693 39.002 39.314 39.629 39.946 40.265 40.588 40.912 41.240 41.569 41.902

Deseuri colectate din gradini si parcuri 5.321 5.364 5.406 5.450 5.981 6.029 6.077 6.126 6.175 6.224 6.274 6.324 6.375 6.426 6.477 6.529 6.581 6.634 6.687 6.741 6.794 6.849 6.904 6.959 7.015 7.071 7.127 7.184 7.242 7.300 7.358 7.417Deseuri colectate din piete 4.201 4.234 4.268 4.302 5.313 5.355 5.398 5.441 5.485 5.529 5.573 5.617 5.662 5.708 5.753 5.799 5.846 5.892 5.940 5.987 6.035 6.083 6.132 6.181 6.230 6.280 6.331 6.381 6.432 6.484 6.536 6.588Deseuri stradale colectate 14.002 14.115 14.227 14.341 14.456 14.572 14.688 14.806 14.924 15.044 15.164 15.285 15.407 15.531 15.655 15.780 15.906 16.034 16.162 16.291 16.422 16.553 16.685 16.819 16.953 17.089 17.226 17.364 17.503 17.643 17.784 17.926Deseuri menajere generate si necolectate 105.685 76.943 18.478 13.278 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Deseuri voluminoase 382 382 381 761 1.455 1.827 2.197 2.564 2.928 3.586 3.938 4.285 4.627 4.963 6.303 6.257 6.210 6.160 6.108 6.045 6.014 5.982 5.951 5.920 5.888 5.859 5.828 5.797 5.768 5.738 5.708 5.679Deseuri periculoase din gospodarii 1.450 1.444 1.437 1.430 1.423 1.415 1.407 1.399 1.390 1.381 1.372 1.362 1.352 1.342 1.332 1.321 1.310 1.298 1.286 1.270 1.261 1.253 1.245 1.237 1.229 1.221 1.213 1.205 1.198 1.190 1.182 1.175Compostare individuala 236.092 236.320 237.420 238.482 240.981 242.032 243.048 244.009 244.918 245.769 246.581 247.333 248.007 248.655 249.260 249.782 250.258 250.665 251.024 250.788 251.673 252.555 253.453 254.350 255.245 256.197 257.106 258.014 258.981 259.904 260.868 261.831Reciclare directa industrie 8.758 9.371 10.027 10.528 11.055 11.607 12.188 12.675 13.055 13.316 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale tratate si eliminate si compostare individuala 236.092 236.320 237.420 238.482 240.981 242.032 243.048 244.009 244.918 245.769 246.581 247.333 248.007 248.655 249.260 249.782 250.258 250.665 251.024 250.788 251.673 252.555 253.453 254.350 255.245 256.197 257.106 258.014 258.981 259.904 260.868 261.831

Deseuri industriale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Namol 12.601 12.578 23.118 23.035 25.382 25.261 25.132 28.817 28.628 28.434 28.233 28.021 27.808 27.590 27.361 27.128 26.887 26.642 26.293 26.120 25.947 25.777 25.607 25.438 25.276 25.110 24.943 24.785 24.622 24.463 24.305 24.305Deseuri din constructii si demolari 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 22.420 22.359 22.305 22.244

Total deseuri tratate si eliminate si compostare individuala 266.092 266.298 277.938 278.916 283.764 284.693 285.579 290.226 290.946 291.603 292.214 292.755 293.215 293.645 294.021 294.310 294.545 294.707 294.716 294.308 295.019 295.732 296.461 297.187 297.921 298.706 299.449 300.199 306.022 306.726 307.478 308.380

Colectare deseuri menajere 183.932 183.191 180.926 181.595 161.343 161.992 163.516 164.062 164.562 163.589 163.976 164.296 164.948 165.154 165.314 165.391 164.080 165.372 165.274 164.781 165.189 165.594 166.005 166.412 166.816 167.267 167.673 168.075 168.526 168.931 169.374 169.814

RURAL - compostare individuala 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Zona 1 CRAIOVA 0 0 0 0 8.251 8.222 7.824 7.797 7.767 7.738 7.708 7.680 7.508 7.482 7.454 7.425 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6.926Zona 2 BAILESTI 0 0 0 0 3.430 3.418 3.252 3.241 3.229 3.217 3.204 3.193 3.121 3.110 3.099 3.087 3.075 3.063 3.051 3.006 2.995 2.984 2.974 2.963 2.952 2.942 2.932 2.921 2.911 2.901 2.890 2.879Zona 3 CALAFAT 0 0 0 0 2.408 2.400 2.283 2.276 2.267 2.258 2.250 2.241 2.191 2.184 2.175 2.167 2.159 2.150 2.142 2.110 2.103 2.095 2.088 2.080 2.073 2.066 2.058 2.051 2.044 2.037 2.029 2.021Zona 4 FILIASI 0 0 0 0 752 749 713 710 707 705 702 700 684 682 679 676 674 671 669 659 656 654 652 649 647 645 642 640 638 636 633 631Zona 5 DOBRESTI 0 0 0 0 4.053 4.039 3.843 3.830 3.815 3.801 3.787 3.773 3.689 3.675 3.662 3.648 3.633 3.620 3.606 3.552 3.539 3.526 3.514 3.502 3.489 3.477 3.464 3.452 3.440 3.428 3.415 3.402Zona 6 GOICEA 0 0 0 0 1.502 1.497 1.424 1.419 1.414 1.409 1.403 1.398 1.367 1.362 1.357 1.352 1.346 1.341 1.336 1.316 1.312 1.307 1.302 1.298 1.293 1.288 1.284 1.279 1.275 1.270 1.266 1.261

0 0 0 0 20.395 20.324 19.340 19.274 19.199 19.128 19.054 18.985 18.560 18.494 18.426 18.355 10.886 10.846 10.803 10.642 10.604 10.565 10.529 10.492 10.453 10.418 10.381 10.342 10.307 10.271 10.234 17.121

URBAN - compostare in statii de compostare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Zona 1 CRAIOVA 0 0 0 0 0 19.747 18.715 18.828 18.939 33.338 33.499 33.647 32.764 32.890 33.009 33.115 33.213 33.298 33.375 33.438 33.602 33.767 33.933 34.099 34.265 34.439 34.607 34.775 34.951 35.120 35.296 35.474Zona 2 BAILESTI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Zona 3 CALAFAT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Zona 4 FILIASI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Zona 5 DOBRESTI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Zona 6 GOICEA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 19.747 18.715 18.828 18.939 33.338 33.499 33.647 32.764 32.890 33.009 33.115 33.213 33.298 33.375 33.438 33.602 33.767 33.933 34.099 34.265 34.439 34.607 34.775 34.951 35.120 35.296 35.474

Hartie si carton de la populatie 12.609 12.634 12.606 12.669 12.715 12.772 15.206 15.264 15.318 15.366 15.409 15.446 16.457 16.484 16.506 16.519 16.527 16.526 16.521 16.486 16.534 16.582 16.631 16.679 16.726 16.779 16.827 16.874 16.927 16.975 17.026 17.078Ambalaje de hartie si carton de la ICI 11.537 12.345 13.209 13.869 14.563 15.291 16.055 16.697 17.198 17.542 17.718 17.895 18.074 18.255 18.437 18.621 18.808 18.996 19.186 19.378 19.571 19.767 19.965 20.164 20.366 20.570 20.775 20.983 21.193 21.405 21.619 21.835deseuri din hartie si carton ICI, altele decat ambalajele 2.307 2.469 2.642 2.774 1.456 1.529 1.606 1.670 1.720 1.754 1.772 1.789 1.807 1.825 1.844 1.862 1.881 1.900 1.919 1.938 1.957 1.977 1.996 2.016 2.037 2.057 2.078 2.098 2.119 2.140 2.162 2.184Lemn ICI 8.590 9.192 9.835 10.327 10.843 11.385 11.954 12.433 12.806 13.062 13.192 13.324 13.457 13.592 13.728 13.865 14.004 14.144 14.285 14.428 14.573 14.718 14.865 15.014 15.164 15.316 15.469 15.624 15.780 15.938 16.097 16.258

35.044 36.639 38.291 39.639 39.576 40.977 44.821 46.064 47.042 47.724 48.091 48.455 49.796 50.156 50.515 50.868 51.219 51.566 51.910 52.230 52.635 53.044 53.457 53.874 54.293 54.721 55.149 55.580 56.019 56.458 56.904 57.355

TOTAL REDUCERE DESEURI BIODEGRADABILE FARA TMB 35.044 36.639 38.291 39.639 59.972 81.048 82.876 84.166 85.180 100.190 100.644 101.086 101.120 101.540 101.949 102.338 95.319 95.709 96.089 96.310 96.842 97.377 97.919 98.464 99.012 99.578 100.136 100.697 101.277 101.848 102.434 109.950

Cat trebuie redus 35.794 74.134 99.669

Deseuri biodegradabile aditionale ce trebuie reduse 3.845 8.742 521TMB no, over capacity no, over capacity no, over capacity

CAPITOLUL 12 Anexe



465

12.28 Anexa 5.3.2 Estimare cantitati – Alternativa 2 Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatie totala judetul Dolj

Rural 328.522 325.039 321.456 317.873 314.290 310.708 307.125 303.642 300.059 296.575 293.092 289.708 286.325 283.040 279.756 276.472 273.188 270.003 266.818 260.748 257.762 254.776 251.890 249.004 246.118 243.331 240.545 237.758 235.071 232.384 229.697 227.010Urban 383.630 383.228 382.626 381.923 381.120 380.216 379.212 378.008 376.702 375.196 373.590 371.783 369.775 367.666 365.458 363.048 360.538 357.827 355.016 352.004 350.498 348.992 347.486 345.980 344.474 343.068 341.562 340.056 338.651 337.145 335.739 334.333

712.152 708.267 704.082 699.796 695.410 690.924 686.337 681.649 676.761 671.772 666.682 661.491 656.099 650.707 645.214 639.520 633.726 627.830 621.834 612.751 608.260 603.768 599.376 594.984 590.592 586.399 582.107 577.814 573.721 569.528 565.436 561.343CRAIOVA DestinatiaPopulatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale TS-A 21.888 21.205 19.953 19.899 13.374 13.327 12.776 12.732 12.683 12.636 12.587 12.541 12.314 12.270 12.225 12.178 12.130 12.084 12.037 11.857 11.815 11.772 11.732 11.690 11.647 11.607 11.566 11.524 11.485 11.444 11.402 11.359Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ag 0 0 0 0 746 743 850 847 844 841 837 834 877 874 871 867 864 861 857 845 842 838 836 833 830 827 824 821 818 815 812 809Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ag 0 0 0 0 2877 2866 3214 3203 3190 3178 3166 3155 3271 3259 3247 3235 3222 3210 3197 3150 3139 3127 3116 3105 3094 3083 3072 3061 3051 3040 3029 3017Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ag 0 0 0 0 584 582 708 705 703 700 697 695 734 731 728 726 723 720 717 707 704 701 699 697 694 692 689 687 684 682 679 677

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 72.348 72.644 73.110 73.559 48.436 48.708 43.361 43.569 43.766 43.939 44.101 44.239 42.220 42.315 42.397 42.455 42.499 42.517 42.520 42.496 42.653 42.810 42.966 43.122 43.278 43.446 43.601 43.756 43.924 44.079 44.246 44.413Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ag 0 0 0 0 8872 8922 10678 10730 10778 10821 10861 10895 11628 11654 11677 11692 11704 11709 11710 11704 11747 11790 11833 11876 11919 11965 12008 12051 12097 12140 12186 12232Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ag 0 0 0 0 13819 13896 16285 16363 16437 16502 16563 16615 17621 17661 17695 17719 17738 17745 17746 17737 17802 17867 17933 17998 18063 18133 18198 18262 18332 18397 18467 18537Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ag 0 0 0 0 2865 2881 4480 4502 4522 4540 4557 4571 5045 5057 5067 5073 5079 5081 5081 5078 5097 5116 5134 5153 5172 5192 5210 5229 5249 5267 5287 5307Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 32.504 32.637 32.846 33.048 22.758 22.885 20.680 20.779 20.873 20.956 21.033 21.099 20.274 20.320 20.360 20.387 20.408 20.417 20.418 20.407 20.482 20.558 20.633 20.708 20.782 20.863 20.938 21.012 21.093 21.167 21.247 21.328Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ag 0 0 0 0 2989 3006 3598 3615 3632 3646 3660 3671 3918 3927 3935 3940 3944 3946 3946 3944 3958 3973 3987 4002 4016 4032 4046 4061 4076 4091 4106 4122Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ag 0 0 0 0 6208 6243 7316 7351 7385 7414 7441 7465 7917 7935 7950 7961 7969 7972 7973 7969 7998 8027 8057 8086 8115 8147 8176 8205 8236 8265 8297 8328Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ag 0 0 0 0 1287 1295 2013 2022 2032 2040 2047 2054 2267 2272 2276 2279 2282 2283 2283 2282 2290 2298 2307 2315 2324 2333 2341 2349 2358 2367 2376 2385Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE SORTAREHartie si carton 0 0 0 0 18.351 18.702 21.459 21.778 22.038 22.227 22.347 22.459 23.552 23.655 23.754 23.845 23.931 24.008 24.081 24.135 24.267 24.398 24.531 24.664 24.798 24.937 25.073 25.209 25.351 25.488 25.631 25.775Sticla 0 0 0 0 6.017 6.102 8.612 8.697 8.768 8.822 8.859 8.892 9.635 9.664 9.692 9.715 9.736 9.753 9.768 9.770 9.812 9.853 9.895 9.937 9.980 10.024 10.067 10.109 10.154 10.197 10.243 10.288Plastic/Metal 0 0 0 0 26.618 26.906 30.910 31.176 31.399 31.569 31.690 31.798 33.419 33.511 33.595 33.665 33.726 33.772 33.810 33.797 33.931 34.064 34.198 34.332 34.466 34.609 34.745 34.880 35.025 35.162 35.306 35.451Plastic 75% 0 0 0 0 19.963 20.180 23.183 23.382 23.549 23.677 23.767 23.849 25.064 25.133 25.196 25.248 25.294 25.329 25.358 25.348 25.448 25.548 25.648 25.749 25.850 25.957 26.059 26.160 26.269 26.371 26.480 26.588Metal 25% 0 0 0 0 6.654 6.727 7.728 7.794 7.850 7.892 7.922 7.950 8.355 8.378 8.399 8.416 8.431 8.443 8.453 8.449 8.483 8.516 8.549 8.583 8.617 8.652 8.686 8.720 8.756 8.790 8.827 8.863Hartie si carton 20% 0 0 0 0 16.250 16.591 18.938 19.246 19.495 19.676 19.787 19.892 20.815 20.913 21.007 21.095 21.179 21.256 21.329 21.387 21.509 21.631 21.755 21.879 22.004 22.133 22.260 22.387 22.519 22.647 22.781 22.915Sticla 20% 0 0 0 0 5.227 5.309 7.412 7.492 7.559 7.608 7.642 7.672 8.294 8.321 8.347 8.369 8.389 8.406 8.421 8.425 8.463 8.501 8.539 8.577 8.615 8.655 8.693 8.732 8.773 8.811 8.852 8.893Plastic 100% 0 0 0 0 11.375 11.552 13.127 13.288 13.419 13.516 13.578 13.636 14.261 14.313 14.362 14.405 14.446 14.482 14.514 14.527 14.596 14.665 14.734 14.803 14.873 14.946 15.016 15.087 15.161 15.233 15.308 15.383Metal 100% 0 0 0 0 3.792 3.851 4.376 4.429 4.473 4.505 4.526 4.545 4.754 4.771 4.787 4.802 4.815 4.827 4.838 4.842 4.865 4.888 4.911 4.934 4.958 4.982 5.005 5.029 5.054 5.078 5.103 5.128Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 14.342 14.408 17.129 17.196 17.258 17.312 17.362 17.404 18.483 18.513 18.539 18.554 18.564 18.564 18.558 18.521 18.576 18.630 18.686 18.740 18.795 18.855 18.909 18.964 19.024 19.078 19.137 19.196Total 0 0 0 0 50.986 51.710 60.982 61.652 62.204 62.618 62.895 63.149 66.606 66.830 67.041 67.225 67.393 67.534 67.659 67.703 68.009 68.315 68.624 68.934 69.244 69.571 69.884 70.198 70.530 70.847 71.180 71.514

