Tabel 1 Clasificarea disfuncfiilor sexuale

Disfunc{ii sexuale

Categoria Femei

Apetit sexual Apetit sexual scbnit

Bdrbali

Apetit sexual scizut

Ej acul are intdrziat#ab sent[Ejaculare dureroas5I)ispareunie

O altd problemd sexuald , absenla satisfacliei sexuale, nu este grupatd in mod

corespgnzdtor laolaltd cu disfuncliile sexuale, dar este importantd in rAndul

oamenilor care cautd ajutor. Majoritatea cuplurilor care cauti ajutor la clinicile

unde se trate afr disfuncliile sexuale nu sunt mulqumite de rela{iile lor sexuale; o

parte dintre acegtia nu au disfuncfii propriu-zise dar se pldng de "lipsa pl[cerlt" . La

nemulfumirile lor pot contribui diverqi factori, precum probleme generale in

rela{ie, faptul cd paftenerii nu-l mai considerd atrdgitor pe cel6lalt, gi rutina in

rela{iile sexuale. Uneori ins5, aceast5 problem[ poate fi secundard afectiunii de

apetit sexual scdzut.

Tabet 2 Note asupra disfunc{iilor la femei

Apetit sexual scdzut (Alti termeni - "libido scdzuf'; "dorinld sexuale inhibatil').

Aceasta este cea mai rlspdnditE disfunc{ie sexuali la femei. Nivelul "normal" de

apetit vartazA foarte mult de la o femeielaalta. Apetitul sexual este determinat de

frecven{a actelor sexuale intre parteneri, de g6nduri de nafurd sexuald 9imasturbare. Cel mai bun feper c6tre o disfunclie sexuald secundard este compara{ia

cu nivelul precedent al apetitului sexual. Aceasti afecliune este adesea asociatd cu

probleme generale in rela{ie qi depresie-

Excitare sexuald scdzutd Absenfa unui rSspuns psihologic normal (e*.

congestionare a vaginului qi lubrifiere) la stimuli sexuali qi lipsa senzatiilor

asociate cu excitarea sexual6. Afec{iunea este rar intAlniti la femei care nu suferd

de libido sclzut, except6nd perioada post-menopauzd qi nagtere. Poate fi intalnitdla

femei cu inhibitii mari fa+drde sexualitate.

Excitare Excitare sexuald scizuti Disfunc{ia erectildOrgasm Disfunclie a orgasmului Ejaculare precoce

Altele VaginismDispareunie

Disfanclie a orgasmului Include de obicei orgasme rare sau chiar absen{a acestora.

Important este, in scop terapeutic, sI fie ficut5 distinc{ia intre femeile care nu pot

avea orgasm cu un partener dar pot aveaajunge deloc la orgasm sau care nu s-au

masturbdndu-se, qi acelea care nu potmasturbat. Disfuncfia orgasmului este

adesea asociati cu probleme generale in rela{ie.

Vaginismul Raporturi sexuale imposibile sau extrem de dureroase datoratespasmului mugchilor vaginali la penetrare (insotite adesea de un precedent legat deintroducerea de tampoane nereugi6). Aceasti afec{iune este de regul5 o problemiprincip ald, deqi poate apdrea ca problemd secundard in caz de rini la nivelulvaginului sau infecfii. Femeile care sufer6 de vaginism au adesea o imaginedistorsionatd asupra capacitdlii gi a altor caracteristici ale vaginului. Cele maimulte femei suferind de vaginism sunt, totugi, receptive noffnal la stimuli sexuali.

Dispareunia Afecliune constind in contacte sexuale dureroase. Poate fi localizatd

la intrarea in vagin ("superficiald", ex. vaginism ugor, lipsa excit5rii, infeclii

vaginale, chistul glandei Bartholi") sau "addnc" in vagin (determinath probabil de

o c-auzd fizicd- ex. infeclie pelvin6, endometriozi - degi poate apilrea gi din cauza

lipsei excit[rii). Se recomandd control ginecologic.

Chiar $i ?n cantnke privitoare la disfunc{iile fizice, reac{iile psihologice fa{6 de

respectiva tulburare pot agrava problema gi justifica terapia sexual6. De exemplu,

b6rba{ii care sufer[ de afec{iuni timpurii asupra nervilor periferici din cauza

diabetului devin adesea ingrijorati pe m6surd ce constati c5 le e tot mai greu sd

aibd gi s[ menlind o erec{ie. Dhept uffnare, din cauza acestei anxiet[ti, r5spunsul

erectil poate deveni gi mai deficitar.

