MASTER PLAN PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI ...

LOUIS BERGER SAS – Jacobs UK – Jacobs GIBB Asistenţă tehnică pentru implementarea proiectului şi supervizarea lucrărilor FIDIC în Botoşani

MASTER PLAN

PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI

SECŢIUNEA 6 – STRATEGIA LA NIVEL DE JUDET

LOUIS BERGER SAS – Jacobs UK – Jacobs GIBB AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

MP Section 6_County_Strategy_v2_RO.doc ii din 55

Cuprins 6 STRATEGIA LA NIVELUL JUDETULUI BOTOSANI 4 6.1 Sumar 4 6.2 Introducere 4 6.3 Obiective la nivel de judet si cadru temporal aferent 4 6.3.1 Nivele de deservire actuale in judetul Botosani Eroare! Marcaj în document nedefinit. 6.3.2 Servicii de alimentare cu apa la nivel de judet 12 6.3.3 Servicii de canalizare la nivel de judet 13 6.3.4 Optiuni de imbunatatire a serviciilor de alimetare cu apa si canalizare 18 6.3.5 Optiuni pentru alimentarea cu apa 18 6.3.6 Optiuni pentru serviciile de canalizare 34 6.4 Abordarea strategiei 46 6.4.1 Introducere 46 6.4.2 Prioritizaa proiectelor 47 6.4.3 Retele existente de alimentare cu apa 47 6.4.4 Problematica asociata calitatii apei 47 6.4.5 Retele de colectare a apelor reziduale si facilitati de epurare existente 47 6.5 Cadru temporal si Implementare 49 6.5.1 Apa potabila 49 6.5.2 Canalizare 52 6.5.3 Sumar si grafic de derulare a aplicatiilor pentru obtinerea de fonduri de coeziune, in conformitate cu Planul de Implementare 54 6.6 Concluzii 55 Figuri Fig. 1 Compararea programari financiare anuale ............................................................................................................... 6 Fig. 2 Compararea programarii financiare anuale P1-P6...................................................................................................... 7 Fig. 3: Aspecte cheie pentru strategie................................................................................................................................ 46 Fig. 4: Sumar privind strategia la nivelul judetului Botosani ............................................................................................... 55 Tabele Tabel 6-01 Programe operationale 2007-2013 .................................................................................................................... 7 Tabel 6-02 Consum de apa la nivelul judetului Botosani, 2008 ............................................................................................ 9 Tabel 6-03 Zona de acoperire a serviciilor............................................................................................................................ 9 Tabel 6-04 Retele existente de distributie a apei in municipiile, orasele si comunele din judetul Botosani ........................ 10 Tabel 6-05 Studii de fezabilitate- FEADR 2008 (stadiu in luna decembrie 2008) ............................................................... 11 Tabel 6-06 Retele existente de canalizare si facilitati existente de epurare a apelor reziduale in municipiile, orasele si comunele judetului Botosani ............................................................................................................................................... 11 Tabel 6-07 Conectarea la sistemul de alimentare cu apa - Aglomerari .............................................................................. 12 Tabel 6-08 Conectarea la sistemul de alimentare cu apa –Populatie rurala....................................................................... 13 Tabel 6-09 Conectarea la reteaua de canalizare – Aglomerari ......................................................................................... 14 Tabel 6-10 Optiuni pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa: zone de alimentare cu apa ................................... 18 Tabel 6-11 Nivele admisibile de nitrati si nitriti .................................................................................................................... 32 Tabel 6-12 Calitatea apei potabila distribuite prin reteaua de distributie a judetului Botosani, in 2008 ............................. 32 Tabel 6-13 Retele existente de distributie a apei in municipiile, orasele si comunele judetului Botosani .......................... 32 Tabel 6-14 Zona de colectare a aelor reziduale Rogojesti.................................................................................................. 35 Tabel 6-15 Zona de colectare a apelor reziduale Stefanesti............................................................................................... 37 Tabel 6-16 Zona de colectare a apelor reziduale Bucecea ............................................................................................... 42 Tabel 6-17 Zona de colectare a apelor reziduale Catamarasti ........................................................................................... 43 Tabel 6-18 Retele existente de canalizare si facilitati de epurare in municipiile, orasele si comunele judetului Botosani.. 44 Tabel 6-19 Prioritizarea proiectelor ..................................................................................................................................... 47 Tabel 6-20 Contributia (ponderea) debitelor in sistemele de canalizare mixte ................................................................... 48


MP Section 6_County_Strategy_v2_RO.doc iii din 55

Tabel 6-21 Contributia (ponderea) debitelor in sistemele de canalizare mixte ................................................................... 48 Tabel 6-22 Sumar privind graficul de timp aferent aplicatiilor pentru fondurile de coeziune, in cazul proiectelor de apa .. 54 Tabel 6-23 Sumar privind graficul de timp aferent aplicatiilor pentru fondurile de coeziune, in cazul proiectelor de canalizare............................................................................................................................................................................ 54


MP Section 6_County_Strategy_v2_RO.doc 4 din 55

6 STRATEGIA LA NIVELUL JUDETULUI BOTOSANI 6.1 Sumar Strategia la nivelul judetului Botosani constituie planul de detaliu pentru atingerea obiectivelor trasate, necesare pentru realizarea conformitatii cu reglementarile privind protectia mediului, de o maniera cat mai eficienta posibil. Exista trei principale constrangeri care vor ghida strategia la nivel de judet:-

- Obiectivele nationale, exprimate in cel mai recent Program Operational Sectorial (POS) - Obiectivele nationale exprimate in cel mai recent Program Operational Sectorial (POS) - Analiza optiunilor pentru sectorul de alimentare cu apa si canalizare, prezentata in

capitolul 5. Regionalizarea operatorului de apa este privita ca un mijloc de a implementa cu eficienta strategia la nivel de judet si este discutata in detaliu in capitolul 2 si Capitolul 7. Obiectivele nationale pentru sectorul alimentarii cu apa si canalizarii au fost formulate prin Programul Operational Sectorial – Mediu (POS – Mediu).

“Programul Operational Sectorial – Mediu (POS – Mediu) contribuie la implementarea celuide-al treilea obiectiv national din cadrul Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013 – Protejarea si Imbunatatirea calitatii mediului inconjurator, luandu-se in calcul necesitatile sociale, economice si de mediu din Romania, astfel incat sa se obtina cel mai mare impact pozitibv asupra mediului si sa se stimuleze dezvoltarea economica. Din perspectiva internationala. Acesta are la baza strategia europeana pentru dezvolktare durabila, precum sic el de-al saselea Program de actiune privind protectia mediului inconjurator al UE.” POS a identificat Axa de Prioritate 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare”, care vizeaza imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de alimentare cu apa si canalizare. Obiectivele sunt definite dupa cum urmeaza:-

- Furnizarea de servicii corespunzatoare de alimentare cu apa si canalizare, la tariff accesibile;

- Furnizarea de apa potabila de o calitate corespunzatoare in toate aglomerarile urbane

- Cresterea puritatii cursurilor de apa - Imbunatatirea nivelului de gestionare al namolului rezidual provenit de la statiile de

epurare - Crearea unor structuri de gospodarire a apelor care sa fie si inovatoare si eficiente.

6.2 Introducere Strategia la nivelul judetului Botosani este marcata de constrangerile de a se conforma urmatoarelor:-

- Obiectivelor nationale, exprimate in cel mai recent Program Operational Sectorial (POS) - Obiectivelor nationale exprimate in cel mai recent Program Operational Sectorial (POS) - Analizei optiunilor pentru sectorul de alimentare cu apa si canalizare, prezentata in

capitolul 5. 6.3 Obiective nationale Planul National pentru Dezvoltare (PND) este un concept specific politicilor europene de coeziune economica si sociala, destinate sa prezinte concepte corente si stabile cu privire la dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, traduse prin prioritati de dezvoltare, programe, proiecte, in conformitate cu principiul programarii fondurilor structurale. In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, PND joaca un rol esential in alinierea politicilor nationale de dezvoltare la prioritatile comunitare de dezvoltare, prin promovarea acelor masuri care sunt considerate determinante pentru o dezvoltare social – economica durabila, la nivel europeana.



PND 2007-2013 reprezinta un document de planificare strategica si programare financiara multi-anuala, aprobat de catre guvern si redactat sub forma unui parteneriat pe spectru larg, care orienteaza dezvoltarea socio-ecnomica a Romaniei in directia politicii de coeziune a Uniunii Europene. In ceea ce priveste politica dd coeziune, PND este un instrument care ajuta la prioritizarea investitiilor publice pentru dezvoltare, care sunt concentrate in principal asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie ale fondurilor structurale si de coeziune. Componenentele cheie ale politicii de coeziune sunt cele trei instrumente financiare (Fondul European pentru Dezvoltare, Fondul European Social si Fondul de Coeziune), precum si cele trei obiective de mai jos:

• convergenta – pentru acele regiuni cu un PIB situate sub limita de 75% a mediei europene, care vor beneficia de 81,54 % din fondurile pentru politica de coeziune; • competitivitate regionala si oportunitati de angajare – acopera toate celelalte regiuni si beneficiaza de 15,95% din fonduri; • cooperare teritoriala europeana – (cooperare trans-frontaliera, trans-nationala si inter-regionala), beneficiind de 2,52% din fonduri.

Linii Directoare Strategice ale Comunitatii cu privire la coeziune (decizia consiliului de la data de 6 octombrie, 2006) mentioneaza trei prioritati ale politicii de coeziune:

• cresterea atractivitatii la nivelul statelor membre, ale regiunilor si oraselor acestora, prin imbunatatirea accesibilitatii, asigurarea unor servicii de inalta calitate si protectia mediului inconjurator; • incurajarea inovatiei, a spiritului de intreprinzator si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere, prin promovarea capacitatilor de cercetare si inovare, in principal noi tehnologii de informare si comunicare; • crearea unor oportunitati de angajare mai numeroase si mai interesante, prin atragerea unui numar mai mare de persoane din cadrul populatiei active, precum si prin activitatile de antreprenoriat, precum si, in acelasi timp, imbunatatirea adaptabilitatii angajatilor si angajatorilor, precum si cresterea investitiilor in capitalul uman.

In acest scop, va trebui subliniat caracterul specific al PND 2007-2013 - acesta nu este un inlocuitor al Strategiei Nationale de Dezvoltare Economica, insa este unul dintre componentele majore din cadrul acestuia. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 sprijina, printre altele, prioritatile strategice si obiectivele de dezvoltare care urmeaza a fi egociate cu Comisia Europeana, cu scopul finantarii Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013. PND este documentul care secondeaza Cadrul National Strategic de Referinta (NSRF) 2007-2013, reprezentand strategia asupra careia s-a convenit cu Comisia Europeana in vederea utilizarii fondurilor structurale, cum ar fi programele structurale care vor ajuta la implementarea unor astfel de fonduri. Pentru atingerea acestui obiectiv, redactarea PND a avut loc in paralel cu programele operational de implementare a fondurilor structurale si de coeziune, care vor deveni in acest fel coerente unele cu altele. Redactarea PND 2007 – 2013 a fost efectuata in conformitate cu prevederile H.G. nr. 1115/2004, cu privire la elaborarea in parteneriat a Planului National pentru Dezvoltare. Aces document traseaza principiile metodologice, cadrul inter-institutional, precum si mecanismele consultarii in parteneriat. PND 2007-2013 include urmatoarele sectiuni principale: I. Evaluarea situatiei actuale; II. Analiza SWOT; III. Strategia de dezvoltare; IV. Programarea financiara; V. Parteneriat.

Strategia de dezvoltare din PND 2007-2013 constituie o reflectie a necesitatilor de dezvoltare ale Romaniei, in vederea reducerii decalajului actual inregistrat fata de alte state ale Uniunii Europene. Strategia PND 2007-2013 se concentreaza atat asupra unor orientari strategice comunitare referitoare la coeziune, precum si asupra prioritatilor de pe Agenda Lisabona si a obiectivelor de la Göteborg – cresterea competitivitatii, asigurarea oportunitatilor de lucru si protectia durabila a mediului inconjurator. In 2004, Romania se plasa, din punct de vedere al PIB pe cap de locuitor, la un procent aproximativ de 31% din media statelor UE. Luandu-se in considerare acest important decalaj fata de nivelul mediu de dezvoltare in Uniunea eropeana si rolul PND de instrument de reducere a unor astfel de diferente, obiectivul global PND 2007-2013 a fost stabilit in consecinta:o reducere cat mai rapid posibil a discrepantelor in dezvoltarea sociala si economica a Romaniei fata de statele membre ale Uniunii Europene. Conform estimarilor, Romania ar putea recupera aproximativ 10% din acest decalaj pana in anul 2013, ajungand la 41% din media statelor UE. Obiectivul global este dublat de urmatoarele trei obiective specifice:

- Cresterea competitivitatii econmiei romanesti, pe termen lung; - Dezoltarea infrastructurii de baza, in conformitate cu standardele europene; - Perfectionarea si utilizarea imbunatatita a capitalului uman.

In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice, precum si ca urmare a aspectelor evidentiate prin analiza socio-economica, au fost formulate, pentru perioada 2007 – 2013, sase prioritati nationale de dezvoltare:

1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere; 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;



3. Protejarea si restaurarea calitatii mediului inconjurator; 4. Dezvoltarea rsurselor umane, promovarea oportunitatilor de angajare si includere sociala, consolidarea abilitatilor administrative; 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol; 6. Promovarea reducerii disparitatilor economice in diverse regiuni ale tarii.

Stabilirea unui numar limitat de prioritati ajuta la realizarea unei concentrari asupra resurselor disponbile asupra atingerii obiectivelor si masurilor, cu impact maxim asupra reducerii discrepantelor in comparatie cu situatia din Uniunea Europeana, precum si a discrepantelor la nivel intern. Merita mentionat faptul ca, in cadrul acestor porioritati, vor fi abordate numeroase domenii specifice / sectoare de interventie, dupa cum urmeaza: educatie, sanatate, energie, comunicatii si tehnologie informationala, prevenirea riscurilor de dezastre naturale. Pe baza prioritatilor enumerate mai sus, autoritatile romane si Comisia Europeana au stabilit, pe parcursul negocierilor aferente capitolului 21 al tratatului, programele operationale care faciliteaza accesul la fondurile structurale si de coeziune.

La data de 25 iulie, 2007, Guvernul a dat unda verde Programului National de Reforme (PNR) 2007-2013, document care reprezinta strategia adoptata de corpul executiv, in vederea cresterii competitivitatii – lista obiectivelor include mentinerea cotei unice de impozitare si a distributiei anuale de 6% din PIB. Programul recomanda o crestere economica de 6.2-6.3% pentru 2008, o reducere a deficitului de cont curent de la 10.5% in 2007 la 9.7% in 2010, alocarea de la buger a circa 6% din PIB pentru educatie, a 0,7% pentru cercetare, precum si o reducere a CAS la 6% in 2008. De asemenea, PNR sugereaza o imbunatatire a procesului de colectare a taxelor cu 1% din PIB in 2007, cu 0.5% anual in perioada 2008-2011, precum si pastrarea cotei unice de impozitare. Guvernul se angajeaza ca, pana in 2010, circa 80% din bugetele alocate sa se concretizeze in programe. PNR 2007-2010 mentioneaza si alte probleme, cum ar fi reducerea intensitatii energiei cu 2,5 – 3% pe an inainte de 2010, prin comparatie cu 2001, cresterea ponderii energiei nucleare in energia totala, pana la 16%, dupa pornirea celui de-al doilea reactor din Cernavoda si la 30%, dupa pronirea reactoarelor 3 si 4. Mai mult chiar, 33% din energia produsa ar trebui sa provina din resurse regenerabile, in timp de 5,75% din carburantii utilizati ar trebui sa fie biologici, pana in 2010. Programului National de Reforme (PNR) ii corespunde un sistem propriu de monitorizare, care a fost demarat in luna septembrie 2007 – data la care a avut loc prima vizita a misiunii de supraveghere colectiva a UE, care a evaluat indeplinirea angajamentelor PNR.

