+ All Categories
Home > Documents > master plan

master plan

Date post: 07-Aug-2015
Category:
Upload: alinanutu
View: 239 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Description:
master plan
333
MASTERPLAN ÎN DOMENIUL ASISTENŢEI SOCIALE Beneficiar: Consiliul Judeţean Sibiu Contract nr. 5154 din 04.05.2009 Elaboratori: S.C. Danco Prod SRL Sibiu - Departamentul de consultanţă Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu - Centrul de Cercetări în Domeniul Calităţii S.C. C&M Consulting SRL Sibiu Director proiect: Prof.univ.dr. Dănuţ Dumitraşcu Sibiu, noiembrie 2009
Transcript
Page 1: master plan

MASTERPLAN ÎN DOMENIUL

ASISTENŢEI SOCIALE

Beneficiar: Consiliul Judeţean Sibiu Contract nr. 5154 din 04.05.2009

Elaboratori: S.C. Danco Prod SRL Sibiu - Departamentul de consultanţă

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu - Centrul de Cercetări în Domeniul Calităţii

S.C. C&M Consulting SRL Sibiu

Director proiect: Prof.univ.dr. Dănuţ Dumitraşcu

Sibiu, noiembrie 2009

Page 2: master plan

Colectivul de autori (în ordine alfabetică)

asist. social Mihaela ACHIM ing. Eugen ANISIE

prof. univ. dr., soc. Dumitru BATÂR lector univ. asist. social Viorica BOBIC

asist. univ., sociolog şi asist. social Sorina CORMAN pedagog Dana CRIŞAN

ing. Maria CUZIC prof. gr.I, ing. Codruţa DUMITRAŞCU

prof. univ. dr., ing. Dănuţ DUMITRAŞCU psiholog clinician Marius Mugurel FRĂŢILĂ

prep. univ. ing. Valentin GRECU psiholog clinician Roxana MĂRCOIU conf. univ. dr., ing. Dan MIRICESCU şef lucr. dr. ing. Gina-Maria MORARU

lector univ. ec. Roxana SĂVESCU prof. univ. dr. ing., ec. Moise ŢUŢUREA

asist. social Luminiţa-Maria VOINA ec. Ana VULCU

Page 3: master plan

CUPRINS Cap. I. Nevoile actuale de asistenţă socială în judeţul Sibiu……………………………… 8

1.1. Analiza nevoilor actuale de asistenţă socială şi prognoza pentru evoluţia acestora în

perioada 2010-2019……………………………………………………………………….8

1.1.1. Date generale cu privire la proiectul de cercetare „Nevoile de asistenţă socială în

judeţul Sibiu”…………………………………………………………………..… 8

1.1.2. Diagnoza nevoilor actuale de asistenţă socială în judeţul Sibiu………………….. 9

1.1.2.1. Analiza legislaţiei din domeniul asistenţei sociale privind nevoile actuale

de asistenţă socială……………………………………………………………….. 9

1.1.2.2. Tipologia nevoilor actuale de asistenţă socială la nivelul regiunilor

judeţului Sibiu şi evaluarea nevoilor actuale de asistenta sociala la nivelul judeţului

Sibiu……………………………………………………………………………....11

1.1.3. Probleme, concluzii şi recomandări privind nevoile actuale de asistenţă socială în

judeţul Sibiu………………………………………………………………………40

1.2. Prognoze privind tipologia nevoilor actuale de asistenţă socială 2010-2050 în judeţul

Sibiu………………………………………………………………………………………53

1.2.1. Date de bază privind prognoza tipologiei nevoilor de asistenţă socială în judeţul

Sibiu………………………………………………………………………………53

1.2.1.1. Previziunea evoluţiei fenomenelor demografice în judeţul Sibiu……… 53

1.2.1.2. Prognoze privind evoluţia populaţiei în Regiunea Centru şi în judeţul Sibiu

– anul 2050………………………………………………………………………. 54

1.2.2. Prognoza privind evoluţia nevoilor de asistenţă socială în judeţul Sibiu pe cele

cinci regiuni ale judeţului…………………………………………………………55

Cap II. Analiza realizării SAS, în judeţul Sibiu, în perioada 2008-2009………………..59

2.1. Date generale cu privire la proiectul de cercetare „Realizarea SAS din judetul Sibiu

in raport cu standardele generale de calitate in serviciile sociale”……………………… 59

2.2. Realizarea SAS din judetul Sibiu ……………………………………………………. 60

2.2.1. Analiza legislaţiei în domeniul calităţii serviciilor sociale………………………...60

2.2.1.1. Principalele acte normative care reglementează calitatea serviciilor

sociale…………………………………………………………………………......60

2.2.1.2. Analiza axiologică a legislaţiei privind calitatea serviciilor sociale…… 61

2.2.2. Realizarea SAS din judetul Sibiu in raport cu standardele generale de calitate in

serviciile sociale”…………………………………………………………………62

Page 4: master plan

2.2.2.1. Organizare şi administrare………………………………………………62

2.2.2.2. Drepturi…………………………………………………………………. 70

2.2.2.3. Etica……………………………………………………………………...73

2.2.2.4. Abordarea comprehensivă………………………………………………76

2.2.2.5. Centrarea pe persoană………………………………………………….. 83

2.2.2.6. Participare……………………………………………………………….85

2.2.2.7. Parteneriat……………………………………………………………….87

2.2.2.8. Orientarea pe rezultate…………………………………………………. 89

2.2.2.9. Îmbunătăţire continuă……………………………………………………91

2.3. Probleme, concluzii şi recomandări privind realizarea SAS, în judeţul Sibiu, în

perioada 2008-2009………………………………………………………………………….96

Cap. III. Analiza activităţii IS din punct de vedere organizaţional şi economic………...99

3.1. Date generale cu privire la analiza activităţii IS şi DG din punct de vedere

organizaţional şi economic………………………………………………………………….99

3. 2. Activitatea IS din punct de vedere organizaţional………………………………….100

3. 2.1. Rolul, locul şi competenţele CJ Sibiu - Analiza axiologică…………………….100

3.2.1.1. Competenţele Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul asistenţei sociale…101

3.2.1.2. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul asistenţei sociale

exercitate prin şi de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Sibiu ………………………………………………………………………………….107

3. 2.1.2.1.Organizare şi conducere, regulamente……………………………113

3. 2.1.2.2.Resurse umane – analiză…………………………………………120

3. 2.1.2.3. Resurse umane din cadrul DG – Activitate 2008………………125

3.2.1.3. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul asistenţei sociale

exercitate prin şi de către unităţile medico-sociale Sibiu şi Sălişte din subordine…..132

3.2.1.3.1.Organizare şi conducere, regulamente ……………………………132

3.2.1.3.2. Resurse umane – analiză…………………………………………137

3.2.1.3.3. Resurse umane – Activitate………………………………………138

3. 3. Analiza şi interpretarea datelor – economic şi financiar…………………………...139

3. 3.1. Resursele financiare……………………………………………………………...139

3.3.1.1.Reprezentativitatea bugetului alocat pentru sectorul asistenţă socială de la

bugetul judeţului …………………………………………………….139

3. 3.1.2. Indicatori şi surse………………………………………………………….142

Page 5: master plan

3. 3.1.3. Analiza surselor de finanţare pe perioada 2005-2009 a sistemului de asistenţă

socială din subordinea CJS, respectiv DG şi UAMS Sibiu şi Sălişte………143

3. 3.1.4 Analiza cheltuielilor bugetare pe perioada 2005-2009 …………………….147

3. 3.2. Resurse materiale – patrimoniu…………………………………………………..165

3.4. Probleme, concluzii şi recomandări privind activitea IS şi DG din punct de vedere

organizaţional şi economic………………………………………………………………...169

Cap. IV. Analiza parteneriatelor încheiate de Consiliul Judeţean Sibiu sau de DG pentru

realizarea unor SAS………………………………………………………………………..171

4.1. Date generale cu privire la analiza parteneriatelor încheiate de CJ sau de DG pentru

realizarea unor SAS………………………………………………………………………..171

4.2. Analiza legislaţiei privind acordarea serviciilor sociale prin parteneriate………...172

4. 3. Parteneriatele încheiate de CJ si DG………………………………………………...173

4.3.1. Instituţii partenere ale Consiliului Judeţean / Direcţiei Generale de Asistenţă

Socială şi Protecţia Copilului Sibiu………………………………………………173

4.3.2. Colaborare inter-instituţională, scopuri…………………………………………174

4.3.3. Caracteristici parteneriale………………………………………………………..177

4.3.4. Atribuţiile instituţiilor / organizaţiilor partenere…………………………………178

4.3.5. Resurse implicate………………………………………………………………...180

4.3.6. Roluri şi responsabilităţi în cadrul parteneriatelor………………………………185

4.3.7. Circumstanţe …………………………………………………………………….185

4.3.8. Beneficii şi riscuri………………………………………………………………..186

4.4 Probleme şi concluzii…………………………………………………………………..187

Cap. V. Analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului judeţean, dar

legate de sfera de competenţă a acestuia………………………………………………….189

5.1. Date generale cu privire la analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea

consiliului judeţean, dar legate de sfera de competenţă a acestuia…………………189

5.2 SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului judeţean, dar legate de

sfera de competenţă a acestuia………………………………………………………...190

5.2.1. Analiza axiologică a legislaţiei……………………………………………………….190

5.2.2. Principalii furnizori de asistenţă socială din judeţul Sibiu………………………191

5.2.2.1. Principalii furnizori publici de asistenţă socială …………………………..191

5.2.2.2. Principalii furnizori privaţi de asistenţă socială……………………………192

5.2.3. Principalele categorii de persoane care beneficiază de servicii de asistenţă

socială………………………………………………………………………………..194

Page 6: master plan

5.2.3.1. Copii ………………………………………………………………………..195

5.2.3.2. Adulţi ……………………………………………………………………….196

5.2.3.3. Vârstnici…………………………………………………………………….197

5.2.3.4. Persoane cu handicap……………………………………………………….198

5.2.4. Tipuri de locaţii…………………………………………………………………...199

5.2.5. Tipuri de situaţii…………………………………………………………………..201

5.2.6. Tipuri de servicii oferite……………………………………………………….….202

5.3. Concluzii privind analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului

judeţean, dar legate de sfera de competenţă a acestuia……………………………...211

Cap VI. Analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de către Consiliul Judeţean

Sibiu prin subvenţii sau contracte………………………………………………………...213

6.1. Date generale cu privire la analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de către

Consiliul Judeţean Sibiu prin subvenţii sau contracte…………………………………..213

6.2. Analiza axiologică a legislaţiei privind competenţele CJS în finanţarea unor servicii

de asistenţă socială prin subvenţii, proiecte sau contracte………………………………214

6.3. Model de bună practică – „Program judeţean multianual de îngrijire social-

medicală la domiciliu, al Consiliului Judeţean Harghita pe perioada 2008 – 2010”….223

6.4. Model de bună practică - Finistere Franţa - ………………………………………..225

6.4.1. Schema departamentală a instituţiilor şi serviciilor sociale……………………..226

6.4.2. Misiunea şi organizarea serviciului de ajutor social ……………………………..227

6.4.3. Mijloace financiare……………………………………………………………….228

6.4.4. Directia de actiuni sociale departamentale………………………………………229

6.4.4.1 Organizare si functionare a serviciilor SAS……………………………229

6.4.4.2 Organizarea teritorială………………………………………………….229

6.4.4.3 Acţiuni……………………………………………………………….…..230

6.4.4.4 Mijloace şi obiective…………………………………………………….231

6.4.4.5 Prevenirea……………………………………………………………….235

6.4.5 Mod de aplicare a Schemei Departamentale……………………………………….236

Cap VII. Strategia în domeniul social a Consiliului Judeţean Sibiu pentru perioada

2010-2019. Plan de investiţii pentru 2010-2013…………………………………………239

7.1. Misiunea, scopul şi viziunea strategiei ………………………………………………239

7.1.1. Misiunea………………………………………………………………………….239

7.1.2. Scopul………………………………………………………………………….…239

7.1.3 Viziunea …………………………………………………………………………..240

Page 7: master plan

7.2 Principii şi valori……………………………………………………………………….242

7.2.1 Principii …………………………………………………………………………..242

7.2.2 Valori……………………………………………………………………………...243

7.3. Obiective generale şi operaţionale……………………………………………………245

7.4. Măsuri de implementare……………………………………..……………………….249

7.4.1. Analiză de scenariu……………………………………..………………………..249

7.4.2. Macro şi micro managementul…………………………..……………………….281

7.4.2.1. Macro- şi micro-managementul sistemului judeţean de asistenţă socială…281

7.4.2.1.1. Macro-managementul…………………………………………….281

7.4.2.1.2. Micro-managementul……………………………………………..283

7.5. Plan de implementare…………………………………………………………………286

7.6. Planul de investiţii……………………………………………………………………..293

Cap VIII. Analiza impactului implementării MP în domeniul asistenţei sociale………308

8.1 Date generale cu privire la analiza impactului implementării MP în domeniul

asistenţei sociale………………………………………………………………………...308

8.2 Impactul implementării MP la nivel structural……………………………………...309

8.3. Caracteristici ale evaluării schimbării……………………………………………….310

8.4 Impactul implementării MP la nivel social…………………………………………...311

Cap IX. Stabilirea unei proceduri de monitorizare şi evaluare a implementării……...313

9.1 Introducere……………………………………………………………………………..313

9.2 Necesitatea implementării unui mecanism de monitorizare şi evaluare…………..314

9.2.1. Monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare…………………..314

9.2.2 Monitorizarea şi evaluarea furnizarii serviciilor de asistenţă socială……….315

9.3. Caracteristici generale ale unui mecanism eficient de monitorizare şi evaluare….316

9.4. Concluzii……………………………………………………………………………….318

9.5. Mecanismul extern de monitorizare şi evaluare…………………………………….319

9.5.1. Unitatea externă de monitorizare şi evaluare (UEME) a masterplanului în

domeniul asistenţei sociale din judeţul sibiu………………………………..320

Page 8: master plan
Page 9: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

I. Nevoile actuale de asistenţă socială în judeţul

Sibiu

1.1. Analiza nevoilor actuale de asistenţă socială la nivelul

judeţului Sibiu  1.1.1. Date generale cu privire la proiectul de cercetare „Nevoile

de asistenţă socială în judeţul Sibiu”

La baza Analizei nevoilor actuale de asistenţă socială din judeţul Sibiu stă

considerarea Serviciilor de Asistenţă Socială (SAS) ca un ansamblu de măsuri, politici,

instituţii, organisme responsabile cu asigurarea unui nivel de bunăstare şi securitate socială

pentru toţi locuitorii judeţului şi în special pentru anumite categorii de populaţii vulnerabile

sau aflate în dificultate.

Această analiză este realizată sub forma unui studiu intitulat „Diagnoza nevoilor

actuale de asistenţă socială în judeţul Sibiu”, astfel încât ea să contribuie la o planificare

eficientă a măsurilor de asistenţă socială, cât şi la o alocare bugetară eficace, atât pentru

beneficiar, cât şi pentru furnizor.

Organizarea studiului „Diagnoza nevoilor actuale de asistenţă socială” presupune

parcurgerea a trei paşi esenţiali: stabilirea unei teme caracteristice judeţului Sibiu; redactarea

unei metodologii de lucru şi construirea unor instrumente de lucru; stabilirea grupului ţintă

(vezi anexa 1.1).

Protecţia socială, asistenţa socială, asigurări sociale reprezintă sintagme utilizate de

teoreticienii şi practicieni din domeniul ştiinţelor sociale şi politice sau de factorii de decizie

politică pentru a descrie ansamblul de acţiuni, strategii, instituţii, reţele de servicii sociale

destinate persoanelor/ grupurilor/ comunităţilor defavorizate pentru a depăşi situaţiile de

dificultate pe care le suportă datorită inegalităţilor, lipsei sau insuficienţei de resurse şi

capacităţi individuale şi colective. Definirea principalelor concepte utilizate în analiză a

constituit un punct de plecare pentru elaborarea metodologiei de cercetare (vezi anexa 1.2.).

8

Page 10: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

1.1.2. Diagnoza nevoilor actuale de asistenţă socială în judeţul

Sibiu 1.1.2.1. Analiza legislaţiei din domeniul asistenţei sociale privind

nevoile actuale de asistenţă socială Principalele acte normative care reglementează nevoile de asistenţă socială şi satisfacerea

acestora prin măsuri de asistenţă socială din competenţa consiliilor judeţene/locale sunt:

1. Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;

2. O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale;

3. Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile

sociale;

4. O.G. nr. 86/2004 pentru modificarea si completarea Ordonanţei Guvernului 68/2003

privind serviciile sociale;

5. Legea nr. 488/2004 de aprobare O.G. 86/2004 pentru modificarea si completarea

Ordonanţei Guvernului 68/2003 privind serviciile sociale;

6. H.G. nr. 1826/2006 pentru aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale;

7. H.G. nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a

structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a

instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale;

8. H.G. nr. 1007/2005 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 539/2005 pentru

aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de

personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă

socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului

nr. 68/2003 privind serviciile sociale;

9. H.G. nr. 1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum si a Metodologiei de

acreditare a furnizorilor de servicii;

10. H.G. nr. 723/2006 privind modificarea H.G. 1024/2004 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile

sociale, precum si a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii;

9

Page 11: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

11. O.M.M.S.S.F. nr. 71/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de

servicii sociale, încheiat de serviciile publice de asistenţă socială cu furnizorii de servicii

sociale;

12. O.M.M.S.S.F. nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de

servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii sociale, acreditaţi conform legii, cu

beneficiarii de servicii sociale;

13. O.M.M.S.S.F. nr. 280/2006 privind aprobarea Procedurii de lucru în vederea constituirii,

actualizării şi accesării Registrului electronic unic al serviciilor sociale;

14. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

15. H.G. nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul –cadru de organizare şi funcţionare

ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;

16. Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap;

17. Legea nr. 17 / 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice;

18. Legea nr. 16 / 2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliul Naţional

al Persoanelor Vârstnice;

19. OUG nr. 184 / 2000 pentru modificarea şi completarea Legii 16/2000 privind

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliul naţional al Persoanelor Vârstnice;

20. Legea nr. 217 / 2003 pentru prevenirea violentei in familie;

21. OG nr. 95 / 2003, privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru

prevenirea si combaterea violentei in familie;

22. Legea aprobare OG 95 / 2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003

pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.

Analiza axiologică a legislaţiei privind nevoia de asistenţă socială

1. Nevoia socială este definită în Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de

asistenţă socială (art. 5, lit. b)). Tipurile de nevoi sociale nu sunt stabilite prin lege. Acestea

sunt definite în literatura de specialitate. Nevoile sociale definite în literatura de specialitate se

regăsesc în prevederile legislative sub aspectul drepturilor beneficiarilor, a tipurilor de servicii

şi a furnizorilor care acordă servicii sociale.

2. Beneficiarii asistenţei sociale sunt stabiliţi în primul rând prin Legea nr. 47/2006,

Legea-cadru a asistenţei sociale.

Aceştia sunt:

a) beneficiarii de prestaţii sociale: persoana şi familia;

10

Page 12: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

b) beneficiarii de servicii sociale: persoana, familia, grupurile şi comunităţile.

Tipologia beneficiarilor de servicii sociale este detaliată în O.G. nr. 68/2003

modificată şi completată prin O.G. nr. 86/2004, în H.G. 539/2005 modificată şi completată

prin H.G nr. 1007/2005 şi în OMMSSF nr. 280/2006 privind registrul electronic unic al

serviciilor sociale.

3. Clasificarea/tipurile de servicii sociale sunt reglementate de Legea nr. 47/2006, OG

nr. 68/2003 modificată şi completată prin OG nr. 86/2004, HG nr. 539/2005 modificată şi

completată prin HG nr. 1007/2005 şi OMMSSF nr. 280/2006.

4. Furnizorii de servicii sociale sunt definiţi prin Legea nr. 47/2006, precizaţi prin OG

nr. 68/2003 modificată şi completată prin OG nr. 86/2004, iar procedura de acreditare a

acestora este stabilită prin HG nr. 1024/2004.

5. Tipurile de instituţii (unităţi) de asistenţă socială sunt stabilite prin HG nr.

539/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1007/2005. Tipologia unităţilor de asistenţă

socială este stabilită pe categorii de beneficiari, iar la fiecare tip de unitate este prezentată

structura orientativă de personal şi tipurile de servicii care se acordă.

6. Alte reglementări. În Legea nr. 272/2004, Legea nr. 448/2006, Legea nr. 16/2000,

Legea nr. 217/2003 sunt prezentate aspecte specifice privind asistenţa socială pentru copil,

tânăr, familie, persoanele cu handicap, persoanele vârstnice, persoanele victime ale violenţei

în familie. Astfel de reglementări apar şi în alte acte normative speciale privind alte categorii

de beneficiari.

În cele ce urmează analiza nevoilor actuale de asistenţă socială va fi realizată în

spiritul legislaţiei prezentate.

1.1.2.2. Tipologia nevoilor actuale de asistenţă socială la nivelul

regiunilor judeţului Sibiu şi evaluarea nevoilor actuale de asistenţă

socială la nivelul judeţului Sibiu

Condiţiile socio-economice actuale ce caracterizează societatea românească au generat

diferite opinii legate de recunoaşterea problemelor existente la nivelul comunităţii locale, dar

totodată şi de gruparea lor în funcţie de importanţa acordată. Analiza comparativă a datelor

din tabelul A.1.3.1 (anexa 1.3) arată că principalele probleme din sfera protecţiei şi

asistenţei sociale considerate majore sau foarte grave se prezintă astfel:

11

Page 13: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

I. Zona Secaşelor-Târnave

Problemele considerate majore sunt percepute în proporţii relativ egale la nivelul

comunităţilor din mediul urban şi rural, (tabel A.1.3.1 – anexa 1.3), în următoarea ordine:

1. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice reprezintă o problema prioritară, în

proporţie de 43,5% (în mediul urban) şi 40% (în mediul rural) fiind generată de faptul că

societatea urbană, respectiv cea rurală nu mai are oferte pentru această categorie socială,

resursele dobândite pe parcursul vieţii de aceştia devin insuficiente, iar problemele de sănătate

fizică, mentală şi socială se accentuează. Expunem în continuare câteva dintre probleme aşa

cum au fost ele precizate de aceştia:

• sentimentul de inutilitate generat de încetarea activităţii profesionale şi concentrarea

atenţiei asupra propriei persoane;

• raportul inegal între pierderea treptată a abilităţilor profesionale dobândite pe parcursul

vieţii ca persoană activă economic şi însuşirea celor noi, de regulă casnice;

• victimizarea şi auto-victimizarea determină modificări comportamentale şi dificultăţi de

relaţionare;

• degradarea continuă a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei vârstnice determină o serie de

constrângeri asupra familiei acesteia, legate de asumarea responsabilităţii de a-i acorda

îngrijirile necesare.

În discuţiile avute cu respondenţii, pe parcursul realizării interviurilor, nu s-a încercat

minimalizarea rolului familiei şi nici încărcarea exclusivă a serviciilor sociale cu

responsabilitatea asistenţei persoanelor vârstnice ci, s-a făcut trimitere la soluţii prin

care rolul familiei şi a serviciilor sociale să se partajeze.

2. Asistenţa socială a persoanelor sărace este apreciată ca o problemă majoră, (39,1%

în mediul urban şi 48% în mediul rural), având în vedere resursele financiare, statusul social

dat de valorile materiale dobândite, gestionarea sentimentelor la nivel individual, schimbarea

scalei de valori şi adaptarea comportamentelor individuale şi colective la noile valori.

Astfel, se manifestă tot mai acut neîncrederea sau chiar dispreţul faţă de cei care nu

reuşesc să se alinieze noilor standarde privind „condiţia umană” a epocii. O persoană fără

resurse materiale, financiare este o persoana judecată şi condamnată/considerată din start ca

incapabilă, ca „iraţională” în orice acţiune ar dori să întreprindă imediat sau în viitor (ex.

continuarea studiilor, căutarea unui loc de muncă, căsătoria, naşterea copiilor, etc).

Faptul că în mediul rural, resursele sunt mult mai reduse comparativ cu cele ale

oraşului a condus inevitabil la scăderea nivelului de trai. Marea majoritate a populaţiei rurale

12

Page 14: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

o formează pensionarii, beneficiarii de ajutor social în baza Legii nr. 416/2001, şomerii şi

persoanele cu handicap. Activităţile agricole scad în pondere - cea mai mare parte a forţei de

muncă emigrând către oraşe sau alte ţări. Foarte puţine comune (în special cele care sunt

avantajate prin poziţia geografică – apropierea de municipiul Mediaş, resurse naturale care

permit dezvoltare economică, etc.) au reuşit să reducă decalajul dintre forţa de muncă activă şi

cea neocupată. (Mediaş – ajutor social – 70 beneficiari; Moşna – ajutor social – 176

beneficiari) .

3. Asistenţa socială a copilului, (34,8% în mediul urban şi 32% în mediul rural) şi

asistenţa socială a persoanei cu handicap (34,8% în mediul urban şi 24% în mediul rural)

reprezintă o recunoaştere a importanţei lor, dar şi a sistemului de asistenţă socială de la nivel

judeţean şi local care ar trebui să acopere prin servicii adecvate nevoile celor două categorii

de populaţii vulnerabile.

În mediul rural, asistenţa socială a copilului are conotaţie diferită, iar accentul se pune

pe lipsa acută de informare/ consiliere pe diferite probleme legate de copil: elemente psiho-

sociale ale dezvoltării copilului, relaţia părinte-copil, metode psiho-pedagogice în educaţia

copilului, educaţie pentru un comportament sanogen, prevenirea unor comportamente

indezirabile, pregătire şi orientare profesională, etc.).

Considerăm că este important de semnalat faptul că în sate mai mici şi/ sau izolate,

copiii cu handicap sau cu boli cronice nu sunt şcolarizaţi sau nu sunt cuprinşi în programe de

recuperare, iar deseori suportul social acordat se reduce numai la obţinerea certificatului de

încadrare într-un grad de handicap.

4. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă, asistenţa socială a bolnavilor

cronici care au nevoie de ajutor permanent şi violenţa în familie au aceeaşi pondere ca

valoare pentru 30,4% din populaţia care locuieşte în mediul urban, şi o pondere diferită ca

valoare în mediul rural. Locul ocupat în ierarhia problemelor comunitare arată gradul de

cunoaştere sau de interes a populaţiei intervievate faţă de nevoile acestor categorii

vulnerabile.

Aşteptările exprimate faţă de nevoile persoanelor fără loc de muncă se orientează spre

îmbunătăţirea/diversificarea tipurilor de suport financiar/protecţie socială existente în prezent.

Pentru asistenţa persoanelor cu boli cronice sunt mai multe opinii ale populaţiei

din mediul urban şi cel rural cu privire la intervenţia statului:

măsuri de susţinere şi protecţie a familiilor care au în îngrijire bolnavi cronici

pentru a nu perturba grav echilibrul familiei, cum ar fi îngrijirile la domiciliu

13

Page 15: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

(suport specializat temporar sau permanent, activităţi administrative, etc.) sunt

deseori menţionate în rândul respondenţilor,

măsuri de instituţionalizare a bolnavilor cronici de tip unitate medico-socială sau

socio-medicală (CIA, CITO) pentru degrevarea familiei de responsabilitatea

îngrijirii.

Violenţa în familie este un concept mai puţin cunoscut şi recunoscut în rândul

populaţiei rurale, care consideră că atitudinile şi comportamentul violent reprezintă măsuri

educative practicate în familie, având o valoare tradiţională şi în consecinţă acestea nu sunt

percepute ca o problemă.

Dintre probleme ale comunităţii apreciate ca fiind grave se remarcă asistenţa

medicală, situaţia din spitale, consumul de alcool şi starea drumurilor, între 26,1% şi 60,9%

de către populaţia din mediul urban.

II. Zona Sibiu

Problemele considerate majore şi grave sunt percepute fiecare în proporţii relativ egale

la nivelul comunităţilor din mediul urban şi rural, dar comparativ diferit între cele două tipuri

de probleme, (tabel A.1.3.2 – anexa 1.3), în următoarea ordine:

1. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă reprezintă o problemă gravă

pentru populaţia urbană, 35,1% şi o problemă majoră pentru populaţia rurală, 60%. În

condiţiile în care această zonă a avut oportunităţi de dezvoltare a pieţei muncii, considerăm că

se conturează o serie de întrebări importante: dacă lipsa locurilor de muncă rămâne totuşi o

problemă, dacă populaţia din această zonă aspiră la anumite standarde de viaţă şi care se

contrazic cu oferta locurilor de muncă, dacă serviciile sociale de orientare, ocupare şi

integrare profesională sunt insuficiente.

2. Violenţa în familie este o problemă majoră pentru 16,9% din locuitorii care trăiesc

în oraş şi este o problemă gravă pentru 80% din cei care locuiesc în mediul rural, posibil

explicate prin creşterea gradului de conştientizare a comunităţii ca urmare a acţiunilor de

prevenire promovate de diverse servicii de asistenţă socială şi ONG-uri.

3. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi consumul de alcool se situează la

acelaşi nivel, 15,6%, în ierarhia problemelor majore comunitare din mediul urban, şi respectiv

40% în ierarhia problemelor comunitare foarte grave din mediul rural.

4. Asistenţa socială a persoanelor sărace este apreciată de populaţia urbană ca fiind o

problemă majoră, 14,9% şi ca o problemă gravă, 35,7%. Din rândul populaţiei rurale, 40%

consideră că este o problemă majoră, iar 20% consideră că este o problemă foarte gravă.

14

Page 16: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Itemii în aprecierea acestei probleme sunt: resursele financiare, statusul social,

comportamentele individuale şi colective, adaptate în funcţie de valorile promovate la nivelul

comunităţii.

5. Asistenţa socială a bolnavilor cronici care au nevoie de ajutor permanent este

catalogată de populaţia din această regiune ca fiind o problemă gravă, 19,5% în mediul

urban şi 60% în mediul rural, exprimată şi prin lipsa/ insuficienţa serviciilor primare/

specializate care să asigure nevoile de îngrijire ale acestei categorii de populaţie dependentă

social.

La nivelul regiunii Sibiu se identifică şi alte probleme comunitare considerate grave:

asistenţa medicală şi spitalele, asigurarea apei potabile şi starea drumurilor, 24% -30,5% în

mediul urban şi 20- 40% în mediul rural.

III. Valea Hârtibaciului

Problemele considerate majore sunt percepute în proporţii diferite la nivelul

comunităţilor din mediul urban şi rural, (tabel A.1.3.3 – anexa 1.3), în următoarea ordine:

1. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă reprezintă o problema prioritară,

în proporţie de 42,9% (în mediul urban) şi 33,3% (în mediul rural) fiind generată de faptul că

această zonă cu o populaţie predominant rurală, a cunoscut un regres în dezvoltarea

economică locală şi a oportunităţilor de a ocupa un loc de muncă.

2. Asistenţa socială a persoanelor sărace este o problemă majoră în opinia

persoanelor intervievate din această regiune, 57,1% (mediul urban) şi 16,7% (mediul rural)

datorită unor cauze financiare sau adoptarea unor comportamente dezavantajoase social.

3. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice este exprimată de populaţie ca fiind o

problemă majoră, dar în mod diferit în cele două medii de rezidenţă: 28,6% în mediul urban şi

8,3% în mediul rural. Reprezentativitatea redusă din mediul rural ne sugerează că motivaţia

este diferită faţă de oraş, unde persoana vârstnică devine inactivă economic la o vârstă mai

înaintată (70- 75ani).

4. Violenţa în familie şi consumul de alcool au aceaşi reprezentativitate în rândul

problemelor comunitare majore, 14,3% (mediul urban) şi 8,3%(mediul rural).

IV. Mărginimea Sibiului

Problemele considerate majore au valori reduse de reprezentativitate, iar problemele

grave se evidenţiază în diferite proporţii, (tabel A.1.3.4. – anexa 1.3):

15

Page 17: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

1. Asistenţa socială a persoanelor sărace este apreciată ca problemă majoră de 27,3%

din populaţie datorită posibilităţilor reduse de obţinere a veniturilor.

2. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă reprezintă o problema prioritară,

în proporţie de 22,7%, demonstrată de dificultăţile de transformare a zonei predominant

agrară în zonă agro-turistică şi de standardele înalte care au bulversat condiţia locuitorului din

zonă.

3. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice considerată ca problemă foarte gravă de

către 19,7% din populaţie este explicată prin raportul inegal dintre profilul populaţiei din zonă

şi ineficienţa/ lipsa serviciilor specializate.

4. Asistenţa socială a copilului pentru 15,2 % dintre respondenţi reprezintă o problemă

gravă într-o zonă în care se consideră că există standarde de viaţă ridicate.

5. Asistenţa socială a persoanelor cu handicap este o problemă gravă, în proporţie de

10,6%, unde protecţia persoanelor cu handicap se reduce numai la acordarea de prestaţii

sociale.

V. Valea Oltului (tabel A.1.3.5. – anexa 1.3)

1. Asistenţa socială a persoanelor sărace este în opinia respondenţilor o problemă

prioritară, în proporţie de 63,2%, unde motivele invocate se focalizează pe incapacitatea

comunităţilor de a oferi oportunităţi de realizare a unui nivel socio-economic suficient pentru

această categorie vulnerabilă.

2. Asistenţa persoanelor fără loc de muncă este considerată o problemă majoră pentru

50% din populaţia din mediul rural, astfel că se subliniază interesul manifestat pentru

ocuparea şi încadrarea profesională.

3. Asistenţa medico-socială a bolnavilor cronici care au nevoie de ajutor permanent

ocupă un loc important în ierarhia problemelor foarte grave, fiind declarată de 31,6% din

populaţia intervievată, care invocă lipsa serviciilor primare şi specializate de asistenţă şi

îngrijire a bolnavilor cronici.

4. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice, asistenţa socială a persoanelor cu

handicap, consumul de alcool în familie se află la acelaşi nivel, de 21,1%, în categoria

problemelor foarte grave.

Alte probleme considerate majore sunt: asistenţa medicală 31,6 % şi spitalele, 15,8%.

Implicarea autorităţilor locale şi judeţene, din analiza comparativă pe regiuni, este

solicitată de respondenţi în mod diferit (tabel A.1.3.6. – anexa 1.3):

16

Page 18: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Zona Secaşelor- înfiinţarea/îmbunătăţirea serviciilor sociale

Sibiu- mai multă implicare

Valea Hârtibaciului- crearea mai multor locuri de muncă

Mărginimea Sibiului- acordarea de asistenţă socială

Valea Oltului- acordarea de ajutoare materiale.

Implicarea Consiliului Local în rezolvarea problemelor la nivelul judeţului este

(tabelul A.1.4.1 – anexa 1.4):

necesară pentru 42,1% din totalul respondenţilor, în special din regiunile Sibiu, Valea

Hârtibaciului şi Valea Oltului, şi

foarte necesară pentru 39,9% din totalul respondenţilor, în special din regiunile Zona

Secaşelor şi Mărginimea Sibiului (fig. 1.1).

Implicarea Consiliului Local în rezolvarea problemelor sociale

39,9% 42,1%

6,1% 7,5% 4,4%

Foarte necesar Necesar Puţin necesar Implicaresuficientă

NR

Fig. 1.1. Percepţia populaţiei din jud. Sibiu privind implicarea Consiliului Local în rezolvarea

problemelor sociale

In condiţiile actuale ale României, persoane şi grupuri se încadrează în categorii

sociale vulnerabile datorită incapacităţii de a reacţiona la schimbările sociale, economice,

politice ale perioadei de tranziţie.

Tipurile de nevoi resimţite şi exprimate de respondenţi sunt într-un raport

proporţional cu tipurile de venituri, iar 82% dintre beneficiari declară că veniturile le sunt

insuficiente. Frecvenţa cea mai mare a veniturilor este reprezentată, în ordine descrescătoare,

de: alocaţii de stat pentru copii, salarii, pensii, ajutor pentru încălzirea locuinţei, munci

ocazionale, ajutor social, alocaţii familiale, alocaţie pentru copil cu vârsta sub 2 ani (vezi

figura 1.2).

17

Page 19: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Tipuri de venit ale beneficiarilor/ potentialilor beneficiari din jud. Sibiu

Pensie; 12,90%Ajutor social ; 8,04%

Alocaţie de stat pentru copii; 26,54%

Alocaţie pentru copil, vârsta sub 2 ani; 3,55%

Alocaţie familială; 7,10%

Munci ocazionale ; 9,16%

Salarii ; 19,07%

Fără venituri; 0,93%Alte surse de venit;

3,55%Ajutor pentru încălzirea

locuinţei; 9,16%

Fig. 1.2. Tipuri de venit ale beneficiarilor/ potenţialilor beneficiari din jud. Sibiu

Analiza comparativă a datelor cu privire la principalele surse de venit în funcţie de regiune şi

mediul de rezidenţă (tab. A.1.5.1, A.1.5.2, A.1.5.3 – anexa 1.5) arată următoarea frecvenţă:

Zona Secaşelor- salarii (13,2%), ajutor social (6,6%)

Sibiu- salarii şi pensii (7,5%),

Valea Hârtibaciului- alocaţii de stat pentru copii (5,7%), pensii (5,3%), salarii (4,8%)

Mărginimea Sibiului- pensii (4,8%), alocaţii de stat pentru copii (2,2%)

Valea Oltului- salarii (6,1%), ajutor social (1,8%)

Se observă faptul că alocaţiile de stat pentru copii reprezintă o principală sursă de venit în

mediul rural, iar ajutorul social – o principală sursă de venit pentru familiile cu copii (fig. 1.3).

Principala sursa de venit in randul beneficiarilor/ potentialilor beneficiari la nivelul jud. Sibiu

33%

7%

27%

11%

14% 2% 2%1%3%

salarii

Munci ocazionale

Pensii

Ajutor social

Aloc. de stat ptr. copii

Aloc.ptr copil cu vârstasub 2 aniAloc familială

Fără venituri

Ate surse

Fig. 1.3. Principala sursă de venit în rândul beneficiarilor la nivelul jud. Sibiu

18

Page 20: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Respondenţii argumentează că veniturile insuficiente numai uneori acoperă cerinţele

minime de hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte şi de adăpost (tab. A.1.6.1, A.1.6.2, A.1.6.3 –

anexa 1.6) în special pentru familiile cu copii din regiunile: Zona Secaşelor, Mărginimea

Sibiului, Valea Oltului şi unde principale surse de venit sunt: ajutorul social, muncile

ocazionale, salariile, alocaţiile familiale şi alocaţiile de stat pentru copii.

Analiza ponderii veniturilor necesare pentru asigurarea nevoilor familiei (fig. 1.4)

evidenţiază că suficienţa veniturilor pentru condiţiile minime de supravieţuire este pentru

38,6% dintre respondenţi, dar 43,4% dintre subiecţi reclamă insuficienţa veniturilor necesare

nevoilor familiale.

Nivelul veniturilor actuale necesare familiei

43,40%

38,60%

13,20%

1,80%

0,90%

2,20%

insuficiente

suficiente ptr. strictul necesar

suficiente ptr. un trai decent

permisivitatea ocazionala de a cumparabunuri scumpe

acopera toate trebuintele

NS/NR

%

Fig. 1.4. Nivelul veniturilor actuale necesare familiei

Lipsa sau insuficienţa veniturilor a determinat apariţia numeroaselor situaţii de

dificultate în rândul respondenţilor - persoane care trăiesc singure, familii de vârstnici sau

familii cu copii, preponderent din regiunile „Zona Secaşelor” şi „Valea Oltului” (tab. A.1.7.1

– anexa 1.7). Din totalul familiilor cu copii, 77,8% au trecut prin situaţii dificile cum ar fi:

restanţe la plata utilităţilor; împrumuturi pentru a cumpăra alimente, îmbrăcăminte,

încălţăminte; ameninţări cu închiderea apei, curentului electric, gaze naturale, din cauza

neplăţii facturilor, evacuarea din locuinţă din cauza datoriilor, etc.

Analiza datelor rezultate din interviuri, în raport cu grupa de vârstă arată că cele mai

frecvente situaţii de dificultate sunt suportate de persoane cu vârste cuprinse între 41-50 ani,

dar valori semnificative sunt întâlnite şi la celelalte categorii de vârstă.

19

Page 21: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Nevoia de protecţie şi securitate se realizează nu numai prin asigurarea unei venit

suficient ci şi prin accesul la bunuri (casă, asigurări, etc.) şi stabilitatea locului de muncă. La

persoanele/ familiile vulnerabile aceste cerinţe sunt deficitare, exprimate în condiţiile de

locuit, dotarea locuinţei, loc de muncă. Din totalul persoanelor investigate, 54,4% au locuinţe

în regim de proprietate personală cu dotările corespunzătoare (apă, canalizare, electricitate,

gaze naturale), 21,9% au locuinţe - proprietatea părinţilor, 12,3% au locuinţe cu chirie sau

locuinţe sociale, unde cele mai multe dotări sunt: electricitate, încălzire cu lemne, fără

canalizare, acces la apă, echipare sumară cu mobilier şi aparate electrocasnice. Un procent de

11,4 % din respondenţi locuiesc în regim de persoane tolerate.

Relaţiile familiale. Dezvoltarea armonioasă a copilului se realizează numai într-un

mediu afectiv securizant, în care relaţiile intrafamiliale sunt pozitive, bazate pe afecţiune,

respect, încredere, suport moral. Opiniile respondenţilor cu privire la relaţiile dintre parteneri,

părinţi – copii (fig. 1.5), sau cele dintre membrii familiei şi alte persoane care coabitează sunt

pozitive în toate regiunile, de la 72,6% la 90,5% (tab. A.1.8.1 – anexa 1.8).

Percepţia populaţiei din jud. Sibiu privind calitatea relaţiei părinte- copil

foarte apropiată; 76,30%

mai puţin apropiată;

10,50%

distantă; 3,90% nu e cazul ; 9,20%

Fig. 1.5. Percepţia populaţiei din jud. Sibiu privind calitatea relaţiei părinte - copil

Importanţa relaţiilor familiale se reflectă şi în responsabilităţile asumate de părinţii în

creşterea şi dezvoltarea copiilor. Două dintre persoanele intervievate sunt tineri care provin

din centre de plasament, 2,6% din totalul respondenţilor au afirmat că au copii asupra cărora

s-a aplicat măsura de plasament şi unde persoanele care-i îngrijesc sunt rude de gradul II sau

asistenţi maternali – (0,8%), iar 97,4% din totalul subiecţilor au afirmat că nu au avut copii în

instituţii de ocrotire şi protecţie socială. Un aspect important îl reprezintă ponderea de 8,8%

20

Page 22: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

dintre persoanele intervievate care afirmă că s-au gândit să-şi interneze copilul/ copiii într-un

centru de ocrotire/ protecţie socială.

Importanţa relaţiilor familiale rezidă şi din dinamica şi complexitatea violenţei

domestice - o problemă individuală, familială şi comunitară deoarece sunt afectate

relaţiile intra şi extrafamiliale şi prin consecinţele ei directe şi indirecte impune

intervenţie specializată.

Analiza datelor arată că tensiunile/violenţa în familie se manifestă într-o măsură medie

de: 32% la nivelul judeţului, 37% în regiunea Zona Secaşelor, 18,4% în regiunea Sibiu,

34,7% în regiunea Valea Hârtibaciului, 47,8% în regiunea Mărginimea Sibiului şi 23,8% în

regiunea Valea Oltului, (fig. 1.6, tab. A.1.8.2 – anexa 1.8).

Ponderea situaţiilor de violenţă domestică în rândul populaţiei din jud. Sibiu

In mică măsură23%

In măsură medie32%

In mare măsură11%

In foarte mare măsură

4%

NR14%

In foarte mică măsură

16%

Fig. 1.6. Ponderea situaţiilor de violenţă domestică în rândul populaţiei din jud. Sibiu

Cauzele cele mai frecvente în apariţia situaţiilor de violenţă domestică în rândul

populaţiei de la nivelul judeţului Sibiu sunt în ordine descrescătoare: consumul de alcool,

lipsa comunicării intrafamiliale, supraaglomerarea spaţiului de locuit, lipsa unui loc de muncă

stabil, lipsa veniturilor (fig. 1.7).

La nivelul regiunilor, reprezentarea cauzelor violenţei domestice suportă modificări ca

pondere şi tip de cauză (tab. A.1.8.3 – anexa 1.8):

Zona Secaşelor - lipsa veniturilor şi a unui loc de muncă stabil, consumul de alcool;

Sibiu - lipsa veniturilor, a locului de muncă stabil, supraaglomerarea spaţiului de locuit;

Valea Hârtibaciului - lipsa veniturilor şi a unui loc de muncă stabil, lipsa comunicării

intrafamiliale;

21

Page 23: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Mărginimea Sibiului - lipsa veniturilor, lipsa comunicării intrafamiliale, lipsa unui loc de

muncă stabil, supralicitarea spaţiului de locuit;

Valea Oltului - preponderent, lipsa veniturilor.

Cauze ale violenţei domestice în rândul populaţiei din jud. Sibiu

17,1 21,9

56,6

16,2 10,1 10,1

82,9 78,1

43,4

83,8 89,9 89,9

Lipsa veniturilor

Consumul de alcool

Alte cauze

cauze invocate

% NuDa

Figura 1.7. Cauzele invocate pentru situaţiile de violenţă domestică în rândul

populaţiei din jud. Sibiu

Petrecerea timpului liber cu membrii familiei, în special cu copiii, în prezent tinde să

se reducă foarte mult datorită schimbărilor economico-sociale profunde care s-au produs în

societatea românească. De asemenea schimbări semnificative sunt şi la nivelul familiei,

începând cu nuclearizarea familiei până la valorile familiale şi concepţiile despre viaţă sau

modul în care fiecare membru al familiei înţelege să-şi asume rolurile din interiorul familiei.

Argument este ponderea de 45 % dintre cei care au răspuns afirmativ în cazul interviului, care

declară că timpul liber pe care îl rezervă copiilor sau partenerului de viaţă este redus la minim,

cu precădere pentru persoanele din „Zona Secaşelor” şi „Sibiu” (tabel a.1.8.4 – anexa 1.8).

Analiza comparativă pe regiuni sugerează că sunt şi persoane din rândul subiecţilor, de

exemplu 63,3% din populaţia investigată din Valea Hârtibaciului, care afirmă că nu alocă

timp pentru ceilalţi membri ai familiei, invocând diverse motive: mărirea intervalului de

muncă, modificarea priorităţilor în asigurarea condiţiilor de viaţă familială, etc.

22

Page 24: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Credinţa/ apartenenţa religioasă a individului sau familiei reprezintă o modalitate,

considerată importantă, de exprimare a propriei identităţii sau de suport moral în depăşirea

dificultăţilor întâmpinate pe parcursul vieţii. Respondenţii, în proporţie de 57% au răspuns

afirmativ la întrebarea „Dacă participă la slujbele religioase?”, dintre care se remarcă cei cu

vârste cuprinse între 31 şi 60 de ani.

Educaţia este un drept fundamental al omului recunoscut în reglementările interne şi

internaţionale. Ea este şi un proces care are ca finalitate socializarea individului şi

recunoaşterea identităţii sale (E. Stănciulescu, 1997). În literatura de specialitate există

numeroase studii care subliniază importanţa rolului familiei în creşterea şi educarea copiilor, a

modelelor familiale şi educative pe care familia le adoptă în producerea imaginii de sine

pentru fiecare membru al familiei (partener de viaţă, părinte, copil).

Din analiza datelor comparative pe regiuni rezultă că frecvenţa la şcoală variază între

12,3% şi 20,4%. Cauzele absenteismului şcolar mai frecvente sunt (tab. A.1.9.1, A.1.9.2 –

anexa 1.9):

• Zona Secaşelor - absenţa îmbrăcămintei/încălţămintei (22,4%), costuri foarte mari (18,4%),

• Sibiu - probleme de sănătate (23,1%), costuri foarte mari (34,7%),

• Valea Hârtibaciului - absenţa îmbrăcămintei/încălţămintei şi probleme de sănătate (20,8%),

• Valea Oltului - probleme de sănătate (66,7%), costul transportului (33,3%).

Datele comparative pe grupe de vârstă şi structura familiei arată că în proporţie de

14,3%, copiii cu vârste între 10 şi 17 ani, ce provin din familiile numeroase (peste 3 copii) şi

din familiile monoparentale au dificultăţi şcolare.

Grupa de vârstă „51- 60 ani” este cea mai frecventă, unde respondenţii - cu statut de

părinte sau de bunic sau de tutore legal - au în îngrijire copiii cu dificultăţi şcolare.

Respectarea dreptului la educaţie a copiilor se reflectă şi în gradul de implicare a

familiei în relaţia cu şcoala. Din această perspectivă interesul părinţilor în a oferi sprijin

copiilor în activităţile şcolare se conturează în modul următor (tab. A.1.9.3, A.1.9.4, A.1.9.5 –

anexa 1.9):

• Persoana de sprijin cea mai des întâlnită este mama, în 36% dintre răspunsurile subiecţiilor,

• Interesul părinţilor pentru situaţiile şcolare ale copiilor este minimum de 32% concretizat în

participarea numai la şedinţele cu părinţii, din care semnificativ se remarcă Zona Secaşelor

(13,6%) şi neimplicarea (2,2%) pentru cei din Mărginimea Sibiului.

23

Page 25: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Implicarea părinţilor în activităţile coordonate de şcoală este mai frecventă în Zona

Secaşelor (13,2%) şi Valea Hârtibaciului (7,5%) şi nulă în Mărginimea Sibiului şi Valea

Oltului.

Considerăm că datele oarecum contradictorii legate de interesul părinţilor faţă de

educaţia copiilor sugerează diversitatea modalităţilor prin care înţeleg părinţii să-şi asume

responsabilităţile părinteşti în acest sens.

Un argument este gradul de cunoaştere a drepturilor copilului în rândul familiei/

populaţiei, ce prezintă valori diferite, din care 44,3% dintre respondenţi afirmă o cunoştere

parţială a acestor drepturi (fig. 1.8).

În acest sens semnificativ este faptul că cei mai mulţi dintre părinţii care au fost

intervievaţi reclamă necesitatea de a se înfiinţa şi de a funcţiona centre de zi pentru copii,

unde să se furnizeze servicii educaţionale.

Cunoasterea drepturilor copilului în rândul populaţiei din jud. Sibiu

NR; 3,10%

nu ; 17,10%

partial; 44,30%

da; 22,80%

nu e cazul; 12,70%

Fig. 1.8. Cunoaşterea drepturilor copilului în rândul populaţiei din jud. Sibiu

Starea de sănătate a omului este un deziderat major pentru fiecare persoană şi pentru

societate. Când se vorbeşte de sănătate accentul cade atât pe absenţa bolii cât şi pe menţinerea

acelei stări de bine în plan fizic, mental şi social. Dreptul la sănătate se reflectă şi în politicile

sociale din domeniul sănătăţii, respectiv a modului de organizare şi funcţionare a sistemului

de sănătate.

Este important de menţionat că persoanele intervievate, indiferent de vârstă, sex şi

mediul de rezidenţă au afirmat, într-un raport de 95,6%, că membrii familiilor lor beneficiază

de serviciile oferite de medicul de familie, în cadrul reţelei de asistenţă medicală primară.

24

Page 26: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Se constată că 75% din populaţia investigată la nivelul jud. Sibiu invocă motive ale

absenţei accesului la asistenţa medicală primară: lipsa contribuţiei la plata asigurărilor de

sănătate şi/ sau a medicului de familie, refuzul înscrierii la medicul de familie. Din ansamblul

motivelor invocate de populaţia jud. Sibiu, care fac referire la limitarea accesului la serviciile

de sănătate primare, cele mai importante sunt (tab. A.1.10.1 – anexa 1.10):

Orarul medicului şi timpul lung de aşteptare în regiunea Valea Hârtibaciului (40%).

Costurile pentru serviciile medicale şi atitudinea/ comportamentul cadrelor medicale în

regiunea Mărginimea Sibiului (50%).

Distanţa faţă de cabinetul medical în regiunea Valea Oltului (50%).

Motivele au fost invocate preponderent de către respondenţii din zona urbană – 60,5%

(tab. A.1.10.2 – anexa 1.10).

Asistenţa socială vizează individul, grupul sau comunitatea care se confruntă cu

probleme generate fie de insuficienţa/lipsa resurselor material-financiare şi repartiţia lor

inechitabilă, fie de lipsa capacităţilor individuale sau de grup în gestionarea şi rezolvarea

problemelor (tab. A.1.7.3, A.1.7.4 – anexa 1.7). Prin finalităţile sale, asistenţa socială

urmăreşte să asigure persoanelor, grupurilor sau comunităţilor vulnerabile cadrul necesar de

resurse umane, material-financiare şi instituţionale, astfel încât aceştia să depăşească aceste

probleme şi să fie capabili de a răspunde corespunzător la cerinţele de adaptare şi integrare

socială.

0,6%

0,0%

17,1%

23,4%

36,0%

29,7%

17,1%

10,9% 15,2%

12,5%

6,7%

14,1%

6,1%7,8%

1,2% 1,6%

sub 18ani

18- 30ani

31- 40ani

41- 50ani

51- 60ani

61- 70ani

71- 80ani

peste80 ani

grupe de vârstă

Ponderea persoanelor cu probleme/dificultăţi sociale

Da, are probleme/ dificultăţiNu e cazul

Fig. 1.9. Ponderea populaţiei cu probleme/ dificultăţi sociale din jud. Sibiu

25

Page 27: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

La nivelul comunităţii, persoanele aflate în situaţii de dificultate sunt cunoscute în

raporturi diferite în funcţie de vârsta respondenţilor. Din graficul 1.9, observăm că 36% din

totalul respondenţilor din grupa de vârstă „31 - 40 ani” şi 17,1% din grupa „18 - 30 ani”

respectiv grupa „41 - 50 ani” au răspuns afirmativ la întrebarea „Dacă au informaţii despre

persoane care se află în situaţii de dificultate?”. La celelalte grupe de vârstă, ponderea

răspunsurilor pozitive ale respondenţilor au valori diferite. Analiza comparativă a acestor date

sugerează că membrii comunităţii deţin o cantitatea redusă de informaţii despre persoanelor

vulnerabile/defavorizate din respectiva comunitate (tab. A.1.7.5, A.1.7.6 – anexa 1.7) .

Frecvenţa răspunsurilor persoanelor intervievate, legate de membrii familiei care se

află în situaţii de dificultate, diferă pe grupe de vârstă a respondenţilor şi mediul de rezidenţă.

64 % dintre membrii familiei care sunt in dificultate provin din mediul urban (fig. 1.10).

Ponderea membrilor familiei in situatii de dificultate in raport cu mediul de rezidenta

36%

64%

urban rural

Fig. 1.10. Ponderea membrilor familiei aflaţi în situaţii de dificultate în raport cu

mediul de rezidenţă

Cunoaşterea categoriilor de populaţii vulnerabile şi a caracteristicilor specifice ale

acestora este importantă în realizarea procesului asistenţial orientat spre identificarea,

descrierea şi rezolvarea problemelor în termeni individuali şi colectivi. Noile abordări în

asistenţă socială subliniază importanţa implicării persoanei/ grupului vulnerabile într-

un parteneriat real, unde în opinia specialiştilor, aceasta/ acesta devine „client” deoarece

este solicitat să-şi asume responsabilităţile specifice parteneriatului.

La nivelul jud. Sibiu tipologia clienţilor este în concordanţă cu specificul situaţiilor de

dependenţă cu care aceştia se confruntă. Prin coroborarea datelor (tab. A.1.7.7, …, A.1.7.13 –

anexa 1.7) care se referă la persoanele vulnerabile din familie şi din comunitate se identifică o

ierarhie specifică pe fiecare regiune, în ordine descrescătoare:

I. În regiunea Zona Secaşelor:

persoana/ familia săracă,

26

Page 28: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

copilul cu dificultăţi şcolare,

persoana şomeră/ în căutarea unui loc de muncă,

persoană vârstnică grav bolnavă (dependentă),

persoana cu o boală cronică sau incurabilă

copil cu părinţi plecaţi în străinătate

persoana dependentă de alcool

II. În regiunea Sibiu:

persoana/ familia săracă,

persoana şomeră/ în căutarea unui loc de muncă,

persoană cu deficienţă/handicap,

persoană cu o boală cronică sau incurabilă copil /copii cu un singur părinte persoană vârstnică grav bolnavă

1. În regiunea Valea Hârtibaciului:

persoana/ familia săracă,

persoană cu deficienţă/handicap,

tânăr din sistemul de protecţie socială persoană vârstnică grav bolnavă

IV. În regiunea Mărginimea Sibiului:

persoana/ familia săracă,

persoana şomeră/ în căutarea unui loc de muncă,

persoană cu o boală cronică sau incurabilă

persoană vârstnică grav bolnavă

V. În regiunea Valea Oltului:

persoana/ familia săracă,

persoană şomeră,

persoană cu deficienţă/handicap,

persoană vârstnică grav bolnavă

În literatura de specialitate sunt descrise mai multe modele teoretice în analiza

problemelor sociale. În opinia specialiştilor, nevoia personală/ trebuinţa şi problema socială

sunt concepte diferite între care există o strânsă relaţie, în sensul că problema socială este

rezultatul nesatisfacerii unor trebuinţe umane. Din perspectivă structuralistă, problema

socială este definită ca „...o caracteristică, o situaţie, un fapt care intervine în dinamica

sistemului social perturbându-i funcţionarea normală ” (C. Bocancea, 2003). Problema socială

27

Page 29: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

poate fi rezultatul decalajului dintre optim şi real, şi care necesită intervenţie specializată

pentru rezolvarea ei.

Din datele comparative pe regiuni legate de situaţiile problematice pentru care se

apelează la intervenţie specializată, rezultă că, în rândul subiecţilor intervievaţi, apar

următoarele probleme sociale din anexa 1.3 (tab. A.1.3.7, …, A.1.3.11):

I. Zona Secaşelor

Probleme resimţite şi recunoscute de beneficiari ca fiind majore sau grave sunt

percepute în mod diferit:

1. Lipsa de perspective se situează în vârful piramidei de probleme resimţite şi

recunoscute de beneficiari şi reprezintă în proporţie de 31,3% o problemă majoră. Prioritatea

acestei probleme sociale la nivel individual şi familial considerăm că exprimă gravitatea unei

stări de fapt - serviciilor sociale nu răspund nevoilor clientului, care se simte „victimă” şi nu

beneficiar.

2. Probleme cu sănătatea, probleme legate de hrănire şi hidratare, îmbrăcare-

dezbrăcare, alte probleme financiare sunt recunoscute de beneficiari ca şi probleme majore

într-un raport de 27,1% fiecare, care indică destul de clar aşteptările populaţiei referitoare la

tipurile, modul de organizare şi fiuncţionare a serviciilor sociale.

3. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine şi probleme cu păstrarea

igienei personale, (22, 9%) sunt considerate problemelor sociale majore la nivel individual şi

familial şi pot constitui argument în nevoia de pliere a serviciilor sociale pe nevoile clientului.

4. Violenţa în familie (20,8%), probleme de adaptare/ integrare şcolară (18,8%) şi

lipsa oportunităţilor de a ocupa un loc de muncă (22,9%) sunt incluse în categoria

problemelor majore sau grave, ce completează ierarhia de probleme sociale ale beneficiarilor.

II. Sibiu

Populaţia din regiunea Sibiu recunosc următoarele probleme grave prioritare:

1. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine (61,6%) şi alte probleme

financiare (50,9%) sunt considerate probleme grave prioritare în rândul beneficiarilor, care

consideră că întâmpină dificultăţi majore în a-şi asigura nevoile minime necesare pentru o

viaţă decentă.

2. Lipsa posibilităţilor de a ocupa un loc de muncă (49,7%) şi lipsa locului de muncă

(44%) ocupă locul secund în ierarhia problemelor grave într-o directă conotaţie cu problemele

anterior menţionate.

28

Page 30: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

3. Lipsa de perspective în proporţie de 36,5% este inclusă în tabloul problemelor grave

ale individului, unde în opinia noastră reprezintă necesitatea de îmbunătăţi sau a reorganiza

serviciile sociale astfel încât clientul să fie partener real în procesul asistenţial.

4. Probleme cu sănătatea (20,8%) şi existenţa unor dizabilităţi (18,9%) sunt probleme

grave, exprimate de populaţiei atât ca problemă individuală/ familială cât şi ca problemă a

comunităţii, astfel că se impune asigurarea de servicii medicale şi medico-sociale calitativ

superioare.

5. Lipsa unei locuinţe este o problemă gravă resimţită de 25,8% din populaţia

investigată şi care generează dificultăţi în îndeplinirea rolurilor sociale.

III. Valea Hârtibaciului

Beneficiarii şi potenţialii beneficiari din regiune includ în tabloul problemelor sociale

individuale şi familiale următoarele probleme grave sau majore:

1. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine şi lipsa unei locuinţe

(26,3%), şi alte probleme financiare (21,1%) sunt considerate probleme grave din vârful

piramidei de probleme individuale şi familiale ce determină consecinţe importante în

asigurarea un mod de viaţă confortabil.

2. Lipsa de perspective (26,3%) se situează în primul eşalon de probleme grave ale

beneficiarilor, justificată (pe parcursul discuţiilor directe) cu argumente similare întâlnite în

celelalte regiuni.

3. Violenţa în familie (15,8%) urmează în ierarhia problemelor sociale, beneficiarii

susţinând că este generată de insuficienţa veniturilor şi lipsa comunicării în familie.

IV. Mărginimea Sibiului

Condiţiile socio-economice şi culturale din această zonă reprezintă un factor important

în existenţa următoarelor probleme grave individuale şi familiale:

1. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine (84,8%), alte probleme

financiare (78,8%) şi lipsa unei locuinţe (59,1%), sunt considerate probleme grave din vârful

piramidei de probleme individuale şi familiale, cu precădere în mediul rural, caracterizat prin

slaba reprezentativitate a surselor de venit.

2. Lipsa posibilităţilor de a ocupa un loc de muncă (66,7%) şi lipsa locului de muncă

(65,2%) ocupă al doilea loc în ierarhia problemelor grave într-o directă conotaţie cu nivelul

redus sau inexistent al veniturilor salariale.

3. Probleme cu sănătatea (19,7%) şi probleme cu păstrarea igienei personale (10,6%)

sunt apreciate de beneficiari ca fiind probleme majore importante.

29

Page 31: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

4. Existenţa unor dizabilităţi, probleme cu păstrarea igienei locuinţei, probleme de

gospodărire au valori egale (9,1%), şi arată tipologia clienţilor specifică aceste regiuni, dar şi

necesitatea înfiinţării unor servicii specializate adecvate.

V. Valea Oltului

Tabloul problemelor sociale majore sau grave ale populaţiei este reprezentat în

următoarea ierarhie:

1. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine (53,8%), lipsa de

perspective (53,8%) şi alte probleme financiare (51,3%) sunt principalele probleme grave ale

beneficiarilor în eforturile lor de a-şi asigura condiţiile de supravieţuire.

2. Lipsa posibilităţilor de a ocupa un loc de muncă şi lipsa locului de muncă au aceaşi

valoare (46,2%) completează tabloul problemelor grave şi care într-o oarecare măsură explică

insuficienţa veniturilor în rândul populaţiei vulnerabile.

3. Existenţa unor dizabilităţi este o problemă gravă pentru 17,9% din populaţia

vulnerabilă din această regiune, care indirect determină sau favorizează apariţia altor

probleme la nivel individual/ familial şi comunitar cum ar fi: probleme cu păstrarea igienei

personale şi a locuinţei, probleme de gospodărire şi probleme de asigurarea adecvată a

asistenţei medicale şi medico-sociale în comunitate.

Tabloul problemelor sociale ale beneficiarilor şi potenţialilor beneficiari este într-o

mică măsură asemănător cu tabloul nevoilor de asistenţă socială considerate prioritare de

către respondenţi, în ordine descrescătoare: financiare, sănătate, dizabilităţi, ocuparea unui loc

de muncă, îngrijire personală, alte nevoi, lipsa unui îngrijitor, comunicare, gospodărire,

educaţionale, protecţie, acces la serviciile sociale, adaptare/ integrare profesională (fig. 1.11).

Ponderea nevoilor prioritare ale beneficiarilor din jud. Sibiu

0,44%4,18%1,98%

12,09%

4,62%

14,07%26,15%

2,86% 3,96% 3,08%3,08%

6,59%

16,92%

dizabilităţi probleme financiare/ materiale sănătateîngrijire personală gospodărire adaptare/integrare şcolarăcomunicare protectie adaptare/ integrare profesionalălipsa unui îngrijitor acces la serviciile sociale ocuparea unui loc de muncăaltele

Fig.1.11. Ponderea nevoilor prioritare ale beneficiarilor din jud. Sibiu

30

Page 32: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Analiza datelor arată că nevoile de sănătate, îngrijiri personale şi dizabilităţi modifică

ierarhia problemelor sociale identificate ca fiind mai reduse în importanţă. Analiza

comparativă a datelor privind problemele principale ale populaţiei vulnerabile în raport cu

grupa de vârstă se constată că ierarhia problemelor respectă în general tabloul problemelor

individuale şi familiale în funcţie de regiuni şi este într-un raport direct cu caracteristicile

vârstei clientului (tab. A.1.7.5 – anexa 1.7):

La grupa de vârstă „sub 18 ani”, principala problemă o reprezintă lipsa locului de muncă,

100%.

La grupa de vârstă „18- 30 ani” cele mai frecvente probleme sunt: probleme financiare

25%, lipsa locului de muncă 21,43%, lipsa resurselor materiale 11,9% şi existenţa

dizabilităţilor psihice 7,14%.

La grupa de vârstă „31- 40 ani” sunt următoarele probleme recunoscute de beneficiari:

probleme financiare 14,94%, lipsa locului de muncă 13,23%, lipsa resurselor materiale

6,90% şi probleme comportamentale 6,32%.

La grupa de vârstă „41- 50 ani” probleme specifice resimţite şi exprimate de beneficiari

sunt: probleme financiare 20%, lipsa locului de muncă 10,77%, lipsa medicamentelor/

dispozitivelor medicale, probleme de îngrijire personală, probleme comportamentale şi cu

consumul de alcool, lipsa unui îngrijitor au valori identice de 6,15%.

La grupa de vârstă „51- 60 ani” se identifică: probleme financiare 14,94%, probleme de

îngrijire personală 13,79%, dizabilităţile şi probleme de îngrijire a locuinţei 6,90%, lipsa

locului de muncă şi probleme familiale 5,75%.

La grupa de vârstă „61- 70 ani” sunt resimţite următoarele probleme: probleme

financiare 25,81%, dizabilităţile psihice 12,90%, dizabilităţi fizice şi probleme

comportamentale 9,68%.

La grupa de vârstă „71- 80 ani” apar ca principale probleme: probleme financiare

21,43%, lipsa unui îngrijitor 17,86%, dizabilităţi fizice şi probleme de îngrijire personală

14,29%.

La grupa de vârstă „peste 80 ani” sunt probleme specifice, astfel: probleme financiare,

lipsa unui îngrijitor, dizabilităţi şi probleme de îngrijire personală 14,29% fiecare.

Studiile recente arată că România cunoaşte o creştere semnificativă a numărului de

persoane dependente social, iar în acest context nevoia de asistenţă şi protecţie socială se

constituie într-un obiectiv prioritar al politicilor sociale şi transpus în practică prin intervenţia

asistenţilor sociali şi altor profesionişti.

31

Page 33: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

La nivelul populaţiei vulnerabile din jud. Sibiu, 58,3% au răspuns afirmativ de

necesitatea de a beneficia de asistenţă socială pentru a depăşi situaţiile de dependenţă socială

(fig. 1.12), iar în analiza comparativă pe regiuni, 26,3% dintre respondenţii din regiunea

Valea Hârtibaciului şi peste 50% dintre respondenţii din celelalte regiuni consideră că au

nevoie de servicii de asistenţă socială, care să întâmpine dificultăţile cu care se confruntă.

situatia persoanelor din familie care au nevoie de asistenta sociala

da; 58,3%

nu; 41,7%

Fig. 1.12. Nevoia de asistenţă socială recunoscută de beneficiari din jud. Sibiu

Prestaţiile şi serviciile sociale se acordă la cererea persoanelor dependente social şi

din aceste considerente opiniile respondenţilor faţă de aceste prestaţii şi servicii sunt

eterogene în raport cu mediul de rezidenţă, dar omogene într-un raport direct cu nevoile de

asistenţă socială identificate.

Corespondenţa dintre problemele sociale şi tipurile de ajutoare, prestaţii şi servicii

sociale se reflectă în numărul beneficiarilor şi în cantitatea acestor forme de ajutorare a

persoanelor dependente social. Din figurile 1.13, 1.14 şi 1.15 se observă că, în perioada 2008

– 2009, la 30,5% din populaţia vulnerabilă din cele cinci regiuni s-a acordat prestaţii şi

servicii, dar în mod inegal şi unde se remarcă ponderea pentru prestaţii mai mică în regiunea

Sibiu, respectiv ponderea mai mică pentru servicii în regiunea Mărginimea Sibiului.

ponderea beneficiarilor de bunuri si servicii sociale

30,50%

69,50%

danu

Fig. 1.13. Ponderea beneficiarilor de bunuri si/sau servicii sociale in perioada 2008- 2009

32

Page 34: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Ponderea prestatiilor acordate in perioada 2008- 2009

87,50%

44%

73,70% 71,20%

53,80%

12,50%

56%

26,30% 28,80%

46,20%

Zona Secaşelor Sibiu ValeaHartibaciului

MarginimeaSibiului

Valea Oltului

%

DaNu

Figura 1.14. Ponderea prestaţiilor acordate la nivelul jud. Sibiu în perioada 2008- 2009

Ponderea serviciilor sociale acordate in perioada 2008- 2009

83,3%

49,7%

52,6%

19,7%

56,40%

16,7%

50,3%

47,4%

80,3%

43,60%

Zona Secaşelor

Sibiu

Valea Hartibaciului

Marginimea Sibiului

Valea Oltului

Nu

Da

Figura 1.15. Ponderea serviciilor sociale acordate în perioada 2008- 2009 la nivelul jud. Sibiu

Cele mai frecvente prestaţii şi servicii acordate beneficiarilor de asistenţă socială în

perioada 2008 – 2009 (tab. A.1.11.1, A.1.11.2 – anexa 1.11 – şi tab. 1.1) au fost orientate pe

grupele de vârstă, din care se evidenţiază grupele 18-30, 31-40, 41-50 şi 51-60 ani, repartizate

în ordine descrescătoare, în funcţie de regiune (tab. A.1.11.3, A.1.11.4 – anexa 1.11):

Tabel 1.1. Prestaţii şi servicii acordate frecvent beneficiarilor în perioada 2008 – 2009

Regiunea Bunuri/ Prestaţii sociale Servicii sociale Ajutor pentru încălzirea locuinţei Asistenţă şi îngrijiri medicale Produse alimentare Informare Medicamente gratuite sau compensate Consiliere socială Produse non-alimentare Consiliere juridică

Zona Secaşelor

Ajutor social Socializare/petrecerea timpului liberMedicamente gratuite sau compensate Instruire şi pregătire profesională Transportul în comun gratuit Orientare/ calificare profesională Indemnizaţie pentru persoană cu handicap Asistenţă şi îngrijiri medicale Ajutor pentru încălzirea locuinţei Informare

Sibiu

Scutire de impozite şi taxe Consiliere socială

33

Page 35: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Ajutor pentru încălzirea locuinţei Asistenţă şi îngrijiri medicale Medicamente gratuite sau compensate Ajutor pt. nevoi personale Alocaţie familială Informare Ajutor social Consiliere socială

Valea Hârtibaciului

Produse non-alimentare Consiliere juridică Ajutor social Informare Produse alimentare Consiliere socială Ajutor pentru încălzirea locuinţei As. psihopedagogică specială Medicamente gratuite sau compensate Instruire şi pregătire profesională

Mărginimea Sibiului

Indemnizaţie pentru persoană cu handicap Socializare/petrecerea timpului liberAjutor social Informare Ajutor pentru încălzirea locuinţei Asistenţă şi îngrijiri medicale Medicamente gratuite sau compensate Consiliere socială Indemnizaţie pentru persoană cu handicap Inserţie/reinserţie socio-

profesională

Valea Oltului

Produse de panificaţie/lactate pentru elevi Orientare/ calificare profesională

Gradul de satisfacţie al beneficiarilor faţă de prestaţii şi servicii este pozitiv numai în

proporţie de 37,5 %, iar beneficiarii care au răspuns negativ au invocat frecvent motive de

insatisfacţie cum ar fi: calitatea şi cantitatea serviciilor, dezinteresul autorităţilor, costul ridicat

al serviciilor medicale, insuficienţa resurselor financiare, birocraţia din sistem.

Din analiza interviurilor rezultă alte motive de nemulţumire: orarul, dotarea

necorespunzătoare şi plata serviciilor sociale (fig. 1.16, tab. A.1.11.5 – anexa 1.11).

49,8%

12,1%17,2%

20,3%

0,0% 0,6%

da, sunt motive denemultumire

nu, nu sunt motivede nemultumire

nu stiu

gradul de satisfactie a beneficiarilor fata de serviciile sociale

urban

rural

Fig. 1.16. Gradul de satisfacţie a beneficiarilor faţă de serviciile sociale

Persoanele vulnerabile de la nivelul jud. Sibiu care nu a beneficiat de asistenţă socială

afirmă că s-au aflat în diverse situaţii cum ar fi:

• nu ştie unde, cum şi la cine să se adreseze atunci când are nevoie (26%), în special pentru

grupa de vârstă „61- 70 ani”

34

Page 36: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• nu a avut nevoie de asistenţă socială (26%), în special pentru grupa de vârstă „31- 40 ani”

• nu a obţinut ajutor atunci când a solicitat ajutor (17%), în special pentru grupe de vârstă

„31- 40 ani” şi „41- 50 ani” (fig. 1.17 şi tab. A.1.11.6 – anexa 1.11):

Situatia persoanelor defavorizate care nu au beneficiat de bunuri si servicii sociale

a solicitat ajutor, dar nu l-a

obtinut17%

are nevoie, dar nu stie sa solicite

ajutor26%

nu a fost cazul26%

alta situatie2%

NR29%

Fig. 1.17. Situaţia persoanelor defavorizate care nu au beneficiat de bunuri/ servicii sociale

în perioada 2008 - 2009

Principalii furnizori în acordarea prestaţiilor şi serviciilor către populaţia investigată

sunt: SPAS din subordinea consiliilor locale (24,2%), ONG- uri (6,6%), DGASPC (3,3%),

alte instituţii publice (2,4%) şi Biserica (2,1%) (tab. A.1.11.7 – anexa 1.11).

În raport cu problemele lor sociale, respondenţii interviurilor şi-au exprimat opiniile

pentru înfiinţarea şi funcţionarea unor servicii care să rezolve parţial sau total situaţiile

problematice cu care se confruntă, dintre care cele mai frecvent invocate sunt:

centre de zi pentru copii,

servicii educaţionale prin care să ofere ajutor în depăşirea dificultăţilor şcolare,

consiliere psihologică şi socială,

suport pentru integrare profesională.

Cunoasterea modalitatilor de a beneficia de servicii sociale

23%

28,10%

18,70%

8,80%

4,50%

16,60%

0,30%0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

in foarte mica masura

in mica masura

in masura medie

in mare masura

in foarte mare masura

nu stiu

NR

Fig. 1.18. Cunoaşterea modalităţilor de a beneficia de servicii sociale la nivelul jud. Sibiu

35

Page 37: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Accesarea serviciilor sociale şi de asistenţă socială este limitată de lipsa de cunoaştere

sau de cunoaşterea sumară a serviciilor sociale existente la nivelul comunităţii. Astfel 13,3%

dintre afirmaţiile respondenţilor sunt de tipul: „în mare măsură” şi „în foarte mare măsură”.

Analiza datelor, cu privire la gradul de cunoaştere a serviciilor sociale de către

beneficiarii şi potenţialii beneficiari din cele cinci regiuni ale judeţului arată că se cunoaşte

(tabel A.1.12.1 – anexa 1.12):

• în măsură medie în regiunea Zona Secaşelor (35,4%),

• în mică măsură în regiunile Sibiu (32,1%), Valea Hârtibaciului (26,3%) şi Valea

Oltului (53,8%),

• în foarte mică măsură în regiunea Mărginimea Sibiului (40,9%).

Gradul de informare a populaţiei din jud. Sibiu despre serviciile sociale existente este

de 88, 6% (figura 1.19), dar numai 28,1 % dintre respondenţi se informează frecvent, despre

serviciile sociale, iar sursele de informare sunt în ordine descrescătoare: mass-media,

primărie, vecini/ prieteni, rude, alte instituţii publice, lideri locali. Activitatea ONG-urilor din

domeniul asistenţei şi protecţiei sociale este cunoscută de beneficiari şi potenţiali beneficiari

în proporţie de 9,7% (tabel A.1.12.2 – anexa 1.12).

Gradul de informare despre prestaţii şi servicii

da; 88,60%

nu; 11,40%

Figura 1.19. Gradul de informare al populaţiei despre prestaţii şi servicii la nivelul jud. Sibiu

La nivelul regiunilor, ierarhia surselor de informare suportă modificări reduse (tab.

A.1.12.1, …, A.1.12.7 – anexa 1.12):

• Zona Secaşelor- mass-media 39,6%, rude 35,4%, primărie 31,3%

• Sibiu- mass- media 34%, primărie 14,5%, vecini/ prieteni 10,7%

36

Page 38: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Valea Hârtibaciului- mass-media 26,3%, consiliul judeţean 21,1%, primărie şi alte

instituţii publice locale 10,5%

• Mărginimea Sibiului- primărie 30,3%, mass-media 28,8%, rude şi vecini/prieteni 25,8%

• Valea Oltului- mass-media 7,7%, primărie 5,1%, ONG-uri 2,6%.

Accesul limitat la serviciile sociale este reflectată şi în opiniile beneficiarilor faţă de

utilitatea serviciilor existente, unde 91,8% nu au răspuns sau au răspuns că nu pot aprecia

utilitatea serviciilor sociale existente.

Neutilizarea serviciilor sociale şi de asistenţă socială nu împiedică pe beneficiari şi

potenţiali beneficiari, în proporţie de 34,7%, să cunoască drepturile şi obligaţiile

beneficiarului de asistenţă socială şi totodată să-şi exprime opiniile despre necesarul de

serviciile sociale.

Din totalul de servicii sociale solicitate de respondenţi, cele mai frecvent menţionate

sunt (tab. A.1.13.1 – anexa 1.13): asistenţa şi îngrijiri medicale, consiliere socială şi

psihologică, informare, ajutor/ sprijin pentru nevoi personale, servicii de orientare şi

calificare profesională, cursuri de instruire şi pregătire profesională, ajutor/ sprijin pentru

nevoi personale.

Paleta de servicii solicitate de beneficiarii din cele cinci regiuni se caracterizează în

mare măsură prin aceleaşi tipuri de servicii, dar cu anumite caracteristici cantitative (tab.

A.1.13.2 – anexa 1.13).

Consilierea este una dintre cele mai utilizate tipuri de intervenţie în asistenţă socială,

bazată pe numeroase teorii din psihologie, sociologie, pedagogie, etc. şi unde se evidenţiază

problemele, deseori ignorate sau nerecunoscute de către client, se încearcă ajutorarea

clientului în procesul său de adaptare la condiţiile existente şi se previne menţinerea sau

propagarea problemelor sociale existente. În acest sens, oferirea unor programe de consiliere

către populaţia vulnerabilă este binevenită şi este justificată prin solicitarea lor de către

beneficiari şi potenţiali beneficiari, aşa cum rezultă din analiza datelor cu privire la importanţa

pe care acordă acestor programe şi conţinuturilor lor (figurile A.1.13.1, …, A.1.13.5, respectiv

tabelele A.1.13.5, …, A.1.13.9 - anexa 1.13).