Tabel 3 Note asupra disfuncliilor sexuale la bdrbali

Apetit sexual scdzut (Vezi tabelul 2) Degi rar intdlnitS, aceasti problemd se afl5 la

baza unor cazuri de disfunc{ie erectil6. Apetitul sexual scdzut ca afec{iune

secundari este adesea asociat cu probleme generale in rela{ia cu partenerul sau cu

depresia. in ambele eazvrr, atdt ca problemE principald cdt gi secundatd, cauzele

organice (ex. hrpogonadi-smul) nu trebuie luate tn calcul.

Disfunclia erectitd Cel mai des int6lnitd problemi in r6n$ul bdrbalilor care cautd

ajutor -- bdrba{i de reguld mai in v6rst[ decdt cei cu alte disfunclii. Mecansimul 9i

,erprror.rl erectil sunt vulnerabili la o serie de factoi, atht de naturd psihologicd

(anxietate, distragerea aten{iei, agteptiri legate de performan{ele sexuale) cit gi

fizic6 (ex. diabel probleme circulatorii, leziuni la nivelul coloanei vertebrale,

medicalie antihipertensivd).

Ejacularea precoce Afec{iune dificil de definit - este, poate, cel mai bine sd se

foloseasc[ evaluarea personal6 a cuplului asupra controlului bdrbatului li dac6

acesta este satisfic[toi (unii oameni au agteptEri exagerate), Aceast[ afecfiune este

de regula o problemd principald. Masturb area rapidd poate fi un factor determinant.Ejacularea precoce este des int6lnitd la tineri care au primele lor raporturi sexuale,in conditrii de stres qi cflnd eliberarea sexuald nu este posibili temporar

ejacularea precoce nedoritd trebuie privitE ca o disfunc{ie doar atunci cdnd persistd.

Ejacularea tntdrziatd/absentd O disfunc{ie relativ rar intAlnit[ care afecteazd atilt

ejacularea cf,t qi orgasmul. Nu trebtie confundatd cu ejacularea retrogradd care, din

cauzd unei afec{iuni {rzice, interven{ii chirurgicale (e*. prostatectomie) sau

medica{ie (eg. thiorid azine), duce la orgasm dar sperma trece in vezic6.

Ejacularea poate avea loc doar prin masturbare dar nq li cu o partener[ sau doar in

5o*r1 ori deloc (ceea ce sugere arA o cavzd fizic6). in cazul ejaculdrii retrograde

stimularea sexuali trebuie continuati foarte mult timp pentru ca ejacularea si aibd

loc.

Ejacularea dureroasd ;i dispareunia Ejacularea dureroasd (sau o senzafie de

usturime in uretr[ dupd ejaculare) este adesea rezultatul unei infec{ii (ex' uretritd,

prostatiti, cistiti). Sensibilitatea r.rdicatil a glandului dup6 ejaculare este normal6.

birputrunia (durere in timpul actului sexual) se datorcazi de asemenea unor cauze

fizice (prepu{ strdmt, fr*tt tl *pt, i*f""tt*).

Tabel 4 Factori psihologici care pot contribui la disfunc{iile sexuale

Factori predispozanliEducafie restrictivd, incluzAnd atitudine parental[ inhibat#percep{ie distorsionatd

faIELde sexneqii familiale tulburate, incluzdnd rela{ii parentale necorespunzdtoare, lipsa

afectiuniiExperienle sexuale timpurii qi traumatizarfie, incluzdnd *rn sexual 9i incest

Educa{ie sexuall insuficientd

Precipitan$iNeinlelegeri in rela{ie in general

Nagtere (deqi aceasta Poate ca'rza

probleme sexuale $i din cauza depresiei

sau a unor factori fizici)InfidelitateDisfunc{ii ale Partenerului

Factori care intrelin disfuncliiteAnxietate legat6 de performante (e*'

nevoia permanenti a bfubalilor de a {r

aman{i des6v0ryi1i, sau cea a femeii de a

avea orgasm la fiecare contact sexual

EgecuriDepresie/anxietateExperienle sexuale traumati zanteinaintarea in vdr,stbReaclii psihologice la factori organici

Lipsa atracliei fat6 de PartenerNein{elegeri in general in rela}ieTeama de intimitate emo{ional5Informa{ii sexuale insuficiente (ex.

