MASS-MEDIA ŞI DEMOCRAŢIA

CURS ISMM

Teme

1. Ce este democraţia? 2. Care este relaţia dintre mass-media

şi democraţie? 3. Ce fac mass-media în/pentru

democraţie?

Mass-media şi democraţia

?

Despre democraţie

De ce democraţia?

1. contribuie la prevenirea guvernării de către autocraţi.

2. garantează cetăţenilor un număr de drepturi fundamentale pe care sistemele nedemocratice nu le pot garanta.

3. asigură cetăţenilor libertăţi personale mai multe decat orice altă alternativă posibilă.

4. îi ajută pe oameni să-şi apere interesele fundamentale.

Despre democraţie

5. încurajează dezvoltarea umană. 6. încurajează un grad ridicat de egalitate

politică. 7. democraţiile reprezentative moderne nu

luptă un împotriva alteia. 8. ţările democratice au tendinţa de a fi mai

prospere decat cele nedemocratice. (Robert Dahl, 2003, p. 61)

Care este relaţia dintre mass-media şi democraţie?

„ Educaţia generalizată şi presa liberă apar acum ca agenţi şi factori primordiali ai democratizării vieţii politice, altfel spus, ai lărgirii permanente a spaţiului public, prin includerea unor categorii tot mai largi ale populaţiei.” (Mihai Coman)

Premisele rolului democratic al mass-media

“O foarte scurtă istorie” Mijloacele de informare s-au aflat de la început

sub controlul autorităţii, politice sau religioase. Tiparul: era un instrument de răspandire a

ideologiei dominante în acel moment. Sec. 18, Anglia: lege pentru editorii sau ziariştii

care criticau puterea sau politicienii. Sec. 19 (deceniul 3): informaţiile erau destinate

unei elite aristocratice, financiare, nobilimii militare.

Mass-media şi sistemele predemocratice

Sistemele predemocratice erau interesate de:

1. îndepărtarea indivizilor de la procesul de luare a deciziilor.

2. absenţa criticii faţă de acţiunile puterii. 3. “cultivarea tăcerii”. 4. cultivarea unui sistem cu un singur sens de

comunicare între cetăţeni şi putere: - PUTERE CETĂŢENI 5. controlul opiniilor.

Important!

“ (...) nu poate exista jurnalism fără public, iar acest public care face posibilă apariţia presei este produsul Revoluţiei franceze, este consecinţa eliberării conştiinţelor şi a raţiunilor din constrangerile autorităţii”. (Pop, 2001, p. 11)

Cetăţenie! Extinderea drepturilor. Libertate. Egalitate.

Mass-media şi democraţia modernă

Democraţia modernă a determinat ruptura de această tradiţie predemocratică.

Atenţie! Să ne reamintim! Toate statele democratice au

diverse modalităţi de exercitare a controlului asupra mass-media.

Libertate de exprimare: valoare fundamentală a democraţiei. LECTURĂ RECOMANDATĂ: Despre libertate

John Stuart Mill (1806 –1873) libertatea de exprimare- orice restrangere a

dreptului de exprimare al jurnaliştilor este un atac asupra libertăţilor cetăţeneşti.

vezi cap. 2 Despre libertatea gandirii şi a cuvantului A dezvălui lumii un lucru care o afectează

profund şi de care n-a ştiut pana atunci nimic; a-i dovedi că s-a înşelat asupra unor lucruri de interes pentru viaţa sa sau pentru spirit este unul din cele mai importante servicii pe care o fiinţă omenească le poate aduce semenilor săi (...) (Mill, 2005, p. 80)

Libertate de exprimare vs. Putere

Consecinţa libertăţii de exprimare: dispariţia “dreptului istoric” al Puterii de a păstra secrete şi de a impune cenzura.

Vocile individuale au drepturi egale de participare!

Acţiunea mass-media orientată spre menţinerea procesului democratic

1. relaţia dintre cei conduşi şi conducători. Mass –media exercită controlul public asupra

puterii politice. 2. relaţia dintre conducători şi cei conduşi. Mass-media mobilizează cetăţenii cu privire la

deciziile politice. 3. relaţia dintre cetăţeni. Mass-media stimulează dezbaterea de idei pe

“piaţa liberă” a ideilor.

De ce acţionează astfel mass-media?

1. Pentru că indivizii au dreptul şi raţiunea de a se împotrivi Puterii.

2, 3 Pentru că pluralitatea opiniilor, schimbul de idei permit ca Adevărul să se separe de ce este Fals.

