Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

MARTIRII BASARABIEI. Ioan Pelivan, ucis de ocupan?ii bol?evici aiRomâniei pentru c? a înf?ptuit Unirea (1 aprilie 1876 - 25 ianuarie 1954).FOTOGRAFII INEDITE, DOCUMENTE CNSAS ?I C?R?I PDF

25 ianuarie 2015. În urm? cu 61 de ani, într-o celul? sordid? ?i supra-aglomerat? din închisoarea ungureasc? Sighet, murea, m?cinat de boli,b?t?i ?i inani?ie, la 78 de ani, un adev?rat martir al Basarabiei ?i unul dintre cei mai mari eroi necunoscu?i ai României: Ioan Gheorghe Pelivan.C?r?ile de istorie ale bie?ilor copii de azi uit? s?-l consemneze. Wikipedia e zgârcit?, ?i ea, cu biografia marelui român. Ioan (Ion) Pelivan: optrânduri ?i-atât. Ni se aminte?te c? s-a n?scut la data de 1 aprilie 1876 în satul R?zeni (pe atunci jude?ul L?pu?na, acum raionul Ialoveni) ?i c? afost un militant de vaz? al mi?c?rii de eliberare na?ional? din Basarabia, om politic, publicist, ap?r?tor ?i promotor al limbii române, animator alvie?ii culturale. A absolvit Seminarul Teologic din Chi?in?u (1898) ?i Universitatea din Dorpat, Facultatea de Drept (1903). A fost o personalitatepolitic? important? ?i a dus o activitate febril? împotriva rusific?rii Basarabiei de c?tre imperiul ?arist. A fost loc?iitor de judec?tor al ora?ului B?l?i?i creatorul primei grup?ri na?ionale din acest ora?, iar mai tîrziu a fost de?inut politic. S-a stins din via?? în închisoarea Sighet la 25 ianuarie1954. Datorit? activit??ii sale, jude?ul B?l?i a fost primul jude? din Basarabia care în 1918 s-a pronun?at pentru Unirea Basarabiei cu România,ne mai spune Wikipedia. Doar atât? Infim, fa?? de via??, activitatea, opera ?i jertfa cutremur?toare ?i continu? a militantului pentru RomâniaMare! Nici m?car faptul c? a fost primul ministru de Externe al Basarabiei ?i apoi ministru al Justi?iei în Guvernul României nu se aminte?te.

Un erou uitat

Nici anul trecut, când s-au împlinit 60 de ani de la uciderea sa, nici anul acesta, din p?cate, nici una din autorit??ile României de azi, sau m?carale Republicii Moldova, nu s-au obosit s?-i omagieze via?a ?i moartea martiric?. Poate doar în satul s?u natal, la b??tina din R?zeni, unde a maifost omagiat ?i în 2009 (info) sau în 2012 (audio), când liceul local a primit numele marelui patriot. “R?zeni are o semnifica?ie istoric? aparte,care a dat poporului personalit??i de anvergur?: Elena Alistrar - unica femeie din Sfatul ??rii, Ion Incule? – intelectual, care a condus cudemnitate mai multe func?ii publice în cadrul Statului Unitar Român ?i s? nu uit?m de Ion Pelivan, marele na?ionalist ?i patriot român. Om dereferin?? în întreaga istorie a Unirii Basarabiei cu România. Aceste trei personalit??i confer? o importan?? special? comunei R?zeni. Ave?ionoarea de a studia în acest liceu, care poart? numele unui m?re? om al istoriei”, afirma Ion Constantin, doctor în istorie, la acel momentaniversar.

Nici autorit??ile de la Bucure?ti nu exceleaz? în omagierea martirului: chiar dac? peste numai câteva luni, în noaptea de 5 spre 6 mai, se vorîmplini 65 de ani de la arestarea sa, urmat? de aruncarea familiei sale în strad?, nici pâna acum nu exist? vreo plac? comemorativ? pe fosta sacasa din strada Ion Luca Caragiale, la nr. 7 (view), unde acum î?i desf??oar? activitatea o Cas? de licita?ii.

Portalul Basarabia-Bucovina.Info, al?turi de istorici ?i cercet?tori ai Academiei Române ?i ai Republicii Moldova, cu sus?inerea CNSAS ?i aArhivelor Na?ionale de la Bucure?ti ?i Chi?in?u, î?i propune, pân? la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire, s? redea cât este posibil dinaceast? istorie neagr?, înc? ascuns? printre dosare pr?fuite ?i, de multe ori, r?t?cite deliberat. Înso?im acest demers memorialistic cu un num?rimportant de fotografii de epoc? ?i reproduceri ale unor documente, inclusiv ale Securit??ii, pe care, în cazul de fa??, le public?m în bazamaterialului nostru.

MARTIRII BASARABIEI, este doar unul dintre proiectele dedicate de comitetul nostru ad-hoc Centenarului Marii Uniri. Am început primul nostruepisod cu un material al istoricului basarabean Mihai Ta?c?, apreciat cu peste 600 de trimiteri în spa?iul re?elei Facebook: Eroii necunoscu?i aiRomâniei ?i soarta lor martiric?: senatori ?i deputa?i ai Basarabiei, militan?i pentru statul na?ional-unitar român, deporta?i în Gulagul sovietic.Continu?m azi cu prezentarea tragediei lui Ioan Pelivan, ucis de aceia?i ocupan?i sovietici, dar pe teritoriul României, în cadrul opera?iuniiNKVD de decapitare a elitelor politice ?i na?ionaliste începute prin arest?rile din "noaptea demnitarilor", la care ne vom referi mai jos, gra?iestudiilor ?i documentele oferite cu generozitate de istoricii Ion Constantin, Ion Negrei ?i Gheorghe Negru. Astfel, în baza materialului nostru ve?iputea desc?rca dou? lucr?ri excep?ionale despre via?a ?i moartea martirului pentru Basarabia, însumând în total peste 1000 de pagini. Sper?mca astfel, m?car prin noi - "Noi prin noi", dup? cum era dictonul Societ??ii "Carpa?ii" a lui Eminescu, marele lupt?tor pentru cauza româneasc? ?iunirea tuturor românilor în hotarele "Daciei Mari" -, cele opt rânduri de pe Wikipedia s? se mai înmul?easc?, spre luminarea celor mici ?i celormari, celor buni ?i celor r?i. Dar mai mult decât atât, sper?m ca genera?iile de ieri ?i de azi, vitregite de istoria real?, s? afle, m?car acum, despreobolul de sânge adus Marii Uniri, înainte dar ?i, iat?, dup? s?vâr?irea ei, când sovieticii au dovedit c? exterminarea este metoda de ac?iuneîmpotriva tuturor celor care le stau în cale. A meritat jertfa? Cu siguran??, da. Dac? nu pentru noi, care n-am reu?it în 25 de ani de libertatedeclarat? s? realiz?m ce au f?cut marii artizani ai Unirii sub ocupa?ia a dou? imperii, m?car pentru genera?iile viitoare.