pentru a-si mulfumi partenerul)Teama de eryec (ex. pierderea erectiei)Agteptirile parteneruluiComunicare deficitari (mai ales in ceeace privegte nevoile sau anxietd{ile Depresie/anxietateceluilalt)VinS (ex. din cauza unei aventuri)'

despre stimulareapartenerului)Preludiu limitat (ex. astfel incdtpartenera nu este excitat5 suficient)

eficientd a

Tabel 5 Puncte de atins in timpul interviului de evaluare a fiecirui pq4qq=

1. Problema sexuald2. Mediul familial Si copildria3. Demoltarea qi experienlele sexuale4, Informafii despre viala sexuald - sursd,5. Relalia cu partenerul/a6. Studii, ocupa{ie, pasiuni, credinle religioase7. Istoricul medical - inclwdnd orice medicalie curentdB. Istoricul psthiatric9.10.

Consumul de alcool qi droguriAspect qi atitudine (starea psihicd)Consult -fizit (dacd este potriuit)

Evaluarea

I

Teme pentru acasd Consilierea

incheierea terapieiIt

$edinta de urmdrire

Fig. 1 Etapele pi elementele terapiei sexuale

Teme pentru acasl

Etapele programului de evaluare acasd, care sunt denumite conform terminologiei

introduse de Masters gi Johnson (1970), sunt:

(l) Concentrarea asupra senzaliilor non-genitale, metodd al c6rei scop este sd

ajute cuplul sI stabileasc[ o apropibre intimd fizicdintr-un mod liniqtit gi relaxat gi

sd permit5 comunicarea deschisd despre sentimente gi dorin{e.(Z) Concentrarea asupra serualiilor genitale, metodd al clrei scop este s5

fac i 1 iteze mf;ngAierile excitante, fare anxietate exageratd.(3) ,'Conginerea" vaginald, care este o etap[ intermediar6 inaintea inceperii actului

sexual propriu-zis.

Moduri de tratare a anumitor disfuncfii sexuale la femei

Disfunctie a orgasmuluinaia o femeie nu a avut niciodati orgasm, s€ poate lua in calcul exersarea

masturberii, deoarece celor mai multe femei le este mai u$or s[ aib[ orgasm

singure. Deqi aceastd abordare este tratamenful de preferat ?n cazul unei femei care

nu,are un partener, cele mai multe cupluri doresc sE incerce ?mpreund s5 rezolve

problema, itr contextul activitStrii lor sexuale impreund.

Tabel 7 quprinsul unui program de masturb?re c?re poate fi folositla. femei

Se recom l in care partenera ac{ioneazd trebuie

determinat de cat de confonaUit se simte eafatLde planul de lucru, gi nu pebaza

unui program strict. ln fiecare etape ffebuie analizate pdrerile femeii fa1l6 de ceea ce

i se cere sd fac6 qi fala de ceea ce a fbcut deja. Dac[ se identificd sentimente

negative pronunfate, poate fi nevoie de mai multi rntrnci la nivel cognitiv.

1. Autoexaminarea generald Acest exerci{iu destinat cunoa$terii de sine poate fi

de ajutor mai ales daie femeia are o atitudine negativd fa{5 de corpul sdu.

Z. Autoexaminarea genitald Aceastd metod[ presupune examinarea vizuala a

organelor genitale, folosind o oglind6 gi identificdnd diverse zone care au fost

prlzentate to pr*alabil de cdtre terapeut intr-o 1t^ury*?, urmatb de explorarea

aparatului genital cu degetele, at6t in exterior cdt gi in interior.

3. Exercigii ale muschilor pelvieni

4. Masturbarea Stimularea genitali cu scopul de a produce excitare sexuala,

acorddnd o aten{ie deosebiti trdirilor gi senzaliilor erotice.

j. Auxiliare masturbdrii Urmdtoarele materiale auxiliare pot fi sugerate pentru o

intensificare a excit[rii sexuale :

Literaturd eroticdFantezii sexualeVibrator, dacd nu s-a ajuns la orgasm dup[ c6teva sdptdm6ni de masturbareobignuit5. Trebuie discutate temerile referitoare la folosirea vibratorului qi mai alesposibilitatea de a deveni dependentd de acesta. Multe femei care au avut orgasm cuajutorul vibratorului sunt in curtnd capabile s[ aibd orgasm fErd ajutorul lui.