“În sistemele democratice (mai mult decât în alte sisteme politice), deciziile reprezentanţilor Puterii trebuie să ţină seama de opinia publică referitoare la tema, situaţia, evenimentul respectiv. “ (Coman, 2007)

Mass-media, democraţia, schimbul de opinii

În democraţia modernă, de masă este important să se ajungă la CONSENS.

Dezbaterile au loc în mass-media prin intermediul ziariştilor, politicieni, reprezentanţi ai diverselor grupuri, poşta cititorilor, telefoane în direct.

Mass-media se transformă în “pivoţi ai democraţiei”.

În lipsa unei “pieţe libere” a ideilor, o serie de valori ale democraţiei sunt în pericol.

Important!

“Democraţia necesită cetăţeni educaţi. Capacitatea lor de a se pune de acord în mod inteligent, prin metode democratice, poate fi alimentată doar dacă ei se bucură de acces liber şi egal la diverse surse de informare (…)”. (Keane, 2000, p. 146 apud Coman)

Mass-media: cainele de pază al democraţiei (watch-dog)

Rolul democratic principal într-o democraţie este cel de caine de pază în raport cu acţiunile statului.

Este sensul global în care se utilizează sintagma „presa – a patra putere”.

- Ce face mass-media în acest context? 1. Veghează asupra corectitudinii instituţiilor

statului 2. Dezvăluie abuzurile exercitării puterii.

Mass-media private: o reevaluare a statutului de watch-dog

Pentru funcţionarea democraţiei, supravegherea activităţilor guvernului este deosebit de importantă.

1. Atunci. Statutul de watch-dog îşi are rădăcinile într-o perioadă în care mass-media erau foarte politizate.

Acum: Divertisment. Azi foarte multe mijloacele de informare sunt orientate spre divertisment. Aşadar, prezentarea treburilor publice ocupă un loc minor în activitatea mass-media.

Mass-media private: o reevaluare a statutului de watch-dog

2. Atunci: Sfera publică. Abordarea tradiţională spune că mass-media îndeplineşte rol de watchdog în problemele în care este implicat statul.

Este ignorată exercitarea puterii prin alte structuri decat cele de stat şi în sfera privată!!!

Acum: Aşadar, rolul de caine de pază al democraţiei trebuie redefinit.

Mass-media trebuie să atragă atenţia asupra abuzurilor de putere exercitate împotriva indivizilor în sfera publică şi privată. Abuzurile din familie, exploatarea din sfera privată intră în raza de acţiune a “cainelui de pază”.

Mass-media private: o reevaluare a statutului de watch-dog

3. Acum: schimbări majore privind proprietatea.

Mass-media nu au criticat activităţile conglomeratelor industriale de care aparţineau.

Uneori, companiile tutelare a intervenit pentru a-şi proteja interesele economice. Ex.:Toshiba a retras în 1988 un disc produs de o firmă subsidiară, Toshiba- EMI Music care critica programul nuclear japonez. (Curran, 2001, p. 226)

Mass-media private: o reevaluare a statutului de watch-dog

4. Acum, modificările de proprietate au schimbat şi relaţia cu statul.

Ex.: conglomeratele media au trecut cu vederea corupţia şi eşecul programelor din perioada lui Reagan pentru a-şi proteja “un aliat politic”. (Bagdikian, 1990, p. 10 apud Curran, 2001)

Aşadar, conglomeratele media nu sunt caini de pază, ci slujitori ai propriilor interese private.

Mass-media private: o reevaluare a statutului de watch-dog

5. Acum: transformările de proprietate sunt parte a unui sistem complex informaţional-cultural cu legături guvernamentale.

Studii: integrarea mass-media în capitalism a încurajat discursurile favorabile capitalismului.

Mass-media private: o reevaluare a statutului de watch-dog

6. În teoriile pieţei libere: stangii i se opune dreapta politică.

Acum: Europa, o lungă perioadă de timp partidele de dreapta s-au aflat la guvernare.

Presa în Europa este preponderent de dreapta!

Presa ca a patra putere: “sursa”

Edmund Burke: paternitatea îi este atribuită datorită unei note a istoricului Thomas Carlyle: acesta susţine că Burke ar fi afirmat că în Parlamentul britanic sunt doar 3 stări, dar la „galeria” unde stau reprezentanţii presei se află o patra stare, mai importantă decât toate celelalte la un loc (vezi W. Safire, 1993, p. 264 apud Coman).

Ideea lui Ed. Burke va fi transformată:”o modificare esenţială: Balzac, Dumas, Zola vor vorbi acum despre presă ca „o a patra putere”

(vezi Mihai Coman, 2007)

Presa ca a patra putere Probleme: 1. senzaţia de legitimitate, mandat social

sau politic, ce poate justifica sau scuza excesele şi erorile presei – “dacă acestea s‑au petrecut într‑o campanie desfăşurată împotriva uneia din puterile (legitime) ale statului”. (Coman, 2007)

2. puterile nu se opun, ci se echilibrează reciproc.