Implementarea specificatiilor din PND 2007-2013, in temeiul strategiei enuntate, din punct de vedere al eficientei, strictetii, transparentei si corectitudinii financiare, implica eforturi sustinute din partea institutiilor publice si beneficiarilor. In consecinta, ar trebui sa evidentiem rolul PND de orientare si coorodnare a principalelor programe de dezvoltare. Investitiile are vor fi derivate pe baza directivelor PND nu vor fi totusi administrate in mod direct prin mijloacele PD, ci se vor conforma unor reglementari specifice, care se vor aplica pentru diversele surse e finantare ale unor astfel de investitii. Implementarea mecanismelor PND este, simplist vorbind, o suma a acelor reglementari aferente prevederilor documentelor de programare pentru fondurile europene, pentru programele de investitii din bugetele nationale si locale, sau pentru finantarile nerambursabile acordate de catre institutiile financiare internationale, etc.

FFiigg.. 11 CCoommppaarraarreeaa pprrooggrraammaarriiii ffiinnaanncciiaarree aannuuaallee



FFiigg.. 22 CCoommppaarraarreeaa pprrooggrraammaarriiii ffiinnaanncciiaarree aannuuaallee PP11--PP66

In Romania, sistemul institutional al programarii si implementarii fondurilor structurale si de coeziune este in plin proces de constructie, incepand de la prevederile Documentului Complementar de Pozitie la Capitolul 21 “Politici regionale si coordonarea instrumentelor structurale”. Prin intermediul Autoritatii de Management pentru Cadrul de Asistenta a Comunitatii, Directia Finantelor Publice (DFP) indeplineste atributiile unui supervizor national al sistemului institutional, juridic si de aplicare a programarii si implementarii instrumentelor structurale. De asemenea, DFP se constituie in Autoritate de Certificare si in Autoritate de Plata (organism competent cu onorarea platilor) pentru toate cele trei instrumente structurale.

TTaabbeell 66--0011 22000077--22001133 PPrrooggrraammee OOppeerraattiioonnaallee



Intervalul de timp 2007-2013 va reprezenta o perioada istorica pentru Romania, din perspectiva potentalului de dezvoltare economica si sociala. Absorbtia fondurilor structurale reprezinta atat o oportunitate, cat si o provocare importanta pentru Romania, in aceasta perioada de timp. Cu toate acestea, dincolo de cifre, procesele propriu-zise sunt cele carora le revine rolul cel mai important, acestea avand urmatoarele efecte: multiplicarea investitiilor in economie, accelerarea cresterii economice cu impact asupra dezvoltarii durabie, precum si atingerea obiectivelor de competitivitate la nivelul comunitatii.

Romania s-a angajat sa isi optimizeze standardele de alimentare cu apa si canalizare la nivelul intregului sau teritoriu. Obiectivul general al POS este acela de a proteja si imbunatati calitatea mediului inconjurator si standardele de viata din Romania. POS are rolul de a identifica modul in care indeplinirea prevederilor din acquis-ul comunitar privind mediul vor duce la atingerea acestui obiectiv, prin reducerea decalajul intre cantitatea si calittea infrastructurii de mediu romanesti, I comparative cu cea din alte state membre ale Uniunii Europene. Rezultatul final ar trebui sa se concretizeze in servicii mai fiabile si mai eficiente, care sa ia in calcul, in intregime, toate conceptele dezvoltarii durabile si sa aplice principiul “poluatorul plateste”.

In POS – Mediu se fac urmatoarele observatii cu privire la calitatea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare:-

Servicii de alimentare cu apa: Calitatea apei distribuite prin sistemele publice de alimentare cu apa, din punct de vedere al proprietatilor chimce, caracterizate prin indicatori generali aplicabili pentru apa potabila, este stabilita in urma unor analize efectuate in vederea identificarii unor substante toxice in apa (inregistrandu-se in 4% din cazuri valori peste concentratiile admise), consumul chimic de oxigen (inregistrandu-se in 4% din cazuri valori peste concentratiile admise), amoniac (inregistrandu-se in 4% din cazuri valori necorespunzatoare) si nitrati (inregistrandu-se in 4% din cazuri valori necorespunzatoare).



Raportul din 2004 al Institutului de Sanatate Publica asupra calitatii apei potabile din localitatile urbane a evidentiat faptul ca aproximativ 3% din populatia conectata la sistemul de alimentare cu apa este afectata de intreruperi in alimentare, care totalizeaza peste 8 ore zilnic.

Mai mult chiar, populatia totala potential expusa unor riscuri probabile datorate vechimii retelelor de distributie, calitatii si parametrilor specifici surselor de apa, pentru care nu sunt disponibile in prezent date, poate fi estimata a se ridica la valoarea de 9,8 milioane locuitori in zonele urbane.

La nivelul judetului Botosani s-au constatat cazuri semnificative de abateri fata de standarde, pentru parametrii monitorizati.

Gestionarea namolului generat in urma epurarii apelor uzate:- In prezent, cea mai mare parte a namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate este tratat prin diverse metode, iar apoi depozitat in zone aflate in proprietatea administratiei statiilor de epurare. Numai o mica parte a namolului rezidual este utilizata ca ingrasamant in agricultura. Cadrul legal pentru utilizarea namolului in agricultura a fost creat prin Ordinul Ministerial nr.49/2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protectia mediului si in special a solurilor, atunci cand se folosesc namoluri de la statii de epurare in agricultura, care transpune prevederile Directivei nr. 86/278/CEE privind privind protectia mediului, si in special a solului, in conditiile utilizarii namolului rezidual in agricultura. Gestionarea namolului provenit de la statiile de epurare a apelor reziduale din judetul Botosani este necorespunzatoare.

In ceea ce priveste sectorul de apa, POS – Mediu stabileste urmatoarele obiective in cadrul Axei prioritare 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare”;

- Furnizarea unor servicii de alimentare cu apa si canalizare, la tarife acceptabile; - Asigurarea unei calitati corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile urbane; - Imbunatatirea puritatii cursurilor de apa; - Imbunatatirea nivelului de gestionare a namolului provenit de la statiile de epurare; - Crearea unor structuri eficiente si inovatoare de gospodarire a apelor.

Se intentioneaza ca aceasta axa prioritara sa fie finantata din fondurile de coeziune. Accesul la facilitatile de alimentare cu apa si canalizare din judetul Botosani pot fi redate succinct dupa cum urmeaza: - TTaabbeell 66--0022 CCoonnssuummuull ddee aappaa llaa nniivveelluull jjuuddeettuulluuii BBoottoossaannii,, 22000088

Sistem Volum (conform datelor de intrare)

Consum autorizat

Pierderi de apa

Populatie conectata

Consum autorizat

m3/an m3/an m3/an % din datele de intrare

l/cap/zi

Apa Grup 22,897,200 7,587,549 15,309,651 66.9 Siret 21,312,000 7,028,474 14,283,526 67.0 134,500 143 Stefanesti 1,140,000 371,975 768,025 67.4 8,406 121 Saveni 348,000 122,357 225,643 64.8 3,500 96 Darabani 97,200 64,743 32,457 33.4 2,500 71

Consumul de apa la nivelul judetului Botosani se situeaza in intervalul 71 -143 litri pe cap de locuitori, ceea ce se incdreaza in ratele de utilizare asteptate. Aceste date vor fi analizate in detaliu in Sectiunea 3.4 – Cererea de apa.

TTaabbeell 66--0033 AAccooppeerriirreeaa sseerrvviicciiiilloorr

Localitate Tip Populatie Populatie conectata la sistemul de alimentare cu apa

Populatie conectata la sistemul de alimentare cu apa (procentual)

Populatie conectata la sistemul de canalizare

Botosani Municipiu 117563 104500 88.9 95000 Dorohoi Municipiu 31655 24000 75.8 20000 Bucecea Oras 5270 2500 47.4 1000 Flamanzi Oras 12173 3500 28.7 800 Stefanesti Oras 5794 8,406 25.9 - Darabani Oras 11944 2500 20.9 1500



Saveni Oras 8322 3500 42.1 2000

66 localitati sate 57175 10000 17.5 - TTaabbeell 66--0044 RReetteellee eexxiisstteennttee ddee ddiissttrriibbuuttiiee aa aappeeii iinn mmuunniicciippiiiillee,, oorraasseellee ssii ccoommuunneellee jjuuddeettuulluuii BBoottoossaannii

Municipiu / Oras / Comuna

Populatie (conform recensamantului din 2005)

Populatie aproximativa conectata la magistrala de alimentare cu apa

Retea de alimentare cu apa, km

Botosani 117,563 115,000 286.2

Darabani 11,944 6,000? 10.5

Dorohoi 31,655 16,630 65

Flamanzi 12,173 5,000? 29.5

Saveni 8,322 4,300? 28.6

Stefanesti 5,794 3,500? 12.8

Bucecea 5,270 4,300? 23

Albesti 6,861 18

Avrameni 5,516 16

Baluseni 5,091 3.4

Braesti 2,168 5.5

Broscauti 3,508 4.6

Concesti 2,036 3.5

Copalau 4,250 0.5

Corlateni 2,526 4.8

Cotusca 5,316 9

Cristesti 4,869 2.9

Curtesti 4,516 7

Dersca 3,225 4

Dangeni 3,152 16

Draguseni 2,842 7.9

Durnesti 4,173 6.6

Hanesti 2,338 12

Hudesti 6,401 4.5

Ibanesti 4,151 1

Leorda 2,793 6

Manoleasa 3,743 18

Mihai Eminescu 6,610 10.7

Mihaileni 2,815 1

Mihalaseni 2,484 5

Mitoc 2,068 7

Paltinis 3,317 1.9

Rachiti 4,668 9.8

Radauti Prut 3,938 15.4

Rauseni 3,074 16

Ripiceni 2,334 10

Sulita 3,228 5

Stauceni 3,408 25.6

Todireni 3,719 3.9

Trusesti 5,816 15.5

Ungureni 7,248 1.4



Valculesti 2,301 12.5

Viisoara 2,320 3.5

Vladeni 5,044 0.5

Total, km 751.1

Urmatoarele proiecte de alimentare cu apa au fost luate in considerare pentru judetul Botosani si se gasesc in diverse stadii de derulare sau aprobare. TTaabbeell 66--0055 SSttuuddiiii ddee ffeezzaabbiilliittaattee-- FFEEAADDRR 22000088 ((ssttaaddiiuu iinn lluunnaa ddeecceemmbbrriiee 22000088))

Nr. crt. Denumire Canalizare Statie de epurare Comune / Sate incluse 1 Dercsa X X Dercsa 2 Dragusani X X Dragusani

3 Mihai Eminescu X X Catamarasti-Deal, Ipotesti, Cucorani, Catamarasti-Vale

4 Stauceni X X Stauceni, Silistea

5 Unteni X X

Sistem de alimentare cu apa -Manestireni, Soroceni, Burla; canalizare + statie de epurare – toate satele

6 Trusesti X X Trusesti 7 Copalau X X Cerbu 8 Viisoara X X Viisoara 9 Cosula X X Comuna Cosula 10 Calarasi X X Calarasi 11 Broscauti X X Comuna Broscauti 12 Avrameni X - Avrameni 13 Baluseni X X Baluseni 14 Cordareni X X Cordareni 15 Cotusca X X Cotusca 16 Palatinis - - Horodistea 17 Palatinis X X Palatinis 18 Havarna X X Havarna 19 Rauseni X X Rauseni 20 Lunca X X Lunca

21 Rachiti X X Alimentare cu apa - Rosiori ; canalizare + statie de epurare Rachiti

22 Dingeni X X Comuna Dingeni 23 Corni X X Corni 24 Stiubieni X X Negreni 25 Hudesti X X Hudesti 26 Prajeni X X Prajeni, Campeni, Lupari 27 Albesti-Todireni X X Comuna Albesti si comuna Todireni

TTaabbeell 66--0066 RReetteellee eexxiisstteennttee ddee ccaannaalliizzaarree ssii ffaacciilliittaattii eexxiisstteennttee ddee eeppuurraarree aa aappeelloorr rreezziidduuaallee iinn mmuunniicciippiiiillee,, oorraasseellee ssii ccoommuunneellee jjuuddeettuulluuii BBoottoossaannii

Municipiu / Oras / Comuna

Populatie aproximativa conectata

Lungimea retelei de colectare a apelor reziduale in km

Epurare ape reziduale Starea sistemului

Botosani 90,000 146 Treapta a doua de tratare

Eficienta rezonabila a tratarii.

Dorohoi 21,000 45.4 Treapta a doua de tratare

Eficienta scazuta a tratarii.

Darabani 3,000 4.9 Treapta a doua de Treapta de tratare biologica nu



tratare functioneaza. Stare foarte proasta. Saveni 3,000 10.2 Treapta a doua de

tratare Treapta de tratare biologica nu functioneaza. Stare foarte proasta.

Bucecea 2,300 5 Fara tratare Tratate anterior la fabrica de zahar. Stefanesti 300? 3.1 Fara tratare Rezervorul Imhoff de la statia de epurare

nu a fost niciodata finalizat. Flamanzi 500? 2.5 Fara tratare Rezervorul Imhoff de la statia de epurare

nu a fost niciodata finalizat. Pe baza acestor doua tabele pot fi facute urmatoarele observatii:-

- In multe localitati exista sistem de alimentare cu apa potabila, insa nu exista sistem de

canalizare. - Localitatile care dispun de facilitati existente necesita extinderi in vederea imbunatatirii

conectivitatii. - In zonele rurale se au in vedere scheme de alimentare cu apa din diverse surse de

finantare, fiind necesare doar doua sisteme pentru populatii intre 2.000 si 10.000 locuitori.

- Se au in vedere si scheme de canalizare, avand in vedere ca la nivelul localitatilor cu populatie cuprinsa intre 2.000 si 10.00 locuitori se manifesta o lipsa severa a acestor facilitati.

6.3.2 Servicii de alimentare cu apa, la nivel de judet Rata de conectare la sistemul centralizat de alimentare cu apa indica anumite discrepante intre aglomerari si zonele rurale. De asemenea, este de asteptat si este evident ca ratele mai mari de conectare apar la nivelul comunitatilor mai mari, dupa cum se prezinta si in tabelele urmatoare.

TTaabbeell 66--0077 RRaattaa ddee ccoonneeccttaarree ((bbrraannssaarree)) llaa ssiisstteemmeellee ddee aalliimmeennttaarree ccuu aappaa –– aagglloommeerraarrii

POPULATIE CONECTATA [cap de locuitor] 2008

ALIMENTARE BUCECEA

TOTAL POPULATIE CONECTATA 21.776

POPULATIE URBANA CONECTATA 20.703

POPULATIE RURALA CONECTATA 1.073

ALIMENTARE SAVENI



POPULATIE RURALA CONECTATA 0

ALIMENTARE DARABANI




ALIMENTARE CATAMARASTI




ALIMENTARE STEFANESTI




ALIMENTARE SIRET



TOTAL POPULATIE CONECTATA 462

POPULATIE URBANA CONECTATA 0


TOTAL POPULATIE CONECTATA [cap de locuitor] 2008

POPULATIE TOTALA 146.966

POPULATIE URBANA 131.321

POPULATIE RURALA 15.645

Trebuie mentionat aici faptul ca datele conectate releva faptul ca rata de conectare in zonele rurale este de 0%.

TTaabbeell 66--0088 RRaattaa ddee ccoonneeccttaarree ((bbrraannssaarree)) llaa ssiisstteemmeellee ddee aalliimmeennttaarree ccuu aappaa –– PPooppuullaattiiee rruurraallaa

POPULATIE CONECTATA [cap de locuitor] 2008

ADASENI 0

CORLATENI 0

CORLATENI 0

CARASA 0

PODENI 0

VLADENI 0

CORNI 0

BALTA ARSA 0

MESTEACAN 0

SARAFINESTI 0

DIMACHENI 0

DIMACHENI 0

MATEIENI 0

RECIA-VERBIA 0


Ratele generale de conectare sunt scazute, prin comparatie cu media de 52% care se inregistreaza in Romania si necesita imbunatatire pentru a ajunge la nivele comparabile cu standardele UE. Datele prezentate au la baza informatiile colectate in cadrul prezentului Master Plan reprezinta un instantaneu al situatiei existente la acest moment. Conform tabelului 6.005, in prezent exista un numar de proiecte aflate in diverse stadii de implementare si care utilizeaza diverse surse de finantare. In consecinta, ratele de conectivitate vor creste, in toate zonele, pe masura trecerii timpului. 6.3.3 Servicii de canalizare la nivel de judet La nivelul ratei de conectare la retelele centrale de canalizare se remarca anumite tendinte specifice si sistemelor de alimentare cu apa si anume faptul ca asezarile de dimensiuni mai mari beneficiaza de anumite facilitati de colectare si tratare a apelor uzate, in timp ce localitatile mai mici dispun doar in masura mica, sau chiar deloc, de astfel de facilitati.