COMPOSTARETotal deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Parcuri si gradini zona 0 0 0 0 4.983 5.023 5.063 5.103 5.144 5.185 5.227 5.269 5.311 5.353 5.396 5.439 5.483 5.527 5.571 5.616 5.660 5.706 5.751 5.797 5.844 5.891 5.938 5.985 6.033 6.081 6.130 6.179Altele industrial/institutii 0 0 0 0 3.143 3.168 3.193 3.219 3.244 3.270 3.297 3.323 3.350 3.376 3.403 3.431 3.458 3.486 3.514 3.542 3.570 3.599 3.627 3.656 3.686 3.715 3.745 3.775 3.805 3.835 3.866 3.897Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 8.126 8.191 8.256 8.322 8.389 8.456 8.524 8.592 8.660 8.730 8.800 8.870 8.941 9.012 9.085 9.157 9.231 9.304 9.379 9.454 9.529 9.606 9.683 9.760 9.838 9.917 9.996 10.076



BAILESTI DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale TS-Av 9.095 8.815 8.297 8.273 5.560 5.540 5.311 5.293 5.272 5.253 5.233 5.213 5.119 5.101 5.082 5.062 5.042 5.023 5.004 4.929 4.912 4.894 4.877 4.860 4.842 4.825 4.808 4.790 4.774 4.757 4.740 4.722Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 310 309 353 352 351 349 348 347 365 363 362 361 359 358 356 351 350 349 347 346 345 344 342 341 340 339 338 336Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 1196 1192 1336 1331 1326 1321 1316 1311 1360 1355 1350 1345 1339 1334 1329 1309 1305 1300 1295 1291 1286 1282 1277 1272 1268 1264 1259 1254Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 243 242 294 293 292 291 290 289 305 304 303 302 300 299 298 294 293 292 291 290 289 288 287 285 284 283 282 281

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-Av 1.096 1.165 1.173 1.180 777 781 695 699 702 705 707 710 677 679 680 681 682 682 682 682 684 687 689 692 694 697 699 702 704 707 710 712Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 142 143 171 172 173 174 174 175 186 187 187 188 188 188 188 188 188 189 190 190 191 192 193 193 194 195 195 196Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 222 223 261 262 264 265 266 266 283 283 284 284 284 285 285 284 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 46 46 72 72 73 73 73 73 81 81 81 81 81 81 81 81 82 82 82 83 83 83 84 84 84 84 85 85Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-Av 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-Av 5.349 5.688 5.725 5.760 3.967 3.989 3.604 3.622 3.638 3.653 3.666 3.677 3.534 3.542 3.549 3.553 3.557 3.559 3.559 3.557 3.570 3.583 3.596 3.609 3.622 3.636 3.649 3.662 3.676 3.689 3.703 3.717Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 521 524 627 630 633 636 638 640 683 684 686 687 687 688 688 687 690 692 695 697 700 703 705 708 710 713 716 718Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 1082 1088 1275 1281 1287 1292 1297 1301 1380 1383 1386 1388 1389 1390 1390 1389 1394 1399 1404 1409 1414 1420 1425 1430 1436 1441 1446 1452Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 224 226 351 353 354 356 357 358 395 396 397 397 398 398 398 398 399 401 402 404 405 407 408 409 411 412 414 416Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-Av 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE SORTAREHartie si carton 0 0 0 0 1.408 1.433 1.631 1.653 1.670 1.682 1.689 1.696 1.774 1.780 1.785 1.791 1.796 1.800 1.805 1.805 1.812 1.820 1.828 1.836 1.844 1.852 1.861 1.869 1.877 1.886 1.894 1.903Sticla 0 0 0 0 610 616 824 829 833 836 838 839 901 902 903 904 905 905 905 902 904 906 908 910 912 914 916 918 921 923 925 927Plastic/Metal 0 0 0 0 2.781 2.798 3.182 3.198 3.209 3.217 3.221 3.224 3.371 3.374 3.375 3.376 3.376 3.375 3.374 3.357 3.362 3.367 3.373 3.378 3.383 3.390 3.395 3.401 3.407 3.413 3.419 3.425Plastic 75% 0 0 0 0 2.085 2.098 2.387 2.398 2.407 2.413 2.416 2.418 2.528 2.530 2.531 2.532 2.532 2.531 2.530 2.518 2.522 2.525 2.530 2.534 2.538 2.542 2.546 2.550 2.555 2.559 2.564 2.569Metal 25% 0 0 0 0 695 699 796 799 802 804 805 806 843 843 844 844 844 844 843 839 841 842 843 845 846 847 849 850 852 853 855 856Hartie si carton 20% 0 0 0 0 1.246 1.270 1.439 1.460 1.477 1.489 1.496 1.502 1.568 1.574 1.580 1.585 1.590 1.595 1.599 1.600 1.608 1.615 1.623 1.630 1.638 1.646 1.654 1.662 1.670 1.678 1.686 1.694Sticla 20% 0 0 0 0 525 530 704 709 713 716 718 719 771 772 773 774 775 775 776 773 775 777 779 781 783 785 787 789 791 793 795 797Plastic 100% 0 0 0 0 1.148 1.160 1.310 1.320 1.328 1.333 1.336 1.339 1.395 1.397 1.399 1.401 1.402 1.403 1.404 1.399 1.402 1.406 1.409 1.413 1.416 1.420 1.424 1.427 1.431 1.435 1.439 1.442Metal 100% 0 0 0 0 383 387 437 440 443 444 445 446 465 466 466 467 467 468 468 466 467 469 470 471 472 473 475 476 477 478 480 481Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 989 991 1.174 1.176 1.178 1.179 1.180 1.181 1.251 1.251 1.251 1.250 1.249 1.248 1.246 1.239 1.240 1.242 1.243 1.244 1.246 1.247 1.249 1.250 1.252 1.253 1.255 1.256Total 0 0 0 0 4.290 4.337 5.064 5.106 5.139 5.162 5.175 5.187 5.450 5.460 5.469 5.477 5.484 5.489 5.493 5.478 5.493 5.508 5.524 5.539 5.555 5.571 5.587 5.603 5.620 5.637 5.654 5.671


Compostare individuala Modificat 0 0 0 0 857 854 813 810 807 804 801 798 780 778 775 772 769 766 763 751 749 746 743 741 738 736 733 730 728 725 723 720

Deseuri la statia de transfer LF-SDeseuri reziduale la depozit (municipal) 15.540 15.669 15.194 15.213 11.292 11.301 10.785 10.789 10.790 10.789 10.786 10.781 10.581 10.572 10.561 10.547 10.530 10.512 10.491 10.407 10.406 10.405 10.405 10.405 10.404 10.406 10.406 10.405 10.407 10.407 10.408 10.408Deseuri reziduale la depozit (ICI) 2.314 1.677 2.110 2.067 1.634 1.545 1.521 1.447 1.395 1.368 1.369 1.369 1.395 1.395 1.394 1.394 1.393 1.392 1.391 1.386 1.386 1.385 1.385 1.385 1.385 1.384 1.384 1.383 1.383 1.382 1.381 1.381Deseuri reziduale la depozit 17.853 17.346 17.304 17.280 12.926 12.846 12.306 12.236 12.185 12.157 12.154 12.150 11.976 11.967 11.956 11.941 11.923 11.904 11.882 11.792 11.792 11.790 11.791 11.790 11.788 11.790 11.789 11.788 11.790 11.789 11.789 11.788

CAPITOLUL 12 Anexe



466

CALAFAT DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 6.384 6.215 5.825 5.807 3.903 3.890 3.729 3.716 3.701 3.688 3.674 3.660 3.594 3.581 3.568 3.554 3.540 3.527 3.513 3.461 3.448 3.436 3.424 3.412 3.399 3.388 3.376 3.363 3.352 3.340 3.328 3.315Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-C 0 0 0 0 218 217 248 247 246 245 244 244 256 255 254 253 252 251 250 246 246 245 244 243 242 241 240 240 239 238 237 236Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-C 0 0 0 0 840 837 938 935 931 928 924 921 955 951 948 944 940 937 933 919 916 913 910 906 903 900 897 893 890 887 884 881Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-C 0 0 0 0 170 170 207 206 205 204 204 203 214 213 213 212 211 210 209 206 205 205 204 203 203 202 201 200 200 199 198 198

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 2.550 2.560 2.577 2.593 1.707 1.717 1.528 1.536 1.543 1.549 1.554 1.559 1.488 1.491 1.494 1.496 1.498 1.499 1.499 1.498 1.503 1.509 1.514 1.520 1.525 1.531 1.537 1.542 1.548 1.554 1.559 1.565Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-C 0 0 0 0 313 314 376 378 380 381 383 384 410 411 412 412 413 413 413 413 414 416 417 419 420 422 423 425 426 428 429 431Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-C 0 0 0 0 487 490 574 577 579 582 584 586 621 622 624 625 625 625 625 625 627 630 632 634 637 639 641 644 646 648 651 653Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-C 0 0 0 0 101 102 158 159 159 160 161 161 178 178 179 179 179 179 179 179 180 180 181 182 182 183 184 184 185 186 186 187Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 3.669 3.684 3.708 3.731 2.569 2.584 2.335 2.346 2.356 2.366 2.374 2.382 2.289 2.294 2.298 2.302 2.304 2.305 2.305 2.304 2.312 2.321 2.329 2.338 2.346 2.355 2.364 2.372 2.381 2.390 2.399 2.408Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-C 0 0 0 0 337 339 406 408 410 412 413 414 442 443 444 445 445 445 445 445 447 448 450 452 453 455 457 458 460 462 464 465Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-C 0 0 0 0 701 705 826 830 834 837 840 843 894 896 897 899 900 900 900 900 903 906 910 913 916 920 923 926 930 933 937 940Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-C 0 0 0 0 145 146 227 228 229 230 231 232 256 256 257 257 258 258 258 258 259 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE SORTAREHartie si carton 0 0 0 0 1.312 1.338 1.521 1.543 1.561 1.574 1.581 1.588 1.660 1.667 1.673 1.679 1.684 1.689 1.694 1.696 1.704 1.712 1.721 1.729 1.737 1.746 1.755 1.763 1.772 1.781 1.790 1.799Sticla 0 0 0 0 516 522 701 706 711 714 716 717 771 772 774 775 776 776 777 775 777 779 781 783 786 788 790 793 795 797 800 802Plastic/Metal 0 0 0 0 2.315 2.333 2.655 2.671 2.684 2.693 2.698 2.702 2.826 2.830 2.833 2.835 2.837 2.837 2.838 2.827 2.833 2.839 2.845 2.852 2.858 2.865 2.871 2.878 2.885 2.891 2.898 2.905Plastic 75% 0 0 0 0 1.736 1.750 1.991 2.003 2.013 2.019 2.023 2.027 2.120 2.122 2.125 2.126 2.127 2.128 2.128 2.120 2.125 2.129 2.134 2.139 2.143 2.149 2.153 2.158 2.164 2.168 2.174 2.179Metal 25% 0 0 0 0 579 583 664 668 671 673 674 676 707 707 708 709 709 709 709 707 708 710 711 713 714 716 718 719 721 723 725 726Hartie si carton 20% 0 0 0 0 1.168 1.192 1.349 1.371 1.389 1.401 1.408 1.415 1.475 1.482 1.488 1.494 1.499 1.504 1.509 1.512 1.520 1.528 1.535 1.543 1.552 1.560 1.568 1.576 1.585 1.593 1.602 1.610Sticla 20% 0 0 0 0 446 452 602 608 612 615 617 618 663 664 666 667 668 668 669 667 670 672 674 676 678 680 682 684 687 689 691 693Plastic 100% 0 0 0 0 976 988 1.114 1.125 1.134 1.140 1.143 1.146 1.194 1.196 1.199 1.201 1.203 1.205 1.206 1.203 1.207 1.211 1.215 1.219 1.222 1.227 1.231 1.234 1.239 1.243 1.247 1.251Metal 100% 0 0 0 0 325 329 371 375 378 380 381 382 398 399 400 400 401 402 402 401 402 404 405 406 407 409 410 411 413 414 416 417Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 841 843 1.004 1.006 1.008 1.009 1.011 1.012 1.074 1.074 1.074 1.074 1.074 1.073 1.072 1.067 1.068 1.070 1.072 1.073 1.075 1.077 1.079 1.080 1.082 1.084 1.086 1.088Total 0 0 0 0 3.757 3.805 4.441 4.485 4.520 4.545 4.559 4.572 4.803 4.815 4.826 4.836 4.844 4.852 4.858 4.850 4.867 4.884 4.901 4.917 4.934 4.952 4.970 4.987 5.005 5.023 5.041 5.060




FILIASI DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 1.992 1.922 1.818 1.812 1.218 1.214 1.164 1.160 1.155 1.151 1.147 1.142 1.122 1.118 1.114 1.109 1.105 1.101 1.096 1.080 1.076 1.072 1.069 1.065 1.061 1.057 1.054 1.050 1.046 1.042 1.039 1.035Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ma 0 0 0 0 68 68 77 77 77 77 76 76 80 80 79 79 79 78 78 77 77 76 76 76 76 75 75 75 75 74 74 74Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ma 0 0 0 0 262 261 293 292 291 290 288 287 298 297 296 295 293 292 291 287 286 285 284 283 282 281 280 279 278 277 276 275Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 53 53 64 64 64 64 64 63 67 67 66 66 66 66 65 64 64 64 64 63 63 63 63 63 62 62 62 62

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 2.062 2.071 2.084 2.097 1.381 1.389 1.236 1.242 1.248 1.253 1.257 1.261 1.204 1.206 1.209 1.210 1.212 1.212 1.212 1.211 1.216 1.220 1.225 1.229 1.234 1.239 1.243 1.247 1.252 1.257 1.261 1.266Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ma 0 0 0 0 253 254 304 306 307 308 310 311 331 332 333 333 334 334 334 334 335 336 337 339 340 341 342 344 345 346 347 349Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ma 0 0 0 0 394 396 464 466 469 470 472 474 502 503 504 505 506 506 506 506 507 509 511 513 515 517 519 521 523 524 526 528Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 82 82 128 128 129 129 130 130 144 144 144 145 145 145 145 145 145 146 146 147 147 148 149 149 150 150 151 151Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 4.383 4.401 4.429 4.456 3.069 3.086 2.788 2.802 2.814 2.826 2.836 2.845 2.734 2.740 2.745 2.749 2.752 2.753 2.753 2.752 2.762 2.772 2.782 2.792 2.802 2.813 2.823 2.833 2.844 2.854 2.865 2.876Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Ma 0 0 0 0 403 405 485 487 490 492 493 495 528 529 531 531 532 532 532 532 534 536 538 540 542 544 546 548 550 552 554 556Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Ma 0 0 0 0 837 842 987 991 996 1000 1003 1006 1067 1070 1072 1073 1075 1075 1075 1074 1078 1082 1086 1090 1094 1098 1102 1106 1111 1114 1119 1123Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 174 175 271 273 274 275 276 277 306 306 307 307 308 308 308 308 309 310 311 312 313 315 316 317 318 319 320 322Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE SORTAREHartie si carton 0 0 0 0 1.090 1.112 1.271 1.291 1.306 1.318 1.325 1.332 1.394 1.401 1.406 1.412 1.417 1.422 1.427 1.430 1.438 1.445 1.453 1.461 1.469 1.477 1.486 1.494 1.502 1.510 1.519 1.527Sticla 0 0 0 0 390 395 554 559 563 567 569 571 618 619 621 622 624 625 626 625 628 630 633 636 638 641 643 646 649 651 654 657Plastic/Metal 0 0 0 0 1.730 1.748 2.005 2.021 2.035 2.045 2.052 2.059 2.162 2.167 2.172 2.176 2.180 2.182 2.184 2.182 2.190 2.198 2.206 2.214 2.222 2.231 2.239 2.247 2.256 2.264 2.273 2.281Plastic 75% 0 0 0 0 1.297 1.311 1.503 1.516 1.526 1.534 1.539 1.544 1.621 1.625 1.629 1.632 1.635 1.637 1.638 1.637 1.643 1.649 1.655 1.661 1.667 1.673 1.679 1.685 1.692 1.698 1.705 1.711Metal 25% 0 0 0 0 432 437 501 505 509 511 513 515 540 542 543 544 545 546 546 546 548 550 552 554 556 558 560 562 564 566 568 570Hartie si carton 20% 0 0 0 0 970 991 1.126 1.145 1.161 1.172 1.178 1.185 1.238 1.244 1.249 1.255 1.260 1.265 1.269 1.273 1.280 1.287 1.295 1.302 1.310 1.317 1.325 1.333 1.341 1.348 1.356 1.364Sticla 20% 0 0 0 0 339 344 476 481 485 489 491 492 532 533 535 536 537 538 539 539 542 544 546 548 551 553 556 558 560 563 565 568Plastic 100% 0 0 0 0 738 749 850 860 868 874 878 881 921 924 927 930 932 934 936 937 941 945 949 953 958 962 966 971 975 980 984 989Metal 100% 0 0 0 0 246 250 283 287 289 291 293 294 307 308 309 310 311 311 312 312 314 315 316 318 319 321 322 324 325 327 328 330Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 662 665 801 804 807 810 812 814 867 869 870 870 871 871 870 868 871 873 876 878 881 884 886 889 891 894 896 899Total 0 0 0 0 2.954 2.998 3.537 3.577 3.611 3.635 3.651 3.666 3.864 3.877 3.890 3.901 3.911 3.919 3.927 3.929 3.947 3.964 3.982 4.000 4.018 4.037 4.055 4.073 4.093 4.111 4.130 4.150