Analiza graficelor A.1.13.1., …, A.1.13.5 - anexa 1.13, cu privire la frecventarea unui

program de consiliere arată că răspunsurile pozitive ale respondenţilor diferă de la o regiune

la alta, cu valori cuprinse între 4,3% şi 90,5%, şi, totodată, variază şi opiniile referitoare la

ierarhia conţinuturilor programului de consiliere, unde “4” reprezintă cel mai solicitat

program şi “1” reprezintă programul cel mai puţin solicitat, conform tabelului 1.2.

37

Page 39: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Tabel 1.2. Cotarea celor mai solicitate programe de consiliere

Regiune 4 3 2 1

Zona Secaşelor

Educaţia copiilor Consiliere personală

Relaţia cu partenerul de viaţă

Integrare profesională

Sibiu

Educaţia copiilor Integrare profesională

Consiliere personală

Relaţia cu partenerul de viaţă

Valea Hârtibaciului

Educaţia copiilor Integrare profesională

Consiliere personală

Relaţia cu partenerul de viaţă

Mărginimea Sibiului

Integrare profesională

Educaţia copiilor Consiliere personală

Relaţia cu partenerul de viaţă

Valea Oltului Educaţia copiilor Consiliere personală

Integrare profesională

Relaţia cu partenerul de viaţă

Comunitatea locală

O parte importantă a dimensiunii instituţionale o constituie şi prezentarea

infrastructurii de asistenţă socială la nivelul administraţiei publice locale. Pentru realizarea

acestui obiectiv a fost realizat un studiu de tip exploratoriu la care autorităţile administraţiei

publice locale au fost invitate să participe.

Au răspuns acestui demers un număr de aproximativ 45 primării din judeţul Sibiu,

dar au acoperit doar parţial sfera de răspunsuri solicitate. S-a remarcat interesul autorităţilor

locale pentru realizarea masterplanului, acestea punând la dispoziţia noastră datele de care

dispuneau, totuşi trebuie să remarcăm faptul că acestea nu aveau o bază de date electronică să

le faciliteze procesarea unor informaţii obţinute din identificarea şi intervenţia în situaţii de

dificultate.

Histograma procentajelor privind situatia datelor furnizate de primarii privind persoanele active / inactive din localitate

58%

4%

38%dispun de date privind numarul persoaneloractive/inactivedispun de date partial privind numarulpersoanelor active/inactivenu dispun de date privind numarulpersoanelor active/inactive

Fig. 1.20. Date privind persoanele care au / nu au loc de muncă

În mediul urban nici o primărie nu are un sistem de colectare şi procesare a

datelor privind categoriile vulnerabile de populaţie (copii fără handicap aflaţi în sistem de

protecţie, copii cu handicap aflaţi în sistem de protecţie, adulţi cu handicap aflaţi în instituţii

38

Page 40: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

de protecţie, adulţi cu handicap aflaţi în familie, vârstnici aflaţi în instituţii de protecţie,

vârstnici aflaţi în dificultate care nu se află în instituţii de protecţie), iar acest lucru

îngreunează munca angajaţilor care uneori trebuie să pună la dispoziţia solicitanţilor date în

acest sens. În ceea ce priveşte problematica persoanelor care au / nu au loc de muncă, datele

furnizate au indicat situaţia din fig. 1.20.

Este dificil de intervenit în sensul atragerii de investitori pentru crearea de locuri de

muncă atâta vreme cât 38% dintre autorităţile administraţiei publice locale care au răspuns

demersului nostru nu dispun de o situaţie şi evidenţă clară la nivel local a persoanelor

active / inactive din localitate, a abilităţilor şi calificării acestora, chiar dacă în judeţ există

o instituţie care dispune de informaţii în domeniu.

De asemenea sistemul de prevenţie a cazurilor sociale lipseşte cu desăvârşire din

mediul rural. Actorii sociali din zonă (referent social, preot, medic de familie, învăţător,

diriginte, etc.) se implică aleator fără să fie pus la punct un sistem de prevenire a cazurilor

sociale. Sursa care a furnizat datele solicitate de noi privind persoanele singure, familii cu 2

membrii, cu trei membrii, familii cu 4 membrii, cu 5 membrii sau familii cu peste 6 membrii,

a fost “Registrul agricol”, primăria nedispunând de o evidenţă a cazurilor ce reprezintă riscuri

potenţiale din localitate şi nici de o evidenţă a resurselor locale.

În ceea ce priveşte numărul deceselor şi naşterilor înregistrate, din primăriile care ne-

au răspuns la întrebări, doar o parte ne-au pus la dispoziţie datele solicitate (fig. 1.21).

Histograma procentajelor privind situatia datelor furnizate de primarii privind decesele si nasterile inregistrate in anul 2008

71%

18%

11%

au furnizat date completeau furnizat date partialnu au furnizat date

Fig. 1.21. Date furnizate de primării privind numărul decesele şi naşterile înregistrate

Deşi înregistrarea deceselor şi naşterilor se face la primărie, totuşi un procent de 18%

dintre primării au oferit date doar despre decese sau doar despre naşteri, iar 11% nu au

furnizat date în acest sens. Acest lucru arată lipsa de comunicare între compartimente ale

primăriilor sau în majoritatea cazurilor lipsa de comunicare dintre angajaţi.

39

Page 41: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Din răspunsul primăriilor la întrebarea dacă furnizează servicii sociale de prevenire

(centre de zi, centre de consiliere etc.) doar 1% dintre primăriile din mediul rural au răspuns

ca susţin astfel de servicii în parteneriat cu ONG-urile. Din mediul rural lipsesc serviciile

sociale de prevenire a instituţionalizării, deşi, aşa cum arată statistica AJPS Sibiu (anexa

1.13.b), cei mai mulţi beneficiari de prestaţii sociale provin din mediu rural, iar pentru a

preveni dependenţa acestora de ajutorul statului servicii sociale precum servicii de îngrijire la

domiciliu, centre de zi, centre de consiliere ar fi o necesitate.

La propunerea de a enumera cinci probleme sociale pentru care există soluţii în

comunitate şi alte cinci pentru care nu au fost identificate soluţii, în proporţie de 98%

primăriile nu au răspuns solicitării noastre, ceea ce demonstrează faptul că acestea nu au o

radiografie a problemelor cu care se confruntă comunitatea, cu atât mai puţin o

clasificare a priorităţilor acestora, în ciuda faptului că pentru a primi acreditare

compartimentele / serviciile de asistenţă socială au depus ca documentaţie un plan strategic

pentru următorii ani. Deşi se poate afirma că specialiştii compartimentelor / serviciilor de

asistenţă socială cunosc aceste probleme nu au puterea de a le propune spre rezolvare

factorilor de conducere, în unele situaţii, iar în altele, factorii de conducere nu manifestă

interes pentru rezolvarea acestui tip de probleme.

1.1.3. Probleme, concluzii şi recomandări privind nevoile actuale

de asistenţă socială în judeţul Sibiu

Nevoile persoanelor aflate în situaţii de vulnerabilitate sau defavorizate surprinse în

termeni de deficienţă, lipsă impune satisfacerea/ rezolvarea lor de către comunitate prin

organizarea sistemului de protecţie şi asistenţă socială. În acest scop cunoaşterea tabloului de

probleme sociale în rândul beneficiarilor şi potenţialilor beneficiari de asistenţă socială devine

necesară pentru cei responsabili cu furnizarea cât mai eficientă şi mai eficace a serviciilor

sociale şi în special a serviciilor de asistenţă socială:

Probleme majore sau grave identificate în urma cercetării la nivelul comunităţii:

1. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice este considerată o problemă prioritară

pentru populaţia din Zona Secaşelor, Sibiu, Valea Hârtibaciului, Mărginimea Sibiului, Valea

Oltului datorită problemelor de sănătate fizică, mentală şi socială specifice vârstei a treia.

Asistenţa persoanelor vârstnice este apreciată ca nevoie la nivelul comunităţii atât de

populaţia vârstnică, motivată de involuţia pe care o resimte, cât şi de alte categorii de

40

Page 42: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

persoane (membrii familiei lărgite, tinerii, etc.) care se supun unor constrângeri în planul

dezvoltării şi autoafirmării personale/profesionale atâta vreme cât aceste persoane vârstnice

rămân exclusiv în responsabilitatea lor. Respondenţii agreează soluţionarea nevoii de asistenţă

socială a persoanelor vârstnice prin realizarea unei complementarităţii între îndeplinirea

responsabilităţilor de îngrijire de către familie şi crearea de servicii sociale/ medico-sociale

pentru vârstnici.

2. Asistenţa socială a persoanelor sărace este apreciată ca o problemă majoră, în

toate regiunile şi ca o problemă gravă, în rândul populaţiei rurale din zonele Sibiu, Valea

Oltului, Mărginimea Sibiului, în concordanţă cu problema enunţată anterior, exprimată de

persoanele intervievate în două planuri: de identitate – în plan personal şi de integrare – în

plan social.

Faptul că apelează la drepturile conferite prin legislaţia română (prestaţii sociale,

familiale) îi accentuează statutul de inadaptat şi inerent, îl va conduce spre izolare,

marginalizare creându-i şi o oarecare dependenţă de sistem cu repercusiuni directe asupra sa

şi indirecte asupra celor din anturajul său. Un element specific este populaţia din mediul rural

formată majoritar din pensionarii, beneficiarii de ajutor social în baza Legii nr. 416/ 2001,

şomerii şi persoanele cu handicap şi unde populaţia activă economic emigrează către oraş sau

în alte ţări.

In acest context, asistenţa socială a persoanelor sărace este o problemă resimţită atât

de cei aflaţi în situaţia de sărăcie şi care au nevoie de un complex de servicii care să răspundă

multiplelor condiţii care au generat starea lor în fapt, cât şi de populaţia care se află pe

cealaltă parte a baricadei, dar care este evident incomodată de „prezenţa săracilor” în

comunitatea lor.

3. Asistenţa socială a copilului şi asistenţa socială a persoanei cu handicap la

nivelul comunităţii reprezintă o recunoaştere a importanţei nevoilor celor două populaţii

vulnerabile. Cele două forme de protecţie socială rămân în continuare probleme majore ale

comunităţiilor din regiunile Zona Secaşelor, Mărginimea Sibiului, Valea Oltului exprimate

prin diversitatea şi complexitatea în oferirea de servicii adecvate, care să răspundă la nevoile

copilului, respectiv a persoanei cu handicap.

În mediul rural, asistenţa socială a copilului are conotaţie diferită, unde accentul se

pune pe lipsa acută de informare/ consiliere pe diferite probleme legate de copil: elemente

psiho-sociale ale dezvoltării copilului, relaţia părinte-copil, metode psiho-pedagogice în

educaţia copilului, educaţie pentru un comportament sanogen, prevenirea unor

comportamente indezirabile, pregătire şi orientare profesională, etc.

41

Page 43: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

În comunităţile izolate copiii cu handicap sau cu boli cronice nu sunt şcolarizaţi sau nu

sunt cuprinşi în programe de recuperare, iar deseori suportul social acordat se reduce numai la

obţinerea certificatului de încadrare într-un grad de handicap.

4. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă este considerată o problemă

majoră/ gravă în regiunile Zona Secaşelor, Sibiu, Valea Hârtibaciului, Mărginimea Sibiului,

Valea Oltului, iar aşteptările exprimate faţă de nevoile persoanelor fără loc de muncă se

orientează spre îmbunătăţirea/ diversificarea tipurilor de suport financiar/ protecţie socială

existente în prezent.

5. Asistenţa socială a bolnavilor cronici este apreciată ca o problemă majoră sau

gravă în regiunile Zona Secaşelor, Sibiu, Valea Oltului. Populaţia din cele două medii de

rezidenţă (urban/rural) exprimă într-o proporţie semnificativă necesitatea de a se aplica măsuri

de susţinere şi protecţie a familiilor care au în îngrijire bolnavi cronici pentru a nu peturba

grav echilibrul familiei, ce constau în acordarea de îngrijiri la domiciliu:

asistenţă şi îngrijiri medicale,

îngrijiri personale (ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare, igiena

eliminărilor, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare în interior,

comunicare),

suport pentru asigurarea unei vieţi autonome si active (ajutor pentru prepararea

hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, însoţirea

în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activităţi de

administrare şi gestionare, activităţi de petrecere a timpului liber),

altele.

O altă opinie exprimată constă în degrevarea familiei de responsabilitatea îngrijirii

prin instituţionalizarea bolnavilor cronici care au nevoie de ajutor permanent într-o unitate

medico-socială sau socio-medicală (CIA, CITO).

6. Violenţa în familie este percepută în mod diferit de populaţia din cele două medii şi

respectiv la nivelul regiunilor: Zona Secaşelor, Sibiu, Valea Hârtibaciului.

Locul ocupat în ierarhia problemelor comunitare arată gradul de cunoaştere sau de

interes a populaţiei intervievate faţă de identificarea şi rezolvarea acestei probleme.

Violenţa în familie este un concept mai puţin cunoscut şi recunoscut în rândul

populaţiei rurale, care consideră că atitudinile şi comportamentul violent reprezintă măsuri

educative practicate în familie, având valoare tradiţională şi în consecinţă ele nu sunt

percepute ca o problemă comunitară.

42

Page 44: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

7. Consumul de alcool reprezintă o problemă comunitară majoră sau gravă, ocupând

diferite poziţii în ierarhia problemelor din toate regiunile jud. Sibiu. Din răspunsurile

respondenţilor, se remarcă faptul că problemele sociale individuale şi familiale sunt deseori

favorizate de acest comportament.

Implicarea Consiliului Judeţean Sibiu în rezolvarea problemelor la nivelul judeţului

este necesară şi foarte necesară în opiniile respondenţilor, care solicită în mod diferit, de la o

regiune la alta, modalităţile de intervenţie:

înfiinţarea/îmbunătăţirea serviciilor sociale

acordarea de asistenţă socială

crearea mai multor locuri de muncă

acordarea de ajutoare materiale.

Nevoi resimţite şi exprimate de beneficiari / potenţiali beneficiari în urma

cercetării efectuate:

• Lipsa sau insuficienţa veniturilor a determinat apariţia numeroaselor situaţii de

dificultate în rândul respondenţilor - persoane care trăiesc singure, familii de vârstnici

sau familii cu copii, preponderent din regiunile „Zona Secaşelor” „Valea Oltului” şi

„Mărginimea Sibiului”.

Frecvenţa cea mai mare a veniturilor este reprezentată, în ordine descrescătoare, de:

alocaţii de stat pentru copii, salarii, pensii, ajutor pentru încălzirea locuinţei, munci

ocazionale, ajutor social, alocaţii familiale, alocaţie pentru copil cu vârsta sub 2 ani,

Veniturile insuficiente numai uneori acoperă cerinţele minime de hrană, îmbrăcăminte,

încălţăminte şi de adăpost în special pentru familiile cu copii, în care ajutorul social

reprezintă principala lor sursă de venit, iar alocaţiile de stat pentru copii reprezintă principala

sursă de venit în mediul rural.

• Cele mai frecvente situaţii de dificultate sunt suportate de persoane cu vârste

cuprinse între 41-50 de ani, dar valori semnificative sunt întâlnite şi la celelalte

categorii de vârstă. Repartiţia beneficiarilor pe grupe de vârstă care au suportat de-a

lungul vieţii situaţii dificile (restanţe la plata utilităţilor; împrumuturi pentru a

cumpăra alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte; ameninţări de închiderea apei,

curentului electric, gaze naturale, din cauza neplăţii facturilor, evacuarea din locuinţă

din cauza datoriilor, etc.) este relativ omogenă, din care se remarcă grupa de vârstă

„41-50 ani”.

43

Page 45: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Condiţiile economico-sociale şi culturale caracteristice societăţii actuale influenţează

satisfacerea deficitară a nevoile sociale ale beneficiarilor, care se reflectă în modul de

viaţă familială şi socială.

• Profilul nevoilor sociale ale beneficiarului se conturează astfel:

o Nevoile fiziologice (hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte şi de adăpost) sunt

deficitar asigurate datorită lipsei sau insuficienţei resurselor financiare;

o Nevoia de protecţie şi securitate este exprimată în condiţiile de locuit, dotarea

locuinţei, stabilitatea locului de muncă.

• Dacă tipurile de locuinţe ale respondenţilor sunt majoritar în regim de proprietate

personală cu dotările corespunzătoare (apă, canalizare, electricitate, gaze naturale) în

comparaţie cu locuinţe cu chirie/locuinţe sociale, (dotate cu electricitate, încălzire cu

lemne, fără canalizare, acces la apă, echipare sumară cu mobilier şi aparate

electrocasnice) sau locuinţe în care persoanele sunt tolerate, totuşi beneficiarii

întâmpină dificultăţi la plata utilităţilor;

• Dreptul la sănătate se exprimă în serviciile primare de sănătate (medicină de familie)

acordate pentru 95,6% din populaţia intervievată, dar care invocă şi motive de

nemulţumire faţă de:

- limitarea accesului la asistenţă medicală (lipsa contribuţiei la plata

asigurărilor de sănătate şi/ sau a medicului de familie, refuzul înscrierii la

medicul de familie)

- calitatea serviciilor obţinute (costurile pentru serviciile medicale şi atitudinea/

comportamentul cadrelor medicale în regiunea Mărginimea Sibiului; orarul

medicului şi timpul lung de aşteptare în regiunea Valea Hârtibaciului).

• Nevoia de identitate, afecţiune se reflectă în caracteristicile vieţii de familie:

a) Timpul liber alocat pentru copii, pentru partener, sau pentru ceilalţi membrii ai familiei se

reduce la minim pentru 45 % dintre cei intervievaţi, în special în regiunile: Zona Secaşelor,

Sibiu şi Valea Hârtibaciului, iar 41% din subiecţi nu alocă timp pentru ceilalţi membri ai

familiei, invocând diverse motive: mărirea intervalului de muncă, modificarea priorităţilor în

asigurarea condiţiilor de viaţă familială, etc.

b) Relaţiile familiale sunt considerate pozitive pentru 76,3% din populaţia din toate regiunile,

reflectate şi în asumarea responsabilităţilor părinteşti în creşterea şi dezvoltarea copiilor.

Numai 2,6% din totalul respondenţilor au afirmat că au copii asupra cărora s-a aplicat

măsura de plasament şi unde persoanele care-i îngrijesc sunt rude de gradul II sau asistenţi

44

Page 46: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

maternali – (0,8%), iar 8,8% dintre persoanele intervievate afirmă că s-au gândit să-şi

interneze copilul/ copiii într-un centru de ocrotire/ protecţie socială.

Relaţiile familiale sunt afectate în situaţiile de violenţă domestică, recunoscute de

respondenţi într-o măsură medie de: 32% la nivelul judeţului, 37% în regiunea Zona

Secaşelor, 18,4% în regiunea Sibiu, 34,7% în regiunea Valea Hârtibaciului, 47,8% în regiunea

Mărginimea Sibiului şi 23,8% în regiunea Valea Oltului.

Violenţa în familie, deşi nu este recunoscută ca o importantă problemă comunitară, la

nivelul individului/ familiei este percepută ca un rezultat al insuficienţei/ lipsei veniturilor, al

lipsei unui loc de muncă stabil, al comunicării intrafamiliale deficitare, al supralicitării

spaţiului de locuit şi nu în ultimul rând al consumului de alcool. La nivelul judeţului,

consumul de alcool este problemă comunitară majoră sau gravă, dar care ocupă şi primul loc,

(89,9%), în ierarhia cauzelor care determină apariţia tensiunilor/ violenţei în familie.

c) Apartenenţa religioasă a persoanelor, din care se remarcă cei cu vârste între 31 şi 60 de ani,

reprezintă o modalitate de exprimare a propriei identităţii sau de suport moral în depăşirea

dificultăţilor întâmpinate pe parcursul vieţii.

• Nevoile de stimă şi de autorealizare se evidenţiază în capacităţile familiei de a

îndeplini una din cele mai importante funcţii, socializarea copiilor.

a) Datele comparative pe grupe de vârstă şi structura familiei arată că în proporţie de 14,3%,

copiii cu vârste între 10 şi 17 ani, ce provin din familiile numeroase (peste 3 copii) şi din

familiile monoparentale au dificultăţi şcolare.

b) Grupa de vârstă „51- 60 ani” este cea mai frecventă, unde respondenţii - cu statut de

părinte sau de bunic sau de tutore legal - au în îngrijire copiii cu dificultăţi şcolare.

c) Cauzele absenteismului şcolar au o reprezentare diferită în cele cinci regiuni, din care cele

mai frecvente sunt: absenţa îmbrăcămintei / încălţămintei, probleme de sănătate, costuri

foarte mari.

d) Gradul de implicare a familiei în relaţia cu şcoala este definit prin:

- Interesul părinţilor redus la minim prin participarea numai la şedinţele cu

părinţii, în Zona Secaşelor sau prin neimplicare în Mărginimea Sibiului.

- Implicarea părinţilor în activităţile coordonate de şcoală este mai frecventă în

Zona Secaşelor, Valea Hârtibaciului şi nulă în Mărginimea Sibiului, Valea

Oltului.

e) Caracteristicile contradictorii sugerează diversitatea modalităţilor prin care înţeleg părinţii

să-şi asume responsabilităţile părinteşti şi care reclamă necesitatea de a se înfiinţa şi de a

funcţiona centre de zi pentru copii, unde să se furnizeze servicii educaţionale.

45

Page 47: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Tipuri de beneficiari / clienţi

Cunoaşterea la nivelul comunităţii a persoanelor aflate în situaţii de dificultate este

redusă şi diferită în funcţie de vârsta respondenţilor;

La nivelul jud. Sibiu tipologia clienţilor este în concordanţă cu specificul situaţiilor de

dependenţă cu care aceştia se confruntă şi care este reprezentată în comun de: persoana/

familia săracă, persoana şomeră/ în căutarea unui loc de muncă, persoana cu o boală

cronică sau incurabilă, persoană vârstnică grav bolnavă (dependentă),

În regiunea Zona Secaşelor, copilul cu dificultăţi şcolare, copil cu părinţi plecaţi în

străinătate şi persoana dependentă de alcool sunt categorii de persoane vulnerabile

caracteristice

În regiunea Sibiu se remarcă ca element specific persoana cu deficienţă/ handicap şi

familia monoparentală

În regiunea Valea Hârtibaciului este evident un element specific, persoana cu

deficienţă/handicap şi tânărul din sistemul de protecţie

Probleme sociale ale beneficiarilor

La nivelul comunităţii, cunoaşterea persoanelor aflate în situaţii de dificultate în funcţie

de vârsta respondenţilor este de 36% din totalul respondenţilor din grupa de vârstă „31-

40 ani” şi 17,1% din grupa „18- 30 ani” respectiv grupa „41- 50 ani” care au răspuns

afirmativ. Analiza comparativă a datelor pentru toate grupele de vârstă sugerează că

membrii comunităţii deţin o cantitatea redusă de informaţii despre persoanelor

vulnerabile/defavorizate din respectiva comunitate;

Dintre problemele sociale recunoscute de beneficiari se remarcă:

1. Lipsa de perspective reprezintă o problemă majoră/ gravă pentru beneficiarii din

regiunile: Zona Secaşelor (31,3%), Sibiu (36,5%), Valea Hârtibaciului (26,3%), Valea

Oltului (53,8%), care considerăm, în urma discuţiilor informale directe desfăşurate pe

parcursul interviurilor, că exprimă gravitatea unei stări de fapt - serviciile sociale răspund

numai nevoilor instituţiilor publice şi private din domeniu, care nu oferă încredere, nu

acţionează în parteneriat real şi nu au răspunsuri adaptate la nevoile clientului. Intervenţiile

acestor instituţii sunt considerate ca fiind fragmentare şi uneori neconcordante cu

complexitatea problemelor clientului. Totodată sugerează considerabil o lipsă de informare

46

Page 48: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

despre cantitatea/ calitatea serviciilor sociale şi lipsă de prevenire a situaţiilor de dependenţă

socială (nu ştiu ce/cum/când/unde a fost, nu ştiu ce/cum/când/unde este, nu voi şti ce/cum/

când/ unde va fi).

Situaţia de fapt reclamă nevoia de a aduce suplete, creativitate, viziune, adaptabilitate

serviciilor sociale pentru a avea efect pe termen lung şi a fi cu adevărat eficiente.

2. Probleme cu sănătatea, probleme legate de hrănire şi hidratare şi probleme cu

păstrarea igienei personale, îmbrăcare-dezbrăcare sunt recunoscute în proporţii diferite de

către beneficiarii din regiunile Zona Secaşelor, Sibiu, Mărginimea Sibiului, Valea Oltului

care indică destul de clar aşteptările populaţiei referitoare la tipurile, modul de organizare şi

funcţionare a serviciilor sociale.

3. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine şi alte probleme

financiare sunt considerate problemelor sociale majore sau grave la nivel individual şi

familial în toate regiunile şi pot constitui argument în necesitatea de pliere a serviciilor

sociale pe nevoile clientului.

4. Lipsa oportunităţilor de a ocupa un loc de muncă şi lipsa locului de muncă sunt

într-o directă conotaţie cu insuficienţa veniturilor şi alte probleme financiare ale beneficiarilor

şi care creează beneficiarilor dificultăţi majore în a-şi asigura nevoile minime necesare pentru

o viaţă decentă. Aceste probleme sunt incluse în tabloul problemelor majore sau grave în toate

regiunile.

5. Violenţa în familie urmează în ierarhia problemelor sociale majore ale

beneficiarilor din regiunile Zona Secaşelor şi Valea Hârtibaciului, şi care susţin că este

generată de insuficienţa veniturilor şi lipsa comunicării în familie.

6. Probleme de adaptare/ integrare şcolară este în proporţie de 18,8% recunoscută ca

problemă majoră în Zona Secaşelor.

7. Lipsa unei locuinţe este o problemă gravă recunoscută de 25,8% din populaţia

vulnerabilă din regiunea Sibiu şi de 26,3% din populaţia vulnerabilă din regiunea Valea

Hârtibaciului.

8. Existenţa unor dizabilităţi, probleme cu păstrarea igienei locuinţei, probleme de

gospodărire sunt probleme grave specifice populaţiei din regiunea Mărginimea Sibiului.

În raport cu grupele de vârstă, tabloul problemelor recunoscute de beneficiar

păstrează elementele, în ponderi diferite, ale ierarhiei problemelor beneficiarilor din

cele cinci regiuni ale judeţului Sibiu, unde primul loc este ocupat de problemele

financiare. Alte probleme ale beneficiarilor se regăsesc la toate grupele de vârstă, dar

ocupând diferite poziţii ale ierarhiei: lipsa locului de muncă, probleme de îngrijire

47

Page 49: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

personală, dizabilităţi, probleme de îngrijire a locuinţei, probleme comportamentale,

lipsa unui îngrijitor, probleme cu consumul de alcool.

Nevoi sociale prioritare exprimate de beneficiari (tab. A.1.13.3, A.1.13.4 – anexa 1.13):

Tabloul de nevoi sociale prioritare exprimate de beneficiari se modifică într-o mică

măsură: financiare 26,15%, sănătate 16,92%, dizabilităţi 14,07%, ocuparea unui loc de

muncă 12,09%, îngrijire personală 6,59%, alte nevoi 4,62%, lipsa unui îngrijitor

4,18%, comunicare 3,96%, gospodărire şi educaţionale 3,08%, protecţie 2,86%, acces

la serviciile sociale 1,98%, adaptare/ integrare profesională 0,44%;

Nevoia de asistenţă socială este recunoscută de 58,3% din populaţia vulnerabilă de la

nivelul judeţului, de 26,3% dintre respondenţii din regiunea Valea Hârtibaciului şi de

peste 50% dintre respondenţii din celelalte regiuni pentru a depăşi dificultăţile cu care

se confruntă.

Prestaţii şi servicii sociale:

În perioada 2008 – 2009, la 30,5% din populaţia vulnerabilă din cele cinci regiuni s-a

acordat prestaţii şi servicii, dar în mod inegal. Ponderea este redusă pentru prestaţii în

regiunea Sibiu, respectiv pentru servicii în regiunea Mărginimea Sibiului;

Cele mai frecvente prestaţii sociale la nivelul regiunilor sunt prezentate în tabelul 1.3.

Tabel 1.3. Prestaţii sociale frecvente la nivelul regiunilor judeţului Sibiu

Regiunea Bunuri/ Prestaţii sociale Ajutor pentru încălzirea locuinţei Produse alimentare Medicamente gratuite sau compensate Produse non-alimentare

Zona Secaşelor

Ajutor social Medicamente gratuite sau compensate Transportul în comun gratuit Indemnizaţie pentru persoană cu handicap Ajutor pentru încălzirea locuinţei

Sibiu

Scutire de impozite şi taxe Ajutor pentru încălzirea locuinţei Medicamente gratuite sau compensate Alocaţie familială Ajutor social

Valea Hârtibaciului

Produse non-alimentare Ajutor social Produse alimentare Ajutor pentru încălzirea locuinţei Medicamente gratuite sau compensate

Mărginimea Sibiului

Indemnizaţie pentru persoană cu handicap

48

Page 50: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Ajutor social Ajutor pentru încălzirea locuinţei Medicamente gratuite sau compensate Indemnizaţie pentru persoană cu handicap

Valea Oltului

Produse de panificaţie/lactate pentru elevi

Cele mai frecvente servicii sociale la nivelul regiunilor, în ordine descendentă, sunt

prezentate în tabelul 1.4.

Tabel. 1.4. Servicii sociale frecvente la nivelul regiunilor judeţului Sibiu Regiunea Servicii sociale

Asistenţă şi îngrijiri medicale Informare Consiliere socială Consiliere juridică

Zona Secaşelor

Socializare/petrecerea timpului liber Instruire şi pregătire profesională Orientare/ calificare profesională Asistenţă şi îngrijiri medicale Informare

Sibiu

Consiliere socială Asistenţă şi îngrijiri medicale Ajutor pt. nevoi personale Informare Consiliere socială

Valea Hârtibaciului

Consiliere juridică Informare Consiliere socială Asistenţă psihopedagogică specială Instruire şi pregătire profesională

Mărginimea Sibiului

Socializare/petrecerea timpului liber Informare Asistenţă şi îngrijiri medicale Consiliere socială Inserţie/reinserţie socio-profesională

Valea Oltului

Orientare/ calificare profesională

Gradul de satisfacţie al beneficiarilor faţă de prestaţii şi servicii este pozitiv în proporţie

de 37,5 %, iar beneficiarii care au răspuns negativ au invocat frecvent motive de

insatisfacţie cum ar fi: calitatea şi cantitatea serviciilor, dezinteresul autorităţilor,

costul ridicat al serviciilor medicale, insuficienţa resurselor financiare, birocraţia din

sistem.

Asistenţa socială în mediul rural se reduce deseori la asigurarea prestaţiilor sociale şi

la o acordare minimă a serviciilor sociale (încheierea de contracte cu asistenţii personali ai

49

Page 51: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

persoanelor cu handicap, informare sumară despre condiţiile de obţinere a prestaţiilor/

serviciilor sociale) şi unde serviciile sociale specializate sunt cvasi-existente;

Principalii furnizori în acordarea prestaţiilor şi serviciilor sunt: SPAS din subordinea

consiliilor locale (24,2%), ONG- uri (6,6%), DGASPC (3,3%), alte instituţii publice

(2,4%) şi Biserica (2,1%).

ONG-urile care desfăşoară activităţi în mediul rural sunt reduse la număr, iar dintre ele

numai câteva şi-au pliat serviciile pe nevoile comunităţii, deservind, după criterii proprii de

selecţie, beneficiari din alte zone.

O parte dintre beneficiari şi potenţiali beneficiari de asistenţă socială îşi exprimă

opiniile pentru înfiinţarea şi funcţionarea unor servicii care să rezolve parţial sau total

situaţiile problematice cu care se confruntă, dintre care cele mai frecvent invocate sunt:

• centre de zi pentru copii,

• servicii educaţionale prin care să ofere ajutor în depăşirea dificultăţilor şcolare,

• consiliere psihologică şi socială,

• suport pentru integrare profesională.

Serviciilor sociale existente la nivelul comunităţii sunt cunoscute în mare măsură şi în

foarte mare măsură de către beneficiari în proporţie de 13,3 %, deşi aceştia susţin că se

informează într-un raport de 88,6%, dar în mod frecvent numai 28,1%.

Principalele surse de informare, în ordine descrescătoare, sunt: mass-media, primărie,

vecini/ prieteni, rude, alte instituţii publice, lideri locali, iar la nivelul regiunilor,

ierarhia lor suportă modificări reduse.

Gradul scăzut de cunoaştere şi frecvenţa redusă de informare a populaţiei demonstrează

că deşi serviciul de informare ocupă un loc important în eşalonul serviciilor de asistenţă

socială acordate, din punct de vedere calitativ este deficitar, deoarece nu se reuşeşte să

se depăşească impactul mass-mediei, ceea ce sugerează necesitatea pregătirii/ formării

specialiştilor pe teme de comunicare.

ONG-urile din domeniul asistenţei şi protecţiei sociale cu o mai mare sau mai mică

reprezentativitate la nivelul judeţului sunt cunoscute de beneficiari şi potenţiali

beneficiari în proporţie de 9,7%.

Dacă 91,8% dintre respondenţi nu au răspuns sau au răspuns că nu pot aprecia utilitatea

serviciilor sociale existente, totuşi ei recunosc în proporţie de 34,7% că au cunoştinţe

despre drepturile şi obligaţiile beneficiarului şi totodată solicită acordarea de servicii

sociale, din care cele mai frecvente sunt:

50

Page 52: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

f) asistenţă şi îngrijiri medicale,

g) consiliere socială şi psihologică,

h) informare,

i) ajutor/ sprijin pentru nevoi personale,

j) servicii de orientare şi calificare profesională,

k) cursuri de instruire şi pregătire profesională.

Elaborarea şi aplicarea unor programe de consiliere către populaţia vulnerabilă este

binevenită şi este justificată prin solicitarea lor de către beneficiari şi potenţiali

beneficiari. Ele sunt focalizate, în funcţie de aşteptările respondenţilor şi într-o ordine

descrescătoare, pe: educaţia copiilor, integrare profesională, consiliere personală,

relaţia cu partenerul de viaţă.

Elaborarea şi efectuarea unui inventar al nevoilor de asistenţă socială şi al

semnificaţiilor pe care le acordă beneficiarul/ potenţialul beneficiar coroborat cu gradul de

cunoaştere şi de accesare a serviciilor sociale de către beneficiar, permite specialiştilor din

domeniul să realizeze şi/ sau să îmbunătăţească în mod adecvat, respectând rigorile ştiinţifice,

calitatea serviciilor sociale existente şi simultan sau succesiv să proiecteze şi să implementeze

noi servicii sociale.

Din cercetarea efectuata în teren se desprinde ca fiind evidentă dezvoltarea de servicii

sociale în scopul prevenţiei şi/sau pentru minimalizarea acordării prestaţiilor sociale.

În cadrul cercetării, aşa cum s-a arătat mai sus, judeţul a fost împărţit în cinci zone de

referinţă, cuprinzând toate localităţile.

Zona Sibiu cuprinde următoarele localităţi: Sibiu, Şura Mică, Slimnic, cu un număr

total de populaţie de 154892 din care 13258 reprezentând 8,56% din totalul populaţiei din

zona sunt beneficiari de diverse forme de prestaţii sociale. Astfel 3,69% din totalul populaţiei

din zona sunt beneficiari de ajutor social, 29,89% beneficiază de protecţie specială acordată

persoanelor cu dizabilităţi; 24,33% sunt persoane care beneficiază de indemnizaţie acordată

şomerilor iar 32,8% sunt pensionari.

Zona Mărginimea Sibiului cuprinde următoarele localităţi: Sălişte, Miercurea

Sibiului, Poiana Sibiului, Păuca, Orlat, Ocna-Sibiului, Luduş, Haşag, Tilişca, Şura Mică,

Apoldu de Jos, Răşinari, Poplaca, Cristian cu un număr total de populaţie 65089 mii locuitori,

din care beneficiari de prestaţii sociale sunt 8329 locuitori.

Beneficiari de ajutor social sunt 1944 persoane, reprezentând 23,34% din totalul

populaţiei zonei, 21,69% sunt beneficiari de protecţie speciala acordată persoanelor cu

51

Page 53: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

dizabilităti; 8,77% sunt şomeri, beneficiari de indemnizaţie pentru persoanele aflate în şomaj

iar 46,18 sunt persoane vârstnice, pensionari.

Zona Valea Oltului cuprinde următoarele localităţi: Râu Sadului, Racoviţa,

Porumbacu de Jos, Turnu Roşu, Sadu, Şelimbăr, Cirtisoara, Cirta, cu o populaţie totală de

67580, din care 6661, reprezentând 9,85% sunt beneficiari de prestatii sociale dupa cum

urmează: 864 (2,97%) sunt beneficiari de ajutor social, 1991( 29,89%) beneficiază de

protecţie specială acordată persoanelor cu dizabilităţi, 1621(24,33%) sunt şomeri şi 2185

(32,8%) persoane vârstnice, pensionari.

Zona Valea Hârtibaciului are un număr total de populaţie de 31675 mii locuitori şi

cuprinde următoarele localităţi: Agnita, Alţâna, Chirpăr, Bruiu, Brădeni, Birghis, Nocrich,

Mihăileni, Merghindeal, Marpod, Vurpăr, Roşia. Din totalul populaţiei zonei 22,82% sunt

beneficiari de prestaţii sociale după cum urmează: 3950 (54,64%) beneficiază de ajutor social;

868 (12%) beneficiază de protecţie specială acordată persoanelor cu dizabilităţi, 498 (6,88%)

sunt şomeri; 1931 (26,46%) sunt pensionari.

Zona Secaşelor are un număr total de populaţie de 114955 mii locuitori si cuprinde

următoarele localităţi: Mediaş, Târnava, Copşa-Mică, Dumbrăveni, Atel, Alma, Axente Sever,

Bazna, Biertan, Blăjel, Brateiu, Dîrlos, Hoghilag, Laslea, Micăsasa, Moşna, Şeica Mare, Şeica

Mică. Din totalul populaţiei 15945 (13,87%) sunt beneficiari de prestaţii sociale după cum

urmează: 4989 (31,28%) beneficiază de ajutor social; 3984 (24,98%) beneficiază de protecţie

specială acordată persoanelor cu handicap; 2432 (15,25%) sunt şomeri şi 4540 (28,47%) sunt

persoane vârstnice, pensionari.

Din totalul populaţiei judeţului de 434191 locuitori 51422 (13,22%) sunt beneficiari

de prestaţii sociale după cum urmează:

• 12236 (2,81% din total populaţie judeţ Sibiu, 23,79% din total beneficiari) primesc ajutor

social;

• 15032 (3,46% din total populaţie judeţ Sibiu, 29,23% din total beneficiari) beneficiază de

protecţie pentru persoanele cu handicap;

• 7995 (1,84% din total populaţie judeţ Sibiu, 15,54% din total beneficiari) sunt şomeri;

• 16159 (3,72% din totalul populaţiei, 31,42% din total beneficiari) sunt pensionari.

Aceste cifre şi procente relevă faptul ca la nivelul judeţului Sibiu sunt dezvoltate

prestaţiile sociale, serviciile sociale fiind slab dezvoltate sau, în unele localităţi, chiar

inexistente. Ca atare, se impune dezvoltarea şi/sau înfiinţarea de servicii specializate în

funcţie de problematica zonei (a localităţii) astfel încât să se reducă numărul de prestaţii

52

Page 54: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

sociale, să se asigure consiliere, mediere pentru integrarea socială a persoanelor

defavorizate, pentru accesul la o viaţă normală.

Probleme identificate la nivelul comunităţii locale:

În mediul urban, nici o primărie nu are un sistem de colectare şi procesare a datelor

privind categoriile vulnerabile de populaţie.

Autorităţile administraţiei publice locale nu dispun de o situaţie şi evidenţă clară la nivel

local a persoanelor active / inactive din localitate, a abilităţilor şi calificării acestora.

Sistemul de prevenţie a cazurilor sociale lipseşte cu desăvârşire din mediul rural.

Lipseşte sistemul de comunicare între compartimente ale primăriilor sau în majoritatea

cazurilor lipsa de comunicare dintre angajaţi.

Din mediul rural lipsesc serviciile sociale de prevenire a instituţionalizării.

Autorităţile administraţiei publice locale nu au o radiografie a problemelor cu care se

confruntă comunitatea, cu atât mai puţin o clasificare a priorităţilor acestora.

1.2. Prognoze privind tipologia nevoilor actuale de asistenţă

socială 2010-2050 în judeţul Sibiu 1.2.1. Date de bază privind prognoza tipologiei nevoilor de

asistenţă socială în judeţul Sibiu 1.2.1.1. Evoluţia fenomenelor demografice în judeţul Sibiu Informaţiile privind mărimea, evoluţia şi profilul populaţiei unei ţări, regiuni sau

localităţi constituie punctul de plecare pentru înţelegerea unei game largi de aspecte ale

dezvoltării economice şi sociale, pentru deciziile politice cu implicaţii pe termen scurt, mediu

şi lung. Modificările populaţiei au implicaţii profunde asupra potenţialului de dezvoltare şi

constituie un element de referinţă important pentru politicile publice (în domeniul sănătăţii,

educaţiei, serviciilor sociale, infrastructurii de transport, etc.) sau pentru decizii ale mediului

de afaceri. Proiectările demografice au reprezentat, dintotdeauna, un instrument fundamental

în elaborarea programelor şi strategiilor de dezvoltare economică şi socială.

Populaţia cunoaşte la ora actuală un proces de regres accentuat datorat

îmbătrânirii, scăderii fertilităţii şi a migraţiei, fenomene demografice care se pot constata

în toate ţările dezvoltate. În perspectivă, aceste fenomene vor creşte în intensitate şi vor

genera efecte multiple în societate.

53

Page 55: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Cunoaşterea evoluţiei resurselor de muncă şi a populaţiei active este necesară pentru

fundamentarea programelor de dezvoltare economică şi socială. O evoluţie detaliată a

fenomenelor demografice în judeţul Sibiu, în perioada 1990 – 2008, corelată cu evoluţia

acestor fenomene la nivel naţional şi la nivelul Regiunii Centru este prezentată în anexa 1.14.

1.2.1.2. Prognoze privind evoluţia populaţiei în Regiunea Centru şi în

judeţul Sibiu – anul 2050 În 2003, efectivul populaţiei Regiunii Centru era de 2.545,2 mii locuitori, iar în 2025

se prognozează că aceasta va scădea cu 219.2 mii, ajungând la 2.305,4 mii. În varianta

optimistă, reducerea efectivului în intervalul 2003-2025 va fi cu 5,2%, în cea pesimistă cu

10,9% iar în cea medie cu 9,4% (vezi anexa 1.15).

Pentru judeţul Sibiu este proiectată cea mai mică reducere, situaţie care se

datorează soldului migrator pozitiv, datorită în special unui grad mare de urbanizare,

dezvoltare economică şi socială. Aceasta se constituie în factor de atracţie pentru populaţia

altor judeţe şi astfel declinul demografic este mai puţin accentuat (se prognozează sold

migrator pozitiv).

Evoluţia populaţiei după grupele de vârstă (anexa 1.15) va fi influenţată de mai

mulţi factori. Efectivul total al populaţiei va scădea în cadrul tuturor grupelor de vârstă, cu

excepţia celei peste 65 ani, ceea ce arată tendinţa de îmbătrânire demografică.

În judeţele Mureş, Braşov şi Sibiu, scăderea absolută pe grupe de vârstă este cea mai

accentuată datorită efectivelor mari de populaţie în comparaţie cu celelalte judeţe din Regiune

şi este determinată de rata redusă a fertilităţii şi sporului natural negativ care va atinge cele

mai mari valori în aceste judeţe.

Analiza ponderii grupelor de vârstă până în 2050 arată schimbările care se vor

produce în raportul între tineri şi vârstnici. Până în 2015, numărul tinerilor se va menţine mai

mare decât al vârstnicilor, dar raportul se va schimba, populaţia Regiunii va cunoaşte un

proces accentuat de îmbătrânire.

54

Page 56: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

1.2.2. Prognoza privind evoluţia nevoilor de asistenţă socială în

judeţul Sibiu 1.2.2.1.Prognoza evoluţiei beneficiarilor din sistemul de protecţie la

nivelul judeţului Sibiu În raport cu estimările demografice ale creşterii / scăderii unor categorii de populaţii,

vom încerca o prognoză a evoluţiei principalelor categorii de beneficiari de servicii de

asistenţă socială dacă nu vor exista schimbări majore în sistem şi dacă efectele acestor

schimbări nu vor avea implicaţii importante în viaţa autonomă a fiecărui locuitor al judeţului.

Astfel, evoluţia fenomenului copii în dificultate aflaţi în sistem rezidenţial de

protecţie (vezi anexa 1.16) arată astfel:

Total copii în sistem protecţie rezidenţial

Media 2005-2008: 659,75

2007 2010 2015 2020 659,75 660,1 647,4 618,78

Deşi ieşirile din sistemul de protecţie şi mai specific redările în familie au fost destul

de spectaculoase din 2005 până în prezent, estimările evoluţiei fenomenului „copii aflaţi în

dificultate în sistem rezidenţial” în raport cu evoluţia populaţiei sunt destul de mici, asta

deoarece criza financiară, creşterea şomajului precum şi lipsa oportunităţilor de integrare/

reintegrare socială a aceste categorii de populaţie fac dificilă intervenţia în sensul reducerii

mai mari a fenomenului.

Dacă ne raportăm la creşterile cheltuielilor din acest sistem (vezi analiza socio-

economică) pe fondul unor ieşiri din sistem spectaculoase (redări în familie care nu s-au

finalizat cu reintegrare în societate), concluzionăm că pentru a putea vorbi de o corelare

eficientă a calităţii serviciilor pentru această categorie de populaţie cu costurile de protecţie a

acesteia soluţia este doar reducerea intrărilor în sistem prin dezvoltarea de servicii de

prevenire.

În privinţa sistemului de protecţie de tip familial, agreat pentru efectele favorabile în

dezvoltarea şi evoluţia beneficiarilor situaţia prognozată arată astfel:

• Total copii în sistem protecţie familial

Media 2005-2008: 923,75

2007 2010 2015 2020 923,75 924,25 906,46 866,39

55

Page 57: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Dacă în sistemul rezidenţial din 2005, până în 2009, numărul copiilor s-a redus

simţitor, în sistemul de protecţie de tip familial nu se poate vorbi de o reducere a fenomenului.

Explicaţia e dată de faptul că nu intrările în sistemul de protecţie s-au redus în perioada 2005-

2009, ci politicile guvernamentale au promovat sistemul de protecţie de tip familial ca unul cu

rezultate în interesul copiilor în dificultate.

Fenomene precum neglijarea, exploatarea, maltratarea copilului preocupă atât

autorităţile publice locale, cât şi structurile comunitare. Astfel media copiilor intraţi în

sistemul de urgenţă al DG în perioada 2005-2008 este de 34,75, iar evoluţia prognozată în

raport cu evoluţia demografică arată astfel:

• Copii în sistem de urgenţă

Media 2005-2008: 34,75

2007 2010 2015 2020 34,75 34,76 34,09 32,59

În realitate, fenomenul copii neglijaţi, exploataţi, abuzaţi are o amploare mult mai

mare, dar dificultăţile de intervenţie existente în sistem, procedurile dificile de acţiune au

determinat cunoaşterea unui număr redus de copii aflaţi în această situaţie. Şi în această

situaţie trebuie dezvoltate servicii de prevenire, de intervenţie urgentă în cadrul unui

parteneriat public privat real pentru rezolvarea cazurilor şi pentru a putea vorbi de o reducere

a fenomenului.

• Copii cu handicap din sistemul de protecţie

Media 2005-2008: 95

2007 2010 2015 2020 95 95,05 93,22 89,1

În raport cu evoluţia demografică a populaţiei, fenomenul copil cu handicap, ar putea

avea o evoluţie asemănătoare în sensul reducerii numărului copiilor cu această problemă,

reducere care se datorează doar scăderii numărului de populaţie (vezi anexa D)

În încercarea de eficientizare a sistemului public de protecţie rezidenţială ar trebui

pornit de la următoarea situaţie prognozată:

• Copii în dificultate din sistemul rezidenţial public (fără urgenţă şi handicap)

Media 2005-2008: 217,85

2007 2010 2015 2020 217,85 217,96 213,77 204,32

56

Page 58: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Practic, eficientizarea managementului instituţional ar trebui să pornească de la faptul

ca până în 2020, dacă nu se iau măsuri radicale de restructurarea a sistemului acest fenomen

se va diminua doar într-o foarte mică şi nesemnificativă măsură.

În sistemul de protecţie a adulţilor cu handicap situaţia prognozată este următoarea:

• Adulţi cu handicap în sistem de protecţie inclusiv vârstnici

Media 2007-2009: 738,33

2007 2010 2015 2020 2025 738,33 738,74 730,45 721,96 709,94

• Vârstnici cu handicap în sistem de protecţie

Media 2007-2009: 120,66

2007 2010 2015 2020 2025 2050 120,66 116,66 119,99 134,63 143,94 235,77

• Adulţi cu handicap în sistem de protecţie

Media 2007-2009: 617,67

2007 2010 2015 2020 617,67 621,76 610,51 588,62

În situaţia prezentată, numărul vârstnicilor care vor avea nevoie de îngrijire va creşte,

asta însemnând că este imperios necesar să se intervină prin servicii de îngrijire la domiciliu

care să răspundă nevoilor acestora.

1.2.2.2. Concluzii Conform prognozei populaţiei elaborată de către Institutul Naţional de Statistică,

efectivul populaţiei Regiunii Centru va scădea până în anul 2025 cu „aproape un sfert de

milion de locuitori”. Acest declin demografic va afecta într-o foarte mare măsură şi judeţul

Sibiu.

Pe fondul scăderii numărului de populaţie se vorbeşte de o degradare continuă a

structurii pe vârste a populaţiei datorată procesului de îmbătrânire a populaţiei, ceea ce

semnifică faptul că grupele tinere de vârstă se vor diminua, în schimb cele de vârstă

înaintată vor creşte.

Dacă se doreşte ca evoluţiile prognosticate să nu intervină, iar fenomene ca

marginalizarea, instituţionalizarea, să se diminueze, va trebui încercat să se intervină la

57

Page 59: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

nivelul politicii, de la nivel judeţean. Acest lucru este însă extrem de dificil, ţinând cont de

condiţiile existente.

Prognoza evoluţiei populaţiei şi luarea ei în calculele decizionale este o necesitate. În

caz contrar, deciziile luate astăzi s-ar putea dovedi eronate peste câţiva ani.

Politicile sociale, investiţiile din mediul rural trebuie bine fundamentate datorită

procesului de îmbătrânire a populaţiei de la sate şi lipsei de atractivitate pentru acele aşezări

care nu au potenţial de dezvoltare.

România se află în plin proces de îmbătrânire demografică, fenomen care se va

accentua în viitor. În Regiunea CENTRU, grupa de vârstă peste 65 ani este singura grupă care

va creşte continuu în efectiv cu ~ 20%. Acest grup de vârstă va avea nevoi ridicate în ceea ce

priveşte serviciile de sănătate şi cele sociale. Este vorba de amenajări de îngrijire pe de o

parte, dar şi de asigurarea cu infrastructură specifică pentru persoanele care nu se mai află în

procesul muncii însă au cerinţe privitoare la educaţie, cultură şi amenajări de petrecere a

timpului liber. La nivel naţional şi implicit la nivel judeţean vor creşte cheltuielile sociale

şi de sănătate datorită presiunii vârstnicilor asupra populaţiei active, mai redusă ca

număr.

Reducerea efectivului populaţiei tinere, care reprezintă un potenţial pentru

dezvoltarea unei anumite zone, poate deveni un factor perturbator de limitare al dezvoltării.

Tendinţele pozitive de dezvoltare economică vor conduce la creşterea nivelului educaţional

al populaţiei, fapt ce va determina schimbări în comportamentul socio-demografic, în sensul

reducerii numărului de copii pe care familiile decid să-i aibă şi al creşterii vârstei mamei

la prima naştere.

Pe lângă aceste schimbări, este de aşteptat ca declinul demografic să producă

următoarele consecinţe:

dificultăţi în aprovizionarea cu servicii în spaţiul rural;

dispariţia unor aşezări rurale izolate;

Prin aceasta, dorim să arătăm în mod clar că rezultatele prognozelor evoluţiei

populaţiei au o importanţă considerabilă pentru toate procesele de planificare şi că, în viitor,

ele vor trebui luate mai mult în considerare.

58

Page 60: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

2. Analiza realizării SAS, în judeţul Sibiu, în

perioada 2008-2009

2.1. Date generale cu privire la proiectul de cercetare „Realizarea

SAS din judeţul Sibiu în raport cu standardele generale de calitate

in serviciile sociale”

Prin această analiză ne propunem să aflăm calitatea SAS din judeţul Sibiu, precum şi

volumul de muncă necesar în raport cu nevoile beneficiarilor SAS, astfel încât măsurându-şi

performanţa, organizaţiile publice şi private să conducă, să îmbunătăţească şi să identifice

oportunităţile pentru creşterea calităţii serviciilor oferite. Această analiză va evidenţia

importanţa existenţei unor sisteme care să gestioneze fluxul de informaţie şi să măsoare ceea

ce se realizează. În cadrul acestei cercetări, s-a urmărit evaluarea serviciilor desfăşurate în

cadrul instituţiilor de asistenţă socială în conformitate cu standardele generale de calitate în

serviciile sociale în judeţul Sibiu.

În domeniul asistenţei sociale activează personal de specialitate în asistenţă socială,

precum şi personal cu diverse calificări şi competenţe specifice domeniului de intervenţie.

Considerăm că un sistem de măsurare a performanţei/calităţii ar trebui să se

concentreze pe rezultatele aşteptate de către comunitate şi ar trebui să folosească indicatori

potriviţi pentru a măsura reuşita. Această analiză permite stabilirea în planul strategic de

obiective şi indicatori de performanţă corelaţi cu obiectivele care vor duce la îmbunătăţirea

calităţii serviciilor pe măsură ce pentru furnizori devine tot mai clar ce au de îndeplinit.

Analiza realizării SAS va demonstra faptul că obiectivele ar trebui să se bazeze pe

planuri de acţiune şi să fie corelate cu resursele. Ne propunem să oferim o imagine clară a

contribuţiei fiecărui membru al personalului şi a fiecărui manager la atingerea scopului

Consiliului Judeţean Sibiu.

Prin studiul „Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 - 2009” (vezi

anexa 2.1) ne propunem să aflăm calitatea serviciilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu,

precum şi volumul de muncă necesar în raport cu nevoile beneficiarilor serviciilor de asistenţă

socială astfel încât, măsurându-şi performanţa, organizaţiile publice şi private să conducă, să

îmbunătăţească şi să identifice oportunităţile pentru creşterea calităţii serviciilor oferite.

59

Page 61: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

2.2. Realizarea SAS din judeţul Sibiu

2.2.1. Analiza legislaţiei în domeniul calităţii serviciilor sociale

2.2.1.1. Principalele acte normative care reglementează calitatea

serviciilor sociale 1. Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;

2. O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale;

3. Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile

sociale;

4. O.G. nr. 86/2004 pentru modificarea si completarea Ordonanţei Guvernului 68/2003 privind

serviciile sociale;

5. Legea nr. 488/2004 de aprobare O.G. 86/2004 pentru modificarea si completarea Ordonanţei

Guvernului 68/2003 privind serviciile sociale;

6. H.G. nr. 1826/2006 pentru aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale;

7. H.G. nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a

structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a

instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale;

8. H.G. nr. 1007/2005 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 539/2005 pentru aprobarea

Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, a

Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a

Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind

serviciile sociale;

9. H.G. nr. 1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum si a Metodologiei de

acreditare a furnizorilor de servicii;

10. OMMSSF 383/2006 pentru aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile

sociale şi a modalităţii de evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizori;

11. H.G. nr. 723/2006 privind modificarea H.G. 1024/2004 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile

sociale, precum si a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii;

60

Page 62: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

12. O.M.M.S.S.F. nr. 280/2006 privind aprobarea Procedurii de lucru în vederea constituirii,

actualizării şi accesării Registrului electronic unic al serviciilor sociale;

13. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

14. Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

15. Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice;

16. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea violentei in familie;

17. OG nr. 95/2003, privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea

si combaterea violentei in familie;

18. Legea aprobare OG 95/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru

prevenirea si combaterea violentei in familie.

2.2.1.2. Analiza axiologică a legislaţiei privind calitatea serviciilor

sociale Toate actele normative premenţionate stabilesc obligaţia respectării standardelor de

calitate în furnizarea serviciilor sociale.

HG nr. 1024/2004 reglementează procedura de acreditare a furnizorilor de servicii

sociale precum şi monitorizarea şi evaluarea respectării standardelor de calitate de către

furnizori.

OMMSSF nr. 383/2005 defineşte standardele generale de calitate a serviciilor sociale

şi stabileşte care sunt acestea.

Standardele generale de calitate „sunt ansamblul de cerinţe privind cadrul

organizatoric şi material, resursele umane şi financiare, viziunea integratoare şi tolerantă a

personalului implicat în acordarea serviciilor sociale în vederea atingerii nivelului de

performanţă obligatorii pentru toţi furnizorii de servicii sociale din România“ (OMMSSF nr.

383/2005, art. 3).

Standardele generale sunt obligatorii pentru toţi furnizorii de servicii sociale. Aşa

cum rezultă din definiţia de mai sus standardele generale se compun dintr-un ansamblu de

cerinţe generale valabile pe care furnizorii de servicii sociale trebuie să le îndeplinească şi să

le respecte în acordarea serviciilor sociale pentru beneficiari. În funcţie de categoria de

beneficiari şi tipurile de servicii, furnizorii de servicii sociale trebuie să îndeplinească şi să

respecte standardele specifice, acestea nu fac obiectul acestui subcapitol.

Standardele generale cuprind 9 principii de excelenţă privind furnizarea serviciilor sociale,

elaborate în cadrul sistemului european al calităţii după cum urmează:

1) Organizare şi administrare;

61

Page 63: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

2) Drepturi;

3) Etică;

4) Abordare comprehensivă;

5) Centrarea pe persoană;

6) Participare;

7) Parteneriat;

8) Orientare spre rezultate;

9) Îmbunătăţire continuă.

Fiecare principiu se exprimă şi se cuantifică prin câte 5 standarde generale de calitate.

Standardele generale de calitate reflectă fiecare principiu de excelenţă din trei perspective:

abordare, desfăşurare şi rezultate.

Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu în perioada 2008-2009 s-a realizat în baza

standardelor generale de calitate.

2.2.2. Realizarea SAS din judeţul Sibiu în raport cu standardele

generale de calitate în serviciile sociale” S-au intervievat un număr de 95 specialişti dintre care 26,3% au vârsta cuprinsă între

18-30 de ani, 44,21% cu vârsta cuprinsă între 31-40 ani, 15,79% cu vârsta între 41 şi 50 ani şi

cu vârsta cuprinsă între 51-60 ani un procent de 13,7%. 47,4% au vechimea în cadrul

instituţiei cuprinsă între 0-5 ani, 30,5% cu vechimea cuprinsă între 6-10 ani, între 11-15 ani de

vechime un procent de 12,6% şi între 16-20 ani de vechime un procent de 9,8%. În ceea ce

priveşte mediul de rezidenţă al respondenţilor 81,1% îşi desfăşoară activitatea în mediul urban

iar 18,5%. Un procent de 32,6% dintre respondenţi îşi desfăşoară activitatea în cadrul

serviciului public de asistenţă socială organizat la nivel local, 28,4% dintre respondenţi îşi

desfăşoară activitatea în unităţi de asistenţă socială din subordinea Consiliului Judeţean Sibiu,

5,3% în cadrul unităţilor de asistenţă socială subordonate Direcţiei Generale de Asistenţă

Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, 8,4% activează în instituţii cu atribuţii în asistenţă socială

şi 7,8% îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare.

2.2.2.1. Organizare şi administrare Conform prevederilor legale în vigoare furnizorul care oferă servicii sociale ar trebui să

aibă o organizare eficientă şi procese interne eficace necesare acordării unor servicii sociale

de calitate. De asemenea acesta relaţionează şi comunică permanent cu alţi furnizori şi cu

62

Page 64: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

întreaga comunitate, promovează o imagine pozitiva a beneficiarilor, cele mai bune practici,

inovaţia şi conceptul unei societăţi incluzive.

Standarde

Furnizorul îşi defineşte o politica şi obiective concrete pe o perioada de trei până la

cinci ani, cuprinse într-un plan strategic elaborat cu sprijinul personalului şi în

conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

În ceea ce priveşte existenţa unui plan strategic la nivelul furnizorilor de servicii de

asistenţă socială din totalul respondenţilor 54,7% (52 persoane) declară faptul că există la

nivelul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea un plan strategic, 17,9% declară că nu

există acest plan, iar 27,4% dintre respondenţi nu ştiu dacă există în cadrul instituţiei din care

fac parte, un plan strategic (fig. 2.1. şi tab. A.2.2.1 – anexa 2.2).

Fig. 2.1. Existenţa planurilor strategice la nivelul instituţiilor furnizoare de servicii de

asistenţă socială din judeţul Sibiu

Din figura 2.2 şi tabelul A.2.2.2 (anexa 2.2), se poate observa faptul că organizaţiile

private sunt cele care au întocmit un plan strategic de dezvoltare a organizaţiei spre deosebire

de respondenţii care fac parte din serviciile de asistenţă socială de la nivel local precum şi din

unităţile de asistenţă socială subordonate Consiliului Judeţean care declară că nu ştiu sau nu

au la nivelul instituţiei întocmit acest plan strategic.

63

Page 65: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Fig. 2.2. Planurile strategice pe tipurile de instituţii furnizoare de servicii de asistenţă socială

din judeţul Sibiu

Fig. 2.3. Existenţa planurilor strategice în instituţiile furnizoare de servicii de asistenţă socială

din judeţul Sibiu, pe medii de rezidenţă

Se pot observa diferenţe minore în ceea ce priveşte influenţa pe care o are mediul de

rezidenţă asupra existenţei unui plan strategic în cadrul instituţiei (vezi anexa 2.2 - tabel

A.2.2.3).

64

Page 66: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Standard:

Furnizorul comunică planul strategic atât personalului, beneficiarilor şi familiilor

acestora cât şi comunităţii şi altor factori de interes din domeniu.

 

Fig. 2.4. Diseminarea către public a planurilor strategice ale furnizorilor de servicii de

asistenţă socială din judeţul Sibiu

Fig. 2.5. Diseminarea către public a planurilor strategice, pe tipuri de furnizori de servicii de

asistenţă socială

În ceea ce priveşte diseminarea planului strategic (vezi fig. 2.4, 2.5 şi anexa 2.2 – tab.

A.2.2.4) rezultă faptul că doar în proporţie de 42,1% acest plan este cunoscut şi de către

65

Page 67: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

public. Considerăm ca făcând parte din „public” pe toţi cei care nu au participat la elaborarea

unui astfel de plan strategic.

 

Fig. 2.6. Participarea respondenţilor la elaborarea planurilor strategice din instituţiile

furnizoare de servicii de asistenţă socială

În ceea ce priveşte participarea respondenţilor (vezi fig. 2.6 şi anexa 2.2 – tab. A.2.2.6)

la elaborarea unui astfel de plan rezultă faptul că aceştia au participat la elaborarea planului

 

Fig. 2.7. Participarea respondenţilor la elaborarea planurilor strategice, pe tipuri de instituţii

66

Page 68: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

doar în proporţie de 38,95%. Acesta este un procent foarte mic, ceea ce denotă o mică

implicare a personalului din cadrul instituţiilor care oferă servicii de asistenţă socială în

organizarea şi planificarea activităţilor derulate în cadrul instituţiei.

Din figura 2.7, se poate observa faptul că respondenţii care îşi desfăşoară activitatea

în cadrul organizaţiilor private în procent de 76% au participat la elaborarea unui astfel de

plan spre deosebire de cei ce activează în cadrul autorităţilor publice, locale şi judeţene.

 

Fig. 2.8. Participarea respondenţilor la elaborarea planului strategic în instituţiile furnizoare

de servicii de asistenţă socială din judeţul Sibiu în care acest plan există

Din totalul respondenţilor care au declarat faptul că la nivelul instituţiei în care îşi

desfăşoară activitatea există un plan strategic mai mult de jumătate dintre aceştia (36 de

respondenţi) au participat şi la elaborarea acestuia (fig. 2.8 şi tab. A.2.2.8 – anexa 2.2).

Se poate observa că beneficiarii nu deţin informaţii despre acest plan strategic, având

în vedere faptul că există o parte a personalului din cadrul instituţiei care nici ei nu deţin

informaţii despre existenţa acestui plan (fig. 2.9, fig. 2.10 şi anexa 2.2 – tab. A.2.2.9, tab.

A.2.2.10).

Şi în acest caz, organizaţiile private sunt cele care respectă în cea mai mare măsură

prevederile standardelor de calitate în raport cu ceilalţi furnizori de servicii sociale (fig. 2.11

şi tab. A.2.2.11 – anexa 2.2). Se poate observa că beneficiarii nu sunt implicaţi în ceea ce

priveşte elaborarea obiectivelor privind dezvoltarea serviciilor sociale de care aceştia

beneficiază.

67

Page 69: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

 

Fig. 2.9. Popularizarea planului strategic în rândul personalului instituţiei furnizoare de

servicii sociale din judeţul Sibiu

 

Fig. 2.10. Popularizarea planului strategic către beneficiarul furnizorului de servicii sociale

din judeţul Sibiu

68

Page 70: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

 

Fig. 2.11. Diseminarea comparativă către beneficiari a planurilor strategice, pe tipuri de

furnizori de asistenţă socială

 

Fig. 2.12. Diseminarea planurilor strategice în comunitatea locală

69

Page 71: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Comunitatea ar reprezenta o grupare naturală de actori sociali legaţi în mod organic

între ei. Aceasta s-ar traduce prin variabile cum ar fi consanctivitatea, obiceiuri şi practici

comune limbă comună o unitate a dorinţelor şi aspiraţilor, afectivitate şi comprehensiune

toleranţă şi solidaritate permanentă. Societatea în schimb este definită de cele mai multe ori ca

o formă artificială de asociere umană. Legăturile cele mai puternice din cadrul unei societăţi

ar fi cele de ordin economic. Cu toate acestea indivizii rămân spiritual şi organic separaţi.

Principiul esenţial al funcţionalităţii unei societăţi este acela că nimeni nu acţionează în

interesul ajutorul celuilalt – prin schimburi de servicii , bunuri, bani etc. – decât în condiţii de

reală profitabilitate. În România contemporană structura socială de tip comunitar şi cea de tip

societal coexistă. O formă de comunitate constant răspândită în timp şi spaţiu este şi satul.

(Neamţu G., coord., 2003, "Tratat de asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi p.551) În cea mai

mare parte comunitatea locală nu deţine informaţii cu privire la planul strategic al furnizorilor

de asistenţă socială.

Conform prevederilor legale în vigoare furnizorul de servicii îşi defineşte o politică şi

obiective concrete pe o perioadă de trei până la cinci ani cuprinse într-un plan strategic

elaborat cu sprijinul personalului. Acest plan se comunică personalului, beneficiarilor şi

familiilor acestora cât şi comunităţii (fig. 2.12 şi tab. A.2.2.12 – anexa 2.2) şi altor factori de

interes din domeniu.

Din răspunsurile obţinute se poate observa o slabă implicare a angajaţilor din

domeniul public în realizarea planurilor strategice privind instituţia din care fac parte

precum şi a conducerii cu privire la comunicarea acestui plan.

2.2.2.2. Drepturi Furnizorii de asistenţă socială se angajează să protejeze şi să promoveze drepturile

beneficiarilor în ceea ce priveşte egalitatea de şanse şi tratament, participarea egală,

autodeterminarea, autonomia şi demnitatea personală. Furnizorii întreprind acţiuni

nediscriminatorii şi pozitive cu privire la beneficiari.

Standard:

Furnizorul facilitează accesul la servicii sociale pentru persoanele definite de lege ca

potenţiali beneficiari, fără discriminare de sex, vârstă, religie, apartenenţa etnică sau

naţionalitate şi stabileşte criterii obiective de eligibilitate şi admitere, în funcţie de

tipurile de servicii sociale furnizate si de resursele disponibile.

70

Page 72: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Fig. 2.13. Principalele motive pentru care potenţialii beneficiari nu au acces la serviciile

oferite de furnizor

Din figura 2.13 (vezi anexa 2.2 – tab. A.2.2.13) se poate observa faptul că principalele

motive pentru care persoanele nu pot accesa serviciile oferite depind de persoana potenţialului

beneficiar precum şi de specificul instituţiei, fapt ceea ce impune din partea celor implicaţi în

acordarea serviciilor de asistenţă socială o cunoaştere a serviciilor ce se oferă la nivel

local chiar şi numai pentru a orienta persoana aflată în nevoie spre furnizorul care

poate oferi cea mai bună şi potrivită rezolvare a situaţiei acestuia.

Standarde:

Furnizorul dispune de proceduri şi regulamente interne care respectă şi sprijină

drepturile beneficiarilor în ceea ce priveşte egalitatea de şanse şi tratamente precum şi

participarea egală a acestora în procesul de furnizare a serviciilor sociale.

Furnizorul dispune de o Carta proprie privind drepturile beneficiarilor, adusă la

cunoştinţa acestora şi a personalului şi ale cărei prevederi se aplică în toate etapele procesului

de furnizare a serviciilor sociale.

Furnizorul se asigură că beneficiarii au responsabilităţi şi îndatoriri pe care le cunosc

şi pe care trebuie să le respecte, în conformitate cu prevederile legale şi contractuale.

71

Page 73: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Furnizorul, în cadrul procesului de furnizare a serviciilor sociale, asigură beneficiarilor

respectarea demnităţii, autodeterminării, autonomiei în gestionarea propriilor bunuri şi a

dreptului la intimitate personală.

Fig. 2.14. Măsura în care beneficiarii serviciilor sociale respectă obligaţiile contractuale

Din figura 2.14 (vezi anexa 2.2 – tab. A.2.2.14), rezultă faptul că aproximativ 49%

dintre respondenţi declară că beneficiarii respectă contractul de furnizare a serviciilor în

mică şi medie măsură, ceea ce poate influenţa negativ rezultatele acordării serviciilor

sociale şi pot conduce la o agravare a situaţiei beneficiarului precum şi la o posibilă

dependenţă de serviciile sociale şi nu o integrare a acestuia în comunitate.

Aşa cum se poate observa din figura 2.15 (vezi anexa 2.2 – tab. A.2.2.15),

beneficiarii de servicii sociale oferite de organizaţiile private sunt cei care respectă în

mare şi foarte mare măsură obligaţiile pe are le au prin semnarea contractului de

furnizare a serviciilor sociale spre deosebire de cei care beneficiază de serviciile oferite

de serviciile publice de asistenţă organizate la nivel local şi judeţean.

72

Page 74: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Fig. 2.15. Respectarea obligaţiilor contractuale de către beneficiarii diferitelor tipuri de

instituţii furnizoare de servicii sociale din judeţul Sibiu

2.2.2.3. Etica Furnizorul îşi desfăşoară activitatea în baza unui Cod de Etica, ale cărui prevederi

principale vizează respectarea demnităţii beneficiarilor şi a familiilor sau reprezentanţilor

legali, precum şi protejarea acestora împotriva eventualelor riscuri.

Standarde:

Furnizorul elaborează propriul cod de etica, ale cărui prevederi sunt aduse la

cunoştinţa personalului ce va fi obligat să le respecte. Codul de etica este revizuit în mod

regulat, iar beneficiarii sunt informaţi cu privire la conţinutul acestuia.

Furnizorul dispune de proceduri de asigurare a confidenţialităţii, cunoscute de

personal şi de beneficiari, a căror eficienta este evaluată anual.

Furnizorul elaborează proceduri de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor cu privire la

condiţiile de furnizare a serviciilor şi facilităţile oferite, aduse la cunoştinţa beneficiarilor,

familiilor sau reprezentanţilor lor legali.

73

Page 75: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Regulamentele interne ale furnizorului cuprind proceduri privind înregistrarea,

medierea şi soluţionarea reclamaţiilor formulate de beneficiari, familiile acestora sau

reprezentanţii lor legali.

Furnizorul promovează pentru personalul propriu şi beneficiari, un mediu sănătos şi

sigur, toate situaţiile generatoare de posibile accidente fiind consemnate.

La acest capitol ne-am axat în special pe metodele de măsurare a satisfacţiei (vezi

anexa 2.3 şi fig. 2.16) pe care o au beneficiarii cu privire la calitatea serviciilor sociale oferite

precum şi nemulţumirile care există cu privire la serviciile furnizate.

Fig. 2.16. Metode de măsurare a satisfacţiei beneficiarului utilizate de furnizorul sibian de

servicii de asistenţă socială

În ceea ce priveşte metodele de măsurare a gradului de satisfacţie a beneficiarilor în

raport cu serviciile oferite (vezi anexa 2.3), aproximativ 30% dintre respondenţi declară faptul

că prin comunicarea directă cu beneficiarii se poate afla cel mai bine dacă aceştia sunt sau nu

mulţumiţi de serviciile oferite de furnizorul de servicii sociale. De asemenea, un procent

semnificativ dintre respondenţi consideră că la nivelul instituţiei din care fac parte nu

există metode de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor faţă de serviciile oferite.

74

Page 76: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Fig. 2.17. Metode utilizate de diferite tipuri de furnizori de servicii de asistenţă socială pentru

depistarea satisfacţiei beneficiarilor acestor servicii din judeţul Sibiu

Analizând pe tipuri de instituţii metodele utilizate în măsurarea gradului de satisfacţie

al beneficiarilor de asistenţă socială în raport cu serviciile sociale oferite (fig. 2.17 şi anexa

2.3 – tab. A.2.3.2), reprezentanţii instituţiilor publice, consideră faptul că discuţiile avute cu

beneficiarii sunt cele care pot evidenţia dacă aceştia sunt sau nu mulţumiţi de serviciile

oferite. Pe lângă comunicarea care trebuie să existe, reprezentanţii organizaţiilor private mai

aplică beneficiarilor şi chestionare şi interviuri care, împreună pot evidenţia mult mai bine

gradul de satisfacţie pe care îl au beneficiarii cu privire la serviciile oferite (fig. 2.17).

Figura 2.18 (vezi şi anexa 2.3 – tab. A.2.3.3) relevă faptul că nemulţumirile pe care le

au în principal beneficiarii se referă în special la activităţile desfăşurate de furnizori (34,74%)

însă 27,37% dintre respondenţi consideră că nu există nemulţumiri ale beneficiarilor iar un

număr 32,63% nu au răspuns la această întrebare.

75

Page 77: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Fig. 2.18. Nemulţumiri ale beneficiarilor serviciilor de asistenţă socială

2.2.2.4. Abordarea comprehensivă Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie să

beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare şi să dezvolte parteneriate multilaterale

cu alţi furnizori, care să valorifice contribuţiile tuturor utilizatorilor de servicii sociale şi ale

partenerilor potenţiali, inclusiv ale comunităţii locale, angajatorilor şi altor factori de interes.

Standarde:

Furnizorul dispune de proceduri, cunoscute de personal, care stipulează identificarea şi

implicarea altor furnizori si factori de interes local, în vederea diversificării serviciilor

sociale si asigurării continuităţii acestora.

Furnizorul valorifică şi, după caz, administrează contribuţiile partenerilor implicaţi în

procesul de furnizare a serviciilor sociale (în bani, în natura, resurse umane şi alte forme de

suport). Furnizorul dispune de personal calificat şi suficient pentru realizarea tuturor

activităţilor necesare acordării serviciilor sociale, în conformitate cu obiectivele propuse în

propriul plan strategic.

76

Page 78: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Furnizorul apelează la echipe multidisciplinare pentru evaluarea nevoilor

beneficiarilor şi implementarea planurilor individuale de intervenţie.

În interesul beneficiarului, furnizorul poate transmite altor parteneri implicaţi în

soluţionarea cazului respectiv, informaţii referitoare la beneficiar, numai cu acordul acestuia

sau al reprezentantului legal, precum şi cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

Pentru realizarea materialului din acest capitol, ne-am axat în special pe utilizarea la

nivelul fiecărei instituţii a unor echipe multidisciplinare şi inter-instituţionale precum şi a

personalului necesar pentru acordarea unor servicii de calitate beneficiarilor (vezi anexa 2.4).

Fig. 2.19. Existenţa echipelor multidisciplinare în cadrul instituţiilor furnizoare de servicii de

asistenţă socială din judeţul Sibiu

Din totalul respondenţilor (fig. 2.19), 53,7% declară că la nivelul instituţiei din care

fac parte există echipe multidisciplinare. Faptul că mai mult de jumătate dintre respondenţi

consideră că în instituţia în care îşi desfăşoară activitatea există echipe de specialişti pe

diverse domenii poate fi văzut ca un lucru pozitiv pe de-o parte în sensul în care o parte din

instituţii dispun de personal de specialitate format pentru a munci în echipă. Apare totuşi

întrebarea dacă aceşti specialişti sunt formaţi şi au deprinderi şi abilităţi de a munci în echipă

şi dacă au capacitatea de a asigura transferul de informaţii celor care lucrează direct cu

beneficiarii şi care ar trebui consideraţi parte din echipă. Pe de altă parte trebuie luat în seamă

77

Page 79: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

şi aportul pe care l-ar putea aduce actului asistenţial specialişti din organizaţii axate strict pe o

problematică socială, fapt ce permite abordarea în profunzime a fenomenului (vezi anexa 2.4).

Fig. 2.20. Existenţa echipelor multidisciplinare în cadrul furnizorilor de servicii de asistenţă

socială din judeţul Sibiu, pe medii de provenienţă

În mediul rural (fig. 2.20), la nivelul celor mai mulţi furnizori de asistenţă socială nu

există echipe multidisciplinare deşi este ştiut că unele intervenţii sunt eficiente doar dacă sunt

realizate în echipă multidisciplinară. Munca în echipă, aşa cum se poate observa din graficul

de mai sus este o mare problemă, nu neapărat din lipsa specialiştilor care ar putea face parte

din echipă, ci din cauza lipsei unor parteneriate reale cu alţi furnizori, în special din sectorul

privat a căror competenţă şi expertiză nu este folosită eficient, aceasta nefiind în unele cazuri

nici măcar recunoscută. Un exemplu în acest sens sunt anchetele sociale şi alte instrumente

făcute de unele ONG-uri care furnizează la un moment dat servicii sau prestaţii sociale unei

familii, repetate de către SPAS-urile locale / departamentele de asistenţă socială din cadrul

unor administraţii publice locale, atunci când familia respectivă ajunge beneficiarul acestei

structuri şi repetate încă o dată de căre DG în cazul în care un membru al familiei respective

ajunge în sistemul de protecţie. În situaţia prezentată, trei specialişti sunt plătiţi pentru aceeaşi

activitate, aceea de evaluare a situaţiei unei familii în dificultate.

78

Page 80: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Fig. 2.21. Existenţa echipelor multidisciplinare în cadrul furnizorilor de servicii de asistenţă

socială din judeţul Sibiu, pe tipuri de instituţii

Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie sa

beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare. Din cele constatate (vezi anexa 2.4)

rezultă faptul că 53,68% dintre respondenţi declară faptul că la nivelul instituţiei din care fac

parte există echipe multidisciplinare şi în special în mediul urban.

În ceea ce priveşte existenţa acestor echipe la nivelul diferitelor tipuri de instituţii (fig.

2.21), se observă faptul că în cadrul tuturor organizaţiilor private există aceste echipe

multidisciplinare spre deosebire de furnizorii publici de servicii de asistenţă socială şi în

special a unităţilor subordonate consiliului judeţean. Dacă aceste echipe există în cadrul

unităţilor din sectorul privat apare întrebarea: de ce ele nu sunt folosite ca resursă de

către sectorul public?

Deşi 86% dintre respondenţi consideră oportună intervenţia şi a altor specialişti, din

afara instituţiei (tab. A.2.4.4 – anexa 2.4 şi fig. 2.22), în practică acest lucru nu se întâmplă,

sau se întâmplă foarte rar, asta pentru că în cele mai multe cazuri nu se cunosc resursele

locale de specialişti, sau, atunci când se cunosc, nu le sunt recunoscute competenţele

pentru faptul că activează în sectorul privat.