Cu toate acestea, numarul localitatilor dotate cu facilitati de colectare si tratare a apelor uzate este mult mai mic, aici intervenind deficitul principal.

Se intelege ca in multe dintre comunitatile rurale, precum si in zonele urbane care nu sunt conectate la facilitatile centralizate de colectare si tratare a apelor reziduale, se utilizeaza fose septice. Desi sistemele de tratare oferite de



fosele septice pot asigura standarde corespunzatoare, daca sunt executate in mod corect, exista informatii ca utilizarea foselor septice nu este bine gestionata si ca standardele de tratare si salubrizare nu sunt respectate. Aceste abateri ar putea duce la poluarea acviferelor si a cursurilor de apa.

TTaabbeell 66--0099 RRaattaa ddee ccoonneeccttaarree aa aagglloommeerraarriilloorr llaa ssiisstteemmeellee ddee ccaannaalliizzaarree

Componenta Unitate de masura 2.008

1. AGLOMERAREA BOTOSANI Populatie totala Cap de locuitor 122190 Procentaj populatie deservita % 81% Populatie conectata Cap 98.425

2. AGLOMERAREA DOROHOI Populatie totala Cap de locuitor 35328 Procentaj populatie deservita % 42% Populatie conectata Cap de locuitor 14.675

3. AGLOMERAREA FLAMANZI Populatie totala Cap de locuitor 16.823 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

4. AGLOMERAREA VORONA Populatie totala Cap de locuitor 14.912 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

5. AGLOMERAREA SAVENI Populatie totala Cap de locuitor 9.206 Procentaj populatie deservita % 25% Populatie conectata Cap de locuitor 2.343

6. AGLOMERAREA DARABANI Populatie totala Cap de locuitor 8.786 Procentaj populatie deservita % 18% Populatie conectata Cap de locuitor 1.578

7. AGLOMERAREA HUDESTI Populatie totala Cap de locuitor 6.872 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

8. AGLOMERAREA STEFANESTI Populatie totala Cap de locuitor 6.220 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

9. AGLOMERAREA UNGURENI Populatie totala Cap de locuitor 5.695 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

10. AGLOMERAREA SUHARAU Populatie totala Cap de locuitor 4.930



Componenta Unitate de masura 2.008 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

11. AGLOMERAREA BUCECEA Populatie totala Cap de locuitor 5.016 Procentaj populatie deservita % 28% Populatie conectata Cap de locuitor 1.428

12. AGLOMERAREA HAVARNA Populatie totala Cap de locuitor 4.838 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

13. AGLOMERAREA CORNI Populatie totala Cap de locuitor 4.736 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

14. AGLOMERAREA TODIRENI Populatie totala Cap de locuitor 4.123 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

15. AGLOMERAREA VORNICENI Populatie totala Cap de locuitor 3.982 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

16. AGLOMERAREA COPALAU Populatie totala Cap de locuitor 3.425 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

17. AGLOMERAREA DERSCA Populatie totala Cap de locuitor 3.157 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

18. AGLOMERAREA SULITA Populatie totala Cap de locuitor 3.109 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

19. AGLOMERAREA VARFU CAMPULUI Populatie totala Cap de locuitor 3.054 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

20. AGLOMERAREA COSULA Populatie totala Cap de locuitor 3.015 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

21. AGLOMERAREA VLADENI



Componenta Unitate de masura 2.008 Populatie totala Cap de locuitor 3.015 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

22. AGLOMERAREA LEORDA Populatie totala Cap de locuitor 2.914 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

23. AGLOMERAREA ROMA Populatie totala Cap de locuitor 2.851 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

24. AGLOMERAREA BLANDESTI Populatie totala Cap de locuitor 2.815 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

25. AGLOMERAREA PRAJENI Populatie totala Cap de locuitor 2.706 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

26. AGLOMERAREA NICSENI Populatie totala Cap de locuitor 2.625 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

27. AGLOMERAREA TRUSESTI Populatie totala Cap de locuitor 2.589 Procentaj populatie deservita % 32% Populatie conectata Cap de locuitor 834

28. AGLOMERAREA DRAGUSENI Populatie totala Cap de locuitor 2.557 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

29. AGLOMERAREA CALARASI Populatie totala Cap de locuitor 2.541 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

30. AGLOMERAREA POMARLA Populatie totala Cap de locuitor 2.452 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

31. AGLOMERAREA CRISTESTI Populatie totala Cap de locuitor 2.374 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0



Componenta Unitate de masura 2.008

32 AGLOMERAREA IBANESTI Populatie totala Cap de locuitor 2.355 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

33. AGLOMERAREA RIPICENI Populatie totala Cap de locuitor 2.235 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

34. AGLOMERAREA VACULESTI Populatie totala Cap de locuitor 2.192 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

35. AGLOMERAREA LOZNA Populatie totala Cap de locuitor 2.184 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

36. AGLOMERAREA ALBESTI Populatie totala Cap de locuitor 2.151 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

37. AGLOMERAREA DURNESTI Populatie totala Cap de locuitor 2.104 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

38. AGLOMERAREA LUNCA Populatie totala Cap de locuitor 2.059 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

39. AGLOMERAREA MIHAILENI Populatie totala Cap de locuitor 2.056 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

40. AGLOMERAREA CODNARENI Populatie totala Cap de locuitor 2.021 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

41. AGLOMERAREA PALTINIS Populatie totala Cap de locuitor 2.016 Procentaj populatie deservita % 0% Populatie conectata Cap de locuitor 0

42. AGLOMERAREA TUDOR VLADIMIRESCU Populatie totala Cap de locuitor 1.935 Procentaj populatie deservita % 0%



Componenta Unitate de masura 2.008 Populatie conectata Cap de locuitor 0 Populatie totala Cap de locuitor 322.166 Procentaj populatie deservita % 37% Populatie conectata Cap de locuitor 119.283

Pentru zonele rurale, rata de conectare este de 0%.

Ratele generale de conectare sunt scazute, prin comparatie cu media de 16 % care se inregistreaza in Romania si necesita imbunatatire pentru a ajunge la nivele comparabile cu standardele UE. Discrepantele dintre nivelele de deservire la nivelul zonelor urbane si a celor rurale este extrem e mare, anticipandu-se ca, prin crearea unor aglomerari pentru serviciile de canalizare se va sprijini si crearea de oportunitati pentru a micsora aceste diferente, de o maniera cat mai rentabila din punct de vedere economic. Datele prezentate au la baza informatiile colectate in cadrul prezentului Master Plan reprezinta un instantaneu al situatiei existente la acest moment. Conform tabelului 6.002, in prezent exista un numar de proiecte aflate in diverse stadii de implementare si care utilizeaza diverse surse de finantare. In consecinta, ratele de conectivitate voir creste, in toate zonele, pe masura trecerii timpului. 6.3.4 Optiuni de imbunatatire a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare Viitoarea abordare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare depinde in mare masura de anumite considerente geografice (relief), de topografie si hidrologie a localitatii si diferite metode de gestionare a apei potabile si reziduale. Alternativele de furnizare a unor solutii centralizate sau descentralizate pentru localitati vor depinde de cat sunt de apropiate geografic partile componente ale aglomerarii, de modul in care topografia zonei avantajeaza, sau dezavantajeaza o anumita configuratie. In general, este considerata a fi o solutie acceptabila transportarea apei potabile de la sursa pe distante lungi, prin utilizarea de echipamente de pompare si stocare. Cu toate acestea, transportarea apelor uzate de la sursa la facilitatea de tratare prezinta probleme din cauza septicitatii, ceea ce limiteaza distantele pe care este practice sa se pompeze si sa se stocheze apele uzate, in caz contrar retentia devenind imposibila. 6.3.5 Optiuni pentru alimentarea cu apa 6.3.5.1 Sumar al optiunilor pentru alimentarea cu apa In Section sunt prezentate succinct, in tabelul urmator, optiunile pentru alimentarea cu apa in intreg judetul Botosani.

TTaabbeell 66--1100 OOppttiiuunnii ppeennttrruu ffuurrnniizzaarreeaa ddee sseerrvviicciiii ddee aalliimmeennttaarree ccuu aappaa:: ZZoonnee ddee aalliimmeennttaarree ccuu aappaa



Zona de alimentare cu apa Rogojesti Nr. crt. Aglomerare Pop.

2018 Acoperire actuala %

Acoperire necesara %

Lungimea conductelor propuse (m)

Stocare Pompare Magistrala de aductiune a apei (m)

Optiuni pentru prestarea serviciilor

1 Candesti 1876 0 90 Da Da Nu este cazul Aglomerarea poate fi alimentata de la acelasi sistem de pompare – stocare ca si localitatea Mihaileni sau printr-o extindere a retelei de alimentare de la RS Dersca.

2 Bajura 1852 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 3000 Urmeaza a fi alimentata din sistemul gravitational de la RS Ibanesti, prin Darabani. Magistrala de conectare va avea diametru mic (150mm)

3 Dumeni 1845 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni.

4 Radauti-Prut 1802 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la sistemul gravitational al RS Ibanesti.

5 Dumbravita 1773 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de transfer de la Lozna la Ibanesti.

6 Mileanca 1698 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni.

7 Lunca 1663 0 90 A se vedea Varfu Campului

A se vedea Varfu Campului

1400 Aglomerarea poate fi alimentata de la acelasi sistem de pompare – stocare utilizat si pentru Varfu Campului. O alternativa ar putea fi un sistem local de pompare – stocare sau o alta configuratie pentru pompare, cum ar fi o pompa hidropneumatica mica.

8 Corjauti 1534 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 8000 Urmeaza a fi alimentata de la RS Dersca. 9 Carasa 1500 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de

aductiune de la Cordareni. 10 Corlateni 1500 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de

aductiune de la Cordareni. 11 Vladeni2 1302 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de

aductiune de la Cordareni. 12 Mateieni 1300 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de

aductiune de la Cordareni. 13 Fundu Hertii 1296 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la sistemul gravitational al RS

Ibanesti. 14 Padureni 1251 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de

transfer de la Lozna la Ibanesti. 15 Horodistea 1223 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la sistemul gravitational al RS

Ibanesti. 16 Lozna 1109 0 90 Nu este cazul Da Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la rezervorul Lozna. Anumite zone

sunt situate la o cota unde va fi neceara recurgerea la poompe auxiliare.

17 Oroftiana 1088 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la sistemul gravitational al RS Ibanesti.



Nr. crt. Aglomerare Pop. 2018

Acoperire actuala %





18 Lismanita 1087 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni.

19 Strateni 1072 0 90 Nu este cazul Yes Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la rezervorul Lozna. Anumite zone sunt situate la o cota unde va fi necesara recurgerea la poompe auxiliare.

20 Stanca2 935 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni.

21 Podeni 900 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni.

22 Hiliseu-Horia 848 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de transfer de la Lozna la Ibanesti.

23 Horlaceni 715 0 90 50m3 Da 4000 Aceasta este o zona izolata. Este posibil sa se efecueze alimentarea de la aglomerarea Lunca, prin stocarea apei pana la altitudinea de 330 m, pentru a face posibila alimentarea gravitationala a comunei. O alternativa posibila ar fi bransarea la reteaua Dorohoi, insa si aceasta va necesita pompare si stocare la nivel local.

24 Hiliseu-Closca 681 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de transfer de la Lozna la Ibanesti.

25 Smardan 672 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de transfer de la Lozna la Ibanesti.

26 Baranca 653 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 3000 Urmeaza a fi alimentata de la sistemul gravitational al RS Ibanesti, prin Darabani and Bajura. Magistrala de conectare va avea diametru mic (150mm)

27 Calinesti 643 0 90 Nu este cazul Yes Nu este cazul Aglomerarea poate fi alimentata de la acelasi sistem de pompare – stocare ca si localitatea Mihaileni sau printr-o extindere a retelei de alimentare de la RS Dersca. O alternativa ar putea fi un sistem local de pompare – stocare sau o alta configuratie pentru pompare, cum ar fi o pompa hidropneumatica mica.

28 Arborea 573 0 90 60m3 Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni. Unele dintre proprietati se gasesc la altitudine mare. Va trebui luata in considerare utilizarea unei facilitati locale de stocare de mici dimensiuni, care sa permita umpllerea pe timp de noapte, pentru a face posibila functionarea in timpul zilei.

29 Poiana 488 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la sistemul gravitational al RS Ibanesti

30 Talpa 482 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Aglomerarea poate fi alimentata prin conectarea la sistemul din Lunca.




Acoperire actuala %





31 Dragalina 448 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la de la magistrala gravitationala de transfer de la Lozna la Ibanesti.

32 Codreni 448 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni.

33 Calugareni 400 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul 34 Loturi Enescu 367 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la magistrala gravitationala de

transfer de la Lozna la Ibanesti.. 35 Vitcani 362 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 3300 Urmeaza a fi alimentata prin comectarea la RS Dersac.

Magistrala de conectare va avea diametru mic (150mm) 36 Movileni 360 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la reteaua de distributie Hudesti

(Concesti). 37 Racovat 341 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 3000 Urmeaza a fi alimentata de la sistemul gravitational al RS

Ibanesti, prin Pomarla. Magistrala de conectare va avea diametru mic (150mm).

38 Scutari 310 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 1700 Urmeaza a fi alimentata direct de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni, prin aglomerarile Mileanca si Moiseni. Conexiunea necesara va avea diametru mic (<150mm)

39 Popeni2 289 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 1500 Urmeaza a fi alimentata de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni, prin Dumeni. Magistrala de conectare va avea diametru mic (150mm).

40 Progresul 273 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 1000 Urmeaza a fi alimentata de la de la magistrala gravitationala de transfer de la Lozna la Ibanesti, prin Dumbravita. Este necesara o magistrala de conectare de 150 mm sau chiar de diametruu mai mic..

41 Dealu Crucii 261 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 500 Urmeaza a fi alimentata de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni, prin Podeni. Magistrala de conectare va avea diametru mic (150mm).

42 George Enescu 211 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 1700 Urmeaza a fi alimentata de la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni, prin Dumeni si Popeni. Magistrala de conectare va avea diametru mic (150mm).

43 Davidoaia 156 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 1800 Aceasta este o aglomerare de mici dimensiuni, amplasata la sud-est de rezervorul propus de la Cordareni, Aceasta ar putea fi alimentata prin conectarea la una dintre magistralele gravitationale de aductiune de la Cordareni. Nu exista inca o linie clara de acces. Magistrala de conectare va avea diametru mic (100mm).

44 Slobozia 121 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 800 Aglomerare ar putea fi alimentata prin conectare la magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni through Carasa. Magistrala de conectare va avea diametru mic (150mm).




Acoperire actuala %





45 Izvoare 74 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 1500 Aceasta este o aglomerare de mici dimensiuni, care ar putea fi alimentata de la sistemul gravitational al RS Ibanesti, prin Hudesti. Magistrala de conectare va avea diametru mic (100mm).

46 Gorovei 46 0 90 Nu este cazul Yes 1000 Aceasta este o aglomerare de mici dimensiuni, amplasata la sud-est de rezervorul de stocare propus de la Varfu Campului, Aceasta ar putea fi alimentata prin conectarea la una dintre magistralele gravitationale de aductiune de la Cordareni. Nu exista inca o linie clara de acces. Magistrala de conectare va avea diametru mic (100mm).

47 Recia-Verbia 0 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 1800 Aceasta este o aglomerare de mici dimensiuni, care ar putea fi alimentata de la sistemul gravitational al RS Ibanesti, prin Hudesti. Magistrala de conectare va avea diametru mic (100mm).