Deseuri la statia de transfer LF-SDeseuri reziduale la depozit (municipal) 8.437 8.393 8.331 8.365 6.330 6.353 5.990 6.008 6.025 6.039 6.052 6.062 5.926 5.932 5.937 5.939 5.939 5.936 5.932 5.912 5.925 5.938 5.951 5.965 5.978 5.993 6.006 6.019 6.034 6.047 6.061 6.076Deseuri reziduale la depozit (ICI) 1.651 1.663 1.724 1.693 927 851 809 745 699 675 674 673 687 685 683 681 679 676 673 670 668 666 664 662 660 658 656 653 651 648 646 643Deseuri reziduale la depozit 10.088 10.056 10.055 10.058 7.257 7.205 6.799 6.753 6.724 6.714 6.726 6.735 6.613 6.617 6.620 6.620 6.618 6.613 6.606 6.581 6.593 6.604 6.616 6.627 6.638 6.650 6.661 6.672 6.685 6.695 6.707 6.719

CAPITOLUL 12 Anexe



467

DOBRESTI DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale TS-Me 10.747 10.417 9.805 9.776 6.570 6.547 6.276 6.255 6.230 6.207 6.183 6.161 6.049 6.028 6.005 5.982 5.959 5.936 5.913 5.825 5.804 5.783 5.763 5.743 5.722 5.702 5.682 5.661 5.642 5.622 5.601 5.580Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Me 0 0 0 0 366 365 418 416 415 413 411 410 431 429 428 426 424 423 421 415 413 412 410 409 408 406 405 403 402 400 399 397Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Me 0 0 0 0 1413 1408 1579 1573 1567 1561 1555 1550 1607 1601 1595 1589 1583 1577 1571 1547 1542 1536 1531 1525 1520 1515 1509 1504 1499 1493 1488 1482Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Me 0 0 0 0 287 286 348 346 345 344 343 341 360 359 358 356 355 354 352 347 346 345 343 342 341 340 339 337 336 335 334 333

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-Me 235 236 238 239 157 158 141 142 142 143 143 144 137 138 138 138 138 138 138 138 139 139 140 140 141 141 142 142 143 143 144 144Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Me 0 0 0 0 29 29 35 35 35 35 35 35 38 38 38 38 38 38 38 38 38 38 38 39 39 39 39 39 39 39 40 40Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Me 0 0 0 0 45 45 53 53 53 54 54 54 57 57 58 58 58 58 58 58 58 58 58 59 59 59 59 59 60 60 60 60Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Me 0 0 0 0 9 9 15 15 15 15 15 15 16 16 16 16 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-Me 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-Me 5.645 5.668 5.705 5.740 3.953 3.975 3.592 3.609 3.625 3.640 3.653 3.665 3.521 3.529 3.536 3.541 3.545 3.546 3.546 3.544 3.557 3.570 3.584 3.597 3.610 3.624 3.637 3.649 3.663 3.676 3.690 3.704Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-Me 0 0 0 0 519 522 625 628 631 633 636 638 680 682 683 684 685 685 685 685 687 690 693 695 698 700 703 705 708 710 713 716Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-Me 0 0 0 0 1078 1084 1271 1277 1283 1288 1292 1296 1375 1378 1381 1383 1384 1385 1385 1384 1389 1394 1399 1404 1409 1415 1420 1425 1431 1436 1441 1446Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Me 0 0 0 0 224 225 350 351 353 354 356 357 394 395 395 396 396 396 396 396 398 399 401 402 404 405 407 408 410 411 413 414Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-Me 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE SORTAREHartie si carton 0 0 0 0 1.431 1.459 1.647 1.671 1.691 1.704 1.711 1.718 1.790 1.797 1.803 1.809 1.815 1.820 1.825 1.825 1.833 1.842 1.850 1.858 1.866 1.875 1.884 1.892 1.901 1.910 1.919 1.928Sticla 0 0 0 0 635 641 839 844 849 852 853 854 913 915 915 916 917 917 917 913 915 917 919 920 922 924 926 928 930 932 934 937Plastic/Metal 0 0 0 0 2.870 2.888 3.271 3.286 3.298 3.305 3.308 3.311 3.454 3.455 3.457 3.457 3.456 3.455 3.453 3.434 3.438 3.442 3.447 3.451 3.455 3.460 3.465 3.470 3.475 3.480 3.485 3.490Plastic 75% 0 0 0 0 2.153 2.166 2.453 2.465 2.473 2.479 2.481 2.483 2.590 2.592 2.592 2.592 2.592 2.591 2.590 2.575 2.578 2.581 2.585 2.588 2.591 2.595 2.599 2.602 2.606 2.610 2.614 2.617Metal 25% 0 0 0 0 718 722 818 822 824 826 827 828 863 864 864 864 864 864 863 858 859 860 862 863 864 865 866 867 869 870 871 872Hartie si carton 20% 0 0 0 0 1.279 1.306 1.467 1.492 1.510 1.524 1.531 1.537 1.599 1.605 1.612 1.618 1.623 1.629 1.634 1.636 1.644 1.651 1.660 1.668 1.676 1.684 1.692 1.701 1.710 1.718 1.727 1.736Sticla 20% 0 0 0 0 548 554 720 726 730 733 734 736 785 786 787 788 789 789 790 786 788 790 792 794 795 797 799 801 803 805 807 809Plastic 100% 0 0 0 0 1.202 1.215 1.365 1.376 1.385 1.390 1.393 1.396 1.451 1.453 1.455 1.456 1.458 1.459 1.460 1.454 1.458 1.461 1.464 1.468 1.471 1.475 1.478 1.482 1.485 1.489 1.493 1.497Metal 100% 0 0 0 0 401 405 455 459 462 463 464 465 484 484 485 485 486 486 487 485 486 487 488 489 490 492 493 494 495 496 498 499Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 967 968 1.141 1.142 1.143 1.143 1.144 1.144 1.210 1.209 1.208 1.207 1.206 1.204 1.202 1.194 1.194 1.195 1.196 1.196 1.197 1.198 1.198 1.199 1.200 1.200 1.201 1.202Total 0 0 0 0 4.396 4.448 5.148 5.194 5.229 5.254 5.266 5.277 5.528 5.538 5.547 5.555 5.562 5.568 5.573 5.555 5.570 5.584 5.599 5.614 5.629 5.646 5.661 5.676 5.693 5.709 5.726 5.742


Compostare individuala 0 0 0 0 1.013 1.010 961 958 954 950 947 943 922 919 915 912 908 905 901 888 885 882 879 875 872 869 866 863 860 857 854 851


GOICEA DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 3.983 3.861 3.634 2.847 2.435 2.426 2.326 2.318 2.309 2.300 2.292 2.283 2.242 2.234 2.226 2.217 2.208 2.200 2.191 2.159 2.151 2.143 2.136 2.128 2.120 2.113 2.106 2.098 2.091 2.083 2.076 2.068Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 138 136 135 155 154 154 153 152 152 160 159 159 158 157 157 156 154 153 153 152 152 151 151 150 149 149 148 148 147Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 531 524 522 585 583 581 579 576 574 596 593 591 589 587 584 582 573 571 569 567 565 563 561 559 557 555 553 551 549Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 108 106 106 129 128 128 127 127 126 134 133 133 132 132 131 131 129 128 128 127 127 126 126 125 125 125 124 124 123

Blocuri urban (nu sunt disponibile date)Colectarea deseurilor reziduale LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE SORTAREHartie si carton 0 0 0 215 217 221 244 248 250 251 251 252 261 261 262 262 262 263 263 262 263 263 264 264 265 265 266 267 267 268 269 269Sticla 0 0 0 125 124 125 149 149 149 149 149 149 156 156 156 155 155 155 154 153 153 152 152 152 152 152 151 151 151 151 151 150Plastic/Metal 0 0 0 581 576 577 643 643 643 642 640 639 661 659 658 656 655 653 651 643 642 641 639 638 637 636 634 633 632 631 630 628Plastic 75% 0 0 0 436 432 433 482 483 482 482 480 479 496 495 493 492 491 490 489 483 482 481 480 479 478 477 476 475 474 473 472 471Metal 25% 0 0 0 145 144 144 161 161 161 161 160 160 165 165 164 164 164 163 163 161 161 160 160 160 159 159 159 158 158 158 157 157Hartie si carton 20% 0 0 0 192 195 198 219 222 224 226 226 227 234 235 235 236 236 237 237 236 237 238 238 239 240 240 241 242 243 243 244 245Sticla 20% 0 0 0 107 107 107 127 128 128 128 128 128 134 134 133 133 133 133 133 131 131 131 131 131 131 131 130 130 130 130 130 130Plastic 100% 0 0 0 237 236 237 263 264 264 265 264 264 272 272 272 271 271 271 270 268 267 267 267 267 266 266 266 266 266 266 265 265Metal 100% 0 0 0 79 79 79 88 88 88 88 88 88 91 91 91 90 90 90 90 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 88 88Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 175 173 172 196 196 195 194 193 193 201 201 200 199 198 198 197 194 193 192 192 191 190 190 189 188 188 187 186 186Total 0 0 0 790 789 794 893 897 900 901 900 899 932 932 931 930 929 928 927 918 918 917 917 916 916 916 915 915 915 915 914 914



Deseuri la statia de transferDeseuri reziduale la depozit (municipal) 3.983 3.861 3.634 3.022 2.608 2.599 2.522 2.514 2.504 2.495 2.485 2.476 2.443 2.434 2.425 2.416 2.407 2.398 2.388 2.353 2.344 2.336 2.328 2.319 2.311 2.303 2.295 2.286 2.279 2.271 2.262 2.254Deseuri reziduale la depozit (ICI) -200 -105 95 69 190 141 136 120 109 102 100 98 101 99 97 95 93 91 89 85 83 81 79 76 74 72 70 67 65 63 61 58Deseuri reziduale la depozit LF-S 3.783 3.756 3.729 3.091 2.798 2.739 2.658 2.634 2.612 2.596 2.585 2.574 2.544 2.533 2.522 2.511 2.499 2.488 2.477 2.437 2.427 2.416 2.406 2.396 2.385 2.375 2.365 2.354 2.344 2.333 2.323 2.312

CAPITOLUL 12 Anexe



468

Total Judet DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia

Rural 328.522 325.039 321.456 317.873 314.290 310.708 307.125 303.642 300.059 296.575 293.092 289.708 286.325 283.040 279.756 276.472 273.188 270.003 266.818 260.748 257.762 254.776 251.890 249.004 246.118 243.331 240.545 237.758 235.071 232.384 229.697 227.010Blocuri urban 230.833 230.591 230.228 229.806 229.322 228.779 228.174 227.450 226.664 225.758 224.791 223.704 222.496 221.227 219.898 218.448 216.938 215.307 213.615 211.803 210.897 209.991 209.084 208.178 207.272 206.426 205.520 204.614 203.768 202.862 202.016 201.171Gospodarii mediul urban 152.797 152.637 152.398 152.118 151.798 151.438 151.038 150.558 150.038 149.438 148.799 148.079 147.279 146.439 145.559 144.600 143.600 142.520 141.401 140.201 139.601 139.001 138.401 137.802 137.202 136.642 136.042 135.442 134.882 134.283 133.723 133.163Blocuri urban - deseuri biodegradabile 4.111 4.107 4.101 4.093 4.084 4.075 4.064 4.051 4.037 4.021 4.004 3.984 3.963 3.940 3.917 3.891 3.864 3.835 3.805 3.772 3.756 3.740 3.724 3.708 3.692 3.677 3.660 3.644 3.629 3.613 3.598 3.583Gospodarii urban - deseuri biodegradabile 33.321 33.286 33.233 33.172 33.103 33.024 32.937 32.832 32.719 32.588 32.449 32.292 32.117 31.934 31.742 31.533 31.315 31.080 30.835 30.574 30.443 30.312 30.181 30.051 29.920 29.798 29.667 29.536 29.414 29.283 29.161 29.039Populatie care composteaza individual 328.522 325.039 321.456 317.873 314.290 310.708 307.125 303.642 300.059 296.575 293.092 289.708 286.325 283.040 279.756 276.472 273.188 270.003 266.818 260.748 257.762 254.776 251.890 249.004 246.118 243.331 240.545 237.758 235.071 232.384 229.697 227.010

ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 54.089 52.435 49.332 48.416 33.060 32.944 31.582 31.473 31.351 31.235 31.115 31.002 30.440 30.332 30.219 30.104 29.984 29.871 29.755 29.311 29.207 29.100 29.000 28.897 28.791 28.693 28.591 28.486 28.389 28.289 28.186 28.079Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 138 1.844 1.837 2.101 2.094 2.086 2.078 2.070 2.063 2.168 2.160 2.152 2.144 2.136 2.128 2.119 2.088 2.080 2.073 2.066 2.058 2.051 2.044 2.036 2.029 2.022 2.015 2.007 2.000Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 531 7.111 7.086 7.944 7.917 7.886 7.857 7.827 7.798 8.086 8.057 8.027 7.997 7.965 7.935 7.904 7.786 7.758 7.730 7.703 7.676 7.648 7.622 7.595 7.567 7.541 7.515 7.487 7.459Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 108 1.444 1.439 1.750 1.744 1.737 1.730 1.724 1.717 1.814 1.807 1.801 1.794 1.787 1.780 1.773 1.747 1.740 1.734 1.728 1.722 1.716 1.710 1.704 1.697 1.692 1.686 1.680 1.673

Blocuri urban Colectarea deseurilor reziduale LF-S 78.291 78.676 79.181 79.668 52.458 52.753 46.961 47.187 47.400 47.588 47.764 47.913 45.726 45.829 45.918 45.980 46.028 46.047 46.051 46.026 46.195 46.365 46.534 46.703 46.872 47.054 47.222 47.390 47.572 47.739 47.920 48.101Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 9.609 9.663 11.565 11.621 11.673 11.720 11.763 11.799 12.593 12.622 12.646 12.663 12.676 12.682 12.683 12.676 12.723 12.769 12.816 12.862 12.909 12.959 13.005 13.052 13.102 13.148 13.198 13.248Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 14.966 15.050 17.637 17.722 17.802 17.873 17.938 17.994 19.085 19.128 19.165 19.191 19.211 19.219 19.220 19.210 19.280 19.351 19.422 19.492 19.563 19.639 19.709 19.779 19.855 19.925 20.000 20.076Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 3.103 3.121 4.852 4.875 4.898 4.917 4.935 4.951 5.464 5.477 5.487 5.495 5.500 5.503 5.503 5.500 5.520 5.541 5.561 5.581 5.601 5.623 5.643 5.663 5.685 5.705 5.727 5.748Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale LF-S 51.551 52.079 52.413 52.735 36.314 36.518 33.000 33.158 33.308 33.440 33.563 33.668 32.352 32.425 32.488 32.532 32.565 32.579 32.582 32.564 32.684 32.804 32.924 33.043 33.162 33.291 33.410 33.529 33.658 33.776 33.904 34.033Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca SP-S 0 0 0 0 4.770 4.797 5.742 5.769 5.795 5.818 5.840 5.858 6.252 6.266 6.278 6.287 6.293 6.296 6.296 6.293 6.316 6.339 6.362 6.386 6.409 6.434 6.457 6.480 6.504 6.527 6.552 6.577Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M SP-S 0 0 0 0 9.907 9.962 11.675 11.731 11.784 11.831 11.874 11.911 12.633 12.661 12.686 12.703 12.716 12.722 12.723 12.716 12.762 12.809 12.856 12.903 12.949 13.000 13.046 13.093 13.143 13.189 13.239 13.289Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 2.054 2.066 3.212 3.227 3.242 3.255 3.267 3.277 3.617 3.625 3.632 3.637 3.641 3.642 3.643 3.641 3.654 3.668 3.681 3.694 3.708 3.722 3.735 3.749 3.763 3.776 3.791 3.805Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CAPITOLUL 12 Anexe