"P?rintele na?ionalismului din Basarabia"

"P?rintele na?ionalismului din Basarabia" ?i "un reper de con?tiin?? na?ional? ca ?i via?a lui tr?it? cu demnitate". A?a îl consider? istoriculbasarabean Iurie Colesnic, autorul seriei de volume "Basarabia necunoscut?". Într-un articol comemorativ din ziarul "Timpul" de la Chi?in?u,Iurie Colesnic red? câteva fragmente dintr-o lucrare tip?rit? în 1941 la Bucure?ti la Tipografia ziarului "Universul", "Basarabia de sub obl?duirearuseasc?", devenit? o raritate bibliografic? dup? ocupa?ia sovietic?, din care reproducem ?i noi: "Hidra pseudo-democratic?, cosmopolit? ?iinterna?ional?, a reu?it u?or s? p?trund?, s? troneze ?i s? dicteze în altarul vie?ii noastre publice... Din cauza aceasta, în înv???mânt,administra?ie ?i chiar în parlament, nu au putut intra cei mai buni, cei mai vrednici ?i cei mai preg?ti?i, ci adeseori indivizi, cari nu au avut ?i n-auabsolut nimic comun nici cu trecutul nostru, nici cu interesele ?i n?zuin?ele noastre na?ionale? Dar presa str?in? ?i înstr?inat?? Nu a fost ?i ea,în opera ei de destr?mare a solidarit??ii noastre na?ionale ?i de ponegrire a tuturor înf?ptuitorilor Unirii, nu a fost ea oare încurajat? ?i de aino?tri?... Am avut în Basarabia s?pt?mâna de cur??enie ?i deparazitare. Când va veni oare termenul ?i pentru s?pt?mâna de desrusificare?”.O întrebare valabil? ?i azi.

"A vorbi despre Ion Pelivan este sinonim cu a vorbi despre Basarabia. Via?a lui Ion Pelivan, soarta lui, se contope?te cu via?a ?i cu soartaîns??i a Basarabiei", spunea profesorul Nitreanu P. Nicolae, la catafalcul lui Ioan Pelivan, ale c?rui oseminte fuseser? aduse din cimitiruls?racilor de la Sighet în cel al M?n?stirii Cernica, pentru a fi îngropate al?turi de mormântul mitropolitului Gurie Grosu. Se întâmpla într-o

1 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

duminic?, la 4 aprilie 1976, cu aprobarea celor mai înalte autorit??i ale regimului. Cu câteva zile mai înainte, la 1 aprilie, se împliniser? o sut? deani de la na?terea marelui lupt?tor na?ional. La reînhumarea r?mâ?i?elor p?mânte?ti ale lui Ioan Pelivan a fost oficiat? o slujb? de pomenire, dec?tre 12 preo?i, cu un cor reputat, în prezen?a unei mari mul?imi, majoritatea fiind basarabeni dar ?i transnistreni, ni se spune într-un studiucuprins în volumul "Ioan Pelivan - Parinte al Mi?c?rii de Eliberare Na?ional? din Basarabia", realizat de istoricii Ion Constantin, Ion Negrei?i Gheorghe Negru.

Potrivit unei note a Securit??ii, din 14 aprilie 1976, una dintre coroanele puse atunci la mormânt, având inscrip?ia ”Din partea prietenilortransnistreni“, ar fi dat na?tere la un protest al unei ”ambasade, care s?a sesizat de con?inutul inscrip?iei“. Era vorba, evident, despreambasada U.R.S.S., suntem informa?i în studiul citat.

Armele ruse?ti: Panslavismul, panortodoxismul ?i pancomunismul

Oricât ar p?rea de straniu pentru orice cititor intoxicat cu materialele de istorie rescris? specifice "post-comunismului", b?trânul profesorpensionar Nicolae Nitreanu, care a l?sat Arhivelor Na?ionale ?i o impresionant? colec?ie de documente, de?i ?tia c? înmormântarea estemonitorizat? atât de Securitate cât ?i de KGB, ca s? nu mai vorbim de oamenii Partidului (sec?iile Militar? ?i de Propagand? ?i Agita?ie ale CC alPCR), a sus?inut în discursul s?u comemorativ o adev?rat? lec?ie de geopolitic? ?i istorie na?ional?, cu referire direct? la agresorul sovietic.Red?m câteva extrase, preluate din lucrarea de anvergur? "Ioan Pelivan - Istoric al Mi?c?rii de Eliberare Na?ional? din Basarabia", careapar?ine acelora?i istorici numi?i mai sus.

"Aceste tendin?e ruse?ti [de agresiune], fa?? de na?iunea român?, în principal se pot rezuma la trei instrumente de realizat:

1. panslavismul;

2. panortodoxismul, ?i în sfâr?it,

3. pancomunismul, ca cel mai eficaciu.

Ru?ii î?i d?deau bine seama c?, prin folosirea acestor trei instrumente sau metode de subjugare a popoarelor neruse, Rusia nu va putea fi tras?la r?spundere de agresiuni de c?tre forurile de justi?ie interna?ional?, c?, chipurile ar tulbura ordinea în lume, ?i ar înc?lca anumite tratate ?iconven?ii interna?ionale.