De la presa ca a patra putere- la presa ca watch-dog

Ideea de „a patra stare/putere”, adică de forţă alternativă, s‑a transformat în aceea de instanţă adversativă:

1. presa nu mai reprezintă atât locul de dezbatere sau de exprimare a opiniei publice, (vezi cursul anterior despre spatiul public!!!)

2. cât o instituţie de critică şi de control, care urmăreşte comportamentul Puterii, convinsă (obsedată) că acesta este incorect sau (măcar) insuficient de responsabil faţă de mase.

“Într‑o formulă metaforică, această misiune critică a presei se condensează în termenul „watch‑dog” („câine de pază” – al publicului împotriva exceselor Puterii); această expresie pune ipostaza agresivă şi mereu ameninţătoare a presei, în antiteză cu imaginea unei prese supuse şi controlate de puterile în exerciţiu – „lap dog” (câinele care linge mâinile oricui). “ (Coman, 2007)

Concluzii

1. Mass-media se transformă în “pivoţi ai democraţiei”. În lipsa unei “pieţe libere” a ideilor, o serie de valori ale democraţiei sunt în pericol.

2. Mass-media contribuie la democratizarea vieţii politice. 3. Rolul democratic principal într-o democraţie este cel de caine de

pază în raport cu acţiunile statului. 4. Mass-media: între a patra putere şi caine de pază. 5. Statutul de caine de pază trebuie redefinit în perioada

contemporană.

Cum contribuie mass-media la democratizare în general? Mass –media exercită controlul public asupra puterii politice. Mass-media mobilizează cetăţenii cu privire la deciziile politice. Mass-media stimulează dezbaterea de idei pe “piaţa liberă” a ideilor.

Romania. Studiu de caz Tranziţie de la comunism la democraţie

1. eliminarea sistemului de control prin eliminarea monopolului statului şi al partidelor asupra presei, producţiei de hartie, distribuţiei etc.

2. crearea unui cadru legal adecvat. 3. promovarea unei vieţi politice democratice

prin norme care limitează intervenţia politicului în presă.

4. profesionalizarea jurnaliştilor prin legi, norme, coduri de etică.

Ce ne spun sondajele despre preferinţele tinerilor şi ale adulţilor pentru democraţie?

Vezi cercetare SOROS p. 13, p. 16

Proiect Mass-media şi cetăţenia democratică şi responsabilă, 2010

CNCSIS, Proiect IDEI_914, coordonat de prof. univ. dr. Mihai Coman.Echipa proiectului: Oana Băluţă, Antonia Matei, Antonio Momoc, Romina Surugiu. Cercetare calitativă în cadrul căreia au fost intervievaţi politologi, sociologi şi

jurnalişti reprezentativi din România (Dan Cristian Turturică, Cristian Tudor Popescu Adrian, Adrian Ursu, Liliana Ruse, Doru Braia, Mircea Kivu, Val Valcu, Mihaela Miroiu, Lazăr Vlăsceanu, Vintilă Mihăilescu, Gelu Trandafir ş.a.). În cadrul interviurilor a fost urmărit:

Cum este înţeleasă cetăţenia în România la 20 de ani după căderea comunismului?

Care este rolul mass-media în construirea cetăţeniei democratice? Ar trebui mass-media să privilegieze anumite informaţii, astfel încât cetăţenii să

fie conştienţi de drepturile şi obligaţiile lor?

Media au un rol important de cenzor, de Media au un rol important de cenzor, de supraveghetor, de formatorsupraveghetor, de formator

Adrian Ursu, jurnalist: „Mass-media sigur că au un rol ingrat în acest tip de construcţie de mentalitate până la urmă, fiindcă, pe de o parte rolul presei este cel de a cenzura şi a ţine sub monitorizare tot ce înseamna stat, autoritate, putere, instituţie şi, pe de alta parte, de a furniza informaţiile necesare oricarui client al său... până la urma e o activitate comercială presa, nu neapărat una de voluntariat sau de tip fundaţie non profit. ... sigur, presa poate să ceara la un moment dat să îşi recapete ceea ce scrie prin manualele de jurnalism, funcţia educativ-formativă, ceea ce însă ar fi extrem de greu de făcut într-o societate care se construieşte după reguli capitaliste, în care presa la rândul ei are nevoie de public plătitor şi nu întotdeauna îşi permite să fie doar un furnizor de învăţăminte şi de precepte aşa cum unii s-ar astepta de la ea, încălcându-şi în felul ăsta principiile comerciale... ”