VaginismulExistd citeva etape in tratarea vaginismului:

f . incurajarea femeii tn dezvoltarea unei atitudini pozitive "fatrd de organele sale

genitale

Z. Exerci{iile muqchilor pelvieni Aceste a aurolul de a o ajuta pe femeie s[ capete

control asupra muqchilor din jurul intr5rii in vagin - Ex. Kegel.

3. Penetrarea vaginului (cu degetuQ Odatd ce femeia s-a famlliarrzat cu anatomia

externd a organelor sale genitale, trebuie s[ inceapd s[ exploreze cu degetele

interiorul vaginului.4. "Con{inerea" vaginald Cend se ?ncearcd "con{inetea" vaginalS se recomandd

folosirea exercifiilor muqchilor pelvieni c0t qi lofiuni care sd ajute la relaxatea

muqhilor vaginali, fEcdnd penetrarea mai ugoar[.

DispareuniaOace dispareunia este sauz:atil de factori psihologici, in principal incapacitatea de

excitare, terapia trebuie sd punl accent pe ajut area femeii sd devind excitath prin

intermediul progtu*,rlui do stimulare. Chiar $i ?n astfel de cazuri ins[, qi in cele

unde durerea este cauratA de factori fizici (ex. endomerioz6), partenerii ar trebui

sfltuitri cu privire la poziliile propice "con{inerii" vaginale gi actului sexual propriu-

zis unde penetrarea vaginalS nu este foarte addncd ("*. ambii parteneri stau intinqi

pe o parte, faf[ in fald).

Apetit sexual scdzutNu sunt folosite metode speciale in tratarca acestei problemen accentul cdzdnd pe

crearea condiliilor ideale pentru activitate sexual[, reducerea anxiet[tii, crearea

unui preludiu satisf[c6tor, indreptarea atenfiei cdtre stimuli qi cunoaqtere erotici gi

rezolvarea problemelor generale din cuplu.

Excitare s exuald scdzutdprogramul general de sarcini pentru acasd este gi in acest caz strategia principald

pentru a rczolva aceastd probleme. Explorarea farrteziilor sexuale poate stimula

uneori excitarea.

Moduri de tratare a anumitor disfuncfii sexuale la birbafi

Disfunclia erectildBirbalii care sufer[ de disfunc{ie erectil6 psihogenl incep adesea sI aib[ erec{ie in

timpui etapelor de concentrare pe senzafii non-genitale sau genitale. Dac6 medicul

suglreazd ca bflrbatul s[ incerce s[ nu aibd ereclie in faza' ini1iali, acest lucru poate

uuiu efect opus. Cum am men{iorfat anterior, bdrbalii cu disfunc{ie erectili au

adesea probleme in a reac{iona la stimuli erotici, mai ales cdnd erec{ia are loc,

av6nd tendin{a s[ se gdndeascd la calitatea erecliei sau dac[ vor fi capabili s-o

mentin6.Cdnd "con{inerea" vaginal6 este introdusd in program, aceasta trebuie s[ fie scurti

la inceput qi partenera sd ofere stimulare genitald suplimentard dacd se observd o

pierdere a erectiei.

Ejacularea precocein timput stimuldrii genitale, cuplul trebuie invdlat fie tehnica "stop-stait" (Semans

1956); fie bhnici ale strdngerii (Masters & Johnson 1970).

Fig. 2 Tehnica strfingerii

Ej acul ar ea int drz iat d/ ab s ent d

C6nd un barbat nu a ejaculat niciodat5, cu excep{ia poluliei nocturne' se recomandd

de regulf un program indit'idual de mastrubare.

Apetitul sexual scdzutDin nou, ca qi in canrl femeilor, pentru rezolvarea acestei probleme nu se folosesc

procedee psihologice special", prin"ipalul .ttoq fiind acelh de a stabili un tipar

satisfdcdtor al comportamentului sexual qi rezolvarea oricdror probleme

interpersonale care contribuie la persistenla acestei probleme. Stabilirea unui

program s6pt5m6nal ca rcntltatal unui compromis nu pare sE aibl prea mare efect

atunci c6nd este vorba de apetit sexual scizut la bdrbat-

Tabel I Cuprinsul unui program de masturbare care poate fi folosit la bdrba{i

Un program de exersare a masturbdrii poate fi benefic in tratamentul ejaculdriii*drzi*e/absente, aI ejaculdrii precoce sau a disfunc{iei erectile, degi tipul deprogram difer[ in funitrie de disfunclia sexuald existenti. in fiec ure caz, trebuieobservat6 intdi reac{ia bdrbatului la ceea ce i s-a sugerat.Pot fi sugera{i urmdtorii pagi in tratdmentul eiaculdrii absente/intdrziate:

1. Explorarea organelor genitale Si a zonelor fnconjurdtoare cu mdinile gi

degetele pentru a identifica zonele sensibile.