48 Dimacheni 0 0 90 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la sistemul gravitational de la Cordareni.

49 Moiseni 0 0 90 Nu este cazul Nu este cazul 1000 Urmeaza a fi alimentata direct de la from the Magistrala gravitationala de aductiune de la Cordareni through the Mileanca agglomeration. Connection required will be small diameter (<150mm)

Zona de alimentare cu apa Stefanesti

Aglomerare Pop. 2018 Acoperire actuala %





Tudor Vladimirescu

1932 0 90 7728 50 Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la magistrala gravitationala de transmisie propusa de la Avrameni

Tudor Vladimirescu2

1932 0 90 7728 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la extinderea magistralei existente de transmisie de la Stefanesti.

Miorcani 1902 0 90 7608 50 Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la magistrala gravitationala de transmisie propusa de la Avrameni.

Hlipiceni 1859 0 90 7436 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la extinderea magistralei existente de transmisie de la Stefanesti, alimentata de la rezervorul Trusesti.

Vlasinesti 1714 0 90 6856 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la extinderea sistemului de la Saveni.








Lunca2 1663 0 90 6652 Nu este cazul

Nu este cazul


Cotusca 1627 0 90 6508 Nu este cazul

10 Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la magistrala gravitationala de transmisie propusa de la Avrameni. Pentru un numar mic de proprietati, situate la cote de peste 240 metri, vor fi necesare statii de pompare auxiliare.

Sarbi 1408 0 90 5632 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la extinderea sistemului de la Saveni.

Dangeni 1300 0 90 5200 Nu este cazul

Nu este cazul


Rauseni 1276 0 90 5104 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la extinderea magistralei existente de transmisie de la Stefanesti.

Tocileni 1212 0 90 4848 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la extinderea magistralei existente de transmisie de la Stefanesti, alimentata de la rezervorul de stocare propus de la Soldanesti.

Hanesti 1202 0 90 4808 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la reteaua existenta de transmisie de la Stefanesti.

Unteni 1181 0 90 4724 Nu este cazul

Nu este cazul


Ionaseni 1166 0 90 4664 Nu este cazul

10 Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la extinderea magistralei existente de transmisie de la Stefanesti, alimentata de la rezervorul Trusesti.

Iacobeni 1140 0 90 4560 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la magistrala existente de transmisie de la Stefanesti.

Socrujeni 1113 0 90 4452 Nu este cazul

Nu este cazul

2200 Urmeaza a fi conectata la extinderea magistralei existente de transmisie de la Stefanesti, alimentata de la rezervorul de stocare propus de la Soldanesti.

Gorbanesti 1091 0 90 4364 Nu este cazul

Nu este cazul


Drislea 1066 0 90 4264 Nu este cazul

Nu este cazul


Liveni 1030 0 90 4120 Nu este cazul

Nu este cazul


Rediu 1013 0 90 4052 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la reteaua existenta de transmisie de la Stefanesti, din rezervorul de stocare de la Libertatea.








Avrameni 1011 0 90 4044 50 10 Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la magistrala gravitationala de transmisie propusa de la Avrameni. Pentru un numar mic de proprietati, situate la cote de peste 240 metri, vor fi necesare statii de pompare auxiliare.

Viisoara 969 0 90 3876 Nu este cazul

Nu este cazul


Guranda 936 0 90 3744 Nu este cazul

Nu este cazul


Stanca 935 0 90 3740 Nu este cazul

Nu este cazul

1600 Urmeaza a fi conectata la reteaua de stocare de la Stefanesti.

Negreni 906 0 90 3624 50 10 Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la reteaua Saveni. Pentru unele dintre zone, situate la cote de peste 200 metri, vor fi necesare statii de pompare auxiliare.

Dobarceni 898 0 90 3592 Nu este cazul

Nu este cazul


Stroiesti 892 0 90 3568 Nu este cazul

Nu este cazul


Ranghilesti 890 0 90 3560 Nu este cazul

Nu este cazul


Buhaceni 881 0 90 3524 Nu este cazul

Nu este cazul


Buimaceni 878 0 90 3512 Nu este cazul

Nu este cazul


Sarata-Basarab 830 0 90 3320 Nu este cazul

Nu este cazul


Manastireni 820 0 90 3280 Nu este cazul

Nu este cazul


Babiceni 816 0 90 3264 Nu este cazul

Nu este cazul

1300 Urmeaza a fi conectata la extinderea magistralei existente de transmisie de la Stefanesti, alimentata de la rezervorul Trusesti.

Mihalaseni 815 0 90 3260 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata gravitational, de la rezervorul de stocare propus de la Murguta.

Adaseni 809 0 90 3236 Nu este cazul

10 Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la magistrala gravitationala de transmisie propusa de la Avrameni. Pentru un numar mic de proprietati, situate la cote de peste 240 metri, vor fi necesare








statii de pompare auxiliare. Brateni 757 0 90 3028 100 15 1000 Urmeaza a fi alimentata gravitational, de la rezervorul de

stocare propus de la Murguta. Zona este situata la o cota superioaa nivelului de operare al rezervorului. Va fi necesara pomparea si stocarea locala.

Ghireni 696 0 90 2784 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la magistrala gravitationala de transmisie propusa de la Avrameni. Ar putea fi necesare metode locale de control al presiunii.

Crasnaleuca 689 0 90 2756 Nu este cazul

Nu este cazul


Costiugeni 681 0 90 2724 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la extinderea magistralei existente de transmisie de la Stefanesti, alimentata de la rezervorul Trusesti

Manoleasa 658 0 90 2632 Nu este cazul

Nu este cazul


Burlesti 650 0 90 2600 Nu este cazul

Nu este cazul

1400 Urmeaza a fi conectata la extinderea magistralei existente de transmisie de la Stefanesti, alimentata de la rezervorul de stocare propus de la Soldanesti.

Vanatori 649 0 90 2596 Nu este cazul

Nu este cazul


Plesani 639 0 90 2556 Nu este cazul

Nu este cazul


Hulub 638 0 90 2552 Nu este cazul

Nu este cazul


Doina 630 0 90 2520 Nu este cazul

Nu este cazul


Nichiteni 625 0 90 2500 Nu este cazul

Nu este cazul


Horia 605 0 90 2420 Nu este cazul

Nu este cazul


Putureni 600 0 90 2400 Nu este cazul

Nu este cazul


Cuza Voda 597 0 90 2388 Nu este cazul

10 Nu este cazul Urmeaza a fi conectata la magistrala gravitationala de transmisie propusa de la Avrameni. Pentru un numar mic de proprietati, situate la cote de peste 240 metri, vor fi necesare statii de pompare auxiliare.








Zahoreni 582 0 90 2328 Nu este cazul

Nu este cazul


Viisoara Mica 573 0 90 2292 Nu este cazul

Nu este cazul


Flondora 555 0 90 2220 Nu este cazul

Nu este cazul


Damideni 534 0 90 2136 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la reteaua existenta de transmisie de la Stefanesti, de la amplasamentul Stefanesti.

Sarata_Mihalaseni 521 0 90 2084 Nu este cazul

Nu este cazul


Paun 517 0 90 2068 Nu este cazul

Nu este cazul


Victoria2 511 0 90 2044 Nu este cazul

Nu este cazul


Victoria 511 0 90 2044 Nu este cazul

Nu este cazul


Sadoveni 509 0 90 2036 Nu este cazul

Nu este cazul


Stolniceni 508 0 90 2032 Nu este cazul

Nu este cazul


Murguta 504 0 90 2016 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata gravitational, de la RS Trusesti, printr-o retea extinsa.

Mihai Viteazu 503 0 90 2012 Nu este cazul

Nu este cazul

2500 Urmeaza a fi alimentata de la extinderea retelei existente de la Stefanesti, prin Ungureni.

Libertatea 496 0 90 1984 Nu este cazul

Nu este cazul


Ranghilesti-Deal 496 0 90 1984 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la reteaua existenta de transmisie de la Stefanesti, de la amplasamentul Stefanesti.

Soldanesti 492 0 90 1968 Nu este cazul

Nu este cazul


Cotu Miculinti 492 0 90 1968 Nu este cazul

Nu este cazul


Mascateni 468 0 90 1872 Nu este cazul

Nu este cazul


Bodeasa 461 0 90 1844 Nu este cazul

Nu este cazul

1600 Urmeaza a fi conectata la magistrala gravitationala de transmisie propusa de la Avrameni.








Miron Costin 452 0 90 1808 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata de la extinderea retelei Saveni.

Cismanesti 451 0 90 1804 Nu este cazul

Nu este cazul


Dragalina 448 0 90 1792 Nu este cazul

Nu este cazul


Timus 421 0 90 1684 Nu este cazul

Nu este cazul


Aurel Vlaicu 410 0 90 1640 Nu este cazul

Nu este cazul


Esanca 356 0 90 1424 Nu este cazul

Nu este cazul

3500 Urmeaza a fi conectata la magistrala gravitationala de transmisie propusa de la Avrameni.

Sarata_Romanesti 321 0 90 1284 Nu este cazul

Nu este cazul


Zoitani 306 0 90 1224 Nu este cazul

Nu este cazul


Negresti 297 0 90 1188 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata gravitational, de la rezervorul de stocare propus de la Murguta..

Mitoc 274 0 90 1096 Nu este cazul

Nu este cazul


George Cosbuc 265 0 90 1060 Nu este cazul

Nu este cazul


Berza 239 0 90 956 Nu este cazul

Nu este cazul


Barsanesti 206 0 90 824 Nu este cazul

Nu este cazul


Mihail Kogalniceanu

200 0 90 800 Nu este cazul

Nu este cazul


Bivolari 195 0 90 780 Nu este cazul

Nu este cazul


Slobozia Siliscani 194 0 90 776 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata gravitational, de la rezervorul de stocare propus de la Murguta..

Sarata-Draguseni 169 0 90 676 Nu este cazul

Nu este cazul


Soroceni 162 0 90 648 Nu este cazul

Nu este cazul


Ichimeni 131 0 90 524 Nu este Nu este 1500 Urmeaza a fi conectata la magistrala gravitationala de








cazul cazul transmisie propusa de la Avrameni.

Garbesti 131 0 90 524 Nu este cazul

Nu este cazul


Dimitrie Cantemir 120 0 90 480 Nu este cazul

Nu este cazul


Burla 107 0 90 428 Nu este cazul

Nu este cazul


Manoleasa-Prut 106 0 90 424 Nu este cazul

Nu este cazul


Iorga 104 0 90 416 Nu este cazul

Nu este cazul


Moara Jorii 101 0 90 404 Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul Urmeaza a fi alimentata gravitational, de la rezervorul de stocare propus de la Murguta...

Avram Iancu 84 0 90 336 Nu este cazul

Nu este cazul


Slobozia Hanesti 80 0 90 320 Nu este cazul

Nu este cazul


Floresti 41 0 90 164 Nu este cazul

Nu este cazul


Viforeni 27 0 90 108 Nu este cazul

Nu este cazul


Ciritei 6 0 90 24 Nu este cazul

Nu este cazul


Bucecea Water Supply Area

Aglomerare Pop. 2018

Acoperire actuala %








Acoperire actuala %





Oraseni-Deal 1900 0 90 7600 -- -- -- Cotele variaza in intervalul 140m si 250m. Aceste valori sunt inferioare altitudinii la care se gaseste localitatea Vorona. Se proneste de la prezumptia ca zona va putea fi alimentata de la magistrala de aductiune. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Cucorani 1821 0 90 7284 -- -- -- Aglometrarea este situata la est de Bucecea, in partea opusa a unei movile suprainaltate. Este conectata in prezent la reteaua de transmisie de la Bucecea. Nu se propun modificari.

Oneaga 1737 0 90 6948 100 10 3500 Aglomerarea este situata la o cota care impune recurgerea la un sistem de pompare – stocare. Aceasta va fi alimentata printr-o extindere a retelei Cosula.

Braesti 1308 0 90 5232 -- -- -- Urmeaza a fi alimentata printr-o extindere a retelei de la Leorda.

Joldesti 1299 0 90 5196 -- -- -- Nu este conectata. Amplasata la vest de Vorona. Se presupune ca acesta va fi conectata ca parte din propunerea pentru Vorona si viitoarea extindere a retelei. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Mandresti 1254 0 90 5016 -- -- -- Nu este conectata. Se presupune ca acesta va fi conectata ca parte din propunerea pentru Vorona si viitoarea extindere a retelei. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Ionaseni2 1166 0 90 4664 -- -- -- Nu este conectata. Se propune conectarea prin extinderea retelei de transmisie de la Bucecea, in partea de nord. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Baiceni 986 0 90 3944 -- -- -- Nu este conectata. Se presupune ca acesta va fi conectata ca parte din propunerea pentru Vorona si viitoarea extindere a retelei. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Hutani 570 0 90 2280 -- -- -- Nu este conectata. Se presupune ca acesta va fi conectata ca parte din propunerea pentru Vorona si viitoarea extindere a retelei. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Cotargaci 540 0 90 2160 -- -- -- Nu este conectata. Se propune ca acesta sa fie conectata printr-o extindere a retelei de distributie de la Bucecea, din partea de nord. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Balta Arsa 401 0 90 100 -- -- -- Nu este conectata. Se presupune ca acesta va fi conectata ca parte din propunerea pentru Vorona si viitoarea extindere a retelei. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.




Acoperire actuala %





Popeni 289 0 90 1156 -- -- -- Nu este conectata. Se propune ca acesta sa fie conectata printr-o extindere a retelei de distributie de la Bucecea, din partea de nord. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Costinesti 241 0 90 964 -- -- -- Nu este conectata. Se propune ca acesta sa fie conectata printr-o extindere a retelei de distributie de la Bucecea, din partea de nord, prin Roma. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Bohoghina 181 0 90 724 -- -- -- Nu este conectata. Se propune ca acesta sa fie conectata printr-o extindere a retelei de distributie de la Bucecea, din partea de nord. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Dacia 165 0 90 660 -- -- -- Nu este conectata. Se propune ca acesta sa fie conectata printr-o extindere a retelei de distributie de la Bucecea, din partea de nord, prin Roma. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Hriscani 159 0 90 636 -- -- -- Nu este conectata. Se presupune ca acesta va fi conectata ca parte din propunerea pentru Vorona si viitoarea extindere a retelei. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Vilcelele 58 0 90 232 -- -- -- Conectata in prezent la reteaua de distributie de la Bucecea, din partea de nord, prin Roma.

Belcea 33 0 90 132 -- -- -- Conectata in prezent la reteaua de distributie de la Bucecea, din partea de nord, prin Roma.

Mihai Eminescu 11 0 90 100 -- -- -- Nu este conectata. Se propune ca acesta sa fie conectata printr-o extindere a retelei de distributie de la Bucecea, din partea de nord, prin Roma. Cerintele de stocare si pompare vor fi evaluate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Zona de alimentare cu apa Catamarasti

Sursa eapa pentru acesta zona de alimentare o va constitui captarea de la from Bucecea. Apa bruta este transferata catre statia de tratare de la Catamaresti, amplasata la nord de municipiul Botosani. Apa tratata alimenteaza municipiul Botosani si aglomerarile din partea de sud.

Aglomerare Pop.








Draxini 1898 0 90 7592 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Stauceni 1749 0 90 6996 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Costesti 1748 0 90 6992 -- -- 3000 Nu este conectata. Va necesita extinderea retelei de distributie.

Baluseni 1387 0 90 5548 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Rosiori 1384 0 90 5536 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Chitoveni 1317 0 90 5268 -- -- -- In apropiere de Flamanzi. Conectare posibila prin extinderea acestei retele.

Cerbu 763 0 90 3052 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Buzeni 734 0 90 2936 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Ipotesti 686 0 90 2744 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Manastirea Doamnei

674 0 90 2696 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Miletin 666 0 90 2664 -- -- -- La sud de Flamanzi. Conectare posibila prin extinderea acestei retele.

Catamaresti 666 0 90 2664 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Zaicesti 635 0 90 2540 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Schit-Oraseni 579 0 90 2316 -- -- 3500 Nu este conectata. Va necesita extinderea retelei de distributie.

Agafton 259 0 90 1036 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Unguroaia 191 0 90 764 -- -- -- Nu este conectata. Va necesita extinderea retelei de distributie.

Hudum 154 0 90 616 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.

Baisa 69 0 90 276 -- -- -- Conectata la reteaua Catamaresti.