79

Page 81: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Fig. 2.22. Oportunitatea intervenţiei altor specialişti în soluţionarea cazurilor dificile întâlnite

de furnizorii de servicii de asistenţă socială din judeţul Sibiu

Fig. 2.23. Frecvenţa participării altor specialişti în soluţionarea cazurilor dificile întâlnite de

furnizorii de servicii de asistenţă socială din judeţul Sibiu

80

Page 82: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Colaborarea inter-instituţională, parteneriatul în toate formele sale pare să fie deficitar

la nivelul judeţului Sibiu (vezi anexa 2.4 şi fig. 2.23). Aproximativ 37% dintre respondenţi

spun că doar câteodată participă în echipă specialişti din alte instituţii (publice sau private), iar

procentul îngrijorător (27,3%) este dat de cei care nu au un răspuns la această întrebare, deşi

este ştiut faptul că asistenţa socială este un domeniu convergent cu multe alte domenii şi

presupune intervenţii multidisciplinare şi inter-instituţionale.

Fig. 2.24. Frecvenţa participării altor specialişti la rezolvarea cazurilor dificile, pe tipuri de

instituţii

Din figura 2.24, rezultă faptul că specialiştii serviciilor publice de asistenţă socială

solicită intervenţia altor specialişti în rezolvarea cazurilor mai dificile de puţine ori, pe când

cei ce activează în organizaţii private solicită intervenţia altor specialişti de mai multe ori. Iată

că şi în această situaţie este clară expertiza celor care lucrează în organizaţii private care ştiu

să aprecieze şi să solicite intervenţia şi participarea la actul asistenţial a specialiştilor în

domeniu (vezi anexa 2.4).

81

Page 83: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Se poate observa (vezi anexa 2.4 şi figura 2.25) că aproape jumătate dintre

respondenţi consideră că la nivelul instituţiei din care fac parte există personal suficient şi

calificat pe când cealaltă jumătate consideră că nu există personal suficient şi calificat în

cadrul instituţiei din care fac parte pentru a acorda servicii sociale de calitate, ceea ce ne

determină să ne întrebăm care este realitatea în fapt.

Concluzia principală este că, la nivelul unităţilor de asistenţă socială subordonate

Consiliului Judeţean Sibiu, precum şi la nivelul autorităţilor publice locale nu există personal

82

Page 84: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

suficient şi calificat pentru acordarea serviciilor sociale şi mai ales nu sunt utilizate resursele

comunitare în baza unor parteneriate reale.

2.2.2.5. Centrarea pe persoană

Furnizorul acorda servicii sociale în funcţie de nevoile beneficiarilor şi are în

vedere, permanent, evoluţia situaţiilor de risc şi profilul potenţialilor beneficiari, pentru

elaborarea unor planuri de dezvoltare. Furnizorul implică beneficiarii atât în procesul concret

de acordare a serviciilor sociale, cat şi în procesul decizional cu privire la dezvoltarea

comunitară.

Standarde:

Furnizorul realizează, după caz, atât evaluarea iniţială a nevoilor beneficiarilor, cât şi

evaluarea complexă a cazului.

Furnizorul elaborează şi implementează planul individual de intervenţie pe baza rezultatelor

evaluării.

Furnizorul implică beneficiarii în procesul de elaborare şi implementare a planului individual

de intervenţie.

Furnizorul instruieste personalul cu privire la procedurile aplicate în evaluare şi, totodată, le

face cunoscute beneficiarilor, familiilor acestora sau reprezentanţilor legali.

Furnizorul analizează şi evaluează eficienţa serviciilor sociale acordate, în relatie cu gradul de

integrare sau reintegrare socială şi/sau cu creşterea calităţii vieţii beneficiarului, în

conformitate cu obiectivele stabilite în planul individual de intervenţie.

În acest capitol ne-am axat pe evaluarea eficienţei servicior sociale acordate în

raport cu integrarea sau reintegrarea socială şi/sau cu creşterea calitãţii vieţii beneficiarului

(vezi anexa 6).

83

Page 85: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Pentru un procent de 37,89% dintre respondenţi, serviciile pe care le oferă contribuie

la integrarea sau reintegrarea socială precum şi la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor într-o

oarecare măsură, iar 42,11% dintre aceştia consideră că serviciile pe care le oferă contribuie la

integrarea sau reintegrarea socială precum şi la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor într-o

mare măsură.

Din graficul prezentat anterior (vezi anexa 6) respondenţii care oferă servicii sociale

în unităţiile de asistenţă socială subordonate Consiliului Judeţean Sibiu consideră că servicile

pe care le oferă contribuie la integrarea/reintegrarea beneficiarilor în măsură medie 14

84

Page 86: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

respondenţi, în mică măsură 3 respondenţi iar în mare măsură 4 respondenţi. Respondenţii

care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor organisme private consideră că serviciile pe care

le oferă contribuie la integrarea/reintegrarea beneficiarilor în măsură medie 6 respondenţi şi în

mare măsură 8 respodenţi.

2.2.2.6. Participare

Furnizorul promoveazã participarea beneficiarilor la activitãţile derulate de acesta, cât

şi la cele din cadrul comunităţii. În acest scop furnizorul coopereazã şi se consultă cu

organisme şi grupuri de reprezentanţi ai beneficiarilor.

Standarde:

Beneficiarii sunt implicaţi activ la toate nivelurile organizationale ale furnizorului participarea

beneficiarilor fiind evaluatã în mod regulat.

Furnizorul identifică şi stabileşte proceduri privind implicarea beneficiarilor în procesul de

elaborare a politicilor şi strategiilor proprii de dezvoltare organizaţională.

Furnizorul are proceduri privind implicarea beneficiarilor în dezvoltarea de noi programe sau

modele inovatoare, precum şi în evaluarea şi gestionarea serviciilor sociale furnizate.

Furnizorul promoveazã implicarea beneficiarilor în viata socialã şi economicã a comunitãţii.

Furnizorul promoveazã implicarea comunitãţii locale în susţinerea şi dezvoltarea activitãţilor

derulate.

Ne vom anexa în acest capitol asupra implicării beneficiarilor în viata socialã şi

economicã a comunitãţii precum şi implicarea comunitãţii locale în susţinerea şi dezvoltarea

activitãţilor derulate de furnizorii de servicii sociale.

85

Page 87: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Din totalul repondenţilor 62,1% consideră că autorităţile locale şi în special

comunitatea locală poate contribui la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor în mare şi foarte

mare măsură.

Am putea afirma că aproximativ acelaşi procente din numărul repondenţilor au

răspuns la această întrebare ca şi la întrebarea anterioară în ceea ce priveşte implicarea

beneficiarilor în activităţile desfăşurate la nivelul comunităţii. De asemenea trebuie menţionat

numărul mare de non răspusuri (37,9%).

86

Page 88: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Ca şi la celelalte analize am putea spune că beneficiarii servicilor oferite la nivelul

organizaţiilor private sunt cei care se implică în activităţiile comunităţii iar comunitatea în

activităţile desfăşurate de beneficiarii care beneficiază de servicile oferite de organizaţiile

private.

2.2.2.7. Parteneriat

Furnizorul îşi desfăşoară activitatea în parteneriat cu alţi furnizori, cu angajatori şi

finanţatori din sectorul public sau privat, cu asociaţii reprezentative ale beneficiarilor, grupuri

locale, familii şi sustinători, în vederea creării unei game variate de servicii sociale şi

asigurării unui impact mai eficient asupra beneficiarilor.

Standarde:

Furnizorul are o strategie concretă de promovare a parteneriatelor, bazată pe nevoile şi

asteptările beneficiarilor şi partenerilor.

Furnizorul încheie convenţii de parteneriat şi contracte de acordare a serviciilor sociale.

Furnizorul stabileşte obiectivele comune şi modalităţile de cooperare, de comun acord cu

partenerii implicaţi.

Furnizorul monitorizează şi evaluează, în mod regulat funcţionarea, impactul, durabilitatea

parteneriatelor şi gradul de implicare al părţilor.

Rezultatele evaluãrii activitãţilor realizate în parteneriat sunt comunicate anual de cãtre

furnizor, tuturor partenerilor, personalului propriu, beneficiarilor şi reprezentanţilor acestora.

Ne referim în acest capitol la contribuţiile partenerilor şi ale comunităţii locale la

acordarea serviciilor sociale.

87

Page 89: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

În ceea ce priveşte contribuţiile partenerilor la acordarea serviciilor sociale (vezi

anexa 8), acestea se concentrează în mare parte pe sprijin material, financiar şi logistic, pentru

37 de respondenţi. Este însă necesar să menţionăm faptul că acelaşi număr de respondenţi nu

răspund la această întrebare.

88

Page 90: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Din cele prezentate se poate observă că majoritatea respondenţilor declară faptul

că nu colaborează cu grupuri de reprezentanţi ai beneficiarilor, deşi modelele europene

se centrează pe întruniri consultative şi informative care au în centru beneficiarii / clienţii şi

familiile acestora, aceştia punându-şi amprenta asupra a tot ceea ce se întâmplă în politicile,

programele, proiectele şi acţiunile care îi privesc şi asumându-şi statutul de clienţi ai

serviciilor sociale.

2.2.2.8. Orientarea pe rezultate

Furnizorul are ca obiectiv principal orientarea pe rezultate în beneficiul

persoanelor deservite, familiilor sau reprezentanţilor legali ai acestora şi comunitãţii. Impactul

serviciilor sociale este monitorizat şi evaluat în permanenţă, reprezentând un element

important al proceselor de îmbunătăţire continuă, transparenţă şi responsabilizare.

Standarde:

89

Page 91: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Furnizorul stabileşte şi aplică un set clar de indicatori pentru evaluarea resurselor (umane,

materiale şi financiare) utilizate în procesul de furnizare a serviciilor sociale.

Furnizorul stabileşte şi utilizează un set clar de indicatori pentru măsurarea rezultatelor

financiare (ex: creşterea activelor/proprietăţii, creşterea capitalului, fluxul de numerar,

investiţii, stocuri, profituri, venituri, costuri şi cifra de afaceri, etc).

Furnizorul stabileşte şi utilizează un set clar de indicatori pentru evaluarea performanţei

organizaţionale (ex: numărul serviciilor sociale furnizate, numărul persoanelor deservite, rata

de abandon, acumulări non-financiare, calitatea vieţii, rezultatele procesului de furnizare a

serviciilor sociale - calificare, angajare în câmpul muncii, tratament etc).

Furnizorul utilizează un sistem de raportare şi publicare a rezultatelor obţinute şi asigură

diseminarea acestora către personalul propriu, beneficiari, organisme finanţatoare, parteneri

sociali şi alţi factori de decizie.

Furnizorul monitorizează şi evaluează, în mod sistematic, realizarea obiectivelor şi

implementarea politicilor şi strategiilor proprii.

Vom analiza în acest capitol principalele îmbunătăţiri care, în opinia respondenţilor

sunt necesare la nivelul instituţiei din care fac parte pentru creşterea calităţii serviciilor

oferite.

Din totalul repondenţilor 24,21% consideră că diversificarea serviciilor

reprezintă principala îmbunătăţire care poate contribui la creşterea calităţii serviciilor

90

Page 92: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

oferite beneficiarilor, 15,79% creşterea numărului de personal iar 8,42% obţinerea de

fonduri poate contribui la creşterea calităţii serviciilor sociale oferite.

Pentru un procent de 30,5% dintre respondenţi, evaluarea activităţii se realizează prin

completarea fişelor de evaluare şi atât, iar 38, 95% dintre respondenţi preferă să nu răspundă

la această întrebare. Lipsesc din aceste specificaţii, acţiunile corective care ar putea

îmbunătăţii activitatea într-o organizaţie, într-un grup care are ca scop oferirea unor servicii

de calitate unor persoane vulnerabile.

2.2.2.9. Îmbunătăţire continuă

Furnizorul are o abordare proactivă pentru satisfacerea nevoilor sociale ale

comunităţii şi pentru eficientizarea utilizării resurselor disponibile, are obligaţia de a-şi

îmbunătăţi continuu serviciile sociale, de a asigura formarea profesionalã a personalului de a

realiza o comunicare eficienta, susţinutã de valorificarea reactiilor primite de la organismele

finanţatoare, beneficiari şi alţi factori de interes.

Standarde:

Furnizorul are o abordare sistematica asupra activitãţii derulate şi dispune de proceduri de

imbunatatire permanenta a calitãţii serviciilor sociale, precum şi de metodologii de

monitorizare continua a implementarii de noi programe.

Furnizorul stabileşte, împreună cu personalul propriu, beneficiarii şi alţi factori de interes,

obiectivele şi priorităţile de imbunătăţire a calităţii serviciilor sociale furnizate.

Furnizorul identifică şi utilizează indicatori de evaluare a nevoilor comunităţii.

91

Page 93: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Furnizorul întreprinde acţiuni de formare profesională şi perfecţionare continuă a personalului

propriu.

Furnizorul întreprinde acţiuni eficiente de marketing şi comunicare.

Ne vom axa în acest capitol asupra analizării nevoilor beneficiarilor care din punct de

vedere al respondenţilor nu sunt satisfăcute de actualul sistem de asistenţă socială. De

asemenea ne vom referi şi la pregătirea şi dezvoltarea profesională a respondenţilor.

În topul principalelor nevoi care, pentru 24,21% dintre repondenţi nu sunt satisfăcute

de actualul sistem de asistenţă socială sunt nevoile sociale urmate îndeaproape de nevoile

fiziologice şi de securitate pentru 18,95% apoi de cele fiziologice, de securitate şi sociale

pentru 8,24% dintre repondenţi.

92

Page 94: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

În cele prezentate rezultă faptul că doar puţin peste jumătate dintre repondenţi au

participat la cursuri, seminarii, conferinţe pe tematică socială.

Cei din mediul rural declară faptul că nu au participat la nici un fel de curs de

pregătire sau dezvoltare profesională din anul 2008 şi până în prezent.

93

Page 95: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Se observă faptul că preponderant organizaţiile private 75% şi unităţile spitaliceşti

100% sunt cele care oferă personalului propriu posibilitatea de a se perfecţiona şi implicit prin

aceasta de a creşte calitatea şi de a diversifica serviciile oferite beneficiarilor.

Din totalul repondenţilor 51,58% au sentimentul că munca lor este folositoare

beneficiarilor iar 28,4% consideră că munca lor este foarte folositoare beneficiarilor.

94

Page 96: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Din totalul repondenţilor doar 41,05% declară că la nivelul instituţiei din care fac

parte există o cartografiere a furnizorilor de asistenţă socială acreditaţi din judeţul Sibiu iar

33,68% nu au cunoştiinţă despre existenţa acestei cartografii.

După cum se poate observa din acest grafic repondenţii care îşi desfăşoară activitatea

în mediul rural declară faptul că nu există la nivelul instituţiei din care fac parte o

cartografiere a furnizorilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu. Având în vedere cele

prezentate precum şi puţinii repondenţi din mediul rural care au participat la cursuri de

formare profesională rezultă faptul că este necesară o mai mare implicare a autorităţilor locale

95

Page 97: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

şi nu numai în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor de asistenţă socială acordate

persoanelor din mediul rural, servicii care se rezumă în prezent în cea mai mare parte la

acordarea prestaţiilor sociale.

Am mai dorit ca în această cercetare să aflăm dacă sistemul legislativ în ceea ce

priveşte serviciile sociale trebuie corectat sau îmbunătăţit.

Sistemul legislativ actual în ceea ce priveşte serviciile sociale pentru 72,6% dintre

repondenţi trebuie corectat sau îmbunătăţit, dar doar 17,9% au propus modificări, completări

sau îmbunătăţiri actualei legislaţii.

2.3. Concluzii şi recomandări

Societatea contemporană presupune o reevaluare a strategiilor asistenţiale, a rolului

asistentului social şi a statutului său în cadrul comunităţiilor (vezi anexa B).

96

Page 98: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

În ceeea ce priveşte existenţa unui plan strategic al nivelul furnizorilor de servicii de

asistenţă socială, din răspunsurile obţinute se poate observa o slabă implicare a angajaţilor

(mai ales a celor din sectorul public) în realizarea planurilor strategice precum şi a

conducerii cu privire la comunicarea acestui plan.

Principalele motive pentru care persoanele nu pot accesa serviciile oferite depind de

specificul instituţiei fapt ceea ce impune din partea celor implicaţi în acordarea de servicii de

asistenţă socială o cunoaştere a serviciilor ce se oferă la nivel local

În ceea ce priveşte măsurarea gradului de satisfacţie a beneficiarilor în raport cu

seviciile oferite aproximativ 30% dintre respondenţi declară faptul că prin comunicarea

directă cu beneficiarii se poate afla cel mai bine dacă aceştia sunt sau nu mulţumiţi de

serviciile oferite de furnizorul de servicii sociale.

Un procent semnificativ dintre respondenţi cosideră că la nivelul instituţiei din care

fac parte nu există metode de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor faţă de serviciile oferite.

Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie sa

beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare şi după caz interinstituţionale. În mediul

rural la nivelul celor mai mulţi furnizori de asistenţă socială nu există echipe

multidisciplinare, deşi este ştiut faptul că unele intervenţii sunt eficiente doar dacă sunt

realizate în echipă multidisciplinară sau după caz interinstituţională. Nu sunt încheiate

parteneriate reale care să asigure aportul de specialişti care ar putea completa echipa

pluridisciplinară / interinstituţională, furnizorii publici de servicii sociale ne apelând la

facilităţile oferite de parteneriate reale.

În ceea ce priveşte existenţa acestor echipe multidisciplinare, la nivelul diferitelor

instituţii se observă faptul că, în cadrul organizaţiilor private există aceste echipe

multidisiplinare spre deosebire de furnizorii publici de servicii de asistenţă socială şi în

special a unităţiilor subordonate consiliului judeţean, în ciuda faptului că în sectorul privat

costurile pe resurse umane sunt mai scăzute decât în sectorul public.

În ceea ce priveşte numărul şi calificarea personalului din domeniul asistenţei

sociale, se poate constata faptul că foarte mulţi specialişti se orientează spe sectorul privat,

acesta oferind mai multă flexibilitate şi libertate de acţiune în activităţi specifice, chiar dacă

satisfacţiile financiare sunt reduse în ambele situaţii.

Integrarea sau reintegrarea socială, precum şi creşterea calităţii vieţii reprezintă

deziderate ale tuturor serviciilor de asistenţă socială. În intervenţia lor, specialiştii mai ales cei

97

Page 99: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

din sectorul public afirmă că reuşesc doar într-o măsură mică şi medie să atingă aceste

obiective, deşi ele reprezintă finalitatea unui serviciu de calitate.

O concluzie a majorităţii respondenţilor este că autorităţile locale şi în special

comunitatea locală pot contribui la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor în mare şi foarte

mare măsură, programele comunitare sunt însă insuficiente sau lipsesc cu desăvârşire.

Implicarea beneficiarilor în serviciile pe care le primesc, responsabilizarea lor sunt

inexistente sau insuficient utilizate ca resursă în dezvoltarea stimei de sine a beneficiarilor şi

în schimbarea statusului lor social. Majoritatea respondenţilor declară faptul că nu

colaborează cu grupuri de reprezentanţi ai beneficiarilor.

În topul principalelor nevoi care nu sunt satisfăcute de actualul sistem de asistenţă

socială se află nevoile sociale urmate îndeaproape de nevoile fiziologice şi de securitate

În ceea ce priveşte perfecţionarea şi dezvoltarea profesională din cele prezentate

rezultă faptul că doar puţin peste jumătate dintre repondenţi au participat la cursuri, seminarii,

conferinţe pe tematică socială, aceste cursuri nedesfăşurându-se în baza unui plan specific

care să formeze actorii din sistem pe sectorul lor de intervenţie utilizând instrumentar agreat

la nivel de sistem.

Pentru majoritatea respondenţilor din sectorul public, cartografierea furnizorilor de

asistenţă socială acreditaţi din judeţul Sibiu, la nivelul instituţiei în care ei îşi desfăşoară

activitatea este insuficient promovată şi mai ales Respondenţii care îşi desfăşoară activitatea

în mediul rural declară faptul că nu există la nivelul instituţiei din care fac parte o

cartografiere a furnizorilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu.

Sistemul legislativ actual în ceea ce priveşte serviciile sociale pentru majoritatea

respondenţilor trebuie corectat sau îmbunătăţit, dar foarte puţini specialişti au propus

modificări, completări sau îmbunătăţiri actualei legislaţii.

În ceea ce priveşte principalele piedici în oferirea unor servicii de calitate am putea

afirma că lipsa de comunicare şi sistemul legislativ sunt considerate în opinia repondenţilor

factorii principali care constituie obstacole în ceea ceea ce priveşte acordarea unor servicii de

calitate beneficiarilor.

98

Page 100: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

3. Analiza activităţii IS din punct de vedere

organizaţional şi economic

3.1. Date generale cu privire la analiza activităţii IS şi DG din

punct de vedere organizaţional şi economic

Analiza organizaţională şi economică îşi propune analiza modului de realizare a

funcţiilor managementului precum şi a funcţiunilor organizaţiilor componente ale sistemului,

în scopul determinării modului de transformare a resurselor umane, financiare, materiale

(dotări, spaţii), informaţionale, în rezultate.

În analiza funcţiei de organizare se vor aborda variabile precum structura

organizaţională, ţinând cont de faptul că în cadrul oricărei organizaţii, prin urmare şi în cadrul

IS, circuitul informaţional contribuie într-o foarte mare măsură la atingerea obiectivului

propus.

Funcţia de planificare va fi abordată prin analiza misiunii şi obiectivelor promovate de

IS, modul în care acestea ajung să fie cunoscute şi însuşite de fiecare angajat al IS prin

intermediul mesajelor şi informaţiilor comunicate.

Funcţia de leading (îndrumare, antrenare, motivare) abordează modul în care acţiunile

personalului pot fi armonizate, coordonate şi sincronizate prin intervenţia managerilor, prin

intermediul comunicării etc. Pe de altă parte, eficienţa sistemului de conducere poate fi

analizată prin identificarea utilizării anumitor stiluri de conducere, relaţionarea cu

subordonaţii, stimularea comunicării şi coordonării în cadrul IS, precum şi prin modalitatea de

antrenare a personalului în procesul decizional.

Analiza efectuată are ca temă de cercetare diagnoza activităţii IS şi DG din punct de

vedere organizaţional şi economic (vezi anexa nr.1) îşi propune ca obiective efectuarea unei

analize a activităţii IS şi DG din punctul de vedere organizaţional – atribuţii, forme de

organizare, resurse umane, beneficiari şi efectuarea unei analize economico-financiare a IS şi

99

 

Page 101: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

DG şi se desgfăşoară pe două dimensiuni: dimensiunea fizico-socială şi dimensiunea

economică.

Colectarea datelor s-a efectuat în conformitate cu principiile cercetării sociologice.

(vezi anexa 2)

În cadrul acestui studiu sunt analizate Organigrama CJ Sibiu; Organigrama DGASPC;

Structura de personal pe IS; Rapoarte anuale privind activitatea IS; Rapoarte de audit; Situaţii

financiare; Studii, interviuri, discuţii de grup, observaţii, chestionare; Strategia privind

sistemul judeţean de asistenţă socială pe perioada 2007-2010; Planul de

restructurare/închidere a instituţiilor rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap;

Hotărâri ale CJ Sibiu; Fisele de post ale personalului cu funcţii publice de conducere / de

execuţie din cadrul IS; Fisele de post ale personalului contractual din cadrul IS; Statistici

economico-financiare; Buletine informative; Anuare statistice; Barometre de opinie; Planurile

de investiţii; Proiectele de derulate de CJ/IS, regulamentele de organizare şi funcţionare.

pornind de la acestea şi de la prevederile legale, vor fi analizate organizarea şi funcţionarea

fiecărei unităţi sub aspectul eficacităţii. Pentru fiecare IS, s-a realizat o analiză a funcţionării

din punct de vedere economic şi a modului de folosire a resurselor (umane, financiare, dotări,

spaţii).

3. 2. Activitatea IS din punct de vedere organizaţional

3. 2.1. Rolul, locul şi competenţele CJ Sibiu - Analiza axiologică

În cadrul sistemului judeţean/local de asistenţă socială, Consiliul Judeţean Sibiu are

rolul primordial prin competenţele deosebit de importante pe care le are în dezvoltarea şi

asigurarea serviciilor sociale pentru persoane, familii, grupuri şi comunităţi. În cadrul

aceluiaşi sistem, Consiliul Judeţean Sibiu are un rol secundar în acordarea prestaţiilor sociale

pentru persoanele cu handicap finanţate prin transferuri financiare de la bugetul de stat la

bugetul propriu.

100

 

Page 102: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Anexa nr. 3 expune un inventar al actelor normative care stabilesc competenţele C.J.

Sibiu şi ale DGASPC Sibiu în domeniul asistenţei sociale.

În acordarea serviciilor sociale şi a prestaţiilor sociale Consiliul Judeţean Sibiu are

potrivit legii două mari categorii de competenţe:

A) competenţe exercitate în mod direct, nemijlocit;

B) competenţe exercitate prin intermediul serviciului public de asistenţă socială

judeţean – direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, şi prin cele două unităti

medico-sociale Sibiu şi Sălişte.

Acestea vor fi analizate în cele ce urmează.

3.2.1.1. Competenţele Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul

asistenţei sociale exercitate în mod direct, nemijlocit

1. Atribuţii stabilite prin Legea nr. 215/2001 a autorităţilor publice locale:

Consiliul Judeţean Sibiu îndeplineşte următoarele atribuţii principale în domeniul

asistenţei sociale:

• „hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale

de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în

condiţiile legii (art. 104, al. (2), lit. b));

• „aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama,

statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate,

precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor

comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean (art. 104, al. (2), lit. c))”;

• „numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de

serviciu sau, după caz, a raporturilor de munca, în condiţiile legii, pentru conducătorii

instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean” (art. 104, al. (2), lit. e));

• „adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a

judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi

101

 

Page 103: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti

interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora”

(art. 104, al. (3), lit. d));

• „aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes

judeţean, în limitele şi în condiţiile legii” (art. 104, al. (3), lit. f));

• „hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate

publica a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în

condiţiile legii” (art. 104, al. (4), lit. a));

• „asigură, potrivit competentelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea

serviciilor publice de interes judeţean privind: ...2. serviciile sociale pentru protecţia

copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane

sau grupuri aflate în nevoie socială” (art. 104, al. (5), lit. a), pct. 2);

• „hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori

străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în

comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean” (art. 104, al.

(6), lit. a));

2. Atribuţii stabilite prin Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă

socială

„Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului,

familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi altor persoane, grupuri sau

comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale înfiinţează şi

organizează servicii publice de asistenţă socială.

Autorităţile administraţiei publice locale răspund de înfiinţarea, organizarea şi

furnizarea serviciilor sociale.” (art. 31, al. (1) şi (2))

Consiliile judeţene înfiinţează şi organizează, în subordinea lor, serviciul public de

asistenţă socială, la nivel de direcţie generală. (art. 32)

102

 

Page 104: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

3. Atribuţii ale CJ Sibiu stabilite prin OG nr. 68/2003 modificată şi completată

prin OG nr. 86/2004

„Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a dezvolta şi a diversifica

gama serviciilor sociale în funcţie de nevoile identificate.

În realizarea obiectivelor proprii, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia

de a implica comunitatea în identificarea, prevenirea şi soluţionarea la nivel local a

problemelor sociale.

Autorităţile administraţiei publice locale pot organiza serviciile sociale de îngrijire la

domiciliu, în funcţie de nevoile identificate.” (art. 502, al. (2)-(4))

4. Atribuţii ale Consiliului Judeţean Sibiu stabilite prin Legea nr. 448/2006

„Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a organiza, administra si

finanta servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, in conditiile legii.

Autoritatile administratiei publice locale pot contracta servicii sociale cu furnizori de

servicii sociale de drept privat, acreditati, in conditiile legii.

Costul serviciului social contractat nu poate depasi costul avut de serviciul respectiv la

data contractarii sau costul mediu al functionarii serviciului la data infiintarii, in cazul unui

serviciu nou.

Modalitatea de contractare va fi stabilita prin normele metodologice de aplicare a

prevederilor prezentei legi.” (art. 32, al. (1)-(4))

5. Atribuţii ale Consiliului Judeţean Sibiu stabilite prin HG nr. 1434/2004

„Prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului

municipiului Bucureşti, se înfiinţează Direcţia generală şi se aprobă structura organizatorică,

numărul de personal, precum şi finanţarea acestei direcţii.

Consiliile judetene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti,

aproba, prin hotarare, regulamentul de organizare si functionare a Directiei generale, pe baza

prevederilor regulamentului-cadru aprobat prin prezenta hotarare.” (art. 4, al. (1),(2))

103

 

Page 105: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

„Finantarea Directiei generale se asigura din bugetele locale ale judetelor, respectiv

din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.” (art. 8)

6. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu stabilite prin Legea nr. 195/2006 -

Legea descentralizării

Autoritatile administratiei publice locale de la nivelul judetului exercita competente

exclusive privind:

„e) serviciile de asistenta sociala cu caracter primar si specializate pentru victimele

violentei in familie;

f) serviciile de asistenta sociala specializate pentru persoanele varstnice;” (art. 22, lit.

e), f))

Autoritatile administratiei publice de la nivelul judetelor exercita competente partajate

cu autoritatile de la nivelul administratiei publice centrale privind:

„c) serviciile de asistenta medico-sociala adresate persoanelor cu probleme sociale;

d) serviciile de asistenta sociala cu caracter primar si specializate pentru protectia

copilului;

e) serviciile de asistenta sociala specializate pentru persoane cu dizabilitati;” (art. 26,

lit. c), d), e))

„Autoritatile administratiei publice locale exercita competente delegate de catre

autoritatile administratiei publice centrale privind plata unor alocatii si a unor indemnizatii

pentru copii si adulti cu dizabilitati.” (art. 27)

7. Atribuţiile autorităţilor publice locale aşa cum sunt descrise în strategia

naţională de dezvoltare a sistemului social pe perioada 2006-2013 aprobată prin HG nr.

1826/2005

La nivel judeţean

104

 

Page 106: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• elaborarea planurilor şi programelor judeţene în vederea dezvoltării şi

diversificării serviciilor sociale, în funcţie de nevoile identificate la nivel

local şi în conformitate cu strategiile sectoriale;

• dezvoltarea şi diversificarea gamei serviciilor sociale în funcţie de nevoile

identificate şi resursele disponibile;

• înfiinţarea, administrarea şi finanţarea serviciilor sociale specializate,

adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile;

• elaborarea planului anual de dezvoltare a sistemului social, precum şi

bugetul aferent acestuia.

La nivel de primărie

• identificarea şi evaluarea nevoilor şi situaţiilor care impun furnizarea

serviciilor sociale;

• dezvoltarea şi administrarea serviciilor sociale primare, în funcţie de

nevoile locale;

• promovarea parteneriatelor cu alţi furnizori de servicii sociale;

• elaborarea planului comunitar de dezvoltare a serviciilor sociale şi a

bugetului aferent acestuia.

8. Competenţele directe exercitate cu privire la DGASPC şi IS din subordine

a) hotărăşte înfiinţarea, organizarea sau reorganizarea DGASPC (serviciul public de

asistenţă socială la nivel de direcţie generală) şi a altor instituţii din domeniul asistenţei

sociale;

b) aprobă ROF-ul DGASPC şi al instituţiilor subordonate cu activitate de asistenţă

socială;

c) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor

de serviciu, după caz, a raporturilor de muncă în condiţiile legii pentru conducătorii DGASPC

şi ai IS;

d) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare a judeţului pe baza

propunerilor autorităţilor publice locale, în domeniul asistenţei sociale;

105

 

Page 107: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

e) aprobă documentaţile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes

judeţean;

f) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate

publică a judeţului, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean în condiţiile legii;

g) asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean:

- pentru protecţia copilului;

- a persoanelor cu handicap;

- a persoanelor vârstnice;

- a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială.

h) hotărăşte în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române

ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în

comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;

i) aprobă structura organizatorică, numărul de personal şi finanţarea (bugetul)

DGASPC;

j) răspunde la înfiinţarea, organizarea şi furnizarea serviciilor sociale;

k) are obligaţia implicării comunităţii (reprezentată prin asociaţii, fundaţii, culte

religioase, ale forme ale societăţii civile, cetăţenii) la rezolvarea problemelor sociale.

“Cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor” sociale şi pentru asigurarea aplicării

politicilor din domeniul asistenţei sociale se asigură de către CJ prin înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea DGASPC care este şi principalul furnizor de servicii sociale la nivelul judeţului.

Consiliul judeţean prin DGASPC şi consiliile locale/primăriile prin SPAS/CAS au

obligaţia asigurării serviciilor sociale pentru populaţia judeţului respectiv a comunităţilor

locale.

DGASPC îşi va axa rolul, atribuţiile şi competenţele în sinteză pe următoarele

coordonate după caz:

106

 

Page 108: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

I) Tipurile de beneficiari:

a) copil, tânăr, familie;

b) persoanele cu handicap;

c) persoanele vârstnice;

d) alte persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială.

II) Tipurile de servicii (după rol şi complexitate):

a) servicii primare – de acordarea lor răspund în principal consiliile locale prin

SPAS/CAS-uri şi numai după caz CJ-DGASPC;

b) servicii specializate (inclusiv servicii socio-medicale) – de acordarea lor răspunde

în principal CJ-DGASPC, dar şi consiliile locale-SPAS/CAS pentru beneficiarii din

comunităţile lor.

III) Serviciile sociale acordate de către furnizori după locul unde se acordă (tipul

unităţii de asistenţă socială):

a) în comunitate – de acordarea serviciilor răspund consiliile locale prin SPAS/CAS-

uri;

b) la domiciliul beneficiarului – de acordarea serviciilor răspund consiliile locale prin

SPAS/CAS-uri cu sprijinul CJ (direct sau prin DGASPC): financiar, coordonare,

monitorizare, consultanţă;

c) în centre de zi – de acordarea serviciilor răspund consiliile locale-SPAS/CAS, şi

după caz cu sprijinul CJ-DGASPC: financiar, coordonare, monitorizare, consultanţă;

d) în centre rezidenţiale (centre, cămine, complexe sociale) – de acordarea serviciilor

sociale răspunde în principal CJ-DGASPC şi în subsidiar consiliile locale-SPAS/CAS prin

cofinanţarea serviciilor sau chiar înfiinţarea unor unităţi specializate în cazul comunităţilor

locale cu resurse suficiente.

IV) Tipurile de furnizori de servicii sociale

107

 

Page 109: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

a) Furnizorii publici de servicii sociale (cu excepţia DGASPC)

• Serviciul public/compartimentul de asistenţă socială de la nivel local;

• Alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local (unităţi medico-

sociale, etc.) ;

• Instituţii publice care au constituite compartimente de asistenţă socială (spitale,

etc.).

Cu aceşti furnizori CJ-DGASPC va încheia convenţii de parteneriat pentru înfiinţarea,

organizarea şi funcţionarea unităţilor de asistenţă socială (servicii la domiciliu, centre de zi,

centre rezidenţiale) care să asigure servicii sociale pentru copii, tineri, familii, persoane cu

handicap, persoane vârstnice, alte categorii de persoane aflate în dificultate.

b) Furnizorii de servicii sociale de tip privat

• Asociaţii/ fundaţii cu activitate de asistenţă socială;

• Cultele religioase ;

• Alte forme organizate ale societăţii civile;

• Persoane fizice autorizate potrivit legii;

• Filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

• Organizaţii internaţionale de profil.

Cu furnizorii de tip privat prezentaţi mai sus, CJ-DGASPC va dezvolta colaborarea

pentru dezvoltarea gamei de servicii sociale pentru toate categoriile de beneficiari (copii,

tineri, familii, persoane cu handicap, persoane vârstnice, alte categorii de beneficiari) şi de

unităţi de asistenţă socială (servicii la domiciliu, centre de zi, centre rezidenţiale).

Formele de colaborare actuale pot fi:

• sprijin prin cofinanţare:

a) parteneriate;

108

 

Page 110: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

b) subvenţii acordate conform Legii nr. 34/1998;

c) finanţarea prin proiecte conform Legii nr. 350/2005;

• închiriere, comodat bunuri proprietate publică (imobile, terenuri);

• asocierea cu furnizori de tip privat;

• concesionarea unor unităţi de asistenţă socială.

3.2.1.2. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul

asistenţei sociale exercitate prin şi de către Direcţia Generală de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu

Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, s-au înfiinţat

începând cu 1 ianuarie 2005 în baza Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea

drepturilor copilului (art. 105, al.(1)), prin reorganizarea Direcţiilor generale pentru protecţia

copilului. Odată cu înfiinţarea, acestea au preluat şi atribuţiile serviciilor publice de asistenţă

socială din subordinea consiliilor judeţene (art 105, al(2), L. 272/2004), care s-au desfiinţat

prin comasarea cu Direcţia generală pentru protecţia drepturilor copilului (art.2, HG

1434/2004).

Înfiinţarea Direcţiei generale a fost consfinţită prin Legea nr. 47/2006 privind sistemul

naţional de asistenţă socială. Astfel art 31, al(1) din legea precitată precizează că: „Pentru

asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor cu

handicap, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile

administraţiei publice locale înfiinţează şi organizează servicii publice de asistenţă socială.”

Atribuţiile principale ale Direcţiei generale stabilite prin Legea-cadru a

sistemului naţional de asistenţă socială (L. 47/2006) sunt următoarele (art.32):

a) elaborează şi implementează strategiile şi planurile de acţiune la nivel judeţean,

în concordanţă cu strategiile şi planurile naţionale de acţiune în domeniu, precum şi cu

programul propriu de dezvoltare comunitară;

b) iniţiază şi aplică măsuri de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi

excludere socială şi asigură soluţionarea urgenţelor sociale;

c) coordonează înfiinţarea, organizarea şi furnizarea serviciilor sociale, în

concordanţă cu nevoia socială identificată, asigurând o acoperire echitabilă a dezvoltării

109

 

Page 111: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

acestora pe întreg teritoriul judeţului, şi acordă sprijin financiar şi tehnic pentru susţinerea

acestora;

d) propune înfiinţarea şi administrează serviciile sociale specializate, direct sau în

parteneriat, ori prin contractare cu alte autorităţi şi instituţii publice şi private, forme de

asociere a societăţii civile, inclusiv cu instituţii de cult recunoscute de lege, implicate în

derularea programelor de asistenţă socială;

e) acordă sprijin autorităţilor locale, în scopul dezvoltării şi organizării serviciilor

sociale;

f) asigură activităţile de informare, formare şi consiliere, în vederea creşterii

performanţei serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul consiliilor locale ale

municipiilor, oraşelor şi comunelor;

g) monitorizează şi evaluează serviciile sociale înfiinţate şi administrate;

h) elaborează şi implementează proiecte cu finanţare naţională şi internaţională în

domeniu;

i) acordă asistenţa tehnică necesară pentru crearea şi formarea structurilor

comunitare consultative, ca formă de sprijin în activitatea de asistenţă socială;

j) elaborează şi propune consiliului judeţean proiectul de buget anual pentru

susţinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenţă socială, în conformitate cu planul de

acţiune propriu.

O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale, modificată şi completată prin O.G. nr.

86/2004, stabileşte principalele atribuţii ale DGASPC privind serviciile sociale (art. 503):

a) pune în practică planurile şi strategiile naţionale din domeniul serviciilor sociale;

b) elaborează planuri şi programe judeţene în vederea dezvoltării şi diversificării

serviciilor sociale în funcţie se nevoile semnalate şi identificate la nivel local;

c) iniţiază şi aplică măsuri de prevenire a situaţiilor de marginalizare şi excludere

socială şi asigură resursele de orice natură necesare pentru soluţionarea urgenţelor sociale;

d) evaluează activităţile desfăşurate de furnizorii de servicii sociale în cadrul

programelor subvenţionate de la bugetul local al judeţului şi, respectiv al municipiului

Bucureşti;

e) înfiinţează, administrează şi finanţează serviciile sociale specializate;

f) înfiinţează şi finanţează instituţiile de asistenţă socială care au ca drept scop găzduirea,

îngrijirea şi protejarea persoanelor aflate în nevoie din judeţ;

110

 

Page 112: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

g) coordonează metodologic şi monitorizează activitatea instituţiilor publice şi private care

au responsabilităţi şi atribuţii în domeniul serviciilor sociale;

h) ierarhizează priorităţile la nivel judeţean în dezvoltarea serviciilor sociale;

i) colecţionează datele cu privire la furnizorii şi beneficiarii serviciilor sociale;

j) încheie contracte şi convenţii cu alţi furnizori de servicii sociale;

k) înaintează consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului

Bucureşti, planul anual de dezvoltare a serviciilor sociale precum şi bugetul aferent acestuia

cu previziune pentru următorii trei ani.

Atribuţiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al

Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (HG nr. 1434/2004)

Rolul DGASPC este cel stipulat în art. 1, al(1) din Regulamentul-cadru: „Direcţia

generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare Direcţia

generală, are rolul de a asigura la nivel judeţean, respectiv la nivelul sectoarelor

municipiului Bucureşti, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul

protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu

handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.”

În vederea realizării atribuţiilor stabilite de lege, Direcţia generală îndeplineşte în

principal următoarele funcţii (art. 1, al(2) din Regulamentul-cadru):

a) de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de

asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a

programelor de acţiune antisărăcie, pe care le supune spre aprobare consiliului judeţean,

respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti;

b) de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la nivelul

judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti;

c) de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;

d) de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor

care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă

socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;

e) de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare

pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisărăcie, prevenirea şi combaterea

marginalizării sociale, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi

colective la nivelul judeţului, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti;

111

 

Page 113: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

f) de reprezentare a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului

municipiului Bucureşti, pe plan intern şi extern, în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei

copilului.

Direcţia generală îndeplineşte următoarele atribuţii principale (art. 2, din

Regulamentul-cadru):

a) în domeniul protecţiei persoanei adulte:

1. completează evaluarea situaţiei socioeconomice a persoanei adulte aflate în nevoie,

a nevoilor si resurselor acesteia. Asigură furnizarea de informaţii şi servicii adecvate în

vederea refacerii şi dezvoltării capacităţilor individuale şi ale celor familiale necesare pentru a

depăşi cu forţe proprii situaţiile de dificultate, după epuizarea măsurilor prevăzute în planul

individualizat privind măsurile de asistenţă socială;

2. acordă persoanei adulte asistenţă şi sprijin pentru exercitarea dreptului sau la

exprimarea liberă a opiniei;

3. depune diligenţe pentru clarificarea situaţiei juridice a persoanei adulte aflate în

nevoie, inclusiv pentru înregistrarea tardivă a naşterii acesteia;

4. verifică şi reevaluează trimestrial şi ori de câte ori este cazul modul de îngrijire a

persoanei adulte în nevoie pentru care s-a instituit o măsură de asistenţă socială într-o

instituţie, în vederea menţinerii, modificării sau revocării măsurii stabilite;

5. asigură măsurile necesare pentru protecţia în regim de urgenţă a persoanei adulte

aflate în nevoie, inclusiv prin organizarea şi asigurarea funcţionării în structura proprie a unor

centre specializate;

6. depune diligenţele necesare pentru reabilitarea persoanei adulte conform planului

individualizat privind măsurile de asistenţă socială;

7. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege;

b) în domeniul protecţiei drepturilor copilului:

1. întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia şi propune

stabilirea unei măsuri de protecţie specială;

2. monitorizează trimestrial activitatile de aplicare a hotarârilor de instituire a

masurilor de protectie speciala a copilului;

3. identifica si evalueaza familiile sau persoanele care pot lua în plasament copilul;

4. monitorizeaza familiile si persoanele care au primit în plasament copii, pe toata

durata acestei masuri;

112

 

Page 114: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

5. identifica, evalueaza si pregateste persoane care pot deveni asistenti maternali

profesionisti, în conditiile legii; încheie contracte individuale de munca si asigura formarea

continua de asistenti maternali profesionisti atestati; evalueaza si monitorizeaza activitatea

acestora;

6. acorda asistenta si sprijin parintilor copilului separat de familie, în vederea

reintegrarii în mediul sau familial;

7. reevalueaza, cel putin o data la 3 luni si ori de câte ori este cazul, împrejurarile care

au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala si propune, dupa caz, mentinerea,

modificarea sau încetarea acestora;

8. îndeplineste demersurile vizând deschiderea procedurii adoptiei interne pentru

copiii aflati în evidenta sa;

9. identifica familiile sau persoanele cu domiciliul în România care doresc sa adopte

copii;evalueaza conditiile materiale si garantiile morale pe care acestea le prezinta si

elibereaza atestatul de familie sau de persoana apta sa adopte copii;

10. monitorizeaza evolutia copiilor adoptati, precum si a relatiilor dintre acestia si

parintii lor adoptivi; sprijina parintii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligatiei de a-l

informa pe acesta ca este adoptat, de îndata ce vârsta si gradul de maturitate ale copilului o

permit;

11. îndeplineste orice alte atributii prevazute de lege;

c) alte atributii:

1. coordoneaza si sprijina activitatea autoritatilor administratiei publice locale din

judet în domeniul asistentei sociale si protectiei copilului;

2. coordoneaza metodologic activitatea de prevenire a separarii copilului de parintii

sai, precum si cea de admitere a adultului în institutii sau servicii, desfasurate la nivelul

serviciilor publice de asistenta sociala;

3. acorda asistenta tehnica necesara pentru crearea si formarea structurilor comunitare

consultative ca forma de sprijin în activitatea de asistenta sociala si protectia copilului;

4. evalueaza si pregateste persoane, identificate de serviciul public local de asistenta

sociala, care pot deveni asistenti personali ai persoanei cu handicap, si supravegheaza

activitatea acestor asistenti;

5. colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati în

domeniul asistentei sociale si protectiei copilului sau cu agenti economici prin încheierea de

conventii de colaborare cu acestia;

113

 

Page 115: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

6. dezvolta parteneriate si colaboreaza cu organizatii neguvernamentale si cu alti

reprezentanti ai societatii civile în vederea acordarii si diversificarii serviciilor sociale si a

serviciilor pentru protectia copilului, în functie de nevoile comunitatii locale;

7. colaboreaza pe baza de protocoale sau conventii cu celelalte directii generale,

precum si cu alte institutii publice din unitatea administrativ-teritoriala, în vederea îndeplinirii

atributiilor ce îi revin, conform legii;

8. asigura la cerere consultanta de specialitate gratuita privind acordarea serviciilor,

masurilor si prestatiilor de asistenta sociala si protectia copilului; colaboreaza cu alte institutii

responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;

9. propune consiliului judetean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului

Bucuresti, înfiintarea, finantarea, respectiv cofinantarea institutiilor publice de asistenta

sociala, precum si a serviciilor pentru protectia copilului;

10. prezinta anual sau la solicitarea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al

sectorului municipiului Bucuresti, rapoarte de evaluare a activitatilor desfasurate;

11. asigura acordarea si plata drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor cu

handicap;

12. sprijina si dezvolta un sistem de informare si de consultanta accesibil persoanelor

singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap si oricaror persoane aflate în nevoie,

precum si familiilor acestora, în vederea exercitarii tuturor drepturilor prevazute de actele

normative în vigoare;

13. actioneaza pentru promovarea alternativelor de tip familial la protectia

institutionalizata a persoanelor în nevoie, inclusiv îngrijirea la domiciliu;

14. organizeaza activitatea de selectare si angajare a personalului din aparatul propriu

si institutiile/serviciile din subordine, de evaluare periodica si de formare continua a acestuia;

15. asigura serviciile administrative si de secretariat ale comisiei pentru protectia

copilului, respectiv ale comisiei de expertiza medicala a persoanelor adulte cu handicap;

16. îndeplineste orice alte atributii prevazute în acte normative sau stabilite prin

hotarâri ale consiliului judetean, respectiv ale consiliului local al sectorului municipiului

Bucuresti.

În baza Regulamentului-cadru, aprobat prin HG nr. 1434/2004 şi a celorlalte acte

normative premenţionate, Direcţia generală va elabora Proiectul Regulamentului de

organizare şi funcţionare propriu, care va fi supus aprobării consiliului judeţean. La

întocmirea acestui document se vor avea în vedere şi alte acte normative privitoare la

114

 

Page 116: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

competenţele Diecţiei generale. Consiliul Judeţean Sibiu aprobă anual bugetul şi statul de

funcţii al Direcţiei generale.

3. 2.1.2.1.Organizare şi conducere, regulamente

Potrivit prevederilor art.116 lit. q din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice

locale, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Judeţean Sibiu prin preşedintele

acestuia coordonează, controlează şi răspunde de activitatea Direcţiei generale.

Conducerea şi organizarea DG este asigurată de către un Colegiu Director cu

următoarele atribuţii, conform Regulamentului cadru de organizare si funcţionare a Direcţiei

generale de asistenta sociala si protecţia copilului din 02/09/2004:

• analizează şi controlează activitatea Direcţiei generale; propune directorului

executiv, măsurile necesare pentru îmbunătăţirea activităţilor Direcţiei generale;

• avizează proiectul bugetului propriu al Direcţiei generale şi contul de încheiere al

exerciţiului bugetar;

• avizează proiectul strategiei şi rapoartelor elaborate de directorul executiv al

Direcţiei generale, avizul fiind consultativ;

• propune Consiliului Judeţean Sibiu, modificarea structurilor organizatorice şi a

Regulamentului de organizare şi funcţionare al Direcţiei generale şi/sau ale

centrelor rezidenţiale pentru adulţi şi/sau copii, precum şi rectificarea bugetului, în

vederea îmbunătăţirii acestora;

• propune Consiliului Judeţean Sibiu, înstrăinarea mijloacelor fixe din patrimoniul

Direcţiei generale, altele decât bunurile imobile, prin licitaţie publică, organizată

în condiţiile legii;

• propune Consiliului Judeţean Sibiu, concesionarea sau închirierea de bunuri sau

servicii de către Direcţia generală, prin licitaţie publică, organizată în condiţiile

legii;

• întocmeşte şi propune spre avizare, respectiv aprobare, statul de funcţii, precum şi

premierea şi sporurile care se acordă la salariul personalului Direcţiei generale, cu

încadrarea în resursele financiare alocate de către Consiliul Judeţean Sibiu, în

condiţiile legii.

115

 

Page 117: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Aprobă proiectul programului anual de desfăşurare a şedinţelor ordinare ale

Colegiului Director pe baza prefigurării principalelor puncte din proiectul ordinii

de zi a acestora la propunerea secretariatului tehnic.

Colegiul director al Direcţiei generale este compus din preşedinte, vicepreşedinte si 5

membri din care: directorii adjuncţi ai Direcţiei Generale si 3 consilieri judeţeni propuşi de

Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

Preşedintele Colegiului director este Secretarul judeţului Sibiu. În cazul în care

preşedintele Colegiului director nu îşi poate exercita atribuţiile, acestea sunt exercitate de

către vicepreşedintele acestuia.

Vicepreşedintele Colegiului director este directorul general al Direcţiei generale.

Colegiul director se întruneşte în şedinţa ordinara, trimestriala la convocarea

directorului executiv, precum si în şedinţa extraordinara, ori de câte ori este necesar, la

cererea preşedintelui sau a vicepreşedintelui Colegiului director sau a unuia dintre directorii

adjuncţi.

În perioada 2008-2009 activitatea DG, atât cea desfăşurată în cadrul aparatului

propriu, cât şi cea desfăşurată în IS din subordine, a fost evaluată şi monitorizată de

reprezentanţi ai Inspecţiei Sociale, iar unele din temele trasate s-au referit ţi la schimbarea

denumirii unor IS din subordine conform H.G. nr. 539 / 2005 pentru aprobarea

Nomenclatorului institutiilor de asistenta sociala si a structurii orientative de personal, a

Regulamentului-cadru de organizare si functionare a institutiilor de asistenta sociala, precum

si a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.68/2003

privind serviciile sociale, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a serviciilor

sociale în cadrul acestora. În acest sens prin HCJ nr. 87/2009 s-a aprobat modificarea

denumirii ale acestor IS, precum şi a statutul juridic ale unora dintre ele, acestea urmând a fi

analizate în cele ce urmează.

Conform prevederilor HCJ nr. 87/2009 a fost aprobată cea mai recentă organigramă şi

Regulamentele de organizare şi funcţionare ale centrelor rezidenţiale pentru persoanele adulte

cu handicap devenite Centre Publice, prin se acordă acestora din urmă personalitatea juridică

de funcţionare, fără a se supune analizei şi aprobării Regulamentul de organizare şi

funcţionare al DG cu noile modificări.

116

 

Page 118: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

În consecinţă, vom putea vorbi în continuare de un Regulament de organizare şi

funcţionare al DG, din anul 2006, care nu mai este actual şi nu cuprinde noile

modificări.

În ceea ce priveşte subordonarea ierarhică a Centrelor Publice urmare a atribuirii

personalităţii juridice, aceasta este neclar stabilită în cadrul aceleiaşi hotărâri, care

menţionează în art. 1, alin (2) faptul că “se înfiinţează Centrele Publice pentru Persoane

Adulte cu Handicap ca structuri cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Judeţean

Sibiu, în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu”

În plus, pe tot cuprinsul HCJ 87/2009 se face referire la 3 modalităţi de organizare a

centrelor publice fără să se facă vreo legatură între ele, şi anume:

- înfiinţarea Centrelor Publice, ceea ce obligă la respectarea Codului Muncii cu

privire la angajarea personalului şi numirea personalului de conducere (respectiv prin

concurs) care se află în contradicţie parţială cu prevederile art. 4 ale aceleiaşi hotărâri a CJ

prin care se prevede ca “şefii Centrelor Publice pentru Persoane Adulte cu Handicap,

reorganizate cu personalitate juridică, vor fi numiţi prin dispoziţie a directorului general al

Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, în funcţia de directori ai

Centrelor, în condiţiile legii”;

- reorganizarea DG, care presupune stabilirea procedurilor legale în acest sens,

modalitatea de descentralizare a deciziei şi bugetului, fapt ce nu se reflectă în hotărâre şi nu se

reflectă în documentul propriu de organizare şi funcţionare al DG;

- preluarea personalului de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului Sibiu de către aceste Centre.

În consecinţă atribuţiile organelor de conducere, cu serviciile din aparatul propriu şi IS

pentru copii din subordine, vor fi expuse având în vedere regulamentul de organizare şi

funcţionare aprobat în anul 2006.

Conducerea executivă a Direcţiei generale este asigurată de un director general cu

următoarele atribuţii:

• exercită atribuţiile ce revin Direcţiei generale, în calitate de persoană juridică;

• exercită funcţia de ordonator de credite;

• întocmeşte proiectul bugetului propriu al Direcţiei generale şi contul de încheiere a

exerciţiului bugetar, pe care le supune avizării Colegiului Director şi aprobării

Consiliului Judeţean Sibiu;

117

 

Page 119: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• elaborează şi supune aprobării Consiliului Judeţean Sibiu, proiectul strategiei

anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a

sistemului de asistenţă socială şi protecţia drepturilor copilului, având avizul

Colegiului Director şi al Comisiei pentru Protecţia Copilului;

• elaborează proiectele regulamentelor de organizare şi funcţionare ale aparatului

Direcţiei generale şi ale complexelor/centrelor pentru copii şi adulţi, precum şi ale

Regulamentelor de ordine interioară şi respectiv ale Regulamentelor interne ale

acestora, modificările şi completările necesare şi le propune spre avizare

Colegiului Director, respectiv spre aprobare Consiliului Judeţean Sibiu;

• elaborează şi propune spre aprobare Consiliului Judeţean Sibiu, organigrama şi

statul de funcţii ale Direcţiei Generale, având avizul Colegiului Director;

• elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea de asistenţă socială şi

protecţie a drepturilor copilului, stadiul implementării strategiilor prevăzute la

litera d) şi propunerile de măsuri pentru îmbunătăţirea acestei activităţi, pe care le

prezintă spre avizare Colegiului Director;

• aprobă statul de personal al Direcţiei generale; numeşte şi eliberează din funcţie

personalul din cadrul Direcţiei generale, potrivit legii;

• controlează activitatea personalului din cadrul Direcţiei generale şi aplică sancţiuni

disciplinare acestui personal;

• constată contravenţiile şi propune aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 135 din

Legea nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

• este vicepreşedintele Comisiei pentru protecţia copilului şi reprezintă Direcţia

generală, în relaţiile cu aceasta;

• asigură executarea hotărârilor Comisiei pentru protecţia copilului;

• întocmeşte fişa postului pentru directorii adjuncţi şi a personalului din structurile

subordonate;

• exercită orice alte atribuţii rezultate în sarcina sa din legi, alte acte normative sau

din prezentul regulament.

Regulamentul cadru de organizare si funcţionare a Direcţiei generale de asistenta

sociala si protecţia copilului din 02/09/2004 prevede faptul că directorul executiv al Direcţiei

generale este ajutat de cel puţin 2 directori adjuncţi, dintre care unul coordonează activităţile

118

 

Page 120: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

din domeniul protecţiei persoanelor adulte, iar unul coordonează activitatea de protecţie a

drepturilor copilului.

Acelaşi lucru este prevăzut şi de noua organigramă a DG, aprobată prin Hotărârea nr.

87/2009 a Consiliului Judeţean, chiar dacă în prezent cele două domenii de asistenţă socială,

copii şi adulţi, se află în subordinea unui singur director general adjunct.

Conform noii organigrame, în subordinea directorului general funcţionează:

• Serviciul monitorizare şi secretariatul comisiei,

• Serviciul resurse umane şi protecţia muncii (care are în structură Compartimentul

sănătate şi securitate în muncă),

• Serviciul proiecte, programe, strategii,

• Serviciul de implementare şi evaluare a standardelor de calitate

• Serviciul juridic

• Compartimentul relaţii publice

• Compartimentul audit

În subordinea directorului general adjunct care coordonează activitatea de protecţie a

drepturilor copilului şi a persoanei cu handicap, funcţionează:

• Serviciul asistenţă socială cu Compartimentul plasament familial,

• Serviciul asistenţă maternală şi adopţii cu Compartimentele Adopţii,

• Asistenţă maternală şi Regim urgenţă, copii părăsiţi în unităţile sanitare,

• Serviciul intervenţie în situaţii de abuz, neglijare, exploatare, echipă stradală cu

Compartimentele Telefonul copilului, Regim de urgenţă, Echipa stradală.

Se poate observa o reorganizare a acestor servicii din 2006 până în 2009, analizând

cele două organigrame anexate, însă această reorganizare nu este prevăzută şi argumentată în

Raportul anexă la Hotărârea CJ, şi nu este aprobată printr-un Regulament de organizare şi

funcţionare nou.

Astfel prin organigrama aprobată prin HCJ nr. 87/2009 Serviciul supervizarea

managementului de caz, echipa pluridisciplinară, trece din subordinea directorului adjunct pe

asistenţă socială, în subordinea directorului general.

Potrivit noii organigrame, se înfiinţează postul pentru directorul general adjunct care

urmează să coordoneze activităţile din domeniul protecţiei persoanelor adulte va avea în

subordine următoarele servicii care şi-au modificat denumirea:

• Serviciul drepturi şi facilităţi persoane cu handicap,

119

 

Page 121: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Serviciul evaluare complexă şi Compartimentul Secretariatul Comisiei de evaluare

a persoanelor adulte cu handicap.

În ROF 2006, Serviciul Drepturi şi facilităţi persoane cu handicap are denumirea

Serviciul Asistenţă socială şi prestaţii, acesta urmând să se reorganizeze sub noua denumire în

noua organigramă.

De asemenea, Organigrama aprobată în 2009 de CJ Sibiu prevede de asemenea

funcţionarea următoarelor servicii, birouri şi compartimente în subordinea directorului general

adjunct economic:

• Financiar buget-salarizare

• Contabilitate,

• Compartiment Achiziţii publice şi administrare patrimoniu

• Birou Aministrativ, PSI, arhivă, cu Compartimentul Administrativ.

Organigrama aprobată în anul 2009 prevede funcţionarea în subordinea celor doi

directori generali adjuncţi ai DGASPC Sibiu a următoarelor Servicii pentru îngrijire de tip

rezidenţial şi de zi:

Pentru copii şi familie:

• Complexul de servicii comunitare “Prichindelul” Sibiu:

o centrul de primire în regim de urgenţă şi telefonul copilului;

o centrul de plasament pentru copilul cu handicap;

o centrul maternal;

o centrul de consiliere pentru copil şi familie;

• Centrul de plasament „Speranţa” Sibiu:

• Centrul de plasament „Gulliver” Sibiu

• Centrul de plasament Cisnădie;

• Centrul de plasament Orlat

• Centrul de plasament Agîrbiciu;

• Centrul de plasament Turnu Roşu;

• Centrul de plasament Mediaş:

• Complexul de servicii comunitare “Sf. Andrei” Mediaş

o centrul de zi;

o centrul de consiliere;

Pentru persoane adulte

120

 

Page 122: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Centrul de integrare prin terapie ocupationala Medias

• Centrul de Îngrijire şi Asistenţă "Episcop Nicolae Popoviciu" Biertan

• Centrul de îngrijire şi asistenţă Biertan;

• Centrul de îngrijire şi asistenţă Agnita

• Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Tălmaciu;

• Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Rîul Vadului;

• Centrul de integrare prin terapie ocupaţională Dumbrăveni;

Următoarele centre pentru adulţi sunt înfiinţate prin noua organigramă, urmare a

implementării unui proiect cu finanţare prin program de interes naţional, însă nu

sunt funcţionale în prezent.

• Centrul de recuperare şi reabilitare Tălmaciu;

• Centrul de recuperare şi reabilitare Cisnădie

Urmare a furnizării de servicii sociale în parteneriat cu furnizori privaţi de servicii

sociale, DGASPC furnizează servicii sociale prin asigurarea personalului de specialitate în

cadrul următoarelor centre de zi:

• Centru de zi pentru persoane adulte cu handicap psihic Gabriela Sibiu;

• Centru Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi Sibiu;

• Centru de Terapie şi Recuperare a Copilului cu Autism „Caleidoscop” Sibiu.

În cadrul Direcţiei generale funcţionează Comisia de admitere a persoanelor cu

handicap în centrele aflate în subordinea DG, compusă din directorul executiv adjunct şi

şefii centrelor care asigură protecţia persoanelor adulte cu handicap.

DG are şi un Regulament de Ordine Interioară care reglementează Drepturile si

obligaţiile DGASPC Sibiu, Drepturile si obligaţiile salariaţilor din cadrul DGASPC Sibiu,

Organizarea timpului de lucru, Circuitul documentelor, Etica, Abateri, sancţiuni,

incompatibilitati.

Îndatoririle personalului contractual din cadrul DGASPC Sibiu sunt cuprinse in

contractele individuale de munca încheiate la angajarea acestora si cap. II din Legea nr.

477/2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autorităţile si instituţiile

publice.

Personalul angajat din cadrul DGASPC Sibiu, potrivit naturii funcţiilor/atribuţiilor

îndeplinite, este obligat atât in timpul cat si in afara serviciului sa răspundă necondiţionat la

solicitarea autoritatilor in legătura cu competentele si atribuţiile pe care le exercita.

121

 

Page 123: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

3. 2.1.2.2.Resurse umane – analiză

În anul 2009 sunt prevăzute în organigrama DG un număr de 1564 posturi, din care:

• În aparatul propriu: 560 posturi din care 16 sunt sunt funcţii publice de conducere,

136 sunt funcţii publice de execuţie, 1 este funcţie de conducere pers. contractual,

407 sunt posturi personal contractual, din care 331 sunt asistenţi maternali

profesionişti;

• În IS copii: 364 sunt posturi personal contractual;

• În IS adulţi: 624 sunt posturi personal contractual;

• În IS înfiinţate urmare a furnizării de servicii sociale în parteneriat public-privat:16

posturi sunt posturi personal contractual.

În tabelele următoare vor fi expuse situaţiile referitoare la personalul de specialitate şi

cel furnizează servicii de îngrijire şi recuperare beneficiarilor instituţiilor de asistenţă socială

din subordinea DG, atât din cadrul aparatului propriu al DG, cât şi din aceste instituţii.

1. Personalul din serviciile/compartimentele din aparatul propriu al DG funcţie de

specialităţi

Nr.

crt.

Studii specialitate Număr posturi ocupate

1. Psihopedagog 2

2. Psihologie 21

3. Ştiinţe juridice/drept ec.- adm 21

4. Asistenţă socială 16

5. Ştiinţe ec. 17

6. Inginerie 4

7. Informatică 2

8. Medicină 2

9. Litere filologie 3

10. Fizică 1

11. Administraţie publică 6

12. Geografia turismului 1

122

 

Page 124: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

123

 

13. Teologie 1

14. Sociologie 5

15. Istorie 2

16. Tehnologie chimică 1

17. Jurnalism 2

18. Studii postliceale 4

19. Studii medii 20

20. Şcoală profesională 4

21 Şcoală elementară 1

TOTAL 136

Din acest tabel se poate observa că funcţie de specialităţi, cel mai mare număr este

deţinut de posturile de psiholog şi cele de ştiinţe juridice/drept ec.- adm, respectiv câte 21 de

posturi fiecare, acestea fiind urmate de posturile de economist în număr de 17, şi abia apoi de

posturile de asistent social conf. prevederilor Legii 466 /2004, privind Statutul asistentului

social, respectiv 16 posturi.

De asemenea, ţinând cont că DG este furnizor public de servicii sociale primare şi

specializate şi analizând organigrama, putem observa că în cadrul

serviciilor/compartimentelor din aparatul propriu care furnizează servicii sociale copiilor şi

persoanelor adulte cu risc social, din numărul de 102 angajaţi, doar 16 au specializarea de

asistent social conf. prevederilor Legii 466 /2004, privind Statutul asistentului social, fapt ce

demonstrează insuficienţa resurselor umane specializate în domeniul asistenţei sociale.

2. Personalul din IS aflate în subordinea DG, care are în centrul activităţii beneficiarul:

copii şi adulţi cu handicap.

Page 125: master plan

MA

STE

RPL

AN

- A

SIST

ENŢĂ

SO

CIA

– J

UD

UL

SIB

IU

Nr.

crt.

Uni

tate

a

Tot

al

post

uri

apro

bate

Tot

al

post

uri

ocup

ate

Tot

al

post

uri

vaca

nte

Spec

ialiş

ti*

- ocu

pate

Din

car

e

asis

tent

soci

al

Pers

onal

ul

de

îngr

ijire

şi

recu

pera

re**

Nr.

be

nefic

iari

/per

sona

l

îngr

ijire

CPU

: 2

- 2

CPH

: 12,

5 1

24

CM

: 3

1 2

1.

CSC

Pric

hind

elul

Sibi

u

8279

,52,

5

CC

: 2

1 -

59

2,1c

opii

/per

soană

2.

CSC

Sf.

And

rei

Med

iaş*

**

129

33

13

28

9,3c

opii/

pers

oană

3.

CP

Sper

anța

Sibi

u

8174

716

124

50

2/pe

rsoa

4.

CP

Gul

liver

Sibi

u

3831

73

19

37

4,1

copi

i/per

soană

5.

CP

Cis

nădi

e 20

,513

,57

--

418

4,5

copi

i/per

soană

6.

CP

Orla

t 45

2916

3-

1044

4,4

copi

i/per

soană

7.

CP

Agî

rbic

iu

2925

43

-7

44

6,2

copi

i/per

soană

124

 

Page 126: master plan

MA

STE

RPL

AN

- A

SIST

ENŢĂ

SO

CIA

– J

UD

UL

SIB

IU

8.

CP

Turn

u R

oșu

32,5

302,

5-

-7

37

5,2

copi

i/per

soană

9.

CP

Med

iaș

3027

33,

5-

327

9 co

pii/p

erso

ană

10

CZ

Gab

riela

Sibi

u***

44

41

-2

15

7,5

bene

ficia

ri/p

erso

ană

11.

CO

PD

Sibi

u **

*

84

41

13

15

5 be

nefic

iari

/per

soană

12.

CTR

CA

Sibi

u***

44

44

--

24

13.

CIA

Bie

rtan

42,5

38,5

45,

51

(SM

)12

60

5 be

nefic

iari

/per

soană

14.

CIA

Ep

.N.

Popo

vici

u

Bie

rtan

21,5

19,5

23

18

26

3,25

ben

efic

iari

/per

soană

15

CIA

Agn

ita

2822

,55,

55

-6

35

5,8

bene

ficia

ri/p

erso

ană

125

 

Page 127: master plan

MA

STE

RPL

AN

- A

SIST

ENŢĂ

SO

CIA

– J

UD

UL

SIB

IU

126

 16.

CIT

O D

umbră

veni

104

968

92,

DIN

CA

RE

1

PL

2129

8

14,1

ben

efic

iari

/per

soană

17.

CIT

O M

ediaș

2927

26

16

42

7 be

nefic

iari

/per

soană

18.

CR

RN

Rîu

Vad

ului

123

105

1811

1 PL

69

139

2,01

ben

efic

iari

/per

soană

19.

CR

RPH

Tălm

aciu

117

9621

131P

L54

133

2,46

ben

efic

iari

/per

soană

20.

CR

R

Tălm

aciu

745

6911

129

9 0,31

ben

efic

iari

/per

soană

21.

CR

R

Cis

nadi

e

75-

75-

--

-

Tota

l 12

0,5

14,

din

care

3

PL şi

1

SM

305

*asi

sten

t soc

ial,

psih

olog

, pro

feso

r, m

edic

, asi

sten

t med

ical

prin

cipa

l, ki

neto

tera

peut

, log

oped

.

**in

stru

ctor

i erg

oter

apie

, ped

agog

i de

recu

pera

re, r

efer

enţi

educ

aţie

, inf

irmie

re, s

oră

med

icală,

îngr

ijito

are.

***

cent

re d

e zi

car

e fu

ncţio

nează

în b

aza

parte

neria

telo

r din

tre D

G şi

alţi

furn

izor

i priv

aţi d

e se

rvic

ii so

cial

e.

Page 128: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Din tabelul de mai sus se poate observa că în cadrul IS, centrele pentru copii cu

numărul cel mai mic de beneficiari aflaţi în centrul atenţiei personalului de îngrijire şi

recuperare sunt: CSC Prichindelul Sibiu şi CP Speranţa, respectiv 2,1 copii la un angajat şi 2

copii la un angajat, acest lucru datorându-se categoriei de beneficiari, şi anume copii cu

handicap grav, care necesită o mai mare atenţie decât copiii dezvoltaţi normal.

Centrele de copii cu numărul cel mai ridicat de copii la un angajat implicat direct în

munca cu copilul şi îngrijirea acestuia sunt CP Agârbiciu cu 6,2 copii la un angajat şi CP

Mediaş cu 9 copii la un angajat. Trebuie menţionat că pe CP Turnu Roşu şi CP Mediaş

funcţionează pe langă şcolile speciale pentru copii cu cerinţe speciale de învăţare CES din

Mediaş şi Turnu Roşu, care au angajat personal de specialitate pe linie de învăţământ.

Centrele de adulţi cu handicap cu numărul cel mai ridicat de beneficiari la un angajat

implicat în îngrijire şi recuperare sunt CITO Dumbrăveni cu 14,1 beneficiari la un angajat şi

CITO Mediaş cu un număr de 7 beneficiari la un angajat, iar IS cu numărul cel mai mic de

beneficiari la un angajat sunt CRRNN Rîu Vadului cu 2,01 beneficiari la un angajat, CRRPH

Tălmaciu cu 2,46 beneficiari la un angajat şi mai nou înfiinţatul CRR Tălmaciu 0,31

beneficiari la un angajat, care nu s-a ocupat încă la capacitate maximă.

În privinţa formării continue a personalului Dg şi al IS din subordine, exceptând

formarea asistenţilor maternali profesionişti care conform legislaţiei actuale revine ca

obligaţie Direcţiei, formarea continuă a personalului DG este asigurată doar prin programe

desfăşurate de autorităţi publice centrale sau de organizaţii private, prin proiecte şi programe

din surse atrase.

Nu există programe de formare continue pe specialităţi şi domenii de activitate, pentru

personalul din domeniul asistenţei sociale.

3. 2.1.2.3. Resurse umane din cadrul DG – Activitate 2008

Personalul DG va fi analizat în cele ce urmează din perspectiva activităţii pe care o

desfăşoară.

Astfel, în decursul anului 2008, DG prin serviciile de specialitate, precum şi cu

personalul IS din subordine a furnizat servicii, a coordonat şi supervizat activitatea

desfăşurată în centrele pentru un număr total de 314 copii, după cum se prezintă în graficul

următor .

127

 

Page 129: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Grafic privind numărul de beneficiari din centrele rezidenţiale pentru copii din subordinea DGASPC Sibiu, la data de 31.12.2008

3611%

186%

10%

3712%

134%

4514%39

12%

289%

4013%

41%

4716%

62%

CP “GULLIVER” SIBIUCSC CISNĂDIE – CPCSC CISNĂDIE – VIOLENŢA ÎN FAMCP ORLATCP AGNITACP AGÎRBICIUCP TURNU ROŞUCP MEDIAŞCSC “SPERANŢA” SIBIUCSC “PRICHINDELUL” SIBIU – CMCSC “PRICHINDELUL” SIBIU – CCHCSC “PRICHINDELUL” SIBIU – CPU

Preluare din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul 2008

În cadrul DG, la data de 31.12.2008 erau angajaţi şi furnizau servicii de asistenţă şi

îngrijire în sistem familial, un număr de 331 asistenţi maternali profesionişti (AMP) din care

activi 330 AMP unui număr de 518 copii, iar un AMP cu activitate suspendată.

0

200

400

600

Grafic comparativ privind evoluţia numărului de AMP şi a numărului de copii la AMP în 2007 şi 2008

Nr. AMP 2007Nr. copii la AMP 2007Nr. AMP 2008Nr. copii la AMP 2008

Serie1 312 502 331 518

Nr. AMP 2007

Nr. copii la AMP 2007

Nr. AMP 2008

Nr. copii la AMP 2008

Preluare din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul 2008

În acest domeniu, din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul

2008 rezultă faptul că pe parcursul anului 2008:

128

 

Page 130: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• s-a evaluat situaţia a 85 de copii şi reevaluat situaţia a 384 copii aflaţi în asistenţă

maternală,

• s-au realizat activităţi de prevenire a separării copilului de familie în 42 de cazuri,

• s-au instituit 35 de măsuri de plasament în regim de urgenţă la AMP,

• au fost reatestaţi 138 de AMP şi nou atestaţi 31 de AMP,

• s-a evaluat activitatea a 308 AMP pe anul 2008,

• s-au efectuat 4 cursuri de formare iniţială pentru profesia de asistent maternal

profesionist (AMP),

• au urmat cursuri de perfecţionare (dezvoltare competenţe şi abilităţi parentale) 60

AMP,

• s-au evaluat şi atestat 14 familii adoptatoare,

• s-au reatestat 4 familii adoptatoare,

• s-a deschis procedura de adopţie pentru 12 copii,

• s-a definitivat procedura de adopţie pentru 11 copii (din care 3 excepţii: copii

adoptaţi de către soţul părintelui).

În graficul următor se poate observa numărul mic de intrări în sistem în raport cu

ieşirile, în special în centrele de plasament, ceea ce nu a dus la scăderea costurilor de personal,

numărul de personal rămânând acelaşi pentru a respecta standardele.

129

 

Page 131: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Măsuri de protecţie luate în anul 2008

25

4

2

28

9

10

0

0

168

20

40

91

13

13

6

7

1838

12

7

17

0

0

76

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

Plasament în CP

Plasament rude

Plasament alte persoane/ familii

Plasament OPA

Supravegherespecializată

Tutelă

INSTITUIRI ÎNLOCUIRI MENŢINERI ÎNCETĂRI

Preluare din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul 2008

Un aspect care merită o abordare mai profundă este cel legat de adopţii. La nivelul

judeţului Sibiu, numărul copiilor eligibili pentru adopţie precum şi numărul adopţiilor

încuviinţate a fost foarte mic, raportat la numărul de copii cu măsură de protecţie specială,

aflaţi în evidenta DGASPC Sibiu.

• În anul 2005 au fost depuse 13 solicitări privind atestarea ca familie/persoană

potenţial adoptatoare. Toate cele 13 solicitări au fost soluţionate favorabil, prin

atestare ca familii/persoane apte să adopte. Nu au fost adopţii încuvinţate în anul

2005.

• În anul 2006 au fost depuse 14 cereri privind atestarea ca familie/persoană potenţial

adoptatoare şi au fost atestate 13 familii/persoane (o cerere a fost soluţionată în 2007).

S-au încuviinţat 2 adopţii.

• În anul 2007 au fost depuse 12 cereri privind atestarea ca familie/persoană potenţial

adoptatoare. Au fost atestate 12 familii/persoane ca apte să adopte S-au încuviinţat 6

adopţii.

În anul 2008 au fost depuse 19 solicitări privind atestarea ca familie/persoană

potenţial adoptatoare. Au fost atestate 18 familii/persoane ca apte să adopte. S-au

încuviinţat 8 adopţii. 130

 

Page 132: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• De la începutul anului 2009 şi până în prezent, a fost înregistrată doar o cerere din

partea unei familii din mediul urban, în vederea atestării ca apte să adopte un copil,

care este în perioada de evaluare. Pentru 13 familii s-au comunicat informaţii cu

privire la procedura adopţiei. Au fost atestate 2 familii ca apte să adopte, (au depus

cerere la sfârşitul anului 2008). În anul 2009, până în prezent, a fost încuviinţată

adopţia pentru 8 copii.

0

5

10

15

20

2005 2006 2007 2008 2009

Situaţia adopţiilor în perioada 2005 - 2009

Cereri de adopţie

Persoane/Familii atestate Copii adoptabili

Adopţii încuviinţate

După cum se poate observa, activitatea Compartimentului Adopţii, în anul 2008, s-a

intensificat faţă de anii precedenţi, aşa cum rezultă din datele statistice prezentate mai sus. În

perioada analizată nu au fost cazuri de adopţii respinse de instanţa de judecată.

De asemenea, nu au fost înregistrate cereri de desfacere sau a declarării nulităţii

adopţiei.

În ce privinţa distribuţiei familiilor atestate ca apte să adopte după zona de

provenienţă, numărul familiilor atestate, din mediul urban, este cu mult mai mare decât

numărul familiilor atestate, provenite din mediul rural.

În ceea ce priveşte activitatea DG în domeniul protecţiei copilului cu handicap s-au

desfăşurat următoarele activităţi:

• s-a analizat un număr de 1258 cereri de încadrare în grad de handicap/orientare

şcolară, împreună cu actele medicale, psihosociale necesare;

• s-au prezentat în cadrul şedinţelor C.P.C. un număr de 1258 dosare, cu

propunerile de încadrare în grad de handicap/orientare şcolară, pentru obţinerea

deciziei finale de încadrare/orientare şcolară, conform H.G. nr. 1437/2004; 131

 

Page 133: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• s-au eliberat certificatele de încadrare în grad de handicap/orientare şcolară, în

fiecare zi de marţi şi joi, părinţilor/reprezentanţilor legali/manageri de

caz/reprezentanţilor unităţilor şcolare – deponenţilor de documente;

• s-a menţinut legătura cu compartimentul adulţi, pentru a asigura continuitatea şi

consecvenţa încadrării în grad de handicap a copiilor care au devenit adulţi pe

parcursul perioadei analizate;

Intervenţia în cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor a avut următoarea

dinamică:

Grafic referitor la sesizările primite de Serviciul de Intervenţie în situaţii de abuz, neglijare, exploatare, echipă stradală în anul 2008

0; 0%

0; 0%

0; 0%

13; 3%0; 0%

130; 30%

68; 16%

17; 4%

17; 4%

17; 4%5; 1%

5; 1%

4; 1%

30; 7%55; 13%

3; 1%

23; 5%

37; 9%

10; 2%

Abuz f izic Abuz sexual Abuz emoţionalNeglijare Cerşetorie Alte tipuri de sesizăriConsiliere psihologică Violenţă domestică Tulburări de comportamentDificultăţi de relaţionare interpersonală Situaţie socio-economică Exploatare sexualăComitere de infracţiuni Copil de alt judeţ Emigrare ilegalăRepatriere Caz medical Exploatare prin muncăAbandon

Preluare din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul 2008

În cadrul Serviciului de Intervenţie în Situaţii de Abuz, Neglijare, Exploatare şi Echipă

Stradală, din luna ianuarie 2009 si pana in 30 septembrie 2009 au fost inregistrate 247 de

sesizari dintre care:

• Abuz fizic 64 sesizari;

• Abuz emotional 38 sesizari (inclusiv violenta domestica);

• Abuz sexual 16 sesizari;

• Neglijare 74 sesizari;

• Exploatare 14 sesizari;

132

 

Page 134: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Alte tipuri (vagabondaj, tulburari de comportament, relatii intrafamiliale) 41

sesizari;

Sesizarile mai sus mentionate au cuprins 412 copii dintre care 366 au ramas in familie,

iar reprezentantii serviciului mentionat au colaborat cu SPAS-urile Locale in vederea

prevenirii separarii acestora de familie; iar pentru 46 de copii s-a instituit o masura de

protectie speciala.