Z. Masturbarea - variind tntensitatea stimul5rii. Se poate folosi o lo{iune pentru a

creqte excitalia ryi previne durerea.

3. Materiale adiacente masturbdrii:Fanteziile sexualeLiteratura eroticdYibrator

ln tratar ea ejaculdrii precoce, bdrbatul trebuie incurajat s[ menlind masturbarea

pentru o perioad6 determinat[ de timp (ex. 15 min.) inainte de a ejacula- Mai-tdrziu,ur

fi indicat si foloseascd o lo{iune pentru a se putea obignui cu o stimulare

qi excitare mai intens6.in tratare a disfuncfiei erectile, tn timpul masturb5rii, b[rbatul trebuie s[ lase s[ ii

treac6 ereclia o vreme inainte de a continua autostimularea qi s5 repete acest

procedeu de doul sau trei ori. Acest lucru il ajut5 s6 capete incredere in capacitn{ile

sale erectile.

Tefapiapri*ur"ini a medicului este aceea de a ajuta cuplul sd-gi dezvolte capacitatea de

in{elegere. Acesta poate incepe prin a explica faptul c[ sentimentele sau

comportamentele nu apar de niciieri ci se baze arA pe idei sau imagini. Cuplul

poate fi apoi incurajat s[ identifice percepliile pe care le are atunci cdnd se

confrunt[ cu o problem[.?entru unele cupluri este destul de ugor s-o facd, Pe cdnd

altele au nevoie considerabil5 de ajutor. O abordare eficienti este aceea de a Euta

cuplurile si se gdirdeasc6 La cdt mai multe explicafii pot (gricflt de improbabile ar

p6rea acestea), $i s6 le evalueze pe fiecare in parte pene c0nd este gdsit[ o

Lxphcalie plauzibil[. Adesea, terapeutul este cel care sugereaz[ c0teva dintre

posibilitati.

EducafiaEducalia asupra sexualit[tiiintr-un mod mai oficial, subgedinte de educare.

febuie oferitl atflt in mod familiar, prin terapie, c6t 9iforma recomandirii de materiale pentru citit $i a unei

Materialul de cititMultor cupluri li se pare util sd citeasc6 o carte despre sexualitate in prima parte a

programului.

$edinfa de educareDat fiind c[ ignoran{a qi dezinfonnarea sunt adesea factori care contribuie la

dezvoltareadisfunc{iilor sexuale, este indicat ca cea mai mare parte a uneia dintre

qedinlele de tratament s[ fie dedicat5 oferirii de informa{ii (undeva intre a treia $i a

qur** qedinfi). Terapeutul trebuie s[ descrie cu ajutorul desenelor sau fotografiilor,

in termeni simpli, anatomia sexuald gi stadiile exciterii sexuale. Trebuie discutate 9imiturile despre sexualitate (ex. "un bdrbat qtie automat cum s[ dezmierde o

femeie"; "sexul este reuqit doar afunci cdnd ambii parteneri au orgasm simultan").

aceastd gedinld trebuie adaptatd in funcfie de nivelul educalional qi nevoile

cuplului. De exemplu, in cazvl unui cuplu mai in vdrstd, este indicat ca efectele

normale ale imbltrdnirii asupra sexualit5lii sd fie descrise intr-o manierd

reconfortant[.

Cauze ale egecului 9i abordiri alternativeprincipalele cauze pentru care cuplurile nu beneficiazd de terapie sexualS includ

probleme generale majore in rcLa\ie, dorin{a unuia sau a ambilor parteneri sd

menlin6 status quo-ul (probabil datoritd temerii ci una din consecinle poate fi o

schimbare in relalia sexual6), qi tulburiri psihiatrice sau probleme psihologice

majore ale ungia dintre parteneri. Teama falh de intimitate emofional[ este un

exemplu din ultima categorie; in asftel de cazuri psihoterapia individuaLdbazatd pe

cogru{ie-comportament, poate fi o abordareiniflalS potrivit5.