469



Statii de sortareAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

STATIE SORTARE GOICEA (existenta)Hartie si carton 0 0 0 192 195 198 219 222 224 226 226 227 234 235 235 236 236 237 237 236 237 238 238 239 240 240 241 242 243 243 244 245Sticla 0 0 0 107 107 107 127 128 128 128 128 128 134 134 133 133 133 133 133 131 131 131 131 131 131 131 130 130 130 130 130 130Plastic 0 0 0 237 236 237 263 264 264 265 264 264 272 272 272 271 271 271 270 268 267 267 267 267 266 266 266 266 266 266 265 265Metal 0 0 0 79 79 79 88 88 88 88 88 88 91 91 91 90 90 90 90 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 88 88Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 175 173 172 196 196 195 194 193 193 201 201 200 199 198 198 197 194 193 192 192 191 190 190 189 188 188 187 186 186Total 0 0 0 790 789 794 893 897 900 901 900 899 932 932 931 930 929 928 927 918 918 917 917 916 916 916 915 915 915 915 914 914

STATIE SORTARE Craoiva nouaHartie si carton 0 0 0 0 16.250 16.591 18.938 19.246 19.495 19.676 19.787 19.892 20.815 20.913 21.007 21.095 21.179 21.256 21.329 21.387 21.509 21.631 21.755 21.879 22.004 22.133 22.260 22.387 22.519 22.647 22.781 22.915Sticla 0 0 0 0 5.227 5.309 7.412 7.492 7.559 7.608 7.642 7.672 8.294 8.321 8.347 8.369 8.389 8.406 8.421 8.425 8.463 8.501 8.539 8.577 8.615 8.655 8.693 8.732 8.773 8.811 8.852 8.893Plastic 0 0 0 0 11.375 11.552 13.127 13.288 13.419 13.516 13.578 13.636 14.261 14.313 14.362 14.405 14.446 14.482 14.514 14.527 14.596 14.665 14.734 14.803 14.873 14.946 15.016 15.087 15.161 15.233 15.308 15.383Metal 0 0 0 0 3.792 3.851 4.376 4.429 4.473 4.505 4.526 4.545 4.754 4.771 4.787 4.802 4.815 4.827 4.838 4.842 4.865 4.888 4.911 4.934 4.958 4.982 5.005 5.029 5.054 5.078 5.103 5.128Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 14.342 14.408 17.129 17.196 17.258 17.312 17.362 17.404 18.483 18.513 18.539 18.554 18.564 18.564 18.558 18.521 18.576 18.630 18.686 18.740 18.795 18.855 18.909 18.964 19.024 19.078 19.137 19.196Total 0 0 0 0 50.986 51.710 60.982 61.652 62.204 62.618 62.895 63.149 66.606 66.830 67.041 67.225 67.393 67.534 67.659 67.703 68.009 68.315 68.624 68.934 69.244 69.571 69.884 70.198 70.530 70.847 71.180 71.514

STATIE SORTARE Bailesti (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 1.246 1.270 1.439 1.460 1.477 1.489 1.496 1.502 1.568 1.574 1.580 1.585 1.590 1.595 1.599 1.600 1.608 1.615 1.623 1.630 1.638 1.646 1.654 1.662 1.670 1.678 1.686 1.694Sticla 0 0 0 0 525 530 704 709 713 716 718 719 771 772 773 774 775 775 776 773 775 777 779 781 783 785 787 789 791 793 795 797Plastic 0 0 0 0 1.148 1.160 1.310 1.320 1.328 1.333 1.336 1.339 1.395 1.397 1.399 1.401 1.402 1.403 1.404 1.399 1.402 1.406 1.409 1.413 1.416 1.420 1.424 1.427 1.431 1.435 1.439 1.442Metal 0 0 0 0 383 387 437 440 443 444 445 446 465 466 466 467 467 468 468 466 467 469 470 471 472 473 475 476 477 478 480 481Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 989 991 1.174 1.176 1.178 1.179 1.180 1.181 1.251 1.251 1.251 1.250 1.249 1.248 1.246 1.239 1.240 1.242 1.243 1.244 1.246 1.247 1.249 1.250 1.252 1.253 1.255 1.256Total 0 0 0 0 4.290 4.337 5.064 5.106 5.139 5.162 5.175 5.187 5.450 5.460 5.469 5.477 5.484 5.489 5.493 5.478 5.493 5.508 5.524 5.539 5.555 5.571 5.587 5.603 5.620 5.637 5.654 5.671

STATIE SORTARE CALAFAT (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 970 991 1.126 1.145 1.161 1.172 1.178 1.185 1.238 1.244 1.249 1.255 1.260 1.265 1.269 1.273 1.280 1.287 1.295 1.302 1.310 1.317 1.325 1.333 1.341 1.348 1.356 1.364Sticla 0 0 0 0 339 344 476 481 485 489 491 492 532 533 535 536 537 538 539 539 542 544 546 548 551 553 556 558 560 563 565 568Plastic 0 0 0 0 738 749 850 860 868 874 878 881 921 924 927 930 932 934 936 937 941 945 949 953 958 962 966 971 975 980 984 989Metal 0 0 0 0 246 250 283 287 289 291 293 294 307 308 309 310 311 311 312 312 314 315 316 318 319 321 322 324 325 327 328 330Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 662 665 801 804 807 810 812 814 867 869 870 870 871 871 870 868 871 873 876 878 881 884 886 889 891 894 896 899Total 0 0 0 0 2.954 2.998 3.537 3.577 3.611 3.635 3.651 3.666 3.864 3.877 3.890 3.901 3.911 3.919 3.927 3.929 3.947 3.964 3.982 4.000 4.018 4.037 4.055 4.073 4.093 4.111 4.130 4.150

STATIE SORTARE FILIASI (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 970 991 1.126 1.145 1.161 1.172 1.178 1.185 1.238 1.244 1.249 1.255 1.260 1.265 1.269 1.273 1.280 1.287 1.295 1.302 1.310 1.317 1.325 1.333 1.341 1.348 1.356 1.364Sticla 0 0 0 0 339 344 476 481 485 489 491 492 532 533 535 536 537 538 539 539 542 544 546 548 551 553 556 558 560 563 565 568Plastic 0 0 0 0 738 749 850 860 868 874 878 881 921 924 927 930 932 934 936 937 941 945 949 953 958 962 966 971 975 980 984 989Metal 0 0 0 0 246 250 283 287 289 291 293 294 307 308 309 310 311 311 312 312 314 315 316 318 319 321 322 324 325 327 328 330Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 662 665 801 804 807 810 812 814 867 869 870 870 871 871 870 868 871 873 876 878 881 884 886 889 891 894 896 899Total 0 0 0 0 2.954 2.998 3.537 3.577 3.611 3.635 3.651 3.666 3.864 3.877 3.890 3.901 3.911 3.919 3.927 3.929 3.947 3.964 3.982 4.000 4.018 4.037 4.055 4.073 4.093 4.111 4.130 4.150

STATIE SORTARE DOBRESTI (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 1.279 1.306 1.467 1.492 1.510 1.524 1.531 1.537 1.599 1.605 1.612 1.618 1.623 1.629 1.634 1.636 1.644 1.651 1.660 1.668 1.676 1.684 1.692 1.701 1.710 1.718 1.727 1.736Sticla 0 0 0 0 548 554 720 726 730 733 734 736 785 786 787 788 789 789 790 786 788 790 792 794 795 797 799 801 803 805 807 809Plastic 0 0 0 0 1.202 1.215 1.365 1.376 1.385 1.390 1.393 1.396 1.451 1.453 1.455 1.456 1.458 1.459 1.460 1.454 1.458 1.461 1.464 1.468 1.471 1.475 1.478 1.482 1.485 1.489 1.493 1.497Metal 0 0 0 0 401 405 455 459 462 463 464 465 484 484 485 485 486 486 487 485 486 487 488 489 490 492 493 494 495 496 498 499Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 967 968 1.141 1.142 1.143 1.143 1.144 1.144 1.210 1.209 1.208 1.207 1.206 1.204 1.202 1.194 1.194 1.195 1.196 1.196 1.197 1.198 1.198 1.199 1.200 1.200 1.201 1.202Total 0 0 0 0 4.396 4.448 5.148 5.194 5.229 5.254 5.266 5.277 5.528 5.538 5.547 5.555 5.562 5.568 5.573 5.555 5.570 5.584 5.599 5.614 5.629 5.646 5.661 5.676 5.693 5.709 5.726 5.742

Statii de compostareAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

STATIE DE COMPOSTARE CRAIOVA (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 8.126 8.191 8.256 8.322 8.389 8.456 8.524 8.592 8.660 8.730 8.800 8.870 8.941 9.012 9.085 9.157 9.231 9.304 9.379 9.454 9.529 9.606 9.683 9.760 9.838 9.917 9.996 10.076Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 8.126 8.191 8.256 8.322 8.389 8.456 8.524 8.592 8.660 8.730 8.800 8.870 8.941 9.012 9.085 9.157 9.231 9.304 9.379 9.454 9.529 9.606 9.683 9.760 9.838 9.917 9.996 10.076

STATIE DE COMPOSTARE in BAILESTI (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE DE COMPOSTARE CALAFAT (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE DE COMPOSTARE FILIASI (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE DE COMPOSTARE DOBRESTI (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE DE COMPOSTARE GOICEA (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total compostare 0 0 0 0 8.126 8.191 8.256 8.322 8.389 8.456 8.524 8.592 8.660 8.730 8.800 8.870 8.941 9.012 9.085 9.157 9.231 9.304 9.379 9.454 9.529 9.606 9.683 9.760 9.838 9.917 9.996 10.076


Transfer StationsAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Deseuri la statia de transfer GOICEA (existenta)Deseuri reziduale LF-S 3.091 2.798 2.739 2.658 2.634 2.612 2.596 2.585 2.574 2.544 2.533 2.522 2.511 2.499 2.488 2.477 2.437 2.427 2.416 2.406 2.396 2.385 2.375 2.365 2.354 2.344 2.333 2.323 2.312Deseuri la statia de transfer CRAIOVA (noua)Deseuri reziduale LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Deseuri la statia de transfer BAILESTI noua)Deseuri reziduale LF-S 17.280 12.926 12.846 12.306 12.236 12.185 12.157 12.154 12.150 11.976 11.967 11.956 11.941 11.923 11.904 11.882 11.792 11.792 11.790 11.791 11.790 11.788 11.790 11.789 11.788 11.790 11.789 11.789 11.788Deseuri la statia de transfer CALAFAT (noua)Deseuri reziduale LF-S 13.857 10.085 10.004 9.518 9.446 9.394 9.367 9.365 9.361 9.209 9.201 9.191 9.178 9.163 9.146 9.126 9.059 9.058 9.057 9.057 9.056 9.054 9.055 9.054 9.052 9.053 9.051 9.051 9.050

Deseuri la statia de transfer FILIASI (noua)Deseuri reziduale LF-S 10.058 7.257 7.205 6.799 6.753 6.724 6.714 6.726 6.735 6.613 6.617 6.620 6.620 6.618 6.613 6.606 6.581 6.593 6.604 6.616 6.627 6.638 6.650 6.661 6.672 6.685 6.695 6.707 6.719

Deseuri la statia de transfer DOBRESTI (noua)Deseuri reziduale LF-S 17.486 13.307 13.003 12.463 12.368 12.296 12.253 12.240 12.226 12.054 12.037 12.017 11.993 11.967 11.940 11.910 11.802 11.791 11.779 11.770 11.759 11.747 11.739 11.728 11.716 11.708 11.697 11.686 11.675

Total

TMBAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Reducere LF-S 0 0 18.900 18.900 18.900 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310 41.310

DepozitareAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038


Namol pentru depozitare 12601 12578 23118 23035 25382 25261 25132 28817 28628 28434 28233 28021 27808 27590 27361 27128 26887 26642 26293 26120 25947 25777 25607 25438 25276 25110 24943 24785 24622 24463 24305Total depozitare 229.130 228.790 238.722 175.814 176.774 149.045 147.894 150.914 128.044 128.020 127.941 125.046 124.863 124.640 124.343 124.002 123.601 123.154 122.161 122.157 122.147 122.148 122.141 122.129 122.161 122.153 122.138 122.169 122.158 122.176 122.189

CAPITOLUL 12 Anexe



470

Cantitate de deseuri (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Deseuri menajere colectate in amestec si separat 78.878 105.958 162.165 168.022 181.441 182.015 182.551 183.028 183.449 183.808 184.125 184.377 184.548 184.688 184.781 184.787 184.743 184.626 184.456 183.688 184.036 184.377 184.730 185.077 185.417 185.811 186.157 186.497 186.892 187.238 187.621 187.998Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 28.005 29.707 32.875 33.088 33.791 34.061 34.334 34.608 34.885 35.164 35.446 35.729 36.015 36.303 36.594 36.886 37.182 37.479 37.779 38.081 38.386 38.693 39.002 39.314 39.629 39.946 40.265 40.588 40.912 41.240 41.569 41.902

Deseuri colectate din gradini si parcuri 5.321 5.364 5.406 5.450 5.981 6.029 6.077 6.126 6.175 6.224 6.274 6.324 6.375 6.426 6.477 6.529 6.581 6.634 6.687 6.741 6.794 6.849 6.904 6.959 7.015 7.071 7.127 7.184 7.242 7.300 7.358 7.417Deseuri colectate din piete 4.201 4.234 4.268 4.302 5.313 5.355 5.398 5.441 5.485 5.529 5.573 5.617 5.662 5.708 5.753 5.799 5.846 5.892 5.940 5.987 6.035 6.083 6.132 6.181 6.230 6.280 6.331 6.381 6.432 6.484 6.536 6.588Deseuri stradale colectate 14.002 14.115 14.227 14.341 14.456 14.572 14.688 14.806 14.924 15.044 15.164 15.285 15.407 15.531 15.655 15.780 15.906 16.034 16.162 16.291 16.422 16.553 16.685 16.819 16.953 17.089 17.226 17.364 17.503 17.643 17.784 17.926Deseuri menajere generate si necolectate 105.685 76.943 18.478 13.278 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Deseuri voluminoase 382 382 381 761 1.455 1.827 2.197 2.564 2.928 3.586 3.938 4.285 4.627 4.963 6.303 6.257 6.210 6.160 6.108 6.045 6.014 5.982 5.951 5.920 5.888 5.859 5.828 5.797 5.768 5.738 5.708 5.679Deseuri periculoase din gospodarii 1.450 1.444 1.437 1.430 1.423 1.415 1.407 1.399 1.390 1.381 1.372 1.362 1.352 1.342 1.332 1.321 1.310 1.298 1.286 1.270 1.261 1.253 1.245 1.237 1.229 1.221 1.213 1.205 1.198 1.190 1.182 1.175Compostare individualaReciclare directa industrie 8.758 9.371 10.027 10.528 11.055 11.607 12.188 12.675 13.055 13.316 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale tratate si eliminate si compostare individuala 236.092 236.320 237.420 238.482 240.981 242.032 243.048 244.009 244.918 245.769 246.581 247.333 248.007 248.655 249.260 249.782 250.258 250.665 251.024 250.788 251.673 252.555 253.453 254.350 255.245 256.197 257.106 258.014 258.981 259.904 260.868 261.831

Deseuri industriale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Namol 12.601 12.578 23.118 23.035 25.382 25.261 25.132 28.817 28.628 28.434 28.233 28.021 27.808 27.590 27.361 27.128 26.887 26.642 26.293 26.120 25.947 25.777 25.607 25.438 25.276 25.110 24.943 24.785 24.622 24.463 24.305 24.305Deseuri din constructii si demolari 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 22.420 22.359 22.305 22.244

Total deseuri tratate si eliminate si compostare individuala 266.092 266.298 277.938 278.916 283.764 284.693 285.579 290.226 290.946 291.603 292.214 292.755 293.215 293.645 294.021 294.310 294.545 294.707 294.716 294.308 295.019 295.732 296.461 297.187 297.921 298.706 299.449 300.199 306.022 306.726 307.478 308.380


a se verica reducerea deseurilor biodegradabile

RURAL - compostare individuala 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Zona 1 CRAIOVA 0 0 0 0 2063 2055 1956 1949 1942 1934 1927 1920 1877 1870 1864 1856 1849 1842 1835 1807 1801 1794 1788 1782 1775 1769 1763 1757 1751 1744 1738 1732Zona 2 BAILESTI 0 0 0 0 857 854 813 810 807 804 801 798 780 778 775 772 769 766 763 751 749 746 743 741 738 736 733 730 728 725 723 720Zona 3 CALAFAT 0 0 0 0 602 600 571 569 567 565 562 560 548 546 544 542 540 538 536 528 526 524 522 520 518 516 515 513 511 509 507 505Zona 4 FILIASI 0 0 0 0 188 187 178 178 177 176 176 175 171 170 170 169 168 168 167 165 164 163 163 162 162 161 161 160 159 159 158 158Zona 5 DOBRESTI 0 0 0 0 1013 1010 961 958 954 950 947 943 922 919 915 912 908 905 901 888 885 882 879 875 872 869 866 863 860 857 854 851Zona 6 GOICEA 0 0 0 0 376 374 356 355 353 352 351 350 342 341 339 338 337 335 334 329 328 327 326 324 323 322 321 320 319 318 316 315