Rusia a folosit ?i folose?te aceste trei instrumente de oprimare asupra noroadelor neruse în mod simultan: dac? nu reu?e?te s?-?iajung? scopul cu unul dintre aceste instrumente – în mod automat îl pune în practic? pe cel de al doilea, ?i dac? nici acesta nu d? rezultatelea?teptate, e pus în aplicare cel de al treilea instrument, care este în ultim? instan??, cel hot?râtor, care poate veni cu sanc?iuni. Dovezi...? Nucred c? mai trebuiesc aduse, fiindc? sunt prea cunoscute." Analiza profesorului continu? ?i o pute?i citi integral în volumul amintit, pe care îlpute?i desc?rca de la Basarabia-Bucovina.Info. Mai inform?m c? pe lâng? faptul c? aceste cuvinte au fost rostite celor aduna?i la manifestareade la Cernica, toate alocu?iunile, dintre care mai public?m câteva citate mai jos, au fost adunate de profesorul Nitreanu în lucrarea intitulat? "Ion Gh. Pelivan – tribun al Basarabiei", ap?rut? în mai multe volume ?i publicat? în Bucure?tiul anului 1983. Sublinem aceasta pentru ceicare înc? mai vând castravetele murat cu "România - cal troian" al Rusiei. Pozi?ia anti-sovietic? ?i anti-ruseasc? a autorit??ilor regimului de laBucure?ti r?zbate cu claritate din mesajele cuprinse ?i în aceast? carte.

Închisorile lui Ioan Pelivan: din Siberia la Sighet

Continu?m cu discursul profesorului Nitreanu: "Pentru ideie na?ional? a militat Ion Pelivan: el a avut de luptat greu împotriva vr?jma?ilorneamului românesc, îndurând rigorile închisorilor de la Dorpat – Jurievo ?i Wenden, din Estonia, unde se afla ca student la Universitatea dinDorpat, precum ?i rigorile închisorii Butîrki din Moscova, ca ?i exilul din regiunile nordice ale Rusiei: la Arhanghelsk ?i la Viatka, în mijlocul unorpopula?ii str?ine ?i curioase, cum erau: zîrenii ?i samoezii. Dar ?i acolo, în acele condi?iuni climatice extrem de grele, în ?ara ghe?urilor ve?nice,Ion Pelivan nu a încetat s? cread? c? ac?iunea lui ?i a tovar??ilor lui este dreapt?, c? el trebuie s? supravie?uiasc?, s? se preg?teasc? pentruziua cea mare, pe care o a?tepta. (...)

Aducerea lui Ion Pelivan aici, la M?n?stirea Cernica, al?turi de colegii lui de lupt? pe t?râm na?ional ?i cultural, îndrept??e?te recuno?tin?apentru acela ce a fost lupt?torul ?i marele patriot român basarabean – Ion Pelivan. Dumnezeu s??l odihneasc? în pace pe eroul ?i martirulnostru – Ion Pelivan! Recuno?tin?a neamului îl va înconjura întotdeauna!"

Trebuie amintit ?i c? la aniversarea a 100 de ani de la anexarea Basarabiei, din 1812, deci în 1912, Ioan Pelivan, pe atunci judec?tor în cadrulImperiului Rus, a arborat în mod demonstrativ tricolorul românesc cu doliu, ceea ce i-a adus automat demiterea din func?ie ?i alte represalii peplan local.

Ion V?lu??, fost deputat în Sfatul ??rii al Basarabiei, la aceea?i ceremonie funerar?, nu s-a sfiit s? aminteasc? ?i pedeapsa nedreapt? primit? dela bol?evicii din România, care i-a ?i adus moartea marelui patriot: "Dar soarta crud? a h?r?zit un sfâr?it tragic, din punct de vedere moral.Patriotul integru Ion Pelivan a murit nevinovat în închisoarea ??rii sale, pentru binele ?i fericirea c?reia s-a zbuciumat toat? via?a. Numai unletopise? talentat, cu o pan? shakespearian?, va putea descrie profunzimea dramei suflete?ti ?i ultimele clipe de adânc? mâhnire ?i decep?ie,g?sind ca un bun cre?tin ce era, o singur? mângâiere în cuvintele lui Iisus Hristos, Domnul nostru, care în timpul calvarului pricinuit de turmaînebunit? de instiga?iile fariseilor vându?i ?i perfizi, se ruga prin: „Doamne iart?-i, c? nu-?i dau seama ce fac!”. Înaltul apostolat ?i calvarul lui IonPelivan îi dau dreptul s? fie cinstit ?i pomenit al?turi de ceilal?i martiri ai neamului, sacrifica?i pentru f?urirea unit??ii na?ionale. Dat fiind, c? nuexist? f?ptur? omeneasc? f?r? de p?cat, s? ne rug?m pentru odihna sufletului lui Ion Pelivan – în pace ?i iertarea gre?elilor lui Ion Pelivans?vâr?ite în via?? – cu voie sau f?r? voie. DUMNEZEU S??L IERTE!", încheia emo?ionantul discurs citit la 4 aprilie 1976, la catafalculosemintelor, înainte de reînhumarea lor în cimitirul Cernica.