De la începutul anului 2009 şi până în prezent în cadrul Serviciului de Intervenţie în

Situaţii de Abuz, Neglijare, Exploatare şi Echipă Stradală din cadrul DGASPC Sibiu, au fost

înregistrate un număr de 118 de sesizări de abuz, respectiv, 64 sesizări de abuz fizic, 38

sesizări de abuz emoţional şi 16 sesizări de abuz sexual.

In decursul anului 2008, au fost înregistrate un număr de 102 sesizări care au făcut

referire la cazuri de abuz, respectiv sesizări de abuz fizic=68 sesizări, abuz emoţional=17

sesizări şi abuz sexual=17 sesizări.

Din cauza situatiei socio-economice deficitare si anume venituri insuficiente si

conditiile precare cu care se confrunta familiile din judetul Sibiu care au peste trei copii, a

crescut numarul solicitarilor de instituire a masurilor de protectie speciala.

În cadrul centrelor pentru adulţi au fost asistaţi un număr semnificativ de beneficiari:

3459

26

308

43

140 133

0

50

100

150

200

250

300

350

Număr beneficiari instituţionalizaţi în centre pentru adulţi la data de 31.12.2008

CIA Agnita

CIA Biertan 1

CIA Biertan 2

CITO Dumbraveni

CITO Medias

CRRNP Riu Vadului

CRRPH Talmaciu

 

Preluare  din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul 2008

În domeniul protecţiei persoanelor adulte cu handicap s-au desfăşurat următoarele

activităţi:

• s-a analizat un număr de 10.712 cereri de încadrare în grad de handicap împreună

cu actele medicale, psihosociale necesare;

133

 

Page 135: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• s-au prezentat în cadrul şedinţelor C.E.P.H.A. un număr de 10.712 dosare, cu

propunerile de încadrare în grad de handicap, pentru obţinerea deciziei finale de

încadrare, conform Ord. 762/2007;

• s-au eliberat certificatele de încadrare în grad de handicap, în fiecare zi de marţi şi

joi, aparţinătorilor/reprezentanţilor legali/manageri de caz/reprezentanţilor ONG –

deponenţilor de documente – în medie, aproximativ 890 cazuri – lunar.

• s-a menţinut legătura cu compartimentul copii prin şeful serviciului, pentru a

asigura continuitatea şi consecvenţa încadrării în grad de handicap a cazurilor care

s-au adultizat pe parcursul perioadei analizate, în conformitate cu criteriile medico-

psiho-sociale în vigoare;

• s-au făcut deplasări de către membrii Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu

Handicap pentru Adulţi, la domiciliu, pentru un număr de 684 persoane

nedeplasabile;

3.2.1.3. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul

asistenţei sociale exercitate prin şi de către unităţile medico-sociale

Sibiu şi Sălişte din subordine

3.2.1.3.1.Organizare şi conducere, regulamente

Unitatea de asistenţă medico-socială Sălişte „Căminul Spital Sibiu” şi Unitatea de

asistenţă medico-socială Sălişte sunt organizate şi funcţionează ca instituţii publice de

asistenţă socială de tip rezidenţial, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului

Judeţean Sibiu, cu rolul de a acorda predominant servicii de îngrijire, servicii medicale,

precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale, cu domiciliul stabil în

localităţile judeţului Sibiu.

UAMS Sibiu are o capacitate de 90 de locuri, din care 25 în regim de spital, iar

UAMS Sălişte are o capacitate de 80 de paturi, din care 25 în regim de spital.

Principiile si valorile care stau la baza funcţionării celor două instituţii, potrivit

manualelor de proceduri al acestora sunt: solidaritatea socială, unicitatea persoanei, libertatea

de a alege serviciul social în funcţie de nevoia socială, egalitatea de şanse şi nediscriminarea

în accesul la servicii sociale şi în furnizarea serviciilor sociale, participarea beneficiarilor la

134

 

Page 136: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

întregul proces de furnizare a serviciilor sociale, transparenţa şi responsabilitatea publică în

acordarea serviciilor sociale, proximitate în furnizarea serviciilor sociale, complementaritate

şi abordare integrata în furnizarea serviciilor sociale, concurentă şi competitivitate în

furnizarea serviciilor sociale, confidenţialitate, parteneriat intre partile implicate in procesul

de furnizare a serviciilor sociale si beneficiarii acestora.

Conform prevederilor Ordinului Ministrului Muncii nr. 491/180/2003 pentru

aprobarea Grilei de evaluare medico-socială a persoanelor care se internează în unitati de

asistenţă medico-sociale, unităţile de asistenţă medico-sociale sunt instituţii publice

specializate, cu personalitate juridică, în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale,

care acordă servicii de îngrijire, servicii medicale, precum si servicii sociale persoanelor cu

nevoi medico-sociale.

Persoanele care beneficiază de servicii furnizate în aceste unităţi sunt persoane cu

nevoi medico-sociale stabilite conform prevederilor legale în vigoare, care, dupa caz, necesită

supraveghere, asistare, îngrijire, tratament, precum si servicii de inserţie şi reinserţie socială.

Internarea în cele două unităţi medico-sociale se face la recomandarea unităţilor

sanitare sau la solicitarea persoanelor fizice ori juridice, în baza unei grile de evaluare

medico-socială a persoanei.

Dintre atribuţiile generale ale celor două UAMS menţionăm:

a) asigură cazarea, hrana, cazarmamentul şi condiţiile igienico-sanitare corespunzătoare

persoanelor vârstnice cu nevoi medico-sociale internate, precum şi întreţinerea şi folosirea

eficientă a bazei materiale şi a bunurilor din dotare;

b) asigură asistenţă socială, curentă şi de specialitate, recuperare, îngrijire şi supraveghere

permanentă a persoanelor vârstnice cu nevoi medico-sociale

c) întocmeşte proiecte şi programe proprii care să asigure creşterea calităţii activităţii de

protecţie a persoanelor vârstnice cu nevoi medico-sociale din unitate, în concordanţă cu

specificul Unităţii de Asistenţă Medico-socială Sibiu, potrivit politicilor şi strategiilor

naţionale şi judeţene;

d) organizează activităţi culturale, educative şi de socializare, atât în interiorul unităţii cât şi în

afara acesteia;

e) organizează activităţi de ergoterapie şi terapie ocupaţională, în raport cu restantul

funcţional al persoanelor internate

f) acordă sprijin şi asistenţă de specialitate în vederea prevenirii situaţiilor care pun în pericol

siguranţa persoanelor vârstnice cu nevoi medico-sociale;

135

 

Page 137: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

g) pentru realizarea serviciilor de îngrijire medicală precum şi servicii sociale, încheie

parteneriate sau contracte cu furnizorii publici ori privaţi, cu ONG-uri şi reprezentanţi ai

societăţii civile care acordă astfel de servicii;

h) asigură consiliere de specialitate şi informare a beneficiarilor şi familiilor acestora privind

problematica socio-medicală;

i) intervine în vederea inserţiei sau reinserţiei sociale

j) intervine în sensibilizarea comunităţii la nevoile specifice ale beneficiarilor.

Conducerea celor două UAMS este asigurată de câte un director, care reprezintă

instituţia în raporturile acesteia cu alte persoane fizice şi juridice, în condiţiile legii.

Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile directorului, conform ROF sunt următoarele:

• Coordonează întreaga activitate a unităţii cu sprijinul Consiliului Consultativ şi

urmăreşte realizarea obiectivelor stabilite potrivit programului managerial şi prin

contractul de performanţă;

• Aprobă internarea în unitate, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de

prezentul regulament;

• Pune în aplicare actele normative, reglementările şi instrucţiunile care privesc

activitatea instituţiei;

• Angajează personalul din subordine, aplică sancţiunile prevăzute de lege şi poate

dispune, atunci când e cazul, desfacerea contractului de muncă în condiţiile legii;

• Stabileşte răspunderile şi competenţele şi elaborează fişa postului pentru fiecare

angajat, îndrumă şi controlează activitatea acestora;

• Urmăreşte gospodărirea eficientă a patrimoniului unităţii, stabileşte măsuri pentru

protejarea fondurilor gestionate şi a patrimoniului şi răspunde de buna administrare a

acestora;

• Organizează evidenţa bunurilor din unitate împreună cu contabilul şef şi dispune

efectuarea inventarierilor periodice potrivit dispoziţiilor legale; Răspunde de

asigurarea aprovizionării corespunzătoare cu materiale şi alimente, potrivit

necesităţilor şi în funcţie de posibilităţi, în condiţiile stabilite de lege;

• Colaborează permanent cu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, precum

şi cu organizaţii neguvernamentale cu preocupări în domeniul asigurării îngrijirii

medico-sociale;

136

 

Page 138: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Asigură măsuri de protecţie a maternităţii la locurile de muncă şi răspunde de starea de

curăţenie şi igienă a asistaţilor, a personalului şi a instituţiei publice;

• Organizează paza clădirilor şi a valorilor materiale, activitatea de prevenire şi stingere

a incendiilor şi asigură aplicarea normelor privind protecţia muncii;

• Numeşte prin decizie persoana din cadrul unităţii care să exercite atribuţiile

manageriale în lipsa titularului;

• Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa prin lege sau prin orice alte

acte normative.

În realizarea atribuţiilor sale, directorul este sprijinit de un Consiliu Consultativ.

Atribuţiile Consiliului Consultativ sunt următoarele:

• se întruneşte o dată pe trimestru sau de câte ori e nevoie, la convocarea directorului

sau la cererea majorităţii membrilor;

• analizează şi aprobă programele de activitate ale instituţiei;

• analizează şi promovează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli în vederea

aprobării acestuia de către Consiliul Judeţean;

• avizează completarea sau modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al

C.S.Sibiu, la propunerea directorului;

• aprobă Regulamentul de ordine interioară, la propunerea directorului;

• urmăreşte buna gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale şi financiare ale

instituţiei, luând măsurile necesare pentru asigurarea integrităţii patrimoniului din

administrare;

• analizează şi aprobă măsuri pentru perfecţionarea, încadrarea şi promovarea

salariaţilor;

• stabileşte modul în care se utilizează bugetul şi sunt orientate sumele realizate din

venituri extrabugetare.

• În punerea în practică a atribuţiilor sale, directorul este ajutat de un contabil-şef, numit

în condiţiile legii şi de asistentul-şef.

Conform organigramelor, aprobate prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu nr.88

din 2009, în subordinea directorului funcţionează Compartimentul secretariat administrativ şi

gospodărie şi Compartimentul medico-social, în subordinea contabilului şef se află

Compartimentul Contabilitate, financiar, resurse umane şi Compartimentul secretariat

137

 

Page 139: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

138

 

administrativ şi gospodărie. Asistentul şef are în subordine Secţia de îngrijire şi asistenţă

medico-socială.

Regulamentele de Organizare şi Funcţionare ale celor două UAMS Sibiu şi Sălişte,

aprobate prin HCJ 43 /2008 prevăd reglementări legate de structura organizatorică şi de

personal, beneficiarii serviciilor medico-sociale, serviciile oferite. Ele abordează organizarea

unităţilor atât din perspectiva angajaţilor, cât şi a beneficiarilor.

Dintre serviciile medicale oferite în instituţie, conform ROF menţionăm:

• Evaluarea la internarea în unitate

• Acordarea primului ajutor

• Monitorizarea parametrilor: temperatura, puls, tensiune arterială, diureză, scaun.

• Toaleta persoanei internate: parţială, totală, la pat, totală la baie cu ajutoru

dispozitivelor de susţinere.

• Administrarea medicamentelor per os, intravenos, intramuscular, subcutanat,

intradermic, prin perfuzie, endovenoasă, pe suprafaţa tegumentelor şi a mucoaselor,

prin seringa automată.

• Măsurarea glicemiei cu glucometrul

• Recoltarea de produse biologice

• Alimentarea artificială pe sonda gastrică sau nazo-gastrică şi pe gastrostoma

• Mobilizare, masaj, aplicaţii medicamentoase locale,

• Schimbarea poziţiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie pentru evitarea complicaţiilor

pulmonare.

• Îngrijirea plăgilor simple si suprainfectate, escarelor etc.

• Kinoterapie individuală

• Examinare si evaluare psihologică.

Serviciile sociale de care pot beneficia persoanele internate în cele două unităti au în

vedere următoarele:

• Asigurarea unui nivel maxim de autonomie şi siguranţă;

• Asigurarea menţinerii capacitaţilor fizice şi intelectuale;

• Asigurarea unor condiţii de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea şi

demnitatea;

• Asigurarea consilierii şi instruirii atât a asistaţilor cât şi a familiilor acestora privind

problematica socială (probleme familiale, psihologice etc.) ;

Page 140: master plan

MA

STE

RPL

AN

- A

SIST

ENŢĂ

SO

CIA

– J

UD

UL

SIB

IU

137

 

3.2.

1.3.

2. R

esur

se u

man

e –

anal

iză

În ta

belu

l următ

or s

e po

t ved

ea n

umăr

ul d

e sp

ecia

lişti şi

num

ărul

de

anga

jaţi

care

au

în a

tenţ

ie în

griji

rea

bene

ficia

rilor

din

cel

e do

unităţi

med

ico-

soci

ale

Sibi

u şi

Săl

işte

.

Nr.

crt.

Uni

tate

a

Tota

l

post

uri

apro

bate

Tot

al

post

uri

ocup

ate

Tota

l

post

uri

vaca

nte

Spec

ialiş

ti

* - ocu

pate

Din

care

asis

tent

soci

al

Pers

onal

ul

de î

ngri

jire

şi

recu

pera

re

**

Nr.

bene

ficia

ri/pe

rson

al în

griji

re

1.

UA

MS

Săliş

te

6555

1010

1

2663

2,42

ben

efic

iari

/ la

un a

ngaj

at

2.

UA

MS

Căm

in S

pita

l Sib

iu

6157

,53,

511

1

26N

r. m

ediu

87

3,34

ben

efic

iari

/un

anga

jat

* m

edic

, asi

sten

t soc

ial,

psih

olog

, , a

sist

ent m

edic

al p

rinci

pal,

asis

tent

med

ical

.

** in

firm

iere

, soră

med

icală,

îngr

ijito

are.

Se p

oate

obs

erva

o uşo

ară

dife

renţă

în c

eea

ce p

riveş

te n

umăr

ul d

e be

nefic

iari

la u

n an

gaja

t car

e as

igură

îngr

ijire

a ac

estu

ia, r

espe

ctiv

, de

la 2

,42

bene

ficia

ri/un

ang

ajat

la U

AM

S Să

lişte

, la

3,34

ben

efic

iari/

un a

ngaj

at la

UA

MS

Sibi

u.

Page 141: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

3.2.1.3.3. Resurse umane – Activitate

Căminul Spital Sibiu a efectuat în anul 2008 un număr mediu lunar de 5 internări, şi

în cadrul unităţii au soluţionat aproximativ 14-15 cazuri pe trimestru. Beneficiarii centrului

sunt aşa cum reiese din Rapoartele trimestriale pe anul 2008, “persoane vârstnice cu

afecţiuni cronice, somatice şi mixte ce necesită tratament permanent, supraveghere, asistare,

internare permanent, gardă permanent şi care din cauza unor motive de natură fizică, psihică

şi economic nu au posibilitatea de a-şi asigura nevoile medico-sociale, economice şi nici de a

se reintegra în viaţa social.

Serviciile acordate acestor beneficiari au fost conform aceloraşi rapoarte:

• asigurarea unui nivel maxim de autonomie şi siguranţă

• asigurarea menţinerii capacităţilor fizice şi intelectuale,

• asigurarea unor condiţii de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea şi

demnitatea

• asigurarea consilierii şi instruirii atât a asistaţilor, cât şi a familiilor acestora privind

problematica social

• intervenţii pentru prevenirea şi combaterea instituţionalizării prelungite

• stimularea participării la viaţa social

• facilitarea şi încurajarea legăturilor inter-umane, inclusiv cu familiile lor, organizarea

de activităţi psihosociale şi cultural,

• identificarea mediilor în care poate fi integrată persoane internată timp îndelungat

• crearea unor condiţii decente de trai pentru asistaţi prin modernizarea instituţiei

• crearea de programe special pentru prevenirea situaţiei de dependenţă şi creşterea

implicării persoanelor vârstnice în viaţa social

• stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale pentru

dezvoltarea serviciilor comunitare

În cadrul UAMS Sălişte, numărul asistaţilor pe parcursul anului 2008 a fost între 66

şi 62. Aceştia au beneficiat de următoarele servicii:

• Sociale, care au constat în informare în domeniu, găzduire, ajutor pentru menaj,

consiliere juridică, administrativă, psihologică şi religioasă, modalităţi de prevenire a

marginalizării sociale şi de reintegrare social în raport cu capacitatea psiho-afectivă,

asigurând condiţii de îngrijire care respect identitate, integritatea şi demnitatea.

138

 

Page 142: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Socio-medicale, care au constat în facilitarea şi încurajarea legăturilor interumane,

menţinerea unei legături cât mai strânse cu familia, cu rudele, vecinii şi cunoştinţele,

facilitarea deplasării în exterior, companie, activităţi de petrecere a timpului liber

• Medicale care au constat în evaluarea asistatului la internare cu efectuarea de

consultaţii, tratamente, măsurători antropometrice, monitorizarea parametrilor

fiziologici, asigurarea medicamentaţiei şi a dispozitivelor medicale, servicii de

îngrijire-infirmerie, în concordanţă cu tipurile de afecţiuni, recuperare prin masaj şi

mobilizare, asistenţă paleativă

3. 3. Analiza şi interpretarea datelor – economic şi financiar

3. 3.1. Resursele financiare

3.3.1.1.Reprezentativitatea bugetului alocat pentru sectorul asistenţă

socială de la bugetul judeţului Consiliul Judeţean Sibiu este o autoritate publică strategică cu membrii aleşi în mod

democratic ce asigură şi influenţează servicii publice de importanţă vitală, având impact

asupra tuturor aspectelor din viaţa locuitorilor judeţului Sibiu. Are un buget aprobat pe anul

2009 de 226,566.60 mii lei şi este ordonator principal de credite.

Consiliul Judeţean Sibiu, însă, nu funcţionează izolat, ci cooperează cu multe

organisme, de la grupurile comunitare locale la principalele instituţii guvernamentale

naţionale şi locale, pentru a promova bunăstarea economică, socială şi a mediului înconjurător

în judeţ.

Consiliul Judeţean Sibiu finanţează următoarele Servicii şi instituţii de asistenţă

socială aflate în subordine:

• Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, care furnizează

servicii sociale primare şi specializate, atât prin serviciile din aparatul propriu şi prin

instituţiile de asistenţă socială organizate sub forma centrelor rezidenţiale pentru copii,

cupluri mamă-copil, tineri, persoane adulte şi vârstnice cu handicap, ori a serviciilor

de zi şi consiliere proprii, cât şi prin suportarea cheltuielilor salariale sau de

funcţionare a unor servicii de prevenire, în baza parteneriatelor cu alţi furnizori publici

sau privaţi de servicii sociale acreditaţi.

139 • Unitatea socio-medicală „Cămin Spital” Sibiu

 

Page 143: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Unitatea de asistenţă medico-socială Sălişte.

În încercarea de a evidenţia eficienţa şi eficacitatea cheltuirii resurselor financiare

corelate cu calitatea serviciilor sociale asigurate prin instituţiile finanţate de la bugetul

judeţului, precum şi cu gradul de satisfacţie al beneficiarilor, considerăm că prima etapă în a

realiza o reformă este de vedea imaginea reală actuală a cheltuielilor sectorul asistenţei

sociale.

1. Bugetul CJS alocat pentru sectorul de asistenţă socială pe perioada 2008-2009

Categorie 2008 2009

Buget total 165.750,00 226,566.60

ASISTENŢĂ SOCIALĂ 69.194,50 87,692.00

- cheltuieli de personal 20.000,00 30,586.00

- bunuri şi servicii 12.000,00 10,100.00

- asistenţă socială 36.737,00 46,100.00

- cheltuieli de capital 16,50 906.00

Trebuie menţionat faptul că 80-90% din sumele destinate asistenţei sociale care

se regăsesc în subcapitolul „asistenţă socială” reprezintă sume alocate de la bugetul de

stat transferate cu această destinaţie la bugetele judeţene.

După cum se poate observa în graficul următor, în anul 2008, un procent de 41,74%

din sumele existente în bugetul CJS a fost alocat sectorului judeţean de asistenţă socială,

acestea provin în proporţie de 80-90% din transferuri de la bugetul de stat (în principal

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi apoi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Inovării) şi restul sumei este alocat direct din surse proprii ale Consiliului Judeţean Sibiu, iar

în anul 2009 s-a alocat asistenţei sociale un procent de 38,7% compus pe aceleaşi principii

anunţate anterior.

140

 

Page 144: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

100

41.74

100

38.77

0

20

40

60

80

100

1. Grafic privind ponderea bugetelor alocate pentru sectorul Asistenţă socială

BUGETCJSAS.SOC.

BUGET CJS 100 100

AS.SOC. 41.74 38.77

2008 2009

%

În anul 2009, din totalul de 87,692.00 mii lei alocat asistenţei sociale, ponderea de

52,87% este deţinută de cheltuielile pentru cap. Asistenţă socială, aceasta însemnând în mare

pondere prestaţiile sociale pentru persoanele cu handicap, şi care constau în sume transferate

de la bugetul de stat, fiind urmată de procentul de 34,87 aparţinând cheltuielilor de personal.

Pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii a fost alocat 11,51% din bugetul sectorului

asistenţei sociale judeţene, iar pentru bugetul alocat investiţiilor este de 906,00 mii lei,

însemnând un procent de 1,03%.

Şi în anul 2008 ponderea a fost deţinută de cheltuielile destinate cap. Asistenţă socială,

respectiv 53,09%, fiind urmată de cea a cheltuielilor salariale de 28,90%.

În Graficul nr. 2 putem observa distribuţia bugetelor pe categoriile importante de

cheltuieli care în mod direct sau indirect contribuie la calitatea serviciilor oferite beneficiarilor

serviciilor sociale.

141

 

Page 145: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

CHELT. PERSONAL

BUNURI ŞI SER.

AS.SOC.0

20

40

60

80

100

120

28,934,8

17,3

11,5

53

52,8

2008 2009CHELT. PERSONAL 28,9 34,8BUNURI ŞI SER. 17,3 11,5

2. Grafic privind distribuţia bugetelor pe cele mai mari 3 titluri de cheltuieli în perioada 2008-2009

CHELT. PERSONAL

BUNURI ŞI SER.

AS.SOC.

3. 3.1.2. Indicatori şi surse

Pentru a evidenţia eficienţa şi eficacitatea cheltuirii resurselor financiare corelată cu

gradul de satisfacţie al beneficiarilor şi pentru a identifica nevoile de reformare a sistemului

judeţean de asistenţă socială ne propunem atingerea următorilor indicatori economico-

financiari:

1.Cost mediu/beneficiar/tipuri de servicii furnizate pe perioada 2005-2009;

2. Gradul de ocupare a spaţiilor instituţiilor de asistenţă socială;

3. Calitatea serviciilor furnizate în raport cu costul acestora;

4. Personalul de specialitate angajat în instituţiile de asistenţă socială în acord cu

standardele tipurilor de servicii furnizate;

Sursele care vor sta la baza identificării punctelor tari şi a punctelor slabe ale

sistemului judeţean de asistenţă socială le vom analiza în continuare în cadrul a 3 categorii:

• Resursele financiare

• Resursele umane

• Resursele materiale: dotări, spaţii excedentare, nevoia de noi spaţii.

Sursele elaborate pentru a furniza informaţiile relevante sunt următoarele instrumente:

142

 

Page 146: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Chestionar privind gradul de satisfacţie al beneficiarilor din instituţiile de asistenţă

socială aflate în subordinea DGASPC şi CJS: 15 beneficiari/instituţie, in funcţie de

vârsta cronologică si tipul de handicap

• Analiza SWOT

• baze de date beneficiari pe perioada 2005-2009

• buget aprobat iniţial

• bilanţul si balanţa de verificare

• contul de execuţie bugetara

• contul de rezultat patrimonial

Provenienţa surselor de finanţare pe anul 2008 si pe perioada ianuarie-iunie 2009,

astfel:

• de la bugetul de stat;

• de la bugetul local

• bugetul CJAS Sibiu

• sponsorizări

• donaţii în lei

• fonduri externe

• venituri proprii

• contribuţii beneficiari

În continuare se vor analiza indicatorii financiari ai celor trei instituţii de asistenţă socială.

3. 3.1.3. Analiza surselor de finanţare pe perioada 2005-2009 a

sistemului de asistenţă socială din subordinea CJS, respectiv DG şi

UAMS Sibiu şi Sălişte

Analiza privind provenienţa bugetelor pentru DGASPC Sibiu indică faptul că sursele

de finanţare sunt cele consacrate: bugetul de stat, bugetul local, sponsorizări, donaţii în

bunuri, fonduri externe şi contribuţii beneficiari. (vezi Anexa 4)

143

 

Page 147: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Sursele de finanţare ale DAGSPC Sibiu in anul 2008

11.79%

86.55%

0.86% 0.35%0.33%0.12%

Bugetul de stat Bugetul local SponsorizariDonatii in bunuri Fonduri externe Contributii beneficiari

Analiza comparativă a provenienţei bugetului pentru anul 2008 şi pentru primul

semestru al anului 2009 indică asemănări destul de mari în modalitatea de constituire a

surselor bugetare. Principala sursă de finanţare este reprezentată de bugetul de stat, care are o

pondere semnificativă în totalul veniturilor – 86,55% în anul 2008 şi 88,51% în primul

semestru al anului 2009.

Sursele de finanţare ale DGASPC Sibiu in semestrul I anul 2009

88.51%

11.01%0.28%0.20%

Bugetul de stat Bugetul local Donatii in bunuri Fonduri externe

144

 

Page 148: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Următoarea sursă importantă de venit o constituie bugetul local care a contribuit cu

procente relativ egale atât în anul 2008 (11,79%), cât şi în primul semestru al anului 2009

(11,01%). Aceasta demonstrează faptul că aceste două surse bugetare sunt cele mai

importante pentru constituirea bugetului final al DGASPC Sibiu, împreună având o pondere

de peste 98% în 2008 şi chiar peste 99% în semestrul I 2009.

Astfel toate celelalte surse bugetare au ponderi sub un procent, semnificative fiind

donaţiile în bunuri care apar atât în anul 2008 cu un procent de 0,86%, cât şi în primul

semestru al anului 2009 cu o pondere de 0,2% şi fondurile externe care au avut un aport de

0,35% în anul 2008 şi 0,28% în prima jumătate a anului 2009.

Aceleaşi consideraţii pot fi făcute şi referitor la modul de constituire a bugetelor

pentru cele două unităţi independente din sistemul de asigurări sociale, aflate în subordinea

Consiliului Judeţean Sibiu, respectiv Căminul Spital Sibiu şi UAMS Sălişte.

În cazul Căminului Spital Sibiu principala sursă de constituire a bugetului propriu este

reprezentată de bugetul de stat. Analiza privind ponderile cu care participă fiecare sursă de

venit în constituirea bugetului pentru primul semestru al anului 2009 arată următoarea

clasificare a surselor de provenienţă a veniturilor: bugetul de stat 65%, bugetul local al

judeţului 11,01 %, contribuţiile beneficiarilor 19%, bugetul CJAS Sibiu 14% şi sponsorizările

2%.

Sursele de finanţare pentru Camin Spital Sibiu in semestrul I anul 2009

65%14%

2%

19%

Bugetul de stat Buget CJAS Sibiu Sponsorizari Contributii beneficiari

Dacă sunt luate în considerare şi finanţările pe baza unor fonduri speciale provenite

direct de la bugetul de stat, care nu apar sistematic şi regulat ca sursă de finanţare, atunci se

145

 

Page 149: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

poate evidenţia şi acest aport financiar din primul semestru al anului 2009, în valoare netă de

652.000 lei, care adăugat la bugetul deja analizat înseamnă o contribuţie majoră de 36%,

scăzând substanţial contribuţia celorlalte surse la următoarele valori: 42% bugetul de stat,

12% contribuţiile beneficiarilor, 9% bugetul CJAS Sibiu şi 1% sponsorizările.

Provenienta surselor de finanţare pentru Caminul Spital Sibiu in semestrul I anul 2009 - avand in vedere si finantarea de la

fondurile speciale

42%

9%1%12%

36%

Bugetul de stat Buget CJAS Sibiu Sponsorizari Contributii beneficiari Fonduri speciale

Analiza surselor pentru constituirea bugetului la UAMS Sălişte pentru anul 2008 şi

pentru semestrul I al anului 2009 demonstrează faptul că fiecare sursă îşi păstrează

aproximativ aceleaşi ponderi pentru fiecare perioadă analizată.

Sursele de finanţare pentru UAMS Saliste in anul 2008

76%

11%

4%9%

Bugetul de stat Buget CJAS Sibiu Sponsorizari Contributii beneficiari

146

 

Page 150: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Astfel şi aici cea mai mare pondere o reprezintă finanţarea de la bugetul de stat care

are o pondere egală pentru fiecare perioadă analizată – 76%. O observaţie pertinentă se referă

la faptul că spre deosebire de Căminul Spital Sibiu, la UAMS Sălişte ponderea contribuţiei

beneficiarilor cade un loc, fiind doar a treia ca pondere din total cu acelaşi procent în ambele

perioade analizate – 9%.

Sursele de finanţare pentru UAMS Saliste in semestrul I anul 2009

76%

13%

2%9%

Bugetul de stat Buget CJAS Sibiu Sponsorizari Contributii beneficiari

Astfel a doua sursă importantă de finanţare este reprezentată de bugetul CJAS Sibiu

(11% în 2008 şi 13% în sem. I 2009). Sponsorizările reprezintă ultima sursă de venit ca

pondere în total buget cu o contribuţie de 4% în 2008 şi, respectiv, 2% în sem. I 2009.

3. 3.1.4 Analiza cheltuielilor bugetare pe perioada 2005-2009 Analiza cheltuielilor DG pe perioada 2005-2009

În graficul nr. 3 se poate observa dinamica beneficiarilor DG atît din sistem

rezidenţial, respectiv din centrele pentru copii şi adulţi cu handicap, cât şi din asistenţa

maternal.

147

 

Page 151: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

3.Grafic privind dinamica beneficiarilor din IS adulţi şi copii şi AMP in cadrul

DGASPC Sibiu

148

0 100 200 300 400 500 600

Asistenti maternali

CSC Speranta

CSC Sf. Andrei

CSC Prichindelul

CP Guliver

CP Cisnadie

CP Orlat

CP Agarbiciu

CP Turnu Rosu

CP 11 Medias

CSC Agnita

CITO Dumbraveni

CRRPH Talmaciu

CIA Biertan 1

CRRN Raul Vadului

CIA Ep Popovici Biertan

CITO Medias

CRR Talmaciu

20092008200720062005

2009 527 50 28 59 37 18 44 44 37 27 35 298 133 60 139 26 42 9

2008 520 38 30 56 42 17 31 51 36 35 35 320 133 56 138 26 35

2007 524 34 29 58 52 14 40 62 51 52 24 362 134 78 138 3 3

2006 479 37 57 55 13 46 71 67 65 44

2005 423 40 73 45 22 67 70 98 88 61

Asistenti

matern

CSC Sperant

a

CSC Sf. Andrei

CSC Prichind

elul

CP Guliver

CP Cisnadi

e

CP Orlat

CP Agarbic

iu

CP Turnu Rosu

CP 11 Medias

CSC Agnita

CITO Dumbra

veni

CRRPH Talmaci

u

CIA Biertan

1

CRRN Raul

Vadului

CIA Ep Popovic

i

CITO Medias

CRR Talmaci

u

 

Page 152: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

În perioada 2005-30.06.2009 se poate observa o scădere graduală a numărului de

beneficiari din sistemul rezidenţial, atît copii cît şi adulţi cu handicap, şi o creştere a

numărului de copii protejaţi prin măsuri de tip familial la asistentul maternal profesionist,

ceea ce demonstrează respectarea politicilor în vigoare care vizează îmbunătăţirea calităţii

vieţii a persoanelor aflate într-o situaţie de risc.

În graficele 4,5 şi 6 se poate observa evoluţia ponderii pe care o ocupă cheltuielile

salariale, cheltuielile pentru bunuri şi servicii, precum şi a celor de capital reprezentând

investiţiile.

149

 

Page 153: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

4. Grafic privind evoluţia ponderii cheltuielilor de personal al IS şi AMP din total

cheltuieli

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

2005

2006

2007

2008

2009

Evolutia ponderii cheltuielilor de personal din total cheltuieli - in procente

CRR TalmaciuCITO MediasCIA Ep Popovici BiertanCRRN Raul VaduluiCIA Biertan 1CRRPH TalmaciuCITO DumbraveniCSC AgnitaCP 11 MediasCP Turnu RosuCP AgarbiciuCP OrlatCP CisnadieCP GuliverCSC PrichindelulCSC Sf. AndreiCSC SperantaAsistenti maternaliDirectie

CRR Talmaciu 67,16

CITO Medias 51,06 66,75 72,53

CIA Ep Popovici Biertan 15,12 59,81 78

CRRN Raul Vadului 79,54 59,78 69,73 75,58 79,56

CIA Biertan 1 76,09 53,29 50,5 57,07 68,25

CRRPH Talmaciu 74,47 53,48 55,21 71,25 74,08

CITO Dumbraveni 55,48 44,37 43,54 51,09 57,91

CSC Agnita 61,76 39,95 53,7 61,79 71,33

CP 11 Medias 48,16 58,98 60,84 69,18 80,6

CP Turnu Rosu 59,29 60,86 58,25 69,07 80,39

CP Agarbiciu 58,14 48,28 47,26 52,91 75,12

CP Orlat 54,25 64,49 67,18 63,59 75,71

CP Cisnadie 72,64 63,24 59,03 64 74,66

CP Guliver 74,8 62,97 53,99 72,72 80,49

CSC Prichindelul 73,74 71,76 64,44 71,24 79,48

CSC Sf. Andrei 65,91 70,68 65,73 71,34 74,14

CSC Speranta 66,8 76,34 74,87 77,49 85,91

Asistenti maternali 71,04 71,57 68,72 70,05 77,5

Directie 62,15 74,76 66,16 67,72 72,86

2005 2006 2007 2008 2009

150

 

Page 154: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

În acest grafic se poate observa că cele mai scăzute cheltuieli cu personalul care

furnizează servicii sociale în IS din subordinea DG s-au înregistrat în anul 2007, acestea

evoluând în următorii doi ani datorită creşterilor salariale aprobate de Consiliul Judeţean

Sibiu.

De asemenea, dintre toate centrele rezidenţiale, Centrul de plasament Speranţa, cu o

medie anuală aproximativă de 38 beneficiari – copii cu handicap grav, înregistrează cele mai

mari cheltuieli salariale, datorită categoriei de beneficiari – copii cu handicap grav care

necesită o mai mare atenţie şi nevoie de servicii complexe medicale şi recuperare, respectând

în totalitate standardele de servicii şi de personal orientativ existent în raport cu acestea.

Centrul este organizat sub forma a 5 căsuţe de tip familial cu maximum 8

beneficiari/căsuţă, fiecare cu personal propriu. Serviciile specializate de recuperare se

furnizează în cabinete şi spaţii dotate corespunzător: psihologie, logopedie, kinetoterapie,

hidroterapie, petrecerea timpului liber.

După Centrul de plasament Speranţa, centrele care înregistrează pondere ridicată la

nivelul cheltuielilor salariale sunt:

- Centrul de plasament Mediaş, cu o pondere actuală de 72,53% din totalul

cheltuielilor, la un număr actual de 27 beneficiari / 27 posturi ocupate, faţă de 2008 când erau

35 beneficiari la 30 posturi prevăzute.

- CRRN Rîu Vadului, cu pondere în creştere cu 10% în 2007 faţă de 2006, şi cu 18%

în 2009 faţă de 2006, în timp ce ponderea cheltuielilor pe bunuri şi servicii expusă mai jos, a

scăzut, şi toate acestea raportate la un număr aproape constant.

În perioada 2005-2008 DG a derulat proiecte cu finanţare nerambursabilă Phare în

parteneriat cu asociaţii şi fundaţii furnizoare de servicii sociale partenere, iar în perioada

2007-2009 s-au înfiinţat 3 noi centre pentru persoanele adulte cu handicap prin restructurarea

a CITO Dumbraveni şi CIA Biertan, prin fonduri atrase din surse externe după cum urmează:

PROIECTE PHARE

2005 2006 2007 2008 2009

PROIECT PHARE BIERTAN

Cheltuieli de personal 79257 55791

Bunuri si servicii 41267 147755

Cheltuieli de capital 160800 425425

151

 

Page 155: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL 281324 628971

PROIECT PHARE MEDIAS

Cheltuieli de personal 90988 26773 -

Bunuri si servicii 5512 200646 67

Cheltuieli de capital - 1904369 -

TOTAL 96500 2131788 67

PR. PHARE SF. NICOLAE

Cheltuieli de personal 21798 4327 30893 44693 7659

Bunuri si servicii 37764 23937 55690 56208 -

Ajutoare sociale - - - - -

Cheltuieli de capital 24837 - - - -

TOTAL 84399 28264 86583 100901 7659

CENTRU DE ZI RUSCIORI

Cheltuieli de personal 53944 39429

Bunuri si servicii 37034 34567

Cheltuieli de capital 9755 -

TOTAL 100733 73996

CENTRU DE ZI GABRIELA

Cheltuieli de personal 24853 39174

Bunuri si servicii 47809 14788

Cheltuieli de capital 7655 -

TOTAL 80317 53962

MICASASA

Cheltuieli de personal 29365

Bunuri materiale 26752

Ajutoare sociale -

Cheltuieli de capital 26290

TOTAL 82407

În tabelul următor se pot observa cheltuielile de personal distribuite pe serviciile şi

compartimentele din aparatul propriu al DG la data de 30.06.2009:

152

 

Page 156: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

TABEL ANGAJATI DGASPC / POSTURI SERV. - CHELT.SALARIALE

Nr.

crt. SERVICIUL

POSTURI

CF. STAT

FUNCTII

POSTURI

OCUPATE CHELT.

SALARII

1 SERV.FINANC-SALARIZ. 8 6 12,328

2 SERV. R.U. 15 10 31,909

3 COMP. RELATII PUBL. 4 3 4,311

4 COMP.AUDIT 2 1 3,222

5 SERV. CONTABILITATE 8 6 12,136

6 SERV.PROIECTE,PROGR,STRATEGII 8 5 10,622

7 SERV.ADM,PSI, ARHIVA 15 14 27,660

8 SERV.JURIDIC 8 4 9,000

9 SERV. EVALUARE COMPLEXA 15 12 24,617

10 SERV. D.F.P.H. 12 8 18,052

11 SERV. A.N.E. 14 11 21,995

12 SERV. AMP, ADOPTII 30 20 33,070

13 COMP.INVEST,PATRIM, ACHIZITII 4 4 6,941

14 SERV. S.I.E.S.C. 9 7 18,595

15 SERV.MONIT.SI SECRET.COMISIEI 12 12 23,845

16 SERV.ASIST.SOCIALA 30 17 27,515

TOTAL 194 140 285,818

Se poate observa că cele mai mari cheltuieli de personal raportat la numărul de posturi

ocupate se înregistrază în cadrul Serviciului Asistenţă Maternală, adopţii, Serviciului Resurse

umane, Serviciului Administrativ, PSI, Arhivă şi în cadrul Serviciului Asistenţă Socială.

153

 

Page 157: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00%

2005

2006

2007

2008

2009

Evolutia ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale din total cheltuieli - in procente

CRR TalmaciuCITO Medias

CIA Ep Popovici BiertanCRRN Raul Vadului

CIA Biertan 1CRRPH Talmaciu

CITO DumbraveniCSC Agnita

CP 11 MediasCP Turnu Rosu

CP AgarbiciuCP Orlat

CP CisnadieCP Guliver

CSC PrichindelulCSC Sf. AndreiCSC Speranta

Asistenti maternaliDirectie

CRR Talmaciu 31.97% 32.84%

CITO Medias 48.94% 28.11% 27.47%

CIA Ep Popovici Biertan 84.88% 31.58% 22.00%

CRRN Raul Vadului 32.83% 40.22% 29.58% 24.42% 20.44%

CIA Biertan 1 42.67% 46.66% 49.50% 42.93% 31.55%

CRRPH Talmaciu 35.94% 46.52% 44.08% 27.36% 25.92%

CITO Dumbraveni 65.05% 55.11% 55.94% 48.91% 42.09%

CSC Agnita 46.69% 56.59% 42.63% 35.82% 27.21%

CP 11 Medias 64.00% 37.89% 34.63% 27.62% 17.37%

CP Turnu Rosu 57.69% 35.94% 38.36% 27.46% 17.94%

CP Agarbiciu 53.78% 48.50% 49.39% 43.24% 21.21%

CP Orlat 52.52% 29.69% 29.14% 29.07% 23.32%

CP Cisnadie 36.90% 35.46% 39.78% 33.00% 23.85%

CP Guliver 30.22% 25.08% 40.06% 21.11% 17.97%

CSC Prichindelul 32.41% 27.84% 34.87% 28.29% 20.29%

CSC Sf. Andrei 34.09% 29.24% 34.27% 28.66% 25.86%

CSC Speranta 31.55% 23.00% 24.92% 21.99% 13.99%

Asistenti maternali 26.45% 25.15% 23.46% 16.78%

Directie 30.31% 24.93% 25.62% 32.55% 28.38%

2005 2006 2007 2008 2009

154

 

Page 158: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Din graficul nr. 5 de mai sus, cele mai ridicate cheltuieli cu bunurile şi serviciile s-au

înregistrat în anul 2007 datorită fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru efectuarea de

reparaţii şi dotări în cadrul centrelor, iar cele mai mici în anul 2009, datorită segmentului de

timp analizat,de un semestru, şi bugetului de criză aprobat sub limitele necesarului.

În graficul nr.5 se poate observa aceeaşi pondere ridicată a cheltuielilor de capital,

datorită investiţiilor realizate urmare a derulării proiectelor cu finanţare Phare şi public de la

bugetul de stat prin Program de interes naţional.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Evolutia cheltuielilor de capital pe centre in perioada 2005 - 2009 - in mii lei

20052006200720082009

2005 90,2 19,4 13,2 122,8

2006 8,2 6,6 98,3 20,3 17,3 0,4 151,1

2007 357,6 0,3 6,9 4 18,6 18,6 18,6 424,6

2008 71,2 1,7 3,7 43,5 3,4 37,3 43,1 36,9 180,3 421,1

2009 50,9 3,9 3,3 1,3 78 137,4

Directie

CSC Spera

nta

CSC Prichindelul

CP Gulive

r

CP Cisnad

ie

CP Orlat

CP Agarbi

ciu

CSC Agnita

CITO Dumbraveni

CRRPH

Talma

CIA Bierta

n 1

CRRN Raul

Vadul

CIA Ep Popovi

ci

CITO Media

s

CRR Talma

ciuTotal

A fost realizată de asemenea o analiză a evoluţiei cheltuielilor totale în timp, în

perioada 2005 – 2009 pentru a putea vedea care au fost tendinţele de evoluţie ale acestora.

Pentru a nu deforma analiza, având în vedere perioada destul de mare a acestei analize au fost

transformate sumele în lei din cadrul conturilor de execuţie bugetară în Euro. Pentru aceasta a

fost extrasă valoarea medie înregistrată de moneda Euro în raport cu leul, pe fiecare an în

parte, aceste valori medii fiind extrase de pe site-ul Băncii Naţionale a României –

www.bnr.ro. De asemenea pentru anul 2009 a fost luată în calcul o valoare medie a cursului pe

primele şase luni ale anului, plecând de la valorile medii înregistrate în fiecare lună din 2009.

155

 

Page 159: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Evolutia cheltuielilor totale la nivel DGASPC Sibiu si pe centre in perioada 2005 - 2009 exprimate in Euro

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

DGASPC Sibiu 547621 738760 1305481 1544517 1291260

Asistenti maternali 849261 1291793 1527287 1822451 2039379

CSC Speranta 325529 361745 417496 508532 553298

CSC Sf. Andrei 46473 56473 61129 69853 76500

CSC Prichindelul 348487 450020 510620 574045 642244

CP Guliver 158318 269013 276969 217788 236952

CP Cisnadie 79783 90809 89703 107011 105116

CP Orlat 207842 224469 199104 266055 264140

CP Agarbiciu 117253 208816 266007 229420 224094

CP Turnu Rosu 154414 195543 209379 216610 217934

CP 11 Medias 164606 201044 202957 202232 204812

CSC Agnita 149175 241877 189319 215398 232180

CITO Dumbraveni 636605 941340 1071193 1040364 1030854

CRRPH Talmaciu 413124 704662 784606 729982 806794

CIA Biertan 1 131010 236378 283028 292397 308922

CRRN Raul Vadului 510798 820724 809390 878541 936808

CIA Ep Popovici Biertan 35261 135907 140606

CITO Medias 17167 195171 222386

CRR Talmaciu 71975 29496

UAMS Saliste 272595 323682 617899 501252 598208

Camin Spital Sibiu 326556 535612 475237 605635 569834

2005 2006 2007 2008 2009*

156

 

Page 160: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

O altă menţiune ce trebuie făcută este aceea că, din cauza faptului că pentru cele mai

multe entităţi ale sistemului de asistenţă socială am avut la dispoziţie pentru anul 2009 doar

datele aferente primului semestru, s-a făcut o extrapolare a valorilor la nivelul întregului an

2009 pe baza dublării valorilor înregistrate în conturile de execuţie bugetară la mijlocul anului

2009.

Având în vedere graficul cu evoluţiile cheltuielilor totale exprimate în euro, se poate

observa o tendinţă generală de creştere a acestor cheltuieli începând din 2005 până în 2008.

Creşterea cea mai semnificativă se înregistrează la nivelul asistenţilor maternali, unde in cei

cinci ani analizaţi, nivelul cheltuielilor totale, exprimate în euro, a crescut cu mai mult decât

dublu, variaţia în timp fiind aproape liniară. Acest lucru se datorează reglemetărilor cu privire

la salariile personalului din IS din subordinea DG şi din UAMS Sibiu şi Sălişte, precum şi la

prevederile Legii 448/2006 privind drepturile persoanelor cu handicap.

Această creştere se datorează şi reformei în domeniul protecţiei copilului, luând în

considerare interesul superior al copilului de a fi crescut, educat şi îngrijit în mediu de tip

familial, şi de stopare a instituţionalizării în special a segmentului 0-3 ani. Astfel a crescut

numărul asistenţilor maternali profesionişti şi numărul copiilor daţi în plasament la asistentul

maternal profesionist. La acest lucru se mai adaugă creşterile salariale legale şi stabilirea

sporurilor la salarii pentru luarea în plasament al celui de al doilea şi al treilea copil, precum şi

al unui copil cu handicap, acordarea baremului specific copilului aflat în sistemul de protecţie,

şi creşterea cu 50% la salariul de bază a veniturilor, apobată prin HCJ nr.143/2008 privind

limitele minime de cheltuieli DGASPC.

Din acelaşi motiv, o creştere semnificativă s-a înregistrat la nivelul cheltuielilor

DGASPC Sibiu, această creştere fiind mult mai accentuată în intervalul 2006 – 2008, dar

trebuie precizat că pentru anul 2009 bugetul DG aprobat este unul subdimensionat.

Extrapolarea cheltuielilor din semestrul I 2009 arată o tendinţă de reducere

semnificativă a cheltuielilor totale în anul 2009, aproximativ la nivelul celor înregistrate în

anul 2007, probabil pe fondul crizei economice apărute la finalul anului 2008 cu manifestare

mai serioasă în 2009.

O creştere semnificativă a cheltuielilor în primii doi ani se înregistrează la nivelul

CITO Dumbrăveni, însă în ultimii trei ani acestea înregistrează un relativ regres, aceasta şi

datorită scăderii continue a numărului de beneficiari de la 450 înregistraţi în 2005 şi 2006 la

157

 

Page 161: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

298 în 2009, urmare a restructurării unităţii prin înfiinţarea şi darea în funcţiune a 3 centre noi

pentru persoanele cu handicap, la Agnita, Mediaş şi Tălmaciu.

Pe fondul creşterilor salariale, o tendinţă de creştere a cheltuielilor se înregistrează la

CRRN Râu Vadului, tendinţa în timp fiind de dublare a cheltuielilor în 2009 faţă de 2005, pe

fondul unei relative constanţe la nivelul beneficiarilor (în jurul unei valori medii de 140

beneficiari). Aceiaşi tendinţă se manifestă şi la nivelul CRRPH Tălmaciu – dublarea în timp a

cheltuielilor, pe fondul unui număr constant al beneficiarilor 133, 134 persoane în intervalul

2005 – 2009. Dacă la CRRN Râu Vadului se înregistrează un uşor recul al cheltuielilor în anul

2007, la CRRPH Tălmaciu există un mic recul al cheltuielilor în anul 2008.

CSC Prichindelul şi CSC Speranţa au o evoluţie a cheltuielilor asemănătoare, cu un

nivel ceva mai ridicat de creştere pentru CSC Prichindelul, deoarece în acest complex de

servicii funcţionează 4 centre, din care 3 sunt rezidenţiale (centru pentru copilul cu handicap,

centrul de primire în regim de urgenţă a copilului, centru maternal), iar al patrulea oferă

consiliere şi asistenţă familiilor cu copii, pe timp de zi.

De fapt pe toată perioada nivelul cheltuielilor la CSC Prichindelul este ceva mai

crescută, deşi se pleacă de la un nivel asemănător al cheltuielilor în anul 2005. Analizând

comparativ evoluţia numărului de beneficiari se observă faptul că la CSC Prichindelul se

înregistrează o reducere a acestora (73 în 2005, 56 în 2008, 59 în 2009), în timp ce la CSC

Speranţa se înregistrează o creştere a acestuia de la 40 în 2005 la 50 în 2009, cu un mic recul

în 2007, fiind înregistrat un număr mediu de beneficiari de 34 de persoane.

CSC Speranţa înregistrază cheltuieli ridicate deoarece deţine cabinete de recuperare

pentru cei 50 copii cu handicap grav şi pentru copii din comunitate şi din alte centre

rezidenţiale ale DG, acestea fiind dotate cu aparatură şi echipamente moderne. În plus,

Centrul este organizat sub forma a 5 căsuţe, fiecare cu personal propriu, încercându-se astfel o

apropiere de un cadru familial şi o muncă individualizată cu fiecare copil în parte.

Tendinţe de creştere a cheltuielilor se manifestă şi la nivelul CIA Biertan 1, o

dublare a acestora faţă de anul 2005, cu creştere constantă, aproape liniară, pe fondul

unei reduceri cu 40% a numărului de beneficiari, de la 105 în 2005 la 60 în 2009, fiind

înregistrate şi valori sub 60 de beneficiari în anii anteriori, cât şi la CSC Sf. Andrei

Mediaş, tot o creştere aproape de dublu, dar pe fondul unui număr relativ constant de

beneficiari.

158

 

Page 162: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Creşteri moderate se înregistrează la CSC Agnita, CP Agârbiciu, CP Orlat, CP 11

Mediaş, CP Cisnădie, toate înregistrate pe fondul reducerii numărului de beneficiari, în unele

cazuri şi cu 50%.

Creşterile semnificative ale cheltuielilor, pe fondul creşterii numărului de beneficiari

înregistrate la CIA Ep. Popovici Biertan şi CITO Mediaş, se explică prin înfiinţarea recentă a

acestor centre urmare a restructurării CIA Biertan 1 şi CITO Dumbrăveni, şi darea lor în

funcţiune. Acestea fiind centre noi înfiinţate, aşa cum am afirmat anterior, se poate observa

gradul de ocupare treptat – de la 3 beneficiari în 2007, atât la Biertan cât şi la Mediaş, la 26

beneficiari la CIA Ep. Popovici Biertan şi 42 beneficiari la CITO Mediaş în anul 2009.

La CRR Tălmaciu, centru nou intrat în funcţiune, unde în 2009 apar primii 9

beneficiari, în 2008 se poate observa un nivel ridicat al cheltuielilor de capital în valoare de

48962 euro şi a celor cu bunurile materiale - 23014 euro pentru operaţionalizarea sediului

înainte de punerea centrului în funcţiune, urmare a implementării unui proiect finanţat de la

bugetul de stat prin program de interes naţional.

Alte informaţii referitoare la evoluţia cheltuielilor defalcată pe IS şi AMP în perioada

2005-2009, evoluţia cheltuielilor raportată la numărul de beneficiari, ponderea diverselor

tipuri de cheltuieli din ponderea cheltuielilor totale/centru se pot vedea în tabelele anexate.

Cele două instituţii independente aflate în subordinea directă a Consiliului Judeţean

Sibiu, dar ambele cu atribuţii în asistenţa socială, Căminul Spital Sibiu şi UAMS Sălişte,

înregistrează ambele o creştere aproximativ egală a cheltuielilor în perioada 2005 – 2009. La

Căminul Spital Sibiu creşterea absolută se exprimă astfel: de la 326.556 euro în 2005 la

569.834 euro în 2009, în timp ce la UAMS Sălişte valorile absolute sunt: 272.595 euro în

2005 la 598.208 euro în 2009. Evoluţiile cheltuielilor celor două instituţii este relativ

antagonică în timp. Spunem acest lucru pentru că în anul 2006 în timp ce Căminul Spital

Sibiu înregistrează un nivel mai ridicat al cheltuielilor, UAMS Sălişte înregistrează un nivel al

cheltuielilor cu mult mai mic, aproape jumătate din nivelul cheltuielilor de la Căminul Spital

Sibiu. În anul 2007 situaţia se repetă în sens invers, nivelul cheltuielilor de la UAMS Sălişte

este mai ridicat decât nivelul cheltuielilor de la Căminul Spital Sibiu, iar în 2008 situaţia se

inversează din nou, nivelul cheltuielilor la Căminul Spital Sibiu fiind, de această dată, cu

104.383 euro mai mari decât la UAMS Sălişte. Însă, aşa cum arătam anterior, ambele instituţii

înregistrează un trend de creştere aproximativ asemănător. Din punctul de vedere al numărului

mediu de beneficiari, la Căminul Spital Sibiu acesta se păstrează la valori apropiate pe

întreaga perioadă analizată (o medie de 87,6 de beneficiari pe an), în timp ce la UAMS Sălişte

159

 

Page 163: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

se manifestă o scădere uşoară a numărului de beneficiari – de la 70 beneficiari în 2005 la 55

beneficiari în 2008 şi 63 beneficiari în 2009 – (o medie de 63,6 beneficiari pe an).

Evoluţia cheltuielilor de personal pentru Căminul Spital Sibiu şi pentru UAMS Sălişte

manifestă tendinţe asemănătoare. Nivelul cel mai scăzut al acestor cheltuieli este cel din 2007

cu tendinţe de creştere în anul 2009. Este de remarcat faptul că ponderea cheltuielilor de

personal din 2009 la Căminul Spital Sibiu este aproximativ la acelaşi nivel cu ponderea din

2005 (71,72% în 2005 – 70,46% în 2009).

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

2005

2006

2007

2008

2009

Evolutia cheltuielilor de personal din total cheltuieli la Caminul Spital Sibiu si UAMS Saliste - in procente

UAMS SalisteCamin Spital Sibiu

UAMS Saliste 68,64% 70,40% 52,30% 68,98% 75,61%

Camin Spital Sibiu 71,72% 57,48% 62,34% 60,99% 70,46%

2005 2006 2007 2008 2009

Pentru UAMS Sălişte creşterea este mult mai mare, ajungându-se în 2009 la o pondere

prognozată a cheltuielilor de personal de 75,61% (cea mai ridicată valoare a acestor cheltuieli

înregistrată în perioada anterioară este în 2006 – 70,40%), aceasta, precum şi creşterea

cheltuielilor materiale datorându-se construirii, amenajării,dotării şi asigurării funcţionalităţii

la cele mai înalte standarde standarde a unui nou spaţiu, prin fonduri atrase de la bugetul de

stat şi alocate de la bugetul judeţului.

160

 

Page 164: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

2005

2006

2007

2008

2009

Evolutia ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale din total cheltuieli la Caminul Spital Sibiu si UAMS Saliste - in procente

UAMS SalisteCamin Spital Sibiu

UAMS Saliste 31,36% 29,60% 43,97% 27,95% 23,12%

Camin Spital Sibiu 28,28% 16,28% 32,58% 26,27% 29,54%

2005 2006 2007 2008 2009

În mod normal evoluţia ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale este antagonică

faţă de ponderea cheltuielilor de personal analizate anterior. Astfel nivelul maxim înregistrat

atât pentru Căminul Spital Sibiu, cât şi pentru UAMS Sălişte este cel înregistrat în anul 2007:

32,58% la Căminul Spital Sibiu, respectiv 43,97% la UAMS Sălişte, când s-au implementat

proiectele de investiţii cu surse financiare aprobate de la bugetul de stat şi bugetul judeţului.

Ulterior încheierii finanţării nerambursabile, se poate observa în semestrul I al anului

2009 la UAMS Sălişte scăderea ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale (23,12%) faţă de

întreaga perioadă analizată.

Pentru Căminul Spital Sibiu ponderea cheltuielilor cu bunurile materiale din 2005

(28,58%) este aproximativ egală cu ponderea din semestrul I 2009 (29,54%).

161

 

Page 165: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

0

100

200

300

400

500

Evolutia cheltuielilor de capital in perioada 2005 - 2009 pentru Caminul Spital Sibiu si UAMS Saliste

Camin Spital SibiuUAMS Saliste

Camin Spital Sibiu 426,52 80,50 284,14

UAMS Saliste 80,50 56,71 32,00

2005 2006 2007 2008 2009

Analiza cheltuielilor de capital pentru perioada 2005 – 2009 demonstrează faptul că

cele mai mari cheltuieli de capital au fost înregistrate la Căminul Spital Sibiu, nivelul cel mai

ridicat fiind în 2006 (426,52 mii lei) şi în 2008 (284,14 mii lei). Acest lucru este justificat şi

de faptul că Căminul Spital Sibiu funcţionează în clădiri vechi care au necesitat investiţii

serioase pentru creşterea funcţionalităţii clădirilor şi pentru adaptarea la standardele existente

în domeniul asistenţei sociale.

UAMS Sălişte funcţionează în spaţii relativ noi, proiectate special pentru acest gen de

activitate, ceea ce justifică cheltuielile destul de reduse de capital înregistrate în intervalul

anilor 2007 – 2009 – (80,50 mii lei în 2007, 56,71 mii lei în 2008 şi 32,00 mii lei în semestrul

I 2009).

• Costurile prestaţiilor sociale acordate persoanelor cu handicap din judeţul Sibiu

În graficul următor se poate observa ponderea prestaţiilor pentru persoanele cu

handicap asigurate prin transferuri de la bugetul de stat la bugetul Consiliului Judeţean. În

anul 2008 s-a înregistrat cea mai mare cheltuială cu aceste prestaţii datorită creşterii

numărului persoanelor încadrate în grade de handicap. Deja, la data de 30.06.2009, se poate

observa o cheltuială ridicată cu prestaţiile care depăşeşte jumătatea cheltuielilor realizate în

anul 2008.

162

 

Page 166: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

15.829.587 lei 16.635.885 lei

37.852.436 lei

46.078.833 lei

26.943.961 lei

0 lei5.000.000 lei

10.000.000 lei15.000.000 lei20.000.000 lei25.000.000 lei30.000.000 lei35.000.000 lei40.000.000 lei45.000.000 lei50.000.000 lei

2005 2006 2007 2008 2009

Evolutia cheltuielilor cu prestatiile sociale alocate de la bugetul judetean Sibiu in perioada 2005 - 2009

Pentru că nivelul cheltuielilor privind drepturile persoanelor cu handicap este mult mai

ridicat, în valori absolute, decât cele analizate anterior, s-a preferat analizarea acestora într-un

set separat de grafice. Analiza acestora demonstrează faptul că în anul 2007, comparativ cu

anul 2006 acestea au crescut foarte mult, practic înregistrându-se o creştere de 2,4 ori

comparativ cu anul precedent. Acest lucru se explică prin apariţia Legii 448/2006 care

stabileşte creşterea valorii drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi prin creşterea

numărului persoanelor încadrate în grad de handicap cu o medie anuală aproximativă de 1000

persoane.

Evolutia cheltuielilor totale pentru drepturile persoanelor cu handicap in perioada 2005 - 2009 - exprimate in Euro

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

Drepturi persoane cu handicap 4368711 4720070 11342234 12512242 12727254

2005 2006 2007 2008 2009*

163

 

Page 167: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Acest lucru se observă şi din graficul următor, unde se vede că între 2006 şi 2007 a

crescut şi numărul de beneficiari cu 1909 persoane, faţă de perioada 2006 – 2007, când există

chiar un recul al acestui număr cu 190 persoane.

În ultima perioadă analizată 2006 – 2007 creşterea cheltuielilor înregistrează o

tendinţă crescătoare liniară, aceiaşi tendinţă de creştere liniară manifestându-se si la numărul

de beneficiari.

Evolutia cheltuielilor totale (in mii Euro) pentru drepturile persoanelor cu handicap, comparativ cu evolutia numarului de beneficiari

in perioada 2005 - 2009

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

Drepturi persoane cu handicap 4369 4720 11342 12512 12727

Nr. beneficiari 13654 13464 15373 17515 18470

2005 2006 2007 2008 2009*

Pentru a evidenţia mai bine tendinţele manifestate la nivelul acestor cheltuieli, privind

drepturile persoanelor cu handicap, s-a realizat şi o analiză a cheltuielilor medii pe beneficiar.

Se observă şi aici creşterea serioasă manifestată în 2007, raportat la 2006, când nivelul mediu

al cheltuielilor pe beneficiar a crescut de la 350,57 euro în anul 2006, la 737,80 euro în anul

2007.

Se observă că în anul 2007 a fost nivelul maxim înregistrat, din acel moment existând

o tendinţă de scădere a acestuia, până la o valoare prognozată pentru 2009 de 689,08 euro.

Această tendinţă de scădere apare pe fondul unui buget subdimensionat faţă de nevoile reale

datorate creşterii numărului de beneficiari, plusul prognozat în 2009 faţă de 2007 fiind de

3097 de persoane.

164

 

Page 168: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

 

165

Pe ansamblu media de creştere a cheltuielilor privind drepturile persoanelor cu

handicap, raportate la numărul mediu de beneficiari este de tip parabolic.

Evolutia drepturilor persoanelor cu handicap raportate la numarul de beneficiari in perioada 2005 - 2009 exprimate in Euro

689,08714,37737,80

319,96 350,57

200

300

400

500

600

700

800

2008 2009*0

100

2005 2006 2007

• spaţiu per beneficiar.

• gradul de utilizare a spaţiilor

Utilitatea acestei analize derivă din necesitatea calcului indicatorilor:

3. 3.2. Resurse materiale – patrimoniu

Page 169: master plan

MA

STE

RPL

AN

- A

SIST

ENŢĂ

SO

CIA

– J

UD

UL

SIB

IU

Ana

liza

efec

tuată

se b

azea

ză p

e do

cum

ente

le p

rivin

d si

tuaţ

ia sp

aţiil

or o

bţin

ute

de la

DG

ASP

C si

IS.

Situ

aţia

spaţ

iilor

şi u

tilizăr

ii clăd

irilo

r af

late

in a

dmin

istra

rea

cent

relo

r din

stru

ctur

a D

GA

SPC

Sib

iu1

Nr.

Crt

.

Den

umire

a ce

ntru

lui

rezi

dent

ial

Nr.

Ben

ef.

TIP

IMO

BIL

SU

PR.

TOTA

LA

SUPR

. FO

LOSI

TA

(Gra

d de

ut

iliz)

1 D

.G.A

.S.P

.C.S

ibiu

Biro

ri

43

Pav.

I • Su

bsol

- sp

alat

orie

Parte

r -

grad

inita

, bi

rour

i, sp

atiu

pt.c

opii,

la

bora

tor

• Et

aj -

spat

iu p

t.cop

ii

914

914

100%

7 Pa

v.II

subs

ol -

cent

rala

term

ica

• de

mis

ol -

buca

tarii

,mag

azii

• pa

rter

- ce

ntru

l m

ater

nal

si

cent

rul

de

cons

ilier

e, c

abin

et m

edic

,cam

era

prim

iri

urge

nte

• et

aj -

spat

ii lo

cuit

copi

i CC

H

• m

ansa

rda

- spa

tii d

e lo

cuit

copi

i din

CPU

1003

1003

100%

- Pa

v.II

I •

subs

ol -

cape

la

• et

aj 1

,2 -n

eutil

izat

244

244

20%

- Pa

v.IV

subs

ol

- ce

ntra

la

term

ica,

arhi

va

D.G

.A.S

.P.C

. •

parte

r, et

aj -

serv

iciu

l AN

E, e

tc.,

arhi

va

502

502

100%

2 C

ompl

exul

de

Serv

icii

C

omun

itare

“P

richi

ndel

ul”S

ibiu

A

p.2

- far

mac

ie, c

onta

bilit

ate,

asi

sten

ta se

fa

110

110

100%

                                                            

1 Sur

sa –

DG

ASP

C S

ibiu

16

6

 

Page 170: master plan

MA

STE

RPL

AN

- A

SIST

ENŢĂ

SO

CIA

– J

UD

UL

SIB

IU

3 C

entru

l de

Pla

sam

ent

Sper

anta

40

1840

,13

1840

,13

100%

Str.

Heg

el, n

r.14

523

523

100%

4

Cen

trul

de

plas

amen

t Si

biu”

Gul

liver

” 45

Str.

Spar

tacu

s, nr

.2

• D

emis

ol -

spal

ator

ie

• pa

rter

- cr

oito

rie,

mag

azie

, do

rmito

are,

gr

up so

cial

etaj

- sp

atiu

neu

tiliz

at

546

382

70%

5 C

entru

l de

pl

asam

ent

Cis

nădi

e 21

cop

ii di

n ca

re

9 pr

eyen

ti do

ar

in

timpu

l va

cant

ei

• D

emis

ol

• Pa

rter

• Et

aj 1

Man

sardă

904

904

100%

bloc

gar

soni

ere

53

053

025

%

bloc

alim

enta

r 49

649

610

0%

6 C

entru

l de

pl

asam

ent

Orla

t 31

cop

ii

dorm

itoar

e 37

50

0 in

griji

re a

dulti

13

3213

3250

%

7 C

ompl

exul

de

serv

icii

Agn

ita

Cen

trul

de

plas

amen

t A

gnita

C

entru

l de

Ing

rijire

si

asis

tent

a

29 a

dulti

m

agaz

ii,ar

hiva

, sal

a m

ortu

ara,

sal

a se

dint

e, a

telie

r in

tretin

ere,

gar

aj

1404

1404

100%

8 C

entru

l de

pl

asam

ent

Aga

rbic

iu

51

Dor

mito

r - 4

30m

.p.

Biro

uri -

100

m.p

. 18

3718

3710

0%

9 C

entru

l de

pl

asam

ent

Turn

u R

osu

32

Spat

ii de

caz

are

1014

507

50%

167

 

Page 171: master plan

MA

STE

RPL

AN

- A

SIST

ENŢĂ

SO

CIA

– J

UD

UL

SIB

IU

168

 10

Cen

trul

de

plas

amen

t M

edia

s 36

85

1m.p

.-sco

ala

2809

1958

*10

0%

57

Cla

dire

Caz

are,

serv

icii

68

0 m

.p.-

retro

ceda

t 10

7410

7410

0%

11

Cen

trul

de i

ngrij

ire s

i as

iste

nta

Bie

rtan

G

osp.

anex

a lic

hida

ta

147

7450

%

12

Cen

trul d

e in

griji

re

si

Bie

rtan

26

26

426

410

0%

13

Cen

trul

de r

ecup

erar

e si

re

abili

tare

a

pers

oane

lor

cu

hand

icap

Ta

lmac

iu

132

10

0%

14

Cen

trul

de r

ecup

erar

e si

re

abili

tare

ne

urop

sihi

atric

a

Rau

l Vad

ului

137

10

0%

15

Cen

trul

de

inte

grar

e pr

in

tera

pie

ocup

atio

nala

D

umbr

aven

i

312

65

7265

7210

0%

16

Cen

trul

de

inte

grar

e pr

in

tera

pie

ocup

atio

nala

Med

ias

43

10

0%

*-su

praf

ata

utili

zata

de

catre

C.P

.11

Med

ias

Con

cluz

ii pr

ivin

d an

aliz

a pa

trim

oniu

lui:

1.

Se o

bser

vă in

adve

rtenţ

e as

upra

gra

dulu

i de

utili

zare

dec

lara

t.

2.

Nu

exis

tă d

ate

clar

e pe

ntru

fiec

are

cent

ru d

in su

bord

ine.

3.

Se im

pune

o a

naliză

a fie

căru

i cen

tru si

o v

erifi

care

a d

estin

aţie

i clă

diril

or

Page 172: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

3.4. Probleme, concluzii şi recomandări privind activitea IS şi DG

din punct de vedere organizaţional şi economic Un sistem fragmentar în care nu se practică delegarea responsabilităţilor, iar

flexibilitatea lipseşte cu desăvârşire.

Serviciile au fost dezvoltate în primul rând în funcţie de prevederile legislative şi nu în

funcţie de nevoile beneficiarilor.

În urma vizitelor în teren şi în urma analizelor specifice s-au desprins următoarele

concluzii:

• există un excedent de spaţii care sunt neutilizate, cele mai multe dintre acestea în

interiorul unor centre, acesta fiind motivul pentru care propunerile de utilizare a acestora

sunt destul de greu de formulat

• există centre care funcţionează în spaţii ce corespund cu greu standardelor şi la care

investiţiile ce ar trebui făcute pentru alinierea la standarde sunt prea mari sau chiar

imposibil de realizat, configuraţia clădirilor nepermiţând acest lucru

• sunt spaţii care au fost revendicate şi retrocedate, pentru care se plătesc chirii extrem de

mari, funcţionarea centrelor respective fiind pusă sub semnul întrebării

• există investiţii noi punctuale, cele mai multe dintre acestea prin sponsorizări sau realizate

pe bază de proiecte sau parteneriate, dar care nu au fost realizate de o manieră coerentă

pentru o dezvoltare durabilă a sistemului

• costurile de personal au crescut foarte mult în ultima vreme, în detrimentul cheltuielilor

materiale, la nivelul tuturor centrelor

• nivelul cheltuielilor este în creştere, la nivel global, urmând un trend crescător continuu,

atât în lei cât şi transpuse în euro

• cheltuielile de investiţii, realizate în cadrul bugetelor analizate sunt extrem de mici, la

multe din centre fiind chiar inexistente.

• Personalul nu beneficiază de o formare continuă (în baza unui plan de formare a

personalului, deşi acesta există în sens birocratic) care să răspundă specificului muncii

fiecărui angajat.

Persoanele vulnerabile asistate în cadrul sistemului nu au ocazia să-şi folosească la

maxim resursele (abilităţile, capacităile) de care dispun, într-un sistem bazat pe susţinerea

financiară a serviciului adecvat, şi nu a persoanei în afara oricăror servicii.

169

 

Page 173: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Serviciile de protecţie nu reuşesc refacerea şi dezvoltarea capacităţilor persoanelor,

familiilor, colectivităţii judeţului Sibiu, într-un efort comun de afirmare şi apreciere a

individualităţii în folosul colectivităţii.

Nu există o structură coerentă, care să evite suprapunerile, sincopele, fragmentările

sistemului de servicii sociale, şi care să fie bazată pe parteneriatul public privat.

Sistemul instituţional existent este rigid iar serviciile sociale nu sunt accesibile şi

adaptabile nevoilor şi resurselor persoanelor în nevoie.

Nu se poate vorbi de o planificare eficientă a serviciilor sociale cu o alocare bugetară

eficace (costuri reduse, eficienţă maximă) ţintind invariabil integrarea activă.

Valorificarea potenţialului uman este scăzută într-un sistem de asistenţă socială

integrat într-o comunitate europeană.

170

 

Page 174: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

4. Analiza parteneriatelor încheiate de Consiliul

Judeţean Sibiu sau de DG pentru realizarea unor

SAS

4.1. Date generale cu privire la analiza parteneriatelor

încheiate de CJ sau de DG pentru realizarea unor SAS

În cadrul acestei analize considerăm parteneriatul un aranjament juridic prin care

sunt corelate resursele, riscurile, rezultatele din partea partenerilor pentru a asigura

eficienţă.

Din punct de vedere legal, o relaţie partenerială este definită ca o înţelegere legală

de colaborare dintre diverşi actori în care partenerii definesc împreună scopul comun al

parteneriatului cu impact sesizabil în comunitate.

Stabilirea unor parteneriate implică finanţarea, planificarea, crearea,

operaţionalizarea şi menţinerea infrastructurii şi serviciilor publice în scopul oferirii unor

servicii alternative cost eficiente.

Pornind de la studiul contractelor (convenţiilor, acordurilor) de parteneriat ale

Consiliului Judeţean Sibiu sau ale DG pentru realizarea unor SAS, se vor consulta, pentru

fiecare contract, partenerii şi se vor solicita datele necesare pentru a evalua modul şi

eficienţa realizării SAS prin contractul respectiv. În urma efectuării analizelor, vor fi

sintetizate rezultatele şi se vor face propuneri de îmbunătăţire a colaborării prin

parteneriat a CJ Sibiu, cât şi a DG, pentru realizarea unor SAS.

Pornind de la concluzia că „pentru a asigura succesul unei cooperări şi pentru a

evita eşecurile, este nevoie de o coordonare a activităţilor şi deciziilor, de un management

de calitate al acţiunii comune”, analiza va fi focusată pe acceptarea de către parteneri a

171

Page 175: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU regulilor şi normelor comune de operare, negocierea şi susţinerea legală a contractelor de

parteneriat, monitorizarea şi evaluarea în toate fazele / etapele parteneriatului.

Cercetarea privind parteneriatele încheiate de Consiliul Judeţean Sibiu sau de DG

pentru realizarea unor SAS a avut ca obiective generale: evaluarea eficienţei realizării

SAS în baza parteneriatelor existente şi identificarea unor modalităţi de îmbunătăţire a

colaborării prin parteneriat a CJ Sibiu / DG Sibiu cu potenţiali parteneri pentru realizarea

unor SAS (vezi anexa nr. 1) şi a fost concepută a se structura pe trei dimensiuni:

dimensiunea instituţională, cea contractuală, şi cea contextuală, toate fundamentate de

reglementările legislative în vigoare.

4.2. Analiza legislaţiei privind acordarea serviciilor sociale prin

parteneriate

Analiza axiologică a legislaţiei privind acordarea serviciilor sociale prin

parteneriate se fundamentează pe inventarul actelor legislative în vigoare care

reglementează acordarea serviciilor sociale prin parteneriate (vezi anexa nr. 2).

Parteneriatul este un principiu general care stă la baza sistemului

naţional/judeţean/local de asistenţă socială. Potrivit principiului parteneriatului “autorităţile

adminstraţiei publice centrale şi locale, instituţiile de drept public şi privat, structurile

asociative, precum şi instituţiile de cult recunoscute de lege cooperează în vederea acordării

serviciilor sociale” (L. 47/2006, art.4, lit.d)).

Convenţiile de parteneriat se referă la cadrul de cooperare stabilit în urma

negocierilor la nivel judeţean şi local sau între judeţe, între judeţe şi localităţi din judeţe

diferite sau între localităţi din acelaşi judeţ cu scopul organizării şi dezvoltării serviciilor

sociale acordate de către furnizorii implicaţi în parteneriat.

Toate actele normative enumerate mai sus dau competenţe CJ şi respectiv DGASPC

de încheiere de parteneriate de tip public-public sau public-privat cu autorităţile publice

172

Page 176: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU locale şi furnizorii de servicii sociale în crearea cadrului necesar pentru acordarea serviciilor

sociale în comunităţile judeţului.

Convenţiile de parteneriat cuprind:

a) responsabilităţile partenerilor publici, privaţi de la nivel local şi central şi

partenerii externi implicaţi în furnizarea serviciilor sociale;

b) programele locale de acordare de servicii sociale implementate de furnizorii publici

de servicii sociale, pentru organizarea şi furnizarea de servicii sociale specializate şi de

servicii de proximitate la nivelul Consiliilor judeţene şi locale;

c) contractele de acordare de servicii sociale încheiate între diferiţii furnizori, publici

şi privaţi;

d) sursele de finanţare şi estimarea nivelului acestora;

e) resursele umane implicate în acordarea serviciilor sociale;

f) modalităţile de sancţionare a încălcării prevederilor convenţiei.

4. 3. Parteneriatele încheiate de CJ si DG 4.3.1. Instituţii partenere ale Consiliului Judeţean / Direcţiei

Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu

În perioada 2006-2009, DGASPC Sibiu a avut 65 de instituţii / organizaţii

publice sau private partenere (vezi anexa) cu implicare directă sau indirectă în activitatea

de asistenţă socială. Dintre aceşti parteneri, 30 sunt ONG-uri care activează în domeniul

asistenţei sociale sau au tangenţă direct sau indirect cu acest domeniu, iar restul sunt

instituţii de stat.

Din profilul acestor organizaţii sau fundaţii se constată că majoritatea sunt

furnizori de asistenţă socială acreditaţi în condiţiile legii, cu o vastă experienţă în

domeniul protecţiei copilului, persoanei cu handicap, vârstnicului etc. (unele au statutul

de organizaţii de utilitate publică). Aceste ONG-uri vin în sprijinul serviciilor furnizate

de DGASPC Sibiu şi deşi au disponibilitate şi deschidere pentru rezolvarea problemelor

173

Page 177: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU persoanelor vulnerabile din judeţul Sibiu, totuşi majoritatea dintre ele aşteapă ca la rândul

lor, instituţiile administraţiei publice locale sau judeţene să vină în sprijinul lor.

ONG-urile care nu sunt acreditate în condiţiile legii ca furnizori de asistenţă

socială activează în domenii precum domeniul educaţional, sanitar etc. În totalul

organizaţiilor private care au încheiate parteneriate cu DGASPC, ponderea cea mai mare

o au organizaţiile cu obiect principal de activitate protecţia copilului.

DGASPC are încheiate parteneriate şi cu alte instituţii publice de nivel judeţean

sau local, instituţii / organizaţii de stat care nu furnizează servicii sociale dar oferă un real

sprijin în rezolvarea unor probleme concrete precum traficul de persoane, violenţa

domestică, consumul de droguri, etc.

Ca şi în cazul ONG-urilor, instituţiile publice partenere aparţin unor domenii

conexe asistenţei sociale: domeniul ocupării forţei de muncă, educaţional, sanitar, interne,

militar, justiţie, religie etc. Sunt încheiate parteneriate cu şcoli, licee, grupuri şcolare dar

şi cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, DGASPC Sibiu oferind locuri de practică

pentru studenţi. Instituţiile de cult apar ca parteneri importanţi ai direcţiei acestea având o

implicare tot mai mare în activitatea de asistenţă socială.