6.3.5.2 Sumar al analizelor cu privire la calitatea apei

Ne-au fost puse la dispozitie rezultatele putinelor analize privind calitatea apei. Rezultatele analizei indica faptul ca, asa cum se indica si se previzioneaza in Sectiunea 5 a acestui raport, orasele care extrag apa subterana sunt cele caresunt expuse cel mai mult riscurilor asociate cu prezenta nitratilor in apa potabila.

Nitrati si nitriti Nivelul permis al nitratilor din apa potabila in Romania este in conformitate cu recomandarile WHO, dupa cum urmeaza:

TTaabbeell 66--1100 NNiivveellee ppeerrmmiissiibbiillee ddee nniittrraattii ssii nniittrriittii

Parametru Maximum Admisibil Observatii Nitrite 0.50mg/l Expunere pe termen scurt Nitrate 50.0mg/l Expunere pe termen scurt 0.2 Expunere pe termen lung

La nivelul judetului Botosani, gospodarirea apelor intampina numeroase probleme, in special in asigurarea unor servicii care sa corespunda standardelor europene:

- Lipsa surselor de apa de calitate corespunzatoar in anumite zone urbane si rurale; - Starea proasta a sistemelor de infrastructura centralizata de alimentarea cu apa si canalizare.

In conformitate cu practicile recomandate de catre EPA, rezultatele obtinute in urma testarii probelor de apa care indicadepasiri cu 50% ale valorilor maxime permise ar trebui sa antreneze un program de testari mai frecvente si de de teste suplmentare, prin care sa se monitorizeze mdificarile aparute in concentratia nitratilor. In acest fel, se va asigura ca operatorul este pregatit sa intervina in cazul oricaror modificari asociate unor deteriorari severe sau progressive ale calitatii apei.

Analize bacteriologice

Nivelele de contaminare bacteriologica in alimentarea cu apa potabila inregistrate in cadrul ADI sunt indicate in tabelul urmator.

TTaabbeell 66--1111 CCaalliittaatteeaa aappeeii ppoottaabbiillee ddiissttrriibbuuiittee pprriinn rreetteelleellee ddiinn mmuunniicciippiiuull BBoottoossaannii,, iinn 22000088

Localitate Numar de probe de apa prelevate

Caracteristici chimice (%)

Caracteristici microbiologice (%)

Numar de determinari fizico-chimice

Numar de determinari microbiologice

Botosani 664 88 100 3320 2656

Dorohoi 501 98 100 2505 2004

Darabani 20 10 100 100 80

Saveni 21 0 100 105 84

Stefanesti 20 85 100 100 80 Sursa informatiilor: Ministerul mediului, Raportul de mediu pentru judetul Botosani din 2008

6.3.5.3 Sumar privind starea actuala a infrastructurii

In urma analizei datelor disponibile cu privire la infrastructura existenta din judetul Botosani , se constata ca s-au construit circa 751.1 km de retele.

TTaabbeell 66--1122 RReetteellee eexxiisstteenntteeddee ddiissttrriibbuuttiiee aa aappeeii iinn mmuunniicciippiiiillee,, oorraasseellee ssii ccoommuunneellee jjuuddeettuulluuii BBoottoossaannii

Municipii / orase / comune Populatie, conform recensamantului din 2005

Populatie aproximativa conectata la reteaua de distributie

Retea de apa, km

Botosani 117,563 115,000 286.2 Darabani 11,944 6,000? 10.5



Dorohoi 31,655 16,630 65 Flamanzi 12,173 5,000? 29.5 Saveni 8,322 4,300? 28.6 Stefanesti 5,794 3,500? 12.8 Bucecea 5,270 4,300? 23 Albesti 6,861 18 Avrameni 5,516 16 Baluseni 5,091 3.4 Braesti 2,168 5.5 Broscauti 3,508 4.6 Concesti 2,036 3.5 Copalau 4,250 0.5 Corlateni 2,526 4.8 Cotusca 5,316 9 Cristesti 4,869 2.9 Curtesti 4,516 7 Dersca 3,225 4 Dangeni 3,152 16 Draguseni 2,842 7.9 Durnesti 4,173 6.6 Hanesti 2,338 12 Hudesti 6,401 4.5 Ibanesti 4,151 1 Leorda 2,793 6 Manoleasa 3,743 18 Mihai Eminescu 6,610 10.7 Mihaileni 2,815 1 Mihalaseni 2,484 5 Mitoc 2,068 7 Paltinis 3,317 1.9 Rachiti 4,668 9.8 Radauti Prut 3,938 15.4 Rauseni 3,074 16 Ripiceni 2,334 10 Sulita 3,228 5 Stauceni 3,408 25.6 Todireni 3,719 3.9 Trusesti 5,816 15.5 Ungureni 7,248 1.4 Valculesti 2,301 12.5 Viisoara 2,320 3.5 Vladeni 5,044 0.5 Total, km 751.1

In cadrul programelor ISPA si SAMTID, s-au adus imbunatatiri in zona captarilor de apa si a facilitatilor de tratare, in sensul imbunatatirii si modernizarii proceselor tehnologice. Cu toate acestea, nu au fost finalizate toate proiectele necesare la infrastructura existenta, si, in consecinta, proiectele relevante nu au fost include in optiunile studiate. 6.3.5.4 Riscuri pentru sanatate

In total, 32.5% din populatia judetului Botosani nu are acces la apa potabila tratata. Populatia care nu este deservita de sisteme centralizate de alimentare recurge la puturi sau izvoare a caror calitate nu este controlata.



Riscurile potentiale pentru sanatate populatiei asociate consumului de apa potabila nesigura sunt bine documentate, iar obiectivele nationale si cele la nivel de judet vizeaza sa asigure o alimentare cu apa in deplina siguranta a intregii populatii.

6.3.5.4 Riscuri pentru protectia mediului Riscurile de mediiu asociate apelor obtiute din surse de suprafata sunt, dupa cum urmeaza:-

- politici de slaba calitate privind zonele de protectie sanitare; - contaminarea surselor de ape de suprafata in urma depozitarii defectuoase a deseurilor

provenite din agricultura, a unor fose septice necorespunzatoare, scurgeri din colectoarele de canalizare fisurate, utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice, depozitarea incorecta a deseurilor solide si lichide.

- Extragerea unor cantitati excesive din resursele de suprafata antreneaza deficit la nivelul consumatorilor situati in aval.

Se constata lipsa unei monitorizari regulate a resurselor de apa subterana, ceea ce inseamna ca ROC nu are nicio idee despre momentul in care una dintre surse ar fi in pericol, din motivul extragerilor excesive, sau despre existenta cantitatii suficiente de apa in sursa respectiva pentru a acoperi eventualele presiuni de suplimentare a cantitatii de apa, ca urmare a cresterii cererii de apa.

In prezent, sunt utilizate mai multe surse de apa bruta, dupa cm urmeaza:

Captarea din raul Siret Lacul de acumulare Bucecea, care alimenteaza localitatea Bucecea si statia de tratarea apei potabile de la Catamaresti. Captarea din raul Prut River Priza de mal (pe raul Prut) care alimenteaza statia de tratare a apei potabile de la Darabani; Lacul de acumulare de la Stanca-Costesti, care alimenteaza statia de tratare a apei potabile de la Stefanesti. Alte surse Lacul de acumulare Negreni care alimenteaza statia de tratare a apei potabile de la Saveni; Alimentare privata si comunala, dintr-o varietate de surse.

Lacul de acumulare Stanca-Costesti este mai putin expus unor variatii in valorile CCO-Cr si materii solide in suspensie, fiind considerat preferabil lacului Bucecea, din punct de vedere al acestor parametri. Sunt oarecum surprinzatoare valorile mari inregistrate pentru coliformi si baterii coliforme fecale (termotolerante). Cu toate acestea, motivul ar putea fi prezenta unor cuiburi de pasari in imediata apropiere a punctului de extragere.

Calitatea apei brute in Darabani este proasta. Materiile solide in suspensie din apa bruta sunt prezente intr-o concentratie extrem de ridicata, inregistrandu-se valori ridicate si pentru fier, ceea ce nu face decat sa ingreuneze si mai mult procesul de tratare. Apa contine amoniac, inregistrandu-se valori ridicate pentru coliformi si baterii coliforme fecale (termotolerante).

Calitatea apei brute din lacul Negreni (care alimenteaza statia de tratare de la Saveni) est similara celei din lacul Bucecea, conform datelor din 2008. Cu toate acestea, datele suplimentare colectate pentru lacul Negreni indica o medie de 10.5 mg/l CBO, inregistrandu-se un consum biochimic de oxigen maxim de 21.9 mg/l. Acest lucru indica faptul ca, din punct de vedere al CBO, la Saveni, calitatea apei brute este comparabila cu calitatea apelor reziduale tratate. 6.3.5.5 Plan de siguranta a apelor (plan de gestionare a riscurilor) ROC a devenit acum raspunzatoare pentru calitatea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in toate orasele din cadul ADI. Se recomanda cu tarie ca, pentru fiecare dintre sursele de alimentre cu apa aflate in administrarea ROC, sa fie elaborate un Plan de siguranta a apelor (sau Plan de gestionare a riscurilor). Aceste planuri individuale ar putea fi apoi combinate intr-un plan general, la nivelul companiei de apa, care sa permita ca resursele limitate disponibile in vederea monitorizarii sa poatafi utilizate si planificate in mod efficient. 6.3.6 Optiuni pentru serviciile de colectare si tratare a apelor uzate 6.3.6.1 Sumar privind optiunile pentru colectarea si tratarea apelor uzate



Cu exceptia aspectelor privind dezvoltarea ulterioara a retelelor de canalizare, majoritatea cerintelor pentru judetul Botosani vor fi indeplinite in urma implementarii proiectului ISPA, in timp ce necesitatile pe termen lung urmeaza a fi indeplinite ca urmare a implementarii diverselor stadii ale Master Planului pentru Botosani. In consecita, municipiul Botosani nu ar trebui sa fie luat in considerare ca o unitate individuala, in pregatirea strategiei viitoare de tratare a apelor uzate, ci ca o aglomerare. In Sectiunea 5, optiunile privind colectarea si tratarea apelor uzate pe teritoriul judetului Botosani sunt prezentate succinct in tabelele urmatoare. TTaabbeell 66--1133 ZZoonnaa ddee ccoolleeccttaarreeaa aappeelloorr rreezziidduuaallee RRooggoojjeessttii Aglomerare Populatie



Lungimea colectorului propus (m)

Pompare (kW)

Lungimea colectorului magistral / de legatura (m)

Optiuni pentru furnizarea servicilor

Candesti 1876

Calinesti 643

Vitcani 362

Suma 2881

0 90 11524 Nu este cazul

5300 Debitele combinate provenite de la aceste aglomerari pot fi colectate gravitational. Tratarea se poate face la o facilitate separata, sau apele reziduale ar putea transferate la statia de epurare de la Mihaileni.

Bajura 1852 0 90 7408 Nu este cazul

Nu este cazul Debitele combinate provenite de la aceste aglomerari pot fi colectate gravitational. Tratarea se poate face la o facilitate separata, sau apele reziduale ar putea transferate la statia de epurare de la Darabani/Paltinis.

Dumeni 1845

Dumbravita 1773

Dragalina 448

Popeni2 289

George Enescu 211

Suma 4566


6400 Debitele combinate provenite de la aceste aglomerari pot fi colectate gravitational. Tratarea se poate face la o facilitate separata, sau apele reziduale ar putea transferate la statia de epurare de la Cordareni.

Mileanca 1698

Scutari 310

Moiseni 100

Suma 2108


3400 Debitele combinate provenite de la aceste aglomerari pot fi colectate gravitational. Tratarea se poate face la o facilitate separata.

Radauti-Prut 1802 0 90 7208 Nu este cazul

Nu este cazul Apele reziduale se vor colecta gravitational, intr-un punct comun. Aglomerarea este izolata si necesita unitate separata de epurare.

Horlaceni 715 0 90 2860 Nu este cazul

4000 Apele reziduale se vor colecta gravitational, intr-un punct comun. Aglomerarea este izolata. Apele reziduale ar putea fi transportate gravitational la Dorohoi, insa acest lucru ar necesita circa 4.000 m de conducta de legatura. Solutia preferabila ar fi aceea a unei facilitati de epurare separate.

Lunca 1663

Talpa 482

Suma 2145



Corjauti 1534 0 90 6136 Nu este cazul

6000 Apele reziduale se vor colecta gravitational, intr-un punct comun. Aglomerarea este izolata. Apele reziduale ar putea fi transportate gravitational, insa acest lucru ar necesita circa 6.000 m de conducta de legatura. Solutia preferabila ar fi aceea a unei facilitati de epurare separate.

Carasa 1500

Corlateni 1500

Vladeni2 1302

Mateieni 1300

0 90 28652 10 12000 Apele reziduale pot fi colectate gravitational. Date fiind datele topografice limitate care sunt disponibile, se pare ca debitele provenite de la toate aglomerarile ar putea fi transferate printr-un colector comun la aceeasi statie de epuare. S-ar



Aglomerare Populatie 2018

Acoperire actuala %



Pompare (kW)



Podeni 900

Calugareni 400 Dealu Crucii 261

Dimacheni 0

Suma 7163

putea dovedi necesara pomparea, insa la nivele reduse.

Fundu Hertii 1296

Poiana 488

Suma 1784



Padureni 1251 0 90 5004 Nu este cazul


Horodistea 1223 0 90 4892 Nu este cazul


Lozna 1109 0 90 4436 Nu este cazul


Oroftiana 1088 0 90 4352 Nu este cazul


Lismanita 1087 0 90 4348 Nu este cazul


Strateni 1072 0 90 4288 Nu este cazul


Stanca2 935

Arborea 573

Suma 1508



Baranca 653 0 90 2612 Nu este cazul


Codreni 448 0 90 1792 Nu este cazul


Movileni 360 0 90 1440 Nu este cazul


Racovat 341 0 90 1364 Nu este cazul


Davidoaia 156 0 90 624 Nu este cazul


Izvoare 74 0 90 296 Nu este cazul


Gorovei 46 0 90 184 Nu este cazul


Recia-Verbia 100 0 90 400 Nu este Nu este cazul Apele reziduale se vor colecta




Acoperire actuala %



Pompare (kW)



cazul gravitational, intr-un punct comun. Aglomerarea este izolata si necesita unitate separata de epurare.

Hiliseu-Horia 848

Hiliseu-Closca 681

Smardan 672

Suma 2201


Nu este cazul Debitele combinate provenite de la aceste aglomerari pot fi colectate gravitational. Tratarea se poate face la o facilitate separata.

Loturi Enescu 367

Slobozia 121

Suma 488


Nu este cazul Debitele combinate provenite de la aceste aglomerari pot fi colectate gravitational. Tratarea se poate face la o facilitate separata.

Progresul 273 0 90 1092 Nu este cazul

10 Topografia specifica a acestei zone provoaca dificultati in colectarea apelor reziduale. Comunele sunt amplasate in zona de creasta, cu povarnisuri pe trei directii. Aceasta configuratie va impune fie pomparea, fie instalarea a trei unitati de epurare de dimensuni foarte mici.

TTaabbeell 66--1144 ZZoonnaa ddee ccoolleeccttaarree aa aappeelloorr rreezziidduuaallee SStteeffaanneessttii


Acoperire actuala %



Pompare (kW)



Adaseni 809 0 90 3236 Nu este cazul 3500

Apele reziduale provenite din cele patru aglomerari vor fi colectate gravitational, la punctul comun de tratare de la Timus.

Timus 421 0 90 1684 0

Zoitani 306 0 90 1224 1000 Dimitrie Cantemir 120 0 90 480 1800

1 Suma 1656 6624 6300

Aurel Vlaicu 410 0 90 1640 Nu este cazul 1800

Apele reziduale provenite din cele doua aglomerari vor fi colectate gravitational, la punctul comun de tratare de la Timus.

Bodeasa 461 0 90 1844 0

2 Suma 871 3484 1800

3 Avram Iancu 84 0 90 336 Nu este cazul 0

Apele reziduale se vor colecta gravitational, intr-un punct comun. Aglomerarea necesita unitate separata de epurare.