1. Media pot crea spaţiul public, se pot concentra 1. Media pot crea spaţiul public, se pot concentra pe poveşti de succes din societatea civilă. pe poveşti de succes din societatea civilă. 2. Mass-media: instanţa adversativă2. Mass-media: instanţa adversativă

Mircea Kivu, sociolog: „În mass-media noastră, autorităţile sunt prezentate ca un fel de inamic public. Oamenii sunt mai degrabă îndemnaţi să se ţină cât mai departe de tot ce înseamnă social, politic, autoritate ş.a.m.d., în loc să-i îndemne la o acţiune. Concret, sunt o groază de poveşti de succes care există. Eu cunosc, întâmplător, destul de bine activitatea organizaţiilor non-guvernamentale şi ştiu că sunt o droaie de programe, întreprinse pe bază de voluntariat de către genul acesta de organizaţii, care au impact chiar semnificativ. (...) sunt tot felul de acţiuni de genul acesta, care sunt nişte poveşti de succes şi care ar trebui să fie mai prezente în media.”

Jurnalismul angajat poate coexista cu Jurnalismul angajat poate coexista cu jurnalismul interesat economicjurnalismul interesat economic

Radu Nicolae, politolog: „Aici rolul mass-media este foarte important, ca de altfel în multe din zonele sociale. Mass-media priveşte în ultima vreme, şi probabil la nivel international, priveşte omul, cetăţeanul ca un consumator şi îi livrează ceea ce vrea să audă: senzaţional, poveşti. Cred că asta e o parte a presei până la urmă, a mass-media şi trebuie să rămână, dar trebuie să existe şi un jurnalism angajat, un jurnalism civic, un jurnalism care e aproape de cetăţeni şi încearcă să sprijine cetăţenii în acţiunile lor şi în a ajunge la o decizie publică comună. Asta înseamnă ca jurnaliştii nu doar să reflecte anumite ştiri, ci înseamnă să şi producă subiecte, să realizeze investigaţie, să participe la procesul de luare a decizilor, prin a pune presiune, prin a sprijini grupuri de cetăţeni, grupuri de iniţiativă, coaliţii, a se angaja în schimbarea socială şi la nivel civic (...).”

Media ne poate antrena în Media ne poate antrena în jurnalismul cetăţenescjurnalismul cetăţenesc

Cristian Tudor Popescu, ziarist: „Principalul rol al media este antrenarea cetatenilor in procesul mediatic. Adica jurnalismul cetatenesc, posibilitatea ca cetateanul sa faca o sesizare civica la un moment dat, sa atraga atentia printr-un film facut cu telefonul mobil sau cu mijloacele lui sau printr-o simpla observatie asupra unor nereguli, asupra unor incalcari ale normelor de convietuire. Deci aceasta mi se pare modalitatea principala – antrenarea in jurnalismul cetatenesc. Nu cred in educarea cetateanului in mod didactic, prin emisiuni de televiziune in urma vizionarii carora cetateanul sa iasa mai bun. ”

Mass media şi democraţia

Mihaela Miroiu, politolog: „Argumentul meu suprem pentru care mass-media are obligaţia să se ocupe de democratizare este că ea nu poate fi niciodata liberă dacă nu există democraţie.”

Presa ca afacere sprijină Presa ca afacere sprijină democraţia şi pluralismuldemocraţia şi pluralismul

Cristian Tudor Popescu, ziarist: „Media din Romania menţine, întretine, democratizarea României. Dincolo de moguli care au interesele lor, fireşte, dincolo de presa mercenară, dincolo de neprofesionismul multora dintre gazetari, pentru că avem de a face cu un sistem deschis... In România o televiziune poate să minta, poate să dezinformeze, poate să facă multe... Un ziar la fel. Dar presa în ansamblul ei în acest moment are un rol în a democratiza România, pentru că adevărul nu poate fi ascuns. Dacă un membru nu are interesul să spună ceva sau are interesul să deformeze acel lucru, se va gasi un alt membru care are interesul contrar. Nu din considerente morale, din considerente de interes de business-ul lor, de politici şi asa mai departe. Şi dacă se face o înţelegere între ei în legatură cu un subiect care să fie ascuns sau să fie distorsionat în favoarea puterii sau în favoarea cuiva, se va gasi întotdeauna un mic post de radio, un mic ziar sau o televiziune obscură care să dea acel lucru aşa cum este şi de acolo iese în avalanşă şi in marile medii. Că nu au cum, aşa este sistemul deschis. Asta este deosebirea fundamentala fata de dictatura, de Ceausescu... În clipa de faţă, presa româneasca este poate cel mai puternic şi important factor de menţinere a democraţiei în România.”