2 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

Martirii Basarabiei ridica?i în "Noaptea demnitarilor"

"Martirii Basarabiei vor fi ?i martirii neamului românesc. Ion Pelivan a fost unul din cei mai mari lupt?tori pentru Unirea Basarabiei. El estemarele martir al Basarabiei; este un martir al neamului românesc. S??i fie pomenirea în veci!", afirma tot atunci Grigore Filip – Lupu, profesor,citat în volumul amintit, "Ion Gh. Pelivan – tribun al Basarabiei", lucrare îngrijit? de profesorul Nicolae P. Nitreanu, vol. I. Scrieri, Bucure?ti,1983. Pentru a în?elege mai bine cadrul opera?iunii de exterminare a elitelor române?ti de c?tre ocupantul sovietic, red?m din studiul introductival volumului "Ioan Pelivan - Parinte al Mi?c?rii de Eliberare Na?ional? din Basarabia", realizat de istoricii Ion Constantin, Ion Negrei ?iGheorghe Negru:

"Printr?o singur? opera?iune de amploare, preg?tit? ?i desf??urat? minu?ios, cu concursul direct al Partidului Comunist din România aflat laputere, în noaptea de 5 spre 6 mai 1950, organele de securitate, dirijate din umbr? de consilierii sovietici, au arestat cca 90 de persoane,calificate, în limbajul oficial (politic) de moment, ca „fo?ti mini?tri ?i înal?i func?ionari de stat în guvernele burgheze ale României, activi?tiimportan?i ai partidelor reac?ionare”. Conform prevederilor Decretului nr. 6/1950, emis de Prezidiul Marii Adun?ri Na?ionale la 14 ianuarie 1950,în unit??ile de munc? recent înfiin?ate urmau a fi încadra?i to?i „acei care prin faptele ?i manifest?rile lor, direct sau indirect, primejduiesc sauîncearc? s? primejduiasc? regimul de democra?ie popular?, îngreuneaz? sau încearc? s? îngreuneze construirea socialismului în RepublicaPopular? România, precum ?i acei care în acela?i mod def?imeaz? puterea de stat sau organele sale, dac? aceste fapte nu constituie sau nupot constitui prin analogie infrac?iuni”1 (1 Claudiu Seca?iu, Noaptea demnitarilor. Contribu?ii privind distrugerea elitei politice române?ti, în„Analele Sighet”, Nr. 6: Anul 1948 – institu?ionalizarea comunismului, Funda?ia Academia Civic?, Bucure?ti, 1998, p. 899). De?i decretul sereferea la activit??ile curente ale eventualilor „delincven?i”, în realitate, el a fost aplicat pentru „pedepsirea” activit??ilor fo?tilor demnitari,conferindu?i?se astfel un caracter retroactiv.

Printre cei aresta?i în „noaptea demnitarilor” au fost ?i oameni politici originari din Basarabia, care au participat nemijlocit la Unirea,în 1918, a provinciei dintre Prut ?i Nistru cu România, iar mai apoi, au jucat un rol de seam? în istoria ??rii. Men?ion?m în acest sens,pe Pantelimon Halippa – publicist ?i om politic, vicepre?edinte (1917) ?i pre?edinte (1918) al Sfatului ??rii, ministru al Basarabiei în mai multeguverne (1919?1927), ministru al Lucr?rilor Publice ?i Comunica?iilor (1927, 1929?1930), ministru al Muncii, S?n?t??ii ?i Ocrotirii Sociale (1930),ministru de stat (1932, 1933), deputat ?i senator (1918?1934), membru?corespondent al Academiei Române; pe Ioan Pelivan, deputat în Sfatul??rii de la Chi?in?u (1917?1918), director general (ministru) de Externe în cele dou? guverne ale Republicii Democratice Moldovene?ti(1917?1918), ministru al Justi?iei (1919?1920), delegat al României la Conferin?a de Pace de la Paris (1919?1920), deputat ?i senator; peDaniel Ciugureanu, deputat în Sfatul ??rii (1917?1918), pre?edinte al Consiliului de Mini?tri al Republicii Democratice Moldovene?ti (1918),ministru al Basarabiei în câteva guverne ale României, deputat ?i senator; pe general de Corp de Armat? Ioan R??canu, comandant de brigad?în lupta de la M?r??e?ti, ministru de R?zboi (1918?1921), ministru de stat (1927, 1931?1932), deputat ?i senator, primar de Bucure?ti(1942?1944). În cadrul aceleia?i opera?iuni, urma s? fie re?inut ?i Anton Crihan, la fel fost deputat în Sfatul ??rii (1917?1918), ministru alAgriculturii în guvernul Republicii Democratice Moldovene?ti (1918). Grupul de agen?i venit s??l aresteze nu l?a fost g?sit la domiciliul indicat.Precaut din fire, la acea dat?, Anton Crihan, reu?ise s? p?r?seasc? România. Pentru aceste personalit??i – oamenii?simbol ai Basarabieiinterbelice – idealul unit??ii na?ionale în cadrul statului na?ional român a fost scopul suprem al vie?ii ?i a activit??ii lor.

Uci?i pe capete

Dintre politicienii basarabeni aresta?i în „noaptea demnitarilor”, cu siguran?? la comanda organelor represive sovietice, doarPantelimon Halippa a supravie?uit regimului de deten?ie, ceilal?i trei – Ioan Pelivan, Ioan R??canu ?i Daniel Ciugureanu – ?i?au g?sittragicul sfâr?it în închisoarea de la Sighet. De fapt, ultimul a murit chiar a doua zi dup? arest, în timp ce era transportat sprepenitenciar.

Pentru a se da o not? de „legalitate” formal? m?surilor ce urmau a fi întreprinse, în ajunul arest?rii, la 5 mai 1950, Direc?iunea General? aSecurit??ii Poporului trimitea o adres? c?tre Parchetul Tribunalului Militar Regional II Bucure?ti, prin care se solicita „aprobarea efectu?rii uneiperchezi?ii domiciliare numitului Pelivan Ioan din Bucure?ti, str. Caragiale, Corp A, Nr. 7, Ap. 2, unde suntem informa?i c? se g?sesc materialece intrereseaz? ordinea ?i securitatea poporului”2 (Arh. C.N.S.A.S., dosar P 11121, f. 5). Organele de Securitate au întocmit apoi un procesverbal în care se ar?ta c? o echip? de agen?i s?a deplasat „la fa?a locului, unde am g?sit prezent pe Dl. Pelivan Ioan, dup? ce i?am pus învedere calitatea ?i scopul vizitei noastre, am procedat la perchezi?ionarea locuin?ei, rezultatul fiind pozitiv. S?au ridicat c?r?i, mai multe noti?e ?ini?te acte arse”3 (Arh. C.N.S.A.S., dosar P 11121, f. 6).