4 Avrameni 1011 0 90 4044 Nu este cazul 0


Guranda 936 0 90 3744 Nu este cazul 1200

Apele reziduale provenite din cele trei aglomerari vor fi colectate gravitational, la punctul comun de tratare de la Babiceni.

Babiceni 816 0 90 3264 0 Barsanesti 206 0 90 824 1600

5 Suma 1958 7832 2800

6 Berza 239 0 90 956 Nu este cazul


Dobarceni 898 0 90 3592 Nu este cazul 1300

Apele reziduale provenite din cele trei aglomerari vor fi colectate gravitational, la punctul comun de tratare de la Livada.




Acoperire actuala %



Pompare (kW)



Bivolari 195 0 90 780 500 Livada 50 0 90 200 0

7 Suma 1143 4572 1800

Sadoveni 509 0 90 2036 Nu este cazul

Apele reziduale provenite din cele doua aglomerari vor fi colectate gravitational, la punctul comun de tratare de la Livada.

Bold 50 0 90 200

8 Suma 559 757 757

9 Brateni 757 0 90 3028 10 0

Aglomerarea dipune de doua sub-captari. Tratarea va necesita doua unitati separate de epurare sau omnparea apelor reziduale de la o captare la alta.

Dangeni 1300 0 90 5200 Nu este cazul 0

Apele reziduale provenite din cele trei aglomerari vor fi colectate gravitational, la punctul comun de tratare de la Buhacheni. Ar putea fi posibila transferarea la Trusesti.

Iacobeni 1140 0 90 4560 0 Buhaceni 881 0 90 3524 0 Hulub 638 0 90 2552

10 Suma 3959 878 878

11 Buimaceni 878 0 90 3512 Nu este cazul 0

Apele reziduale vor putea fi colectate gravitational si transferate gravitational, in vederea epurarii, la Todireni.

Burla 107 0 90 428 0 Apele reziduale provenite din cele doua aglomerari vor fi colectate gravitational, la un punct comun de epurare.

Unteni 1181 0 90 4724 800

12 Suma 1288 5152 800

Burlesti 650 0 90 2600 Nu este cazul 0

Apele reziduale provenite din cele doua aglomerari vor fi colectate gravitational, la un punct comun de epurare.

Soroceni 162 0 90 648 1400

13 Suma 812 3248 1400

14 Cinghiniia 50 0 90 200 Nu este cazul 0


Socrujeni 1113 0 90 4452 Nu este cazul 3600

Apele reziduale provenite din cele patru aglomerari vor fi colectate gravitational, la un punct comun de epurare.

Drislea 1066 0 90 4264 0 Viforeni 27 0 90 108 0

Ciritei 6 0 90 24 Nu este cazul 800

15 Suma 2212 8848 4400

Paun 517 0 90 2068 Nu este cazul 1300


Cismanesti 451 0 90 1804 400 Negresti 297 0 90 1188 0 Slobozia Siliscani 194 0 90 776 0

16 Suma 1459 5836 1700




Acoperire actuala %



Pompare (kW)



17 Costiugeni 681 0 90 2724 Nu este cazul 0

Apele reziduale vor putea fi colectate gravitational si transferate gravitational. Sunt necesare facilitati separate de epurare.

18 Cotu Miculinti 492 0 90 1968 Nu este cazul 0


Cotusca 1627 0 90 6508 Nu este cazul 0


Nichiteni 625 0 90 2500 1000

Putureni 600 0 90 2400 3000

19 Suma 2852 11408 4000

20 Crasnaleuca 689 0 90 2756 Nu este cazul 0


21 Cuza Voda 597 0 90 2388 Nu este cazul 0


22 Damideni 534 0 90 2136 Nu este cazul 0


23 Doina 630 0 90 2520 Nu este cazul 0


24 Dragalina 448 0 90 1792 Nu este cazul 0


25 Esanca 356 0 90 1424 Nu este cazul 0


Flondora 555 0 90 2220 Nu este cazul 1000


Tudor Vladimirescu 1932 0 90 7728 1000

Manoleasa 658 0 90 2632 0

25 Suma 3145 12580 2000

Hlipiceni 1859 0 90 7436 Nu este cazul 1100


Victoria 511 0 90 2044 0

Floresti 41 0 90 164 1400

26 Suma 2411 9644 2500

27 Garbesti 131 0 90 524 Nu este cazul 0


28 George Cosbuc 265 0 90 1060 Nu este cazul 0


29 Ghireni 696 0 90 2784 Nu este cazul 0





Acoperire actuala %



Pompare (kW)



Gorbanesti 1091 0 90 4364 Nu este cazul 1000


Vanatori 649 0 90 2596 0

30 Suma 1740 6960 1000

Hanesti 1202 0 90 4808 Nu este cazul 0


Slobozia Hanesti 80 0 90 320 100

31 Suma 1282 5128 100

32 Horia 605 0 90 2420 Nu este cazul 0


33 Ibaneasa 59 0 90 236 Nu este cazul 0


34 Ichimeni 131 0 90 524 Nu este cazul 0

Apele reziduale vor putea fi colectate gravitational si transferate gravitational. Sunt necesare facilitati separate de epurare. S-ar pute dovedi necesara pomparea la inaltime mica, in vederea transferului apelor reziduale de-a lungul colectorului principal.

Ionaseni 1166 0 90 4664 Nu este cazul 2500


Mascateni 468 0 90 1872 0

35 Suma 1634 6536 2500

Manoleasa-Prut 106 0 90 424 Nu este cazul 0


Iorga 104 0 90 416 1000

36 Suma 210 840 1000

37 Libertatea 496 0 90 1984 Nu este cazul 0


38 Liveni 1030 0 90 4120 Nu este cazul 0


Lunca2 1663 0 90 6652 Nu este cazul 0


Stroiesti 892 0 90 3568 1200

39 Suma 2555 10220 1200

40 Manastireni 820 0 90 3280 Nu este cazul 0

Apele reziduale provenite din cele doua aglomerari vor fi colectate gravitational, la un punct comun. Lucrarile vor prelua si aele reziduale generate dintr-o parte (25%) a localitatii Unteni.

41 Mihai Viteazu 503 0 90 2012 Nu este cazul 0


Mihail Kogalniceanu 200 0 90 800 Nu este 600




Acoperire actuala %



Pompare (kW)



cazul

Sarata-Draguseni 169 0 90 676 0

42 Suma 369 1476 600

43 Mihalaseni 815 0 90 3260 Nu este cazul 0


44 Miorcani 1902 0 90 7608 Nu este cazul 0


Vlasinesti 1714 0 90 6856 Nu este cazul 0


Sarbi 1408 0 90 5632 800

Miron Costin 452 0 90 1808 500

45 Suma 3574 14296 1300

46 Mitoc 274 0 90 1096 Nu este cazul 0


47 Moara Jorii 101 0 90 404 Nu este cazul 0


48 Murguta 504 0 90 2016 Nu este cazul 0


49 Negreni 906 0 90 3624 Nu este cazul 0


50 Plesani 639 0 90 2556 Nu este cazul 0


51 Popoaia 0 0 90 0 Nu este cazul 0


Ranghilesti 890 0 90 3560 Nu este cazul 200


Ranghilesti-Deal 496 0 90 1984 0

52 Suma 1386 5544 200

Rauseni 1276 0 90 5104 Nu este cazul 0


Rediu 1013 0 90 4052 1000

Stolniceni 508 0 90 2032 Nu este cazul 1000

53 Suma 2797 11188 2000

54 Romanesti-Vale 0 0 90 0 0 Apele reziduale vor putea fi colectate gravitational si transferate gravitational. Sunt necesare facilitati separate de epurare.

55 Sarata_Mihalaseni 521 0 90 2084 Nu este cazul 0


56 Sarata_Romanesti 321 0 90 1284 Nu este 0 Apele reziduale vor putea fi colectate




Acoperire actuala %



Pompare (kW)



cazul gravitational si transferate gravitational. Sunt necesare facilitati separate de epurare.

Sarata-Basarab 830 0 90 3320 Nu este cazul 0


Zahoreni 582 0 90 2328 1400

57 Suma 1733 6932 1400

58 Serpenita 10 0 90 40 Nu este cazul 0


59 Soldanesti 492 0 90 1968 Nu este cazul 0


60 Stanca 935 0 90 3740 Nu este cazul 0


61 Tocileni 1212 0 90 4848 Nu este cazul 0


62 Tudor Vladimirescu2 1932 0 90 7728 Nu este cazul 0


Viisoara 969 0 90 3876 Nu este cazul 400


Viisoara Mica 573 0 90 2292 0

63 Suma 3474 13896 400 TTaabbeell 66--1155 ZZoonnaa ddee ccoolleeccttaarree aa aappeelloorr rreezziidduuaallee BBuucceecceeaa

Nr.crt. Aglomerare Populatie 2018

Acoperire actuala %



Pompare (kW)



1 Oraseni-Deal 1900 0 90 7600 Trei 5kW 0 Aglomerarea dispune de patru sub-captari. Este relativ izolata. Se propune prevederea unor facilitati separate, implicand colectarea apelor uzate provenite din trei localitati, si transportul acesteia, prin pompare la inaltme mica, spre sudul aglomerarii,in vederea tratarii.

2 Cucorani 1821 0 90 7284 Nu este cazul

0 Aglomerarea consta din doua comune. Apele reziduale generate de ambele comune pot fi colectate gravitational si transferate intr-un punct comun din nord, in vederea epurarii.

3 Oneaga 1737 0 90 6948 Nu este cazul

0 Apele reziduale generate pot fi colectate gravitational si transferate intr-un punct comun din nord, in vederea epurarii.

Braesti 1308 0 90 5232 Nu este cazul

1300

Popeni 289 0 90 1156 0

Apa uzata de la Braesti poate fi transferata gravitational la Popeni, in veerea epurarii intr-un punct comun.

4 Suma 1597 6388 1300

5 Joldesti 1299 0 90 5196 Nu este cazul

Apele reziduale generate pot fi colectate gravitational si transferate intr-un punct comun din nord, in vederea epurarii.

6 Mandresti 1254 0 90 5016 5 1600 Datorita cotei ceva mai ridicate la carese gaseste partea e nord-vest a localitatii Mandresti, va fi necesara pomparea la inaltime mica in vederea transferarii apelor uzate de la o zona mica la captarea principala. Din punctual respective, apele vor fi transportate gravitational la Vladeni, in vederea epurarii.



Nr.crt. Aglomerare Populatie 2018

Acoperire actuala %



Pompare (kW)



7 Ionaseni2 1166 0 90 4664 Nu este cazul


8 Baiceni 986 0 90 3944 Nu este cazul

0 In centrul acestei aglomerari se gaseste o zona destul de joasa. Apele reziduale vor fi transferate gravitational de la acest punct de colectare la o facilitate separate de epurare.

9 Hutani 570 0 90 2280 Nu este cazul


10 Cotargaci 540 0 90 2160 Nu este cazul


11 Balta Arsa 401 0 90 1604 Nu este cazul


Costinesti 241 0 90 964 Nu este cazul

2000

Belcea 33 0 90 132 Nu este cazul

0

Bohoghina 181 0 90 724 Nu este cazul

1000

Apele reziduale generate provenite de la acestei trei aglomerari pot fi colectate gravitational si transferate, in vederea epurarii, la Leorda. Examinarea datelor disponibile pare sa indice ca acest lucru se poate face gravitational.

12 Suma 455 1820 3000

13 Dacia 165 0 90 660 Nu este cazul


14 Hriscani 159 0 90 636 Nu este cazul


15 Vilcelele 58 0 90 232 Nu este cazul

0 Apele reziduale generate pot fi colectate gravitational si transferate intr-un punct comun din nord, in vederea epurarii. Vor fi necesare facilitate separate pentru transferul apei la Popeni (2300m)

16 Mihai Eminescu 11 0 90 44 Nu este cazul

0

TTaabbeell 66--1166 ZZoonnaa ddee ccoolleeccttaarree aa aappeelloorr rreezziidduuaallee CCaattaammaarraassttii

Nr. Crt.


Acoperire actuala %



Pompare (kW)



Draxini 1898 0 90 7592 Nu este cazul 2800

Aceste aglomerari combinate dispun de doua sub-captari, care trasfera apa gravitational catre un punct comun de tratare, situate in est. Sunt necesare facilitati separate de epurare.

Baluseni 1387 0 90 5548 Nu este cazul 0

1 Suma 3285 13140 2800

Stauceni 1749 0 90 6996 Nu este cazul 0

Apele reziduale generate pot fi colectate gravitational si transferate gravitational la unitatea de epurare propusa in zona de alimentare cu apa de la Stefanesti.

Rosiori 1384 0 90 5536 Nu este cazul 1200

2 Suma 3133 12532 1200

3 Costesti 1748 0 90 6992 5 0

Apele reziduale vor fi colectate gravitational intr-un colector final. S-ar putea dovedi necesara prevederea unor facilitate de pompare la inaltime mica, in vederea transferarii apelor reziduale catre un punct comun, in vederea tratarii. AR putea fi necesare facilitati separate de epurare.

4 Chitoveni 1317 0 90 5268 5 0 Aglomerarea are doua sub-captari. Acestea pot fi combinate, prin pomparea la inaltime mica, in vederea epurarii intr-un punct comun. Sunt necesare facilitati separate de epurare.

5 Cerbu 763 0 90 3052 Nu este cazul 0


6 Buzeni 734 0 90 2936 Apele reziduale vor putea fi colectate gravitational si transferate gravitational. Sunt necesare facilitati separate de epurare.

Ipotesti 686 0 90 2744 Nu este cazul 2300 Apele reziduale generate pot fi colectate gravitational si

transferate gravitational la unitatea de epurare propusa in



Nr. Crt.


Acoperire actuala %



Pompare (kW)



zona de alimentare cu apa de la Stefanesti.

Catamaresti 666 0 90 2664 Nu este cazul 0

7 Suma 1352 5408 2300

Manastirea Doamnei 674 0 90 2696 Nu este

cazul 0 Apele reziduale vor putea fi colectate gravitational. Acestea pot fi tratate local, sau trasferate catre sistemul Botosani.

Hudum 154 0 90 616 Nu este cazul 0

8 Suma 828 3312 0

9 Miletin 666 0 90 2664 Nu este cazul 0


10 Zaicesti 635 0 90 2540 5 0 Majoritatea aglomerarii are un punct de captare. O zona mica din sud va necesita pompare spre captarea principala. Sunt necesare facilitati separate de epurare.

11 Schit-Oraseni 579 0 90 2316 Nu este cazul 0

Apele reziduale vor putea fi colectate gravitational. Acestea pot fi tratate local, sau trasferate catre Cristesti, iar apoi catre statia de epurare.

12 Agafton 259 0 90 1036 Nu este cazul 0


13 Unguroaia 191 0 90 764 Nu este cazul 0


14 Baisa 69 0 90 276 Nu este cazul 0


6.3.6.2 Sumar privind starea actuala a infrastructurii

Analiza datelor disponibile cu privire la infrastructura existenta la nivelul judetului Botosani a relevat faptul ca s-au construit aproximativ 217,1 km de retele. Se impune reabilitarea retelelor existente de canalizare din judetul Botosani, in functie de vechimea si lipsa investitiilor dedicate intretinerii de rutina si a actiunilor de prevenire care nu au fost efectuate in trecut.

TTaabbeell 66--1177 SSiisstteemmee ddee ccoolleeccttaarree ssii ffaacciilliittaattii ddee eeppuurraarree aa aappeelloorr rreezziidduuaallee ddiinn mmuunniicciippiiiillee,, oorraasseellee ssii ccoommuunneellee jjuuddeettuulluuii BBoottoossaannii

Municipiu / oras / comuna

Populatie aproximativa conectata

Lungimea retelei de canalizare , km

Epurarea apelor reziduale Starea sistemului

Botosani 90,000 146 Treapta a doua de tratare

Eficienta rezonabila a tratarii.

Dorohoi 21,000 45.4 Treapta a doua de tratare

Eficienta scazuta a tratarii.

Darabani 3,000 4.9 Treapta a doua de tratare

Treapta de tratare biologica nu functioneaza. Stare foarte proasta.

Saveni 3,000 10.2 Treapta a doua de tratare

Treapta de tratare biologica nu functioneaza. Stare foarte proasta.