0 0 0 0 5099 5081 4835 4818 4800 4782 4764 4746 4640 4624 4606 4589 4571 4553 4536 4468 4452 4436 4421 4405 4389 4374 4358 4342 4327 4312 4296 4280

URBAN - statii de compostare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Zona 1 CRAIOVA 0 0 0 0 7719 7781 7843 7906 7969 8033 8097 8162 8227 8293 8360 8426 8494 8562 8630 8699 8769 8839 8910 8981 9053 9125 9198 9272 9346 9421 9496 9572Zona 2 BAILESTI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Zona 3 CALAFAT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Zona 4 FILIASI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Zona 5 DOBRESTI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Zona 6 GOICEA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 7719 7781 7843 7906 7969 8033 8097 8162 8227 8293 8360 8426 8494 8562 8630 8699 8769 8839 8910 8981 9053 9125 9198 9272 9346 9421 9496 9572

Hartie si carton de la populatie 12609 12634 12606 12669 12715 12772 15206 15264 15318 15366 15409 15446 16457 16484 16506 16519 16527 16526 16521 16486 16534 16582 16631 16679 16726 16779 16827 16874 16927 16975 17026 17078Ambalaje de hartie si carton de la ICI 11537 12345 13209 13869 14563 15291 16055 16697 17198 17542 17718 17895 18074 18255 18437 18621 18808 18996 19186 19378 19571 19767 19965 20164 20366 20570 20775 20983 21193 21405 21619 21835deseuri din hartie si carton ICI, altele decat ambalajele 2307 2469 2642 2774 1456 1529 1606 1670 1720 1754 1772 1789 1807 1825 1844 1862 1881 1900 1919 1938 1957 1977 1996 2016 2037 2057 2078 2098 2119 2140 2162 2184Lemn ICI 8590 9192 9835 10327 10843 11385 11954 12433 12806 13062 13192 13324 13457 13592 13728 13865 14004 14144 14285 14428 14573 14718 14865 15014 15164 15316 15469 15624 15780 15938 16097 16258

35044 36639 38291 39639 39576 40977 44821 46064 47042 47724 48091 48455 49796 50156 50515 50868 51219 51566 51910 52230 52635 53044 53457 53874 54293 54721 55149 55580 56019 56458 56904 57355

TOTAL REDUCERE DESEURI BIODEGRADABILE FARA TMB 35044 36639 38291 39639 52395 53839 57499 58788 59811 60539 60952 61363 62664 63073 63481 63883 64284 64681 65076 65397 65857 66319 66788 67260 67735 68221 68705 69194 69693 70191 70697 71207


Deseuri biodegradabile aditionale ce trebuie reduse 3.845 -16.634 -39.130TMB no, over capacity 62.000 145.000

CAPITOLUL 12 Anexe



471

12.29 Anexa 5.3.3 Estimare cantitati – Alternativa 3 Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Judetul DoljPopulatieRural 328.522 325.039 321.456 317.873 314.290 310.708 307.125 303.642 300.059 296.575 293.092 289.708 286.325 283.040 279.756 276.472 273.188 270.003 266.818 260.748 257.762 254.776 251.890 249.004 246.118 243.331 240.545 237.758 235.071 232.384 229.697 227.010Urban 383.630 383.228 382.626 381.923 381.120 380.216 379.212 378.008 376.702 375.196 373.590 371.783 369.775 367.666 365.458 363.048 360.538 357.827 355.016 352.004 350.498 348.992 347.486 345.980 344.474 343.068 341.562 340.056 338.651 337.145 335.739 334.333Populatie totala 712.152 708.267 704.082 699.796 695.410 690.924 686.337 681.649 676.761 671.772 666.682 661.491 656.099 650.707 645.214 639.520 633.726 627.830 621.834 612.751 608.260 603.768 599.376 594.984 590.592 586.399 582.107 577.814 573.721 569.528 565.436 561.343

CRAIOVA DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale TS-A 21.888 21.205 19.953 19.899 9.330 5.105 4.952 4.935 4.916 4.898 4.879 4.861 4.806 4.789 4.771 4.753 4.734 4.716 4.698 4.627 4.611 4.594 4.578 4.562 4.545 4.530 4.514 4.497 4.482 4.466 4.450 4.433Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-Ag 0 0 0 0 0 743 850 847 844 841 837 834 877 874 871 867 864 861 857 845 842 838 836 833 830 827 824 821 818 815 812 809Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-Ag 0 0 0 0 0 2866 3214 3203 3190 3178 3166 3155 3271 3259 3247 3235 3222 3210 3197 3150 3139 3127 3116 3105 3094 3083 3072 3061 3051 3040 3029 3017Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ag 0 0 0 0 0 582 708 705 703 700 697 695 734 731 728 726 723 720 717 707 704 701 699 697 694 692 689 687 684 682 679 677

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 72.348 72.644 73.110 73.559 73.992 48.708 43.361 43.569 43.766 43.939 44.101 44.239 42.220 42.315 42.397 42.455 42.499 42.517 42.520 42.496 42.653 42.810 42.966 43.122 43.278 43.446 43.601 43.756 43.924 44.079 44.246 44.413Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-Ag 0 0 0 0 0 8922 10678 10730 10778 10821 10861 10895 11628 11654 11677 11692 11704 11709 11710 11704 11747 11790 11833 11876 11919 11965 12008 12051 12097 12140 12186 12232Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-Ag 0 0 0 0 0 13896 16285 16363 16437 16502 16563 16615 17621 17661 17695 17719 17738 17745 17746 17737 17802 17867 17933 17998 18063 18133 18198 18262 18332 18397 18467 18537Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ag 0 0 0 0 0 2881 4480 4502 4522 4540 4557 4571 5045 5057 5067 5073 5079 5081 5081 5078 5097 5116 5134 5153 5172 5192 5210 5229 5249 5267 5287 5307Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 32.504 32.637 32.846 33.048 33.243 13.044 11.699 11.755 11.809 8.822 8.854 8.882 8.530 8.549 8.566 8.577 8.586 8.590 8.590 8.586 8.617 8.649 8.680 8.712 8.743 8.777 8.809 8.840 8.874 8.905 8.939 8.973Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-Ag 0 0 0 0 0 3006 3598 3615 3632 3646 3660 3671 3918 3927 3935 3940 3944 3946 3946 3944 3958 3973 3987 4002 4016 4032 4046 4061 4076 4091 4106 4122Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-Ag 0 0 0 0 0 6243 7316 7351 7385 7414 7441 7465 7917 7935 7950 7961 7969 7972 7973 7969 7998 8027 8057 8086 8115 8147 8176 8205 8236 8265 8297 8328Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ag 0 0 0 0 0 1295 2013 2022 2032 2040 2047 2054 2267 2272 2276 2279 2282 2283 2283 2282 2290 2298 2307 2315 2324 2333 2341 2349 2358 2367 2376 2385Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) 0,7 0 0 0 0 0 9.842 8.981 9.024 9.065 12.134 12.179 12.217 11.745 11.771 11.794 11.810 11.822 11.827 11.828 11.822 11.865 11.909 11.952 11.996 12.039 12.086 12.129 12.172 12.219 12.262 12.308 12.355

STATIE DE SORTAREHartie si carton 20% 0 0 0 0 0 16.591 18.938 19.246 19.495 19.676 19.787 19.892 20.815 20.913 21.007 21.095 21.179 21.256 21.329 21.387 21.509 21.631 21.755 21.879 22.004 22.133 22.260 22.387 22.519 22.647 22.781 22.915Sticla 20% 0 0 0 0 0 5.309 7.412 7.492 7.559 7.608 7.642 7.672 8.294 8.321 8.347 8.369 8.389 8.406 8.421 8.425 8.463 8.501 8.539 8.577 8.615 8.655 8.693 8.732 8.773 8.811 8.852 8.893Plastic 75% 0 0 0 0 0 11.552 13.127 13.288 13.419 13.516 13.578 13.636 14.261 14.313 14.362 14.405 14.446 14.482 14.514 14.527 14.596 14.665 14.734 14.803 14.873 14.946 15.016 15.087 15.161 15.233 15.308 15.383Metal 25% 0 0 0 0 0 3.851 4.376 4.429 4.473 4.505 4.526 4.545 4.754 4.771 4.787 4.802 4.815 4.827 4.838 4.842 4.865 4.888 4.911 4.934 4.958 4.982 5.005 5.029 5.054 5.078 5.103 5.128Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 14.989 17.873 17.943 18.008 18.065 18.117 18.161 19.298 19.330 19.357 19.373 19.383 19.384 19.377 19.339 19.397 19.454 19.512 19.570 19.627 19.689 19.747 19.804 19.866 19.923 19.985 20.047Total 0 0 0 0 0 52.291 61.726 62.399 62.954 63.371 63.650 63.907 67.421 67.648 67.860 68.044 68.213 68.354 68.479 68.521 68.830 69.139 69.451 69.763 70.076 70.406 70.722 71.038 71.373 71.693 72.029 72.365

COMPOSTARETotal deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 9.842 8.981 9.024 9.065 14.142 14.194 14.238 13.687 13.718 13.745 13.764 13.778 13.784 13.785 13.777 13.828 13.879 13.929 13.980 14.030 14.085 14.135 14.185 14.240 14.290 14.344 14.398Parcuri si gradini zona 1 0 0 0 0 0 5.294 5.330 5.366 5.402 4.641 4.679 4.716 4.754 4.792 4.830 4.869 4.908 4.947 4.987 5.026 5.067 5.107 5.148 5.189 5.231 5.273 5.315 5.357 5.400 5.443 5.487 5.531Altele industrial/institutii 0 0 3.970 3.998 4.027 4.056 3.471 3.499 3.527 3.555 3.584 3.613 3.641 3.671 3.700 3.730 3.759 3.789 3.820 3.850 3.881 3.912 3.943 3.975 4.007 4.039 4.071 4.104 4.137Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 19.105 18.309 18.417 18.523 22.255 22.372 22.481 21.997 22.094 22.188 22.274 22.356 22.430 22.501 22.563 22.684 22.806 22.928 23.050 23.173 23.301 23.425 23.550 23.679 23.804 23.935 24.066

Compostare individuala 0 0 0 0 10.313 10.277 9.780 9.746 9.708 9.672 9.635 9.600 9.386 9.352 9.318 9.282 8.658

Deseuri la statia de transferDeseuri reziduale la depozit (municipal) 126.741 126.486 125.910 126.507 116.564 82.338 78.334 78.653 78.951 76.431 76.661 76.855 75.538 75.669 75.778 75.846 75.891 75.895 75.875 75.738 75.970 76.201 76.433 76.665 76.895 77.147 77.377 77.607 77.858 78.088 78.337 78.586Deseuri reziduale la depozit (ICI) 27.395 27.336 27.799 27.324 25.414 5.616 3.726 2.809 2.165 1.752 1.734 1.717 1.415 1.398 1.381 1.366 1.351 1.338 1.324 1.332 1.304 1.275 1.245 1.214 1.183 1.148 1.115 1.080 1.043 1.006 967 928Deseuri reziduale la depozit LF-S 154.136 153.822 153.709 153.831 141.978 87.953 82.060 81.463 81.116 78.183 78.396 78.572 76.953 77.067 77.159 77.212 77.242 77.232 77.199 77.070 77.274 77.476 77.678 77.879 78.077 78.295 78.492 78.687 78.901 79.094 79.305 79.514

BAILESTI DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale TS-Av 9.095 8.815 8.297 8.273 3.878 2.122 2.059 2.052 2.044 2.036 2.028 2.021 1.998 1.991 1.983 1.976 1.968 1.960 1.953 1.924 1.917 1.910 1.903 1.897 1.890 1.883 1.876 1.870 1.863 1.857 1.850 1.843Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-S 0 0 0 0 0 309 353 352 351 349 348 347 365 363 362 361 359 358 356 351 350 349 347 346 345 344 342 341 340 339 338 336Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-S 0 0 0 0 0 1192 1336 1331 1326 1321 1316 1311 1360 1355 1350 1345 1339 1334 1329 1309 1305 1300 1295 1291 1286 1282 1277 1272 1268 1264 1259 1254Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 242 294 293 292 291 290 289 305 304 303 302 299 298 294 293 292 291 290 289 288 287 285 284 283 282 281

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 1.096 1.165 1.173 1.180 1.187 781 695 699 702 469 470 472 449 450 450 451 452 452 452 452 453 455 457 458 460 462 463 465 467 468 470 472Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-S 0 0 0 0 0 143 171 172 173 174 174 175 186 187 187 188 188 188 188 188 188 189 190 190 191 192 193 193 194 195 195 196Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-S 0 0 0 0 0 223 261 262 264 265 266 266 283 283 284 284 284 285 285 284 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 46 72 72 73 73 73 73 81 81 81 81 81 81 81 81 82 82 82 83 83 83 84 84 84 84 85 85Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) 0,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 236 237 238 229 229 230 230 230 230 230 230 231 232 233 233 234 235 236 237 238 239 240 240

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 5.349 5.688 5.725 5.760 5.794 3.989 3.604 3.622 3.638 1.822 1.829 1.834 1.762 1.766 1.769 1.772 1.773 1.774 1.774 1.773 1.780 1.786 1.793 1.799 1.806 1.813 1.819 1.826 1.833 1.839 1.846 1.853Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-S 0 0 0 0 0 524 627 630 633 636 638 640 683 684 686 687 687 688 688 687 690 692 695 697 700 703 705 708 710 713 716 718Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-S 0 0 0 0 0 1088 1275 1281 1287 1292 1297 1301 1380 1383 1386 1388 1389 1390 1390 1389 1394 1399 1404 1409 1414 1420 1425 1430 1436 1441 1446 1452Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 226 351 353 354 356 357 358 395 396 397 397 398 398 398 398 399 401 402 404 405 407 408 409 411 412 414 416Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) 0,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.831 1.837 1.843 1.772 1.776 1.779 1.782 1.784 1.784 1.784 1.783 1.790 1.797 1.803 1.810 1.816 1.823 1.830 1.836 1.843 1.850 1.857 1.864

STATIE DE SORTAREHartie si carton 20% 0 0 0 0 435 1.270 1.439 1.460 1.477 1.489 1.496 1.502 1.568 1.574 1.580 1.585 1.590 1.595 1.599 1.600 1.608 1.615 1.623 1.630 1.638 1.646 1.654 1.662 1.670 1.678 1.686 1.694Sticla 20% 0 0 0 0 97 530 704 709 713 716 718 719 771 772 773 774 775 775 776 773 775 777 779 781 783 785 787 789 791 793 795 797Plastic 75% 0 0 0 0 211 1.160 1.310 1.320 1.328 1.333 1.336 1.339 1.395 1.397 1.399 1.401 1.402 1.403 1.404 1.399 1.402 1.406 1.409 1.413 1.416 1.420 1.424 1.427 1.431 1.435 1.439 1.442Metal 25% 0 0 0 0 70 387 437 440 443 444 445 446 465 466 466 467 467 468 468 466 467 469 470 471 472 473 475 476 477 478 480 481Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.549 1.810 1.812 1.814 1.815 1.815 1.816 1.914 1.914 1.913 1.911 1.909 1.907 1.904 1.891 1.892 1.894 1.895 1.896 1.898 1.899 1.901 1.902 1.904 1.905 1.907 1.908Total 0 0 0 0 813 4.896 5.699 5.742 5.775 5.798 5.810 5.822 6.113 6.123 6.131 6.138 6.144 6.148 6.151 6.130 6.145 6.160 6.176 6.191 6.206 6.223 6.239 6.255 6.272 6.289 6.306 6.323

COMPOSTARETotal deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.770 3.784 3.796 3.649 3.657 3.664 3.669 3.673 3.675 3.675 3.673 3.686 3.700 3.713 3.727 3.740 3.755 3.768 3.782 3.796 3.810 3.824 3.838Parcuri si gradini zona 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 544 548 553 557 562 566 571 575 580 584 589 594 599 603 608 613 618 623 628 633 638 643 648Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 407 410 413 417 420 423 427 430 434 437 441 444 448 451 455 459 462 466 470 473 477 481 485Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4.721 4.742 4.762 4.623 4.639 4.654 4.667 4.678 4.688 4.696 4.703 4.724 4.746 4.768 4.790 4.812 4.835 4.857 4.879 4.902 4.925 4.948 4.972

Compostare individuala Modificat 0 0 0 0 4.287 4.272 4.066 4.052 4.036 4.021 4.005 3.991 3.902 3.888 3.873 3.858 3.843 3.829 3.814 3.757 3.744 3.730 3.717 3.704 3.690 3.678 3.665 3.651 3.639 3.626 3.613 3.599