Perchezi?ionarea locuin?ei, urmat? de arestarea lui Ioan Pelivan, au avut loc în noaptea de 5 spre 6 mai 1950. În acele momente, încasa din Bucure?ti, str. I.L. Caragiale nr. 7, se mai aflau so?ia Maria Pelivan ?i Nadia Perju?Mardale, fiica adoptiv? a lui Ioan Pelivan, n?scut? în1919, care î?i aminte?te: „... la ora 3. 00, au venit de la securitate s??l caute pe Ioan Pelivan. Casa în care locuiau era veche, avea u?a de sticl??i cu gratii. B?teau în geam a?a de tare c? u?a bubuia de lovituri. Ne?am uitat prin geamul u?ii ?i am v?zut trei civili cu pistoale. T?ticul era treaz.Mi?a dat dou? dosare s? le ascund. Le?am ticsit dup? caloriferul de lâng? geam. Dup? aceea m?am dus s? deschid u?a. „Vizitatorii” nocturniau intrat. Au spus c? au ordin de perchezi?ionare. Când securi?tii se aflau înc? în cas?, lui Ioan Pelivan i s?a f?cut r?u, fiind nevoit s? se a?ezeîntr?un fotoliu. Împlinise deja vârsta de 74 de ani. Eu m?am apropiat de el. A cerut un ceai. M?am dus s? fac ceai. Un securist a urmat dup?mine ca s? vad? ce pun în can?. I?am dat ceaiul. P?rea foarte tulburat. Era deja în etate, avea vârsta de 74 de ani ?i era cam bolnav. Securi?tiiau spus familiei c? trebuie s? mearg? s? dea o declara?ie, dup? care ac?iune va reveni”4 (4 Eugenia Danu, "Am?nunte mai pu?in cunoscutedespre via?a unui basarabean cunoscut" în ziarul „?ara”, Chi?in?u, 14 aprilie 2000, p. 6.). De atunci, îns?, nimeni din familie nu l?a mai v?zut ?ifoarte pu?ini au ?tiut unde cu adev?rat s?a aflat marele patriot, care a fost soarta lui de dup? arest.

E u?or de presupus c? arestul nu a fost ceva nea?teptat pentru Ioan Pelivan. Urm?rind evolu?ia evenimentelor ce se desf??urau înRomânia ?i în lume în aceea perioad?, vechiul ?i experimentatul lupt?tor na?ional era con?tient c? noile autorit??i aservite sovieticilor nu?l vorcru?a.

Modul cum s?a desf??urat opera?ia de ridicare abuziv? a fo?tilor demnitari este descris de istoricul Ion Nistor, unul dintre pu?iniisupravie?uitori ai închisorii de la Sighet ?i care o anumit? perioad? de timp a stat în aceea?i celul? cu Ioan Pelivan: „În noaptea de 5 spre 6 mai

3 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

1950 am fost trezit din somn de nevast??mea, care?mi vestea c? cineva bate la u??. Am s?rit din pat ?i ajungând la u?? am întrebat: „Cinebate?” Mi s?a r?spuns: „Poli?ia”. Am deschis u?a ?i cinci agen?i de poli?ie intrar? în camera unde dormeau nepotul meu Vl?star ?i nepoatamea Ileana. Nevast??mea îngrozit? înlemnise lâng? patul meu. Unul din agen?ii poli?iei îmi prezent? ordinul prin care eram chemat la prefecturapoli?iei pentru informa?ii, somându?m? s? m? îmbrac imediat ?i s??l urmez. Au urmat soma?iuni, îmbr?cându?m? în grab?. Nu mi s?a îng?duits? iau cu mine nimic, nici chiar r?mas?bun de la so?ia mea ?i de la nepo?i, care priveau cu groaz? ridicarea mea. Doi dintre agen?i m? luar?între ei ?i m? conduser? afar?, spunându?mi s? fiu om de în?eles ?i s? nu strig. Ie?ind din curtea casei, m? conduser? pân? în strada vecin?,unde a?tepta o ma?in?. Am fost împins în ma?in? ?i a?ezat între cei doi agen?i dintre care unul îmi ordon? s??mi leg ochii. Am scos batista dinbuzunar ?i m?am legat la ochi, ca s? nu v?d unde m? duc. În timpul cursei am b?nuit c? porneam în direc?ia poli?iei.

Ma?ina s?a oprit îns? la Ministerul de Interne. La intrare mi?au pus ochelari negri, ca s? nu v?d nimic, pân? ce o s? fiu introdus într?unbirou. Acolo mi?au luat ochelarii de la ochi ?i am v?zut un comisar la o mas?, care primi în tain? un scurt raport de la agen?ii ce ne înso?iser?,dup? ce aceia?i vorbir? la telefon cu agen?ii r?ma?i în locuin?a mea pentru perchezi?ie.

R?mas singur cu comisarul, acesta îmi lu? un scurt interogatoriu, uitându?se într?un registru, pe care îl avea pe mas?, însemn? în registruceva ?i m? som? s? depun pe mas? portmoneul ce?l aveam la mine cu bancnota de o mie de lei; inele, stilou, ceasornic sau alte obiecte nuaveam cu mine; mi?au ordonat s??mi desfac cravata ?i ?ireturile de la pantofi, pe care le?au luat în seam? ?i le?au trecut în registrul din fa?amea. Dup? împlinirea acestor triste formalit??i, a chemat un om de serviciu ?i m?a dat în seam?. Acesta îmi aplic? ochelarii negri, îmi spuses??mi ?in gura ?i m? conduse într?o sal? mare cu l?i?i de lemn împrejur. Eram primul sosit. Dup? mine ap?rur? în sal?, dup? scurte intervale,to?i fo?tii mini?tri ?i subsecretari din guvernele burgheze, care se aflau în Bucure?ti, a?a c? odat? ce se f?cu ziua, sala era plin? de de?inu?i. Îicuno?team pe to?i, ne f?ceam semne, dar ne era interzis de gardienii care ne p?zeau de a schimba o vorb?. Al?turi se g?sea o a doua sal? plin?de fo?tii înal?i demnitari militari ?i administrativi”5 (5 Vezi: Ion Nistor, Note autobiografice. Amintiri din închisoare, în „Cugetul”, Revist? deistorie ?i cultur?, nr. 3 (35), 2007, p. 16).