Consiliul Judeţean Sibiu participă în calitate de ordonator principal de credite la

parteneriatele încheiate direct de către DG, dar este la rândul său partener în domeniul

asistenţei sociale cu 5 ONG care desfăşoară activităţi în domeniu.

Ceea ce putem remarca din analiza modului în care au fost alese instituţiile

partenere este lipsa competitivităţii între partenerii care ar fi putut veni în sprijinul

DGASPC Sibiu. Atunci când au fost încheiate parteneriatele nu au existat mai mulţi

ofertanţi, astfel încât să fie ales partenerul cel mai potrivit care să ofere soluţii

eficiente la probleme practice.

4.3.2. Colaborare inter-instituţională, scopuri

Majoritatea parteneriatelor direcţiei promovează colaborarea interinstituţională

în scopuri precum:

• asistenţa persoanelor cu handicap;

174

Page 178: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• luarea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru prevenirea abandonului şcolar;

• acordarea de asistenţă medicală şi de îngrijire;

• suport emoţional;

• activităţi educative, activităţi de socializare şi petrecere a timpului liber;

• reintegrare familială şi comunitară a copiilor;

• derularea unor programe ce au în vedere acordarea de sprijin material,

educaţional, emoţional şi spiritual copiilor aflaţi in sistemul de protecţie al

judeţului;

• programe de prevenirea şi combaterea discriminării copiilor instituţionalizaţi,

precum şi pentru categoriile de copii rromi aflaţi în dificultate,

• includerea în reţeaua de asistenţă socială a tinerilor rromi, absolvenţi ai

învăţământului de profil;

• programe şi campanii de informare, educare şi sensibilizare a opiniei publice cu

privire la protecţia copilului, a problematicii familiei în situaţie de risc sau

dificultate;

• programe de informare şi educare în domeniul copilului, întăririi familiei,

reducerii situaţiilor de risc de abandon, cunoaşterii drepturilor şi

responsabilităţilor pe care le implică rolul de părinte, cunoaşterii şi respectării

drepturilor copilului,

• promovarea culturii şi valorilor rrome, cu respectarea drepturilor omului şi ale

drepturilor copilului,

• promovarea şi realizarea obiectivelor comune având ca beneficiar final

persoana cu handicap vizual;

• obţinerea, promovarea şi asigurarea aplicării drepturilor specifice persoanelor

cu handicap vizual;

• asigurarea protecţiei sociale a persoanelor cu handicap vizual;

• efectuarea de activităţi de informare şi conştientizare a tinerilor din centrele de

plasament din subordinea DGASPC cu privire la promovarea egalităţii de gen

şi combaterea discriminării şi violenţei;

• dezvoltare programe educative cu caracter socio-recreativ şi religios pentru

175

Page 179: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

copii cu măsură de protecţie specială din centrele rezidenţiale;

• facilitarea accesului pe piaţa muncii pentru 20 de tineri cu vârste cuprinse între

18-26 ani care urmează să părăsească sistemul de protecţie a copilului din

judeţul Sibiu;

• facilitarea reintegrării sociale a copiilor şi tinerilor care au executat măsura

educativă a internării într-un centru de reeducare;

• derularea unor programe de instruire pentru asistenţii sociali din cadrul

serviciilor publice de asistenţă socială şi DGASPC pe linie de stare civilă şi

evidenţa persoanelor;

• funcţionarea echipei intersectoriale locale pentru combaterea exploatării prin

muncă, precum şi monitorizarea celor mai grave forme de exploatare prin

muncă;

• prevenirea abandonului în maternităţi, punerea în legalitate pe linie de stare

civilă şi evidenţa nou-născuţilor, preluare în sistemul de protecţia e copiilor

părăsiţi în maternitate;

• promovarea liniilor directoare de acţiune în domeniul prevenirii dispariţiei

copiilor şi identificarea acestora în scurt timp de la data dispariţiei;

• organizarea şi efectuarea stagiilor de practică profesională de către studenţii,

dezvoltare/derulare programe formare şi perfecţionare profesională;

• desfăşurarea de programe sau de acţiuni comune pentru prevenirea

consumului de droguri, alcool, tutun şi a altor tipuri de dependenţe în

rândul beneficiarilor DGASPC;

• organizarea de cursuri de pregătire pentru specialişti; iniţierea şi desfăşurarea de

programe şi proiecte pentru evaluarea, consilierea, tratamentul, reabilitarea şi

resocializarea dependenţilor, implementarea managementului de caz, asigurarea

colaborării în cazul copiilor aflaţi în plasament;

• derularea pe perioada verii a unor activităţi de socializare (tabără) pentru copii

cu handicap din centrele de plasament, etc.

• îmbunătăţirea serviciilor oferite de "Centrul de Terapie şi Recuperare pentru

Copii cu Autism " Sibiu;

176

Page 180: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• acordarea de servicii de către specialiştii fundaţiei "Centrului de Zi pentru Copii

cu afecţiuni din spectrul autist (CALEIDOSCOP)" Sibiu pentru copii din

centrele rezidenţiale din cadrul DGASPC;

Obiectele parteneriatelor sunt variate, de la protecţia unor grupuri vulnerabile,

organizarea de campanii de informare, până la formarea şi perfecţionarea personalului

care desfăşoară activităţi în domeniul asistenţei sociale. Aşa cum se poate observa,

majoritatea direcţiilor de acţiune promovate şi implementate prin intermediul

parteneriatelor sunt din domeniul protecţiei copilului, dar nu se poate să nu remarcăm

încheierea de parteneriate care au ca scop protecţia şi altor categorii defavorizate ale

populaţiei.

4. 3.3. Caracteristici parteneriale

Chiar şi într-o sumară analiză a parteneriatelor încheiate de CJ Sibiu / DGASPC

Sibiu se poate remarca faptul că sectorul privat îşi face simţită prezenţa în diverse formule

parteneriale aducând o contribuţie importantă la soluţionarea multitudinii de probleme

comunitare. Parteneriatul a înregistrat, în perioada 2006 – 2009 o expansiune

surprinzătoare în prestarea multiplelor forme de servicii sociale.

Parteneriatul încorporează punctele forte ale partenerilor în vederea stabilirii

relaţiilor complementare. Dintre avantajele rezultate din analiza parteneriatelor

menţionăm:

• mobilizarea resurselor din sectorul public dar şi din cel privat;

• crearea de noi aptitudini şi competenţe ca efect sinergic al parteneriatelor;

• însumarea unor experienţe pozitive, sporirea gradului de încredere, creşterea

dorinţei de sprijin reciproc.

Din analiză se desprinde ideea necesităţii încheierii mai multor parteneriate

pentru toate categoriile de persoane vulnerabile care să aibă ca scop final comun

prestări de servicii cost eficiente în comunitate.

Putem afirma că DG Sibiu a încheiat parteneriate atât cu caracter formal, cât şi

informal. Gradul de instituţionalizare a parteneriatelor variază de la o colaborare inter-

177

Page 181: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU instituţională privind schimbul de informaţii, la înfiinţarea unui centru administrat şi

finanţat în comun de mai mulţi parteneri.

Dacă avem în vedere tipul obiectivului urmărit în cadrul parteneriatelor, putem

afirma că parteneriatele încheiate de DG au obiective ce au în vedere relaţii cu caracter

predominant consultativ (campanile de informare, planificarea strategică), dar şi

parteneriate operaţionale ce presupun existenţa unor proiecte concrete ca motiv al

asocierii, cu scopul dezvoltării unor forme alternative la serviciile sociale existente, sau

parteneriate încheiate pentru implementarea unei activităţi axate pe o singură problemă

(abandonul şcolar, violenţa domestică, traficul de copii etc).

4.3.4. Atribuţiile instituţiilor / organizaţiilor partenere

În cadrul convenţiilor de parteneriat încheiate între diverse instituţii publice sau

private din domeniul asistenţei sociale şi DG apar atribuţii ale acestora după cum urmează:

• luarea în evidenţă a persoanelor care solicită un loc de muncă;

• asigurarea accesului persoanelor beneficiare ale DG la toate serviciile de formare

profesională organizate de AJOFM Sibiu;

• acordarea serviciilor specializate (informare, consiliere profesional, mediere a

muncii) pentru beneficiarii DG;

• stimularea angajatorilor pentru integrarea în muncă a beneficiarilor apţi de

muncă ai DG;

• organizarea cursurilor de fomare profesională;

• colaborare cu DG pentru selectarea familiilor care au în plasament copii în

vederea oferirii de servicii;

• furnizarea serviciilor sociale primare familiilor care au în plasament copii;

• furnizarea serviciilor specifice pentru femeile şi copiii victime ale violenţei în

familie;

• organizarea de tabere şcolare; pregătirea beneficiarilor pentru plecare în tabără;

desemnarea şi însoţirea beneficiarilor în tabără;

178

Page 182: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• consilierea tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie în alegerea

unui loc de muncă;

• informarea direcţiei în legătură cu rezultatele la învăţătură, frecvenţa şi

comportamentul elevilor;

• implicarea ambelor părţi, diriginiţi şi pedagogi/ referenţi pe de o parte şi asistenţi

sociali de cealaltă parte, în luarea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru

prevenirea abandonului şcolar, prin respectarea obligaţiilor ce revin fiecărei

părţi;

• sprijinirea persoanelor cu deficienţe vizuale din judeţul Sibiu în obţinerea

drepturilor şi facilităţilor legale cu privire la: obţinerea/prelungirea certificatului

de încadrare în grad de handicap, schimbarea încadrării în grad de handicap,

obţinerea drepturilor băneşti şi a biletelor speciale de călătorie CFR şi/sau auto;

• înfiinţarea/funcţionarea Centrului de zi pentru persoane adulte cu handicap psihic

Gabriela în municipiul Sibiu;

• furnizarea de servicii de consiliere, terapie ocupaţională, socializare şi petrecere

a timpului liber, suport şi acompaniament;

• acordarea de asistenţă medicală şi de îngrijire;

• suport emoţional, activităţi educative;

• reintegrare familială şi comunitară a copiilor;

• identificarea, evaluarea şi monitorizarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 14-18

ani care au comis fapte penale aflaţi sau nu în evidenţa Direcţiei Generale de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului precum şi a copiilor care nu răspund

penal (sub 14 ani), care au comis fapte penale şi care fac obiectul cauzelor ce

privesc stabilirea, înlocuirea ori încetarea măsurilor de protecţie specială stabilite

prin Legea 272/2004 etc.

Dintre atribuţiile şi responsabilităţile DG în cadrul parteneriatelor menţionăm:

• informarea beneficiarilor DG, aflaţi în căutarea unui loc de muncă asupra

facilităţilor oferite de AJOFM Sibiu;

• asigurarea participării beneficiarilor DG, aflaţi în căutarea unui loc de muncă la

activităţile de orientare profesională, medierea muncii, bursa locurilor de muncă;

179

Page 183: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• comunicarea AJOFM –ului de date privind persoanele apte de muncă aflate în

căutarea unui loc de muncă;

• sensibilizarea persoanelor cu handicap în vederea ocupării unui loc de muncă;

• orientarea familiilor care au în plasament copii spre serviciile oferite de partener;

• punerea la dispoziţia partenerului a informaţiilor necesare privind beneficiarii

pentru furnizarea serviciilor specifice;

• identificarea femeilor şi copiilor victime ale violenţei în familie şi realizarea

evaluării iniţiale a acestora;

• orientarea femeilor şi copiilor victime ale violenţei în familie spre serviciile

partenerului;

• furnizarea unor date de contact ale tinerilor care urmează să părăsească sistemul

de protecţie pentru a fi orientaţi profesional în alegerea unui loc de muncă pentru

aceştia de către partener;

• funcţionarea eEchipei intersectoriale locale pentru combaterea exploatării prin

muncă, precum şi monitorizarea celor mai grave forme de exploatare prin muncă

a acestora, etc.

Din atribuţiile menţionate în parteneriat rezultă foarte clar tratarea

persoanelor asistate ca beneficiari de servicii sociale fără o implicare activă din

partea acestora şi o responsabilizare efectivă pentru orice sprijin primit. Rezultă de

aici necesitatea stabilirii în cadrul parteneriatelor a unor atribuţii care să acorde

asistaţilor statutul de clienţi ai serviciilor sociale.

4.3.5. Resurse implicate

Toate parteneriatele încheiate de DG presupun folosirea resurselor umane pentru

punerea lor în practică. Nici un parteneriat nu cuantifică însă financiar participarea

resurselor umane la realizarea obiectivelor parteneriale. Nu există o evidenţă a scăderii

sau creşterii costurilor serviciilor sociale derulate de DG prin intermediul fiecărui

parteneriat din perspectiva resurselor umane utilizate. Este imperios necesar să se

cuantifice financiar participarea resurselor umane la realizarea fiecărui parteneriat

180

Page 184: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU pentru o analiză din perspectiva costurilor şi a beneficiilor fiecărui acord partenerial

care să demonstreze continuarea, modificarea sau încetarea unui parteneriat.

Toate parteneriatele implică şi resurse materiale, astfel încât punerea lor în

practică presupune angajarea unor bunuri şi disponibilităţi fără de care scopul

parteneriatelor nu ar putea fi atins. Nici în cazul acestor resurse nu există o cuantificare

financiară care să permită o analiză a oportunităţii fiecărui parteneriat. Ca şi în

cazul resurselor umane, cuantificarea lor este forte importantă, demonstrând

relevanţa fiecărui parteneriat în sistemul serviciilor la nivel judeţean din prisma

costurilor şi a beneficiilor.

Resursele financiare stau la baza fiecărui parteneriat şi a punerii lui în practică.

Fiecare actiune de elaborare, promovare, implementare, monitorizare a fiecărui parteneriat

presupune utilizarea unor resurse financiare. Fie că vorbim de costuri de timp, de costuri

umane sau materiale, banii sunt cei care permit punerea în practică a fiecărui parteneriat.

Nu există o evidenţă a costurilor pe fiecare obiectiv partenerial şi nici o evidenţă

clară a economiilor făcute de direcţie datorită fiecărui parteneriat.

Nu există rapoarte de evaluare şi monitorizare a fiecărui obiectiv din cadrul

parteneriatelor care să permită o analiză complexă a oportunităţii şi rezultatelor

fiecărui parteneriat. Din această perspectivă ar fi foarte utilă o bază de date care să

monitorizeze implementarea fiecărui parteneriat cu axare pe costuri şi beneficii.

În continuare vom încerca să demonstrăm cum contribuie trei din

parteneriate, încheiate cu organizaţii nonguvernamentale pentru furnizarea de

servicii sociale primare şi specializate, în sprijinul persoanelor cu handicap, şi în

sprijinul Direcţiei, care nu ar avea resurse suficiente pentru asigurarea independentă

a funcţionalităţii serviciilor. Astfel cele trei organizaţii contribuie cu resurse

importante sub formă de spaţii, amenajate şi dotate cu echipament de specialitate

corespunzător şi material didactic, know-how, alte resurse financiare atrase pentru

desfăşurarea activităţilor, managementul serviciilor şi continuitatea serviciilor.

Datele următoare sunt furnizate de cei trei furnizori privaţi de servicii sociale,

parteneri ai direcţiei.

1. Contribuţia furnizorului de asistenţă socială, Asociaţia Diakoniewerk

International

181

Page 185: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU Obiectul: Centru ocupaţional pentru persoane cu dizabilităţi privind integrarea acestora

pein terapie ocupaţională.

31. DECEMBRIE 2008

Nr. ctr. Costuri pe categorii de cheltuieli Lei

Euro Curs BNR (31.dec.

2008) 1Euro = 3,98 Lei

1. Costuri de personal 11.144,00 2.800,002. Costuri material 12.338,00 3.100,003. Bani de buzunar 3.383,00 850,004. Reparaţii maşină 15.920,00 4.000,005. Costuri transport 3.582,00 900,006. Costuri curente 3.184,00 800,007. Costuri igienă şi consumabile 2.587,00 650,008. Alimente, hrană 14.726,00 3.700,009. Costuri comunicaţii 2.350,00 590,0010. Costuri bancă 640,00 160,0011. Alte costuri (investiţii) 16.000,00 4.000,00TOTAL: 85.854,00 21.550,00

Observaţii:

Categoriile cuprind:

• costuri de personal: cursuri de formare, schimburi de experienţă, contract

contabilitate;

• costuri material: material de lucru pentru persoanele asistate (atelier);

• bani de buzunar: recompensă pentru persoanele asistate;

• reparaţii maşină: service, reparaţii, asigurare;

• costuri transport: alimentare diesel

• costuri curente: energie, gaz, apă-canal;

• costuri igienă şi consumabile

• alimente, hrană

• costuri comunicaţii: telefon, internet

• costuri bancă: comision de întreţinere, ş.a.

IANUARIE – 31. IULIE 2009

182

Page 186: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Nr. ctr. Costuri pe categorii de cheltuieli Lei

Euro Curs BNR (31.iul.

2009) 1Euro = 4,20 Lei

1. Costuri de personal 5.040,00 1.200,002. Costuri material 3.360,00 800,003. Bani de buzunar 1.390,00 330,004. Reparaţii maşină 500,00 120,005. Costuri transport 1.800,00 430,006. Costuri curente 2.180,00 520,007. Costuri igienă şi consumabile 2.060,00 490,008. Alimente, hrană 8.400,00 2.000,009. Costuri comunicaţii 1.470,00 350,0010. Costuri bancă 340,00 80,0011. Costuri contabilitate 2.350,00 560,0012. Activităţi persoane asistate 210,00 50,0013. Investiţii 2.100,00 500,0014. Alte costuri 170,00 40,00TOTAL: 31.370,00 7.470,00

Observaţii:

Categoriile cuprind:

• costuri de personal: cursuri de formare, schimburi de experienţă,

• costuri material: material de lucru pentru persoanele asistate (atelier);

• bani de buzunar: recompensă pentru persoanele asistate;

• reparaţii maşină: service, reparaţii, asigurare;

• costuri transport: alimentare diesel

• costuri curente: energie, gaz, apă-canal;

• costuri igienă şi consumabile

• alimente, hrană

• costuri comunicaţii: telefon, internet

• costuri bancă: comision de întreţinere, ş.a.

• costuri contabilitate: contract prestări servicii contabilitate;

• activităţi de timp liber pentru persoanele asistate: excursii, tabără, etc.

183

Page 187: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU Resursele financiare sunt asigurate de un finanţator străin constant (Austria) şi atrase din

sponsorizări şi donaţii.

Contribuţia Direcţiei constă în suma de 54 651 lei la data de 30.06.2009, reprezentând

cheltuieli de personal pentru 4 posturi ocupate din cele 8 propuse.

2. Contribuţia furnizorului de asistenţă socială, Asociaţia Handicapaţilor

Psihici

Obiectul: Centru de zi pentru persoane adulte cu handicap psihic „Gabriela”

- costurile necesare asigurării materiei prime, materialului didactic, socializării

beneficiarilor/petrecerii timpului liber, costuri igienă şi consumabile, reparaţii

maşină: service, reparaţii, asigurare şi costuri contabilitate, în cuantum de 18 600

în anul 2008, şi de 3000 lei la data de 31.07.2009.

Contribuţia Direcţiei constă în suma de 53 962 lei în anul 2008 şi suma de 50 542 lei la

data de 30.06.2009 asigurarea plăţii cheltuielilor de personal pentru angajaţi şi a celor de

funcţionare.

3. Contribuţia furnizorului de asistenţă socială, Fundaţia „Un copil, o

speranţă”

Obiectivul: Centru de terapie şi recuperare pentru copii autisti”

Trebuie menţionat că aceeaşi fundaţie furnizează servicii şi în cadrul altor două centre:

Centrul de zi pentru copii cu handicap neurolocomotor şi Centrul de consiliere pentru

părinţi şi copii, în consecinţă va fi analizată contribuţia pentru întreaga activitate în

doemniul asistenţei sociale.

- costuri necesare unei părţi din resursele umane implicate, costurile necesare

asigurării funcţionalităţii centrelor, materiei prime, materialului didactic,

socializării beneficiarilor/petrecerii timpului liber, costuri igienă şi consumabile,

reparaţii maşini din dotare (3 microbuze): service, reparaţii, asigurare şi costuri

contabilitate, costuri reparaţii, zugrăveli, bunuri valorizate, în cuantum de 510 000

lei în anul 2008.

Anual, Fundaţia UCOS, identifică şi atrage surse financiare private sau publice de la

bugetul local sau de stat, prin metoda parteneriatului sau prin obţinerea de subvenţie de la

bugetul de stat, în cuantum de 100 890 anual, conform Legii 34/1998.

184

Page 188: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Contribuţia Direcţiei constă în suma de 43 870 lei la data de 30.06.2009 asigurarea

plăţii cheltuielilor de personal pentru 4 angajaţi.

185

Page 189: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU 4.3.6. Roluri şi responsabilităţi în cadrul parteneriatelor

Atât DG, cât şi instituţiile publice sau private partenere joacă rolul de iniţiator în

funcţie de tipul parteneriatului şi de interesul manifestat de fiecare entitate. Putem spune

că DG ar putea iniţia mai multe parteneriate pentru mai multe categorii de persoane

vulnerabile care să stimuleze competitivitatea între cei care ar putea să-i devină

parteneri, crescând astfel calitatea serviciilor şi reducându-se astfel costurile

sistemului public prin completarea lor cu cele din sectorul privat.

Rolul decizional în încheierea fiecărui parteneriat aparţine fiecărui partener în

funcţie de cine solicită încheierea acordului. Desigur, dacă ar exista o analiză preliminară

care să justifice oportunitatea fiecărui parteneriat, atunci decizia încheierii, elaborării,

implementării unui parteneriat ar fi mult mai uşor de luat.

Rolul de punere în practică a parteneriatului este îndeplinit de fiecare partener

inclusiv DG prin îndeplinirea responsabilităţilor asumate în cadrul convenţiei de

parteneriat (vezi anexa).

Roluri în monitorizarea şi evaluarea parteneriatelor ar trebui să aibă fiecare

partener. În cadrul parteneriatelor încheiate de DG nu se face nici o precizare cu

privire la perioada de monitorizare, la evaluarea iniţială, continuă, finală a

parteneriatelor. Sunt necesare astfel de prevederi pentru asigurarea succesului

parteneriatelor.

4.3.7. Circumstanţe

Foarte importante în luarea deciziei încheierii unui parteneriat sunt

circumstanţele (ex. tipul de servicii, componentele sistemului de servicii, contextul, nevoia

socială) în baza cărora trebuie luat în calcul parteneriatul. În cazul DG acestea rezultă din

analizele existente în strategia în vigoare, din rapoartele de monitorizare şi evaluare a

activităţii sale, dar şi din motivaţiile şi justificările partenerilor. Pe lângă necesitatea

dezvoltării unor servicii şi politicile financiare instituţionale este necesar să se ia în calcul

dezvoltarea socială şi economică a judeţului. În literatura de specialitate sunt menţionate

următoarele circumstanţe pe care instituţia trebuie să le ia în calcul:

186

Page 190: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• serviciul sau proiectul nu poate fi acoperit financiar doar de către instituţie;

• partenerul poate spori calitatea serviciului în comparaţie cu posibilităţile

instituţiei;

• există suport din partea utilizatorilor de servicii pentru implicarea partenerilor;

• există oportunităţi de concurenţă printre potenţialii parteneri;

• nu există restricţii regulatorii sau legislative cu privire la implicarea

partenerului în prestarea serviciilor sau a proiectului;

• rezultatul prestării serviciului poate fi măsurat şi estimat destul de uşor;

• proiectul sau serviciul oferă oportunităţi pentru inovaţii

• există oportunităţi de a spori dezvoltarea economică.

4.3.8. Beneficii şi riscuri

Există anumite riscuri în procesul de punere în practică a unui parteneriat dacă nu

sunt examinate critic ajustările acestora la anumite circumstanţe specifice. Totuşi,

parteneriatul aduce beneficii importante atunci când este utilizat într-un context adecvat.

Datorită parteneriatului se pot realiza economii legate de elaborarea proiectelor, precum şi

de administrarea şi menţinerea serviciilor publice. Parteneriatul poate introduce inovaţii cu

privire la modul în care prestarea este organizată sau realizată, asigurând îmbunătăţirea

calităţii şi eficienţa.

Dintre riscurile potenţiale menţionăm pierderea controlului de către autoritatea

publică. Acest risc poate fi evitat prin abordarea acestei probleme la negocierea

contractului de parteneriat. Consiliul Judeţean şi DG au autoritatea şi responsabilitatea de

a stabili standarde pentru servicii şi de a asigura protecţia interesului persoanei asistate.

Lipsa de experienţă a partenerilor poate genera riscuri forte mari în succesul unui

parteneriat. Dacă în sectorul serviciilor sociale nu există concurenţă, este un alt risc care ar

limita capacitatea de a genera inovaţii, eficienţă şi preţuri reduse. Concurenţa între

parteneri pentru a-şi asigura dreptul de a intra într-un parteneriat este un beneficiu

important pentru judeţ. Pe de altă parte, dacă nu sunt structurate adecvat, contractele de

parteneriat public privat pot genera reducerea calităţii serviciilor, prestări ineficiente de

servicii sau lipsa de măsuri adecvate de menţinere a utilităţii.

187

Page 191: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Un risc care nu poate fi controlat în lipsa unui parteneriat care are în vedere

comunicarea asupra grupului ţintă, îl reprezintă suprapunerea în furnizarea serviciilor

sociale şi imposibilitatea de a urmări clientela socială, precum şi dificultatea DG în a

ajunge cât mai aproape de beneficiar, în vederea unei evaluări psiho-sociale reale, atâta

timp cât, prin natura serviciilor, organizaţiile nonguvernamentale funcţionând în

comunitate, se adresează nevoilor sociale imediate, în special ale acelei comunităţi,

cunoscând mult mai bine membrii acesteia şi sfera relaţiilor deosebite.

Pentru creşterea beneficiilor şi pentru scăderea / atenuarea riscurilor, Consiliul

judeţean Sibiu prin intermediul DG trebuie să stabilească un cadru instituţional

adecvat, inclusiv politici, reglementări, standarde şi proceduri, precum şi resurse

umane şi organizaţionale necesare în scopul realizării parteneriatului de succes.

4.4 Probleme şi concluzii

Ceea ce putem remarca din analiza modului în care au fost alese instituţiile

partenere este lipsa competitivităţii între partenerii care ar fi putut veni în sprijinul

DGASPC Sibiu. Atunci când au fost încheiate parteneriatele nu au existat mai mulţi

ofertanţi, astfel încât să fie ales partenerul cel mai potrivit care să ofere soluţii eficiente la

probleme practice.

Din analiză se desprinde ideea necesităţii încheierii mai multor parteneriate

pentru toate categoriile de persoane vulnerabile care să aibă ca scop final comun prestări

de servicii cost eficiente în comunitate.

Din atribuţiile menţionate în parteneriat rezultă foarte clar tratarea persoanelor

asistate ca beneficiari de servicii sociale fără o implicare activă din partea acestora şi o

responsabilizare efectivă pentru orice sprijin primit. Rezultă de aici necesitatea stabilirii în

cadrul parteneriatelor a unor atribuţii care să acorde asistaţilor statutul de clienţi ai

serviciilor sociale.

Nu există o evidenţă a scăderii sau creşterii costurilor serviciilor sociale derulate

de DG prin intermediul fiecărui parteneriat din perspectiva resurselor umane utilizate. Este

imperios necesar să se cuantifice financiar participarea resurselor umane la realizarea

188

Page 192: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU fiecărui parteneriat pentru o analiză din perspectiva costurilor şi a beneficiilor fiecărui

acord partenerial care să demonstreze continuarea, modificarea sau încetarea unui

parteneriat.

Nici în cazul acestor resurse nu există o cuantificare financiară care să permită o

analiză a oportunităţii fiecărui parteneriat. Ca şi în cazul resurselor umane, cuantificarea

lor este forte importantă, demonstrând relevanţa fiecărui parteneriat în sistemul serviciilor

la nivel judeţean din prisma costurilor şi a beneficiilor.

Nu există o evidenţă a costurilor pe fiecare obiectiv partenerial şi nici o evidenţă

clară a economiilor făcute de direcţie datorită fiecărui parteneriat.

Nu există rapoarte de evaluare şi monitorizare a fiecărui obiectiv din cadrul

parteneriatelor care să permită o analiză complexă a oportunităţii şi rezultatelor fiecărui

parteneriat. Din această perspectivă ar fi foarte utilă o bază de date care să monitorizeze

implementarea fiecărui parteneriat cu axare pe costuri şi beneficii.

În continuare vom încerca să demonstrăm cum contribuie trei din parteneriate,

încheiate cu organizaţii nonguvernamentale pentru furnizarea de servicii sociale primare şi

specializate, în sprijinul persoanelor cu handicap, şi în sprijinul Direcţiei, care nu ar avea

resurse suficiente pentru asigurarea independentă a funcţionalităţii serviciilor. Astfel cele

trei organizaţii contribuie cu resurse importante sub formă de spaţii, amenajate şi dotate cu

echipament de specialitate corespunzător şi material didactic, know-how, alte resurse

financiare atrase pentru desfăşurarea activităţilor, managementul serviciilor şi

continuitatea serviciilor.

DG ar putea iniţia mai multe parteneriate pentru mai multe categorii de persoane

vulnerabile care să stimuleze competitivitatea între cei care ar putea să-i devină parteneri,

crescând astfel calitatea serviciilor şi reducându-se astfel costurile sistemului public prin

completarea lor cu cele din sectorul privat.

În cadrul parteneriatelor încheiate de DG nu se face nici o precizare cu privire la

perioada de monitorizare, la evaluarea iniţială, continuă, finală a parteneriatelor. Sunt

necesare astfel de prevederi pentru asigurarea succesului parteneriatelor.

Consiliul judeţean Sibiu prin intermediul DG trebuie să stabilească un cadru

instituţional adecvat, inclusiv politici, reglementări, standarde şi proceduri, precum şi

resurse umane şi organizaţionale necesare în scopul realizării parteneriatului de succes.

189

Page 193: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

V. Analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără

implicarea consiliului judeţean, dar legate de sfera

de competenţă a acestuia

5.1. Date generale cu privire la analiza SAS acordate în judeţul

Sibiu fără implicarea consiliului judeţean, dar legate de sfera de

competenţă a acestuia Această analiză are ca punct de pornire inventarierea furnizorilor de SAS acordate în

judeţul Sibiu fără implicarea Consiliului Judeţean, dar legate de sfera de competenţă a

acestuia şi identificarea modelelor de bune practici în realizarea acestor servicii. Activitatea

acestora urmează să fie analizată din punctul de vedere al accesibilităţii serviciilor (dacă

serviciile sunt disponibile în mod universal gratuit sau doar în funcţie de veniturile

individuale, proporţia populaţiei care nu are acces la acest serviciu), al calităţii serviciilor

obţinute al universalităţii asigurării uni minim de bunăstare, al prevenirii dependenţei

beneficiarilor de aceste servicii, al costurilor funcţionării acestor servicii şi al rezultatelor

realizării acestor SAS.

Furnizorii privaţi sau publici de SAS ale căror activităţi sunt asemănătoare sau

complementare cu cele ale IS vor fi inventariaţi, se va analiza activitatea lor şi se vor face

recomandări Consiliului Judeţean cu privire la o eventuală colaborare.

Prin analiză se va urmări inventarierea unor modalităţi de asigurare a managementului

calităţii, astfel încât să fie atinse obiective precum satisfacţia clienţilor, satisfacţia angajaţilor,

perfecţionarea continuă a serviciilor şi a sistemului de management, responsabilităţile faţă de

societate, eficienţă şi rentabilitate.

Pornind de la următoarea ipoteză, Calitatea serviciilor de asistenţă socială acordate în

judeţul Sibiu fără implicarea Consiliului Judeţean Sibiu, dar legat de sfera de competenţă a

acestuia este dată în primul rând de profesionalismul şi experienţa furnizorilor, cercetarea a

avut următoarele obiective (vezi anexa nr. 5.1):

189

Page 194: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• Inventarierea principalilor furnizori publici şi privaţi de asistenţă socială care

furnizează servicii sociale complementare celor oferite de Consiliul Judeţean.

• Identificarea principalelor categorii de persoane care beneficiază de servicii de

asistenţă socială complementare celor oferite de Consiliul Judeţean.

• Evaluarea serviciilor desfăşurate în cadrul instituţiilor de asistenţă socială fără

implicarea Consiliului Judeţean.

5.2 SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului

judeţean, dar legate de sfera de competenţă a acestuia

5.2.1 Analiza axiologică a legislaţiei

SAS din judeţul Sibiu furnizate fără implicarea CJS sunt serviciile acordate în

municipiile, oraşele şi comunele judeţului de către furnizorii de servicii sociale acreditaţi, care

nu se află în subordinea sau coordonarea CJS sau DGASPC, iar serviciile se acordă fără

contribuţia şi implicarea CJS şi DGASPC.

Anexa nr. 2 expune inventarul actelor normative ce reglementează SAS acordate fără

implicarea consiliilor judeţene.

Astfel de servicii sunt furnizate de către:

1) Furnizorii publici de servicii sociale (cu excepţia DGASPC) :

a) serviciul public de asistenţă socială de la nivel local;

b) alte servicii publice specializate de la nivel local;

c) instituţii publice care au constituite compartimente de asistenţă socială.

2) Furnizorii de servicii sociale de tip privat:

a) asociaţii şi fundaţii, culte religioase şi orice alte forme organizate ale societăţii

civile;

b) persoane fizice autorizate în condiţiile legii;

c) filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

d) organizaţii internaţionale de profil.

190

Page 195: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Din prezentarea categoriilor de furnizori de servicii sociale se poate observa că

societăţile comerciale nu se regăsesc în această enumerare. Societăţile comerciale pot furniza

servicii sociale numai prin intermediul fundaţiilor proprii înfiinţate în acest scop.

5.2.2. Principalii furnizori de asistenţă socială din judeţul Sibiu

5.2.2.1. Principalii furnizori publici de asistenţă socială

Principalele date despre furnizorii de asistenţă socială existenţi în judeţul Sibiu au fost

oferite de către Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială valabile la data de 05.03.2009. În

statisticile oferite de către instituţia susmenţionată la nivelul judeţului există un număr de 158

de furnizori acreditaţi pentru a oferii servicii de asistenţă socială (vezi anexa nr. 3- harta

serviciilor sociale existente în judeţul Sibiu), împărţiţi astfel: în mun. Sibiu un număr de 50 de

furnizori de servicii sociale, în zona Secaşelor şi Valea Târnavei Mari, un număr de 34 de

furnizori de servicii de asistenţă socială, pe Văile Hârtibaciului şi Calvei un număr de 13

furnizori de servicii de asistenţă socială, în Mărginimea Sibiului un număr de 24 de furnizori

de servicii de asistenţă socială iar pe Valea Oltului un număr de 21 de furnizori de servicii de

asistenţă socială. Astfel la o primă vedere se poate observa numărul mare de furnizori de

servicii de asistenţă socială existenţi la nivelul municipiul Sibiu. În prezentul studiu ne vom

referii doar la furnizorii de servicii de asistenţă socială dar fără a implica cele două unităţi de

asistenţă medico – socială aflate în subordinea Consiliului Judeţean Sibiu precum şi Direcţia

de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu.

Nr. crt.

ZONE REPREZENTATIVE LA NIVELUL JUDEŢULUI

SIBIU

Asociaţii Fundaţii Alţi furnizori

Autorităţi locale Total

1 SIBIU Total populaţie - 154892

28 13 6 2 SPAS 1

50

2 MĂRGINIMEA SIBIULUI Total populaţie - 65089

2 2 - 17 SPAS 3

24

3 VALEA OLTULUI Total populaţie - 67580

6 2 - 10 SPAS 3

21

4 VALEA HÂRTIBACIULUI Total populaţie - 31675

2 2 - 8 SPAS 1

13

5 ZONA SECAŞELOR Total populaţie - 114955

10 6 1 14 SPAS 3

34

191

Page 196: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

TOTAL 48 25 7 51 SPAS 11

142

Tabel nr.1 Împărţirea pe zone reprezentative a furnizorilor de asistenţă socială

existenţi la nivelul judeţului Sibiu

Furnizorii publici de asistenţă socială, de la nivelul judeţului Sibiu, fără a implica

serviciile oferite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, sunt in

special constituite din serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivel local. În

municipiul Sibiu exista un singur serviciu public de asistenţă socială care trebuie sa acopere

toate nevoile existente la nivelul municipiului pentru toate categoriile de persoane pentru o

populaţie a municipiului de 154892. În celelalte zone exista servicii publice de asistenţă

socială la nivelul oraşelor cu un număr mai mare de angajaţi însă la nivelul comunelor există

doar o singură persoană care gestionează problemele sociale ale comunităţii locale(acordarea

de prestaţii sociale în special, serviciile sociale axându-se în special pe îngrijirea persoanei cu

handicap). De asemenea furnizorii privaţi de asistenţă socială sunt grupaţi în special în

municipii şi oraşe, serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivel de comună nu pot

beneficia de aportul şi sprijinul acestora în rezolvarea cazurilor sociale. Avantajul mare de

care beneficiază spas-urile locale organizate la nivel de comună îl constituie numărul relativ

mic de beneficiari şi sprijinul comunităţii în rezolvarea problemelor sociale.

5.2.2.2 Principalii furnizori privaţi de asistenţă socială

Furnizorii privaţi de servicii sociale pot fi:

a) asociaţiile şi fundaţiile, cultele religioase şi orice alte forme organizate ale societăţii

civile;

b) persoane fizice autorizate în condiţiile legii;

c) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

d) organizaţiile internaţionale de profil.

192

Page 197: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Furnizorii de servicii sociale pot organiza şi acorda servicii sociale numai dacă sunt

acreditaţi în condiţiile legii.

Societăţile comerciale pot furniza servicii sociale numai prin intermediul fundaţiilor

proprii înfiinţate în acest scop.

În continuare ne vom axa în prezentarea furnizorilor de servicii de asistenţă socială pe

anumite categorii ale acestora în funcţie de specificul fiecărui furnizor(asociaţii, fundaţii,

furnizorii de asistenţă socială la nivel local, comune, oraşe precum şi alte categorii de

furnizori, spitale, cantine sociale, etc.). De asemenea vom prezenta furnizorii de asistenţă

socială folosind cele cinci zone menţionate anterior.

O primă analiză se referă la principalele servicii, sau mai precis spus denumirea

oficială a serviciilor oferite de către furnizorii de asistenţă socială. Se poate observa faptul că

autorităţile locale se concentrează mai mult pe serviciile sociale primare şi specializate, în

special pe îngrijirea persoanelor cu handicap prin angajarea unui asistent personal iar ceilalţi

furnizori oferă a gamă variată de servicii sociale plecând de la serviciile primare până la

serviciile de îngrijire socio-medicală.

Nr. crt.

ZONE REPREZENTATIVE LA NIVELUL JUDEŢULUI

SIBIU

Asociaţii Fundaţii Alţi furnizori

Autorităţi locale Total

1 SIBIU Total polulaţie - 154892

28 13 6 2 SPAS 1

50

2 MĂRGINIMEA SIBIULUI Total populaţie - 65089

2 2 - 17 SPAS 3

24

3 VALEA OLTULUI Total populaţie - 67580

6 2 - 10 SPAS 3

21

4 VALEA HÂRTIBACIULUI Total populaţie - 31675

2 2 - 8 SPAS 1

13

5 ZONA SECAŞELOR Total populaţie – 114955

10 6 1 14 SPAS 3

34

TOTAL 48 25 7 51 SPAS 11

142

Se poate observa numărul mare de asociaţii existente la nivelul mun. Sibiu spre

deosebire de celelalte zone ale judeţului unde asociaţiile şi fundaţiile sunt în număr foarte mic.

193

Page 198: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Un număr mai mare de asociaţii se pot observa în zona Valea Oltului raportat la numărul de

populaţie spre deosebire de celelalte zone reprezentative.

Aceste asociaţii oferă în special servicii sociale specializate, servicii care au drept scop

menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii

de nevoie socială.

Serviciul public de asistenta socială, organizat la nivel local, are responsabilitatea

creării, menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile

sociale identificate, cu scopul prioritar de susţinere a funcţionalităţii sociale a persoanei în

mediul propriu de viata, familial şi comunitar, iar Serviciul public de asistenta socială,

organizat la nivel judeţean, are responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale

specializate, în funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine

funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viata, familial şi

comunitar.

Astfel cele ai multe instituţii şi servicii de asistenţă socială sunt situate în mediul

urban, funcţionarea lor este mult mai prezentă în oraş decât în sat, numărul specialiştilor din

reţeaua de asistenţă socială urbană este mult mai mare decât cel din spaţiu sătesc, cu toate că

originea rezidenţială a asistaţilor este adesea rurală. Neamţu G., coord., 2003, "Tratat de

asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi p.502

5.2.3. Principalele categorii de persoane care beneficiază de

servicii de asistenţă socială

Nr. crt. BENEFICIARI Asociaţii Fundaţii Alţi

furnizori Autorităţi

locale Total

1. Toate categoriile de beneficiari

4 3 2 51 SPAS 10

70

2. Copii 9 11 2 1 SPAS 1

24

3. Copii şi tineri 7 7 1 15 4. Copii şi adulţi 1 1 4 6 5. Copii, tineri şi adulţi 6 4 1 SPAS 1 12 6. Copii, adulţi şi vârstnici SPAS 1 1 7. Tineri 4 2 6 8. Tineri şi adulţi(familii) 10 10 9. Tineri, adulţi şi vârstnici 4 SPAS 2 6

194

Page 199: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

10. Adulţi(familii) 1 2 3 11. Adulţi şi vârstnici 4 4 12. Vârstnici 7 4 2 2

SPAS 4 19

13. Copii, tineri, adulţi şi vârstnici

7 2 2 45 SPAS 9

65

Din prezentul tabel se poate observa faptul că autorităţile locale acordă servicii pentru

toate categoriile de beneficiari iar asociaţiile şi fundaţiile sunt acordă servicii pentru anumite

categorii specifice de beneficiari. După cum de poate observa, copiii constituie o categorie de

beneficiari aparte pentru are există un număr mare de asociaţii care se ocupă de protecţia

acestei categorii de beneficiari.

195

Page 200: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

5.2.3.1. Copii

Nr. crt.

Beneficiari Zona Mărginimii

Valea Oltului

Zona Secaşelor

Valea Hârtibaciului

Sibiu Total

1 Copii 35 81 360 34 2876 3386 2 Tineri 4 16 8 91 119 3 Persoane

dependente de droguri

25 12 37

4 Persoane fără adăpost

32 15 52 99

5 Persoane victime ale violenţei

7 48 55

6 Persoane cu handicap

250 362 1192 179 676 2659

7 Persoane aflate în

dificultate

4188 5197 6441 3745 682 20253

8 Persoane vârstnice

173 55 466 313 566 1573

TOTAL 4991 4675 8481 5755 4279 28181

Copiii, după cum am menţionat anterior , spre deosebire de alte categorii de persoane,

beneficiază de un număr mare de furnizori care oferă servicii sociale acestei categorii de

persoane. Tot în municipiul Sibiu se concentrează cel mai mare număr de furnizori de servicii

de asistenţă socială pentru copii de la centre de zi pentru copii (cu handicap sau fără) până la

centre de plasament ale altor asociaţii sau fundaţii. în Valea Hârtibaciului şi Zona Mărginimii

sunt cei mai puţini beneficiari ai serviciilor oferite copiilor. Copiii sunt cei care resimt cel mai

mult şi mai dureros schimbările şi problemele ce se ivesc la nivelul familiei şi al societăţii în

general, cu repercusiuni majore asupra viitorului întregii societăţi.

În consecinţă, considerăm că tinerii şi copii ar trebui să aibă prioritate asistenţială. Cu

cât se intervine mai rapid şi mai eficient în asistarea generaţiei tinere, cu atât se evită creşterea

cheltuielilor asistenţiale de mai târziu. Insuficienţele actuale care marchează aceste părţi ale

populaţiei (abandonarea copiilor de către familiile de provenienţă, abuzurile asupra copiilor,

abandonul şcolar, organizarea copiilor şi tinerilor în bande, delincvenţa juvenilă, expunerea

copiilor şi tinerilor la consumul de alcool şi droguri, la practicarea prostituţiei, la dobândirea

unor boli, etc.) se pot prelungi la eşecuri la vârsta maturităţii, în multiplicarea modelului

disfuncţional în familiile pe care ei înşii le vor forma, în erodarea zestrei genetice a naţiunii,

196

Page 201: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

în proliferarea conflictelor şi discriminărilor, etc. Finalmente, aceste efecte echivalează în

orice spaţiu societal cu micşorarea şanselor de progres sociocultural. Este cunoscut faptul că

generaţia tânără are potenţialul creativ cel mai ridicat, iar dacă acesta nu este stimulat, protejat

şi valorizat nu se va ajunge decât la reproducerea subdezvoltării şi la supraîncărcarea

serviciilor de asistenţă socială.

5.2.3.2.Adulţi

Nr. Crt.

BENEFICIARI Zona Mărginimii

Valea Oltului

Zona Secaşelor

Valea Hârtibaciului

Sibiu Total

1 Copii 35 81 360 34 2876 3386 2 Tineri 4 16 8 91 119 3 Persoane

dependente de droguri

25 12 37

4 Persoane fără adăpost

32 15 52 99

5 Persoane victime ale violenţei

7 48 55

6 Persoane cu handicap

250 362 1192 179 676 2659

7 Persoane aflate în dificultate

4188 5197 6441 3745 682 20253

8 Persoane vârstnice

173 55 466 313 566 1573

Total 4991 4675 8481 5755 4279 28181

Persoanele adulte sunt o categorie aparte de beneficiari care nu poate fi abordata

separaţi de celelalte categorii supuse analizei. Astfel cei mai mulţi dintre adulţi nu pot fi

separaţi de copii deoarece aceştia sunt crescuţi de către părinţi şi se află în strânsă legătură

familiala. De asemenea majoritatea persoanelor cu handicap sunt adulte, ca şi persoanele fără

adăpost, cele dependente de droguri, cele victime ale violenţei şi cele aflate în dificultate. Am

putea spune că adulţii sunt cei care beneficiază cel mai mult de servicii de asistenţă socială.

In tabelul de mai sus se poate observa numărul mic de beneficiari ai serviciilor pentru

victimele violenţei precum şi ale celor fără adăpost în raport cu situaţiile existente. In schimb,

se observa numărul mare al serviciilor oferite persoanelor care se află în dificultate în raport

cu celelalte categorii de persoane, fapt ce se poate explica prin existenţa la nivel local a

serviciilor de asistenţă socială care oferă în general prestaţii sociale, fiind sprijinite în foarte

câteva cazuri de asociaţii/fundaţii care oferă servicii complementare acestora.

197

Page 202: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

5.2.3.3. Vârstnici

Nr. Crt.

Beneficiari Zona Mărginimii

Valea Oltului

Zona Secaşelor

Valea Hârtibaciului

Sibiu Total

1 Copii 35 81 360 34 2876 3386 2 Tineri 4 16 8 91 119 3 Persoane

dependente de droguri

25 12 37

4 Persoane fără adăpost

32 15 52 99

5 Persoane victime ale violenţei

7 48 55

6 Persoane cu handicap

250 362 1192 179 676 2659

7 Persoane aflate în dificultate

4188 5197 6441 3745 682 20253

8 Persoane vârstnice

173 55 466 313 566 1573

Total 4991 4675 8481 5755 4279 28181

Noţiunea de vârstă înaintată se utilizează pentru perioada din viaţa omului care

urmează după maturitate şi ţine până la sfârşitul existenţe sale. Această perioadă mai este

numită şi vârsta a treia, perioada de involuţie, perioada de bătrâneţe sau senescenţă. Cea mai

uzuală formă de clasificare a bătrâneţii cuprinde: stadiul de trecere spre bătrâneţe: de la 65 la

75 de ani; stadiul bătrâneţii medii 75 la 85 de ani şi stadiul marii bătrâneţi peste 85 de ani.

Neamţu G., coord., 2003, "Tratat de asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi p.914

Privită în ansamblul său persoana vârstnică este o persoană de cele mai multe ori

multiplu dezavantajată prin scăderea resurselor fizice, care nu înseamnă întotdeauna boală,

prin scăderea resurselor financiare sau prin prezenţa unui handicap mintal. Perioada de

tranziţie din România a descalificat vârstnicul din lupta sa pentru o existenţă decentă. Mulţi

dintre ei trăiesc sub pragul de sărăcie, mulţi renunţă la facilităţile confortului (căldură, apă,

energie) din cauza veniturilor mici, mulţi întăresc rândurile instituţiilor de ocrotire socială şi

ale cantinelor sociale. În plus bătrânii trăiesc sentimentul frustrant al faptului că, dat fiind

numărul lor în creştere în raport cu populaţia activă, ei sunt „întreţinuţii celor care azi

lucrează”, sintagmă atât de vehiculată în mass-media şi mediile politice din România. Aceasta

face ca vârstnicul să-şi resimtă povara nu doar economic ci şi medical. Neamţu G., coord.,

2003, "Tratat de asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi p.912

198

Page 203: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Analizând situaţia din judeţul Sibiu observam ca repartizarea pe zone a beneficiarilor

de asistenţă socială acordată persoanelor vârstnice este proporţional pe zone şi pentru numărul

de populaţiei al acestora, cu un mic decalaj pe Valea Oltului. Pe valea Hârtibaciului există un

număr de două asociaţii care oferă servicii adresate vârstnicilor care provin nu numai din

judeţul Sibiu ci şi din alte judeţe. Se deduce astfel necesitatea dezvoltări serviciilor la

domiciliu care la ora actuală se realizează mai mult în ceea ce priveşte menajul şi alimentaţia,

şi mai puţin în ceea e priveşte nursing-ul, terapia ocupaţională, kinetoterapia etc.

Având în vedere creşterea numărului de persoane vârstnice la nivel naţional şi

judeţean devine o necesitate diversificarea serviciilor şi facilităţilor oferite persoanelor

vârstnice astfel încât să nu conducă la crearea unei stări de dependenţă a acestora faţă de

serviciile sociale.

Având în vedere că atât îngrijirea vârstnicului cât mai ales calitatea acestei îngrijiri

sunt părţi integrante ale politicii de bunăstare şi de sănătate a fiecărei ţări, ar trebui ca, în acest

context, profesioniştii chemaţi a se ocupa de această categorie de vârstă să conştientizeze

faptul că nu sunt suficiente doar cunoştinţele, ci că acestea ar trebui să fie dublate de o

formaţie caritabilă, umanistă, asociată cu sentimente de respect şi afecţiune, că nu este

suficient să hrănim bătrânul sau să-i punem o perfuzie dacă uităm să empatizăm cu el.

Nu trebuie să uităm că empatizând cu vârstnicul empatizăm chiar cu viitorul nostru

individual. 5.2.3.4. Persoane cu handicap

Nr. Crt.

Beneficiari Zona Mărginimii

Valea Oltului

Zona Secaşelor

Valea Hârtibaciului

Sibiu Total

1 Copii 35 81 360 34 2876 3386 2 Tineri 4 16 8 91 119 3 Persoane

dependente de droguri

25 12 37

4 Persoane fără adăpost

32 15 52 99

5 Persoane victime ale violenţei

7 48 55

6 Persoane cu handicap

250 362 1192 179 676 2659

7 Persoane aflate în dificultate

4188 5197 6441 3745 682 20253

8 Persoane vârstnice 173 55 466 313 566 1573 Total 4991 4675 8481 5755 4279 28181

199

Page 204: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Asistenţa socială a persoanelor cu cerinţe speciale reprezintă o componentă

fundamentală a asistenţei generale acordate acestor persoane, iar din punctul de vedere al

eficienţei intervenţiei ea trebuie corelată cu intervenţia psihologică, pedagogică, medicală etc.

la nivelul unei echipe interdisciplinare. Aceste echipe interdisciplinare există numai în cadrul

spitalelor şi anumitor organizaţii care oferă servicii de terapie şi recuperare şi prea puţin la

nivelul autorităţilor locale, unde familia este cea care oferă îngrijire şi supraveghere persoanei

cu handicap fără ca aceasta să urmeze un program de recuperare în acord cu specificul

handicapului avut. Astfel fără a beneficia de servicii corespunzătoare de recuperare

persoanele cu handicap devin din ce în ce mai mult dependente de ajutorul familiei uneori

boala agravându-se. Neamţu G., coord., 2003, "Tratat de asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi

p.858. (Atenţie – nu ştiu daca afirmaţia este valabila si pentru judeţul nostru!)

În ceea ce priveşte repartizarea pe zone a persoanelor cu handicap se observă o

numărul mare de persoane cu handicap existent în regiunea de nord a judeţului raportat la

numărul total de persoane al regiunii precum şi la numărul total al celorlalte regiuni.

5.2.4. Tipuri de locaţii

Nr. crt. TIPURI DE LOCAŢII Asociaţii Fundaţii Alţi

furnizori Autorităţi

locale Total

SIBIU 1 Centre de zi 6 4 1 1 12

2 Centre de zi publice sau private 3 7 1 SPAS 1 12

3 Alte locaţii 4 2 2 8 4 Altele 2 1 1 2 5 Alte centre 0 6 Centre sociale 14 5 4 SPAS 1 24

7 Centre rezidenţiale publice sau private 9 2 1 12

8 Servicii publice specializate SPAS 1 1 9 Spitale şi centre medicale 1 1 10 La domiciliu 0

MĂRGINIMEA SIBIULUI 1 Centre de zi 1 1

2 Centre de zi publice sau private 0

3 Alte locaţii 6 6 4 Altele 4 SPAS 8 12 5 Alte centre 2 1 3 6 Centre sociale 2 1 3

200

Page 205: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

7 Centre rezidenţiale publice sau private 4 4

8 Servicii publice specializate 6 6 9 Spitale şi centre medicale 0 10 La domiciliu 1 12 13

VALEA HÂRTIBACIULUI 1 Centre de zi 0

2 Centre de zi publice sau private 0

3 Alte locaţii 6 6

4 Altele 1 SPAS 2 1 4

5 Alte centre 0 6 Centre sociale 1 0

7 Centre rezidenţiale publice sau private 2 1 3

8 Servicii publice specializate 1 1 9 Spitale şi centre medicale 0 10 La domiciliu 6 6

VALEA OLTULUI 1 Centre de zi 0

2 Centre de zi publice sau private 0

3 Alte locaţii 9 9

4 Altele 1 1 SPAS 2 4

5 Alte centre 1 1

6 Centre sociale 1 SPAS 1 2

7 Centre rezidenţiale publice sau private 3 3

8 Servicii publice specializate 2 SPAS 1 3

9 Spitale şi centre medicale 0 10 La domiciliu 1 8 9

ZONA SECAŞELOR 1 Centre de zi 0

2 Centre de zi publice sau private 5 6 11

3 Alte locaţii 1 13 SPAS 1 14

4 Altele 1 1 2 5 Alte centre 6 1 7 6 Centre sociale 1 1 SPAS 4 6

7 Centre rezidenţiale publice sau private 3 3

8 Servicii publice specializate 4 4 9 Spitale şi centre medicale 2 2 10 La domiciliu 15 15

201

Page 206: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Tabelul nr. 4 Repartizare pe zone a diferitelor tipuri de locaţii pentru acordarea

serviciilor sociale

Locaţiile în care se oferă serviciile sociale sunt diferite, de la servicii oferite la

domiciliul beneficiarului, la centre de zi sau centre sociale până a spitale şi centre medicale.

Asociaţiile şi fundaţiile acordă servicii în general în locuri special amenajate, centre de zi,

centre de recuperare, centre sociale sau rezidenţiale pe când autorităţile locale prin serviciul

public de asistenţă socială, prin specificul acestor servicii, (activităţi de prevenire) oferă

servicii de tip „îngrijire la domiciliul” beneficiarului sau la sediul instituţiei.

5.2.5. Tipuri de situaţii

Nr. crt.

TIPURI DE SITUAŢII Asociaţii Fundaţii Alţi furnizori

Autorităţi locale

Total

1 Situaţii de dificultate 3 3 2 Situaţii de dificultate în familie 22 11 3 45

SPAS 11 92

3 Sărăcie 22 12 3 46 SPAS 13

96

4 Sărăcie extremă 17 11 3 45 SPAS13

49

5 Boală cronică 15 3 2 SPAS 5 25 6 Boli incurabile 10 2 2 SPAS 2 16 7 Boli rare 1 1 1 3 8 Handicap 25 7 3 58

SPAS 17 100

9 Vârsta 12 5 2 11 SPAS 6

36

10 Izolare socială 20 8 5 49 SPAS 13

95

11 Risc de separare de părinţi 15 10 2 43 SPAS 10

80

12 Situaţie conflictuală 2 1 1 6 SPAS 7

17

13 Lipsă de acces la drepturile sociale

6 1 2 17 SPAS 4

30

14 Lipsa unei locuinţe 7 2 9 SPAS 4

22

15 Persoane care trăiesc în stradă 7 3 30 SPAS 1

41

16 Neglijare 12 9 2 41 SPAS 11

75

17 Urgenţă socială 8 3 2 43 SPAS 8

64

18 Şomaj de lungă durată 7 7

202

Page 207: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

SPAS 7 19 Alte situaţii de dificultate 10 12 7 35

SPAS 10 74

20 Abuz 2 SPAS 1 3 21 Abuz (violenţă) 4 2 5

SPAS 1 12

22 HIV / SIDA 1 1 1 4 SPAS 1

8

23 Dependenţă de consum de substanţe

2 1 3

24 Abandon 8 5 1 14 25 Violenţă în familie 3 3 1

SPAS 3 10

26 Separare de părinţi 5 11 16 27 Delincvenţă 2 2 28 Exploatare sexuală 1 1 29 Discriminare 1 3

SPAS 1 5

30 Discriminare de gen 1 1 2 31 Discriminare de orientare

sexuală 1 1

Tabelul nr.5 Tipuri de situaţii pentru care se oferă servicii de asistenţă socială

Din tabelul prezentat anterior se pot observa cu uşurinţă tipurile de situaţii pentru care

se acordă servicii de asistenţă socială. Astfel serviciile primare oferite de autorităţile locale

sunt cele care predomină în ceea ce priveşte situaţiile în care se oferă servicii de asistenţă

socială la nivelul judeţului. Există un număr foarte mic de furnizori de servicii are acorda

sprijin în caz de discriminare, exploatare, delincvenţă, dependenţă de consum de substanţe,

abuz şi şomaj de lungă durată.

5.2.6. Tipuri de servicii oferite

Serviciile sociale cu caracter primar sunt serviciile sociale care au drept scop

prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la

marginalizare sau excluziune socială.

Serviciile sociale definite anterior sunt următoarele:

a) activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup - 120

furnizori;

b) activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii – 148 furnizori;

c) măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;

d) măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criza;

203

Page 208: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

e) măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor

în dificultate;

f) activităţi şi servicii de consiliere – 147 furnizori;

g) măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitara în plan social

pentru încurajarea participării şi solidarităţii sociale – 73 furnizori;

h) orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor

situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau

excluziune socială.

Funcţiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt conform legii:

a) evidenţierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale şi de

grup;

b) informarea asupra situaţiilor de risc social, precum şi asupra drepturilor sociale ale

persoanei;

c) identificarea persoanelor şi familiilor aflate în situaţii de risc, în vederea realizării

de acţiuni şi măsuri cu caracter preventiv;

d) furnizarea de măsuri de urgenta în vederea înlăturării situaţiei de dificultate în care

se poate găsi o familie sau o persoana la un moment dat;

e) sensibilizare asupra necesităţilor sociale existente sau latente şi asupra resurselor

umane, materiale şi financiare necesare satisfacerii lor;

f) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării sociale a

indivizilor şi colectivităţilor;

g) prevenirea oricărei forme de dependenta prin acţiuni de identificare, ajutor,

susţinere, informare, consiliere;

h) asigurarea transferului şi monitorizării beneficiarului, atunci când situaţia acestuia o

cere, spre serviciile sociale specializate;

i) gestionarea activa a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele

de: locuire, educaţionale, medicale, ocupare şi altele asemenea;

j) consiliere pentru persoanele şi familiile care adopta copii sau care au minori în

plasament ori încredinţare;

k) consiliere pentru ţinerii care părăsesc instituţiile pentru protecţia copilului.

Se poate observa numărul mare de furnizori care afirma ca acordă servicii primare. În

general aceşti furnizori sunt serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivel local.

Am dori să menţionăm ca un număr relativ mare de furnizori declara ca dezvoltă programe şi

204

Page 209: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

acţiuni de oganizare şi dezvoltare comunitară în plan social pentru încurajarea participării şi

solidarităţii sociale.

Serviciile sociale specializate sunt serviciile sociale care au drept scop menţinerea,

refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoie

socială.

Serviciile sociale definite anterior sunt următoarele:

a) recuperare şi reabilitare;

b) suport şi asistenta pentru familiile şi copiii aflaţi în dificultate – 136 de

furnizori;

c) educaţie informală extracurriculară pentru copii şi adulţi, în funcţie de nevoia

fiecărei categorii;

d) asistenta şi suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv pentru persoanele

vârstnice dependente;

e) asistenta şi suport pentru toate categoriile definite la art. 25(copii, persoane

vârstnice, persoane cu handicap, persoane dependente de consumul de droguri, alcool

sau alte substanţe toxice, persoane care au părăsit penitenciarele, familii

monoparentale, persoane afectate de violenta în familie, victime ale traficului de fiinţe

umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici,

imigranţi, persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boli

incurabile, precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială)- 81 de furnizori;

f) sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională –

37 de furnizori;

g) îngrijire social-medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv

paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;

h) mediere socială – 79 de furnizori;

i) consiliere în cadru instituţionalizat, în centre de informare şi consiliere;

j) orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop menţinerea, refacerea sau

dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoie

socială.

(3) Serviciile de îngrijire social-medicală reprezintă un complex de activităţi care se

acorda în cadrul unui sistem social şi medical integrat şi au drept scop principal menţinerea

autonomiei persoanei, precum şi prevenirea agravării situaţiei de dependenţă.

(4) Serviciile de îngrijire social-medicală sunt acordate persoanelor care se găsesc în

situaţia de dependenţă parţială sau totală de a realiza singure activităţile curente de viaţă, celor

205

Page 210: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

izolate, precum şi celor care suferă de afecţiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale.

(5) Serviciile de îngrijire social-medicală se acorda în colaborare cu furnizorii de

servicii medicale.

(6) Furnizarea serviciilor medicale se asigură de către personal specializat, în

condiţiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.

(7) Principalele categorii de persoane cărora li se adresează serviciile de îngrijire

social-medicală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu handicap, bolnavii cronici,

persoanele care suferă de boli incurabile, copiii cu nevoi speciale, persoanele victime ale

violenţei în familie.

Art. 3^5. - (1) Serviciile de îngrijire social-medicală sunt servicii sociale, servicii

medicale şi servicii conexe acestora – 40 de furnizori;

(2) Serviciile de îngrijire social-medicală de natura socială pot fi următoarele:

a) servicii de baza: ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare,

igiena eliminărilor, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare în interior,

comunicare - 92 de furnizori;

b) servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia – 49 e

furnizori, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, însoţirea în mijloacele de

transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activităţi de administrare şi

gestionare, activităţi de petrecere a timpului liber – 95 de furnizori;

c) servicii de reabilitare şi adaptare a ambientului: mici amenajări, reparaţii şi

altele asemenea.

(3) Serviciile de îngrijire social-medicală de natura medicală – 41 de furnizori pot

fi reprezentate de activităţi complexe de diagnostic, tratament, îngrijiri şi altele asemenea,

recomandate şi realizate în conformitate cu tipurile de afecţiuni pe care le prezintă beneficiarii

de servicii sociale.

(4) Serviciile de îngrijire social-medicală de natura serviciilor conexe, interdisciplinare

pot fi servicii de recuperare şi reabilitare (18 furnizori), kinetoterapie (9 furnizori),

fizioterapie (3 furnizori), terapie ocupaţională, psihoterapie (7 furnizori), psihopedagogie,

logopedie, podologie, ergoterapie (20 furnizori) şi altele asemenea (12 furnizori).

Funcţiile serviciilor sociale specializate sunt:

a) găzduire (18 furnizori), îngrijire, recuperare, reabilitare şi reinserţie socială şi

profesională a persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor dependente de consum

de alcool sau de droguri, persoanelor victime ale violenţei în familie sau ale traficului de

persoane;

206

Page 211: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

207

b) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare şi reinserţie socială a persoanelor

vârstnice aflate într-o situaţie de nevoie socială;

c) suport şi asistenta pentru copiii şi familiile în dificultate;

d) găzduire şi educaţie specială pentru copiii sau ţinerii cu handicap ori care prezintă

dificultăţi de adaptare, altele decât cele din învăţământul special organizat pentru preşcolarii şi

elevii cu deficiente;

e) găzduire în sistem protejat, pe perioada determinata, a tinerilor care părăsesc

sistemul de protecţie a copilului;

f) inserţie socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului – 37 de furnizori;

g) găzduire pe perioada determinata a persoanelor fără adăpost – 3 de furnizori;

h) asistenta şi suport pentru asigurarea unei vieţi autonome şi active persoanelor de

vârsta a treia, precum şi servicii de îngrijire acordate vârstnicilor aflaţi într-o situaţie de

dependenta;

i) furnizare de măsuri de suport pentru integrarea în munca, altele decât cele prevăzute

de legislaţia în vigoare;

j) furnizare de măsuri de readaptare şi de reorientare profesională stabilite prin

legislaţia în vigoare – 37 de furnizori;

k) primire şi îngrijire în situaţii de urgenta, cu sau fără găzduire, acordarea de sprijin

ori acompaniament social, adaptarea la o viaţă activă sau inserţia socială şi profesională a

persoanelor ori familiilor în dificultate sau în situaţii de risc – 81 de furnizori;

l) consiliere juridică – 40 de furnizori;

m) informare, consiliere, sprijin şi tratament specializat.

(2) Funcţiile prevăzute anterior sunt completate şi extinse cu funcţiile derivate din

serviciile sociale prestate de către instituţiile abilitate prin legi speciale."

Serviciul public de asistenta socială, organizat la nivel local, are responsabilitatea

creării, menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile

sociale identificate, cu scopul prioritar de susţinere a funcţionalităţii sociale a persoanei în

mediul propriu de viata, familial şi comunitar.

(2) Serviciul public de asistenta socială, organizat la nivel judeţean, are

responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale specializate, în funcţie de

nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a

persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viata, familial şi comunitar.

Page 212: master plan

MA

STE

RPL

AN

- A

SIST

ENŢĂ

SO

CIA

– J

UD

UL

SIB

IU

Nr.

cr

t.

Den

umir

ea o

ficia

lă a

serv

iciil

or o

feri

te

Aso

ciaţ

ii Fu

ndaţ

ii A

lţi

furn

izor

i A

utor

ităţi

loca

le

Tot

al

1.

A

sist

enţă

şi sp

rijin

pen

tru p

erso

anel

e şi

fam

iliile

afla

te în

difi

culta

te

1

1 2.

Cen

tru o

cupaţio

nal p

entru

per

soan

e cu

diz

abili

tăţi

1

1 3.

Cen

tru d

e pr

imire

în re

gim

de

urge

nţă

a fe

mei

i şi c

opiil

or v

ictim

e al

e vi

olenţe

i dom

estic

e

1

1

4.

C

entru

pen

tru p

reve

nire

a şi

com

bate

rea

viol

enţe

i în

fam

ilie

1

1 5.

Cen

tru d

e co

nsili

ere

pent

ru p

reve

nire

a şi

com

bate

rea

viol

enţe

i în

fa

mili

e

2

2

6.

A

dăpo

st d

e no

apte

1

1

SPA

S 1

3 7.

Cen

tru d

e co

nsili

ere şi

sprij

in

2

3

3 8.

Cen

tru d

e co

nsili

ere şi

sprij

in p

entru

bol

navi

i de

canc

er

1

1 9.

Cen

tru

de

cons

ilier

e şi

sp

rijin

pe

ntru

pe

rsoa

nele

cu

ha

ndic

ap

senz

oria

l 1

1

10.

C

entru

de

cons

ilier

e şi

sprij

in p

entru

per

soan

ele

cu h

andi

cap

vizu

al

1

1 11

.

Cen

tru d

e co

nsili

ere şi

sprij

in p

entru

per

soan

ele

cu h

andi

cap

psih

ic

1

1 12

.

Cen

tru d

e in

tegr

are

prin

ter

apie

ocu

paţio

nală

pen

tru p

erso

ane

cu

hand

icap

men

tal

1

1

13.

C

entru

de

info

rmar

e şi

con

silie

re p

rivin

d eg

alita

tea

de g

en

1

1 14

.

Cen

tru d

e in

form

are şi

con

silie

re in

fo-s

ocia

l

1

1

15.

C

entru

de

cons

ilier

e şi

info

rmar

e pe

ntru

per

soan

e cu

tulb

urăr

i psi

hice

şi

fam

iliile

ace

stor

a 1

1

16.

C

entru

de

co

nsili

ere

şi

info

rmar

e pe

ntru

vi

ctim

ele

deza

stre

lor

natu

rale

şi te

hnol

ogic

e 1

1

17.

C

entru

de

co

nsili

ere,

sp

rijin

şi

as

iste

nţă

pent

ru

pers

oane

le

cu

hand

icap

neu

ro-lo

com

otor

1

1

18.

C

entru

de

tip fa

mili

al

2 1

3 19

.

Cas

e de

tip

fam

ilial

3

3

20.

C

ase

de

tip

fam

ilial

pe

ntru

co

pii şi

tin

eri

cu

tulb

urăr

i de

co

mpo

rtam

ent

1

1

208

Page 213: master plan

MA

STE

RPL

AN

- A

SIST

ENŢĂ

SO

CIA

– J

UD

UL

SIB

IU

21.

C

entru

de

serv

icii

de ti

p fa

mili

al

2 2

4 22

.

Cen

tru d

e se

rvic

ii so

cial

e pr

imar

e 8

7

15

23

.

Cen

tru d

e se

rvic

ii so

cial

e pr

imar

e pe

ntru

per

soan

ele şi

fam

iliile

afla

te

în d

ificu

ltate

1

1

24.

Lo

cuinţe

soci

ale

pent

ru p

erso

anel

e şi

fam

iliile

afla

te în

difi

culta

te

1

1 25

.

Cen

tre

de

serv

icii

de

îngr

ijire

şi

as

iste

nţă

la

dom

icili

u pe

ntru

pe

rsoa

ne v

ârst

nice

3

3 1

SPA

S 4

11

26.

C

entru

de

serv

icii

de î

ngrij

ire ş

i as

iste

nţă

soci

o-m

edic

ală

pent

ru

pers

oane

adu

lte c

u ha

ndic

ap şi

vâr

stni

ce

1

1

27.

C

entru

pen

tru p

reve

nire

a ab

uzul

ui, n

eglijăr

ii şi

exp

loatăr

ii co

pilu

lui

1

1 28

.

Cen

tru d

e re

cupe

rare

şi te

rapi

e pe

ntru

cop

ilul c

u au

tism

SPA

S 1

1 29

.

Cen

tru d

e co

nsili

ere şi

sprij

in p

entru

păr

inţi şi

cop

ii 5

2

7

30.

C

entru

de

cons

ilier

e şi

spr

ijin

pent

ru t

iner

e pr

oven

ite d

in c

entre

de

plas

amen

t 1

1

31.

C

entru

de

reab

ilita

re so

cială

2

2 32

.

Cen

tru d

e pr

egăt

ire p

entru

o v

iaţă

inde

pend

entă

2

3 1

6

33.

C

entru

de

zi p

entru

cop

ii cu

def

icie

nţă

neur

o-ps

iho-

mot

orie

1

1

34.

C

entru

de

zi

1 1

2

4 35

.

Cen

tru d

e zi

pen

tru c

opii

din

fam

ilii î

n di

ficul

tate

3

4

7

36.

C

entru

de

zi p

entru

per

soan

ele

cu h

andi

cap

psih

ic

2 1

1

4 37

.

Cen

tru d

e zi

pen

tru c

opii

neşc

olar

izaţ

i, cu

aba

ndon

sau

ris

c de

ab

ando

n şc

olar

1

1

38.

Căm

in p

entru

per

soan

e vâ

rstn

ice

3 1

1

5 39

.

Cen

tru d

e în

griji

re p

alea

tivă

1

1 40

.

Cen

tru m

edic

al d

e re

cupe

rări

pale

ativ

e 1

1

41.

Se

rvic

ii so

cial

e pr

imar

e 2

1

45

SPA

S 10

58

42.

Se

rvic

ii so

cial

e sp

ecia

lizat

e 1

45

SPA

S 10

56

43.

C

entru

de

găzd

uire

pe

perio

adă

dete

rmin

ată

pent

ru p

erso

anel

e fă

adăp

ost

1

SP

AS

1 2

209

Page 214: master plan

MA

STE

RPL

AN

- A

SIST

ENŢĂ

SO

CIA

– J

UD

UL

SIB

IU

210

44.

Lo

cuinţe

pro

teja

te

1

1 45

.

Locu

inţe

pro

teja

te p

entru

tine

ri 3

3

46.

Lo

cuinţe

pro

teja

te p

entru

per

soan

e cu

han

dica

p vi

zual

1

1

47.

B

irou

de c

onsi

liere

pen

tru c

etăţ

eni

1

1 48

.

Cen

tru d

e în

griji

re şi

asi

stenţă

soci

al m

edic

ală

1

1

49.

C

entru

med

ico

soci

al

1

1 50

.

Cen

tru d

e pl

asam

ent

1 1

2 51

.

Cen

tru d

e pr

imire

în re

gim

de

urge

nţă

1

1 52

.

Uni

tate

de

asis

tenţă

med

ico

soci

ală

1

1 53

.

Cen

tru d

e or

ient

are

prof

esio

nală

şi in

tegr

are

a tin

erilo

r în

com

unita

te

1

1 54

.

Cen

tru d

e in

tegr

are

a tin

erilo

r

1

1

55.

C

antin

a so

cială

1 1

2 Ta

belu

l nr.

5 D

enum

irea

ofic

ială

a se

rvic

iilor

ofe

rite

la n

ivel

ul ju

deţu

lui S

ibiu

fără

impl

icar

ea C

onsi

liulu

i Jud

eţea

n Si

biu

Page 215: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Nr. crt.

TIPURI DE SERVICII OFERITE Asociaţii Fundaţii Alţi

furnizori Autorităţi

locale Total

1 Identificare şi evaluare 34 16 9 46 SPAS 15

120

2 Consiliere socială 50 26 9 47 SPAS 15

147

3 Consiliere psihologică 41 20 7 1 SPAS 3

71

4 Consiliere juridică 13 6 2 5 SPAS 14

40

5 Logopedie 1 3 1 5 6 Servicii de îngrijire socio-

medicală de natură medicală 20 15 3

SPAS 3 41

7 Servicii de îngrijire socio-medicală de natură socială

18 14 1 6 SPAS 1

40

8 Dinamizarea grupurilor şi comunităţilor

6 8 6 43 SPAS 10

73

9 Promovare şi cooperare socială 5 5 2 42 SPAS 10

64

10 Alte servicii de suport pentru diferite situaţii de dificultate

37 29 7 46 SPAS 17

136

11 Găzduire pe timp de noapte 1 1 1 3 12

Informare în domeniu 49 22 8 47 SPAS 22

148

13 Suport şi acompaniament 13 9 44 SPAS 15

81

14 Servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive

26 16 2 2 SPAS 3

49

15 Promovare relaţii sociale 37 20 5 1 SPAS 3

66

16 Promovare şi cooperare socială 8 2 10 17 Găzduire pe perioadă

determinată 9 2 1 SPAS 2 14

18 Găzduire pe perioadă nedeterminată

11 9 1 21

19 Educaţie socială 20 16 6 SPAS 1 43 20 Educaţie specială 8 1 SPAS 1 10 21 Servicii de reabilitare şi

amenajare a mediului de viaţă 1 SPAS 1 2

22 Reintegrare în familie 16 14 3 SPAS 1 34 23 Reintegrare în comunitate 22 16 4 SPAS 3 45 24 Sprijin de urgenţă în vederea

reducerii efectelor situaţiilor de criză

17 14 4 44 SPAS 10

89

25 Găzduire pe timp de zi 10 7 1 18 26 Servicii de suport pentru

activităţile instrumentale ale vieţii de zi cu zi

14 15 2 46 SPAS 18

95

211

Page 216: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU 27 Servicii de bază 12 14 2 46

SPAS 18 92

28 Ergoterapie 13 5 2 20 29 Servicii de recuperare şi

reabilitare 3 2 1 6

30 Alte servicii de recuperare şi reabilitare

7 3 1 SPAS 1

12

31 Orientare profesională 13 7 3 SPAS 1 24 32 Reintegrare profesională 11 2 13 33 Orientare socială 15 6 4 1

SPAS 3 29

34 Kinetoterapie 4 1 1 SPAS 3

9

35 Psihoterapie 4 1 SPAS 2 7 36 Fizioterapie 2 1 3 37 Servicii de îngrijire paleativă 8 1 1

SPAS 1 11

38 Orientare psihologică 7 6 2 SPAS 1 16 39 Masaj 1 1 40 Mediere socială persoane 13 5 3 2 23 41 Mediere socială familie 13 5 2 SPAS 2 22 42 Mediere socială grupuri 9 3 3 SPAS 1 16 43 Mediere socială comunitate 10 3 2 SPAS 3 18

Tabelul nr.6 Tipuri de servicii oferite beneficiarilor de servicii sociale

Conform celor chestionaţi, serviciile sociale specializate sunt acordate de către

direcţiile de asistenţă socială şi de către asociaţii şi fundaţii.

5.3. Concluzii privind analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără

implicarea consiliului judeţean, dar legate de sfera de competenţă

a acestuia

Asistenţa socială reprezintă ansamblul de instituţii, programe şi măsuri, activităţi

profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri comunităţi cu probleme sociale, aflate

temporar în criză.

Conteporaneitatea a impus asistenţa socială(ştiinţifică) şi a făcut din dimensiunea

asistenţială un departament vital al funcţionării sociale. Întrucât trebuie să răspundă unui

212

Page 217: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU număr foarte mare de apeluri, asistenţa socială actuală şi-a construit propriile orientări

principiale care îi dirijează alocarea şi care corespund unor caracteristici generale.

Criterii aplicate sau recomandate în alocarea/practicarea asistenţei sociale:

• orice individ trebuie să fie asistat pentru a avea o sursă minimă de întreţinere;

• copii şi tinerii trebuie să aibă prioritate asistenţială;

• demersurile asistenţiale trebuie să aibă durate variabile, determinate de posibilităţile de

restituire a asistenţilor în structurile sociale normale;

• prevenţia este la fel de importantă (dacă nu chiar mai importantă) ca intervenţia

asistenţială;

• maximizarea demersurilor de asistenţă socială este posibilă, de regulă, în urma

asocierii eforturilor asistenţilor sociali cu cele ale familiei din care face parte asistatul

si a profesioniştilor din alte domenii (educativ, medical, juridic etc) ;

• intervenţia asistenţială este alocată intr-un raport direct intre scopurile personale ale

asistaţilor si scopurile de bază ale colectivităţii;

• asistenţa centrată pe individ trebuie să prevaleze în comparaţie cu asistenţa centrată pe

grup.

• Neamţu G., coord., 2003, "Tratat de asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi p. 505

La nivelul localităţilor mari, primăriile includ de asemenea personal angajat pentru

explorarea tipurilor de intervenţie individuală sau comunitară, precum şi pentru gestionarea,

în timp real a asistării sociale a persoanelor cu trebuinţe speciale din toate segmentele de

vârstă. La acest palier al practicii sociale nemijlocite, mediile sociale marginalizate sau

defavorizate constituie obiectul asistării fie în regim public (social), fie în regim privat, fie în

forme mixte focalizate pe explorarea soluţiilor alternative la acelaşi set de probleme cu impact

social.