Deseuri la statia de transfer LF-SDeseuri reziduale la depozit (municipal) 15.540 15.669 15.194 15.213 10.859 8.442 8.168 8.184 8.197 6.330 6.332 6.332 6.305 6.303 6.299 6.293 6.286 6.277 6.266 6.223 6.227 6.230 6.234 6.237 6.240 6.245 6.248 6.251 6.256 6.260 6.264 6.268Deseuri reziduale la depozit (ICI) 2.183 1.537 1.960 1.910 1.599 716 521 461 421 -46 -42 -38 -77 -73 -68 -64 -59 -55 -51 -38 -34 -31 -28 -24 -21 -18 -15 -12 -9 -6 -3 0Deseuri reziduale la depozit 17.722 17.206 17.154 17.123 12.458 9.157 8.690 8.645 8.618 6.284 6.290 6.295 6.228 6.230 6.231 6.229 6.226 6.222 6.216 6.186 6.192 6.199 6.206 6.213 6.219 6.227 6.233 6.240 6.247 6.254 6.261 6.268

CAPITOLUL 12 Anexe



472

CALAFAT DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 6.384 6.215 5.825 5.807 5.733 4.489 4.300 4.285 4.268 1.429 1.424 1.419 1.403 1.398 1.392 1.387 1.382 1.376 1.371 1.351 1.346 1.341 1.336 1.331 1.327 1.322 1.317 1.313 1.308 1.303 1.299 1.294Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-C 0 0 0 0 0 217 248 247 246 245 244 244 256 255 254 253 252 251 250 246 246 245 244 243 242 241 240 240 239 238 237 236Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-C 0 0 0 0 0 837 938 935 931 928 924 921 955 951 948 944 940 937 933 919 916 913 910 906 903 900 897 893 890 887 884 881Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-C 0 0 0 0 0 170 207 206 205 204 204 203 214 213 213 212 211 210 209 206 205 205 204 203 203 202 201 200 200 199 198 198

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 2.550 2.560 2.577 2.593 2.608 1.717 1.528 1.536 1.543 1.033 1.037 1.040 989 992 993 995 996 996 996 996 999 1.003 1.007 1.010 1.014 1.018 1.022 1.025 1.029 1.033 1.037 1.041Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-C 0 0 0 0 0 314 376 378 380 381 383 384 410 411 412 412 413 413 413 413 414 416 417 419 420 422 423 425 426 428 429 431Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-C 0 0 0 0 0 490 574 577 579 582 584 586 621 622 624 625 625 625 625 625 627 630 632 634 637 639 641 644 646 648 651 653Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-C 0 0 0 0 0 102 158 159 159 160 161 161 178 178 179 179 179 179 179 179 180 180 181 182 182 183 184 184 185 186 186 187Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) 0,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 515 517 519 499 500 501 502 502 502 502 502 504 506 508 509 511 513 515 517 519 521 523 525

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 3.669 3.684 3.708 3.731 3.753 2.584 2.335 2.346 2.356 1.178 1.182 1.186 1.139 1.142 1.144 1.145 1.147 1.147 1.147 1.147 1.151 1.155 1.159 1.163 1.168 1.172 1.176 1.181 1.185 1.189 1.194 1.198Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-C 0 0 0 0 0 339 406 408 410 412 413 414 442 443 444 445 445 445 445 445 447 448 450 452 453 455 457 458 460 462 464 465Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-C 0 0 0 0 0 705 826 830 834 837 840 843 894 896 897 899 900 900 900 900 903 906 910 913 916 920 923 926 930 933 937 940Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-C 0 0 0 0 0 146 227 228 229 230 231 232 256 256 257 257 258 258 258 258 259 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) 0,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.188 1.192 1.196 1.150 1.152 1.154 1.156 1.157 1.158 1.158 1.157 1.161 1.166 1.170 1.174 1.178 1.183 1.187 1.191 1.196 1.200 1.205 1.209

STATIE DE SORTAREHartie si carton 20% 0 0 0 0 0 1.192 1.349 1.371 1.389 1.401 1.408 1.415 1.475 1.482 1.488 1.494 1.499 1.504 1.509 1.512 1.520 1.528 1.535 1.543 1.552 1.560 1.568 1.576 1.585 1.593 1.602 1.610Sticla 20% 0 0 0 0 0 452 602 608 612 615 617 618 663 664 666 667 668 668 669 667 670 672 674 676 678 680 682 684 687 689 691 693Plastic 75% 0 0 0 0 0 988 1.114 1.125 1.134 1.140 1.143 1.146 1.194 1.196 1.199 1.201 1.203 1.205 1.206 1.203 1.207 1.211 1.215 1.219 1.222 1.227 1.231 1.234 1.239 1.243 1.247 1.251Metal 25% 0 0 0 0 0 329 371 375 378 380 381 382 398 399 400 400 401 402 402 401 402 404 405 406 407 409 410 411 413 414 416 417Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.273 1.493 1.496 1.498 1.500 1.501 1.502 1.586 1.586 1.586 1.585 1.584 1.582 1.580 1.571 1.573 1.575 1.577 1.579 1.580 1.583 1.584 1.586 1.588 1.590 1.592 1.594Total 0 0 0 0 0 4.235 4.931 4.975 5.010 5.035 5.049 5.063 5.316 5.327 5.338 5.347 5.355 5.361 5.367 5.355 5.372 5.389 5.406 5.423 5.440 5.458 5.475 5.493 5.511 5.529 5.548 5.566

COMPOSTARETotal deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Parcuri si gradini zona 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Compostare individuala 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.823 2.812 2.802 2.739 2.729 2.719 2.709 2.698 2.688 2.678 2.638 2.628 2.619 2.610 2.600 2.591 2.582 2.573 2.563 2.555 2.546 2.536 2.527


FILIASI DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 1.992 1.922 1.818 1.812 1.789 1.401 1.342 1.337 1.332 446 444 443 438 436 435 433 431 430 428 422 420 418 417 416 414 413 411 410 408 407 405 404Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-Ma 0 0 0 0 0 68 77 77 77 77 76 76 80 80 79 79 79 78 78 77 77 76 76 76 76 75 75 75 75 74 74 74Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-Ma 0 0 0 0 0 261 293 292 291 290 288 287 298 297 296 295 293 292 291 287 286 285 284 283 282 281 280 279 278 277 276 275Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 0 53 64 64 64 64 64 63 67 67 66 66 66 66 65 64 64 64 64 63 63 63 63 63 62 62 62 62

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 2.062 2.071 2.084 2.097 2.109 1.389 1.236 1.242 1.248 876 880 882 840 841 843 844 845 845 846 845 848 851 854 857 861 864 867 870 873 877 880 883Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-Ma 0 0 0 0 0 254 304 306 307 308 310 311 331 332 333 333 334 334 334 334 335 336 337 339 340 341 342 344 345 346 347 349Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-Ma 0 0 0 0 0 396 464 466 469 470 472 474 502 503 504 505 506 506 506 506 507 509 511 513 515 517 519 521 523 524 526 528Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 0 82 128 128 129 129 130 130 144 144 144 145 145 145 145 145 145 146 146 147 147 148 149 149 150 150 151 151Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) 0,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 376 377 379 364 365 366 366 366 367 367 366 368 369 370 372 373 375 376 377 379 380 381 383

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 4.383 4.401 4.429 4.456 4.482 3.086 2.788 2.802 2.814 1.194 1.199 1.203 1.155 1.158 1.160 1.161 1.163 1.163 1.163 1.163 1.167 1.171 1.175 1.180 1.184 1.188 1.193 1.197 1.202 1.206 1.210 1.215Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-Ma 0 0 0 0 0 405 485 487 490 492 493 495 528 529 531 531 532 532 532 532 534 536 538 540 542 544 546 548 550 552 554 556Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-Ma 0 0 0 0 0 842 987 991 996 1000 1003 1006 1067 1070 1072 1073 1075 1075 1075 1074 1078 1082 1086 1090 1094 1098 1102 1106 1111 1114 1119 1123Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 0 175 271 273 274 275 276 277 306 306 307 307 308 308 308 308 309 310 311 312 313 315 316 317 318 319 320 322Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) 0,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.631 1.637 1.642 1.579 1.582 1.585 1.588 1.589 1.590 1.590 1.589 1.595 1.601 1.607 1.612 1.618 1.625 1.630 1.636 1.642 1.648 1.654 1.661

STATIE DE SORTAREHartie si carton 20% 0 0 0 0 0 991 1.126 1.145 1.161 1.172 1.178 1.185 1.238 1.244 1.249 1.255 1.260 1.265 1.269 1.273 1.280 1.287 1.295 1.302 1.310 1.317 1.325 1.333 1.341 1.348 1.356 1.364Sticla 20% 0 0 0 0 0 344 476 481 485 489 491 492 532 533 535 536 537 538 539 539 542 544 546 548 551 553 556 558 560 563 565 568Plastic 75% 0 0 0 0 0 749 850 860 868 874 878 881 921 924 927 930 932 934 936 937 941 945 949 953 958 962 966 971 975 980 984 989Metal 25% 0 0 0 0 0 250 283 287 289 291 293 294 307 308 309 310 311 311 312 312 314 315 316 318 319 321 322 324 325 327 328 330Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 957 1.138 1.142 1.146 1.149 1.152 1.154 1.225 1.227 1.228 1.229 1.229 1.229 1.228 1.225 1.229 1.232 1.235 1.238 1.242 1.245 1.248 1.252 1.255 1.259 1.262 1.266Total 0 0 0 0 0 3.290 3.873 3.915 3.949 3.974 3.991 4.006 4.222 4.236 4.248 4.259 4.269 4.278 4.285 4.286 4.304 4.323 4.341 4.360 4.379 4.399 4.418 4.437 4.457 4.476 4.496 4.516

COMPOSTARETotal deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Parcuri si gradini zona 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Deseuri la statia de transfer LF-SDeseuri reziduale la depozit (municipal) 8.437 8.393 8.331 8.365 8.381 6.832 6.504 6.523 6.540 3.666 3.675 3.682 3.657 3.662 3.666 3.667 3.668 3.667 3.665 3.654 3.664 3.673 3.682 3.691 3.700 2.465 3.719 3.728 3.739 3.748 3.758 3.768Deseuri reziduale la depozit (ICI) 1.541 1.545 1.598 1.560 1.592 328 238 175 131 108 104 101 94 90 86 82 78 74 70 66 61 57 52 47 43 1.283 33 28 22 17 12 6Deseuri reziduale la depozit 9.978 9.938 9.929 9.926 9.973 7.160 6.742 6.698 6.671 3.774 3.779 3.783 3.751 3.752 3.752 3.749 3.746 3.741 3.735 3.720 3.725 3.729 3.734 3.739 3.743 3.748 3.752 3.756 3.761 3.765 3.769 3.774

CAPITOLUL 12 Anexe



473

DOBRESTI DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale TS-Me 10.747 10.417 9.805 9.776 4.583 2.508 2.433 2.424 2.415 2.406 2.397 2.388 2.361 2.352 2.344 2.335 2.325 2.317 2.308 2.273 2.265 2.257 2.249 2.241 2.233 2.225 2.217 2.209 2.202 2.194 2.186 2.178Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-Me 0 0 0 0 0 365 418 416 415 413 411 410 431 429 428 426 424 423 421 415 413 412 410 409 408 406 405 403 402 400 399 397Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-Me 0 0 0 0 0 1408 1579 1573 1567 1561 1555 1550 1607 1601 1595 1589 1583 1577 1571 1547 1542 1536 1531 1525 1520 1515 1509 1504 1499 1493 1488 1482Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Me 0 0 0 0 0 286 348 346 345 344 343 341 360 359 358 356 355 354 352 347 346 345 343 342 341 340 339 337 336 335 334 333

Blocuri urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 235 236 238 239 241 158 141 142 142 143 143 144 137 138 138 138 138 138 138 138 139 139 140 140 141 141 142 142 143 143 144 144Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-Ma 0 0 0 0 0 29 35 35 35 35 35 35 38 38 38 38 38 38 38 38 38 38 38 39 39 39 39 39 39 39 40 40Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-Ma 0 0 0 0 0 45 53 53 53 54 54 54 57 57 58 58 58 58 58 58 58 58 58 59 59 59 59 59 60 60 60 60Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 0 9 15 15 15 15 15 15 16 16 16 16 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) 0,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gospodarii mediul urbanColectarea deseurilor reziduale TS-A 5.645 5.668 5.705 5.740 5.774 3.975 3.592 3.609 3.625 1.489 1.495 1.500 1.440 1.443 1.446 1.448 1.450 1.450 1.450 1.449 1.455 1.460 1.466 1.471 1.476 1.482 1.487 1.492 1.498 1.503 1.509 1.515Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-Ma 0 0 0 0 0 522 625 628 631 633 636 638 680 682 683 684 685 685 685 685 687 690 693 695 698 700 703 705 708 710 713 716Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-Ma 0 0 0 0 0 1084 1271 1277 1283 1288 1292 1296 1375 1378 1381 1383 1384 1385 1385 1384 1389 1394 1399 1404 1409 1415 1420 1425 1431 1436 1441 1446Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-Ma 0 0 0 0 0 225 350 351 353 354 356 357 394 395 395 396 396 396 396 396 398 399 401 402 404 405 407 408 410 411 413 414Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) 0,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.150 2.158 2.165 2.081 2.086 2.090 2.093 2.095 2.096 2.096 2.095 2.103 2.110 2.118 2.126 2.133 2.142 2.149 2.157 2.165 2.173 2.181 2.189

STATIE SORTARE DOBRESTIHartie si carton 20% 0 0 0 0 0 1.459 1.647 1.671 1.691 1.704 1.711 1.718 1.790 1.797 1.803 1.809 1.815 1.820 1.825 1.825 1.833 1.842 1.850 1.858 1.866 1.875 1.884 1.892 1.901 1.910 1.919 1.928Sticla 20% 0 0 0 0 0 641 839 844 849 852 853 854 913 915 915 916 917 917 917 913 915 917 919 920 922 924 926 928 930 932 934 937Plastic 75% 0 0 0 0 0 324 364 367 369 371 371 372 387 387 388 388 389 389 389 388 389 390 390 391 392 393 394 395 396 397 398 399Metal 25% 0 0 0 0 0 1.215 1.365 1.376 1.385 1.390 1.393 1.396 1.451 1.453 1.455 1.456 1.458 1.459 1.460 1.454 1.458 1.461 1.464 1.468 1.471 1.475 1.478 1.482 1.485 1.489 1.493 1.497Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.269 1.451 1.452 1.452 1.451 1.451 1.450 1.520 1.518 1.517 1.515 1.512 1.510 1.507 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494Total 0 0 0 0 0 4.907 5.665 5.711 5.745 5.768 5.779 5.790 6.061 6.070 6.078 6.085 6.090 6.095 6.098 6.075 6.089 6.103 6.117 6.132 6.146 6.162 6.176 6.191 6.207 6.223 6.239 6.254

COMPOSTARE (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.150 2.158 2.165 2.081 2.086 2.090 2.093 2.095 2.096 2.096 2.095 2.103 2.110 2.118 2.126 2.133 2.142 2.149 2.157 2.165 2.173 2.181 2.189Parcuri si gradini zona 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 245 247 249 251 253 255 257 259 261 263 266 268 270 272 274 276 279 281 283 285 288 290 292Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 183 185 186 188 189 191 192 194 195 197 199 200 202 203 205 207 208 210 212 213 215 217 219Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.579 2.590 2.601 2.520 2.528 2.536 2.542 2.548 2.553 2.557 2.559 2.571 2.582 2.593 2.605 2.616 2.629 2.640 2.652 2.664 2.676 2.688 2.700


Deseuri la statia de transferDeseuri reziduale la depozit (municipal) 16.628 16.322 15.747 15.755 10.597 7.910 7.617 7.627 7.634 5.597 5.594 5.590 5.562 5.556 5.549 5.540 5.530 5.520 5.508 5.460 5.458 5.456 5.455 5.453 5.450 5.450 5.448 5.446 5.445 5.444 5.443 5.441Deseuri reziduale la depozit (ICI) 904 1.115 1.609 1.544 1.860 596 539 448 383 370 364 357 372 365 359 352 345 337 330 320 313 306 299 291 284 276 268 260 252 244 235 227Deseuri reziduale la depozit 17.531 17.437 17.356 17.299 12.458 8.506 8.156 8.074 8.017 5.967 5.957 5.947 5.934 5.921 5.908 5.892 5.875 5.857 5.837 5.781 5.772 5.762 5.753 5.744 5.734 5.726 5.716 5.706 5.697 5.688 5.678 5.668