B?trânul ?i încercatul lupt?tor era pus la grea încercare, nu era la prima sa „întrevedere” cu a?a?zisele organe de drept, de fapt cuorganele represive. În îndelungata sa activitate (lupt?) pentru dezrobirea social? ?i na?ional? a avut nefericitul prilej s? cunoasc?, în câtevarânduri, „ospitalitatea” temni?elor ?ariste. Pentru prima oar? a fost arestat înc? în anii de studen?ie, în februarie 1902, ?i întemni?at laînchisoarea din Dorpat, apoi transferat la cea din Wenden (ambele din Estonia), pentru organizarea P?mânteniei (asocia?iei) studen?ilorbasarabeni, care î?i f?ceau studiile universitare în aceast? localitate din inima Imperiului Rus, fiind învinuit de delict împotriva statului (art. 250,Codul penal rus), manifestat prin organizarea unei societ??i ilegale ?i revolu?ionare, prin propaganda politic? cu scop de a distruge regimul legal?i prin tendin?e de separatism moldovenesc 6 (6 Vezi: Alexandru I. Oatul, Amintiri despre P?mântenia basarabean? din Dorpat, loc. cit., p.29?34; Pan Halippa, Amintiri de la Dorpat, loc. cit., p. 35; ambele materiale au fost reluate în „Cugetul”, Revist? de istorie ?i cultur?, 2005, nr. 2(26), p. 3?6; Gheorghe Chicu, P?mântenia basarabean? din Dorpat (1900?1902), în „Via?a Basarabiei”, 1936, nr. 7?8, p. 109?127). Curtea deApel din Petrograd, neg?sind suficiente probe pentru darea în judecat?, a clasat dosarul. Dar „stagiul” de circa un an f?cut în temni?ele ?aristenu a trecut f?r? consecin?e pentru tân?rul lupt?tor pentru cauza moldoveneasc?. Revenit în Basarabia, la începutul lui octombrie 1903, din noueste arestat. De?inut câteva s?pt?mâni în pu?c?ria din Chi?in?u, este exilat în nordul Rusiei. Trimis pe etap?, în drum, a trecut prin închisorilecentrale ale Imperiului: la Kiev s?a „hodinit” o zi ?i o noapte, în închisoarea Butârki din Moscova a stat 14 zile, închisoarea din Iaroslav l?a„g?zduit” o zi, cea din Vologda – o s?pt?mân?, astfel, ajungând la Arhanghelsk pe la jum?tatea lui decembrie, unde este încarcerat vremelnic,pentru ca peste o s?pt?mân? s? fie trimis la punctul cel mai nordic al guberniei, în ora?ul Mezen7 (7 Pan Halippa, Publicistic?, editor ?i studiuintroductiv de Iurie Colesnic, Funda?ia Cultural? Român?, Bucure?ti, Editura „Museum”, Chi?in?u, 2001, p. 43?45). Acestea au fost, s? zicema?a metaforic, „p?catele tinere?ii” lui Ioan Pelivan, acum, la b?trâne?e îi era dat s? cunoasc? ?i nivelul de ospitalitate a închisorii „de acas?”, s?fac? diferen?a dintre statutul de ocna? în pu?c?riile ?ariste ?i cel de de?inut politic în pu?c?ria comunist? din propria ?ar?.Într?o not? informativ?întocmit? de c?tre consilierii sovietici afla?i la Bucure?ti, imediat dup? opera?ia de arestare a fo?tilor demnitari români, ?i expediat? ministruluiSecurit??ii de la Moscova, referitor la Ioan Pelivan se men?iona: „Între 1941-1944, ministru al Justi?iei; l?a sprijinit activ pe Antonescu”,informa?ie, care, de?i nu corespundea adev?rului, avea semnifica?ia de adev?rat cap de acuzare8. Este important s? men?ion?m, c? spredeosebire de mul?i lideri basarabeni, Ioan Pelivan, dup? ce ?i?a v?zut realizat visul, adic? Unirea Basarabiei cu România, nu a mai desf??uratactivitate politic?. Dup? unele tentative de angajare în structurile politice na?ionale, se retrage din via?a politic?.

Familia, aruncat? în strad? cu patul si hainele

Dup? o lun? de la arestare, la fostul domiciliu a lui Ioan Pelivan din str. I.L. Caragiale nr. 7 din Bucure?ti, au venit câ?iva securi?ti cuun camion ?i au întrebat?o pe cea care au g?sit?o în cas?: „Sunte?i Maria Pelivan”?, de parc? ace?tia nu ?tiau unde au venit ?i pe cine au înfa??. La primirea r?spunsului afirmativ, oaspe?ii nepofti?i i?au declarat: „Ave?i dispozi?ia s? v? muta?i de aici. Ave?i voie s? lua?i patul ?ilucrurile de îmbr?cat. Atât. V? mut?m în alt? parte” (Ziarul „?ara”, 14 aprilie 2000; citat dup? Valeriu Pelivan, Ion Gheorghe Pelivan, înVatra ve?niciei – R?zeni. Carte de familie de neam r?z?nean (1484?2003), Chi?in?u, 2003, p. 109)

Regimul de exterminare din închisoare avea ?i alte componente. Din cauza subnutri?iei, Ioan Pelivan ca ?i mul?i al?i de?inu?i s?aîmboln?vit, medicul refuzând s??i dea tratament. La solicit?rile de tratament a de?inu?ilor, medicul impostor al închisorii obi?nuia s? spun?:„Medicamentele sunt inutile, s? l?s?m natura s? lucreze”. Boala l?a chinuit pân? în ultimele clipe ale vie?ii (Nu?u Ro?ca, Închisoarea eliteiromâne?ti. Compendiu, Sighetu Marma?iei, 2006, p. 22). Pe lâng? celelalte chinuri, înjosiri, foame etc. de?inu?ii mai erau b?tu?i frecvent depersonalul închisorii. B?taia se aplica pentru orice motiv, pentru cea mai elementar? b?nuial?. Supravie?uitorii Ilie Laz?r ?i Constantin Tomescuau relatat cazuri de aplicare a b?t?ii fa?? de Ioan Pelivan (23 Ibidem, op. cit., p. 27).