Instituţiile nonguvernamentale, ca structuri ale vieţii asociative proprii societăţii civile,

aduc in plus fata de cele guvernamentale motivaţia actului social, prin modul de organizare a

activităţii si stilul de abordare a beneficiarului, prin sursele de finanţare. În judeţul Sibiu

organizaţiile nonguvernamentale cu specific de asistenţă socială constituie o reţea care îmbină

componenţa confesională, profesională, etnică, cronologică şi tipologia de handicap.

Cooperarea intre toate serviciile sociale publice sau private se afirmă ca activitate care

nu cunoaşte alternativă, iar profesionalizarea actorilor implicaţi în asistarea socială a clienţilor

o problemă de interes comunitar pe care o monitorizează, legitim şi calificat, universitatea,

prin cursuri de formare iniţială şi prin cursuri postuniversitare.

213

Page 218: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

6. Analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de

către Consiliul Judeţean Sibiu prin subvenţii sau

contracte

6.1. Date generale cu privire la analiza posibilităţilor de finanţare

a unor SAS de către Consiliul Judeţean Sibiu prin subvenţii sau

contracte

Obiective precum crearea unui sistem de asistenţă socială, nu pot fi atinse decât prin

participarea tuturor actorilor implicaţi în funcţionarea acestui sistem (autorităţi publice,

societate civilă, beneficiari) . Cooperarea acestor actori poate îmbrăca forme diferite în funcţie

de dezvoltarea serviciilor sociale, multitudinea particularităţilor, aranjamentelor contractuale.

Situaţia cu care se confruntă instituţiile publice din domeniul social este una

specifică, şi anume existenţa unor anumite servicii sociale puţin eficiente, nu numai datorită

numărului redus de personal, calificării inadecvate a acestuia, dar şi imposibilităţii atragerii

de personal competent şi, de cele mai multe ori, bugete insuficiente. De aceea, în ultimul timp

este tot mai mult promovată delegarea responsabilităţii de prestare a anumitor servicii

sociale către terţi.

Modalităţile de realizare a acestor delegări pot purta mai multe nume în funcţie de

principiul care guvernează relaţia contractuală.

1. Dacă proprietatea asupra furnizării de servicii rămâne în sfera publică şi

delegarea se realizează pe o perioadă limitată de timp, relaţia poate fi denumită

concesionare, prin care înţelegem o contribuţie financiară a celui care a primit în concesiune

serviciul respectiv.

2. O altă modalitate contractuală este externalizarea furnizării serviciilor sociale

către alţi furnizori publici sau privaţi, care nu a fost încă definită şi care este asociată

termenului de contractare a serviciilor sociale.

213

Page 219: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

3. Subvenţionarea activităţilor ONG este realizată prin oferirea subsidiilor acordate

de la bugetul de stat şi bugetele locale pentru o parte din cheltuielile necesare furnizării de

servicii sociale care completează contribuţia solicitantului de subvenţie, acesta trebuind să

dovedească capacitatea organizaţională (organizatorică şi financiară) necesară şi aproape

independentă de valoarea subvenţiei. Astfel, pentru instituţiile publice costul pentru serviciile

sociale prestate de ONG-uri ar fi mult mai mic decât cel necesar pentru crearea şi

organizarea unor servicii proprii.

4. Prin contractarea de servicii sociale vom înţelege că un serviciu deja existent în

organigrama serviciilor publice de prestare a serviciilor sociale se transferă spre

administrare unui furnizor privat în condiţia în care între cei doi intervine un contract prin

care toate bunurile mobile şi imobile aflate în patrimoniul serviciului social, la data

contractării, rămân în proprietatea autorităţii locale care se obligă să acopere toate costurile

directe şi indirecte aferente bunurilor respective. Această relaţie, presupune „cumpărarea”

de către instituţia publică prestatoare de servicii sociale a unui serviciu social furnizat de un

terţ. („Parteneriatul public privat în prestarea serviciilor publice”, coordonator dr. Jana

Costachi, Editura Universităţii Bucureşti, 2006, p. 54-56).

Astfel în cadrul acestui capitol se va analiza cadrul legal privind finanţarea de către

autorităţile administraţiei publice locale a unor programe sociale realizate de persoane juridice

acreditate în domeniul respectiv, pe bază de contract de parteneriat sau în baza unei finanţări

nerambursabile, sau prin subvenţii. Metodologia specifică pentru această analiză este expusă

în anexa nr. 1.

În mod deosebit, vom analiza posibilitatea furnizării, pe această cale, a serviciilor de

îngrijire la domiciliu, analizându-se modul de funcţionare a unor asemenea programe în alte

judeţe (de exemplu în Harghita) şi vom studia posibilităţile de a realiza un program

asemănător în judeţul Sibiu, cu susţinerea din partea Consiliului Judeţean Sibiu.

6.2. Analiza axiologică a legislaţiei privind competenţele CJS în

finanţarea unor servicii de asistenţă socială prin subvenţii,

proiecte sau contracte 1) Finanţarea serviciilor sociale

214

Page 220: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Finanţarea serviciilor sociale este o condiţie esenţială în organizarea şi funcţionarea

furnizorilor de servicii sociale şi implicit în acordarea serviciilor pentru beneficiari.

Finanţarea serviciilor sociale se realizează din surse publice şi private. Acestea pot fi

surse interne şi externe.

Principiile care stau la baza finanţării furnizorilor de servicii sociale pentru acordarea

acestora beneficiarilor sunt:

1) Principiul concurenţei;

2) Principiul eficienţei;

3) Principiul accesului nediscriminatoriu al furnizorilor de tip public şi de tip privat la

sursele publice de finanţare.

Serviciile sociale se finanţează din următoarele surse (OG nr. 68/2003, art.51) :

a) bugetul de stat;

b) bugetul local al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;

c) bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv bugetele locale

ale sectoarelor municipiului Bucureşti;

d) donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice sau juridice

din ţară şi străinătate;

e) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;

f) contribuţia persoanelor beneficiare;

g) alte surse de finanţare în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Fondurile externe nerambursabile care se adresează şi finanţării pe linie de asistenţă

socială sunt, în prezent, următoarele:

• Fonduri Structurale (FSE - Fondul Social European şi FEDR - Fondul European

pentru Dezvoltare Regională)

• Fonduri Comunitare

Programele finanţate din fondurile structurale sunt destinate infrastructurii de servicii

sociale după cum urmează:

• Programul Operaţional Regional:

o Axa Prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli

de creştere - 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană implementate prin

proiecte din următoarele domenii: C. Reabilitarea infrastructurii sociale,

inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

215

Page 221: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

o Axa Prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale - 3.2 Reabilitarea

/modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

• Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU

o Axă Prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii -

2.1 Tranziţia de la şcoală la o viaţă activă; "A doua sansa in educatie"

o Axă Prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale 6.1 Dezvoltarea economiei

sociale; "Economie socială şi solidaritate"

• Programul National pentru Dezvoltare Rurala – PNDR

o Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază

pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru (OG nr. 68/2003, art.52) :

a) finanţarea programelor de interes naţional, elaborate pe baza programelor judeţene

şi ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti în scopul înfiinţării,

dezvoltării şi susţinerii serviciilor sociale;

b) finanţarea unor instituţii de asistenţă socială pilot.

c) finanţarea lucrărilor de reparaţii, amenajări, modernizări pentru unităţi de asistenţă

socială şi unităţi medico-sociale din Fondul Naţional de Solidaritate în baza OUG

nr. 118/1999 aprobată prin Legea nr. 366/2001;

d) acordare de subvenţii pentru asociaţiile şi fundaţiile cu activitate de asistenţă

socială care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială cu beneficiari

din mai multe judeţe (Legea nr. 34/1998).

Din bugetele locale ale judeţelor, respectiv al Municipiului Bucureşti se alocă fonduri

pentru (OG nr. 68/2003, art.53):

a) finanţarea serviciilor sociale specializate;

b) finanţarea în parteneriat cu până la 50% a serviciilor sociale cu caracter primar

furnizate la nivelul consiliilor locale;

c) finanţarea integrală sau finanţarea în parteneriat a înfiinţării, organizării şi

funcţionării unor instituţii de asistenţă socială.

Până în prezent varianta finanţării furnizării de servicii sociale de către o asociaţie sau

fundaţie prin sume aprobate şi alocate de la bugetul Consiliului Judeţean, pe categorii de

cheltuieli, a fost cea a parteneriatului public-privat prin serviciul de specialitate din

subordine – DG,sau în mod direct în relaţia cu partenerul.

216

Page 222: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

În momentul de faţă Consiliul Judeţean finanţează în baza parteneriatului următoarele

servicii sociale:

• Cu Fundaţia „Un copil, o speranţă”: Centru de centrul de zi pentru copilul cu

afecţiuni din spectrul autist „Caleidoscop”

Beneficiari: copii 0-6 ani , copii 7-16 ani

Tipuri de situatii:

- copii diagnosticaţi cu afecţiuni din spectrul autist

• Cu Asociatia Diakoniewerk International: Centrul ocupational pentru persoane cu

dizabilitati

Beneficiari: copii 17-18 ani , tineri 18-26 , adulţi

• Tipuri de situatii:

o handicap mintal

o handicap senzorial: vizual, auditiv

o handicap psihic

o handicap neuromotor

• Cu Asociatia Handicapatilor Psihici: Centru de zi Gabriela

Beneficiari: Copii 17-18 ani , Tineri 18-26 , Adulţi

Tipuri de situatii:

- handicap psihic.

Cofinanţarea de la bugetul judeţean constă în asigurarea cheltuielilor pentru

1. personal de specialitate : asistenţi sociali - 2, psihologi - 2, psihopedagogi - 3,

pedagog de recuperare – 1, instructori de ergoterapie – 3, şofer - 1

2. şi/sau cheltuieli de funcţionare – administrative.

Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv din bugetele

locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se alocă fonduri pentru (OG nr. 68/2003, art.51):

a) finanţarea serviciilor sociale cu caracter primar;

b) subvenţionarea serviciilor sociale acordate de furnizorii acreditaţi;

c) finanţarea integrală sau finanţarea în parteneriat a înfiinţării, organizării şi

funcţionării unor instituţii de asistenţă socială organizate la nivel de municipii,

oraşe sau comune.

Autorităţile administrative publice locale au obligaţia să prevadă în bugetele proprii

fonduri necesare pentru servicii sociale, care vor fi alocate cu prioritate beneficiarilor din

zonele defavorizate.

217

Page 223: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

De la bugetul Fondului Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se finanţează

serviciile medicale furnizate pe bază de contract încheiat cu casa de asigurări de sănătate în a

cărei rază funcţionează furnizorii de servicii.

Serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivel local, are responsabilitatea creării,

menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile sociale

identificate, cu scopul prioritar de susţinere a funcţionalităţii sociale a persoanei în mediul propriu

de viaţă, familial şi comunitar.

Serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivel judeţean, are

responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale specializate, în funcţie de

nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a

persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial sau comunitar.

Serviciile publice de asistenţă socială, organizate la nivel judeţean şi local, pot

încheia convenţii de parteneriat între ele, cu orice alţi furnizori de servicii sociale şi contracte

de acordare a serviciilor sociale cu furnizorii de servicii sociale acreditaţi de tip public sau de

tip privat.

2) Finanţarea serviciilor sociale de către CJ prin subvenţii acordate asociaţiilor şi

fundaţiilor cu activitate de asistenţă socială conform Legii nr. 34/1998

Cadrul legal: Legea nr. 34/1998, HG nr. 1153/2001 modificată şi completată prin HG

nr. 942/2005

Beneficiari: asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică care înfiinţează si

administrează unităţi de asistentă socială. Beneficiari ai serviciilor oferite de asociaţii şi

fundaţii sunt persoanele asistate.

De la bugetul de stat pot primi subvenţii asociaţiile şi fundaţiile, care acordă servicii

sociale pentru beneficiari din mai multe judeţe ale ţării. Această condiţie este îndeplinită fie

dacă într-o unitate de asistenţă socială sunt beneficiari din mai multe judeţe, fie dacă

asociaţia/fundaţia are mai multe unităţi de asistenţă socială în cel puţin două judeţe.

De la bugetul consiliului judeţean/local pot primi subvenţii asociaţiile şi fundaţiile,

care acordă servicii sociale pentru beneficiari dintr-un singur judeţ/localitate.

Condiţii de eligibilitate pentru asociaţii si fundaţii:

a) sunt constituite, conform legii, ca persoane juridice române de drept privat;

b) sunt acreditate sau licenţiate să acorde servicii sociale potrivit legii;

c) acordă de cel puţin 12 luni servicii de asistenţă socială prin personal calificat, într-

un spaţiu adecvat sau la domiciliul persoanelor asistate;

218

Page 224: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Condiţii de eligibilitate pentru serviciile acordate:

a) serviciile care se acordă prin unitatea de asistenţă socială se încadrează in liniile de

subvenţionare prioritare in domeniul asistentei sociale;

b) activitatea de asistenta sociala se desfăşoară intr-un spaţiu adecvat sau la

domiciliul persoanelor asistate;

c) în acordarea serviciilor sunt respectate standardele generale de calitate;

d) pentru acordarea serviciilor sociale sunt utilizate si alte resurse.

Conţinutul dosarului de solicitare a subvenţiei:

a) cererea de solicitare a subvenţiei, conform modelului prevăzut in anexa nr.1 la HG

1153/2001;

b) raportul privind activitatea asociaţiei/fundaţiei in domeniul asistentei sociale in

ultimele 12 luni calendaristice;

c) dovada dreptului de a acorda servicii sociale, respectiv certificatul de acreditare,

licenţa de funcţionare si alte documente care dovedesc dreptul asociaţiei sau

fundaţiei de a acorda servicii sociale;

d) dovada dobândirii personalităţii juridice;

e) ultimul bilanţ contabil, înregistrat la direcţia finanţelor publice judeţeană, respectiv

a municipiului Bucureşti, sau la administraţia financiară municipală, respectiv a

municipiului Bucureşti;

f) balanţa contabilă de verificare la data de 30 septembrie a anului curent;

g) dovada privind bonitatea asociaţiei/fundaţiei emisa de banca unde are deschis

contul;

h) dovada privind situaţia juridica ã a sediului unităţii de asistenţă socială;

i) autorizaţia sanitară de funcţionare a unităţii de asistenta sociala pe anul curent,

potrivit legislaţiei in vigoare.

j) convenţiile de parteneriat pe anul curent.

Cheltuielile eligibile sunt următoarele:

a) cheltuieli cu salariile de încadrare a personalului calificat in domeniul asistenţei

sociale care participă efectiv la acordarea serviciilor de asistenţă socială;

b) cheltuieli cu hrana pentru persoanele asistate;

c) cheltuieli pentru încălzirea si prepararea hranei;

d) cheltuieli cu iluminatul;

e) cheltuieli pentru plata serviciilor apă, canal, salubrizare, telefon;

f) cheltuieli cu materiale didactice pentru persoanele asistate;

219

Page 225: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

g) cheltuieli cu obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată si echipament

pentru persoanele asistate;

h) cheltuieli de transport pentru persoanele asistate si însoţitorii lor;

i) cheltuieli cu materiale sanitare pentru persoanele asistate;

j) cheltuieli cu materiale pentru curăţenie pentru persoanele asistate;

k) cheltuieli pentru carburanţii si lubrifianţii necesari in funcţionarea mijloacelor de

transport specific activităţii unităţii de asistenţă socială.

3) Finanţarea (subvenţionarea) SAS de către CJ prin proiecte conform Legii nr.

350/2005

Cadrul legal: Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din

fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general, modificată şi completată

prin OUG nr. 84/2008.

Autoritate finanţatoare poate fi „orice autoritate publică, astfel cum este definită aceasta

în Constituţia României, republicată, inclusiv autoritatea judecătorească, precum şi orice

instituţie publică de interes general, regional sau local” (L. 350/2005, art.2, lit. b)).

Astfel fiind, sub aspectul finanţării nerambursabile a serviciilor sociale avem în vedere CJ

şi consiliile locale, acestea având ca atribuţii legale, dezvoltarea şi implicit finanţarea serviciilor

sociale din bugetele proprii la nivel de judeţ respectiv la nivelul comunităţilor locale.

Organizaţiile beneficiare trebuie să fie „persoane fizice sau persoane juridice fără scop

patrimonial – asociaţii ori fundaţii constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute

conform legii” (L. 350/2005, art.3, al.(1)). În cazul serviciilor sociale, desigur avem în vedere,

asociaţiile, fundaţiile şi cultele religioase furnizoare de servicii sociale (furnizori acreditaţi în

condiţiile legii).

Principiile de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă (L. 350/2005, art.4):

a) libera concurenţă, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca persoana fizică sau

juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă dreptul de a deveni, în condiţiile

legii, beneficiar;

b) eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurenţial

şi a criteriilor care să facă posibilă evaluarea propunerilor şi a specificaţiilor

tehnice şi financiare pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă;

c) transparenţa, respectiv punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor

referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare

nerambursabilă;

220

Page 226: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

d) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de

selecţie şi a criteriilor pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă,

astfel încât orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să

aibă şanse egale de a i se atribui contractul respectiv;

e) excluderea cumulului, în sensul că aceeaşi activitate urmărind realizarea unui

interes general, regional sau local nu poate beneficia de atribuirea mai multor

contracte de finanţare nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare;

f) neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilităţii destinării fondurilor

nerambursabile unei activităţi a cărei executare a fost deja începută sau finalizată

la data încheierii contractului de finanţare;

g) confinanţarea, în sensul că finanţările nerambursabile trebuie însoţite de o

contribuţie de minimum 10% din valoarea totală a finanţării din partea

beneficiarului.

Nu se acordă finanţări nerambursabile pentru activităţi ce presupun dezvoltarea

infrastructurii solicitantului, cu excepţia cazului în care aceasta reprezintă o componentă

indispensabilă proiectului.

Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza

selecţiei publice de proiecte de către o comisie stabilită de autoritatea finanţatoare.

Procedura de selecţie de proiecte cuprinde următoarele etape (L. 350/2005, art.6):

a) publicarea programului anual pentru acordarea finanţărilor nerambursabile;

b) publicarea anunţului de participare;

c) înscrierea candidaţilor;

d) transmiterea documentaţiei;

e) prezentarea propunerilor de proiecte;

f) verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la

capacitatea tehnică şi financiară;

g) evaluarea propunerilor de proiecte;

h) comunicarea rezultatelor;

i) încheierea contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă;

j) publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare

nerambursabilă.

Nu sunt eligibili solicitanţii care se află în oricare din următoarele situaţii (L. 350/2005,

art.21):

221

Page 227: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

a) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat,

precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat;

b) furnizează informaţii false în documentele prezentate;

c) a comis o gravă greşeală în materie profesională sau nu şi-a îndeplinit obligaţiile

asumate printr-un alt contract de finanţare nerambursabilă, în măsura în care

autoritatea finanţatoare poate aduce ca dovadă mijloace probante în acest sens;

d) face obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare ori se află deja în stare

de dizolvare sau de lichidare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

e) nu prezintă declaraţia menţionată la art. 12 alin. (3).

Propunerile de proiecte, se vor întocmi în baza unei metodologii stabilite de autoritatea

finanţatoare şi care va cuprinde (L. 350/2005, art.22):

a) informaţii generale privind autoritatea finanţatoare;

b) cerinţele minime de calificare solicitate de autoritatea finanţatoare şi documentele

care urmează să fie prezentate de solicitant pentru îndeplinirea cerinţelor

respective;

c) termenii de referinţă;

d) instrucţiuni privind datele limită care trebuie respectate şi formalităţile care trebuie

îndeplinite;

e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi

financiare;

f) informaţii privind criteriile aplicate pentru atribuirea contractului de finanţare

nerambursabilă.

Pentru solicitanţii admişi la selecţia de proiecte, finanţarea se va acorda în baza

contractului de finanţare nerambursabilă, care se va derula în condiţiile stabilite de Legea nr.

350/2005.

4) Finanţarea SAS de către CJ prin contracte

Una din formele de externalizare a furnizării serviciilor sociale se realizează prin

contract de acordare a serviciilor sociale, de către serviciul public de asistenţă socială

organizat la nivel local sau judeţean, către orice alt furnizor de servicii sociale, în condiţii de

concurenţă prevăzute de legislaţia în vigoare.

Contractarea este procedura de finanţare/cofinanţare de către autorităţile

administraţiei publice locale a serviciilor sociale publice realizate de furnizorii privaţi de

servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii. (L. 448/2006R, art. 5, pct. 15)

222

Page 228: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Modelul contractului este aprobat prin Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale

şi familiei nr. 71/17.02.2005.

Contractul cuprinde în mod obligatoriu serviciile oferite, natura şi costurile acestora,

drepturile şi obligaţiile părţilor, perioada şi condiţiile de furnizare, cu respectarea standardelor de

calitate stabilite pentru fiecare tip de serviciu, precum şi sancţiunile aplicate în condiţiile unor

servicii sociale de calitate necorespunzătoare.

Contractul pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de serviciile publice de

asistenţă socială cu furnizorii de servicii sociale, va cuprinde cel puţin clauzele prevăzute în

modelul de contract.

Prin negociere între părţi, contractul pentru acordarea de servicii sociale poate

cuprinde şi clauze specifice, fără încălcarea prevederilor legale în vigoare.

6.3. Model de bună practică – „Program judeţean multianual de

îngrijire social-medicală la domiciliu, al Consiliului Judeţean

Harghita pe perioada 2008 – 2010”

Pentru realizarea acestei analize Consiliul Judeţean Sibiu, a pus la dispoziţia noastră

un model de bune practici derulat de judeţul Harghita : „Programul judeţean multianual de

îngrijire social-medicală la domiciliu”.

Documentaţia pusă la dispoziţie cuprinde:

• Expunerea de motive,

• Prezentarea programului

• Sursele de finanţare

• Ghidul solicitantului

• Anunţul de participare

• Modelul cererii de finanţare

• Modelul Contractului de finanţare

• Raportul de specialitate

Consiliul Judeţean Harghita s-a preocupat de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a

persoanelor defavorizate, accesând o finanţare PHARE pentru a organiza un set de servicii e

de asistenţă comunitară. Având o durată de implementare de 18 luni şi prevăzut a se finaliza

la sfârşitul lunii mai 2005, proiectul "Extinderea reţelei judeţene de servicii de asistenţă socio-

223

Page 229: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

medicală la domiciliu, prin organizarea de servicii sociale comunitare" a fost un succes

deosebit.

Acest proiect a fost derulat de Consiliul Judeţean Harghita, în parteneriat cu

CARITAS - Arhidioceza Romano-Catolică Alba Iulia, pe baza programului PHARE 2001 -

CES - Investiţii în Servicii Sociale RO 0108.03.03. Întregul proiect a beneficiat de o finanţare

de 174.305 euro, din care grantul nerambursabil s-a cifrat la 154.305 euro (88,53% din

valoarea totala), iar contribuţia proprie a CJ Harghita a fost de 20.000 euro (respectiv 11,47%

din costul proiectului).

Având în vedere faptul că judeţul Harghita a fost afectat de restructurarea unor

întreprinderi semnificative, o categorie importantă a populaţiei a rămas fără un sprijin direct,

mai ales în privinţa infrastructurii serviciilor sociale, care nu erau integrate într-o reţea

funcţională şi care nu beneficiau de resurse umane suficiente.

Ca atare, CJ Harghita a stabilit că grupul ţintă al persoanelor care prin condiţia lor

fizica şi/sau socială nu sunt capabile să se gospodărească fără ajutor trebuie să beneficieze de

un pachet de servicii bine stabilite în condiţii optime.

Practic, activităţile pe care le-au avut în vedere iniţiatorii acestui proiect s-au referit la

crearea cadrului propice în care se poate desfăşura o activitate socială, respectiv edificarea

infrastructurii necesare acestor servicii şi încadrarea acestora cu personalul corespunzător. În

plus, s-a vizat integrarea serviciilor sociale în cadrul organizatoric al reţelei judeţene de

asistenţa socio-medicală la domiciliu, oferirea serviciilor de ajutor social în activităţi zilnice,

inclusiv a unei mese calde la domiciliul asistaţilor.

De asemenea, odată cu crearea unui centru al serviciilor sociale destinate oraşelor

Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc şi Vlăhiţa, s-au putut realiza şi mai

multe activităţi socio-pedagogice individuale şi de grup, în acelaşi timp asigurându-se

acordarea asistenţei specializate şi a consilierii în situaţii de criză acelor persoane care au avut

nevoie.

Trebuie subliniat faptul că bugetul integral al proiectului a fost judicios defalcat pe

mai multe capitole, de investiţii şi dotări, realizându-se amenajarea a patru sedii de centre

sociale (cu 51.638,55 euro) şi achiziţionarea a 5 autovehicule (în valoare de 28.399,48 euro).

Pe lângă aceste capitole de cheltuieli, în cadrul proiectului s-au achiziţionat

echipamente electrocasnice pentru efectuarea igienei personale şi a locuinţei beneficiarilor

(7.024,34 euro); s-a cumpărat mobilier şi birotică (în valoare de 4.476,94 euro); s-a asigurat

dotarea centrului cu tehnică de calcul (cu 6.994,01 euro). În plus, materialele consumabile

224

Page 230: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

achiziţionate (în valoare de 4.829,87 euro) şi elementele destinate întreţinerii auto (în valoare

de 6.210,61 euro) au asigurat derularea în condiţii optime a întregului proiect.

Mai mult decât orice, despre impactul rezultatelor acestui proiect vorbesc realizările

prin care serviciile sociale din Harghita şi-au îmbunătăţit considerabil consistenţa şi eficienţa.

Lăsând la o parte faptul că s-au cumpărat 4 seturi de mobilier, 8 calculatoare cu imprimante,

28 de scaune şi 56 de aparate electrocasnice, cifrele care indică serviciile prestate au fost

extrem de bune.

Astfel, numai în primele luni după finalizarea proiectului s-a acordat asistenţa unui

număr de 885 beneficiari, mai mulţi decât estimarea iniţială de 870 persoane, iar serviciile

acordate au depăşit estimările iniţiale cu mai mult de 27%, fiind prestate 28.857 servicii

sociale, faţă de estimarea iniţială de 22.650.

Programul se derulează pe tot teritoriul judeţului Harghita, fiind coordonat prin

intermediul a trei centre regionale, care asigură furnizarea serviciilor prin 28 de centre zonale,

care deservesc populaţia a 666 unităţi administrativ-teritoriale.

În prezent 4700 persoane se află în îngrijirea continuă a reţelei de servicii socio-

medicale la domiciliu furnizate de 176 de angajaţi (din care 165 asistenţi medicali, asistenţi

sociali şi îngrijitori) ai Serviciului Judeţean de Îngrijire Medicală şi Asistenţă Socială la

Domiciliu Caritas Harghita, aflat în subordinea şi coordonarea organizaţiei CARITAS Alba

Iulia.

Urmare a rezultatelor deosebite obţinute prin acest program, în baza unei colaborări

eficiente şi fructuoase cu partenerii implicaţi în cofinanţarea şi furnizarea serviciilor, Consiliul

Judeţean Harghita a înţeles necesitatea continuării programului. Modalitatea legală adoptată

constă în lansarea anuală a liniei de finanţare nerambursabilă pentru susţinerea acestui

program judeţean, prevăzută de următoarele acte normative în vigoare:

• Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice

alocate pentru activităţi non-profit de interes general;

• Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;

• O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale.

Formatul contractului de prestare servicii încheiat între consiliile locale implicate în

cofinanţare şi organizaţia CARITAS este cel prevăzut de Ordinul 71/2005 al MMSSF.

CJ Harghita alocă fonduri pentru cofinanţarea cheltuielilor curente de funcţionare şi a

celor de achiziţionare a materialelor consumabile, consiliile locale finanţează serviciile acordate,

iar CARITAS Alba Iulia cofinanţează şi administrează acordarea şi extinderea serviciilor.

225

Page 231: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

6.4. Model de bună practică - Finistere Franţa – Introducere Unul din modelele de buna practica utilizat in zona de nord-vest a Frantei ne-a

impresionat prin simplitatea si „normalitatea” actului social.

Pornita de la o analiza riguroasa a problemelor sociale in corelatie directa cu cele de

sanatate si educatie, precum si de la resursele pe care zona in care se aplica le are, Schema

Departamentala a Institutiilor si Serviciilor pune la indemana profesionistilor acele linii

directoare care conduc inerent spre operativitate si eficienta in sistemul de munca sociala. E

bine de mentionat ca o astfel de abordare - cu toata suita de schimbari in plan organizatoric

si metodologic pe care le antreneaza - s-a impus o data cu aparitia legii descentralizarii- lege

care confera Presedintelui Consiliului General intreaga responsabilitate a Serviciului de

Ajutor Social, defineste misiunea acestuia si instaureaza obligatia de a stabili propria schema

departamentala a institutiilor si serviciilor de asistenta sociala.

Schema Departamentala a Institutiilor si Serviciilor poate fi definita ca:

- un instrument de lucru pus la indemana decidorilor, aplicantilor si

beneficiarilor/potentialilor beneficiari

- un mijloc de masurare a nevoilor sociale, in special a celor care necesita

interventii si care impun crearea institutiilor/ serviciilor sociale, medico-sociale,

socio-educative sau de alt orice alt tip

- o baza de date care permite enuntarea tuturor perspectivelor, planificarea

modului in care institutiile si serviciile sociale se pot dezvolta, reorganiza,

desfinta in raport direct cu o serie de factori care tin de precedent, cu resursele

disponibile si cu posibilitatile oferite de ofertele de servici socale din zonele

invecinate

- o modalitate de colaborare sau de coordonare susceptibile de a fi stabilite sau

redescoperite cu alte colectivitati astfel incat sa satisfaca in intregime sau partial

nevoile recenzate

Incercam sa redam pe scurt - in continuare - modul in care vizionarii din Departamentul

Finistere si-au conturat propria Strategie in lucrarea:

6.4.1. Schema departamentală a instituţiilor şi serviciilor sociale

Serviciul Social în favoarea persoanelor aflate în dificultate Prezentare

226

Page 232: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Schema este emisa Directia de Actiune Sociala Departamentala si gestionata de catre

Consiliul General. Totodata ea este un instrument de lucru pentru toate institutiile si serviciile

sociale, medico-sociale, socio-educative etc care furnizeaza prestatii in concurenta pe de o

parte, pentru populatia din departament pe de alta parte dar si pentru organismele statului

(Presedintele Consiliului General si reprezentantul statului in departament). Acestora din

urma le revine si rolul de a asigura institutiilor si serviciilor care se ocupa de beneficiarii de

asistenta sociala autoritatea juridica, legala, decare au nevoie precum si mijloacele financiare

pe care serviciile lor le antreneaza.

Presedintele Consiliului General consulta Comisia care se reuneste in acest sens,

pentru a contura orientarile generale ale schemei-proiect a institutiilor si serviciilor sociale

furnizoare de prestatiile stabilite de departament. Tot Presedintele este cel care stabileste

componenta comisiei care va cuprinde in mod cert reprezentantii institutiilor sociale, de

educatie si sanitare – profesionisti si utilizatori de servicii.

Presedintele Consiliului General poate in egala masura sa consulte comisia din proprie

initiativa sau la propunerea reprezentantului Statului – si asupra orientarilor generale , a

prioritatilor pe care le indica Schema Departamentala de Institutii si Servicii. Reprezentantul

Statului asista la aceasta consultare.

Schema departamentala este periodic revizuita in aceleasi conditii. Ea se transmite

„Comisiei Regionale de Echipamente sanitare si sociale”

Schema prezentata mai jos a fost stabilita de comun acord cu:

• Protectia Judiciara a Tinetilor

• Judecatori

• Institutii

• Servicii

• Unitati sociale, medicale, medico-sociale

6.4.2. Misiunea şi organizarea serviciului de ajutor social

Codul Familiei si al Ajutorului Social francez -Articolul 40 stipuleaza misiunea si

modul in care se organizeaza Serviciul de Ajutor Social (SAS):

227

Page 233: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

1. a aduce sustinerea materiala, educativa si psihologica beneficiarilor si familiilor lor,

etc care se confrunta cu dificultati sociale susceptibile de a le compromite grav

echilibrul;

2. organizarea unor actiuni colective, in locurile in care se manifesta riscuri de inadaptare

sociala, care sa vizeze prevenirea marginalizarii si sa faciliteze insertia si formarea

sociala a beneficiarilor si familiilor.

3. organizarea si coordonarea actiunilor de protectie in situatii de urgenta,

4. prevederea ansamblului de nevoi ale beneficiarilor/potentialilor beneficiari ai

serviciilor sociale si urmarirea modului in care se realizeaza orientarea acestora in

colaborare cu familia sau reprezentantul lor legal.

5. conducerea – la nivel global – a actiunilor de prevenire a relelor tratamente fara a

prejudicia competentele autoritatii judiciare, organizarea sistemului de primire a

informatiilor legate de acte de maltratare si participarea la actiunile de protectie

intreprinse in acest sens.

6.4.3. Mijloace financiare

Pentru a duce la bun sfarsit aceste actiuni SAS are la dispozitie un buget pentru

costuri administrative - maxim 34% din costurile nete ale Asistentei Sociale.

228

Page 234: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Dupa cum se observa, cea mai mare parte a cheltuielilor (79%) sunt afectate celor de

gazduire si intretinere a beneficiarilor SAS pentru cca 1800 de copii incredintati direct prin

Judecatorii.

Plasamentul in institutii reprezinta 57% din costurile de plasament pentru 43% din

beneficiari.

Se observa costul mult diminuat al plasamentului in familii si a numarului de

beneficiari institutionalizati ca si costurile - in regres rapid - ca urmare a actiunilor de

prevenire.

Parti ale diferitelor tipuri de ajutor

Cu alocatie mensuala in % Fara alocatie mensuala in % Tipul de ajutor

Costuri Beneficiari Costuri

PLASAMENT 79,05 44,65 79,05

PREVENIRE 20,95 55,35 20,95

6.4.4. Directia de actiuni sociale departamentale

Ajutorul social şi partenerii săi

6.4.4.1 Organizare si functionare a serviciilor SAS

Serviciul de Ajutor Social este o institutie sociala dar este mai ales un serviciu care –

in cadrul Departamentului Finistere - este dotat cu cincizeci de agenti coordonati de un sef de

servici, un adjuct, cinci inspectori zonali. Acestia au ca misiune: impulsionarea politicii

sociale departamentale, luarea deciziilor privind mijloacele de aplicare a acestei politici

precum si a fi garant al procedurilor.

In ciuda faptului ca SAS detine mijloace bugetare proprii pentru a implinii misiunile

incredintate, el nu are personal tehnic, cu exceptia psihologilor. Astfel SAS trebuie sa

229

Page 235: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

conlucreze cu serviciile sociale din departamente pentru a armoniza politica sociala cu

aspectul tehnic/metodologic (vezi organigrama)

6.4.4.2 Organizarea teritorială

Departamentul este decupat in 21 de circumscriptii de actiuni sociale, regrupate in

cinci „Grupari de circumscriptii”. Fiecare dintre inspectorii-sefi ai celor cei cinci Grupari de

Circumscriptii este investit cu responsabilitati decizionale privind mijloacele de Actiune

Sociala in teritoriu si cu rolul de garant al procedurilor. In acest esalon sunt de asemenea

reprezentate SSD si SAPS care participa in mod direct la punerea in practica/animarea

activitatilor.

6.4.4.3 Acţiuni

Personalul tehnic repartizat in cele 21 de Circumscriptii (in total : 283 de posturi),

deruleaza in teren actiuni de doua tipuri:

A) Actiuni Sociale

1. De polivalenta

Polivalenta este o activitate de prevenire si control medico-social pusa la dispozitia

indivizilor si familiilor pentru promovarea autonomiei acestora, asigurarea protectiei

si insertiei lor sociale – intr-o perfecta concertatie cu toate organismele.

Asistentii Sociali de Polivalenta constituie primul nivel in ierarhia existenta in politica

sociala. Ei sunt cei care – de cele mai multe ori – declanseaza propriile proceduri de

protectie si in aceasi masura asigura transferul ajutoarelor financiare atribuite de SAS

catre familii.

2. De sprijin social

Aceasta actiune, incredintata lucratorilor/asistentilor sociali specializati, consta in

asigurarea activitatilor de sustinere a beneficiarilor, in crearea si mentinera legaturii cu

familia indiferent care este modul de plasament, in asigurarea unei sustineri adaptate

fiecarui beneficiar, in verificarea modului in care acest ajutor ajunge la beneficiar, in

aprecierea tipului de orientare care se impune.

3. De evaluare

230

Page 236: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Asistenul social specializat in evaluare are o functie de investigare care ii permite sa

aprecieze o situatie familiala in raport cu pericolele grave cu care beneficiarii s-ar

putea confrunta

Evaluarea este in aceasi masura utilizata pentru a permite estimarea aptitudinilor, a

capacitatilor si a motivatiilor celor care doresc sa aiba un rol in Asistenta Sociala.

4. De educatie specializata

Este o activitate de observare si educatie in mediu deschis fie direct, fie prin

intermediul consilierii si sustinerii anturajul beneficiarului.

B) Actiuni psihologice si de suport

Psihologii Serviciului SAS contribuie la

1. identificarea si incredintarea beneficiarului serviciului SAS

2. evaluarea aptitudinilor celor care au un rol in asistarea beneficiarilor

3. evaluarea situatiilor cu care se confrunta beneficiarul atunci cand acesta se afla

intr-o dificultate susceptibila de a-i compromite grav echilibrul

Modalitatea de functionare este cea bazata pe pluralitatea personalului si a

partenerilor.

Partenerii din interiorul DASD:

Serviciul de Actiune si Promovare a Sanatatii

Este format din medici, ingrijitori, lucratori sociali, infirmiere, puericultori.

Activitatile desfasurate de acestia constau in:

- Consultatii: planificare, protectie

- Servicii de permanenta

- Acceptare (acreditare) si control a structurilor si unitatilor sociale ; acceptarea,

monitorizarea si formarea lucratorilor sociali, participarea la actiunile intreprinse in

favoarea beneficiarilor din aceste institutii.

- Examinarea medicala

- Actiuni in favoarea familiilor vulnerabile: personalul

- Educatie pentru sanatate si educatie familiala

- Actiuni medico-sociale precoce

Partenerii exteriori DASD

- institutii: judecatorii, Politia, CAF, MSA, primarii, CMPI

- centre de zi si rezidentiale

- asociatii, alte institutii tangentiale serviciilor sociale

231

Page 237: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

6.4.4.4 Mijloace şi obiective

A) Misiune

A aduce un suport material, educativ si psihologic, coordonarea actiunilor de protectie in

urgenta pentru beneficiarii aflati intr-o dificultate sociala susceptibila a compromite grav

echilibrul acestora

Prioritate: pastrarea celulei familiale

B) Ajutoarele Financiare

Ele sunt menite sa garanteze familiei un minimum de resurse si sunt destinate

intretinerii si actiunilor educative. Sunt de trei tipuri: de securitate, alocatii mensuale si

alocatii exceptionale.

1. Ajutoarele financiare de securitate

Sunt destinate actiunilor de prevenire, actiunilor in urgenta, nevoilor familiilor de

prima necesitate, mai ales cele alimentare.

Valoarea lor este variabila in functie de numarul membrilor familiei si poate fi reinoita o data

in an .

La nivelul departamentului functioneaza doua Comisii Locale de Urgenta (zona

Quimper si zona Brest). Ele regrupeaza organismele care pot asigura ajutoare in urgenta la

nivelul comunitatilor (CCAS,CAF, Consiliul General. Gestiunea este asigurata prin CCAS

din cele doua localitati mai sus mentionate. Aceste comisii au fost create cu scopul de a

centraliza pe de o parte solicitarile de ajutor, iar pe de alta parte de a juca rolul de observator

al impactului pe care il are interventia sociala. Primul aspect permite alegerea tipului de

gestiune si evitarea atributiilor multiple asupra aceluias dosar. Al doile aspect presupune o

mai buna intelegere a naturii problemelor si deci o mai buna orientare a solicitarilor spre alte

organisme care ar putea oferi ajutor pe termen lung. Acest aspect este cu atat mai important cu

cat in 63% din situatiile studiate corespund unei insuficiente cronice a resurselor, ceea ce,

evident, trebuie sa fie reanalizate, reconsiderate si asezate in alt context unde exista raspunsuri

la aceasta problema.

Concluzii: urmare a realitatilor constatate se impune o evaluare a cererii de servicii sociale, o

extensie a sistemului de coordonare a ajutoarelor financiare de urgenta – orientarea lor spre

acele comunitati/grupuri comunale unde nevoia este mai mare

232

Page 238: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

2. Alocatii mensuale

Este vorba despre prestatia cea mai importanta daca avem in vedere numarul de

beneficiari din departament.

Aceasta prestatie are un caracter residual si are ca scop sustinerea familiilor in fata

unei situatii financiare deosebit de dificile pentru care RMI nu a gasit o alta solutie. Acest tip

de prestatie este oferit fie institutiei care preia cazul si/sau care nu detine in acel moment

suficiente resurse, fie direct familiei pentru a face fata costurilor activitatilor de insertie, de

recuperare sau educative.Venitul Minim de Insertie este partial finantat de Consiliul General

si, din evolutia situatiei in teren, rezulta ca se constituie intr-un ajutor binevenit care poate sa

completeze celelalte tipuri de ajutor.

Concluzii: Mentinerea dispozitivului actual cu revizuirea baremului.

Atribuirea alocatiei mensuale se va face fie catre prestatorii legali, fie catre familie,

completand astfel RMI pentru cheltuielile cu caracter ducativ sau de insertie

3. Alocatii exceptionale

Constienti ca dificultatile familiei in ce priveste menajul si activitatile gospodaresti pot

deveni prea costisitoare pentru bugetul familiei, Consiliul General a dezvoltat ca forma de

ajutor financiar - alocatia exceptionala. Alocatiile exceptionale se stabilesc luand in

considerare resursele acesteia. Aceasta alocatie vizeaza sustinerea familiei cu o suma care sa-i

permita sa depaseasca o situatie financiara dificila atunci cand exista riscul de a se croniciza.

Suma e destinata in principal sa acopere activitatile care tin de educatie: cheltuieli de

scolarizare, de ingrijire, etc.

Alocatia exceptionala se atribuie diferit in functie de situatia familiei si are la baza un

contract incheiat cu familia-beneficiara.

Concluzii:

Mentinerea sistemului actual: restabilirea situatiilor financiare care parcurg un moment de

dezechilibru

C) Contractul cu beneficiarul

Obiectivul este de a ajuta prin contract beneficiarii care au in intentie un proiect de

studii, de formare sau de insertie.

233

Page 239: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Numarul contractelor la nivel departamental este in progresie constanta.

Modalitatile de sustinere financiara variaza in functie de tipul serviciului social

acordat.

Periodic se evalueaza atat aspectele de fond (cazare, taxe de scolarizare, varietatea

conditiilor de viata sub aspect de autonomie sau dependenta, etc) cat si cele care reflecta

modalitatile concrete in care se deruleaza contractul (gestionarea alocatiei, resursele pentru

viata in cuplu, legatura cu familia, implicarea familiei etc).

D) Ajutorul la domiciliu

Scopul este de a favoriza mentinerea beneficiarului de servicii sociale in familia sa, de

a-si continua viata in propriul camin chiar daca se confrunta cu dificultati importante, prin

doua forme distincte: interventia unui lucrator familial sau un ajutor menajer si asistenta de

specialitate.

I. Interventia unui lucrator familial sau ajutor menajer. In aceasta situatie se

disting doua tipuri de interventie

a) In regim general: Interventia se face in cadrul unei conventii intre

Departament, Casa de Alocatii Familiale, Ministerul Afacerilor Sociale si

asociatii/intitutii. Aceste interventii au loc atunci cand apar probleme de

sanatate, indisponibilitate, lipsa temporara a parintilor/apartinatorilor/etc.

Asistenta este asigurata de ingrijitori la domiciliu, infirmiere, lucratori

sociali/comunitari.

b) In regim preventiv: aceste interventii (informare, actiuni de educatie

individuala sau de grup, semnalare, orientare, plasament) sunt destinate

persoanelor/familiilor care intampina dificultati de ordin socio-educativ,

psihologic si care risca sa perturbe echilibrul acestora sau risca sa conduca la

consecinte foarte grave. Activitatile pe acest segment se dezvolta si se

diversifica de la an la an si antreneaza familii de primire, asistenti maternali,

familii de plasament, etc. Consturile antrenate cresc si ele, dar sunt partajate /

sustinute/preluate treptat de celelalte institutii colaboratoare (membrele retelei

de interventie) . Exista insa un risc : decalajul dintre orele angajate

(contractate) si cele relizate efectiv.De aceea, se realizeaza periodic studii

234

Page 240: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

pentru a cunoaste mai bine principalele aspectelor care pot conduce spre

distorsionari analizand eficienta planului de masuri, puterea de estimare a pe

fiecare interventie in parte, capacitatea de negociere a partilor, pertinenta

urmaririi cheltuielilor antrenate necorespunzator si care pot genera decalaje

intre orele contractate si cele realizate efectiv.

II. Asistenta de specialitate

Are ca scop sustinerea beneficiarului si a membrilor familiei sale in exercitarea rolului

lor in viata de zi cu zi, cu atat mai mult cu cat se confrunta cu diverse situatii de dificultate.

Interventia de specialitate asupra beneficiarului exercitata de profesionisti (asistent social,

educator, asistent medical, logoped, kinetoterapeut, etc) in functie de dominanta aspectului de

inconfort pe care acesta il traieste vizeaza totodata si functia sociala, educativa a familiei si

impactul pe care membrii acesteia il au asupra beneficiarului.  

Acest tip de suport necesita o analiza temeinica a modalitatilor de lucru avand in

vedere ca este antrenata o echipa pluridisciplinara/interinstitutionala, precum si o negociere a

termenilor privind durata, finantarea, limitele si oportunitatile existente 

6.4.4.5  Prevenirea

Este organizata in locurile in care se manifesta riscuri de inadaptare sociala. Actiunile

colective vizeaza prevenirea marginalizarii si facilitarea insertiei, formarii sociale a

beneficiarilor precum si a familiilor lor. 

Mijloace utilizate:

• Echipe de prevenire specializata – Vizeaza reducerea riscului de marginalizare, de

inadaptare sociala, pornirea spre delicventa, etc a populatiei unor anumite zone

/cartiere, astfel incat sa ajute la insertia lor sociala. Acest tip de actiune este

asigurata de echipe educative gestionate de asociatii care au servicii de prevenire

agreate de Consiliul General Departamental. Bugetul este asigurat in cota parte de

catre asociatii, institutii colaboratoare si Consiliul General.

• Echipe de prevenire generale – Consiliul General este interesat si are asumat rolul

de a dezvolta programe de prevenire cu caracter general, intervenind in

235

Page 241: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

completarea serviciilor specializate oferite de asociatii astfel incat sa evite

agravarea unor situatii simple inca de la primele manifestari. El conlucreaza cu

echipele asociatiilor ablitate sa ofere interventii specializate si subventioneaza

impreuna cu alte institutii implicate (asociatii de cartier, institutii economice,

politie) diferitele proiecte propuse de asociatii.

• Sustinerea institutiilor/serviciilor sociale – Consiliul General sustine prin

asociatii, Casa de Alocatii Familiale, subventii de la stat, etc cinci centre sociale

care au incluse in programul lor activitati de prevenire in zonele pe care le

deservesc.

• Animatorii sociali: - Sunt patru animatori care actioneaza in baza contractului

incheiat intre Departament si institutii in centrele sociale ale departamentului. Ei

identifica situatiile cu risc si conlucreaza cu profesionistii din centrele sociale

pentru a evalua posibilitatile de dezvoltarea a unor programe comune. Ex.

Consiliul General a constatat ca e nevoie de prevenire primara in ce priveste

sustinerea scolara a copiilor dintr-un cartier marginas. In acest sens este interesat

de a dezvolta actiuni impreuna cu Asociatia de Cartier si Serviciul de Dezvoltare

sociala din cartierul respectiv pentru a evita instalarea fenomenului de abandon

scolar, Costul actiunilor de prevenire si de suport in zona de actiune (cartier,

localitate rurala) constituie 35,5% din costurile necesare unui centru social de tip

centru de zi pentru 25 de copii cu risc de abandon scolar .

6.4.5 Mod de aplicare a Schemei Departamentale

A) Proiectie demografica :

• numarul beneficiarior de servicii sociale este in crestere

• costurile sustinerii acestora in centre rezidentiale este mai mare decat costurile

plasamentului familial si al serviciilor de ingrijire la domiciliu

• sectorul privat este interesat sa participe la actiunile de prevenire

De notat urmatoarea evolutie:

• numar de familii de plasament, ingrijitori la domiciliu - insuficient

• dificultati in asigurarea unui plasament adecvat beneficiarilor dificili

• insuficiente servicii pentru interventia in urgenta, acte de delicventa, violenta

236

Page 242: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

B) Tipuri de srvicii necesare

• plasamentul familial – permite un mediu favorabil de dezvoltare personala, depasirea

situatiilor de dificultate impreuna cu cei dragi, evitarea altor dificultati provocate de

institutionalizare

• ingrijirea la domiciliu sau in locuinte protejate

• servicii de consiliere specializata

• servicii de prevenire in zone de risc

C) Obiective

• Dezvoltarea plasamentului familial pentru diferitele categorii de copii, tineri, varstnici,

persoane cu handicap; dezvoltarea notiunii de „familii de primire” (familii pregatite sa

primeasca in ingrijire temporara beneficiari de servicii sociale)

• Ameliorarea calitatii serviciilor sociale existente: armonizarea serviciilor si acoperirea

geografica; dezvoltarea programelor de formare de asistenti maternali si ingrijitori la

domiciliu; monitorizarea permanenta, cadrata a plasamentului familial in familii de

primire de catre echipe pluridisciplinare;definirea relatiei referent – familie de primire

• Reforma procedurilor pentru serviciile din retea: armonizarea procedurilor intre diferitele

institutii care intervin in domeniul social; reglarea competentelor de interventie intre

diferitele institutii/servicii sociale, medicale, educative; reformularea regulamentelor si a

planurilor de actiune; redefinirea criteriilor de admitere in serviciile de asistenta sociala;

asigurarea unor institutii adaptate nevoilor individuale si de grup

237

Page 243: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

238

DIRECTOR

SECRETARA

SERVICII CENTRALE POLI OPERATIONALI

ADMINISTRATIE GENERALA

SECRETARIAT

STUDII SI ACTIUNI SOCIALE

SECRETARIAT

SERVICIUL SOCIAL

SECRETARIAT

AJUTOR SOCIAL

SECRETARIAT

ACTIUNI DE PREVENIRE

SECRETARIAT

PERSONAL 1

PRIMIRE/STANDARD 1

LOGISTICA 1

PLATI DEPLASARI 1

CURIER 1

CONTROLUL GESTIUNII

INFORMATICIAN 1

STATISTICIAN 1

SERVICVIU DE INFORMARE SI DOCUMENTARE 1

CONTROL BUGETAR AL INSTITUTIILOR 1

PLAN GERONTOLOGIC 1

MONITORIZARE 1

ANIFICAREA ECHIPAMENTELOR

PERSOANE VARSTNICE 1

ASISTENTA MEDICALA SEFA 1

PUERICULTOR-SEF 1

EDUCATOR SEF 1

RESPONSABILI AI GRUPURILOR - ADJUNCT I I II III IV V

21 DE CIRCUMSCRIPTII SOCIALE

AJUTOR SOCIAL GENERAL

SECRETARIAT

INSTRUCTIE 4 CONTABILITATE 1 CONTROL 1

R.M.I. 4 GAZDUIRE 2

RMI / GAZDUIRE

SECRETARIA

INSTRUCTORI I II III IV V VI ORGANIZARE CONTABILITATE 1 ADOPTII 1 INFORMATICA 1

PROMOVAREA SANATATII SECRETARIAT

MEDIC 1 CONTROL AJUTOR SOCIAL 2 SECRETARIAT 1 ACTIUNI SANITARE SI STATISTICA 1 P.M.I. Agrement 1 Subventii 1 Certificate sanatate 1 Lucratori familiali

GRUPURI DE CIRCUMSCRIPTII I II III IV V

INSPECTORI I II III IV V

PSIHOLOGI

MEDICI DE

CIRCUMSCRIPTII

INGRIJITOARE

DIRECTIA DE ACTIUNI SOCIALE

DEPARTAMENTALA

LEGENDA: _____ Relatii ierarhice _ _ _ _ Relatii functionale

MEDICI I II III IV V

Page 244: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

7. Strategia în domeniul asistenţei sociale a

Consiliului Judeţean Sibiu pentru perioada 2010-

2019. Plan de investiţii pentru 2010-2013

7.1. Misiunea, scopul şi viziunea strategiei

7.1.1. Misiunea

În plan social, misiunea Consiliului Judeţean Sibiu este de a asigura dezvoltarea socială

a judeţului utilizând instrumente ce refac, dezvoltă şi consolidează capacităţile individuale şi

comunitare în scopul de a face faţă problemelor şi situaţiilor dificile cu care acestea se confruntă.

7.1.2. Scopul

Strategia îşi propune să intervină prin măsuri de asistenţă socială pentru a corecta

deficitul de resurse, fie că este vorba de resurse financiare sau de resurse ca abilităţi şi capacităţi

de acţiune.

Scopul acestei strategii este să ofere un model de alocare eficientă a resurselor (umane,

financiare, materiale informaţionale) pentru a se asigura dezvoltarea socială a judeţului.

Această dezvoltare socială a judeţului se va asigura prin coordonarea unui sistem de

servicii sociale bazat pe evaluare precisă a nevoilor şi resurselor în vederea aprecierii măsurilor

corecte de valorificare a capacitatii persoanelor vulnerabile din judeţul Sibiu, cu scopul de a duce

o viaţă autonomă, de a depăşi sau evita situaţiile de dependenţă şi de a se integra / reintegra în

societate abordând în mod activ problemele cu care se confruntă.

Pentru îndeplinirea misiunii descrise mai sus şi implicit pentru ca scopul acestei strategii

să fie atins se vor urmării cinci priorităţi:

• Tratarea persoanei vulnerabile ca şi client al serviciilor sociale( a se defini noţiunea de

„client”)

239

 

Page 245: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• Crearea unei structuri coerente, care sa evite suprapunrile, sincopele, fragmentările

sistemului de servicii sociale, structură, bazată pe parteneriatul public privat

• Crearea unui sistem instituţional de servicii sociale accesibile şi adaptabile resurselor

persoanelor vulnerabile;

• Planificarea eficientă a serviciilor sociale cu o alocare bugetară eficace (costuri reduse,

eficienţă maximă) ţintind invariabil integrarea activă.

• Valorificarea potenţialului uman într-o comunitate europeană – judeţul Sibiu

7.1.3 Viziunea

Prin această strategie încercăm să realizăm configurarea unui sistem judeţean de servicii

de asistenţă socială care să aibă în centrul său persoana vulnarabilă / în dificultate /asistată cu

statutul de “client”.

Viziunea noastră este ca în anul 2020 orice persoană vulnerabilă să aibă acces la un

sistem de servicii sociale care să-i permită: dezvoltarea personală, o integrare activă / reintegrare/

în societate, în deplin respect al demnităţii şi stimei de sine, fără să devină dependentă de servicii

sau prestaţii sociale.

Elementele esenţiale care fundamentează această viziune sunt:

• Persoana vulnerabilă - client al serviciilor sociale

Persoanele vulnerabile vor deveni clienţi ai serviciilor sociale folosindu-şi la maxim

resursele (abilităţile, capacităile) de care dispun, într-un sistem bazat pe susţinerea financiară a

serviciului adecvat, şi nu a persoanei în afara oricăror servicii.

Serviciile de asistenţă socială vor avea ca obiectiv refacerea şi dezvoltarea capacităţilor

persoanelor, familiilor, colectivităţii judeţului Sibiu, într-un efort comun de afirmare şi apreciere

a individualităţii în folosul colectivităţii.

• Structura sistemului de asistenţă socială bazată pe parteneriatul public-privat

Această prioritate are în vedere încurajarea serviciilor sociale publice de ”a cumpăra”

servicii de la furnizorii privaţi de asistenţă socială.

240

 

Page 246: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Autorităţile publice nu se vor considera singurele competente să deţină monopolul

tuturor serviciilor sociale. Ele vor sprijini furnizorii privaţi care pot prelua unele activităţi,

inclusiv oferind o finanţare totală sau parţială a acestora, dacă utilitatea şi calitatea le recomandă.

Un sistem instituţional accesibil, capabil sa ofere traiectorii care se finalizeaza prin

integrare.Conceptul de integrare potrivit capacitatii individuale este singurul capabil sa

protejeze demnitatea individului: acesta este stimulat sa ofere tot ceea ce poate, fiind ajutat

in privinta a ceea ce nu poate. Se va redefini modul în care persoanele din cadrul sistemului

exemplifică prin prestaţii valorile ce stau la baza funcţionării sistemului. Se va urmării

schimbarea atitudinii factorilor decizionali, din sistem astfel încât acesta să fie dinamic, flexibil,

eficient, românesc şi european deopotrivă. Pornind de la aceste resurse, sistemul ce are ca scop

inserţia, reinserţia socială a persoanelor vulnerabile va deveni funcţional, iar asistaţii, în calitate

de clienţi vor contribui la formarea şi transformarea realităţii organizaţionale. Întărirea şi

amplificarea resurselor, a oportunităţilor de dezvoltare a persoanelor asistate vor contribui la

perfomanţele sistemului.

• Costuri reduse şi eficienţă maximă

În anul 2020, judeţul Sibiu va dispune de un sistem de asistenţă socială în care resursele

(financiare, umane, materiale, informaţionale) atât ale CJ, cât şi ale asistaţilor vor fi folosite în

mod eficient, astfel încât satisfacţia asistaţilor – clienţi să fie maximă, iar costurile susţinerii

acestui sistem să fie cât mai reduse.

• O comunitate / societate “europeană”

Prin încurajarea unui comportament proactiv la beneficiarii sistemului de asistenţă

socială, care devin clienţi ai serviciilor sociale se vor implementa practicile europene în acest

domeniu prin responsabilizarea celor aflaţi în dificultate. Serviciile sociale vor fi un catalizator al

relaţiei dintre persoană/familie/comunitatea locală/instituţiile publice prin schimbarea practicilor

actuale şi implementarea metodologiilor şi normelor europene, cetăţenii judeţului Sibiu

dobândind o cultură europeană în domeniul social.

Dezvoltarea sistemului de servicii sociale la standarde europene va contribui la

modernizarea judeţului Sibiu din punct de vedere social.

241

 

Page 247: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

7.2 Principii şi valori

7.2.1 Principii

Principiul profesionalismului

Pentru furnizarea unor servicii de asistenţă socială de calitate este nevoie de cunoştinţe

teoretice din domeniu dar şi de abilităţi practice. Domeniul asistenţei sociale cuprinde informaţii

din toate ştiinţele socio-umane:sociologie, psihologie, psihoterapie, medicină, economie, ştiinţe

juridice etc. Pentru a sprijini dezvoltarea capacităţilor indivizilor/ familiilor/ comunităţilor de

soluţionare prin efort propriu a problemelor dificile de natură personală, familială sau social-

instituţională cu care se confruntă este nevoie de intervenţia cu mult profesionalism a

specialiştilor, de acreditarea unor noi îndeletniciri pentru care în prezent nu există şcoli sau

cursuri, de încurajarea iniţiativei civile, inclusiv voluntariatul, de formare continuă.

Principiul funcţionării sistemice

Pentru ca serviciile sociale să-şi atingă scopul au nevoie de o organizare şi funcţionare

sistemică. Toate elementele componente ale acestora sunt foarte importante şi orice

disfuncţionalitate influenţează atingerea obiectivului final. Pentru o funcţionare în sistem

elementele structurale sunt ierarhizate, afectate de o pondere şi întreţin între ele relaţii care le

determină semnificaţia, precum şi locul ocupat.

Principiul parteneriatului

La baza activităţii de asistenţă socială stă principiul parteneriatului care permite punerea

în comun a experinţei mai multor actori sociali astfel încât sistemul să fie unul de calitate iar

satisfacţia clienţilor să fie maximă. Strategia oferă o modalitate de punere în practică a acestui

principiu utilizând punctele forte, resursele disponibile ale diferiţilor potenţiali parteneri sociali

(instituţii, autorităţi, asociaţii, fundaţii, culte, agenţi economici, cetăţeni etc).

Principiul subsidiarităţii

Strategia propune un model de rezolvare a problemelor apărute în sistemul de asistenţă

socială, la cel mai apropiat nivel decizional.

În asistenţă socială şi în special în furnizarea serviciilor sociale se va urmări o organizare

descentralizată a responsabilităţilor. Este de preferat intervenţia şi folosirea resurselor actorilor

situaţi la nivelele apropiate persoanei vulnerabile faţă de cele generale, universale de la nivel 242

 

Page 248: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

central. Furnizarea serviciilor de asistenţă socială de către organisme private este mai aprope de

nevoile şi resursele celor vizaţi decît cea publică.

Principiul responsabilizării persoanei asistate

Beneficiarii serviciilor sociale trebuie priviţi prin prisma a ceea ce pot şi nu din

perspectiva a ceea ce nu pot să facă.O atare schimbare de optică este benefică atât celui aflat în

dificultate, deoarece i se protejează demnitatea şi stima de sine, cât şi sistemului deoarece poate

investi în acţiune şi nu în inacţiune. Fiecare membru al comunităţii este plus valoare, deci poate

oferi ceva util. Plătită doar ca să stea acasă, inactivă, persoana devine non valoare ceea ce este

inacceptabil.

Prin susţinerea capacităţilor indivizilor/ familiilor/ comunităţilor de soluţionare prin efort

propriu (inclusiv prin mobilizarea resurselor disponibile) a problemelor dificile de natură

personală, familială sau social-instituţională cu care se confruntă, se determină o conştientizare a

abilităţilor deprinderilor şi competenţelor personale, familiale, comunitare, sociale, se asigură o

implicare activă ce se axează pe recunoaşterea demnităţii umane. Prin schimbarea statusului

persoanelor vulnerabile din persoane asistate, beneficiari ai serviciilor sociale în clienţi??/actori//

ai serviciilor sociale se va pune în practică responsabilizarea celor în cauză de soluţionarea

pozitivă a probemelor cu care se confruntă.

Principiul competitivităţii

Competitivitatea, în asistenţă socială determină calitatea serviciilor. Cu cât sunt mai

multe organizatii în competiţia de acreditare a unor servicii sociale cu atât costul acestora poate

fi mai judicios, iar calitatea mai ridicată. În competitivitate apar mai multe resurse, mai multe idei

şi mai ales mai multe soluţii, apare cererea de servicii şi oferta de servicii, adică o piaţă de

servicii sociale.

7.2.2 Valori

Optăm în cadrul acestei strategii pentru orientarea valorilor specifice sistemului de

asistenţă socială înspre valori orientate spre individ în relaţie directă cu comunitatea.

Valorile orientate spre individ ţin de specificul omului ca persoană, iar persoana „nu

poate fi definită, nici pornind de la trup, nici pornind de la suflet, nici de la inteligenţă; ea este o

243

 

Page 249: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

realitate absolută care transcende elementele care subzistă în ea”1. Iată care ar fi aceste valori:

„demnitatea umană, respectul faţă de persoană, viaţa privată (intimitatea), dreptul la

opţiune, confidenţialitatea”2. Prin promovarea acestor valori, fiecărei persoane îi este garantată

dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, în beneficiul comunităţii din care face parte. Toţi

oamenii sunt trataţi cu demnitate cu privire la modul lor de viaţă, cultura, credinţele şi valorile

personale, iar furnizorii serviciilor sociale trebuie să ia toate măsurile posibile şi rezonabile, astfel

încât individul să nu fie limitat, iar societatea să se îmbogăţească cu fiecare individ.Valorile

umane reprezintă repere absolute de care fiecare societate se apropie în funcţie de propria sa

cultură. Astfel, valorile asistenţei sociale orientate spre comunitate ţin de standardul de viaţă al

colectivităţii, caracterizat de aspiraţiile respectivei colectivităţi şi modelat în special de

disponibilităţile interne, dar şi de cele externe al acesteia. Aceste valori sunt: „respectul faţă de

tradiţiile şi modelul cultural local, cooperarea cu actorii locali ai asistenţei sociale

„moştenite”, adaptarea, în comunitate, a abilităţilor asistenţei sociale moderne, dreptul la

alegere (opţiune) al familiei, dreptul la autonomie al comunităţii, dreptul la protecţie socială

faţă de orice risc, abuz, violenţă, etc”3. Aceste valori accentuează faptul că fiecare persoană

are acces la informaţiile privind drepturile fundamentale, măsurile legale de asistenţă socială,

precum si posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale. Membrii

comunităţii trebuie încurajaţi şi sprijiniţi pentru a fi parte integrantă în planificarea şi furnizarea

serviciilor în comunitate.

Valorile centrate pe practica asistenţei sociale subliniază faptul că toate persoanele

beneficiază de oportunităţi egale cu privire la accesul la serviciile sociale şi de tratament egal prin

eliminarea oricăror forme de discriminare. Ele fac referire la totalitatea exigentelor de conduita

morala corespunzătoare activităţii asistentului social: furnizarea de servicii în beneficiul

clienţilor, justiţia socială, respectarea demnităţii si unicităţii individului, a confidenţialităţii si

integrităţii persoanei, autodeterminării si competentei profesionale. Fiecare asistent social îşi va

însuşi aceste valori şi principii, ele urmând să se regăsească în comportamentul său, astfel încât sa

nu aducă prin acţiunile sale prejudicii imaginii profesiei.

                                                            1 Bria, Ion.1994. Omul ca persoană. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, p. 305. 2 Miftode, Vasile. 1999. Fundamentele asistenţei sociale. Bucureşti, Editura Eminescu, p. 36.

244 3 Miftode, Vasile. 1999. Fundamentele asistenţei sociale. Bucureşti, Editura Eminescu, p. 36.

 

Page 250: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

245

 

Valorile centrate pe practica asistenţei sociale sunt următoarele: „contracararea

impactului discriminării eventuale în raport cu sexul, vârsta, handicapul, starea materială,

etc, asupra formei de intervenţie a serviciului de asistenţă socială; conştientizarea rolului

interrelaţiilor dintre factorii şi domeniile implicate în activitatea de asistenţă socială;

conştientizarea pericolului comportamentului rasist individual şi de grup şi găsirea

formelor de combatere printr-o practică antirasistă; identificarea originilor

comportamentului discriminatoriu şi cultivarea atitudinii anti – discriminatorii în practica

de asistenţă socială; recunoaşterea necesităţii de a promova politici anti sau non-

discriminatorii şi de a le practica în asistenţa socială”4.

În ceea ce priveşte valorile relaţionate cu statusul asistentului social, legea 466/2006

reglementează statutul asistentului social în România. Astfel apar reglemetări legate de: formarea

iniţială a asistentului social şi condiţiile de exercitare a profesiei; drepturi si obligaţii ale

asistenţilor sociali; incompatibilităţi si interdicţii; relaţiile asistentului social cu alţi specialişti în

domeniul asistentei sociale.

7.3. Obiective generale şi operaţionale

Scopul lucrării propuse este să ofere un model de alocare eficientă a resurselor (umane,

financiare, materiale informaţionale) pentru a se asigura dezvoltarea socială a judeţului prin

reorganizarea sistemului de asistenţă socială al judeţului Sibiu în scopul eficientizării activităţilor

din cadrul Serviciilor de Asistenţă Socială şi creşterii calităţii vieţii beneficiarilor.

Obiective generale:

O1. Optimizarea activităţilor specifice sistemului de protecţie (instituţionalizare) în scopul

reducerii costurilor prin scăderea intrărilor în sistem şi creşterea eficienţei manageriale.

                                                            4 Miftode, Vasile. 1999. Fundamentele asistenţei sociale. Bucureşti, Editura Eminescu, p. 36 - 37.

Page 251: master plan

246

 

MASTER

PLAN ‐ ASISTEN

ȚĂ SOCIALĂ

 – JU

DEȚUL SIBIU 

Page 252: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

O1.1. Reorganizarea DG pana sf impl MP

O1.1.1. Relocarea asistenţilor sociali (manageri de caz/ responsabili) la nivel de centre /

unităţi în scopul eficientizării intervenţiilor în rezolvarea cazurilor sf 2010

O1.1.2. Externalizarea serviciului / compartimentului Asistenţă Maternală din structura

DG sf 2010

O1.1.3. a. Externalizarea unor posturi aferente statelor de funcţiuni la nivel de centre (cu

personalitate juridică) / la nivel DG sf impl MP

O1.1.3. b. Externalizarea etapizată a unor servicii/ compartimente/birouri din cadrul DG

(juridic, audit, etc) sf impl MP

O1.2. Restructurarea unităţilor DG

O1.2.1. Implementarea unor proiecte pentru alinierea la standarde a unor unităţi din cadrul

/ subordinea DG (3- Dumbraveni, Agnita, Gulliver si Orlat) pana la sf 2012

O1.2.2. Relocarea unor beneficiari din centre pentru creşterea gradului de utilizare a unor

spaţii existente, pentru alinierea mai bună la standardele existente în domeniul

funcţionării şi pentru creşterea calităţii vieţii asistaţilor (vezi variante si schema)

permanent.

O1.2.3. Schimbarea destinaţiei unor centre (din CP în CIA, din CZ în UID, etc) (vezi

variante) permanent în functie de dinamica nevoilor

O. 1.3 Creşterea responsabilităţii şefilor de centre (pentru copii)

O1.3.1. Creşterea puterii de decizie a şefilor de centre, asumarea răspunderii şi delegarea

de autoritate în actul managerial începând cu anul 2010

O1.3.2. Efectuarea optimă şi facilă a achiziţiilor având ca scop principal reducerea

cheltuielilor pe baza identificării reale a necesităţilor din unitatea coordonată permanent.

O1.3.3. Eficientizarea micromanagementului (managementului operaţional) la nivelul

unităţilor din cadrul / subordinea DG începând cu anul 2010.

O1.3.4. Stabilirea indicatorilor de performanţă în sistemul de evaluare a managerilor

centrelo începând cu 2010

O2. Optimizarea activităţilor de prevenire a instituţionalizării prin crearea etapizată de

reţele în scopul satisfacerii nevoilor specifice categoriilor de beneficiari / clienţi (potenţiali

247

 

Page 253: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

beneficiari/ potenţiali clienţi), cu intenţia realizării unei structuri integrate de servicii

sociale adaptate.

O2.1. Crearea unei reţele judeţene de servicii de asistenţă sociomedicală la domiciliu prin

organizarea de servicii sociale comunitare începând cu 2010

2.1.1. Identificarea unor Consilii Locale dispuse să cofinanţeze programul Reţele judeţene

de servicii de asistenţă sociomedicală la domiciliu

2.1.2. Implementarea procedurilor de licitaţie pentru programul Reţele judeţene de servicii

de asistenţă sociomedicală la domiciliu

2.1.3. Demararea programului Reţele judeţene de servicii de asistenţă sociomedicală la

domiciliu prin proiecte punctuale în care sunt implicate 5 Consilii Locale

2.1.4. Extinderea proiectelor punctuale din programul Reţele judeţene de servicii de

asistenţă sociomedicală la domiciliu, la nivelul judeţului Sibiu pana la sf 2014.

O2.2. Crearea unei reţele judeţene de Centre de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie

prin organizarea de servicii comunitare specifice începând cu 2013 până la sf 2015

2.2.1. Identificarea unor Consilii Locale dispuse să cofinanţeze programul Reţele judeţene

de Centre de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie

2.2.2. Implementarea procedurilor de licitaţie pentru programul Reţele judeţene de Centre

de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie

2.2.3. Demararea programului Reţele judeţene de Centre de Zi şi Centre de Consiliere

pentru copil şi familie prin proiecte punctuale în care sunt implicate Consilii Locale

2.2.4. Extinderea proiectelor punctuale din programul Reţele judeţene de Centre de Zi şi

Centre de Consiliere pentru copil şi familie, la nivelul judeţului Sibiu.

O2.3.Crearea unei reţele judeţene de Centre de Informare şi Centre de Voluntariat prin

organizarea de servicii comunitare specifice 2014 pana la sf 2016.

2.3.1. Identificarea unor Consilii Locale dispuse să cofinanţeze programul Reţele judeţene

de Centre de Informare şi Centre de Voluntariat

2.3.2. Implementarea procedurilor de licitaţie pentru programul Reţele judeţene de Centre

de Informare şi Centre de Voluntariat.

2.3.3. Demararea programului Reţele judeţene de Centre de Informare şi Centre de

Voluntariat, prin proiecte punctuale în care sunt implicate Consilii Locale

248

 

Page 254: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

2.3.4. Extinderea proiectelor punctuale din programul Reţele judeţene de Centre de Zi şi

Centre de Consiliere, la nivelul judeţului Sibiu.

O2.4. Crearea de noi reţele de servicii de prevenire a instituţionalizării în funcţie de evoluţia

dinamicii problemelor sociale la nivelul judeţului Sibiu, care să răspundă nevoilor şi resurselor

locale permanent.

O.3. Formarea continuă a persoanelor din sistem în baza unui plan de formare adaptat

nevoilor specifice rolului şi statusului fiecărui angajat (începând cu 2010 odata cu proiectul

pe POSDRU, permanet)

O.4. Iniţierea unor campanii de informare şi conştientizare a cetăţenilor judeţului privind

problematica socială permanent

O.5. Asigurarea coordonării de către DG a funcţionării reţelelor prin evaluarea continuă a

nevoilor şi resurselor locale structurate pe baza informaţiilor colectate de la structurile

administraţiilor publice locale, permanent

O.6. Implementarea unui Mecanism extern de monitorizare şi evaluare a implementării MP

începând cu 2010, până în 2012 si posibil transfer, permanet

O.6.1: Conceperea şi aplicarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare a implementării

Masterplanului în domeniul asistenţei sociale din judeţul Sibiu.

O.6.2: Conceperea şi aplicarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare a furnizării

serviciilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu dezvoltate ca urmare a implementării prezentului

Masterplan.

O.7. Valorificarea potenţialului local prin crearea unui sistem de structuri parteneriale

reale şi active cu societatea civilă pentru acoperirea nevoilor zonale de servicii sociale,

permanent.

O.8. Responsabilizarea asistaţilor şi valorificarea potenţialului acestora pe baza proiectelor

de dezvoltare individuală adaptate, permanent

7.4. Măsuri de implementare

7.4.1. Analiză de scenariu

249

 

Page 255: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Pornind de la ideea că istoricul serviciilor sociale are la bază recunoaşterea nevoilor

sociale şi organizarea structurilor sociale şi funcţionale pentru a satisface aceste nevoi sociale,

filosofia pe care se centrează strategia propusă de noi este aceea că serviciile sociale trebuie să fie

concepute astfel încât să răspundă nevoilor şi problemelor sociale de la nivelul comunităţilor

utilizând la maxim resursele existente (legislative, financiare, umane, organizaţionale etc. atât din

sistemul public, cât şi cele din sistemul de stat).

Problemele sociale generează nevoi sociale ce impun organizarea / dezvoltarea de servicii

sociale în cadrul unei comunităţi.

Având în vedere concluziile reieşite din analiza nevoilor actuale de asistenţă socială, din

analiza realizării serviciilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu, din analiza parteneriatelor

încheiate la nivelul judeţului Sibiu şi mai ales din analiza economico financiară a activităţilor de

asistenţă socială bugetate de către Consiliul Judeţean Sibiu se impune o reorganizare a sistemului

de asistenţă socială la nivelul judeţului Sibiu pe dimensiunea serviciilor sociale. Propunerea de

reorganizare a sistemului se axează pe cele două componente ale acestuia: protecţia

instituţionalizată şi prevenirea instituţionalizării. Prin urmare recomandările şi obiectivele

propuse vor avea în vedere regândirea sistemului de servicii de asistenţă socială de la nivelul

judeţului Sibiu pe aceste două componente astfel încât să răspundă nevoilor identificate şi să

folosească la maxim resursele existente atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

Astfel, se desprind două obiective generale axate pe cele două componente, obiective ce

se adaugă celui de reorganizare a sistemului de servicii sociale de la nivelul judeţului Sibiu:

1. Scăderea costurilor serviciilor de protecţie prin creşterea eficienţei manageriale

2. Crearea la nivelul judeţului Sibiu a unor reţele flexibile de servicii de prevenire care să

reducă intrările în sistemul de protecţie şi să răspundă nevoilor identificate la nivel local.

Scăderea costurilor serviciilor de protecţie prin creşterea eficienţei manageriale

Pe baza elementelor observate în teren, prin vizita la toate centrele subordonate DGASPC

Sibiu, cât şi ca urmare a analizei economice efectuate la nivel global şi la nivel de centru se

conturează câteva probleme importante ce vor trebui soluţionate şi care trebuie să se afle în

250

 

Page 256: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

centrul direcţiilor strategice ce urmează a fi stabilite la nivelul judeţului Sibiu în domeniul

asistenţei sociale:

• există un excedent de spaţii care sunt neutilizate, cele mai multe dintre acestea în

interiorul unor centre, acesta fiind motivul pentru care propunerile de utilizare a acestora

sunt destul de greu de formulat

• există centre care funcţionează în spaţii ce corespund cu greu standardelor şi la care

investiţiile ce ar trebui făcute pentru alinierea la standarde sunt prea mari sau chiar

imposibil de realizat, configuraţia clădirilor nepermiţând acest lucru

• sunt spaţii care au fost revendicate şi retrocedate, pentru care se plătesc chirii extrem de

mari, funcţionarea centrelor respective fiind pusă sub semnul întrebării

• există investiţii noi punctuale, cele mai multe dintre acestea prin sponsorizări sau realizate

pe bază de proiecte sau parteneriate, dar care nu au fost realizate de o manieră coerentă

pentru o dezvoltare durabilă a sistemului

• costurile de personal au crescut foarte mult în ultima vreme, în detrimentul cheltuielilor

materiale, la nivelul tuturor centrelor

• nivelul cheltuielilor este în creştere, la nivel global, urmând un trend crescător continuu,

atât în lei cât şi transpuse în euro

• cheltuielile de investiţii, realizate în cadrul bugetelor analizate sunt extrem de mici, la

multe din centre fiind chiar inexistente.

• Personalul nu beneficiază de o formare continuă (în baza unui plan de formare a

personalului, deşi acesta există în sens birocratic) care să răspundă specificului muncii

fiecărui angajat.

Toate aceste probleme duc la concluzia că sistemul existent trebuie regândit şi reorganizat

pe baze noi, având în vedere eficienţa economică, creşterea satisfacţiei beneficiarilor, alinierea la

standarde.

Variantele ce pot fi propuse pot avea în vedere următoarele direcţii strategice:

• o transformare lentă a sistemului pe bazele în care acesta funcţionează la momentul actual

• implementarea unor schimbări mai profunde pentru creşterea gradului de utilizare a

spaţiilor existente, valorificarea unor spaţii pentru alte activităţi ale direcţiei şi găsirea

unor destinaţii noi pentru spaţiile care sunt utilizate impropriu la momentul actual şi

251

 

Page 257: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii asistaţilor din sistem, această etapă fiind un prim pas

spre o reorganizare ulterioară mai profundă a sistemului analizat

• reorganizarea radicală şi rapidă a sistemului existent prin externalizarea activităţilor şi

chiar a serviciilor pe baza unor contracte care să stipuleze clar criterii şi indicatori de

performanţă managerială.

1. Prima variantă nu are în vedere schimbări esenţiale, dar e destul de puţin probabil a fi

fezabilă. Nivelul bugetelor estimate, atât în varianta pesimistă, cât şi în varianta optimistă este

neacoperitor funcţionării în această variantă. Aşa cum s-a arătat în analiza economică,

costurile funcţionării sistemului, la momentul actual sunt destul de mari, iar tendinţele nu

conduc la previziuni prea favorabile.