GOICEA DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia


ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 3.983 3.861 3.634 2.847 2.810 2.800 2.682 2.673 2.662 892 888 885 875 872 869 865 862 859 855 842 839 836 834 831 828 825 822 819 816 813 810 807Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-S 0 0 0 138 136 135 155 154 154 153 152 152 160 159 159 158 157 157 156 154 153 153 152 152 151 151 150 149 149 148 148 147Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-S 0 0 0 531 524 522 585 583 581 579 576 574 596 593 591 589 587 584 582 573 571 569 567 565 563 561 559 557 555 553 551 549Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 108 106 106 129 128 128 127 127 126 134 133 133 132 132 131 131 129 128 128 127 127 126 126 125 125 125 124 124 123

Blocuri urban (nu sunt disponibile date)Colectarea deseurilor reziduale LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Urban family housingColectarea deseurilor reziduale LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE SORTAREHartie si carton 20% 0 0 0 192 195 198 219 222 224 226 226 227 234 235 235 236 236 237 237 236 237 238 238 239 240 240 241 242 243 243 244 245Sticla 20% 0 0 0 107 107 107 127 128 128 128 128 128 134 134 133 133 133 133 133 131 131 131 131 131 131 131 130 130 130 130 130 130Plastic 75% 0 0 0 237 236 237 263 264 264 265 264 264 272 272 272 271 271 271 270 268 267 267 267 267 266 266 266 266 266 266 265 265Metal 25% 0 0 0 79 79 79 88 88 88 88 88 88 91 91 91 90 90 90 90 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 88 88Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 314 310 309 349 348 347 345 344 343 356 355 354 352 351 350 348 343 342 341 340 338 337 336 335 334 332 331 330 329Total 0 0 0 929 926 931 1.046 1.050 1.051 1.052 1.050 1.049 1.087 1.086 1.085 1.083 1.082 1.080 1.079 1.068 1.067 1.065 1.065 1.064 1.063 1.062 1.061 1.060 1.059 1.059 1.058 1.057

COMPOSTARE (incl. MS, C) (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Parcuri si gradini zona 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Compostare individuala 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.761 1.754 1.748 1.709 1.703 1.696 1.690 1.683 1.677 1.670 1.645 1.639 1.633 1.628 1.622 1.616 1.611 1.605 1.599 1.594 1.588 1.582 1.576

Deseuri la statia de transferDeseuri reziduale la depozit (municipal) 3.983 3.861 3.634 3.162 3.121 3.110 3.031 3.021 3.009 1.237 1.232 1.228 1.231 1.227 1.222 1.218 1.213 1.208 1.204 1.186 1.181 1.177 1.173 1.169 1.165 1.161 1.157 1.152 1.148 1.144 1.140 1.136Deseuri reziduale la depozit (ICI) -200 -105 95 -100 22 4 -17 -32 -43 -50 -51 -52 -54 -56 -57 -59 -60 -61 -63 -64 -66 -68 -69 -71 -73 -74 -76 -78 -79 -81 -83 -85Deseuri reziduale la depozit 3.783 3.756 3.729 3.062 3.142 3.113 3.015 2.989 2.966 1.187 1.181 1.175 1.177 1.171 1.165 1.159 1.153 1.147 1.141 1.121 1.115 1.110 1.104 1.098 1.092 1.086 1.081 1.075 1.069 1.063 1.057 1.051

CAPITOLUL 12 Anexe



474

Total county DestinatiaAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Populatia

Rural 328.522 325.039 321.456 317.873 314.290 310.708 307.125 303.642 300.059 296.575 293.092 289.708 286.325 283.040 279.756 276.472 273.188 270.003 266.818 260.748 257.762 254.776 251.890 249.004 246.118 243.331 240.545 237.758 235.071 232.384 229.697 227.010Urban 383.630 383.228 382.626 381.923 381.120 380.216 379.212 378.008 376.702 375.196 373.590 371.783 369.775 367.666 365.458 363.048 360.538 357.827 355.016 352.004 350.498 348.992 347.486 345.980 344.474 343.068 341.562 340.056 338.651 337.145 335.739 334.333

Blocuri urban 230.833 230.591 230.228 229.806 229.322 228.779 228.174 227.450 226.664 225.758 224.791 223.704 222.496 221.227 219.898 218.448 216.938 215.307 213.615 211.803 210.897 209.991 209.084 208.178 207.272 206.426 205.520 204.614 203.768 202.862 202.016 201.171Gospodarii mediul urban 152.797 152.637 152.398 152.118 151.798 151.438 151.038 150.558 150.038 149.438 148.799 148.079 147.279 146.439 145.559 144.600 143.600 142.520 141.401 140.201 139.601 139.001 138.401 137.802 137.202 136.642 136.042 135.442 134.882 134.283 133.723 133.163Blocuri urban - deseuri biodegradabile 4.111 4.107 4.101 4.093 4.084 4.075 4.064 4.051 4.037 4.021 4.004 3.984 3.963 3.940 3.917 3.891 3.864 3.835 3.805 3.772 3.756 3.740 3.724 3.708 3.692 3.677 3.660 3.644 3.629 3.613 3.598 3.583Gospodarii mediul urban - deseuri biodegradabile 33.321 33.286 33.233 33.172 33.103 33.024 32.937 32.832 32.719 32.588 32.449 32.292 32.117 31.934 31.742 31.533 31.315 31.080 30.835 30.574 30.443 30.312 30.181 30.051 29.920 29.798 29.667 29.536 29.414 29.283 29.161 29.039Populatia care composteaza individual 328.522 325.039 321.456 317.873 314.290 310.708 307.125 303.642 300.059 296.575 293.092 289.708 286.325 283.040 279.756 276.472 273.188 270.003 266.818 260.748 257.762 254.776 251.890 249.004 246.118 243.331 240.545 237.758 235.071 232.384 229.697 227.010

ColectareRural

Colectarea deseurilor reziduale LF-S 54.089 52.435 49.332 48.416 28.124 18.427 17.767 17.706 17.637 12.107 12.060 12.017 11.880 11.837 11.793 11.748 11.702 11.658 11.612 11.439 11.398 11.357 11.318 11.278 11.236 11.198 11.158 11.117 11.079 11.040 11.000 10.958Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-S 0 0 0 138 136 1.837 2.101 2.094 2.086 2.078 2.070 2.063 2.168 2.160 2.152 2.144 2.136 2.128 2.119 2.088 2.080 2.073 2.066 2.058 2.051 2.044 2.036 2.029 2.022 2.015 2.007 2.000Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-S 0 0 0 531 524 7.086 7.944 7.917 7.886 7.857 7.827 7.798 8.086 8.057 8.027 7.997 7.965 7.935 7.904 7.786 7.758 7.730 7.703 7.676 7.648 7.622 7.595 7.567 7.541 7.515 7.487 7.459Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 108 106 1.439 1.750 1.744 1.737 1.730 1.724 1.717 1.814 1.807 1.801 1.794 1.486 1.780 1.773 1.747 1.740 1.734 1.728 1.722 1.716 1.710 1.704 1.697 1.692 1.686 1.680 1.673

Blocuri urban (nu sunt disponibile date)Colectarea deseurilor reziduale LF-S 78.291 78.676 79.181 79.668 80.136 52.753 46.961 47.187 47.400 46.461 46.632 46.777 44.635 44.735 44.822 44.883 44.929 44.948 44.952 44.927 45.093 45.258 45.423 45.588 45.753 45.931 46.095 46.259 46.436 46.600 46.776 46.953Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-S 0 0 0 0 0 9.663 11.565 11.621 11.673 11.720 11.763 11.799 12.593 12.622 12.646 12.663 12.676 12.682 12.683 12.676 12.723 12.769 12.816 12.862 12.909 12.959 13.005 13.052 13.102 13.148 13.198 13.248Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-S 0 0 0 0 0 15.050 17.637 17.722 17.802 17.873 17.938 17.994 19.085 19.128 19.165 19.191 19.211 19.219 19.220 19.210 19.280 19.351 19.422 19.492 19.563 19.639 19.709 19.779 19.855 19.925 20.000 20.076Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 3.121 4.852 4.875 4.898 4.917 4.935 4.951 5.464 5.477 5.487 5.495 5.500 5.503 5.503 5.500 5.520 5.541 5.561 5.581 5.601 5.623 5.643 5.663 5.685 5.705 5.727 5.748Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.128 1.132 1.135 1.091 1.094 1.096 1.097 1.099 1.099 1.099 1.099 1.103 1.107 1.111 1.115 1.119 1.123 1.127 1.131 1.135 1.139 1.144 1.148

Urban family housingColectarea deseurilor reziduale LF-S 51.551 52.079 52.413 52.735 53.045 26.676 24.019 24.134 24.243 14.506 14.559 14.605 14.026 14.057 14.085 14.104 14.118 14.124 14.125 14.118 14.170 14.222 14.274 14.325 14.377 14.433 14.485 14.536 14.592 14.643 14.699 14.754Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton) SP-S 0 0 0 0 0 4.797 5.742 5.769 5.795 5.818 5.840 5.858 6.252 6.266 6.278 6.287 6.293 6.296 6.296 6.293 6.316 6.339 6.362 6.386 6.409 6.434 6.457 6.480 6.504 6.527 6.552 6.577Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal) SP-S 0 0 0 0 0 9.962 11.675 11.731 11.784 11.831 11.874 11.911 12.633 12.661 12.686 12.703 12.716 12.722 12.723 12.716 12.762 12.809 12.856 12.903 12.949 13.000 13.046 13.093 13.143 13.189 13.239 13.289Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla) SP-S 0 0 0 0 0 2.066 3.212 3.227 3.242 3.255 3.267 3.277 3.617 3.625 3.632 3.637 3.641 3.642 3.643 3.641 3.654 3.668 3.681 3.694 3.708 3.722 3.735 3.749 3.763 3.776 3.791 3.805Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio) Comp-S 0 0 0 0 0 9.842 8.981 9.024 9.065 18.934 19.004 19.064 18.326 18.367 18.403 18.428 18.447 18.455 18.456 18.446 18.514 18.582 18.650 18.718 18.785 18.858 18.926 18.993 19.066 19.133 19.206 19.278

CAPITOLUL 12 Anexe



475

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038



Statii de sortareAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

STATIA DE SORTARE GOICEA (existenta)Hartie si carton 0 0 0 192 195 198 219 222 224 226 226 227 234 235 235 236 236 237 237 236 237 238 238 239 240 240 241 242 243 243 244 245Sticla 0 0 0 107 107 107 127 128 128 128 128 128 134 134 133 133 133 133 133 131 131 131 131 131 131 131 130 130 130 130 130 130Plastic 0 0 0 237 236 237 263 264 264 265 264 264 272 272 272 271 271 271 270 268 267 267 267 267 266 266 266 266 266 266 265 265Metal 0 0 0 79 79 79 88 88 88 88 88 88 91 91 91 90 90 90 90 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 89 88 88Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 314 310 309 349 348 347 345 344 343 356 355 354 352 351 350 348 343 342 341 340 338 337 336 335 334 332 331 330 329Total 0 0 0 929 926 931 1.046 1.050 1.051 1.052 1.050 1.049 1.087 1.086 1.085 1.083 1.082 1.080 1.079 1.068 1.067 1.065 1.065 1.064 1.063 1.062 1.061 1.060 1.059 1.059 1.058 1.057

STATIE SORTARE Craoiva nouaHartie si carton 0 0 0 0 0 16.591 18.938 19.246 19.495 19.676 19.787 19.892 20.815 20.913 21.007 21.095 21.179 21.256 21.329 21.387 21.509 21.631 21.755 21.879 22.004 22.133 22.260 22.387 22.519 22.647 22.781 22.915Sticla 0 0 0 0 0 5.309 7.412 7.492 7.559 7.608 7.642 7.672 8.294 8.321 8.347 8.369 8.389 8.406 8.421 8.425 8.463 8.501 8.539 8.577 8.615 8.655 8.693 8.732 8.773 8.811 8.852 8.893Plastic 0 0 0 0 0 11.552 13.127 13.288 13.419 13.516 13.578 13.636 14.261 14.313 14.362 14.405 14.446 14.482 14.514 14.527 14.596 14.665 14.734 14.803 14.873 14.946 15.016 15.087 15.161 15.233 15.308 15.383Metal 0 0 0 0 0 3.851 4.376 4.429 4.473 4.505 4.526 4.545 4.754 4.771 4.787 4.802 4.815 4.827 4.838 4.842 4.865 4.888 4.911 4.934 4.958 4.982 5.005 5.029 5.054 5.078 5.103 5.128Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 14.989 17.873 17.943 18.008 18.065 18.117 18.161 19.298 19.330 19.357 19.373 19.383 19.384 19.377 19.339 19.397 19.454 19.512 19.570 19.627 19.689 19.747 19.804 19.866 19.923 19.985 20.047Total 0 0 0 0 0 52.291 61.726 62.399 62.954 63.371 63.650 63.907 67.421 67.648 67.860 68.044 68.213 68.354 68.479 68.521 68.830 69.139 69.451 69.763 70.076 70.406 70.722 71.038 71.373 71.693 72.029 72.365

STATIE DE SORTARE Bailesti (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 435 1.270 1.439 1.460 1.477 1.489 1.496 1.502 1.568 1.574 1.580 1.585 1.590 1.595 1.599 1.600 1.608 1.615 1.623 1.630 1.638 1.646 1.654 1.662 1.670 1.678 1.686 1.694Sticla 0 0 0 0 97 530 704 709 713 716 718 719 771 772 773 774 775 775 776 773 775 777 779 781 783 785 787 789 791 793 795 797Plastic 0 0 0 0 211 1.160 1.310 1.320 1.328 1.333 1.336 1.339 1.395 1.397 1.399 1.401 1.402 1.403 1.404 1.399 1.402 1.406 1.409 1.413 1.416 1.420 1.424 1.427 1.431 1.435 1.439 1.442Metal 0 0 0 0 70 387 437 440 443 444 445 446 465 466 466 467 467 468 468 466 467 469 470 471 472 473 475 476 477 478 480 481Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.549 1.810 1.812 1.814 1.815 1.815 1.816 1.914 1.914 1.913 1.911 1.909 1.907 1.904 1.891 1.892 1.894 1.895 1.896 1.898 1.899 1.901 1.902 1.904 1.905 1.907 1.908Total 0 0 0 0 813 4.896 5.699 5.742 5.775 5.798 5.810 5.822 6.113 6.123 6.131 6.138 6.144 6.148 6.151 6.130 6.145 6.160 6.176 6.191 6.206 6.223 6.239 6.255 6.272 6.289 6.306 6.323

STATIE DE SORTARE (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 0 1.192 1.349 1.371 1.389 1.401 1.408 1.415 1.475 1.482 1.488 1.494 1.499 1.504 1.509 1.512 1.520 1.528 1.535 1.543 1.552 1.560 1.568 1.576 1.585 1.593 1.602 1.610Sticla 0 0 0 0 0 452 602 608 612 615 617 618 663 664 666 667 668 668 669 667 670 672 674 676 678 680 682 684 687 689 691 693Plastic 0 0 0 0 0 988 1.114 1.125 1.134 1.140 1.143 1.146 1.194 1.196 1.199 1.201 1.203 1.205 1.206 1.203 1.207 1.211 1.215 1.219 1.222 1.227 1.231 1.234 1.239 1.243 1.247 1.251Metal 0 0 0 0 0 329 371 375 378 380 381 382 398 399 400 400 401 402 402 401 402 404 405 406 407 409 410 411 413 414 416 417Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.273 1.493 1.496 1.498 1.500 1.501 1.502 1.586 1.586 1.586 1.585 1.584 1.582 1.580 1.571 1.573 1.575 1.577 1.579 1.580 1.583 1.584 1.586 1.588 1.590 1.592 1.594Total 0 0 0 0 0 4.235 4.931 4.975 5.010 5.035 5.049 5.063 5.316 5.327 5.338 5.347 5.355 5.361 5.367 5.355 5.372 5.389 5.406 5.423 5.440 5.458 5.475 5.493 5.511 5.529 5.548 5.566

STATIE DE SORTARE FILIASI (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 0 991 1.126 1.145 1.161 1.172 1.178 1.185 1.238 1.244 1.249 1.255 1.260 1.265 1.269 1.273 1.280 1.287 1.295 1.302 1.310 1.317 1.325 1.333 1.341 1.348 1.356 1.364Sticla #REF! 0 0 0 0 344 476 481 485 489 491 492 532 533 535 536 537 538 539 539 542 544 546 548 551 0 556 558 560 563 565 568Plastic #REF! 0 0 0 0 749 850 860 868 874 878 881 921 924 927 930 932 934 936 937 941 945 949 953 958 0 966 971 975 980 984 989Metal #REF! 0 0 0 0 250 283 287 289 291 293 294 307 308 309 310 311 311 312 312 314 315 316 318 319 0 322 324 325 327 328 330Lemn #REF! 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S #REF! 0 0 0 0 957 1.138 1.142 1.146 1.149 1.152 1.154 1.225 1.227 1.228 1.229 1.229 1.229 1.228 1.225 1.229 1.232 1.235 1.238 1.242 0 1.248 1.252 1.255 1.259 1.262 1.266Total #REF! 0 0 0 0 3.290 3.873 3.915 3.949 3.974 3.991 4.006 4.222 4.236 4.248 4.259 4.269 4.278 4.285 4.286 4.304 4.323 4.341 4.360 4.379 1.317 4.418 4.437 4.457 4.476 4.496 4.516