În închisoarea de la Sighet, Ioan Pelivan a stat, în diferite perioade de timp, în mai multe celule ?i în diferite componen?e. Din amintirilelui Ion Nistor putem reconstitui dou? celule ?i trei colective din care a f?cut parte: 1. cu o oarecare probabilitate, celula nr. 18 (cu dou? ferestre),de la parter, cu colectivul format la momentul intern?rii (mai 1950), din 9 persoane, ?i p?strat pân? în octombrie 1950; 2. aceea?i celul?, darîntr?un format extins, constituit în octombrie 1950, „prin v?rsarea” în celula nr. 18 a celor din celula nr. 13, cu un num?r total de 16 persoane ?i3. celula „spa?ioas? de la etajul întâi, cu trei ferestre spre curtea cu planta?ii a închisorii”, cu componen?a pu?in modificat? a colectivuluianterior, în care s?a aflat din prim?vara anului 1952 pân? la moartea sa, întâmplat? la 25 ianuarie 1954.

4 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

Anticamera mor?ii

Celula din închisoare devenise o adev?rat? anticamer? a mor?ii. Într?o singur? celul?, timp de doi ani, au murit 6 persoane. În afar? deIoan Pelivan, ?i?au g?sit tragicul sfâr?it: Radu Portocal?, Dumitru Burileanu, Sebastian Bornemisa, Albert Popovici-Ta?c?, Mihail I. Racovi??.

Camarazii de suferin?? au fost singurii martori la moartea lui Ioan Pelivan, întâmplat? la 25 ianuarie 1954, la vârsta de 78 de ani. Laînchisoarea din Sighet moartea fiec?rui de?inut trebuia s? r?mân? o mare tain?. Despre decesul celor încarcera?i se anun?a telefonic, printr?unmesaj codificat: „S?a stins becul nr...”, doar Direc?ia General? a Penitenciarelor din Bucure?ti. Familiile nu erau anun?ate despre decesulde?inu?ilor. „Rânduiala de înmormântare” se f?cea în cel mai mare secret. Mortul, mai întâi, era dezbr?cat (zdren?ele lui trebuia s? le îmbracealt de?inut), dup? care era aruncat într?o lad? din scânduri brute care se folosea la transportarea mor?ilor. Era a?teptat timpul cel mai potrivit, deobicei, rânduiala respectiv? se f?cea sub acoperi?ul nop?ii. Mortul era transportat la „cimitir” cu o c?ru?? tras? de un cal, care f?cea parte dingospod?ria închisorii. Locul de înmormântare era la marginea Sighetului Marma?iei, aproape de c?tunul Cearda, la numai câteva zeci de metride grani?a cu Uniunea Sovietic?. Pe acest loc al nim?nui, care, oficial, nici nu avea statut de cimitir, se îngropau s?racii ora?ului, cei caremureau la spital, la azilul de b?trâni, la c?minul de deficien?i neuropsihici, care nu aveau pe nimeni care s??i ridice dup? deces. În groapapreg?tit? din timp, se arunca trupul gol al fostului de?inut. „Groparii”, selecta?i din rândurile gardienilor analfabe?i ?i brutali, nu ?tiau altcevadecât c? transport? ?i îngroap? un bandit ordinar. Gardienii aruncau p?mânt peste el pân? la o nivelare aproximativ?. Dup? unele relat?ri, ceicare erau adu?i de la închisoare nu erau îngropa?i în partea central? a cimitirului, ci pe la margini (Nu?u Ro?ca, Basarabia ?i ministrul întregitorDaniel Ciugureanu, Editura „Prut Interna?ional”, Chi?in?u, 2010, p. 181; Idem, Închisoarea elitei române?ti... , p. 40?46).

Despre suferin?ele îndurate de Ioan Pelivan în închisoare familia a aflat abia în 1962, când acas? la Maria Pelivan a venit profesorulConstantin Tomescu, unul din pu?inii supravie?uitori ai închisorii, care i?a spus doamnei c? la Sighet a stat într?o celul? cu Ioan Pelivan ?i i?apovestit despre martirajul so?ului ei. Din cele relatate de tovar??ul de suferin??, nora Nadia a re?inut în memorie urm?toarele: „Din cauzafrigului ?i a umezelii din închisoare Ioan Pelivan avea dureri reumatice feroce. Temnicerii?bestii îl jigneau, îl scuipau, îi tr?geau palme, ceea ce îiprovoca o suferin?? moral? mai mare decât cea fizic?. Din cauza alimenta?iei proaste suferea de subnutri?ie. S?a stins înceti?or (la 25 ianuarie1954). A fost scos noaptea ?i înmormântat la cimitirul închisorii”.

Men?ion?m c?, în întreaga perioad? cât a fost închis la Sighet, Ioan Pelivan nu a fost judecat ?i condamnat.

În arhiva Oficiului Stare Civil? a Prim?riei municipiului Sighetu Marma?iei s?a p?strat dou? registre în care au fost trecute numele a 51 deoameni care au decedat în închisoare: primul cuprinde actele de deces a 42 de persoane decedate între 5 mai 1950 ?i 25 mai 1954, al doileainclude actele a 9 de?inu?i deceda?i între 6 iunie 1954 ?i 9 februarie 1955. Toate actele au fost întocmite mult mai târziu de la data deceselor:cele din primul registru – în ziua de 20 iulie 1957, cele din al doilea – la 13 august 1957. Actul de moarte a lui Ioan Pelivan este înregistrat la 20iulie 1957, la pozi?ia nr. 141 (decesele întâmplate în închisoare au fost înregistrate de la num?rul 101 pân? la 151), certificatul de moarte areseria Mc. nr. 370591, iar actul de verificare a mor?ii nr. 89 din 25 ianuarie 1954.