Bucecea 2,300 5 Fara tratare Tratate anterior la fabrica de zahar. Stefanesti 300? 3.1 Fara tratare Rezervorul Imhoff de la statia de epurare

nu a fost niciodata finalizat. Flamanzi 500? 2.5 Fara tratare Rezervorul Imhoff de la statia de epurare

nu a fost niciodata finalizat.

6.3.6.3 Riscuri pentru sanatatea umana In total, marea majoritate a locuitorilor judetului nu beneficiaza de servicii de tratare a apelor uzate care sa poata fi considerate acceptabile. Populatia neconectata la facilitatile centralizate de colectare si epurare a apelor uzate se bazeaza inca pe latrine si fose septice pentru tratarea deseurilor lichide. Practica des intalnita de a recurge efectuarea unor sapaturi in partea inferioara a latrinelor si foselor septice poate provoca poluarea grava a apei subterane si a resurselor de suprafata, antrenand riscuri pentru sanatatea utilzatorilor acestor resurse. Este, deci, obligatorie furnizarea unor servicii corespunzatoare de epurare a apelor reziduale, pentru a se putea reduce impactul negativ asupra sanatatii umane pe care il presupune situatia existenta.



6.3.6.4 Riscuri privind mediu inconjurator Riscurile de mediu care deriva din lipsa unor facilitate de tratare corespunzatoare, deteriorarea facilitatilor de canalizare existente si gestionarea necorespunzatoare a namolului rezidual sunt, dupa cum urmeaza:

- Lipsa unor facilitati corespunzatoare pentru apele reziduale: . Poluarea apelor subterane si a surselor de suprafata; Risc petru sanatatea umana asociat unor boli transmisibile prin apa; . Risc petru sanatatea umana asociat contaminarii cu nitrati, nitriti, metale grele,

etc. - Deteriorarea facilitatilor existente . Colectoarele fisurate polueaza apele subterane si de suprafata. . Rezervoarele fisurate de la statiile de epurare polueaza apele subterane si de

suprafata. . Conductele de refulare prost intretinute sau necorespunzator proiectate pot

polua sursele de apa de suprafata. - Depozitarea inadecvata a namolului rezidual . Poluarea grava a panzei de apa freatica si a surselor de suprafata. . Depozitarea pe platforme sau la gropile de gunoi va sfarsi prin a ocupa complet

aceste spatii deja limitate. . Ignorarea potentialului de recuperarea a energiei si reutilizare a namolului.



6.4 Abordarea strategiei 6.4.1 Introducere Strategia elaborata trebuie sa fie in legatura directa cu intocmirea unor solutii tehnice eficiente din punct de vedere al costurilor si cerintelor regionalizarii. Identification aglomerarilor detaliate in sectiunea 5 formeaza conexiunea dintre solutiile tehnice si situatia actuala, din punct de vedere al regionalizarii si a potentialei regionalizari a expansiunii, in viitor. Aspectele cheie tratate in metodologie sunt indicate in figura de mai jos. FFiigg.. 33:: AAssppeeccttee cchheeiiee ccuu pprrvviirree llaa ssttrraatteeggiiee..

WATER SUPPLY FUNCTIONS WASTEWATER FUNCTIONS

Develop andimplement strategyfor protection of the

water sources

PROTECTION OF THE WATER SOURCES,

- repair leaking sewers, manholesand any leaking tanks the WwTPto prevent pollution of water sources.

- inspection and emptying of existingseptic tanks to ensure they meetwith the requirements of thelegislation.

- Monitor, inspect maintain and repairand combined sewer overflows tominimise potentail overflow.

- Inspect and clean sewers to maintaintheir capacity to minimise thepotential for flooding and overflow.

PROTECTION OF THE WATER SOURCES,

- repair leaking water mains andfacilities to reduce wastage of waterand increase the potential forextension of the networks withoutincreasing the demand on thegroundwater or surface waterresource,

- continous monitoring of quality andquantity of groundwater and surfacewater resources to identify andrespond to change when it occurs

- implement measure to reduce waterconsumption by instyalling watermeters, education and appropriatepricing of water,

- Promote the use of rainwatercollection and storage to limit therequirement for water used forhorticultural purposes in urban areas.

Develop andimplement sludge

managementstrategy

SLUDGE MANAGEMENT STRATEGY

- Prevention of pollution of groundwateror surface water sourcesthroughinappropriate disposal methods

- Potential reuse of sludge foragricultural purposes/composting

- Minimise landfill requirements.

SLUDGE MANAGEMENT STRATEGY

- Prevention of pollution of groundwaterand surface water throughinappropriate disposal.

- Options for energy recovery fromsludge

- Reuse of sewage sludge foragricultural purposes

- Minimise landfill requirements.

Develop andimplement strategyfor the extension

and rehabilitation ofexisting networks

EXTENSION AND REHABILITATION OFNETWORKS

- increase the connectivity of thepopulation to wastewater networks

- increase the revenues to support theoperations of the regional operator,

- improve service to customers

EXTENSION AND REHABILITATION OFNETWORKS

- increase the connectivity of thepopulation to clean safe drinkingwaterfor improvements to publichealth

- increase the revenues to support theoperations of the regional operator

- improve service to customers

Develop andimplement the

water treatmentstrategies

WATER TREATMENT PROCESSES

- contiously monitor and record waterquality in supplied water

- develop sustainable water treatmentprocesses for those localities wherethe quality of the water supplied doesnot meet the required standards

WATER TREATMENT PROCESSES

- contiously monitor and record waterquality in effleuent discharges

- develop sustainable water treatmentprocesses for those localities wherethe quality of the discharge does notmeet the required standards



6.4.2 Prioritizarea proiectelor Prioritizarea proiectelor care vor fi incluse in aplicatia pentru fondurile de coeziune se bazeaza pe urmatoarea metodologie:-

TTaabbee 66--1188 PPrriioorriittiizzaarreeaa pprrooiieecctteelloorr

Prioritate Tip de lucrari 1 Extinderea retelelor de almentare cu apa si canalizare 2 Reabilitarea si reconditionarea statiilor de tratare a apei potabile si statiilor de epurarea

apelor reziduale 3 Reabilitarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare necesare pentru a face posibile

extinderile necesare de retele. 6.4.3 Retele existente de alimentare cu apa In ultimii ani, multe din retelele de alimentare cu apa din judetul Botosani au beneficiat de finantari in vederea imbunatatirii calitatii (prin cresterea eficientei tratarii) si de cantitate (prin reducerea pierderilor de apa, in urma reabilitarii retelelor si cresterii facilitatilor de stocare). Abordarea este considerate a reprezenta o strategie viabila. Aceasta abordare poate fi prezentata succinct ca reprezentand o extindere a retelelor, cu reabilitarea corespunzatoare, astfel incat sa faca posibila satisfacerea unei cereri marite in sistem. 6.4.4 Aspecte privind calitatea apei potabile

In conditiile in care calitatea apei, parametri organoleptici, microbiologici si fizico-chimici (aferenti structurii naturale a apei), prezenta substantelor nedorite in catitati excessive, prezenta substantelor toxice, etc. pun probleme, se va propune tratarea corespunzatoare a apei brute, astfel incat sa se indeplineasca cerintele Directivei pentru apa potabila.

6.4.5 Facilitati existente de epurare si colectare a apelor reziduale

Strategia de gestionare a reabilitatii facilitatilor existente de epurare si colectarea apelor reziduale este complicata de situatia existenta intampinata. Astfel, principalul aspect de luat in considerare ar trebui sa fie acela ca statiile de epurare si retelele de canalizare trebuie studiate ca reprezentand o entitate unica, avand in vedere ca problemele ambelor sisteme sunt interconectate si interdependente.

Debitele dintr-un sistem de canalizare mixt include urmatoarele componente:-



TTaabbeell 66--1199 CCoonnttrriibbuuttiiaa ddeebbiitteelloorr iinn ssiisstteemmeellee ddee ccaannaalliizzaarree mmiixxttee

Articol Descriere Surse 1 Debite menajere Provenite de la popuatia din zona captarii. 2 Debite comerciale Provenite de la agentii comerciali, cum ar fi restaurantele

sau unitatile mici de prelucrare a alimentelor, etc. 3 Debite industriale Provenite de la marii producatori industriali, care ar putea

sa dispuna de acilitati de pre-tratare sau dimpotriva. 4 Infiltratii Debitele care patrund in sistem de la conductele fisurate

sau racordurile si caminele defectuoase, in urma cresterii nivelului panzei de apa freatica. Panza de apa freatica se poate afla la un nivel destul de ridicat in mod normal, sau aceste cresteri pot aparea in urma unor caderi masive de precipitatii sau a unor conducte de alimentare cu apa fisurate. Colectoarele tipice prezinta anumite scurgeri acceptabile, datorita sistemului de imbinare utilizat, cu conditia sa se pastreze in intervalele adminisibile.

5 Afluxuri Afluxul de apa pluviala pe care sistemul a fost proiectat sa il admita, prin conectarea rigolelor si alte afluxuri datorate unor capace sparte sau avariate, sau unor conectiuni ilegale ale retelelor de colectare a apelor pluviale.

In mod tipic, in orice sistem de canalizare mixt vor exista refulari, in momentul in care fluxurile depasesc capacitatea proiectata a retelei de transmisie. In cazul unor sisteme invechite, se vor inregistrain mod tipic cresteri la nivelul articolelor 4 si 5, datorate aparitie unor deteriorari la nivelul sistemului.

Alternativele pentru reabilitarea unei statii eexistente de epurare a apelor reziduale si a retelei de canalizare ar putea fi prezentate succinct dupa cum urmeaza:-

TTaabbeell 66--2200 CCoonnttrriibbuuttiiaa ((ppoonnddeerreeaa)) ddeebbiitteelloorr iinn ssiisstteemmeellee mmiixxttee

Articol Lucrari propuse la statiile de

epurare Lucrari propuse la retelele de canalizare

Observatii

Optiunea 1 Reabilitarea statiei de epurare pentru a face posibila incadrarea in capacitatea proiectata initial, urmand sa admita fara probleme afluxurile proiectate si orice infiltratii care ajung la statia de epurare a apelor reziduale.

Efectuarea reabilitarii retelei, acolo unde este necesar, pentru a rezolva deficientele structurale si hidraulice.

Extinderea sistemului ar putea deveni, in final, nesustenabila, pe masura ce o parte din ce n ce mai mare a capacitatii retelelor este reprezentata de infiltratii. Infiltratiile vor avea un impact asupra cheluielilor de exploatare, mai ales in cazul in care sunt implicate si operatiuni de pompare.

Option 2 Reabilitarea statiei de epurare pentru a face posibila tratarea unor debite reduse, in functiede populatia conectata si montarea de rezervoare pentru apele pluviale la diverse amplasamente, pentru a face posibila stocarea cantitatilor in exces, in vederea tratarii, dupa caderi abundente de precipitatii.

Efectuarea reabilitarii retelei, acolo unde este necesar, pentru a rezolva deficientele structurale, hidraulice si de afluxuri / infiltratii.

Reducerea infiltratiilor poate transforma sistemul intr-unul sustenabil. Reducerea afluxului va reduce presiunea asupra retelei si a statiei de epurare a apelor uzate. Reducerea infiltratiilor va reduce cheltuielile de exploatare.

Cu toate acestea, trebuie mentionat faptul ca reducerea afluxurilor si infiltratiilor se conformeaza regulii veniturilor diminuate, avand in vedere ca, odata localizate si indepartate orice sursa majora de aflux sau infiltratii, sunt descoperite alte infiltratii, care vor necesita investigatii si mai detaliate si reparatii inca si mai complicate.

In concluzie, va fi urmata urmatoarea strategie:

- Retelele si statiile de tratare, atat pentru apa potabila, cat si pentru apa reziduala, vor trebui considerate ca reprezentand un intreg, pentru a face posibila implementarea solutiilor optimizate;

- Pentru determinarea solutiilor optimizate sunt esentiale investigatiile amanuntite si datele detaliate. Datele disponibile in prezent cu privire la retele sunt extrem de limitate.

- Extinderea retelelor este esentiala pentru a imbunatati baza de consumatori a operatorului regional, care se va confrunta cu scaderea constanta a populatiei la nivelul intregului judet, iar solutiile optimizate vor trebui sa ia in calcul aceasta realitate.



6.5 Cadru temporal si Implementare efectiva 6.5.1 Apa potabila Este foarte probabil ca memorandumul de finantare sa fie semnat in cel de-al treilea trimestru al anului 2009, iar cadrul temporal specific lucrarilor in sectorul de alimentare cu apa va trebui sa ia in calcul prevederile POS Mediu si ale acordului de aderare.

Etapa 1- Partea 1:- 2009 - 2010

Indatoririle aferente Etapa 1- Partea 1 traseaza cadrul dezvoltarii ulterioare a seriilor de masuri necesare in vederea indeplinirii acordului de aderare si a obiectivelor POS – Mediu.

Elaborarea si implementarea strategiei pentru protejarea surselor de apa care alimenteaza populatia vor trebui sa includa si urmatoarele elemente:

- Repararea magistralelor de apa care prezinta scurgeri, repararea facilitatilor de reducere a risipei de

apa, cresterea potentialului de extindere a retelelor fara a pune presiune marita pe resursele de apa subterane sau de suprafata, prin cresterea necesarului de apa.

- Monitorizarea continua a calitatii si cantitatii resurselor de ape subterane si de suprafata, in vederea identificarii si solutionarii modificarilor, de cate ori se constata ca au aparut astfel de modificari.

- Implementarea masurilor de reducere a consumuli de apa prin educarea consumatorilor si aplicarea unor tarife corespunzatoare;

- Promovarea utilizarii unor sisteme de colectare si stocare a apelor pluviale, in vederea limitarii necesarului de apa utilizata in horticultura in zonele urbane.

Elaborarea si implementarea strategiei pentru extinderea si reabilitarea sistemelor existente de alimentare cu apa vor include:-

- Cresterea ratei de conectivitate a populatiei care beneficiaza de apa potabila curate si sigura, din motive de protejare a sanatatii umane,

- Majorarea veniturilor, in vederea sprijinirii operatiunilor derulate de operatorul regional; - Imbunatatirea serviciilor furnizate catre consumatori.

Pregatirea si implementarea tratarii apei potabile in acele amplasamente in care calitatea apei nu indeplineste parametrii necesari.

Elaborarea siimplementarea unei strategii de gestionare a namolului rezultat in urma tratarii apei potabile.

- Prevenirea poluarii surselor de apa subterana si de suprafata, datorita depozitarii necorespunzatoare a

namolului. - Reutilizarea potentiala a namolului in agricultura. - Minimalizarea necesarului de platforme de depozitare (gropi de gunoi).

Colectarea datelor cu privire la activele sistemului centralizat de alimentare cu apa si la retelele din judet. Acest lucru este necesar pentru a permite ducerea la bun sfarsit a urmatoarelor indatoriri:-

- Strategia si studii privind reducerea pierderilor de apa - Modelarea si simularea retelelor - Inregistrari ale interventiilor si reclamatiilor - Furnizarea de apometre de linie si contoare locale - Elaborarea unr planuri de reabilitare a retelelor, pe baza datelor colectate si procesate - Elaborarea unor sisteme GIS si de gestionare a activelor, in vederea sprijinirii procesului de luarea

deciziilor

Colectarea datelor cu privire la toate sursele de apa de pe teritoriul judetului, precum si efectuarea analizelor cu privire la calitatea apei furnizate. Realizarea unor scheme de imbunatatire a calitatii apei si de protejare a surselor de apa, acolo unde se impune acest lucru.



Intocmirea si implementarea unui Plan de siguranta a apei pentru fiecare dintre unitatile de alimentare cu apa.

Extinderea si reabilitarea retelelor existente de alimentare cu apa, acolo unde este cazul, pentru a se atinge obiectivele privind conectarea (accesul populatiei la servicii).

Continuarea extinderii retelelor si implementarea unor servicii de alimentare cu apa in zonele rurale, in vderea indeplinirii ratelor de conectare necesare.