STATIE DE SORTARE DOBRESTI (noua)Hartie si carton 0 0 0 0 0 1.459 1.647 1.671 1.691 1.704 1.711 1.718 1.790 1.797 1.803 1.809 1.815 1.820 1.825 1.825 1.833 1.842 1.850 1.858 1.866 1.875 1.884 1.892 1.901 1.910 1.919 1.928Sticla 0 0 0 0 0 641 839 844 849 852 853 854 913 915 915 916 917 917 917 913 915 917 919 920 922 924 926 928 930 932 934 937Plastic 0 0 0 0 0 324 364 367 369 371 371 372 387 387 388 388 389 389 389 388 389 390 390 391 392 393 394 395 396 397 398 399Metal 0 0 0 0 0 1.215 1.365 1.376 1.385 1.390 1.393 1.396 1.451 1.453 1.455 1.456 1.458 1.459 1.460 1.454 1.458 1.461 1.464 1.468 1.471 1.475 1.478 1.482 1.485 1.489 1.493 1.497Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Reziduuri LF-S 0 0 0 0 0 1.269 1.451 1.452 1.452 1.451 1.451 1.450 1.520 1.518 1.517 1.515 1.512 1.510 1.507 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494 1.494Total 0 0 0 0 0 4.907 5.665 5.711 5.745 5.768 5.779 5.790 6.061 6.070 6.078 6.085 6.090 6.095 6.098 6.075 6.089 6.103 6.117 6.132 6.146 6.162 6.176 6.191 6.207 6.223 6.239 6.254

Statii de compostareAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Total deseuri municipale din gospodarii la compostare 0 0 0 0 0 9.842 8.981 9.024 9.065 14.142 14.194 14.238 13.687 13.718 13.745 13.764 13.778 13.784 13.785 13.777 13.828 13.879 13.929 13.980 14.030 14.085 14.135 14.185 14.240 14.290 14.344 14.398Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 9.263 9.328 9.393 9.458 8.113 8.178 8.243 8.309 8.376 8.443 8.510 8.578 8.647 8.716 8.786 8.856 8.927 8.998 9.070 9.143 9.216 9.290 9.364 9.439 9.515 9.591 9.667Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 19.105 18.309 18.417 18.523 22.255 22.372 22.481 21.997 22.094 22.188 22.274 22.356 22.430 22.501 22.563 22.684 22.806 22.928 23.050 23.173 23.301 23.425 23.550 23.679 23.804 23.935 24.066

STATIE COMPOSTARE in BAILESTI (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.770 3.784 3.796 3.649 3.657 3.664 3.669 3.673 3.675 3.675 3.673 3.686 3.700 3.713 3.727 3.740 3.755 3.768 3.782 3.796 3.810 3.824 3.838Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 951 959 966 974 982 990 997 1.005 1.013 1.022 1.030 1.038 1.046 1.055 1.063 1.072 1.080 1.089 1.098 1.106 1.115 1.124 1.133Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4.721 4.742 4.762 4.623 4.639 4.654 4.667 4.678 4.688 4.696 4.703 4.724 4.746 4.768 4.790 4.812 4.835 4.857 4.879 4.902 4.925 4.948 4.972

STATIE COMPOSTARE CALAFAT (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE COMPOSTARE FILIASI (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

STATIE COMPOSTARE DOBRESTI (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.150 2.158 2.165 2.081 2.086 2.090 2.093 2.095 2.096 2.096 2.095 2.103 2.110 2.118 2.126 2.133 2.142 2.149 2.157 2.165 2.173 2.181 2.189Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 429 432 436 439 443 446 450 453 457 461 464 468 472 475 479 483 487 491 495 499 503 507 511Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.579 2.590 2.601 2.520 2.528 2.536 2.542 2.548 2.553 2.557 2.559 2.571 2.582 2.593 2.605 2.616 2.629 2.640 2.652 2.664 2.676 2.688 2.700

STATIE COMPOSTARE GOICEA (noua)Total deseuri municipale din gospodarii la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele industrial/institutii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total deseuri municipale la compostare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total compostare 0 0 0 0 0 19.105 18.309 18.417 18.523 29.554 29.704 29.844 29.140 29.261 29.377 29.483 29.583 29.671 29.754 29.825 29.979 30.134 30.289 30.445 30.602 30.765 30.922 31.081 31.245 31.405 31.571 31.737


Statii de transferAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Deseuri la statia de transfer GOICEA (existenta)Deseuri reziduale LF-S 3.783 3.756 3.729 3.062 3.142 3.113 3.015 2.989 2.966 1.187 1.181 1.175 1.177 1.171 1.165 1.159 1.153 1.147 1.141 1.121 1.115 1.110 1.104 1.098 1.092 1.086 1.081 1.075 1.069 1.063 1.057 1.051Deseuri la statia de transfer CRAIOVA (noua)Deseuri reziduale LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Deseuri la statia de transfer BAILESTI noua)Deseuri reziduale LF-S 17.154 17.123 12.458 9.157 8.690 8.645 8.618 6.284 6.290 6.295 6.228 6.230 6.231 6.229 6.226 6.222 6.216 6.186 6.192 6.199 6.206 6.213 6.219 6.227 6.233 6.240 6.247 6.254 6.261 6.268Deseuri la statia de transfer CALAFAT (noua)Deseuri reziduale LF-S 13.727 13.696 13.833 10.836 10.319 10.248 10.195 5.642 5.644 5.646 5.610 5.609 5.606 5.601 5.595 5.587 5.578 5.546 5.549 5.551 5.554 5.557 5.559 5.562 5.565 5.567 5.570 5.572 5.575 5.578

Deseuri la statia de transfer FILIASI (noua)Deseuri reziduale LF-S 9.929 9.926 9.973 7.160 6.742 6.698 6.671 3.774 3.779 3.783 3.751 3.752 3.752 3.749 3.746 3.741 3.735 3.720 3.725 3.729 3.734 3.739 3.743 3.748 3.752 3.756 3.761 3.765 3.769 3.774

Deseuri la statia de transfer DOBRESTI (noua)Deseuri reziduale LF-S 17.356 17.299 12.458 8.506 8.156 8.074 8.017 5.967 5.957 5.947 5.934 5.921 5.908 5.892 5.875 5.857 5.837 5.781 5.772 5.762 5.753 5.744 5.734 5.726 5.716 5.706 5.697 5.688 5.678 5.668

Total

TMBAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

Deseuri reziduale LF-S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

DepozitAnul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038


Namol pentru depozitare 12601 12578 23118 23035 25382 25261 25132 28817 28628 28434 28233 28021 27808 27590 27361 27128 26887 26642 26293 26120 25947 25777 25607 25438 25276 25110 24943 24785 24622 24463 24305Total depozitare 217.571 228.562 228.183 238.055 216.877 152.108 144.244 143.248 146.400 129.665 129.681 129.650 127.674 127.558 127.410 127.204 126.965 126.673 126.347 125.716 125.746 125.774 125.806 125.836 125.862 125.921 125.949 125.973 126.031 126.057 126.109 126.157

CAPITOLUL 12 Anexe



476

Cantitate de deseuri (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Deseuri menajere colectate in amestec si separat 78.878 105.958 162.165 168.022 181.441 182.015 182.551 183.028 183.449 183.808 184.125 184.377 184.548 184.688 184.781 184.787 184.743 184.626 184.456 183.688 184.036 184.377 184.730 185.077 185.417 185.811 186.157 186.497 186.892 187.238 187.621 187.998Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat 28.005 29.707 32.875 33.088 33.791 34.061 34.334 34.608 34.885 35.164 35.446 35.729 36.015 36.303 36.594 36.886 37.182 37.479 37.779 38.081 38.386 38.693 39.002 39.314 39.629 39.946 40.265 40.588 40.912 41.240 41.569 41.902Deseuri colectate din gradini si parcuri 5.321 5.364 5.406 5.450 5.981 6.029 6.077 6.126 6.175 6.224 6.274 6.324 6.375 6.426 6.477 6.529 6.581 6.634 6.687 6.741 6.794 6.849 6.904 6.959 7.015 7.071 7.127 7.184 7.242 7.300 7.358 7.417Deseuri colectate din piete 4.201 4.234 4.268 4.302 5.313 5.355 5.398 5.441 5.485 5.529 5.573 5.617 5.662 5.708 5.753 5.799 5.846 5.892 5.940 5.987 6.035 6.083 6.132 6.181 6.230 6.280 6.331 6.381 6.432 6.484 6.536 6.588Deseuri stradale colectate 14.002 14.115 14.227 14.341 14.456 14.572 14.688 14.806 14.924 15.044 15.164 15.285 15.407 15.531 15.655 15.780 15.906 16.034 16.162 16.291 16.422 16.553 16.685 16.819 16.953 17.089 17.226 17.364 17.503 17.643 17.784 17.926Deseuri menajere generate si necolectate 105.685 76.943 18.478 13.278 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Deseuri voluminoase 382 382 381 761 1.455 1.827 2.197 2.564 2.928 3.586 3.938 4.285 4.627 4.963 6.303 6.257 6.210 6.160 6.108 6.045 6.014 5.982 5.951 5.920 5.888 5.859 5.828 5.797 5.768 5.738 5.708 5.679Deseuri periculoase din gospodarii 1.450 1.444 1.437 1.430 1.423 1.415 1.407 1.399 1.390 1.381 1.372 1.362 1.352 1.342 1.332 1.321 1.310 1.298 1.286 1.270 1.261 1.253 1.245 1.237 1.229 1.221 1.213 1.205 1.198 1.190 1.182 1.175Compostare individualaReciclare directa industrie 0 9.371 10.027 10.528 11.055 11.607 12.188 12.675 13.055 13.316 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total deseuri municipale tratate si eliminate si compostare individuala 236.092 236.320 237.420 238.482 240.981 242.032 243.048 244.009 244.918 245.769 246.581 247.333 248.007 248.655 249.260 249.782 250.258 250.665 251.024 250.788 251.673 252.555 253.453 254.350 255.245 256.197 257.106 258.014 258.981 259.904 260.868 261.831

Deseuri industriale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Namol 12.601 12.578 23.118 23.035 25.382 25.261 25.132 28.817 28.628 28.434 28.233 28.021 27.808 27.590 27.361 27.128 26.887 26.642 26.293 26.120 25.947 25.777 25.607 25.438 25.276 25.110 24.943 24.785 24.622 24.463 24.305 24.305Deseuri din constructii si demolari 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 17.400 22.420 22.359 22.305 22.244Total deseuri tratate si eliminate si compostare individuala 266.092 266.298 277.938 278.916 283.764 284.693 285.579 290.226 290.946 291.603 292.214 292.755 293.215 293.645 294.021 294.310 294.545 294.707 294.716 294.308 295.019 295.732 296.461 297.187 297.921 298.706 299.449 300.199 306.022 306.726 307.478 308.380


RURAL - compostare individuala 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Zona 1 CRAIOVA 0 0 0 0 10.313 10.277 9.780 9.746 9.708 9.672 9.635 9.600 9.386 9.352 9.318 9.282 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8.658Zona 2 BAILESTI 0 0 0 0 4.287 4.272 4.066 4.052 4.036 4.021 4.005 3.991 3.902 3.888 3.873 3.858 3.843 3.829 3.814 3.757 3.744 3.730 3.717 3.704 3.690 3.678 3.665 3.651 3.639 3.626 3.613 3.599Zona 3 CALAFAT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.823 2.812 2.802 2.739 2.729 2.719 2.709 2.698 2.688 2.678 2.638 2.628 2.619 2.610 2.600 2.591 2.582 2.573 2.563 2.555 2.546 2.536 2.527Zona 4 FILIASI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 881 878 874 855 852 849 845 842 839 836 823 820 817 815 812 809 806 803 800 797 795 792 789Zona 5 DOBRESTI 0 0 0 0 5.066 5.049 4.804 4.788 4.769 4.752 4.733 4.716 4.611 4.594 4.577 4.560 4.542 4.525 4.507 4.440 4.424 4.408 4.393 4.377 4.361 4.346 4.331 4.315 4.300 4.285 4.269 4.253Zona 6 GOICEA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.761 1.754 1.748 1.709 1.703 1.696 1.690 1.683 1.677 1.670 1.645 1.639 1.633 1.628 1.622 1.616 1.611 1.605 1.599 1.594 1.588 1.582 1.576

0 0 0 0 19.667 19.599 18.650 18.586 18.513 23.910 23.818 23.731 23.201 23.118 23.032 22.944 13.608 13.557 13.504 13.303 13.255 13.207 13.162 13.115 13.067 13.022 12.976 12.928 12.884 12.839 12.792 21.401

URBAN - compostare in statii de compostare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038Zona 1 CRAIOVA 0 0 0 0 0 18.150 17.393 17.496 17.597 21.142 21.253 21.357 20.897 20.989 21.078 21.160 21.238 21.309 21.376 21.435 21.550 21.665 21.781 21.898 22.015 22.136 22.254 22.372 22.495 22.614 22.738 22.863Zona 2 BAILESTI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4.485 4.505 4.524 4.392 4.407 4.421 4.433 4.444 4.454 4.462 4.467 4.488 4.509 4.530 4.550 4.571 4.593 4.614 4.635 4.657 4.678 4.701 4.723Zona 3 CALAFAT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Zona 4 FILIASI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Zona 5 DOBRESTI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.450 2.461 2.471 2.394 2.402 2.409 2.415 2.421 2.425 2.429 2.431 2.442 2.453 2.464 2.475 2.486 2.497 2.508 2.519 2.531 2.542 2.553 2.565Zona 6 GOICEA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 18.150 17.393 17.496 17.597 28.077 28.219 28.352 27.683 27.798 27.909 28.009 28.104 28.188 28.266 28.333 28.480 28.627 28.775 28.923 29.072 29.226 29.376 29.527 29.683 29.835 29.992 30.151

Hartie si carton de la populatie 12.609 12.634 12.606 12.669 12.715 12.772 15.206 15.264 15.318 15.366 15.409 15.446 16.457 16.484 16.506 16.519 16.527 16.526 16.521 16.486 16.534 16.582 16.631 16.679 16.726 16.779 16.827 16.874 16.927 16.975 17.026 17.078Ambalaje de hartie si carton de la ICI 11.537 12.345 13.209 13.869 14.563 15.291 16.055 16.697 17.198 17.542 17.718 17.895 18.074 18.255 18.437 18.621 18.808 18.996 19.186 19.378 19.571 19.767 19.965 20.164 20.366 20.570 20.775 20.983 21.193 21.405 21.619 21.835deseuri din hartie si carton ICI, altele decat ambalajele 2.307 2.469 2.642 2.774 1.456 1.529 1.606 1.670 1.720 1.754 1.772 1.789 1.807 1.825 1.844 1.862 1.881 1.900 1.919 1.938 1.957 1.977 1.996 2.016 2.037 2.057 2.078 2.098 2.119 2.140 2.162 2.184Lemn ICI 8.590 9.192 9.835 10.327 10.843 11.385 11.954 12.433 12.806 13.062 13.192 13.324 13.457 13.592 13.728 13.865 14.004 14.144 14.285 14.428 14.573 14.718 14.865 15.014 15.164 15.316 15.469 15.624 15.780 15.938 16.097 16.258

35.044 36.639 38.291 39.639 39.576 40.977 44.821 46.064 47.042 47.724 48.091 48.455 49.796 50.156 50.515 50.868 51.219 51.566 51.910 52.230 52.635 53.044 53.457 53.874 54.293 54.721 55.149 55.580 56.019 56.458 56.904 57.355

TOTAL REDUCERE DESEURI BIODEGRADABILE FARA TMB 35.044 36.639 38.291 39.639 59.244 78.725 80.864 82.145 83.152 99.711 100.128 100.537 100.679 101.072 101.456 101.821 92.931 93.310 93.681 93.866 94.371 94.878 95.394 95.911 96.431 96.970 97.501 98.034 98.586 99.131 99.689 108.906


Deseuri biodegradabile aditionale ce trebuie reduse 3.845 6.730 42TMB over capacity no, over capacity no, over capacity

Date post:	01-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	haliem
View:	326 times
Download:	14 times

Masterplan Deseuri

Documents