Dacă luăm în considerare situaţia actuală a cheltuielilor la nivelul întregii direcţii şi dacă

luăm în considerare o previziune optimistă privind creşterea cheltuielilor în următoarea perioadă,

luând în calcul previziunile legate de indicele inflaţionist, se constată faptul că, la finalul

perioadei de prognoză, nivelul cheltuielilor estimate se va situa între varianta pesimistă şi cea

optimistă a bugetelor estimate (mai aproape de valorile optimiste prevăzute ca bugete alocate

asistenţei sociale). Însă aşa cum a fost menţionat anterior, nivelul cheltuielilor de investiţii în

perioada analizată (2005 – 2009) a fost unul extrem de modest, aşa că la aceste valori este

exclusă realizarea unor noi investiţii din surse bugetare, deşi cerinţele din teritoriu sunt mari şi

necesităţile de aliniere la standarde sau de a elimina situaţii incerte de utilizare a spaţiilor sunt, de

asemenea, destul de semnificative.

Pe lângă acest fapt, trebuie subliniată procedura greoaie de realizare a achiziţiilor, la

preţuri nu întotdeauna competitive, cu materiale, produse şi servicii de calitate îndoielnică, la

nivele nemulţumitoare, la un ritm nepotrivit necesităţilor din teritoriu. Şi din acest motiv,

centralizarea excesivă a deciziilor conduce la un management greoi, utilizarea ineficientă a

resurselor (mai ales a celor financiare), comunicare greoaie, o identificare improprie a nevoilor şi

a tendinţelor din mediu.

Situaţia pesimistă, în care nivelul de creştere a cheltuielilor se menţine la ritmul actual,

nici nu poate fi luată în considerare. La finalul perioadei de prognoză cheltuielile estimate a fi

252

 

Page 258: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

atinse vor ajunge la o valoare aproape dublă faţă de cea mai optimistă variantă de buget estimată

a fi disponibilă implementării strategiei.

Având în vedere toate aceste premise este evident faptul că această variantă strategică nu

poate reprezenta o soluţie, nici dacă vor fi luate în considerare cele mai optimiste variante, atât în

estimarea evoluţiei cheltuielilor, cât şi a bugetelor alocate.

Concluzionând, această variantă:

• nu asigură finanţări pentru cheltuielile de capital, deşi acestea sunt absolut necesare

• nu duce la eficientizarea realizării achiziţiilor, acestea rămânând a fi realizate centralizat

• responsabilitatea managerială la nivelul şefilor de centre este redusă, tocmai prin faptul că

aceştia nu au o marjă de decizie care să asigure o bună funcţionare a acestuia, prin

asumarea răspunderii şi implicarea adevărată în actul managerial

• gradul de utilizare a spaţiilor va rămâne redus

• cerinţele legate de respectarea standardelor sunt greu, dacă nu imposibil de realizat

Astfel se naşte ideea unor transformări sistemice majore care să rezolve o mare parte

dintre aceste probleme enunţate anterior.

2. Varianta a doua ce poate fi propusă are în vedere o transformare a sistemului mai

amplă pe baza a două etape distincte.

Prima etapă constă în relocarea unor centre pentru creşterea gradului de utilizare a unor

spaţii existente şi pentru alinierea mai bună la standardele existente în domeniul funcţionării

serviciilor de protecţie din domeniul asistenţei sociale.

A doua etapă prevede extinderea procesului de acordare a personalităţii juridice tuturor

centrelor. La centrele de adulţi (care, de altfel au primit personalitate juridică începând cu

01.06.2009) , se vor adăuga cele de copii, sau unele se vor externaliza pe baza unor acorduri cu

fundaţii sau ONG-uri, în funcţie de performanţe manageriale şi cu scopul creşterii calităţii

serviciilor şi implicit a nivelului de satisfacţie al beneficiarilor.

Deşi legislaţia în vigoare nu prevede explicit posibilitatea de acordare a personalităţii

juridice pentru centrele de copii, pe baza faptului că există o părere unanimă că această soluţie

va duce la creşterea eficienţei manageriale, la creşterea responsabilităţii manageriale, o

procedură de achiziţii mai facilă la costuri mai mici, propunem un proiect pilot la nivelul

253

 

Page 259: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

judeţului Sibiu care să implementeze soluţia propusă (împreună cu alte elemente de noutate

pentru sistem), să o verifice în practică şi, apoi, să fie preluată ca model de bună practică

pentru eventuale modificări legislative în domeniu.

Soluţiile preconizate trebuie să ducă la realizarea unei eficienţe sporite a sistemului,

reducerea cheltuielilor de funcţionare, creşterea capacităţii de realizare a unor investiţii, creşterea

calităţii serviciilor oferite la nivelul copiilor şi adulţilor instituţionalizaţi, scăderea numărului de

persoane instituţionalizate prin dezvoltarea unor programe de prevenire a instituţionalizării pentru

toate categoriile de beneficiari. Soluţiile propuse vor duce la realizarea viziunii strategice

propuse: orice persoană vulnerabilă să aibă acces la un sistem de servicii sociale care să-i

permită: dezvoltarea personală, o integrare activă / reintegrare/ în societate, în deplin respect al

demnităţii şi stimei de sine, fără să devină dependentă de servicii sau prestaţii sociale.

Pentru evidenţierea variantelor existente necesare realizării primei etape, trebuie

menţionate câteva premise existente şi câteva soluţii de dezvoltare ulterioară a sistemului.

Premise existente, constatate în perioada de documentare şi de culegere a datelor, mai ales

în urma vizitelor la centrele din sistem:

• există cerinţe pentru organizarea unui spaţiu necesar funcţionării celor două Comisii din

subordinea Consiliului Judeţean Sibiu: Comisia de Protecţie a Copilului şi Comisia de

Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi a serviciilor care asigură funcţionalitatea

acestora, spaţiu care să fie uşor accesibil, să ofere spaţii de parcare în zonă, care să fie

dotat adecvat pentru toate activităţile comisiilor, cât şi pentru activităţile conexe şi de

suport ale acestora (spaţii necesare funcţionării, sală de şedinţe, săli de aşteptare, birouri

pentru activităţile de suport).

• există identificate spaţii neutilizate la nivelul centrelor – CP Orlat, CP Turnu Roşu, CP

Mediaş, CP Agârbiciu, CP Cisnădie, CITO Dumbrăveni, Complexul de Servicii

Prichindelul

• clădirea aferentă CP Gulliver Sibiu – de pe str. Hegel – este neadecvată utilizării ca centru

de plasament, există camere cu trecere din una în alta, spaţiul pe beneficiar nu corespunde

standardelor, iar investiţiile pentru reorganizarea spaţiilor sunt prea mari. Clădirea

existentă se pretează mult mai bine organizării altor activităţi necesare funcţionării

sistemului

254

 

Page 260: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• 2/3 din spaţiile CIA Biertan sunt retrocedate Bisericii Evanghelice, pentru acestea

plătindu-se chirii, iar investiţiile pentru buna funcţionare nefiind posibile

• managementul de caz va fi asigurat de către managerii de caz (responsabilii de caz) din

cadrul instituţiilor / organizaţiilor furnizoare de servicii sociale publice sau private.

Respectiv, în cazul DG, managerii de caz (responsabilii de caz), precum şi echipa

multidisciplinară vor fi în centrele care asigură protecţia asistaţilor: centre de zi, centre de

primire urgenţă, centre maternale, altele, precum şi în celelalte unităţi furnizoare de

servicii sociale ale DG sau aflate în subordinea DG). Dacă aceste unităţi ale DG sau aflate

în subordinea sa nu vor reuşi să asigure managementul de caz, acesta va putea fi asigurat

de către ONG-uri, Cabinete specializate, firme din domeniu, etc. prin contractarea acestui

tip de serviciu.

• în perioada 2010 – 2011 se are in vedere dezvoltarea unor reţele de suport pentru fiecare

zonă. Acestea vor fi constituite din toate instituţiile/organizaţiile/furnizorii de servicii din

zonă pe baza unui parteneriat real şi activ. Va exista o bază de date comună, reguli

proprii, responsabilitate partajată, parteneriate active, etc. Această reţea va cuprinde

complexul de servicii sociale care deservesc zona (centre de zi, centre de consiliere,

servicii de îngrijire la domiciliu, centre de plasament, ateliere protejate, etc). Acestora li

se vor adăuga cele care vor fi înfiinţate (în urma analizei de nevoi pe zone), fie de către

DG, SPAS-locale, ONG-uri, fie de către acestea împreună prin contracte de parteneriat.

Pentru funcţionarea eficientă şi eficace a reţelei, aceasta va avea în componenţă un

dispecerat şi un centru resursă care vor desfăşura activităţi de informare/documentare,

prevenire, monitorizare – local/zonal, precum si identificarea nevoilor neacoperite.

Coordonarea reţelelor, precum şi evaluarea continuă a nevoilor judeţene de asistenţă

socială se vor face de către CJ Sibiu, prin intermediul DG. Autorităţile administraţiilor

publice locale vor evalua continuu nevoile la nivel local.

Pe baza acestor premise se pot evidenţia câteva variante care pot fi avute în vedere în

prima etapă de implementare. Acestea se bazează pe următoarele criterii, care au fost avute în

vedre pe parcursul întregii analize:

• modul în care centrele răspund nevoilor beneficiarilor

• costurile centrelor şi costurile/beneficiar

255

 

Page 261: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• corespondenţa şi alinierea la standarde

• numărul de beneficiari deservit la momentul actual şi posibilităţile de dezvoltare

ulterioară

• echipa de specialişti existentă, nivelul de acoperire a funcţiilor din statele de funcţii

• accesul beneficiarilor la serviciile oferite de alte instituţii (şcoli generale, licee, tratamente

specifice, consiliere, etc.)

• investiţii necesare pentru adaptarea la standarde

A. Relocări pentru copii aflaţi în dificultate

Varianta I

• redistribuirea copiilor de la CP Gulliver Sibiu (str. Hegel şi str. Spartacus) la CP Cisnădie

(unde există încă spaţiu excedentar – cu suplimentarea personalului de la CP Cisnădie

conform statului de funcţii şi cerinţelor standardelor în vigoare) şi la Complexul de

servicii Prichindelul în corpul B (unde funcţionează acum Centrul maternal şi cel de

urgenţă)

• mutarea Centrului maternal de la Complexul Prichindelul în spaţiile existente la CP Orlat

(cu cheltuieli minime în ceea ce priveşte investiţia de adaptare a spaţiilor la standarde)

• 3/4 din asistenţii sociali, aflaţi în mare parte în pavilionul de pe Şos. Alba Iulia –

Complexul Prichindelul vor fi distribuiţi pe centre, conform planurilor strategice

menţionate anterior, iar 1/4 dintre aceştia vor rămâne la DG pentru preluarea şi

instrumentarea cazurilor noi

256

 

Page 262: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

257

Rezultate preconizate

• se eliberează clădirea de pe str. Spartacus (aferentă acum CP Gulliver) fiind astfel

disponibilă pentru organizarea activităţii comisiilor şi pentru organizarea serviciilor de

specialitate aferente acesteia (clădirea beneficiază de o sală ce poate funcţiona ca sală de

şedinţe, la etaj, iar la parter există spaţii ce pot fi amenajate cu destinaţia birou sau săli de

şedinţă şi întruniri);

• se eliberează clădirea de pe str. Hegel, improprie utilizării ca CP la standardele existente

astăzi – aceasta poate deveni un centru de resurse pentru zona Sibiu, cu Centru de urgenţe

şi alte servicii necesare bunei funcţionări şi coordonări a reţelei din zona Sibiu

• se eliberează clădirea dinspre Şos. Alba Iulia, din cadrul Complexului Prichindelul,

aceasta urmând să primească alte destinaţii conform necesităţilor DG sau CJ Sibiu

Varianta II

• Complexul de servicii Prichindelul rămâne în organizarea actuală (cu Centru maternal şi

centrul de primire urgenţe)

• copii de la CP Gulliver sunt transferaţi la CP Orlat sau la CP Orlat şi CP Cisnădie (cu

menţiunile făcute anterior în cazul CP Cisnădie) – poate fi argumentat că CP Cisnădie se

Str. Spartacus Str. Hegel 

Gulliver Sibiu 

CP Cisnădie Prichindelul Sibiu CP Orlat 

Asistenți sociali redistrib

Personal 

Centrul maternal 

 

Page 263: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

află într-o zonă deosebită, are o atmosferă familială, asigură accesul la şcolile din oraş,

asigură spaţii de joacă şi petrecere a timpului liber atât în interiorul centrului cât şi în

parcul din apropiere. (condiţia esenţială pentru ca această variantă să fie plauzibilă este

construirea de către Primăria Cisnădie a drumului de acces la CP)

258

Rezultate preconizate

• se eliberează clădirea de pe str. Spartacus (aferentă acum CP Gulliver) fiind astfel

disponibilă pentru organizarea activităţii comisiilor şi pentru organizarea serviciilor de

specialitate aferente acesteia (clădirea beneficiază de o sală ce poate funcţiona ca sală de

şedinţe, la etaj, iar la parter există spaţii ce pot fi amenajate cu destinaţia birou sau săli de

şedinţă şi întruniri)

• se eliberează clădirea de pe str. Hegel, improprie utilizării ca CP la standardele existente

astăzi – aceasta poate deveni un centru de resurse pentru zona Sibiu, cu Centru de urgenţe

şi alte servicii necesare bunei funcţionări şi coordonări a reţelei din zona Sibiu

• creşte coeficientul de utilizare a spaţiilor din Orlat şi Cisnădie

Varianta III

• Complexul de Servicii Prichindelul se desfiinţează, spaţiile rămânând la dispoziţia CJ

Sibiu pentru organizarea altor activităţi

• beneficiarii copii cu handicap ar trebui relocaţi spre alte spaţii disponibile existente

Str. Spartacus Str. Hegel 

Gulliver Sibiu 

CP Cisnădie CP Orlat 

Personal 

Asistenți sociali redistrib

 

Page 264: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

259

Rezultate preconizate

• este eliberat un spaţiu în zona centrală a municipiului Sibiu ce poate primi alte destinaţii

• beneficiarii relocaţi nu mai pot beneficia de recuperare sau de tratamente specifice – o

parte dintre beneficiari urmează servicii de recuperare la CP Speranţa, care funcţionează

la capacitate maximă, neputând primi pe cei ce au nevoie de recuperare în regim

instituţionalizat

• Complexul de servicii Prichindelul are deja organizate o serie de servicii – centru

maternal, centru de urgenţe, grădiniţă specială – care nu ar mai fi funcţionale

• o parte din beneficiarii relocaţi nu vor mai putea urma şcolile speciale din Sibiu

• justificarea acestei variante conduce la ideea construirii unui centru nou pentru

beneficiarii copii cu handicap în Sibiu – soluţie care prevede investiţii de valori mari şi

identificarea unei locaţii potrivite

B. Dezvoltarea de proiecte în cadrul unor centre pe baza unei abordări sistemice a

perspectivelor de evoluţie ale patrimoniului existent în concordanţă cu previziunile

privind evoluţia nevoilor la nivelul judeţului Sibiu

O altă abordare ce poate fi avută în vedere este bazată pe dezvoltarea unor proiecte ce pot

fi implementate în cadrul unor centre, cu finanţări pe axe de interes european. Această abordare

trebuie să ţină cont de situaţia privind starea patrimoniului aflat în custodia direcţiei, de nevoile

Str. Spartacus Str. Hegel 

Asistenți sociali redistrib

Gulliver Sibiu 

Relocarea beneficiarilor spre spații disponibile existente

 

Page 265: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

de investiţii din cadrul fiecărui centru – reieşite din vizitele efectuate în teritoriu şi din analizele

SWOT ale fiecărei entităţi din sistem – şi de perspectivele privind evoluţia nevoilor, în materie de

asistenţă socială, în judeţul Sibiu.

Problema e ca această etapă a abordării strategice să conţină vectorii preconizaţi privind

evoluţia sistemului, previzionând nevoile viitoare şi punând de acord aceste nevoi cu oferta ce

poate fi furnizată de către Consiliul Judeţean Sibiu, DGASPC Sibiu şi eventualii parteneri

interesaţi de îmbunătăţirea asistenţei sociale din judeţ.

O analiză pertinentă a situaţiei existente şi a nevoilor de investiţii, la nivelul centrelor,

evidenţiază posibilitatea dezvoltării unor proiecte la nivelul a patru centre – două de copii şi două

de adulţi – care să fie incluse într-o viziune strategică de ansamblu privind evoluţia viitoare a

componentelor din cadrul sistemului de asistenţă socială. Aceste centre ce pot fi avute în vedere

sunt: CP Gulliver Sibiu (clădirea de pe str. Hegel), CP Orlat (spaţiile care nu au fost supuse încă

renovării pentru adaptarea la standarde), CITO Dumbrăveni (pentru sediul existent – clădirea

veche – în care urmează să rămână un număr de 110 beneficiari), CIA Agnita.

Motivaţiile pentru aceste propuneri sunt următoarele:

a. CP Gulliver Sibiu – clădirea de pe str. Hegel

• centru de tradiţie şi cu o mare experienţă a personalului

• avantajele amplasării în municipiul Sibiu ce asigură participarea la multe funcţii de

învăţare a beneficiarilor centrului

• e singurul centru de plasament din Sibiu şi asigură pregătirea şcolară a beneficiarilor (Şc.

Gen. 4, 25, Şc. Incluzivă, licee)

• clădirea nu corespunde standardelor din multe puncte de vedere

• clădirile nu sunt compartimentate pentru nevoi (dormitoare cu 7 – 8 paturi cu trecere din

unul în altul)

• bucătăria şi sala de mese cu probleme de igrasie la demisol – trebuie reorganizate

• spălătoria şi călcătoria funcţionează într-un spaţiu care va primi altă destinaţie

b. CP Orlat

• centrul este situat destul de aproape de Sibiu, accesul la şcolile şi liceele din oraş şi la

asistenţa medicală de aici fiind, relativ, uşoare

260

 

Page 266: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• există posibilităţi de extindere – două scări ale clădirii unde pot fi organizate spaţii pentru

50 – 60 noi beneficiari, în condiţii foarte bune ce corespund întrutotul standardelor

• centrul corespunde standardelor (garsoniere pentru 2 beneficiari dotate cu bucătărie şi

baie proprie)

• centrul extins poate prelua beneficiari din alte zone, degrevând alte spaţii pentru

reorganizarea activităţilor şi adaptarea la alte tipuri de nevoi

c. CITO Dumbrăveni

• centrul funcţionează în clădiri extrem de vechi, necesitând multe investiţii pentru

adaptarea acestuia la standarde

• există spaţii excedentare (o clădire în curte) care poate fi utilizată ca alternativă de cazare

a beneficiarilor pe perioada derulării lucrărilor de investiţii

• există necesitatea renovării centrului – fiind planificat ca aici să rămână cazaţi un număr

de 100 – 110 beneficiari

• este unul dintre centrele de adulţi în care se resimte stringent nevoia unor investiţii pentru

îndeplinirea standardelor în domeniu şi pentru furnizarea unor servicii de calitate

superioară

d. CIA Agnita

• clădirea în care acesta funcţionează este intr-o stare avansată de degradare, fiind nevoia

unor investiţii majore în ceea ce priveşte adaptarea acesteia scopurilor propuse

• există identificată nevoia de spaţii de cazare pentru vârstnici, fiind prognozată o creştere a

intrărilor acestora în sistem

• sunt spaţii de cazare de tip CIA, în alte locaţii din judeţ, care sunt revendicate sau

retrocedate şi pentru care trebuie identificate soluţii de relocare

• Soluţia integrată privind viziunea strategică pentru fiecare centru, în urma realizării

proiectelor descrise, va fi prezentată în continuare şi va avea un orizont temporal de 3 – 5

ani. Astfel vor fi prezentate propunerile pentru fiecare centru în parte, atât adulţi, cât şi

copii.

261

 

Page 267: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

CP Orlat

• ca urmare a implementării proiectului se vor renova, în conformitate cu standardele,

scările 2 şi 4 ale clădirii, obţinându-se astfel un număr suplimentar de 50 – 60 locuri

pentru beneficiari copii

• în acest mod capacitatea globală a centrului creşte la aproximativ 100 beneficiari, în

condiţiile respectării standardelor privind suprafaţa raportată pe beneficiar, cât şi a

condiţiilor de igienă şi trai

• valorificarea unor spaţii excedentare şi adaptarea rapidă a acestora la standarde

• în prima fază, locurile suplimentare obţinute vor fi utilizate pentru cazarea unor

beneficiari, pentru aplicarea următoarelor proiecte prevăzute

• în final, locurile suplimentare obţinute vor fi ocupate de alţi beneficiari, pentru

reorganizarea altor centre

Având în vedere rezultatele prognozate în urma realizării proiectului apar două variante

de organizare ce pot fi avute în vedere:

Varianta I – se vor organiza două centre de plasament cu câte 50 locuri fiecare

Varianta II – se va organiza un singur centru de plasament cu o capacitate mare de 100

locuri

CP Gulliver Sibiu

• copii de la CP Gulliver sunt transferaţi la CP Orlat sau la CP Orlat şi CP Cisnădie

• se implementează proiectul prevăzut pentru clădirea de pe str. Hegel şi se realizează

reorganizarea clădirii de pe str. Spartacus ca spaţiu pentru funcţionarea comisiilor pentru

protecţia copilului şi de evaluare a persoanelor adulte cu handicap

• ca urmare a realizării celor două lucrări prevăzute, rezultatele vor fi următoarele: se va

muta activitatea comisiilor într-un spaţiu adecvat în clădirea de pe str. Spartacus şi se vor

obţine un număr maxim de 50 locuri la standardele prevăzute în clădirea de pe str. Hegel

• Concluzionând, rezultatele finale vor fi următoarele:

• se eliberează clădirea de pe str. Spartacus (aferentă acum CP Gulliver) fiind astfel

disponibilă pentru organizarea activităţii comisiilor şi pentru organizarea serviciilor de

specialitate aferente acesteia (clădirea beneficiază de o sală ce poate funcţiona ca sală de

262

 

Page 268: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

şedinţe, la etaj, iar la parter există spaţii ce pot fi amenajate cu destinaţia birou sau săli de

şedinţă şi întruniri)

• se poate realiza în clădirea de pe str. Hegel un centru de plasament pentru copilul în

dificultate / centru de plasament pentru copilul cu handicap cu o capacitate maximă de 50

beneficiari (30 – 50 beneficiari, funcţie de posibilităţile ce vor fi evidenţiate de studiul de

fezabilitate) adaptat total standardelor, eliminând astfel problemele identificate în faza de

documentare

263

Legendă:

1. Transferarea copiilor de la CP Gulliver la CP Orlat sau CP Orlat şi CP Cisnădie

2. Reorganizarea spaţiului de pe str. Spartacus pentru activităţile comisiilor, şi adaptarea

spaţiului de pe str. Hegel la standarde pentru un CP

3. Relocarea copiilor transferaţi la Orlat înapoi pe str. Hegel, şi instalarea comisiilor pe str.

Spartacus.

CP Cisnădie

• cu investiţii minime, în acest caz se pot propune două variante de funcţionare în noul

context

• în ambele variante o prioritate extremă o reprezintă realizarea drumului de acces către

centru – la momentul actual există un drum de acces care nu se prezintă în cele mai bune

condiţii şi care se află pe o proprietate privată

Str. Spartacus Str. Hegel 

Gulliver Sibiu 

CP Cisnădie CP Orlat 

Personal 

Comisii 

3

23 

1 1 

 

Page 269: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• pentru ambele variante prezentate, apare nevoia completării structurii de personal în

strictă concordanţă cu standardele existente – un punct slab al centrului la acest moment

este faptul că schema de personal este extrem de redusă

264

Drum de  Personal CP Cisnădie acces

Varianta I – utilizând spaţiile existente, având în vedere şi structura clădirii,

amplasamentul şi accesul la şcolile din oraşul Cisnădie se poate organiza un centru de plasament

pentru copii cu o capacitate de 30 locuri – în ideea extinderii numărului de beneficiari ce pot fi

cazaţi în centru, se poate utiliza această capacitate pentru transferul altor beneficiari din alte

centre de plasament.

Varianta II – pe baza dotărilor existente, cu investiţii mici, se poate organiza un centru

maternal cu o capacitate de 25 locuri care să răspundă nevoilor identificate în teritoriu şi

priorităţilor identificate la nivel de direcţie.

CP Agârbiciu

• o variantă viabilă pentru acest centru, având în vedere faptul că acesta este plasat într-o

zonă ceva mai izolată, cu acces mai greu la instituţiile şcolare este ca acest centru să se

transforme, după finalizarea proiectelor de la CP Orlat şi CP Gulliver, în centru pentru

îngrijirea adulţilor de tip CIA - Centru de Integrare şi Asistenţă Socială

• această soluţie este motivată şi de faptul că previziunile privind evoluţia nevoilor în

următoarea perioadă arată faptul că pe acest segment de nevoi se va înregistra o creştere

mai semnificativă

• acest centru poate reprezenta şi o soluţie iniţială pentru beneficiari din CIA Biertan a cărui

suprafaţă este, în proporţie de 2/3, retrocedat bisericii evanghelice

• locaţia este potrivită pentru implementarea unui asemenea centru în această zonă, spaţiile

interioare pretându-se la o asemenea destinaţie, iar spaţiile exterioare sunt generoase, zona

fiind una liniştită, aşa cum s-a precizat anterior

 

Page 270: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

CP Agârbiciu 

265

Legendă:

1. Transferarea copiilor de la CP Gulliver la CP Orlat sau CP Orlat şi CP Cisnădie

2. Reorganizarea spaţiului de pe str. Spartacus pentru activităţile comisiilor, şi adaptarea

spaţiului de pe str. Hegel la standarde pentru un CP

3. Relocarea copiilor transferaţi la Orlat înapoi pe str. Hegel, şi instalarea comisiilor pe str.

Spartacus.

4. Mutarea copiilor de la CP Agârbiciu la noile centre renovate CP Gulliver de pe str. Hegel

şi CP Orlat.

5. Transformarea CP Agârbiciu în CIA Agârbiciu prin transferarea beneficiarilor de la CIA

Biertan 1.

Str. Spartacus Str. Hegel 

Gulliver Sibiu 

CP Cisnădie CP Orlat 

Personal 

Comisii 

1 1 

2

CIA Biertan 1 5

3

 

Page 271: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

CP Turnu Roşu şi CP Mediaş

• ambele centre de plasament sunt constituite pe lângă şcoli speciale – la Turnu Roşu

centrul de plasament este organizat într-o clădire separată de localul şcolii, în timp ce la

Mediaş centrul de plasament şi şcoala se află în aceiaşi clădire, făcându-se eforturi pentru

separarea şi delimitarea activităţii

• până în anul 2000 ambele şcoli au funcţionat ca şcoli cu internat, spaţiile destinate acum

centrelor de plasament funcţionând anterior ca internate pentru aceste şcoli

• administrarea acestora este, în ambele cazuri comună, directorii şcolilor fiind şi şefi ai

centrelor, în timp ce la nivel superior şcolile sunt în administrarea Inspectoratului Şcolar

Judeţean, iar centrele de plasament sunt în administrarea DGASPC

• ambele centre sunt bine administrate, fondurile atrase pentru funcţionarea şcolilor fiind

dirijate şi spre buna administrare a centrelor de plasament

• în ambele locaţii s-au identificat spaţii excedentare sau neutilizate – în clădirea centrului

de plasament de la Turnu Roşu un etaj întreg nu este utilizat, numărul de beneficiari

existent la acest moment acoperind doar parterul clădirii

• spaţiile destinate bucătăriei şi servirii mesei sunt comune, atât pentru uzul şcolii, cât şi

pentru beneficiarii centrului de plasament

În această situaţie pot fi propuse două variante strategice ce pot fi avute în vedere pentru

următoarea perioadă.

Varianta I – revenirea la situaţia din anul 2000 prin reorganizarea acestor instituţii în

şcoli cu internat. În această situaţie, spaţiile centrelor de plasament ar redeveni internate pentru

şcoli, fiind în administrarea ISJ. Pentru beneficiarii ce aparţin direcţiei, aceasta va plăti către ISJ

serviciile de cazare, masă şi utilităţi.

Soluţia propusă pare a fi agreată şi de către şefii de centre şi de către reprezentanţii DG.

Un exemplu în acest sens este Centrul pentru Educaţie Incluzivă din Sibiu nr. 2 de pe str. Andrei

Şaguna care este organizat în acest fel. Administrarea ar fi mult mai eficientă, iar gradul de

implicare al managementului va fi mult mai ridicat.

Varianta II – în situaţia în care prima variantă nu este considerată a fi viabilă va fi luată în

considerare conservarea spaţiilor excedentare, acestea putând fi utilizate de către DG sau de

266

 

Page 272: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

către Consiliul Judeţean ca resurse în posibile parteneriate cu ONG-uri sau fundaţii pentru

dezvoltarea unor servicii care să satisfacă viitoare nevoi identificate în aceste zone.

CP Speranţa Sibiu

• este un centru relativ nou, construit conform standardelor existente

• asigură tratamente de recuperare atât pentru beneficiarii centrului, cât şi pentru cei care

provin din afara centrului

• este necesară o mai bună defalcare a cheltuielilor, separând cheltuielile privind prestaţiile

pentru beneficiarii din afara centrului, astfel încât să se reflecte adevăratele preţuri pe

beneficiar din cadrul acestui centru

• în acest moment structura şi dotarea centrului este bună şi corespunde standardelor, fiind

recomandat ca acest centru să funcţioneze în continuare în acelaşi mod

Complexul de servicii comunitare (CSC) Prichindelul

• oferă o plajă largă de servicii de asistenţă socială: Centrul pentru copii cu handicap: 50 de

locuri, ocupate 46 – Centrul pentru primire în regim de urgenţă: 15 locuri, ocupate 11 –

Centrul maternal: prevăzut pentru 6 mame şi 6 copii, ocupat de 5 mame cu 9 copii –

Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii

• este compus, în principiu, din patru corpuri de clădire (pavilioane)

• există o solicitare de retrocedare – pavilioanele 1, 2, 3 sunt cerute de Consistorul

Evanghelic, pavilionul 4 este solicitat de Parohia Evanghelică

• nevoie stringentă pentru unele lucrări de investiţii – pavilionul 1: reabilitarea interiorului

etajului 1 în totalitate: uşi, geamuri, zugrăveală, lambriuri, amenajarea a trei băi (una la

parter, două la etaj), sistemul de încălzire trebuie refăcut în totalitate, exteriorul necesită

zugrăvit şi reparaţii – pavilionul 3: subzidire, reparaţie colţ nord-estic cu fisuri mari –

pavilionul 4: scocuri, şarpantă

• pavilionul 2 a fost reabilitat la exterior printr-un proiect realizat cu Banca Mondială

Varianta I – CSC Prichindelul este un centru de tradiţie, aflat în centrul municipiului,

oferind o gamă largă de servicii.

267

 

Page 273: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Plecând de la ideea că o variantă de bază a planului strategic are în vedere faptul că se va

executa o coordonare mult mai bună a cazurilor dacă asistenţii sociali – responsabili de caz îşi

vor desfăşura activitatea la nivel de centre, atunci 3/4 din asistenţii sociali existenţi vor fi

distribuiţi pe centre, conform planurilor strategice menţionate anterior, iar 1/4 dintre aceştia vor

rămâne la DG pentru preluarea şi instrumentarea cazurilor noi, iar activităţile comisiilor pentru

persoanele cu handicap şi pentru copii aflaţi în plasament şi a serviciilor aferente acestora se

vor muta în sediul ce va funcţiona în clădirea de pe str. Spartacus, a actualului CP Gulliver,

atunci la în spaţiile direcţiei de pe str. Mitropoliei se vor elibera spaţii în care se vor putea aduce

activităţile direcţiei desfăşurate acum în pavilionul 4 de la CSC Prichindelul – clădirea dinspre

şos. Alba Iulia.

În pavilionul 3 funcţionează, la acest moment, doar activitatea Fundaţiei ProVita, clădirea

fiind afectată serios de o mişcare de teren, colţul nord-estic fiind fisurat şi deplasat.

Pe baza acestor premise, varianta acesta propune, în fapt, eliberarea a două clădiri din

actuala configuraţie a CSC Prichindelul – pavilioanele 3 şi 4 – care pot fi puse astfel la

dispoziţia C.J. Sibiu, centrul funcţionând în continuare cu toate activităţile menţionate anterior.

Pavilionul 1 

268

Legendă:

1. Eliberarea pavilioanelor 3 şi 4 prin mutarea comisiilor din Pavilionul 4 în noul sediu

renovat de pe str. Spartacus, şi prin relocarea fundaţiei ProVita din Pavilionul 3 în alt

spaţiu.

Prichindelul Sibiu Pavilionul 2 

Pavilionul 3 

Pavilionul 4 

Gulliver Sibiu 

Str. Spartacus 

Consiliul Județean 

1

Fundația ProVita

2  1

Sibiu

 

Page 274: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

2. Pavilioanele 3 şi 4 vor fi puse la dispoziţia C.J. Sibiu; Pavilioanele 1 şi 2 vor funcţiona în

continuare cu toate activităţile menţionate anterior.

Varianta II – pleacă de la premisa că există posibilitatea revendicării şi retrocedării

clădirilor, fiind astfel dificil de a mai executa investiţii în acest centru. Astfel propunerea

potenţială pentru această variantă, descrisă şi la una din variantele anterioare, va fi:

• Complexul de servicii Prichindelul se desfiinţează, spaţiile rămânând la dispoziţia CJ

Sibiu pentru organizarea altor activităţi

• beneficiarii copii cu handicap ar trebui relocaţi spre un centru nou

269

Rezultate preconizate

• este eliberat un spaţiu în zona centrală a municipiului Sibiu ce poate primi alte destinaţii

• beneficiarii relocaţi nu mai pot beneficia de recuperare sau de tratamente specifice – o

parte dintre beneficiari urmează servicii de recuperare la CP Speranţa, care funcţionează

la capacitate maximă, neputând primi pe cei ce au nevoie de recuperare în regim

instituţionalizat, o parte din beneficiarii relocaţi nu vor mai putea urma şcolile speciale din

Sibiu

• Complexul de servicii Prichindelul are deja organizate o serie de servicii – centru

maternal, centru de urgenţe, grădiniţă specială – care nu ar mai fi funcţionale

Prichindelul Sibiu 

Pavilionul 1 

Pavilionul 2 

Pavilionul 3 

Pavilionul 4 

Gulliver Sibiu 

Str. Spartacus 

Relocarea copiilor cu handicap spre un centru nou

Fundația ProVita

Retrocedare ‚ desființare 

 

Page 275: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• stificarea acestei variante conduce la ideea construirii unui centru nou pentru

biu – soluţie care prevede investiţii de valori mari şi

• instituţie de stat cu această misiune (pentru salvarea despărţirii de familie) din

rezolvarea unor

turilor legate de utilităţi de la acest centru

de centrul Caritas care

ncţionează la parterul clădirii

schimbarea destinaţiei din centru de zi în unitate de îngrijire la

dom i

aptarea la standarde şi reducerea

numă

• în ur te, următoarele

centr

0 beneficiari

ju

beneficiarii copii cu handicap în Si

identificarea unei locaţii potrivite

Centrul de zi „Sf. Andrei” Mediaş

singura

judeţul Sibiu

• resursă mare pentru direcţie – aceasta e scutită de multe probleme şi de

cazuri

se acordă servicii individualizate pe fiecare copil

beneficiarul nu poate veni uşor în centru (nu există mijloace de transport)

• în clădire mai funcţionează un centru Pruncul Iisus – Caritas Blaj (Greco-Catolic) –

funcţionează în comodat din 2003 (din 2007 fizic) până în 2013, ca urmare cresc costurile

pe beneficiar prin includerea cos

nevoia unor investiţii (mobilier, rampă pentru persoane cu handicap, tâmplărie PVC

termopan, calorifere înlocuite) – separarea încălzirii şi utilităţilor

fu

Variantă propusă –

ic liu, fiind pusă la dispoziţie pentru funcţionarea reţelei de către DG.

CITO Dumbrăveni

• centrul a fost unul mamut cu un număr de 450 beneficiari în anii 2005 – 2006, de atunci

trecându-se la o reorganizare continuă pentru ad

rului de beneficiari

ma reorganizării continue a centrului au apărut, pe bază de proiec

e, unele finalizate, altele în curs de construcţie:

• CITO Mediaş – 43 beneficiari

• CRR Tălmaciu – 50 beneficiari - adulţi cu handicap mediu şi grav

• CRR Mediaş – în construcţie – prognozat 50 beneficiari

• CRR Cisnădie – în construcţie – prognozat 5

270

 

Page 276: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• CIA Dumbrăveni – în organizare – prognozat 50 beneficiari

proiectul de restructurare prevede ca în centru să rămână un număr de 110 beneficiari –

persoane cu handicap locomotor, vizual sau auditiv

pentru adaptarea la standarde în corpul principal trebuie executate investiţii serioase, cu

intervenţii ce vizea

ză renovarea integrală a tuturor spaţiilor, a instalaţilor de utilităţi

e şi feronerie –

ase)

unui proiect cu

finanţare europeană. Pe timpul executării lucrărilor de investiţii beneficiarii pot fi cazaţi în

corpul opus acum pentru intrarea în conservare.

• 009

• nu sunt probleme speciale legate de investiţii şi de spaţiile de cazare

• de restructurare a centrului în momentul când există posibilităţi de

• i

pe beneficiar, acesta se încadrează în standarde, primind avizele de funcţionare

• roiecte de restructurare a centrului şi de compartimentare a spaţiilor în

tru reducerea numărului de beneficiari

(instalaţie electrică, instalaţie încălzire, instalaţii apă şi canalizare, tâmplări

uşi, geamuri, izolare termică şi investiţii la acoperişul centralei termice care prezintă

infiltraţii serio

corpul B e necesar să intre în conservare – circa 1225 m2 nu se vor utiliza

• atelierele şi gospodăria anexă, care ocupă 4825 m2, vor fi preluate de către Primăria

Dumbrăveni

Variantă propusă – renovarea integrală a corpului principal pe baza

B al complexului, pr

În acest mod se va realiza în final un centru modern – dotat la standarde.

CRRPH Tălmaciu

• este un centru, relativ, nou – construit la standarde, cu locuinţe de tip familial

are un număr constant de beneficiari în perioada 2005 – 2

se pot propune proiecte

finanţare pentru aducerea la un număr de 50 beneficiari

CRRN Râul Vadului

• şi aici există un număr constant de beneficiari în perioada 2005 – 2009

există probleme legate de compartimentarea spaţiilor, dar, din punct de vedere al spaţiulu

se pot propune p

momentul când există posibilităţi de finanţare pen

271

 

Page 277: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

CRR Tălmaciu

este un centru• nou, dat în funcţiune în iunie 2009

• aici sunt cazaţi 50 beneficiari cu handicap mediu şi grav proveniţi de la CITO

• în funcţiune în 2007, care funcţionează pe lângă Fundaţia Speranţa

Mediaş

• ardele, deci nu e nevoie de

ergură

IA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan

ta a închiriat corpurile Consiliului

• de numărul de locuri pe cameră şi

• află 62 de beneficiari, cu vârste cuprinse între

vici” Biertan

acestuia din urmă

• s-a realizat pentru a descongestiona puţin activitatea de la CIA Biertan 1

• este adaptat standardelor

Dumbrăveni

• fiind proaspăt înfiinţat nu sunt probleme speciale de funcţionare sau legate de investiţii

CITO Mediaş

este un centru nou, dat

clădirea este nouă, în mare parte în conformitate cu stand

investiţii de anv

CIA Biertan 1 şi C

CIA Biertan 1

unitatea funcţionează în 3 clădiri vechi, din care două – în care se găsesc serviciile – sunt

clădiri retrocedate

• în 2006, corpurile B şi C, în care se află şi blocul alimentar, bucătăria şi sala de mese, au

fost retrocedate către Biserica Evanghelică. Aceas

Judeţean, la tariful de 5000 RON/lună. Corpul A rămâne tot în proprietatea CJ

în momentul actual nu se respectă standardul legat

numărul de duşuri raportat la numărul de beneficiari

sunt 70 de locuri aprobate, iar în centru se

55 şi 97 de ani, majoritatea cu handicap neuropsihic

• nu există încălzire centrală, încălzirea se face cu sobe de teracotă

CIA „Episcop Nicolae Popo

• este un centru nou înfiinţat, pe baza unor fonduri PHARE

• a fost gândit să funcţioneze în simbioză cu CIA Biertan 1, primind mâncarea şi folosind

spălătoria

272

 

Page 278: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

alorificat ulterior sau va fi utilizat pentru alte

activită ste varianta cea mai fezabilă, ce poate fi realizată cu costuri minime, rezolvând

problema legată de proprietatea a 2/3 din centru.

1, cât şi cei din CIA

„Episc

fiind vorba de o construcţie nouă. Bugetul prevăzut de C. J. Sibiu

fiind nou realizat, nu prezintă probleme legate de investiţii, fiind ocupat la capacitate

maximă

Pe baza acestor aspecte constatate la CIA Biertan 1 şi CIA „Episcop Nicolae Popovici”

Biertan se pot propune mai multe variante pentru soluţionarea problemelor identificate.

Varianta I – relocarea beneficiarilor existenţi la viitorul CIA Agârbiciu – propus ca

urmare a reorganizării actualului centru de plasament din localitate – sau la CIA Agnita.

Astfel corpurile B şi C vor rămâne la dispoziţia Bisericii Evanghelice, iar corpul A va

rămâne la dispoziţia C. J. Sibiu şi va putea fi v

ţi. E

Consiliul Județean Sibiu

273

Varianta II – C. J. Sibiu deţine teren de 16719 m2, întăbulat (cu ridicare topo), comasat,

care este denumit teren de construcţie şi are toate utilităţile lângă el – la ieşirea din Biertan spre

Richiş. Se poate construi pe acest teren un centru nou, cu o capacitate sporită (100 locuri),

realizat la standarde, în care pot fi mutaţi atât beneficiarii din CIA Biertan

op Nicolae Popovici” Biertan – în momentul în care se finalizează monitorizarea

proiectului prin care s-a înfiinţat CIA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan.

Soluţia este una care poate fi implementată într-o perioadă mai lungă de timp, cheltuielile

de execuţie sunt ridicate –

CIA Agârbiciu CIA Biertan 1 

Corpul A 

Corpul B 

Corpul C 

Beneficiari

Biserica Evanghelică

 

Page 279: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

pentru

a sfârşitul realizării şi implementării investiţiei vor rămâne la dispoziţia C.J. Sibiu corpul

A de clădire de la CIA Biertan 1 şi tot spaţiul de la CIA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan.

ea unei construcţii noi pe aceste

terenur

ucţia

trebuie să vină cu soluţii speciale terenul fiind în pantă accentuată, costurile legate de realizarea

investiţiei sunt mari – trebuie realizate şi utilităţile (bucătărie, sală de mese, bloc alimentar).

perioada de derulare a masterplanului nu permite încadrarea în sumele stabilite pentru

realizarea acestei investiţii.

L

274

Varianta III – extinderea corpului A existent valorificând curtea (1374 m2) şi grădina

(1604 m2) – aflate în proprietatea C. J. Sibiu – prin realizar

i. În această clădire s-ar muta beneficiarii cazaţi în corpurile B şi C, eliberându-se astfel

clădirile retrocedate pentru care se plăteşte actualmente chirie.

Prin realizarea acestei investiţii se aglomerează spaţiul avut la dispoziţie, constr

Construcție nouă pe terenul de la ieşirea spre Richiş 

CIA Biertan 1 

Corpul A 

Corpul B 

Corpul C 

Beneficiari

Consiliul Județean Sibiu

CIA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan  

 

Biserica Evanghelică

 

Page 280: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

275

CSC Agnita

• este localizat într-o clădire veche, cu multe probleme de structură

• spaţiile nu sunt adaptate standardelor, unele dintre acestea fiind chiar greu de adaptat

ariante propuse – aşa cum a fost prezentat anterior, pentru acest spaţiu se propune un

proiect

ui centru de tip CIA care va rămâne sub

coordo

e rezolvare a problemelor din sistem, în concordanţă cu evoluţia

evoilor în domeniul asistenţei sociale şi cu spaţiile şi unităţile aflate acum în subordinea

de dezvoltare a sistemului şi abordarea unitară şi cu o viziune globală a acestora, pentru că una

intre problemele identificate a fost că sistemul s-a dezvoltat fără o vizune de ansamblu, prin

investiţ ră a se baza pe o vizune strategică pe termen lung la

nivelul

V

care să finanţeze renovarea clădirilor şi adaptarea acestora la standardele existente pentru

realizarea unui centru destinat îngrijirii vârstnicilor. Acest proiect vine în întâmpinarea

previziunilor privind evoluţia nevoilor care arată o creştere pe acest segment de nevoi.

Proiectul poate fi realizat pentru realizarea un

narea direcţiei, sau pentru realizarea unei unităţi de tip UAMS, pentru care există cerinţe

în creştere în următoarea perioadă.

Concluzionând se poate afirma că se propune o strategie coerentă, cu o viziune de

ansamblu asupra modalităţilor d

n

DGASPC Sibiu, atât la nivel de copii, cât şi de adulţi.

Propunerile prezentate au apărut în urma vizitelor în centre, pe baza înţelegerii nevoilor

d

ii şi rezolvări de situaţii punctuale, fă

superior al organizaţiei.

Corpul A 

CIA Biertan 1  Corpul B 

Corpul C 

Biserica Evanghelică

Extindere Corpul A 

 

Page 281: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

3. Crearea la nivelul judeţului Sibiu a unor reţele flexibile de servicii de prevenire care să

reducă intrările în sistemul de protecţie şi să răspundă nevoilor identificate la nivel

loc

grijire la domiciliu

în vârstă singure, multe dintre acestea trăind în sărăcie. Dificultatea obţinerii unui loc în

instituţ

                                                           

al.

1) Reţea de în

Analizele din primele capitole ale lucrării demonstrează faptul că există o tendinţă de

creştere a nevoilor de asistenţă socială pe sectorul persoanelor vârstnice. Gama nevoilor

constatate este diversă, însă important este că, pentru a limita intrările în sistemul

instituţionalizat al asistenţei sociale trebuie să crească activităţile de prevenire.

Un segment important vizat de asistenţa socială, care se încadrează în serviciile de

prevenire, şi care este încă foarte puţin acoperit este cel legat de îngrijirea la domiciliu a

persoanelor vârstnice.

Îngrijirea la domiciliu este un serviciu socio-medical destinat celor mai vulnerabile

grupuri ale societăţii. A fost o noutate la începutul anilor 90, când organizaţii non-

guvernamentale au iniţiat astfel de servicii, încercând să răspundă nevoilor unui grup numeros de

persoane

iile de îngrijire, sau a serviciilor de îngrijire medicală de lungă durată şi absenţa unei reţele

informale pentru oferirea îngrijirii, a făcut ca numeroase persoane să se afle în imposibilitatea

asigurării unui trai decent şi, în consecinţă, să apeleze la organizaţiile de caritate. Din cauza

devalorizării pensiilor şi datorită resurselor insuficiente ale persoanelor în vârstă, ale celor cu

deficienţe şi ale celor bolnave cronic pentru a putea beneficia de oportunităţile noii pieţe,

îngrijirea la domiciliu este adesea considerată un instrument împotriva sărăciei şi fragmentării

sociale.

Ministerul Muncii, al Solidarităţii Sociale şi al Familiei a creat posibilitatea îngrijirii

publice la domiciliu, sub două forme. Prima e prevăzută de legea 17/20005, ce stabileşte cadrul

pentru evaluarea nevoilor de îngrijire pentru persoanele în vârstă, astfel că autorităţile locale au la

dispoziţie un instrument unitar pentru organizarea sau subcontractarea serviciilor. Cea de-a doua

a fost creată prin finanţarea serviciilor sociale asigurate de către organizaţii non-guvernamentale,

în cadrul unui program central administrat chiar de către Minister. Folosind aceste două  

276

5 HG 886 / 2000, în completarea legii 17 / 2000, reglementează grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor în vârstă.

 

Page 282: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

oportunităţi, multe autorităţi locale au început să asigure astfel de servicii de îngrijire la

domiciliu, în parteneriat cu ONG-uri locale. Cu toate acestea, prerogativele acestora se bazează

exclusiv pe domeniul serviciilor sociale, în vreme ce îngrijirea la domiciliu presupune de obicei o

combinare între îngrijirea medicală şi cea socială. Separarea dificilă a părţii medicale de cea

socială în desfăşurarea acţiunilor a determinat coalizarea furnizorilor pentru a spori presiunile

asupra autorităţilor locale şi asupra autorităţilor medicale. Alături de un set de standarde de

calitate, aceştia au propus o delimitare exactă a serviciilor ce pot fi iniţiate de către autorităţile

locale şi a celor ce pot fi iniţiate de către Casa Naţională de Asigurări6. Anul 2004 a fost primul

în care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a alocat fonduri pentru îngrijirea la domiciliu,

deşi măsura acestui tip de servicii fusese legiferată încă din 19977. Totuşi, această măsură era

prevăzută doar pentru cei asiguraţi, iar cuantumul alocat era destul de redus, reprezentând doar

0,15% din bugetul prevăzut pentru servicii medicale, ceea ce indică faptul că îngrijirea la

domiciliu nu e percepută ca o alternativă semnificativă la spitalizare şi instituţionalizare. Cererile

de finanţare pentru îngrijirile medicale la domiciliu sunt aprobate doar dacă prevăd servicii

acredit

m şi semnele de

întreba

                                                           

ate de către Ministerul Sănătăţii. Acreditarea presupune ca serviciile de îngrijire medicală

la domiciliu să fie oferite de asistenţi medicali autorizaţi, să fie coordonate de către un medic, iar

serviciul în sine să îşi ateste capacitatea de a asigura clienţilor săi o îngrijire de bună calitate

(ordinul Ministrului Sănătăţii, 318/2003, 559/2003). Acreditarea serviciilor reprezintă o

provocare importantă pentru serviciile active non-profit şi profit, stimulându-le dezvoltarea, însă

standardele înalte ce se cer limitează accesul la fonduri în cazul serviciilor la scară redusă şi în

special în cazul celor active în oraşele mici şi în sate cu bugete reduse.

Creşterea cheltuielilor publice în domeniul îngrijirii şi asistenţei social-medicale aşa cum

a reieşit şi din analiza economică a sistemului, realizată în capitolul 3, precu

re ce vizează viitorul fond de pensii, cauzate de perturbarea balanţei demografice reieşite

din analizele şi prognozele din cadrul capitolului 1, determină necesitatea limitării cheltuielilor

publice aferente. Una din cheile de optimizare a cheltuielilor destinate asistenţei sociale,

 6 Standardele de calitate pentru îngrijirea la domiciliu au fost stabilite în urma unui parteneriat între organizaţii non-guvernamentale, furnizori de servicii de îngrijire la domiciliu, Ministerul Muncii şi al Solidarităţii Sociale, Ministerul Sănătăţii şi al Familiei, şi Casa Naţională de Asigurări.

277

7 Legea 145 / 1997 pentru reglementarea sistemului se asigurări sociale. Serviciile de îngrijire la domiciliu au fost ulterior reglementate prin două Ordine ale Ministrului Sănătăţii şi al Familiei: 318 / 2003, privind normele de organizare şi de funcţionare ale serviciilor de îngrijire la domiciliu, şi 559 / 2003, privind acreditarea furnizorilor.

 

Page 283: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

concomitent cu obţinerea unui nivel crescut de satisfacţie în rândul potenţialilor beneficiari, este

tocmai îngrijirea la domiciliu. Reducerea numărului de paturi în spitale, respectiv a zilelor de

spitalizare, consecutive reformelor sanitare din sistemele europene, cer de asemenea imperios

organizarea unei supravegheri profesionale şi a îngrijirii adecvate la domiciliu.

În ţările europene, în ciuda faptului că asistenţa socială şi medicală sunt competenţe ale

guvernelor naţionale, se tinde tot mai mult spre un model european, datorită dimensiunii şi

efectelor comune ale domeniului. Acest model european este prefigurat de mai multe iniţiative.

Dintre acestea cea mai importantă este recomandarea 304/2004 a Comisiei Europene, care

defineşte principiile comune de conduită pentru ţările Uniunii Europene, cum ar fi accesul la

servicii

înaltă c garantarea sustenabilităţii financiare a serviciilor de calitate, general

accesib

profesi asistenţă şi îngrijire.

Con

obiecti

cum ur

cială şi intelectuală

ate în planificarea şi implementarea serviciilor

1 echipă)şi Hunedoara (1 echipă) – şi luând în considerare avantajele

prezent

, caracterizat prin acces universal, imparţialitate şi solidaritate, promovarea serviciilor de

alitate, precum şi

ile. Directiva 36/2005 a Comisiei Europene tinde să reglementeze recunoaşterea statutului

onal a unei serii de profesionişti implicaţi în serviciile de

fruntarea constructivă a politicilor existente pe acest plan a condus la formularea unor

ve cheie pentru dezvoltarea politicilor în planul îngrijirii şi asistenţei pe termen lung, după

mează:

• promovarea îmbătrânirii active, menite să asigure bunăstarea fizică, so

la vârste înaintate

• dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu şi asistenţă comunitară, în concordanţă

cu doleanţele marii majorităţi a persoanelor ce necesită îngrijire

• dezvoltarea calităţii îngrijirii şi asistenţei pe termen lung, a conduitei pro-active, inclusiv

a asistenţei şi abilitării membrilor de familie ai persoanelor asistate, precum şi a

accentuării implicării persoanelor asist

asigurarea finanţării sustenabile a sistemelor de îngrijire şi asistenţă.

Pornind de la modelul de bună practică aplicat de organizaţia CARITAS Alba Iulia în

judeţul Harghita, cu extindere, apoi, în cinci judeţe – Harghita (7 echipe), Covasna (1 echipă),

Mureş (3 echipe), Alba (

ate de acest tip de serviciu, cât şi orientările existente la nivelul Uniunii Europene,

propunem iniţierea unui proiect şi lansarea unui program la nivelul Consiliului Judeţean Sibiu

pentru implementarea acestui tip de serviciu.

278

 

Page 284: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Proiectul poate fi lansat de către Consiliul Judeţean şi va fi atribuit spre implementare

unor ONG –uri pe bază de licitaţie publică în conformitate cu prevederile legale în vigoare,

menţionate la capitolul „Oportunităţi de finanţare a unor SAS de către C. J. Sibiu – Analiza

axiologică a legislaţiei”.

nţii asociaţiilor si fundaţiilor

române

Ponder c te prezentată în calculul estimativ existent în anexele

lucrării

aceste reţele să fie create punctual, cu sprijinul a câtorva

Consili

Cisnădie, A şi Tălmaciu), urmând apoi, ca treptat reţeaua să se extindă tot mai mul, în

final ac s gului judeţ.

Activităţile ce trebuie întreprinse pentru lansare şi derularea proiectului sunt următoarele:

r de prevenire, identificând în

progno

, propunem înfiinţarea unor reţele de centre de zi şi centre de

consilie prima dată la nivelul unor consilii locale din judeţ,

urmând lul întregului judeţ.

Finanţarea proiectului se va face în parte din surse ale bugetului Consiliului Judeţean, o

parte din surse ale Consiliilor Locale implicate în proiect, o parte din fonduri provenite de la Casa

Judeţeană de Asigurări de Sănătate, iar după obţinerea acreditării organizaţiei prestatoare, din

fonduri prevăzute de Legea 34/1998 - privind acordarea unor subve

cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenta socială.

ea u care contribuie fiecare sursă es

.

Propunerea este ca în prima fază

i Locale (o propunere ar fi ca zonele vizate iniţial să fie Mărginimea Sibiului/Sălişte,

vrig, Agnita

ea ta trebuind să acopere nevoile la nivelul între

• negocierea cu Consiliile Locale

• demararea procedurilor de licitaţie

• selecţia ofertei câştigătoare

• implementarea proiectelor din cadrul programului de asistenţă la domiciliu a

vârstnicilor

• extinderea reţelei la nivelul întregului judeţ

2) Reţea de centre de zi şi centre de consiliere pentru copil şi familie

Pornind de la aceleaşi necesităţi de realizare a activităţilo

zele prezentate în cadrul primelor capitole o creştere a acestui tip de nevoi ce aparţin

domeniului asistenţei sociale

re pentru copil şi familie etapizat,

ca apoi această reţea să se extindă treptat la nive

279

 

Page 285: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Procedura de lansare şi implementare a proiectului trebuie să fie asemănătoare cu cea

anterior pentru reţelele de îngrijire la domiciliuprezentată , identificându-se surse la nivelul

bugetu C r proiecte.

Ca i în cazul precedent, activităţile ce trebuie întreprinse pentru lansare şi derularea

proiect

ni civice, demnă de statutul de cetăţean al Uniunii

Europe

l definitoriu pentru funcţionarea eficientă a oricărui sistem de

asisten nor centre de informare a cetăţenilor pe domeniul

social, r , într-un limbaj accesibil, mai aproape de mediul

de rezidenţ iu.

anterior pe surse la nivelul bugetului C. J. Sibiu

pentru s

a şi în cazurile precedente, activităţile ce trebuie întreprinse pentru lansarea şi derularea

proiect

nor reţele de centre

de centre de voluntariat şi centre de informare

lui . J. Sibiu pentru lansarea şi finanţarea acesto

ş

ului sunt următoarele:

• negocierea cu Consiliile Locale

• demararea procedurilor de licitaţie

• selecţia ofertei câştigătoare

• implementarea proiectelor din cadrul programului de înfiinţarea unor reţele de centre

de zi şi centre de consiliere pentru copil şi familie

• extinderea reţelei la nivelul întregului judeţ

3) Reţea de centre de voluntariat şi centre de informare

Scopul funcţionării centrelor de voluntariat constă în valorificarea potenţialului uman

existent la nivel local şi formarea unei atitudi

ne, care influenţează crearea şi punerea în practică a politicilor sociale la nivel local.

Circuitul informaţiona

ţă socială va fi realizat în cadrul u

ca e vor duce informaţia de specialitate

ă al locuitorilor judeţului Sib

Procedura de lansare şi implementare a proiectului trebuie să fie aceiaşi cu cea prezentată

ntru celelalte tipuri de reţele, identificându-se

lan area şi finanţarea acestor proiecte.

C

ului sunt următoarele:

• negocierea cu Consiliile Locale

• demararea procedurilor de licitaţie

• selecţia ofertei câştigătoare

• implementarea proiectelor din cadrul programului de înfiinţarea u

280

 

Page 286: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• extinderea reţelei la nivelul întregului judeţ

poziţie, creând baze de date comune care să fie utilizate de toate aceste

reţele pentru satisfacerea nevoilor existente în teritoriu şi creşterea gradului de satisfacţie a

e va realiza de către DG, care va evalua continuu

nevoile ş

lui utilizând

instrum

a face faţă

va interve i Sibiu prin intermediul DG,

(institu

unităţi me

Medico-So ersonalitate juridică, în subordinea

Consiliu

familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum

lităţile judeţului Sibiu.

În final toate aceste reţele propuse vor trebui să funcţioneze integrat bazându-se pe toate

resursele existente la dis

beneficiarilor. Coordonarea tuturor reţelelor s

i resursele existente la nivel local, într-o structură unică şi integrată.

7.4.2. Macro şi micro managementul

7.4.2.1. Macro- şi micro-managementul sistemului judeţean de

asistenţă socială

7.4.2.1.1. Macro-managementul

Pentru a-şi îndeplini misiunea de a asigura dezvoltarea socială a judeţu

ente ce refac, dezvoltă şi consolidează capacităţile individuale şi comunitare în scopul de

problemelor şi situaţiilor dificile cu care acestea se confruntă, Consiliul Judeţean Sibiu

ni în domeniul asistenţei sociale la nivelul judeţulu

ţie cu personalitate juridică aflată în subordinea sa) precum şi prin intermediul celor două

dico-sociale - Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Sibiu şi Unitatea de Asistenţă

cială Sălişte (instituţii publice rezidenţiale, cu p

lui Judeţean Sibiu).

În cadrul macrosistemului de asistenţă socială de la nivelul judeţului Sibiu:

• DG îşi păstrează rolul de aplicare a politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului,

şi a oricăror persoane vulnerabile sau aflate în nevoie

UAMS-urile îşi păstrează rolul de a acorda predominant servicii de îngrijire, servicii

medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale, persoanelor

cu domiciliul stabil în loca

281

 

Page 287: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

DG va fi structura care va asigura dezvoltarea socială a judeţului dezvoltând un sistem

mai multe reţele de servicii adaptate nevoilor şi resurselor persoalcătuit din anelor menţionate

anterio

roluri:

• udeţului Sibiu şi implicit a

eniul asistenţei sociale,

ateriale şi financiare necesare pentru

ui Sibiu;

• de reprezentare a Consiliului Judeţean Sibiu pe plan intern şi extern, în domeniul

asistenţei sociale şi protecţiei persoanelor aflate in dificultate.

r judeţene, CJ prin DG va asigura în maximum un

an crearea u

r. Pentru acest lucru, DG îşi va îndeplini atribuţiile prevăzute de lege, având următoarele

• de strateg, prin care va elabora strategii şi planuri de acţiune în domeniul asistenţei

sociale în parteneriat cu toate instituţiile / organizaţiile din sistem, asigurând astfel

punerea în practică a politicilor sociale judeţene ce au ca obiectiv comun dezvoltarea

socială a judeţului Sibiu;

de coordonare a sistemului de asistenţă socială la nivelul j

activităţilor de asistenţă socială ce presupun funcţionarea acestuia;

de administrare eficientă a fondurilor pe care le are la dispoziţie în favoarea

beneficiarilor/clienţilor/serviciilor sociale ;

• de colaborare activă şi reală cu toţi partenerii sociali (serviciile publice deconcentrate

ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în dom

cu serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii

civile care desfăşoară activităţi în domeniu) pentru a asigura coerenţa sistemului

evitând suprapunerile, sincopele şi fragmentările acestuia;

• de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, m

implementarea strategiilor în domeniu, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor

sociale individuale şi colective la nivelul judeţul

Pentru punerea în practică a politicilo

nor reţele comunitare zonale care să cuprindă cel puţin câte un complex de servicii

comunitare în raport direct cu nevoile şi resursele individuale, comunitare, judeţene. Aceste reţele

vor fi create prin intermediul parteneriatelor public-private.

Astfel, DG îşi va plia activitatea pe un sistem de coordonare organizatoric/funcţional

suplu, flexibil, adaptat serviciilor solicitate de comunitate.

282

 

Page 288: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

7.4.2.1

ă: alocarea eficientă a resurselor în rezolvarea cazurilor, astfel încât să se

înregistr

le publice sau private. Respectiv, în cazul DG,

managerii de caz, precum şi echipa multidisciplinară vor fi în centrele care asigură protecţia

asistaţilor: centre de zi, centre de primire urgenţă, centre maternale, altele precum şi în celelalte

unităţi furnizoare de servicii sociale ale DG sau aflate în subordinea DG). Dacă aceste unităţi ale

DG sau aflate în subordinea sa nu vor reuşi să asigure managementul de caz, acesta va putea fi

asigurat de către ONG-uri,Cabinete specializate, firme din domeniu, etc. prin contractarea acestui

tip de serviciu.

Şi din punct de vedere al asistenţei sociale Judeţul Sibiu va respecta cele 5 zone

geografice: Zona Sibiu, zona Mărginimea Sibiului, zona Valea Oltului, zona Valea Secaşelor-

valea Târnavelor, zona Valea Hârtibaciului.

.2. Micro-managementul

La nivel micro, în perioada 2010 – 2020 sistemul de asistenţă socială propune aşezarea

pe acelaşi palier a nevoilor persoanelor aflate în dificultate cu resursele de care acestea dispun, cu

alte cuvinte în centrul sistemului judeţean revine beneficiarului cu nevoile şi resursele sale.

Metoda folosită pentru furnizarea de servicii de asistenţă socială va fi tot managementul de caz,

însă într-o abordare specifica noii etape de dezvoltare a asistenţei sociale şi conformă cu politica

socială european

eze rezultate pozitive pentru asistaţi şi costuri reduse pentru servicii.

Managementul de caz va fi asigurat de către managerii de caz din cadrul instituţiilor /

organizaţiilor furnizoare de servicii socia

283

 

Page 289: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Zona 5

284

Fig. 7.1. Dezvoltarea reţelelor suport de asistenţă socială pentru fiecare zonă

LEGENDĂ:

CZ – centre de zi CR – centru de resurse

CC – centre de consiliere D – dispecerat

SU – servicii de intervenţie în regim DG – direcţia generală de asistenţă

de urgenţă socială şi protecţia copilului

ÎD – îngrijire la domiciliu UAMS-uri – unităţi de asistenţă medico-

AP – ateliere protejate şi alte servicii socială

Valea Secaşelor - Valea Târnavelor 

CZCC CR5

CU

ÎD

APD5

Primării ONG-uri

CZ

CC CR4

CU

ÎD

D4

CZCC CR3

SU

ÎD

APD3

CZ

CC CR1

SU

ÎD

APD1

CZ

CC CR2

CU

ÎD

AP D2

Zona 4 Valea

Hârtibaciului 

Zona 1 Sibiu 

Zona 3 Valea Oltului 

Zona 2 Mărginimea

Sibiului 

Alţi Bisericifurnizori

Alţi

Biserici

Primării

ONG-uri Biserici

furnizori

Primării

ONG-uri

Biserici

Biserici

Primării

Primării

ONG-uri

ONG-uri

Alţi furnizori

Alţi furnizori

Consiliul Judeţean

DGUAMS

-uri

 

Page 290: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

285

 

În perioada 2010 – 2011 se are în vedere dezvoltarea câte unei reţele de suport pentru

fiecare zonă (fig. 2.1). Aceasta va fi constituită din toate instituţiile/organizaţiile/furnizorii de

servicii din zonă pe baza unui parteneriat real şi activ. Fiecare zonă va avea baza de date comună,

reguli proprii, responsabilitate partajată, parteneriate active, etc. Această reţea va cuprinde

complexul de servicii sociale care deservesc zona (centre de zi, centre de consiliere, servicii de

îngrijire la domiciliu, centre de plasament, ateliere protejate, etc.). Acestora li se vor adaugă cele

care vor fi înfiinţate (în urma analizei de nevoi pe zone), fie de către DG, SPAS-locale, ONG-uri,

fie de către acestea împreună prin contracte de parteneriat.

Pentru funcţionarea eficientă şi eficace a reţelei, aceasta va avea în componenţă un

dispecerat şi un centru resursă, care vor desfăşura activităţi de informare/documentare,

prevenire, monitorizare – local/zonal, precum si identificarea nevoilor neacoperite. În baza

analizelor periodice, se vor putea anticipa posibilităţile locale de răspuns la nevoile stringente, se

vor putea dezvolta serviciile sociale cu caracter specific/adaptat precum şi crearea de noi tipuri de

servicii.

Dezvoltarea în timp a reţelei are drept principal scop reducerea instituţionalizării

persoanelor cu nevoi şi creşterea prevenirii în domeniul asigurărilor sociale (fig. 2.2), crescând

astfel atât eficienţa utilizării fondurilor alocate, cât şi gradul de acoperire al unei palete mai largi

de nevoi.

Fig. 7.2. Principalele efecte ale dezvoltării reţelei

Instituţionalizare

Prevenire

Costuri Beneficiari

Page 291: master plan

MASTER

PLAN ‐ ASISTEN

ȚĂ SOCIALĂ

 – JU

DEȚUL SIBIU 

7.5.

Pla

n de

impl

emen

tare

286

Obi

ectiv

e R

ezul

tate

In

dica

tori

Term

en

SCO

P: O

feri

rea

unui

mod

el d

e al

ocar

e ef

icie

ntă

a re

surs

elor

(um

ane,

fina

ncia

re, m

ater

iale

info

rmaţ

iona

le) p

entr

u a

se a

sigu

ra

dezv

olta

rea

soci

ală

a ju

deţu

lui p

rin

reor

gani

zare

a si

stem

ului

de

asis

tenţă

soci

ală

al ju

deţu

lui S

ibiu

în sc

opul

efic

ient

izăr

ii ac

tivităţil

or d

in c

adru

l Ser

vici

ilor

de A

sist

enţă

Soc

ială

şi c

reşt

erii

calităţ

ii vi

eţii

bene

ficia

rilo

r.

O.1

Opt

imiz

area

act

ivităţil

or sp

ecifi

ce si

stem

ului

de

prot

ecţie

(ins

tituţ

iona

lizar

e) în

scop

ul r

educ

erii

cost

urilo

r pr

in scăd

erea

in

trăr

ilor

în si

stem

şi c

reşt

erea

efic

ienţ

ei m

anag

eria

le.

.1. R

eorg

aniz

area

DG

în ra

port

cu n

eces

ităţil

e im

puse

de

dina

mic

a be

nefic

iaril

or şi

pro

blem

atic

ii ac

esto

ra p

e to

ată

perio

ada

impl

emen

tării

M

P.1

.1.

Relo

care

a as

iste

nţilo

r so

cial

i (m

anag

eri

de

caz/

re

spon

sabi

li) la

niv

el d

e ce

ntre

/ un

ităţi

în

scop

ul

efic

ient

izăr

ii in

terv

enţii

lor

în

rezo

lvar

ea

cazu

rilo

r

Efic

ient

izar

ea m

anag

emen

tulu

i de

caz

Asi

stenţii

so

cial

i vo

r av

ea

la

disp

oziţi

e ec

hipa

plu

ridis

cipl

inară

din

fieca

re c

entru

A

sist

enţii

soc

iali

vor f

i apr

oape

de

asis

tat

Asi

stenţii

so

cial

i vo

r pu

tea

desfăş

ura

activ

ităţi

spec

ifice

cu

cl

ienţ

ii D

osar

ele

bene

ficia

rilor

vor

fi

la

cent

re,

la

DG

ur

mân

d să

ge

stio

neze

doa

r baz

a de

dat

e C

entre

le v

or a

vea

asis

tenţ

i soc

iali

în e

chip

a pl

urid

isci

plin

ară

Circ

uitu

l in

form

aţio

nal

nefr

agm

enta

t

Num

ărul

asi

stenţil

or s

ocia

li ca

re

vor l

ucra

în c

entre

/ un

ităţi

Cen

trele

vo

r av

ea

asis

tenţ

i so

cial

i în

ec

hipa

pl

urid

isci

plin

ară

Stat

ele

de fu

ncţiu

ni p

e ce

ntre

D

osar

ele

anga

jaţil

or

Inte

rvenţii

le s

peci

fice

în c

adru

l ce

ntre

lor

Flux

ul in

form

aţio

nal

Proc

edur

ile d

e ex

tern

aliz

are

Rap

oarte

le

de

mon

itoriz

are

şi

eval

uare

Sfârşi

tul a

nulu

i 201

0

.1.2

. Ex

tern

aliz

area

ser

vici

ului

/

com

part

imen

tulu

i As

iste

nţă

Mat

erna

lă d

in s

truc

tura

DG

sf

Creşt

erea

cal

ităţii

serv

iciu

lui

Efic

ienţ

a m

anag

eria

a se

rvic

iulu

i

Proc

edur

ile d

e ex

tern

aliz

are

Proc

edur

ile d

e lic

itaţie

R

apoa

rtele

de

mon

itoriz

are şi

Până

la sf

ârşi

tul a

nulu

i 201

0

 

Page 292: master plan

MASTER

PLAN ‐ ASISTEN

ȚĂ SOCIALĂ

 – JU

DEȚUL SIBIU 

2010

Util

izat

rea

expe

rtize

i co

ntra

ctan

tulu

i ev

alua

re

.1.3

. a.

Ex

tern

aliz

area

un

or

post

uri

afer

ente

st

atel

or

de

funcţiu

ni l

a ni

vel

de c

entr

e (c

u pe

rson

alita

te ju

ridi

că)

/ la

nive

l D

G

Aco

lo

unde

ex

istă

de

ficit

de

spec

ialiş

ti,

resu

rsel

e so

cietăţ

ii ci

vile

, so

cietăţ

ilor

com

erci

ale,

ca

bine

tele

spe

cial

izat

e (e

xper

tiză,

sp

ecia

lişti)

vor

fi u

tiliz

ate

optim

. V

a fi

acop

erit

defic

itul

de

pers

onal

Proc

edur

ile d

e ex

tern

aliz

are

Proc

edur

ile d

e lic

itaţie

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Până

la

sf

ârşi

tul

impl

emen

tării

MP

.1.3

. b. E

xter

naliz

area

eta

piza

tă a

un

or

serv

icii/

co

mpa

rtim

ente

/bir

ouri

di

n ca

drul

DG

(jur

idic

, aud

it, e

tc)

Efic

ient

izar

ea

şi

optim

izar

ea

activ

ităţil

or sp

ecifi

ce.

Red

ucer

ea c

ostu

rilor

C

reşt

erea

efic

ienţ

ei in

stituţio

nale

C

reşt

erea

gra

dulu

i de

satis

facţ

ie a

l be

nefic

iaril

or

Proc

edur

ile d

e ex

tern

aliz

are

Proc

edur

ile d

e lic

itaţie

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Până

la

sf

ârşi

tul

impl

emen

tării

MP

.2. R

estru

ctur

area

uni

tăţil

or D

G.2

.1.

Impl

emen

tare

a un

or

proi

ecte

pe

ntru

al

inie

rea

la

stan

dard

e a

unor

un

ităţi

din

cadr

ul /

subo

rdin

ea D

G

Rea

bilit

area

şi

ex

tinde

rea

CIA

/CR

R D

umbrăv

eni

Rea

bilit

area

şi

ex

tinde

rea

CIA

A

gnita

R

eabi

litar

ea şi

ex

tinde

rea

CP

Orla

t şi C

P G

ulliv

er

Dos

arel

e de

pro

iect

R

ezul

tate

le p

roie

ctel

or

Pana

la sf

201

3

.2.2

. R

eloc

area

uno

r be

nefic

iari

din

cent

re

pent

ru

creş

tere

a gr

adul

ui

de

utili

zare

a

unor

sp

aţii

exis

tent

e, p

entru

alin

iere

a m

ai

bună

la

st

anda

rdel

e ex

iste

nte

în

dom

eniu

l fu

ncţio

nării

şi

pent

ru c

reşt

erea

ca

lităţ

ii vi

eţii

asis

taţil

or

Creşt

erea

gra

dulu

i de

util

izar

e a

unor

sp

aţii

exis

tent

e,

pent

ru

alin

iere

a m

ai b

ună

la st

anda

rde

Creşt

erea

cal

ităţii

vieţii

asi

staţ

ilor

Rap

oarte

le

de

mon

itoriz

are

şi

eval

uare

In

stru

men

tele

de

măs

urar

e a

grad

ului

de

sa

tisfa

cţie

al

be

nefic

iaril

or/c

lienţ

ilor.

Perm

anen

t

.2.3

. Sc

him

bare

a de

stin

aţie

i un

or

Cre

area

uno

r se

rvic

ii fle

xibi

le ş

i R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

la

sfarşi

tul

287

 

Page 293: master plan

MASTER

PLAN ‐ ASISTEN

ȚĂ SOCIALĂ

 – JU

DEȚUL SIBIU 

cent

re (d

in C

P în

CIA

, din

CZ

în

UID

, et

c)

(vez

i va

riant

e)

perm

anen

t în

fu

nctie

de

di

nam

ica

nevo

ilor

adap

tabi

le d

inam

icii

prob

lem

elor

so

cial

e şi

resu

rsel

or e

xist

ente

ev

alua

re

Proi

ecte

le

de

dezv

olta

re

inst

ituţio

nală

impl

emen

tării

MP

1.3

Creşt

erea

resp

onsa

bilităţ

ii şe

filor

de

cent

re (p

entru

cop

ii).3

.1. C

reşt

erea

put

erii

de d

eciz

ie a

şe

filor

de

ce

ntre

, as

umar

ea

răsp

unde

rii şi

de

lega

rea

de

auto

ritat

e în

act

ul m

anag

eria

l

Efic

ient

izar

ea

sist

emul

ui

man

ager

ial

Rap

idita

tea

deci

zion

ală

Hotăr

ârile

Con

siliu

lui J

udeţ

ean

Sibi

u pr

ivin

d cr

eşte

rea

resp

onsa

bilităţ

ii şe

filor

de

cent

re

Rap

oarte

le

de

mon

itoriz

are

şi

eval

uare

Pr

oiec

tele

de

de

zvol

tare

in

stituţio

nală

R

OF,

RO

I

Înce

pând

cu

anul

201

0

.3.2

. Efe

ctua

rea

optim

ă şi

faci

lă a

ac

hiziţii

lor

avân

d ca

sc

op

prin

cipa

l re

duce

rea

chel

tuie

lilor

pe

ba

za

iden

tificăr

ii re

ale

a ne

cesi

tăţil

or

din

unita

tea

coor

dona

tă p

erm

anen

t.

Red

ucer

ea c

heltu

ielil

or

A

naliz

e so

cio

econ

omic

e R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Perm

anen

t

.3.4

. St

abili

rea

indi

cato

rilor

de

pe

rfor

manţă

în

si

stem

ul

de

eval

uare

a m

anag

erilo

r

Conşt

ient

izar

ea

man

ager

ilor

de

cent

re

priv

ind

impo

rtanţ

a re

alizăr

ii ob

iect

ivel

or p

ropu

se

Cap

acita

tea

de

auto

eval

uare

a

şefil

or d

e ce

ntre

Rap

oarte

le

de

mon

itoriz

are

şi

eval

uare

Înce

pând

cu

anul

201

0

. O

ptim

izar

ea a

ctiv

ităţil

or d

e pr

even

ire

a in

stitu

ţiona

lizăr

ii pr

in c

rear

ea e

tapi

zată

de

reţe

le î

n sc

opul

sat

isfa

ceri

i ne

voilo

r sp

ecifi

ce c

ateg

oriil

or d

e be

nefic

iari

/ c

lienţ

i (p

otenţia

li be

nefic

iari

/ po

tenţ

iali

clie

nţi),

cu

inte

nţia

rea

lizăr

ii un

ei s

truc

turi

in

tegr

ate

de se

rvic

ii so

cial

e ad

apta

te.

.1

. C

rear

ea u

nei

reţe

le j

udeţ

ene

de s

ervi

cii

de a

sist

enţă

soc

iom

edic

ală

la d

omic

iliu

prin

org

aniz

area

de

serv

icii

soci

ale

com

unita

re

înce

pând

cu

2010

288

 

Page 294: master plan

MASTER

PLAN ‐ ASISTEN

ȚĂ SOCIALĂ

 – JU

DEȚUL SIBIU 

.1.

Iden

tific

area

un

or

Con

silii

Lo

cale

di

spus

e să

co

finanţe

ze

prog

ram

ul

Reţ

ele

judeţe

ne

de

serv

icii

de

asis

tenţă

soci

omed

icală

la d

omic

iliu

Pune

rea

în p

ract

ică

a at

ribuţ

iilor

C

L în

dom

eniu

l as

iste

nţei

soc

iale

în

ge

nera

l şi

în

do

men

iul

serv

iciil

or d

e as

iste

nţă

soci

ală

în

spec

ial.

Rap

oarte

le

de

mon

itoriz

are

şi

eval

uare

R

ezul

tate

le n

egoc

ieril

or

Prog

ram

ul

reţe

le

judeţe

ne

de

serv

icii

de

asis

tenţă

soci

omed

icală

la d

omic

iliu

prin

or

gani

zare

a de

ser

vici

i so

cial

e co

mun

itare

înce

pând

cu

2010

Înce

pând

cu

anul

201

0

.2. I

mpl

emen

tare

a pr

oced

urilo

r de

licitaţie

pen

tru p

rogr

amul

Reţ

ele

judeţe

ne d

e se

rvic

ii de

asi

stenţă

so

ciom

edic

ală

la d

omic

iliu

Asi

gura

rea

cond

iţiilo

r op

time

de

funcţio

nare

a

reţe

lelo

r în

co

nfor

mita

te

cu

legi

slaţ

ia

în

vigo

are

Dos

arul

pro

gram

ului

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Înce

pând

cu

anul

201

0

.3. D

emar

area

pro

gram

ului

Reţ

ele

judeţe

ne d

e se

rvic

ii de

asi

stenţă

so

ciom

edic

ală

la d

omic

iliu

prin

pr

oiec

te p

unct

uale

în

care

sun

t im

plic

ate

Con

silii

Loc

ale

Impl

emen

tare

a un

ui p

rogr

am p

e m

odel

eu

rope

an

men

it să

spun

dă p

robl

emat

icii

soci

ale

de

la n

ivel

ul ju

deţu

lui S

ibiu

Dos

arul

pro

gram

ului

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Înce

pând

cu

anul

201

0

.4.