Imbunatatirea calitatii alimentarii cu apa, in conformitate cu urmatoarele cerinte:-

- pentru oxidabilitate, amoniac, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, pesticide, metale grele,

mangan, in cazul localitatilor cu o populatie de peste 100.000 locuitori;

- pentru oxidabilitate si turbiditate, in cazul localitatilor cu o populatie intre 10.000 si 100.000 locuitori;

- pentru oxidabilitate si mangan, in cazul localitatilor cu o populatie sub 10.000 locuitori.

Etapa 1-Partea 2:- 2010 - 2015 Pentru etapa 1, partea 2 este esentiala pentru continuarea si consolidarea etapei 1 – partea 1. Cu toate acestea, ca urmare a colectarii si analizarii datelor, va fi necesar, mai mult ca sigur, sa se actualizeze abordarea propusa. Se anticipeaza ca pierderile din retea vor fi cunoscute si pastrate sub control. Vor fi realizate nivele de deservire ridicate ale calitatii si conectivitatii.

Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de protejare a surselor de apa care alimenteaza populatia.

Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de extindere si reabilitar a retelelor existente de alimentare cu apa.

Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii tratarii de apa potabila, pentru acele localitati unde calitatea apei furnizate nu indeplineste parametrii necesari.

Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de gestionare a namolului provenit de la statiile de tratarea apei potabile.

Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii Planului de Siguranta a Apei pentru fiecare dintre unitatile de alimentare cu apa.

Continuarea colectarii si actualizarii datelor, pe masura ce cresc lungimea retelelor si ratele de conectivitate.

Continuarea extinderii si reabilitarii retelelor existente de alimentare cu apa, in vederea atingerii obiectivelor de conectivitate.

Continuarea extinderii retelelor si implementarea unor servicii de alimentare cu apa in zonele rurale, in vderea indeplinirii ratelor de conectare necesare.

Extinderea si impunatatirea capacitatii statiilor de tratare a apei potabile sa indeplineasca cerinte de tratare avansate, conform detaliilor urmatoare:-

- pentru amoniac, fier, nitrati, aluminium, pesticide, metale grele, mangan, in cazul localitatilor cu o populatie intre 10.000 si 100.000 locuitori;

- pentru amoniac, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier pesticide, metale grele, in cazul localitatilor cu o populatie mai mica de locuitori;

Etapa 2:- 2016 - 2018



In etapa a doua, sistemele de alimentare cu apa vor fi deja bine dezoltate. Ratele de conectivitate si standardele privind alimentarea cu apa vor fi fost deja indeplinite. Operatorii regionali vor avea deja suficienta expertiza tehnica si comerciala pentru a promova extinderea serviciilor de alimentare cu apa. Zonele urbane vor dispune deja de rate bune de conectivitate, iar din acest motiv eforturile vor trebui sa se concentreze asupra comunitatilor rurale.


Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de extindere si reabilitar a retelelor existente de alimentare cu apa.

Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii tratarii de apa potabila, pentru acele localitati unde calitatea apei alimentate nu indeplineste parametrii necesari.

Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de gestionare a namolului provenit de la statiile de tratarea apei potabile.


Continuarea colectarii si actualizarii datelor, pe masura ce cresc lungimea retelelor si ratele de conectivitate.

Continuarea extinderii si reabilitarii retelelor existente de alimentare cu apa, in vederea atingerii obiectivelor de conectivitate.

Continuarea extinderii retelelor si implementarea unor servicii de alimentare cu apa in zonele rurale, in vederea indeplinirii ratelor de conectare necesare.

Detectarea pierderilor de apa va fi devenit deja o practica de rutina, in vederea conservarii apei pentru utilizarea de catre consumatori. Etapa 3:- 2019 - 2040

Pana in etapa a treia, operatorii regionali vor fi devenit deja companii moderne, dispunand de tehnici moderne de administrarare si exploatare a sistemelor. Compania va opera pe baza unei fiolosofii pe baza urmatoarelor idealuri:

- Furnizarea de servicii fiabile, de calitate inalta, catre public; - Solutii durabile si care protejarea mediului inconjurator; - O gestionare responsabila a activelor; - Perfectionarea personalului, cresterea nivelului de calificare si motivare; - Furnizarea de informatii catre clienti si public; - Utilizarea avantajelor oferite de economia de piata, in vederea imbunatatirea serviciilor.


Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de extindere si reabilitare a retelelor existente de alimentare cu apa.

Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii tratarii de apa potabila, pentru acele localitati unde calitatea apei alimentate nu indeplineste parametrii necesari. Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de gestionare a namolului provenit de la statiile de tratarea apei potabile.




Detectarea pierderilor de apa va fi devenit deja o practica de rutina, in vederea conservarii apei pentru utilizarea de catre consumatori.

Reabilitarea retelelor si facilitatilor va fi planificata si rentabila..

Extinderea serviciilor operatorilor regionali catre zonele rurale, in vederea furnizarii de servicii de calitate catre consumatori.

Adaptarea si actualizarea continua a procesului de tratare a apei, in vederea indeplinirii cerintelor in continua modificare.

6.5.2 Ape reziduale

Comparatia ratelor de conectivitate inregistrate in sectorul de alimentare cu apa cu cele inregistrate pentru servciile de canalizare indica faptul ca sunt necesare investitii majore in cel de-al doilea caz. Acest lucru se eflecta in graficul de timp definit pentru implementarea sistemelor de canalizare detaliate in acordul de aderare.

Etapa 1- Partea 1:- 2010 - 2015

Indatoririle aferente etapei intai traseaza cadrul dezvoltarii ulterioare a seriilor de masuri necesare in vederea indeplinirii acordului de aderare si a obiectivelor POS – Mediu.

Elaborarea si implementarea strategiei de protejare a surselor de apa de contaminarea datorata patrunderii de ape reziduale, incluzand urmatoarele:

- Repararea conductelor de canalizare fisurate, a caminelor fisurate, precum si a

rezervoarelor de la statiile de epurare care prezinta scurgeri de apa, in vederea preintampinarii poluarii surselor de apa;

- Inspectarea si vidanjarea foselor septice existente, pentru a se asigura ca indeplinesc cerintele legislatiei aplicabile.

- Monitorizarea, inspectarea si remedierea refularilor din retelele de canalizare mixte. - Inspectarea si curatarea colectoarelor, in vederea mentinerii capacitatii proiectate, astfel

incat sa se minimalizeze pericolul revarsarii si refularilor.

Elaborarea si implementarea strategiei de gestionare a namolului rezidual, inclusiv

Prevenirea poluarii apelor subterane si de suprafata, din cauza depozitarii necorespunzatoare

- Optiuni de recuperare a energiei din namolul rezidual - Reutilizarea namolului rezidual in agricultura - Minimalizarea necesarului de platforme de depozitare (gropi de gunoi).

Colectarea datelor despre sistemele centralizate de canalizare este extrem de inadecvata, la acest moment, la nivelul judetului. Va fi necesar sa se imbunatateasca aceasta situatie, ceea ce va impune indeplinirea urmatoarelor sarcini:-

- inspectii CCTV per lungimea conductelor si inspectii ale caminelor, la nivelul tuturor retelelor

centralizate; - masurarea debitelor din retele, in vederea determinarii debitelor menajere, a nivelelor infiltratiilor si

afluxurilor care patrund in retea, in vederea analizarii acestora si determinarii ecesitatilor ulterioare de reabilitare.

- modelarea si simularea retelelor; - inregistrari ale interventiilor si reclamatiilor; - lelaborarea unor planuri de reabilitare a retelelor, pe baza datelor colectate si procesate; - elaborarea unor sisteme GIS si de gestionare a activelor, in vederea sprijinirii procesului de luarea

deciziilor; - intocmirea unor planuri de gestionare a efluentilor industriali, pentru toate ramurile industriale care functioneaza pe teritoriul judetului.

Colectarea datelor cu privire la toate statiile de epurare din judet, in vederea analizarii calitatii efluentilor finali si a dezvoltarii unor scheme de procesare a capacitatilor in asa fel incat sa se respecte cerintele privind deversarea apelor reziduale.



Extinderea si reabilitarea, acolo unde este cazul, a retelelor de canalizare, in vederea atingerii obiectivelor privind conectivitatea.

Continuarea extinderii retelelor si implementarea unor servicii de canalizare in zonele rurale, in vederea indeplinirii ratelor de conectare necesare.

Indeplinirea obiectivelor din acordul de aderare, conform urmatorului grafic: - - Pana la 31 decembrie 2013, respectarea prevederilor din articolul 3 al Directivei privind apele reziduale urbane, in

aglomerarile cu o populatie echivalenta de peste 10.000 locuitori.

- Pana la 31 decembrie 2018, respectarea prevederilor din articolul 3 al Directivei privind apele reziduale urbane, in aglomerarile cu o populatie echivalenta mai mica de 10.000 locuitori.

- Pana la 31 decembrie 2015, respectarea prevederilor din Articolul 4, paragraful 1, literele a, b si paragraful 4 , prem si din Articolul 5 (8) ale Directivei privind apele reziduale urbane) pentru aglomerarile cu o populatie echivalenta de peste 10.000 locuitori, reprezentand 61.9% din incarcarea biodegradabila totala.

Etapa 2:- 2016 - 2018 In etapa a doua, sistemele de alimentare cu apa vor fi deja bine dezoltate. Ratele de conectivitate si standardele privind alimentarea cu apa vor fi fost deja indeplinite. Operatorii regionali vor avea deja suficienta expertiza tehnica si comerciala pentru a promova extinderea serviciilor de canalizare. Zonele urbane vor dispune deja de rate bune de conectivitate, iar din acest motiv eforturile vor trebui sa se concentreze asupra comunitatilor rurale.

Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de protejare a surselor de apa de contaminarea datorata patrunderii de ape reziduale. Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de gestionare a namolului provenit de la statiile de epurare a apelor reziduale. Continuarea colectarii si actualizarii datelor, pe masura ce cresc lungimea retelelor si ratele de conectivitate.

-- inspectii CCTV per lungimea conductelor si inspectii ale caminelor, la nivelul tuturor retelelor

centralizate; - masurarea debitelor din retele, in vederea determinarii debitelor menajere, a nivelelor infiltratiilor si

afluxurilor care patrund in retea, in vederea analizarii acestora si determinarii ecesitatilor ulterioare de reabilitare.

- modelarea si simularea retelelor; - inregistrari ale interventiilor si reclamatiilor; - elaborarea unor planuri de reabilitare a retelelor, pe baza datelor colectate si procesate; - elaborarea unor sisteme GIS si de gestionare a activelor, in vederea sprijinirii procesului de luarea

deciziilor; - intocmirea unor planuri de gestionare a efluentilor industriali, pentru toate ramurile industriale care functioneaza pe teritoriul judetului.

Continuarea extinderii si reabilitarii, acolo unde este cazul, a retelelor de canalizare, in vederea atingerii obiectivelor privind conectivitatea.

Exploatarea unor statii de epurare de diverse dimensiuni pe intreg teritoriul judetului, pastrandu-se standardele de calitate necesare pentru efluentul final.

Indeplinirea obiectivelor din acordul de aderare, conform urmatorului grafic: -

- Pana la 31 decembrie 2018, respectarea prevederilor din Articolul 4, paragraful 1, literele a, b si paragraful 4 , prem si din Articolul 5 (8) ale Directivei privind apele reziduale urbane) pentru aglomerarile cu o populatie echivalenta mai mica de 10.000 locuitori.

Etapa 3:- 2019 - 2040



Pana in etapa a treia, operatorii regionali vor fi devenit deja companii moderne, dispunand de tehnici moderne de administrarare si exploatare a sistemelor. Compania va opera pe baza unei fiolosofii pe baza urmatoarelor idealuri:

- Furnizarea de servicii fiabile, de calitate inalta, catre public; - Solutii durabile si care protejarea mediului inconjurator; - O gestionare responsabila a activelor; - Perfectionarea personalului, cresterea nivelului de calificare si motivare; - Furnizarea de informatii catre clienti si public; - Utilizarea avantajelor oferite de economia de piata, in vederea imbunatatirea serviciilor.

Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de protejare a surselor de apa de contaminarea datorata patrunderii de ape reziduale. Revizuirea, actualizarea si continuarea implementarii strategiei de gestionare a namolului provenit de la statiile de epurare a apelor reziduale. Continuarea gestionarii activelor si actualizarii GIS astfel incat sa se indeplineasca cerintele privind luarea unor decizii in deplina cunostinta de cauza. Continuarea extinderii si reabilitarii, acolo unde este cazul, a retelelor de canalizare, in vederea atingerii obiectivelor privind conectivitatea.

Exploatarea unor statii de epurare de diverse dimensiuni pe intreg teritoriul judetului, pastrandu-se standardele de calitate necesare pentru efluentul final.

Adaptarea si actualizarea continua a procesului de epurare a apelor reziduale, in vederea indeplinirii cerintelor in continua modificare.

6.5.3 Sumar si grafic de timp aferent elaborarii aplicatiei pentru obtinerea de fondi de coeziune, imn conformitate cu Planul de Implementare.

Urmatoarele tabele prezinta informatii cu privire la aglomerarile care vor necesita aplicatii pentru ontinerea de fonduri de coeziune in anii vizati. In vederea intocmirii tabelelor, s-a pornit de la urmatoarele prezumtii: -

- Orice proiect aflat actualmente in stadiul de proiectare in orasele pentru care s-au luat in considerare anumite lucrari, pentru executia carora nu sunt fonduri disponibile va fi inclus in aplicatia pentru fondurile de coeziune.

- Orice proiect aflat actualmente in stadiul de elaborare a studiului de fezabilitate va fi inclus in aplicatiile curente sau ulterioare pentru fondurile de coeziune.

TTaabbeell 66--2211 SSuummaarr pprriivviinndd ggrraaffiiccuull ddee ttiimmpp aaffeerreenntt aapplliiccaattiiiilloorr ppeennttrruu ffoonndduurriillee ddee ccooeezziiuunnee,, iinn ccaazzuull pprrooiieecctteelloorr ddee aappaa

Descriere Anul depunerii aplicatiei pentru fondurile de coeziune

Grafic etapizat Data de conformitate

Etapa 1 2009 2009-2015 2015

Etapa 2 2013 2016- 2018 2017

Urmatoarele etape 2016 2019 - 2037 2020

TTaabbeell 66--2222 SSuummaarr pprriivviinndd ggrraaffiiccuull ddee ttiimmpp aaffeerreenntt aapplliiccaattiiiilloorr ppeennttrruu ffoonndduurriillee ddee ccooeezziiuunnee,, iinn ccaazzuull pprrooiieecctteelloorr ddee ccaannaalliizzaarree

Descriere Anul depunerii aplicatiei pentru fondurile de coeziune

Grafic etapizat Data de conformitate

Etapa 1 2009 2009-2015 2015



Etapa 2 2009 2015

Urmatoarele etape 2013 2016- 2018 2017

Etapa 1 2016 2019 – 2037 2020

6.6 Concluzii La nivelul judetului Botosani se inregistreaza nivele scazute de acces la servicii acceptabile de alimentare cu apa si canalizare. Succesiunea masurilor necesare in vederea conformarii la strategia elaborata este prezentata succinct in tabelul urmator.

FFiigg.. 44:: SSuummaarr pprriivviinndd ssttrraatteeggiiaa ppeennttrruu jjuuddeettuull BBoottoossaannii

Descriere 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Constituirea unui operator regional competent, care sa preia gestonarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din judet.

Finantare din fondurile de coeziune.

Dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apa in orasele considerate a reprezenta prioritati (in mod tipic, cele cu populatie mare si rate mici de conectivitate).

Reabilitarea retelelor de dstributie existente, in vederea reducerii perderilor a cheltuielilor de exploatare si in vederea generarii unor capacitate suplimentare care sa poata fi utilizata pentru extinderea retelelor.

Imbuntatatirea tratarii apei, pana la momentul in care aceasta ajunge la standarde foarte ridicate.

Reabilitarea sistemelor de canalizare existente, in vederea reducerii infiltratiilor.

Extinderea etelelor de canalizare in

vederea imbunatatirii conectivitatii .

Reabilitarea, reconditionarea, constructia de statii de epurare a apelor rezuale petru municipii si orase > 10.000 PE

Furnizarea de unitati de epurare a apelor reziduale de mici dimensiuni pntru localitatile mai mici, astfel incat sa se respecte obiectivele nationale.

Date post:	11-Apr-2022
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

MASTER PLAN PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI ...

Documents