Extin

dere

a pr

oiec

telo

r pu

nctu

ale

din

prog

ram

ul R

eţel

e ju

deţe

ne d

e se

rvic

ii de

asi

stenţă

so

ciom

edic

ală

la d

omic

iliu,

la

nive

lul j

udeţ

ului

Sib

iu p

ana

la s

f 20

14.

Dis

emin

area

inf

orm

aţiil

or p

rivin

d fu

ncţio

nare

a în

reţ

ea a

ser

vici

ilor

soci

ale.

Pr

elua

rea

de

către

al

te

Cl

a m

odel

ului

de

bune

pra

ctic

i

Dos

arul

pro

gram

ului

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Până

la sf

ârşi

tul a

nulu

i 201

4

.2. C

rear

ea u

nei r

eţel

e ju

deţe

ne d

e C

entre

de

Zi ş

i Cen

tre d

e C

onsi

liere

pen

tru c

opil şi

fam

ilie

prin

org

aniz

area

de

serv

icii

com

unita

re

spec

ifice

înce

pând

cu

2013

până

la sf

201

5 .1

. Id

entif

icar

ea

unor

C

onsi

lii

Loca

le

disp

use

cofin

anţe

ze

prog

ram

ul

Reţ

ele

judeţe

ne

de

Cen

tre

de

Zi şi

C

entre

de

Pune

rea

în p

ract

ică

a at

ribuţ

iilor

C

L în

dom

eniu

l as

iste

nţei

soc

iale

în

ge

nera

l şi

în

do

men

iul

serv

iciil

or d

e as

iste

nţă

soci

ală

în

Rap

oarte

le

de

mon

itoriz

are

şi

eval

uare

R

ezul

tate

le n

egoc

ieril

or

Prog

ram

ul

reţe

le

judeţe

ne

de

Înce

pând

cu

anul

201

3

289

 

Page 295: master plan

MASTER

PLAN ‐ ASISTEN

ȚĂ SOCIALĂ

 – JU

DEȚUL SIBIU 

Con

silie

re

pent

ru

copi

l şi

fa

mili

e sp

ecia

l. se

rvic

ii de

as

iste

nţă

soci

omed

icală

la d

omic

iliu

prin

or

gani

zare

a de

ser

vici

i so

cial

e co

mun

itare

înce

pând

cu

2010

.2

. Im

plem

enta

rea

proc

edur

ilor d

e lic

itaţie

pen

tru p

rogr

amul

Reţ

ele

judeţe

ne

de

Cen

tre

de

Zi şi

C

entre

de

C

onsi

liere

pe

ntru

co

pil ş

i fam

ilie

Asi

gura

rea

cond

iţiilo

r op

time

de

funcţio

nare

a

reţe

lelo

r în

co

nfor

mita

te

cu

legi

slaţ

ia

în

vigo

are

Dos

arul

pro

gram

ului

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Înce

pând

cu

anul

201

3

.3. D

emar

area

pro

gram

ului

Reţ

ele

judeţe

ne

de

Cen

tre

de

Zi şi

C

entre

de

C

onsi

liere

pe

ntru

co

pil şi

fa

mili

e pr

in

proi

ecte

pu

nctu

ale

în c

are

sunt

impl

icat

e

Con

silii

Loc

ale

Impl

emen

tare

a un

ui p

rogr

am p

e m

odel

eu

rope

an

men

it să

spun

dă p

robl

emat

icii

soci

ale

de

la n

ivel

ul ju

deţu

lui S

ibiu

Dos

arul

pro

gram

ului

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Înce

pând

cu

anul

201

3

.4.

Extin

dere

a pr

oiec

telo

r pu

nctu

ale

din

prog

ram

ul R

eţel

e ju

deţe

ne

de

Cen

tre

de

Zi şi

C

entre

de

C

onsi

liere

pe

ntru

co

pil

şi

fam

ilie,

la

ni

velu

l ju

deţu

lui S

ibiu

.

Dis

emin

area

inf

orm

aţiil

or p

rivin

d fu

ncţio

nare

a în

reţ

ea a

ser

vici

ilor

soci

ale.

Pr

elua

rea

de

către

al

te

Cl

a m

odel

ului

de

bune

pra

ctic

i

Dos

arul

pro

gram

ului

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Până

la sf

ârşi

tul a

nulu

i 201

5

.3.C

rear

ea u

nei r

eţel

e ju

deţe

ne d

e C

entre

de

Info

rmar

e şi

Cen

tre d

e V

olun

taria

t prin

org

aniz

area

de

serv

icii

com

unita

re sp

ecifi

ce în

cepâ

nd

cu a

nul 2

014

pana

la sf

201

6.

.1.

Iden

tific

area

un

or

Con

silii

Lo

cale

di

spus

e să

co

finanţe

ze

prog

ram

ul

Reţ

ele

judeţe

ne

de

Cen

tre d

e In

form

are şi

Cen

tre d

e V

olun

taria

t

Pune

rea

în p

ract

ică

a at

ribuţ

iilor

C

L în

dom

eniu

l as

iste

nţei

soc

iale

în

ge

nera

l şi

în

do

men

iul

serv

iciil

or d

e as

iste

nţă

soci

ală

în

spec

ial.

Rap

oarte

le

de

mon

itoriz

are

şi

eval

uare

R

ezul

tate

le n

egoc

ieril

or

Prog

ram

ul

reţe

le

judeţe

ne

de

serv

icii

de

asis

tenţă

soci

omed

icală

la d

omic

iliu

prin

or

gani

zare

a de

ser

vici

i so

cial

e

Înce

pând

cu

anul

201

4

290

 

Page 296: master plan

MASTER

PLAN ‐ ASISTEN

ȚĂ SOCIALĂ

 – JU

DEȚUL SIBIU 

com

unita

re în

cepâ

nd c

u 20

10

.2. I

mpl

emen

tare

a pr

oced

urilo

r de

licitaţie

pen

tru p

rogr

amul

Reţ

ele

judeţe

ne d

e C

entre

de

Info

rmar

e şi

Cen

tre d

e V

olun

taria

t.

Asi

gura

rea

cond

iţiilo

r op

time

de

funcţio

nare

a

reţe

lelo

r în

co

nfor

mita

te

cu

legi

slaţ

ia

în

vigo

are

Dos

arul

pro

gram

ului

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Înce

pând

cu

anul

201

4

.3. D

emar

area

pro

gram

ului

Reţ

ele

judeţe

ne d

e C

entre

de

Info

rmar

e şi

Cen

tre d

e V

olun

taria

t, pr

in

proi

ecte

pun

ctua

le î

n ca

re s

unt

impl

icat

e C

onsi

lii L

ocal

e

Impl

emen

tare

a un

ui p

rogr

am p

e m

odel

eu

rope

an

men

it să

spun

dă p

robl

emat

icii

soci

ale

de

la n

ivel

ul ju

deţu

lui S

ibiu

Dos

arul

pro

gram

ului

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Înce

pând

cu

anul

201

4

.4.

Extin

dere

a pr

oiec

telo

r pu

nctu

ale

din

prog

ram

ul R

eţel

e ju

deţe

ne

de

Cen

tre

de

Zi şi

C

entre

de

Con

silie

re,

la n

ivel

ul

judeţu

lui S

ibiu

.

Dis

emin

area

inf

orm

aţiil

or p

rivin

d fu

ncţio

nare

a în

reţ

ea a

ser

vici

ilor

soci

ale.

Pr

elua

rea

de

către

al

te

Cl

a m

odel

ului

de

bune

pra

ctic

i

Dos

arul

pro

gram

ului

R

apoa

rtele

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

Până

la sf

arşi

tul a

nulu

i 201

6.

.4.

Cre

area

de

noi

reţe

le d

e se

rvic

ii de

pre

veni

re a

ins

tituţ

iona

lizăr

ii în

fun

cţie

de

evol

uţia

din

amic

ii pr

oble

mel

or s

ocia

le l

a ni

velu

l ju

deţu

lui S

ibiu

, car

e să

răsp

undă

nev

oilo

r şi r

esur

selo

r loc

ale.

Ace

st o

biec

tiv v

a fi

real

izat

per

man

ent

O.3

. For

mar

ea c

ontin

uă a

per

soan

elor

din

sis

tem

în b

aza

unui

pla

n de

for

mar

e ad

apta

t ne

voilo

r sp

ecifi

ce r

olul

ui ş

i sta

tusu

lui

fiecă

rui a

ngaj

at (î

ncep

ând

cu 2

010

odat

a cu

pro

iect

ul p

ropu

s a fi

dep

us p

e PO

SDR

U) A

cest

obi

ectiv

va

fi re

aliz

at p

erm

anen

t O

.4. I

niţie

rea

unor

cam

pani

i de

info

rmar

e şi

conşt

ient

izar

e a

cetăţe

nilo

r ju

deţu

lui p

rivi

nd p

robl

emat

ica

soci

ală.

Ace

st o

biec

tiv

va fi

rea

lizat

per

man

ent

O.5

. A

sigu

rare

a co

ordo

nări

i d

e că

tre

DG

a f

uncţ

ionă

rii

reţe

lelo

r pr

in e

valu

area

con

tinuă

a n

evoi

lor şi

res

urse

lor

loca

le

stru

ctur

ate

pe b

aza

info

rmaţ

iilor

col

ecta

te d

e la

str

uctu

rile

adm

inis

traţ

iilor

pub

lice

loca

le.

Ace

st o

biec

tiv v

a fi

real

izat

pe

rman

ent

O.6

. Im

plem

enta

rea

unui

Mec

anis

m e

xter

n de

mon

itori

zare

şi e

valu

are

a im

plem

entă

rii M

P în

cepâ

nd c

u 20

10, p

ână

în 2

012

si

posi

bil t

rans

fer,

per

man

et

O.6

.1: C

once

pere

a şi

apl

icar

ea

unui

mec

anis

m e

xter

n de

m

onito

rizar

e şi

eva

luar

e a

impl

emen

tării

Mas

terp

lanu

lui î

n

Ofe

ră o

pla

tformă

info

rmaţ

iona

obie

ctivă,

coe

rentă şi

con

tinuă

ce

perm

ite e

chip

ei d

e im

plem

enta

re

să i

a de

cizi

i in

form

ate

în o

rice

Dos

arul

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

291

 

Page 297: master plan

MASTER

PLAN ‐ ASISTEN

ȚĂ SOCIALĂ

 – JU

DEȚUL SIBIU 

292

 dom

eniu

l asi

stenţe

i soc

iale

din

ju

deţu

l Sib

iu.

etapă

a im

plem

entă

rii

Mas

terp

lanu

lui;

Cre

ează

re

spon

sabi

litat

e şi

pe

rmite

ut

iliza

rea

efic

ientă

a re

surs

elor

, re

spec

tare

a te

rmen

elor

de

im

plem

enta

re,

mod

elar

ea

dina

mică

a M

aste

rpla

nulu

i, fo

rmul

area

de

re

com

andă

ri de

acţiu

ni

core

ctiv

e şi

în

văţa

rea

cont

inuă

; U

n flu

x in

form

aţio

nal c

ontin

uu ş

i co

eren

t O

.6.2

: Con

cepe

rea şi

apl

icar

ea

unui

mec

anis

m e

xter

n de

m

onito

rizar

e şi

eva

luar

e a

furn

izăr

ii se

rvic

iilor

de

asis

tenţă

soci

ală

din

judeţu

l Sib

iu

dezv

olta

te c

a ur

mar

e a

impl

emen

tării

pre

zent

ului

M

aste

rpla

n.

Gen

erea

o cr

eşte

re

sem

nific

ativă

a re

spon

sabi

lităţ

ii la

ni

velu

l tu

turo

r st

ruct

urilo

r im

plic

ate

în f

urni

zare

a de

ser

vici

i so

cial

e;

Dev

elop

ează

co

ntin

uu

real

itate

a so

cială şi

um

ană

a be

nefic

iaril

or

sist

emul

ui d

e as

iste

nţă

soci

ală;

Dos

arul

de

m

onito

rizar

e şi

ev

alua

re

7. V

alor

ifica

rea

pote

nţia

lulu

i loc

al p

rin

crea

rea

unui

sis

tem

de

stru

ctur

i par

tene

rial

e re

ale şi

act

ive

cu s

ocie

tate

a ci

vilă

pen

tru

acop

erir

ea n

evoi

lor

zona

le d

e se

rvic

ii so

cial

e. A

cest

obi

ectiv

va

fi re

aliz

at p

erm

anen

t 8

.Res

pons

abili

zare

a as

istaţil

or ş

i val

orifi

care

a po

tenţ

ialu

lui a

cest

ora

pe b

aza

pro

iect

elor

de

dezv

olta

re in

divi

duală

adap

tate

. A

cest

obi

ectiv

va

fi re

aliz

at A

cest

obi

ectiv

va

fi re

aliz

at p

erm

anen

t.

Page 298: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

7.6. Planul de investiţii Analiza evoluţiei bugetului pentru domeniul asistenţei sociale la nivelul judeţului Sibiu în

perioada 2005 – 2006 indică o creştere constantă a acestuia, atât în lei cât şi în euro. Aceste

evoluţii sunt prezentate în graficele următoare şi vor fi analizate în cele ce urmează.

Evoluția bugetului total destinat asistenței socialeJudețul Sibiu - perioada 2005 - 2009

exprimat în mii Lei

19709,30

27818,03

31201,19

38392,64

45388,07

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

2005 2006 2007 2008 2009*

Evoluţia în lei reflectă o creştere destul de accentuată şi continuă, a cărei tendinţă este,

relativ liniară, cu mici variaţii în plus (în anul 2006) sau în minus (în anul 2007). Însă media de

creştere finală, până în anul 2009 (cu menţiunea că pentru anul 2009 a fost prognozat un buget pe

întreg anul prin dublarea sumei existente pe primul semestru) este una liniară.

Creşterea totală a acestor cheltuielilor bugetare din acest sector, raportată la anul 2005

este de 132,54%. Cea mai mare creştere relativă s-a înregistrat în anul 2006 faţă de 2005, aceasta

fiind de 41%.

Referindu-ne la evoluţia aceluiaşi buget, exprimat de această dată în euro, creşterea există

şi în acest caz, însă tendinţa înregistrată este una de creştere logaritmică. În termeni reali, ratele

de creştere înregistrate sunt mult mai mari la începutul perioadei cu tendinţe de scădere destul de

accentuată către sfârşitul perioadei analizate.

293

 

Page 299: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Trebuie precizat faptul că pentru realizarea acestei analize s-a plecat de la bugetele în

domeniul social înregistrate în perioada 2005 – 2008, fiind luat în calcul un curs mediu înregistrat

pentru fiecare an în parte, curs preluat de pe site-ul BNR. Astfel cursul mediu înregistrat pentru

fiecare an este următorul: în 2005 – 3,6234 lei, în 2006 – 3,5245 lei, în 2007 – 3,3373 lei, în 2008

– 3,6827 lei, iar pentru primul semestru al anului 2009 – 4,2293 lei.

Acest lucru demonstrează faptul că în ultima parte a perioadei analizate se realizează o

anumită stabilizare a nivelului bugetului judeţean în domeniul asistenţei sociale, deşi în această

perioadă au apărut câteva centre noi subordonate DGASPC Sibiu.

Evoluția bugetului total destinat asistenței sociale Județul Sibiu - perioada 2005 - 2009

exprimat în Euro

10731817104251369349232

7892760

5439450

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

2005 2006 2007 2008 2009*

În baza Caietului de sarcini au fost prognozate două tipuri de scenarii privind evoluţia

acestora, o variantă pesimistă care prevede o creştere anuală de aproximativ 2-3% şi o variantă

optimistă care prevede creşteri anuale ale bugetului ceva mai ridicate, în medie de 5-6%. Evoluţia

acestor bugete, în ambele variante sunt prezentate în graficul următor.

294

 

Page 300: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Prognoza evoluției bugetului prevăzut pentru sectorul asistenței sociale în județul Sibiu - în mii lei

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Varianta pesimistăVarianta optimistă

Varianta pesimistă 41592 43048 44339 45492 46675

Varianta optimistă 41592 44985 47231 49870 52862

2009* 2010 2011 2012 2013

Suma prognozată pentru anul 2009 ca fiind de referinţă pentru stabilirea bugetelor viitoare

este de 41.592 mii lei, fiind deja, relativ, depăşită de extrapolarea cheltuielilor bugetare

prezentată la începutul analizei – 45.388 lei prognozat la finalul anului 2009.

Din punctul de vedere al evoluţiei inflaţiei previziunile sunt prezentate în continuare,

conform unor elemente preluate din documentele BNR.

295

 

Page 301: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

La sfârşitul trimestrului II al anului 2009, rata anuală a inflaţiei s-a situat cu 0,5 puncte

procentuale sub nivelul prognozat în Raportul asupra inflaţiei din luna mai. Severitatea peste

aşteptări a contracţiei activităţii economice în trimestrul I şi anticipările nefavorabile pentru

trimestrul II sugerează însă acumularea unui deficit de cerere substanţial. Perioada de timp

necesară intensificării efectelor dezinflaţioniste ale acestuia reprezintă o importantă sursă de

incertitudine cu privire la perspectivele inflaţiei.

În prima parte a trimestrului II a continuat evoluţia descendentă a deficitului de cont

curent. Corecţia inevitabilă a dezechilibrului extern, începută în trimestrul IV 2008, a fost

augmentată de impactul penuriei resurselor de finanţare externe, declanşate de criza globală.

Viteza cu care se produce această corecţie ridică problema unei posibile ajustări excesive a

economiei naţionale, reflectată în declinul abrupt al importurilor pe seama contracţiei cererii

interne, chiar dacă este probabil ca cea mai mare parte a corecţiei deficitului extern să fi avut loc

în prima parte a anului curent.

Scenariul de bază al proiecţiei curente plasează rata anuală a inflaţiei IPC la sfârşitul

anului 2009 la nivelul de 4,3 la sută, cu 0,1 puncte procentuale sub cel prognozat în Raportul

asupra inflaţiei din luna mai 2009. Pentru sfârşitul anului 2010 se prevede reducerea ratei

inflaţiei la 2,6 la sută, nivel situat atât sub cel al ţintei centrale (3,5 la sută), cât şi sub valoarea

prognozată anterior (2,8 la sută).

Luând în calcul aceste elemente se poate face o prognoză privind evoluţia bugetului în

următoarea perioadă de timp. Se poate observa faptul că există o creştere uşoară, cu valorile

prognozate pentru inflaţie – 3,5% în 2010, 2,9% în 2011 şi 2,7% în 2012 şi 2013. Pe baza acestei

prognoze se observă că această evoluţie se poate încadra în varianta optimistă de buget stabilită în

Caietul de sarcini.

296

 

Page 302: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Previzunea evoluției bugetului asistenței sociale în județul Sibiu pentru perioada 2010 - 2013 luând în calcul prognozele privind evoluția inflației -

exprimat în mii lei

5128050030486204697645388

38392

31201

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2007 2008 2009* 2010* 2011* 2012* 2013*

Însă această evoluţie ia în calcul doar creşterile bazate pe evoluţia inflaţiei, dar nu are în

vedere şi alte eventuale creşteri salariale sau necesarul de investiţii.

Dacă luăm în calcul evoluţiile bugetului înregistrate în perioada anterioară 2005 – 2009 şi

păstrăm media ratei de creştere din această perioadă şi pentru anii 2010 – 2013, se ajunge la sume

mult mai mari, la un nivel aproape dublu faţă de bugetele prognozate de Consiliul Judeţean Sibiu.

Însă este greu de crezut că această evoluţie se va manifesta, pentru că în perioada anterioară

studiată au fost înregistrate mai multe evenimente care au dus la creşterea bugetului – creşteri

salariale, suplimentarea unor venituri în domeniul asistenţei sociale. Acest lucru reflectă

necesitatea stringentă de reorganizare şi regândire a activităţii din acest domeniu pentru reducerea

costurilor, eficientizarea activităţii şi creşterea satisfacţiei beneficiarilor.

297

 

Page 303: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Previziunea evoluției bugetului asistenței sociale în județul Sibiu pentru perioada 2010 - 2013 având în vedere creșterea bugetului înregistrată în

perioada 2005 - 2006 - în mii lei

88860

75305

6381854083

453883839231201

0100002000030000400005000060000700008000090000

100000

2007 2008 2009* 2010* 2011* 2012* 2013*

Pornind de la analiza bugetului din anul 2009 în cele ce urmează vor fi prezentate mai

multe variante de scenarii posibile.

Cheltuieli 2009 2010 2011 2012 2013

Personal 33845 33845 33845 33845 33845

Bunuri 10700 10700 11128 11573 11920

Ajut.

Sociale 300 312 323 332 340

Investiţii 400 -- -- -- 570

Total 45245 44857 45296 45750 46673

Buget prognozat pesimist 43048 44339 45492 46675

Buget prognozat optimist 44985 47231 49870 52862

Diferenţe faţă de bugetul pesimist +1807 +957 +258 -

Cea mai mare pondere a cheltuielilor din bugetul anului 2009, aşa cum reiese şi din

analiza economică prezentată în cadrul capitolului 3, este destinată cheltuielilor de personal –

74,80%, a doua poziţie bugetară este cea destinată cheltuielilor aferente bunurilor şi serviciilor –

23,65%. O proporţie foarte mică este destinată cheltuielilor cu ajutoarele sociale pentru 298

 

Page 304: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

beneficiarii din centrele de plasament (copii) – 0,67% şi investiţiilor (cheltuielilor de capital) –

0,88%.

O primă observaţie, făcută şi anterior, este aceea că bugetul prevăzut în caietul de sarcini

aferent anului 2009, va fi depăşit substanţial în fapt în execuţia bugetară reală a anului 2009. A

doua observaţie este aceea că nivelul cheltuielilor de capital este nesemnificativ, proporţia din

total fiind extrem de mică.

457504529644857

45245

41592

43048

44339

46675

45492

39000

40000

41000

42000

43000

44000

45000

46000

47000

48000

2009 2010 2011 2012 2013

Previziuni privind evoluția bugetului Varianta pesimista propusa de CJS

Prima prognoză a evoluţiei cheltuielilor pentru anii 2010 – 2013, prezentată în primul

tabel, pleacă de la următoarele premise:

• cheltuielile de personal, care au înregistrat în anii 2007 – 2008 creşteri substanţiale, vor

rămâne în perioada menţionată (2010 – 2013) la acelaşi nivel, având în vedere şi

condiţiile crizei economice care vor limita creşterile salariale în sectorul bugetar

• reduceri semnificative ale cheltuielilor de personal nu pot fi înregistrate, fiind puţin

probabil a se realiza asemenea restructurări care să ducă la scăderi substanţiale ale

cheltuielilor de personal

299

 

Page 305: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• cheltuielile aferente bunurilor şi serviciilor vor fi limitate în anul 2010 la nivelul celor din

anul 2009, urmând apoi să crească în valori puţin mai ridicate decât rata prognozată a

inflaţiei estimată de BNR (4% în 2011, 4% în 2012 şi 3% în 2013)

• pentru ajutoarele sociale destinate copiilor din centrele de plasament au fost prevăzute

creşteri în limitele prognozate ale ratei inflaţiei (4% - 2010, 3,5% - 2011, 3% - 2012, 2,5%

- 2013).

Se constată faptul că, sub nici o formă, luând în calcul premisele menţionate, nu ne putem

încadra în sumele prevăzute în bugetul pesimist prognozat de către Consiliul Judeţean Sibiu.

În primii trei ani ai perioadei de prognoză, fără a prevedea cheltuieli de capital

(investiţii), se înregistrează depăşiri bugetare semnificative – în 2010 o depăşire bugetară în

valoare 1807 mii lei, în 2011 o depăşire bugetară în valoare de 957 mii lei, iar în 2012 o depăşire

bugetară în valoare de 258 mii lei. Primul an în care ne vom putea încadra în bugetul propus

(varianta pesimistă) este anul 2013. Tot acesta este şi primul an în care, luând în calcul premisele

prezentate, pot fi angajate şi cheltuieli de capital în valoare de 570 mii lei.

Toate aceste aspecte ne conduc spre ideea că varianta de buget pesimist propusă este

neviabilă, chiar în varianta minimizării la maxim a cheltuielilor, mai ales a celor de personal.

Astfel vom lua în continuare în calcul varianta în care ne vom raporta la propunerea

optimistă a bugetului. Vom lua ca bază de plecare în efectuarea previziunilor aceleaşi date

înregistrate în anul 2009, dar vom avea în vedere alte premise de calcul. Acestea vor fi

următoarele:

• cheltuielile de personal vor fi stagnate în anul 2010, în raport cu anul 2009, fiind apoi

prognozate creşteri anuale ale acestora în valori ceva mai mari decât indicele prognozat

al inflaţiei – 3,5% în 2011, 5% în 2012, 6% în 2013 – considerăm că aceasta este o

evoluţie mult mai previzibilă pentru perioada analizată

• cheltuielile aferente bunurilor şi serviciilor vor fi limitate în anul 2010 la nivelul celor din

anul 2009, urmând apoi să crească în valori puţin mai ridicate decât rata prognozată a

inflaţiei estimată de BNR (4% în 2011, 4% în 2012 şi 3% în 2013) – identic cu cele

prevăzute în varianta anterioară

300

 

Page 306: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• pentru ajutoarele sociale destinate copiilor din centrele de plasament au fost prevăzute

creşteri în limitele prognozate ale ratei inflaţiei (4% - 2010, 3,5% - 2011, 3% - 2012,

2,5% - 2013).

 

Cheltuieli 2009 2010 2011 2012 2013

Personal 33845 33845 35029,58 36781,05 38987,92

Bunuri 10700 10700 11128,00 11573,12 11920,31

Ajut.

Sociale 300 312 322,92 332,61 340,92

Investiţii 400 128 750,00 1183,00 1612,00

45245 44985 47230,5 49869,78 52861,15

Buget prognozat pesimist 43048 44339 45492 46675

Buget prognozat optimist 44985 47231 49870 52862

Diferenţe faţă de bugetul pesimist +1937 +2891,50 +4377,78 +6186,15

Diferenţe faţă de bugetul optimist 0 -0,51 -0,22 -0,85

Raportându-ne la previziunile din varianta optimistă a bugetului prezentat putem observa

faptul că, prin limitarea cheltuielilor de personal şi a celor de bunuri şi servicii în anul 2010 la

valorile celor înregistrate în anul precedent pot fi prevăzute cheltuieli de capital în valoare de 128

mii lei, care pot fi valorificate pentru depunerea contribuţiilor necesare (2% din valoarea

proiectelor) pentru implementarea celor trei proiecte de renovare şi restructurare propuse, – 1.

CP Orlat şi CP Gulliver, str. Hegel; 2. CITO Dumbrăveni; 3. CIA Agnita – cât şi pentru

începerea demarării realizării reţelelor pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor.

301

 

Page 307: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

45492

44339

43048

41592

4667544985

47231

49870

52862

41592

45245

44985

47231

49869

52861

39000

41000

43000

45000

47000

49000

51000

53000

55000

1 2 3 4 540000

42000

44000

46000

48000

50000

52000

54000

Varianta pesimista propusa de CJSVarianta optimista propusa de CJSPreviziuni privind evoluția bugetului

Se observă faptul că suma alocată cheltuielilor de capital este din ce în ce mai mare,

reprezentând, astfel, o pondere tot mai însemnată în totalul bugetului (2010 – 0,3%, 2001 –

1,56%, 2012 – 2,37%, 2013 – 3,05%), putând astfel fi finanţate o serie de alte proiecte, care sunt

prevăzute ca obiective strategice în prezentul masterplan. Aceasta pe fondul previzionării şi unor

elemente de măriri salariale care ţin cont de condiţiile macroeconomice prognozate şi pe fondul

unor creşteri a cheltuielilor de bunuri servicii şi ajutoare sociale, care ţin cont de prognozele de

evoluţie ale inflaţiei. De asemenea, implementarea în timp a reţelelor de îngrijire la domiciliu şi

a celorlalte tipuri de reţele, vor putea influenţa pozitiv bugetele, prin faptul că vor creşte

măsurile de prevenire, vor reduce intrările în sistemul instituţionalizat, putând, astfel, diminua o

serie de cheltuieli – în principiu cele de personal şi cele de bunuri şi servicii, degrevând, astfel

302

 

Page 308: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

bugetul CJ Sibiu şi permiţând astfel alocarea acestor resurse financiare către alte proiecte sau în

consolidarea unor proiecte în derulare.

Plan de investiţii

2010 2011 2012 2013

Buget CJ 352.948 19.608 19.608 313.732

Fonduri atrase 2.941.176 86.000 951.725 951.725 951.725Proiect

1 Dumbrăveni

Total Proiect 1 3.294.125 86.000 971.333 971.333 1.265.458

Buget CJ 352.948 19.608 19.608 313.732

Fonduri atrase 2.941.176 86.000 951.725 951.725 951.725Proiect

2 Agnita

Total Proiect 2 3.294.125 86.000 971.333 971.333 1.265.458

Buget CJ 58.824 19.608 19.608 19.608

Fonduri atrase 2.941.176 86.000 951.725 951.725 951.725Proiect

3 Gulliver + Orlat

Total Proiect 3 3.000.000 86.000 971.333 971.333 971.333

Buget CJ 905.010 258.862 634.122 12.026

Fonduri atrase 0 0 0 Proiect

4 Spartacus

Total Proiect 4 905.010 258.862 634.122 12.026

Buget CJ 56.479 22.100 29.467 4.911

Fonduri atrase 2.767.491 1.082.931 1.443.908 240.651 Proiect

5

Extindere UAMS

Sălişte Total Proiect 5 2.823.970 1.105.032 1.473.376 245.563

Buget CJ 105.900 105.900

Fonduri atrase 214.651 214.651 Proiect

6

Reţea Îngrijire

Domiciliu

subzona 1 Total Proiect 6 320.551 320.551

Buget CJ 363.878 363.878

Fonduri atrase Proiect

7

Reţea Îngrijire

Domiciliu

subzona 1,2 Total Proiect 7 363.878 363.878

Buget CJ 416.948 416.948

Fonduri atrase Proiect

8

Reţea Îngrijire

Domiciliu

subzona 1,2,3 Total Proiect 8 416.948 416.948

303

 

Page 309: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Buget CJ 691.320 691.320

Fonduri atrase Proiect

9

Reţea Îngrijire

Domiciliu subz.

1,2,3,4,5,6 Total Proiect 9 691.320 691.320

Buget CJ 194.032 38.969 68.195 86.868

Fonduri atrase 153.440 86.868 47.899 18.673 0Proiect

10 Monitorizare

Total Proiect 10 347.472 86.868 86.868 86.868 86.868

Buget CJ 0

Parteneriat 129.000 43.000 43.000 43.000

Fonduri atrase 2.150.000 716.667 716.667 716.667

Proiect

11

Formare Resurse

Umane

Total Proiect 11 2.279.000 759.667 759.667 759.667

Buget CJ 174.714 174.714

Fonduri atrase Proiect

12

Reţea Centre Zi şi

Centre Consiliere

(2 centre) Total Proiect 12 174.714 174.714

Buget total CJ 128.000 750.000 1.183.000 1.612.000

• Proiectul 1 prevede reabilitarea clădirii CITO Dumbrăveni conform standardelor, pentru un

număr de 110 beneficiari. Proiectul va fi supus spre finanţare prin fonduri structurale Axa 3 a

POR, domeniul major de interventie 3.2 „Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea

infrastructurii serviciilor sociale”, deoarece se încadrează ca şi obiective în priorităţile

domeniului de intervenţie.

Consiliul Judeţean Sibiu se încadrează în criteriile de eligibilitate specificate prin ghidul de

finaţare fie direct, fie prin serviciile publice de asistenţă socială din subordine.

Conform estimărilor, costurile totale ale lucrărilor depăşesc suma maximă eligibilă a proiectelor

finanţabile prin această axă, respectiv 3.500.000 lei. Ca urmare, se propune realizarea lucrărilor

de reabilitare prioritare care vor fi identificate prin studiul de fezabilitate, astfel încât contribuţia

Consiliului Judeţean Sibiu să se rezume la procentul de 2% din valoarea investiţiilor. În ultimul

an (2013) de derulare a proiectului se vor suplimenta sumele necesare pentru definitivarea

proiectului şi dotări aferente. Se menţionează că sumele prevăzute nu conţin TVA deoarece

acesta este deductibil, dar se va avea în vedere ca la aprobarea bugetului să fie prevăzute aceste

sume.

304

 

Page 310: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Suma de 86.000 lei eligibilă din bugetul POR, prevăzută în anul 2010, reprezintă costurile de

întocmire a Studiului de Fezabilitate şi a Proiectului Tehnic.

• Proiectul 2 se referă la reabilitarea clădirii CIA Agnita. Pentru proiectul 2 sunt valabile toate

specificaţiile referitoare la primul proiect.

• Proiectul 3 este destinat infrastructurii serviciilor sociale destinate copiilor aflaţi în dificultate. El

cuprinde un complex de lucrări de modernizare a infrastructurii centrelor de copii din strada

Hegel (CP Gulliver) şi CP Orlat. În limita sumei maxime eligibile de 3.500.000 lei se vor realiza

lucrări de reabilitare identificate prin studiul de fezabilitate ca fiind primordiale. În cazul în care

unul sau mai multe din proiectele 1, 2 şi 3 nu vor primi finanţare prin POR sumele prevăzute din

Bugetul CJS vor fi alocate proiectelor 4 sau 5 în funcţie de priorităţi.

• Proiectul 4 prevede reabilitarea clădirii care va avea ca destinaţie sediul Comisiei de Protecţie a

Copilului şi al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap. La acest moment nu este

identificată posibilitatea atragerii de fonduri din finanţări externe, ca urmare bugetul de proiect va

fi suportat integral de Consiliul Judeţean Sibiu.

• Proiectul 5, extindere UAMS Sălişte, este la acest moment în faza de evaluare pe Axa 3 a POR,

domeniul major de interventie 3.2 „Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea

infrastructurii serviciilor sociale”. După aprobarea acestuia se prevede a fi demarat în luna

aprilie 2010, durata de implementare fiind de 23 de luni. Se menţionează că sumele prevăzute în

planul de investiţii nu cuprind TVA, acesta fiind deductibil, dar se va avea în vedere prevederea

sa în buget.

• Proiectul 6 se va dezvolta pe zonele indicate în anexele 7.1, 7.2, 7.3, 7.4 şi 7,5 respectiv Cisnădie,

Sălişte, Tălmaciu, Agnita şi Avrig. Costurile aferente acestui proiect cuprind atât cheltuielile de

investiţie cât şi cele de operare conform anexelor menţionate. Se menţionează că o parte din

sume, respectiv 214.651 lei, nu sunt încă identificate ca provenienţă. O soluţie de bugetare

parţială a acestor sume aferente anului 2010 ar putea fi solicitarea ca prestatorul să asigure

305

 

Page 311: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

contribuţia în natură necesare demarării proiectului, sau această contribuţie ar putea fi asigurată

de consiliile locale ale zonelor de implementare a proiectului.

• Proiectul 7 este format din două componente. Prima componentă presupune dezvoltarea reţelei de

îngrijire a persoanelor la domiciliu pe subzona 2 ce va fi identificată funcţie de disponibilitatea

consiliilor locale. Bugetul acestei componente este format din cheltuielile de operare – subzona 2

şi cheltuielile de demarare a proiectului pe această subzonă. A doua componentă presupune

bugetarea cheltuielilor de operare pentru prima subzonă identificată în cadrul proiectului 6.

Anexa 7.6 conţine calculele aferente acestui proiect.

• Proiectul 8 presupune dezvoltarea reţelei de îngrijire a persoanelor la domiciliu. Anexa 7.6

conţine calculele corespunzătoare acestui proiect, compuse din cheltuielile aferente anului 3 de

funcţionare a proiectului 7 şi extinderea pe subzona 3.

• Proiectul 9 presupune dezvoltarea reţelei de îngrijire a persoanelor la domiciliu. În această etapă,

conform estimărilor se presupune că reţeaua de îngrijire la domiciliu va fi extinsă pe aproximativ

¾ din judeţ. Anexa 7.6 conţine calculele corespunzătoare acestui proiect, compuse din

cheltuielile aferente anului 4 de funcţionare a proiectului 8 şi extinderea pe subzonele 4, 5 şi 6.

• Proiectul 10 prevede în primă fază monitorizarea externă a implementării Masterplanului

conform metodologiei stabilite în capitolul 9. Deoarece sumele necesare acestui proiect nu au fost

identificate în cadrul bugetului previzionat al CJS se propune ca pentru reuşita implementării să

fie solicitat un proiect pilot către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale care să

bugeteze activităţile componente ale acestui proiect. Pe parcursul implementării se va realiza

transferul de know-how către serviciile CJS si DG care au în atribuţii monitorizarea.

• Proiectul 11 urmăreşte formarea Resurselor Umane din cadrul CJS şi DG care au în atribuţii atât

monitorizarea dar şi prestarea de servicii de asistenţă socială în funcţie de nevoile identificate.

Acest proiect se propune a fi finanţat prin fondurile structurale POS DRU, valoarea contribuţiei

proprii fiind acoperită de parteneri ce vor fi identificaţi ca prestatori de servicii de instruire.

306

 

Page 312: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

• Proiectul 12 - Reţea Centre Zi şi Centre Consiliere – urmăreşte dezvoltarea în primul an (2013) a

două astfel de centre în două din cele şase zone ale judeţului Sibiu, urmând ca reţeaua să fie

dezvoltată şi pe celelalte zone în etapa 2014-2016, în funcţie de fondurile disponibile ale CJS.

Investiţiile necesare per centru sunt calculate în anexa 7.7

307

 

Page 313: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

8. Analiza impactului implementării MP în

domeniul asistenţei sociale

8.1 Date generale cu privire la analiza impactului implementării

MP în domeniul asistenţei sociale

Evaluarea poate asigura uneori suficiente argumente în favoarea sau împotriva unei

anumite alternative şi în acelaşi timp poate oferi un răspuns cu privire la necesitatea unei

analize mai detaliate.

Evaluarea de impact depinde de mai mulţi factori, cei mai importanţi fiind timpul,

resursele şi competenţele celor care implementează strategia.

Un rol foarte important în implementarea cu succes a unei strategi este identificarea,

evaluare şi atenuarea riscurilor.Atenuare a riscurilor. Astfel sunt anticipate riscurile provenind

din mediul extern ce pot pune în pericol performanţele în implementare.

Analiza riscului reprezinta etapa finala in identificarea, dezvoltarea, categorizarea si

cuantificarea ciclului dezvoltării strategice. Ea caută, în primul rând răspunsuri specifice,

discrete şi măsurabile pentru fiecare risc.

Cadrul atenuarii riscului de implementare a unei strategii în domeniul social ofera o

vedere de ansamblu a viziunii strategiei, ajutandu-i astfel pe actorii sociali responsabili de

implementare sa identifice si sa analizeze riscurile potentiale asociate cu activitatile cheie si

cu caracteristicile muncii lor.

Procesul de atenuare a riscului este un ciclu care se repeta, avand loc initial in timpul

Planificarii si ulterior pe masura ce sunt identificate alte riscuri. Aceste noi riscuri pot aparea

dintr-o varietate de surse: riscuri noi care inainte fusesera scăpate din vedere sau nu fusesera

prevăzute; riscuri noi aparand dintr-o cerere de schimbare aprobată, unde costul, programul

sau domeniul pot fi modificate, afectand astfel drumul critic; riscuri noi care apar din

probleme majore care au progresat de la nivelul sarcinilor de lucru sau atribuţiilor de serviciu;

riscuri care apar din riscuri curente al căror răspuns necesită investigaţii; riscuri care apar din

rezultatul ori consecinţa aparitiei unui risc separat.

Metodologia de analiză a impactului implementării MP în domeniul asistenţei sociale

este expusă în anexa nr.1 şi are ca obiective: identificarea schimbărilor ce vor avea loc la 308

 

Page 314: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

nivelul sistemului judeţean de asistenţă socială din punct de vedere structural, instituţional,

economico-financiar, social prin implementarea planurilor de acţiune propuse; identificarea

riscurilor în implementarea MP şi a posibilităţilor de atenuare a acestora;

8.2 Impactul implementării MP la nivel structural

Principalul efect al implementării MP se previzionează a fi dezvoltarea socială a

judeţului datorită reorganizării sistemului de asistenţă socială al judeţului Sibiu şi schimbarea

statusului Consiliului Judeţean Sibiu (şi a instituţiilor din subordine) din furnizor de servicii

sociale în finanţator al serviciilor sociale. Această transformare etapizată va putea fi pusă în

practică printr-o alocare eficientă a resurselor (umane, financiare, materiale informaţionale).

Obiective precum reorganizarea DG, restructurarea unităţilor DG sau creşterea

responsabilităţii şefilor de centre (copii) vor avea ca efect optimizarea activităţilor specifice

sistemului de protecţie. Un management centrat pe beneficiar în care gradul de satisfacţie a-l

clienţilor este pe primul loc va schimba total optica de abordare a sericiilor sociale şi o va

alinia la standarde europene.

Optimizarea activităţilor de prevenire a instituţionalizării se va realiza prin crearea

unor reţele de servicii de prevenire a instituţionalizării în funcţie de evoluţia dinamicii

problemelor sociale la nivelul judeţului Sibiu, care să răspundă nevoilor şi resurselor locale.

Calitatea serviciilor de asistenţă socială va creşte semnificativ prin formarea continuă

a personalului, acesta fiind principalul rezultat care va îmbunătăţii calitatea vieţii

beneficiarilor.

Schimbările propuse la nivel structural au în vedere şi schimbarea atitudinii civice a

locuitorilor judeţului Sibiu, datorită campaniilor de informare şi conştientizare a populaţiei

judeţului Sibiu privind problematica socială.

Tot un efect al implementării MP va fi şi exercitarea de către CJ Sibiu a atribuţiilor

sale partajate în serviciile de prevenire a instituţionalizării în sensul că DG va realiza o

coordonare a funcţionării reţelelor asigurându-se că răspund nevoilor şi resurselor locale.

Elementul de noutate pe care îl propune MP este de fapt implementarea unui

mecanism de monitorizare şi evaluare care va fi elementul ce va asigura funcţionalitatea,

calitatea şi unitatea sistemului.

309

 

Page 315: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

8.3. Caracteristici ale evaluării schimbării

Evaluarea impactului MP în domeniul asistenţei sociale la nivelul judeţului Sibiu

trebuie să fie:

1. Oportună. Evaluarea impactului trebuie să înceapă în faza inițială a procesului de

implementare a MP pentru a obține rezultate la timp și pentru a influența deciziile înainte ca

acestea să fie adoptate.

2. Proporţională. Resursele investite în implementarea MP trebuie să corespundă

avantajelor obţinute ca urmare a implementării reuşite a acestuia.

3. Sistematică. Evaluările prealabile sunt punctul de pornire esențial pentru fiecare

nouă evaluare de impact. În anumite cazuri, cea mai mare parte a datelor necesare cu privire

la anumite cazuri pot proveni din statistici, rapoarte realizate de alți analiști sau din alte surse

de informaţii.

4. Cuprinzătoare. Analiza impactului implementării MP trebuie să acopere nu doar

domeniul asistenţei sociale direct influenţat de politică, ci trebuie să ia în calcul orice posibil

impact pe termen lung şi scurt al fiecărui element al politicilor din domenii conexe.

5. Cât se poate de precisă. Analiza de impact, ținând cont de constrângerile

bugetare, trebuie să valorifice la maximum datele cantitative și metodele de evaluare

corespunzătoare pentru a asigura obiectivitate și comparabilitate.

6. Consultativă. O evaluare de impact fiabilă nu trebuie realizată „în spatele uşilor

închise”. Procesele trebuie să aibă la bază informaţii obţinute prin sondaje şi consultări cu

experţi şi cu toţi partenerii implicaţi în procesul de implementare a politicii. Acest lucru

asigură o bună colectare a datelor, verificarea corectitudinii concluziilor, precum şi obţinerea

unor informaţii suplimentare cu privire la acţiunile necesare pe durata procesului de

implementare a politicii.

7. Transparentă. Factorii decizionali şi partenerii implicaţi în procesul de

implementare nu doresc formularea unor concluzii în baza unor informaţii insuficiente; ei

doresc să înţeleagă întreg procesul de formulare şi să beneficieze de opţiuni bine argumentate

în vederea stabilirii unei soluţii. În acest scop, evaluarea impactului implementării MP trebuie

elaborat într-o manieră clară şi cuprinzătoare şi trebuie în acelaşi timp să furnizeze

partenerilor care nu sunt specialişti în domeniu informaţii cu privire la posibilele soluţii. O

parte esenţială a evaluării impactului implementării MP este identificarea şi explicarea clară a

310

 

Page 316: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

ipotezelor pe care se bazează evaluarea, inclusiv a argumentelor în favoarea utilizării acestor

ipoteze.

8. Realistă. Evaluarea impactului politicilor publice permite evitarea finanțării

nejustificate sau a unui calendar nerealist.

Analiza de impact va demonstra dacă s-au respectat etapele unui management de success:

• Planificarea. – a decis direcţia în care trebuia să se îndrepte sistemul de asistenţă socială

pentru implementarea cu succes şi modalităţile prin care va ajunge acolo. Au fost

analizate schimbările şi condiţiile din mediul extern şi intern, elaborarea prognozelor,

stabilirea obiectivelor, elaborarea planurilor, dezvoltarea strategiilor şi pregătirea

programelor de acţiune.

• Organizarea. S-a stabilit cine şi cum trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor şi

planurilor stabilite. Acest lucru a presupus: definirea, gruparea şi atribuirea activităţilor

pe posturi şi compartimente, definirea şi atribuirea responsabilităţilor şi stabilirea

mijloacelor de comunicare, coordonare şi control.

• Coordonarea-Antrenarea (Leading). S-a asigurat asigură convergenţa eforturilor

individuale şi de grup ale personalului angajat pentru realizarea obiectivelor propuse şi

corelarea şi armonizarea acestora prin aplicarea tehnicilor motivaţionale.

• Controlul. Au fost măsurate şi comparate şi urmărite rezultatele, s-a realizat compararea

acestora cu obiectivele stabilite şi luarea deciziilor şi acţiunilor de corecţie atunci când a

fost necesar.

8.4 Impactul implementării MP la nivel social

Implementarea MP răspunde unor obiective europene (vezi anexa nr. 2- politici

sociale în domeniu): promovarea incluziunii sociale, combaterea discriminării şi a excluziunii

sociale, promovarea oportunităţilor de ocupare pentru grupurile şi persoanele cu risc ridicat de

excluziune, combaterea discriminării.

Implementarea MP procesul de descentralizare a serviciilor de asistenţă social, blocat

la nivel judeţean, fiind axat în principal pe dezvoltarea şi diversificarea serviciilor specializate

de protecţie, concomitent cu menţinerea în administrare a serviciilor de prevenire.

311

 

Page 317: master plan

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU 

Faptul că implementarea Mp pune accent pe parteneriatul public-privat şi pe

valorificarea resurselor locale va reduce tendinţa de creştere a volumului serviciilor asumate

şi administrate de către DG.

Prin intermediul implementării MP se va dezvolta un minim de servicii sociale la nivel

comunitar care vor răspunde nevoilor beneficiarilor fără să creeze dependenţă, servicii sociale

ce vor putea fi furnizate de ONG-uri cu experienţă şi personal specializat.

Implementarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare va permite

armonizarea unor viziuni, interpretări şi practici diferite în ceea ce priveşte serviciile sociale

şi rolurile instituţionale.

Dacă va fi pus în practică un astfel de mechanism se va crea unu sistem coerent şi

flexibil de servicii care să acopere toate nevoile şi grupurile vulnerabile, să prevadă

responsabilităţi clare şi punctuale pe axa central-judeţean-local.

Ţinând cont de contribuţia ONG la dezvoltarea şi asigurarea unor servicii de

prevenire, cum ar fi centrele de zi şi centrele de consiliere şi sprijin pentru părinţi,

implementarea MP va demonstra potenţiala capacitate a acestora de a administra servicii de

prevenire şi de a sprijini comunităţile locale, mai ales în ce priveşte serviciile de prevenire din

mediul rural.

Implementarea reţelelor de îngrijire la domiciliu prin utilizarea echipelor mobile va

duce la îndeplinirea unuia dintre obiectivele europene: acela de deplasare a serviciilor către

beneficiari şi de adaptare permanentă la nevoile acestora, cu costuri mai reduse decât

asigurarea acestor servicii în spaţii specializate şi cu beneficiii sociale semnificative.

Flexibilitatea şi adaptabilitatea serviciilor propuse în MP vor determina satisfacerea

unor nevoi destinate dezvoltării unor programe specific bazate pe: evaluarea detaliată a

nevoilor fiecărei comunităţi în parte şi dimensionarea serviciilor în funcţie de nevoile

identificate;

Prin implementarea MP se va asigura convergenţa serviciilor sociale, educaţionale şi

medicale la nivel comunitar. Convergenţa serviciilor la nivel local reprezintă o soluţie pentru

reducerea cheltuielilor şi pentru diminuarea fragmentării serviciilor atât pe axa judeţean-local,

cât şi la nivel local.

312

 

Page 318: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

9. Stabilirea unei proceduri de monitorizare şi

evaluare a implementării. 

9.1 Introducere

Masterplanul în domeniul asistenţei sociale din judeţul Sibiu a fost gândit ca un

document programatic care să ofere o perspectivă complexă de abordare a nevoilor de

asistenţă socială pe termen mediu şi lung, a modalităţilor de realizare a SAS la nivelul

judeţului Sibiu, a modului în care sunt organizate şi funcţionează IS Consiliului Judeţean

Sibiu pe domeniul asistenţei sociale, a funcţionalităţii parteneriatelor şi a oportunităţilor de

finanţare a unor SAS la nivelul Consiliului Judeţean Sibiu (vezi analize cap. I-V). Concluziile

rezultate din analizele menţionate anterior au determinat elaborarea unor recomandări privind

acţiunile viitoare menite să implementeze schimbările necesare (sugerate) pentru configurarea

unui sistem judeţean de servicii de asistenţă socială care să aibă în centrul său persoana

vulnerabilă / în dificultate / asistată cu statutul de client, sistem bazat pe respectarea valorilor

şi demnităţii umane, solidaritate socială, coeziune şi incluziune socială, realism în evaluarea

nevoilor şi dezvoltare durabilă.

Implementarea eronată a Masterplanului nu numai că va perturba întreaga strategie de

dezvoltare a sistemului de asistenţă socială dar, mai grav, va pune în pericol furnizarea

continuă şi oportună de servicii şi programe adresate tuturor categoriilor de beneficiari ai

sistemului de asistenţă socială din judeţul Sibiu.

Pentru a preîntâmpina acest lucru şi pentru a atinge obiectivele Masterplanului este

necesară o implementare adecvată, la timp şi eficientă a măsurilor prevăzute de Masterplan.

Pentru aceasta, implementarea Masterplanului trebuie să dispună de un management

responsabil şi profesionist care să aibă capacitatea şi posibilitatea de a lua decizii

informate şi de a desfăşura acţiuni optime şi oportune, eficiente şi adaptate.

Implementarea oricărui proiect se confruntă cu multiple dificultăţi care apar la

intersecţia dintre obiectivele propuse şi resursele anticipate, pe de o parte şi realitatea concretă

asupra căreia se operează, pe de altă parte.

313

Page 319: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Cu scopul de a corecta la timp disfuncţiile ce vor apărea în implementarea

Masterplanului şi de a identifica soluţiile optime la problemele inerente implementării, este

necesară conceperea şi implementarea unui mecanism eficient şi eficace care să

monitorizeze continuu desfăşurarea implementării Masterplanului şi conformitatea

acţiunilor întreprinse cu cele planificate şi să informeze adecvat echipa de implementare

a Masterplanului despre progresele făcute, dificultăţile întâmpinate, erorile apărute,

soluţiile existente şi acţiunile corective necesare.

9.2 Necesitatea implementării unui mecanism de monitorizare şi

evaluare Masterplanul în domeniul asistenţei sociale dezvoltă o viziune amplă, globală a

sistemului de asistenţă socială la nivelul judeţului Sibiu şi, în consecinţă, implementarea

Masterplanului trebuie să dispună de o atenţie adecvată din partea autorităţilor publice

responsabile de implementare.

Anvergura administrativă şi logistică a Masterplanului, costurile implicate precum şi

existenţa unei mize sociale majore solicită un maxim de responsabilitate cu privire la eficienţa

şi eficacitatea măsurilor şi acţiunilor de implementare a Masterplanului. Astfel, echipa de

implementare a Masterplanului va trebui să se asigure că dispune de toate resursele, expertiza

şi informaţiile necesare implementarii Masterplanului şi atingerii obiectivelor acestuia.

Necesitatea conceperii şi implementării unui mecanism de monitorizare şi evaluare a

implementarii Masterplanului în domeniul asistenţei sociale în judeţul Sibiu decurge din două

categorii de argumente.

9.2.1. Monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare  

A. Monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare: managementul

implementarii masterplanului.

314

Page 320: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

1. Monitorizarea şi evaluarea, ca procese complementare, reprezintă principalele

instrumenete de management strategic. Un posibil exemplu în acest sens ataşăm în

anexa nr. 2;

2. Monitorizarea şi evaluarea reprezintă instrumente indispensabile în managementul de

proiect;

3. Monitorizarea şi evaluarea oferă o platformă informaţională obiectivă, coerentă şi

continuă ce permite echipei de implementare să ia decizii informate în orice etapă a

implementării Masterplanului;

4. Monitorizarea şi evaluarea crează responsabilitate şi permite utilizarea eficientă a

resurselor, respectarea termenelor de implementare, modelarea dinamică a

Masterplanului, formularea de recomandări de acţiuni corective şi învăţarea continuă;

5. Monitorizarea şi evaluarea fac posibilă desfăşurarea de acţiuni articulate şi

sincronizate construite pe baza unor decizii informate.

6. Monitorizarea şi evaluarea garantează un flux informaţional continuu şi coerent;

7. Prin informarea corecta şi la timp a echipei de implementare, monitorizarea şi

evaluarea garantează atât diminuarea costurilor generate de întârzieri, erori sau acţiuni

ineficiente, cât şi optimizarea utilizării resurselor.

9.2.2 Monitorizarea şi evaluarea furnizarii serviciilor de asistenţă

socială

B. Monitorizarea şi evaluarea furnizarii serviciilor de asistenţă socială: garantarea

respectării demnităţii umane şi a drepturilor persoanelor care beneficiază de servicii şi

programe de asistenţă socială, garantarea îndeplinirii standardelor de calitate privind serviciile

furnizate către beneficiarii/clienţii sistemului de asistenţă socială din judeţul Sibiu.

1. Monitorizarea şi evaluarea reprezintă singurele instrumente viabile de identificare şi

anunţare a situaţiilor de abuz, încălcare a drepturilor beneficiarilor, rele tratamente,

nerespectarea demnităţii umane;

315

Page 321: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

2. Monitorizarea şi evaluarea generează o creştere semnificativă a responsabilităţii la

nivelul tuturor structurilor implicate în furnizarea de servicii sociale;

3. Monitorizarea şi evaluarea reprezintă singurele instrumente ce garantează dezvoltarea

sistemului de asistenţă socială centrat pe beneficiar/client;

4. Monitorizarea şi evaluarea reprezintă părţi ale unui mecanism ce developează

continuu realitatea socială şi umană a beneficiarilor sistemului de asistenţă socială;

5. Monitorizarea şi evaluarea garantează asumarea directă a responsabilităţii furnizării

serviciilor sociale (contracarează dispersia până la anulare a responsabilităţii în situaţii

de abuz, încălcări ale unor drepturi, rele tratamente, altele);

6. Prin monitorizare şi evaluare este garantată dezvoltarea şi furnizarea de servicii sociale

adecvate care să respecte demnitatea şi nevoile reale ale beneficiarilor.

9.3. Caracteristici generale ale unui mecanism eficient de

monitorizare şi evaluare

Un mecanism de monitorizare şi evaluare este eficient dacă îndeplineşte următoarele

criterii: 

a) Continuitate în generarea fluxului informaţional;

b) Precizie în desfăşurarea activităţilor de monitorizare;

c) Acurateţe în colectarea şi transmiterea informaţiilor;

d) Amplitudine în colectarea informaţiilor;

e) Flexibilitate în readaptarea instrumentelor şi procedurilor;

f) Adaptabilitate în raport cu situaţiile reale identificate;

g) Rapiditate în raportarea semnalelor de alarmă;

h) Claritate în formularea raportărilor şi recomandărilor;

i) Independenţă în elaborarea concluziilor;

j) Obiectivitate în evaluarea progreselor implementării.

Mecanismele de monitorizare şi evaluare sunt de două tipuri: externe (autonome,

independente) şi interne (intrainstituţionale). În plan teoretic fiecare dintre ele prezintă

avantaje şi dezavantaje. În prezent este comun acceptat (şi susţinut de practica naţională şi

316

Page 322: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

internaţională recentă) faptul că, în raport cu obiectivele generale ale oricărui proces de

monitorizare şi evaluare, mecanismele externe de monitorizare (autonome, independente) sunt

mai eficiente şi obiective în exercitarea atribuţiilor specifice.

Având în vedere informaţiile obţinute şi analizele desfăşurate în cadrul cercetărilor ce

au stat la baza conceperii prezentului Masterplan (anexa nr.1), şi luând în calcul

caracteristicile generale şi specifice ale mecanismelor externe de monitorizare, prezentăm în

continuare avantajele şi dezavantajele aferente celor două variante de monitorizare şi evaluare

a implementării Masterplanului: conceperea unui mecanism intern de monitorizare şi evaluare

şi, respectiv, conceperea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare.

Tabelul nr.1 Varianta A: crearea unui mecanism intern de monitorizare şi evaluare

AVANTAJE DEZAVANTAJE 1. Va utiliza resursele existente (umane,

tehnice, altele); 2. Aparent, nu va implica alocari bugetare

suplimentare.

1. Pentru că va utiliza resursele instituţionale existente, nu îşi va putea lărgi spectrul de atribuţii şi proiecte;

2. Va fi expus supraîncărcării cu atribuţii; 3. Va avea tendinţă de a reacţiona lent; 4. Crează riscul unor conflicte de prioritate

şi autoritate; 5. Scade eficienţa generală prin

redistribuirea resurselor şi supraîncărcare cu atribuţii;

6. Nu dispune de expertiza specifică (în mod special în ceea ce priveşte monitorizarea şi evaluarea serviciilor);

7. Crează riscul de conflicte procedurale 8. Crează interferenţe; 9. Este contaminat de disfuncţiile

preexistente în sistem; 10. Va avea grade restrânse de libertate şi

flexibilitate; 11. Dispune de un grad redus de transparenţă

şi obiectivitate; 12. Este dependent de resursele sistemului.

Tabelul nr.2 Varianta B: crearea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare

AVANTAJE DEZAVANTAJE 1. Permite dezvoltarea de proceduri şi

instrumente proprii şi adecvate; 2. Dispune de expertiza necesară derulării atât

activităţilor de monitorizare şi evaluare de proces cât şi a celor de servicii;

1. Bugetare suplimentară.

317

Page 323: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

3. Îndeplineşte criteriile de eficienţă enunţate anterior;

4. Este flexibil în dimensionarea şi desfăşurarea activităţilor;

5. Nu este perturbat de disfuncţiile intrainstituţionale;

6. Obiectivitatea este garantată de autonomie şi relaţia contractuală cu beneficiarul;

7. Va dispune de proceduri şi regulamente proprii.

Separat de cele prezentate în tabelul nr.2, trebuie adăugat faptul că mecanismul extern

de monitorizare şi evaluare transformă în avantaje toate dezavantajele “în oglindă” ale

mecanismului intern de monitorizare şi evaluare.

Singurul dezavantaj aparent al mecanismului extern de monitorizare este reprezentat

de bugetarea suplimentară. Cu toate acestea, luăm în considerare următoarele argumente:

a) prin performanţa mecanismului extern de monitorizare şi evaluare se reduc

costurile suplimentare ale implementării Masterplanului, costuri generate de riscul

erorilor de implementare;

b) dacă luăm în considerare posibilitatea transferului ulterior de experienţă spre un

mecanism intern de monitorizare şi evaluare, putem afirma că dezvoltarea

mecanismului extern de monitorizare poate reprezenta o investiţie pe termen

mediu şi lung;

c) bugetarea suplimentară poate va fi asigurată prin cofinantare din partea Consiliului

Judeţean Sibiu şi atragere de fonduri extrabugetare.

9.4. Concluzii

1. O analiză primară a informaţiilor din tabelul nr.1 relevă faptul că, prin dezavantajele

aferente, mecanismul intern de monitorizare şi evaluare crează riscul apariţiei unor

întârzieri, erori, blocaje care se vor reflecta în creşterea costurilor generale al

implementării Masterplanului (ceea ce va anula avantajul financiar iniţial al unui

mecanism intern de monitorizare şi evaluare) sau chiar denaturarea, respectiv blocarea

implementării Masterplanului.

318

Page 324: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

2. Din analizele prezentate în anexa nr.1 reiese faptul că serviciile existente la nivelul

Consiliului Judeţean Sibiu şi al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului sunt în incapacitate operaţională de a prelua atribuţiile unui mecanism de

monitorizare şi evaluare a implementării Masterplanului.

3. Argumentele prezentate pledează fără echivoc în favoarea conceperii şi implementării

unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare a Masterplanului în domeniul

asistenţei sociale din judeţul Sibiu.

4. Un argument important în susţinerea conceperii şi implementării unui mecanism

extern, autonom de monitorizare este acela că o asemenea opţiune reflectă deschiderea

si transparenţa instituţiilor publice precum şi responsabilitatea acestora în raport cu

misiunea lor socială.

5. Asumarea, la nivelul judeţului Sibiu şi în contextul prezentulu masterplan, a unui

mecanism extern de monitorizare şi evaluare, va reprezenta un exemplu de bună

practică la nivel national.

6. Constituirea unui organism de monitorizare extern va garanta existenţa unei platforme

informaţionale acurată şi permanentă ce va permite echipei de management să

implementeze corect şi la timp acţiunile şi măsurile prevăzute în prezentul masterplan

precum şi ajustarea şi readaptarea acestora în raport cu dinamica realităţii sociale a

nevoilor reale ale beneficiarilor.

7. De asemenea, existenţa unui organism distinct şi autonom de monitorizare garantează

atingerea obiectivelor masterplanului şi respectarea drepturilor beneficiarilor,

conformarea cu direcţiile si politicile europene în domeniul dezvoltării asistenţei

sociale.

Luând în considerare toate argumentele şi concluziile prezentate mai sus şi cu scopul

de a asigura funcţionalitatea şi eficienţa mecanismului de monitorizare şi evaluare la nivelul

impus de anvergura implementării masterplanului, propunem conceperea şi implementarea

unui mecanism extern care să funcţioneze sincronizat cu serviciile instituţionale deja

existente, să utilizeze eficient resursele institutionale si sa dezvolte instrumente şi proceduri

specifice activităţilor de monitorizare şi evaluare.

319

Page 325: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

9.5. Mecanismul extern de monitorizare şi evaluare

Unul dintre elementele de noutate propuse în cadrul masterplanului este reprezentat de

implementarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare. Acest mecanism nu este

gândit a fi utilizat izolat, independent de sistem, ci tocmai pentru a articula şi a da

funcţionalitate sistemului, pentru a da unitate diversităţii din sistem, având rolul de a asigura

suportul şi sprijinul pentru efectuarea schimbărilor ce vor apărea ca imperative pe parcursul

implementării MP cu impact direct asupra îmbunătăţirii calităţii serviciilor sociale.

Monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare a MP implică şi monitorizarea

impactului implementării MP, a impactului schimbărilor produse de MP, impact ce va fi

evidenţiat prin creşterea gradului de satisfacţie al beneficiarilor sistemului de asistenţă socială

din judeţul Sibiu şi, prin urmare, prin creşterea calităţii SAS. Astfel, prin monitorizarea şi

evaluarea calităţii SAS, va fi măsurat impactul implementării MP, componentă esenţială

în procesul monitorizării implementării MP.

Prin urmare, monitorizând calitatea SAS, vor fi monitorizate de fapt etapele

implementării MP, paşii pentru realizarea viziunii MP (viziunea noastră fiind ca în anul 2020

orice persoană vulnerabilă să aibă acces la un sistem de servicii sociale care să-i permită:

dezvoltarea personală, o integrare activă / reintegrare/ în societate, în deplin respect al

demnităţii şi stimei de sine, al drepturilor si demnităţii umane, fără să devină dependentă de

servicii sau prestaţii sociale).

Cele de mai sus evidenţiază o altă dimensiune importantă a mecanismului extern de

monitorizare şi evaluare a MP, aceea că monitorizarea de proiect şi monitorizarea de servicii

(garantarea respectării drepturilor şi demnităţii beneficiarilor) reprezintă dimensiuni

convergente ale aceleiaşi viziuni: un sistem de asistenţă socială centrat pe beneficiar/client, pe

nevoile reale şi complexe ale acestuia. Monitorizarea respectării drepturilor beneficiarilor (axa

monitorizării calităţii serviciilor) devine astfel parte componentă a monitorizarii de proiect.

9.5.1. Unitatea externă de monitorizare şi evaluare (UEME) a

masterplanului în domeniul asistenţei sociale din judeţul sibiu

320

Page 326: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Mecanismul extern de monitorizare şi evaluare va putea fi implementat prin

constituirea unei unităţi externe pentru monitorizare şi evaluare a Masterplanului (în

continuare UEME). Această unitatea externă pentru monitorizare şi evaluare (UEME) va

reprezenta, ca atare, organismul care va realiza şi implementa mecanismul extern de

monitorizare si evaluare a MP.

Astfel, UEME:

• va dispune de personal şi resurse proprii;

• va avea o relaţie contractuală cu CJ Sibiu;

• va utiliza resursele sistemului instituţional (CJ Sibiu, DG Sibiu, UAMS, altele) implicat în

implementarea MP (servicii de monitorizare, servicii de programe şi proiecte, rapoarte şi

fişe de evaluare şi monitorizare, altele) şi va funcţiona în sincronizare cu toate instituţiile

implicate în implementarea MP;

• va fi releul care va permite o informare continuă şi corectă a echipei de implementare;

• va reacţiona prompt şi va genera recomandări de soluţii şi acţiuni corective pentru orice

tip de probleme identificate;

• va dispune de autonomie în elaborarea şi implementarea strategiilor de monitorizare şi

evaluare.

De asemenea, UEME va avea atribuţii specifice cum ar fi:

• monitorizarea continuă şi multidimensională a progreselor făcute în implementarea

masterplanului;

• monitorizarea serviciilor cu scopul garantării respectării demnităţii şi drepturilor

beneficiarilor, a respectării calităţii şi standardelor SAS;

• raportarea semnalelor de alarmă;

• crearea instrumentele specifice de monitorizare şi evaluare care vor completa şi/sau

inlocui instrumentele şi procedurile existente la nivel instituţional;

321

Page 327: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

• actualizarea periodică a planului de monitorizare şi evaluare;

• întocmirea rapoartele periodice de monitorizare şi evaluare şi înaintarea acestora echipei

de management pentru implementarea MP conform calendarului de raportare;

• elaborarea recomandărilor de acţiuni corective;

322

Page 328: master plan

BIBLIOGRAFIE

1. Badiu, A., 2008, Sistemul naţional de asistenţă socială azi, ed. Agnos, Sibiu

2. Batâr, D. 2003. Normativitate şi devianţă în comportamentul tinerilor. Editura

Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu.

3. Băcanu, B., 1999, „Management strategic”, Editura Teora

4. Bocancea, C., Neamţu, G. 1999. Elemente de asistenţă socială. Editura Polirom, Iaşi.

5. Cândea Dan, Doru Fărcaş. 1998. Diagnosticul şi decizia strategică. Editura Expert,

Bucureşti.

6. Chelcea S., 2002,“Metodologia cercetării sociologice”, Bucuresti,

7. Cojocaru, Ş. 2005. Metode apreciative în asistenţa socială. Editura Polirom, Iaşi

8. Coulshed V., 1993, “Practica asistenţei sociale”, ed.Alternative, Bucureşti,

9. Dobash, R.E.şi Dobash, R.P. 1980. Violence against wives, Open Books, London.

10. Dumitraşcu, D., Pascu, R., 2005, „Managementul proiectelor”, Editura Universităţii

“Lucian Blaga”, Sibiu

11. Ferréol, G. şi Neculau, A. (coord.). 2003. Violenţa – aspecte psihosociale. Editura

Polirom, Iaşi.

12. Gherguţ, A. 2003. Managementul serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi socială.

Editura Polirom. Iaşi

13. Iluţ, P. 2004. Valori, atitudini şi comportamente sociale. Editura Polirom, Iaşi.

14. Mănoiu F., Epureanu V. 1996. Asistenţa Socială în România, Editura All, Bucureşti.

15. Miftode, V. 1999, Fundamente ale asistenţei sociale, Ed. Eminescu, Bucureşti.

16. Miftode, V.1994.Teorie şi metode în asistenţă socială: elemente introductive, Iaşi.

17. Miftode, V. 2002. Populaţii vulnerabile şi fenomene de auto – marginalizare –

strategii de intervenţie şi efecte perverse. Editura Polirom, Iaşi.

18. Miftode, V. 2004. Sociologia populaţiilor vulnerabile. Editura Universităţii « Al. I

Cuza», Iaşi.

19. Miley, K.K., O”Melia, M., DuBois, B., 2006, Practica asistenţei sociale, ed. Polirom,

Iaşi

20. Mintzberg, H., 1994, The Rise and Fall of Strategic Planning, Pintice Hall, New York

21. Miricescu, D., 2008, Managementul timpului, esenţa performanţelor firmei, Editura

Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu

Page 329: master plan

22. Moraru, G.M., 2003, Managerul şi colectivul – monografie, Editura Universităţii

“Lucian Blaga”, Sibiu

23. Neamţu, G. şi Stan, D. 2005. Asistenţa socială – Studii şi aplicaţii. Editura Polirom,

Iaşi.

24. Nicolescu, O. (coordonator), ş.a., 2001, “Sisteme, metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei”, Editura Economică, Bucureşti

25. Nicolescu, O. ş.a. , 2003, “Abordări moderne în managementul şi economia organizaţiei”, vol. 1-4, Editura Economică

26. Nicolescu, O., Nicolescu, L., 2005, „Economia, firma şi managementul bazate pe cunoştinţe”, Editura Economică, Bucureşti

27. Niculescu, M., 1997, „Diagnostic global strategic”, Editura Economică, Bucureşti 28. Ogien, A., 2002. Sociologia devianţei. Editura Polirom, Iaşi.

29. Pielce, J.A., Robinson, R.B., 1997, Strategic Management, Irwin

30. Popescu, Livia, 1998. Protecţia Socială în Uniunea Europeană. Presa Universitară

Clujeană, Cluj-Napoca.

31. Preda, M. 2002. Politica socială românească între sărăcie şi globalizare. Editura

Polirom, Iaşi.

32. Rassekh, S., Văideanu, G., 1987, The contents of education. Unesco, Paris.

33. Roth-Szamosközi M., 2003, "Perspective teoretice şi practice ale asistenţei sociale",

ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca

34. Rowbottom, R., Hey, A., Social Services Departments, Heinemannn, London.

35. Ţuţurea, M., ş.a., 2001, “Management. Elemente fundamentale”, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu

36. Ţuţurea, M., ş.a., 2002, “Management Strategic”, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu

37. Zamfir, C., Zamfir, E. (coord) 1995. Politici sociale - România în context european.

Editura Alternative, Bucureşti.

38. Zamfir E., Preda M (coord). 2000. Diagnoza problemelor sociale comunitare – studii

de caz. Editura Expert, Bucureşti.

39. Zamfir, E. 1994: Situaţia familiei şi a copilului în România. UNICEF, Bucureşti,

40. Zamfir, C. 2004. Analiza critică a tranziţiei. Ce va fi după?. Editura Polirom, Iaşi.

41. Zamfir, E (coord.). 2000. Strategii antisărăcie şi dezvoltare comunitară. Editura

Expert, Bucureşti.

42. Zamfir C. (coord). 1999. Politici sociale în România. Editura Expert, Bucureşti.

43. Vilbrod, A. Ionescu, I. 2004. Asistenţa socială în tranziţie. Institutul European, Iaşi.

Page 330: master plan

44. Walton, R. , G., 2000. Social Work – The future of social work in a changing society.

Longman, London.

45. Conseil de L' Europe. Transformation sociale et Délincquance Juvénile. Comité

européen pour les problemes criminels, Strasbourg.

46. Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu, Fenomene

demografice ale judeţului Sibiu, evoluţii şi tendinţe, material accesat de pe Internet,

18.05.2009

47. Centrul de Studiere a Populaţiei – Universitatea Babeş Bolyai, Cluj-Napoca, Raport

privind situaţia vârstnicilor din România, 2009.

48. Centrul de Resurse Juridice, Raport privind respectarea drepturilor şi libertăţilor

persoanelor aflate în instituţii medico-sociale pentru personae cu dizabilităţi mentale,

2009.

49. Administraţia Prezidenţială, Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale

şi Demografice, Riscuri şi inechităţi sociale în România, 2009.

50. UNICEF. 2000. Asistenţa socială în România şi Marea Britanie. Studiu comparativ.

Bucureşti.

51. UNICEF. 2000. Un deceniu de tranziţie – situaţia copilului şi a familiei în România.

Bucureşti.

52. *** Situaţia demografică a regiunii CENTRU: stadiul actual, factori de influenţă şi

proiectarea populaţiei până în anul 2025, Agenţia pentru dezvoltare regională

„CENTRU”, Alba Iulia, Ianuarie 2005

53. *** Proiectul de Strategie al DGASPC Sibiu 2009-2013.

54. *** Strategia de Asistenţă Socială a judeţului Sibiu 2004-2007-2010.

Page 331: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

ANEXE

- OPIS -

Anexa 1.1. Analiza nevoilor actuale de asistenţă socială şi prognoza pentru evoluţia

acestora în perioada 2010-1019

Anexa 1.2. Definiţii conceptuale

Anexa 1.3. Probleme din sfera protecţiei şi asistenţei sociale în judeţul Sibiu

Anexa 1.4. Implicarea Consiliului Local în rezolvarea problemelor sociale la nivelul

judeţului Sibiu

Anexa 1.5. Principala sursă de venit a beneficiarilor/ potenţialilor beneficiari la nivelul

judeţului Sibiu

Anexa 1.6. Protecţia copiilor cu îmbrăcăminte corespunzătoare de către familie, la nivelul

judeţului Sibiu

Anexa 1.7. Vulnerabilitatea populaţiei şi situaţiile de dependenţă socială la nivelul

judeţului Sibiu

Anexa 1.8. Relaţiile familiale în judeţul Sibiu

Anexa 1.9. Educaţia copiilor în judeţul Sibiu

Anexa 1.10. Limitarea accesului la serviciile medicale primare în judeţul Sibiu

Anexa 1.11. Tipuri de prestaţii şi servicii sociale acordate în perioada 2008-2009 în judeţul

Sibiu

Anexa 1.12. Cunoaşterea serviciilor sociale de către beneficiarii/ potenţialii beneficiari din

judeţul Sibiu

Anexa 1.13.a. Servicii sociale solicitate de beneficiari la nivelul judeţului Sibiu şi cerinţe de

înfiinţare a unor programe de consiliere

Anexa 1.13.b. Adresa Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Sibiu nr. 6232/11.08.2009

către Consiliul Judeţean Sibiu, Serviciul Strategii şi Programe, privind situaţia

prestaţiilor sociale finanţate de la bugetul de stat în 2008, pe localităţi

Anexa 1.14. Evoluţia fenomenelor demografice în judeţul Sibiu

Anexa 1.15. Prognoza populaţiei în judeţul Sibiu

Anexa 1.16. Prognoza sistemului de protecţie socială în judeţul Sibiu – foaie de calcul

Page 332: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Anexa 1.17. Prognoza evoluţiei principalelor categorii de beneficiari de servicii de asistenţă

socială în judeţul Sibiu

Anexa 2.1. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - metodologie

şi instrumente de lucru

Anexa 2.2. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - tabele de

corelaţie

Anexa 2.3. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Metode de

măsurare a gradului de satisfacţie a beneficiarilor cu privire la calitatea

serviciilor sociale oferite în judeţul Sibiu şi nemulţumirile acestora

Anexa 2.4. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Participarea

echipelor multidisciplinare şi a personalului calificat la soluţionarea

problemelor cu care se confruntă furnizorii de servicii de asistenţă socială din

judeţul Sibiu

Anexa 2.5. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Măsura în

care serviciile de asistenţă socială contribuie la ridicarea calităţii vieţii

beneficiarului din judeţul Sibiu

Anexa 2.6. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Măsura în

care consideră respondenţii că ar putea contribui comunitatea locală la

creşterea calităţii serviciilor sociale în judeţul Sibiu

Anexa 2.7. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009. Contribuţiile

partenerilor furnizorilor de servicii sociale şi comunităţii sibiene

Anexa 2.8. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Îmbunătăţiri

posibile la nivelul instituţiilor furnizoare de servicii sociale din judeţul Sibiu

Anexa 2.9. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Principale

nevoi satisfăcute de actualul sistem de asistenţă socială din judeţul Sibiu

Anexa 3.1. Diagnoza activităţii IS şi DG din punct de vedere organizaţional şi economic -

Metodologie

Anexa 3.2. Colectarea datelor

Anexa 3.3. Inventarul actelor normative care stabilesc competenţele CJ Sibiu şi ale

DGASPC SIBIU în domeniul asistenţei sociale

Anexa 3.4. Analize SWOT

Anexa 3.5. Centralizator al situaţiilor actuale – centre pentru copii şi centre pentru adulţi

din judeţul Sibiu

Page 333: master plan

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU

Anexa 4.1. Studiu privind parteneriatele încheiate de Consiliul Judeţean Sibiu sau de DG

pentru realizarea unor SAS - Metodologie

Anexa 4.2. Principalele acte normative care reglementează acordarea serviciilor sociale

prin parteneriate

Anexa 4.3. Instituţii partenere ale Consiliului Judeţean Sibiu / Direcţiei Generale de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu

Anexa 5.1. Analiza serviciilor de asistenţă socială acordate în judeţul Sibiu fără implicarea

Consiliului Judeţean Sibiu – Metodologie

Anexa 5.2. Harta SAS acreditate la nivelul judeţului Sibiu

Anexa 6.1. Analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de către Consiliul Judeţean

Sibiu prin subvenţii sau contracte – metodologie

Anexa 6.2. Principalele acte normative care reglementează competenţele CJS în finanţarea

unor servicii de asistenţă socială prin subvenţii, proiecte sau contracte

Anexa 7.1. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei Agnita

Anexa 7.2. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei Avrig

Anexa 7.3. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei

Cisnădie

Anexa 7.4. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei Sălişte

Anexa 7.5. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei

Tălmaciu

Anexa 7.6. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calcule estimative

Anexa 7.7. Costuri servicii centre de zi

Anexa 8.1. Impactul implementării planului de acţiune în domeniul social. Metodologie

Anexa 8.2. Politici sociale

Anexa 9.1. Analiza capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu / DG Sibiu în

asigurarea monitorizării şi evaluării implementării cu succes a MP -

Metodologia de lucru

Anexa 9.2. Fişă de monitorizare / evaluare a implementării strategiei

Anexa 9.3. Planul de monitorizare şi implementare a masterplanului – tablou de bord

Anexa 9.4. Mecanism de monitorizare şi evaluare a masterplanului în domeniul asistenţei

sociale din judeţul Sibiu - Glosar


Recommended