La închisoarea din Sighetu Marma?iei au murit ?i au fost aruncate în gropi anonime din „Cimitirul s?racilor” multe alte personalit??ide vaz? ale României interbelice. Men?ion?m aici pe Iuliu Maniu, unul din cei mai de vaz? oameni politici ?i de stat din istoria României,istoricul Gheorghe Br?tianu, omul politic Constantin Argetoianu ?i al?ii. În total, în Cimitirul S?racilor de la Cearda, între anii 1950 ?i 1955, au fostîngropa?i în secret, noaptea, 62 de de?inu?i politici, mor?i în închisoarea de la Sighet. Moartea unora din ei nici nu a fost înregistrat?.

Familia, prietenii ?i apropia?ii, dup? ce au aflat adev?rul despre moartea, locul ?i felul neomenesc cum a fost îngropat Ioan Pelivan, auhot?rât s??i organizeze o înmormântare cre?tineasc? ?i cu onorurile ce le merita. Pentru o asemenea întreprindere, fire?te, era necesaracceptul organelor competente, lucru nu u?or de ob?inut. Rezolvarea acestei probleme ?i?au asumat?o prietenii de familie, îndeosebi PanHalippa, Constantin Tomescu, Elefterie Sinicliu ?i al?ii. Pan Halippa, într?o scrisoare din 12 octombrie 1968, îi comunica lui Anton Crihan,considerat „reprezentantul basarabenilor din str?in?tate”, faptul c? recent a tratat cu dna Pelivan problema aducerii de la Sighet a osemintelorlui Ioan Pelivan ?i inten?ia de a le îngropa la cimitirul de la m?n?stirea Cernica din preajma Bucure?tilor, unde este înmormântat mitropolitulGurie (A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 527, f. 1?1 bis. ?i Arh. C.N.S.A.S., Fond I 161960, vol. 7, f. 99).

"Cel mai curajos ?i îndârjit apostol al ideii de românism", care "a r?mas curat ca un limpede cristal de diamant viu, ca s? continuie aîmpr??tia raze de lumin? ?i c?ldur? na?ional?", aprecia Ion Codreanu, un alt mare unionist român. „Moartea lui Ioan Pelivan în temni?elenoastre ?i a altor martiri ?i eroi pentru cauza întregirii neamului nu poate fi uitat? niciodat? ?i r?mâne una din petele negre pe paginile scrise cusânge ?i lacrimi ale istoriei neamului nostru”, constata cu profund regret Pan Halippa în 1977.

Cum a salvat Ioan Pelivan Arhive ale Unirii pentru genera?iile României de azi

Un alt episod interesant, care merit? adus ?i aici în aten?ia cititorilor no?tri este legat de modalitatea ingenioas? prin care Ioan Pelivana reu?it s? salveze o parte important? din Arhivele Unirii, foarte posibil într-o rela?ie conspirat? cu func?ionari români ai ArhivelorNa?ionale. Red?m în încheiere ?i acest fragment din opera citat?:

"Analiza modului în care alte documente provenite de la Ioan Pelivan au ajuns, dup? cel de?al Doilea R?zboi Mondial, la Arhivele Statului relev?aspecte contradictorii. Dintr?un raport al Direc?iei Generale a Arhivelor Statului, semnat de directorul general al institu?iei, generalul maior Gh.Titileanu ?i purtând data de 9 martie 1973, reiese c? fondul arhivistic compus din 1 211 documente (1 m.l.) din anii 1842?1945 a fost depus sprep?strare la Arhivele Statului în 1946 de Ioan Pelivan. Întrucât toate materialele privind Basarabia trebuiau, conform dispozi?iilor, trimise înU.R.S.S., acest fond a fost neînregistrat ?i neinventariat pân? în 1965. Potrivit unei note a Securit??ii, din 12 aprilie 1973, rezult? c?, în anii1949?1950, dându??i seama c? va fi arestat, Ioan Pelivan a stat ascuns pe la rudele sale, purtând cu el o valiz? cu documente. Cu pu?in înaintede arestare s?a prezentat la Arhivele Statului, unde a predat documentele pe care le mai avea spre p?strare. Func?ionarul care le?a primit, nule?a luat în eviden??, l?sându?le într?o camer? izolat?, fiind descoperite abia în anul 1973 ?i înregistrate. Cu prilejul evalu?rii efectuate de c?treArhivele Statului, s?a hot?rât s? i se dea Mariei Pelivan, so?ia lui I. Pelivan, suma de 10. 000 lei, remunerare care tocmai s?ar fi aflat în curs derealizare. Tot înaintea arest?rii, Ioan Pelivan a dat unui avocat din jude?ul Olt, un pachet cu documente, cu indica?ia de a le preda unui bun

5 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

patriot basarabean, pentru a le p?stra ?i folosi la nevoie. Acesta le?a înmânat lui Nistor Popescu, notar din Dr?g??ani?Vâlcea, de la care, înaprilie 1973, au fost preluate de organele de Securitate ?i predate la Arhivele Statului. În anul 1964, Maria Pelivan a predat, de asemenea,unele documente ?i c?r?i r?mase de la so?ul s?u, Academiei R.S. România ?i Institutului de Studii Istoice ?i Social?Politice de pe lâng? C.C. alP.C.R.

Demersurile privind arhiva lui Ioan Pelivan au fost întreprinse în baza unui plan de m?suri întocmit de Direc?ia a I?a a Securit??ii(U.M. 0610), la 25 august 1972 ?i aprobat de ministrul de Interne Ion St?nescu, prin care se viza influen?area pozitiv? a unor frunta?itransilv?neni, bucovineni sau basarabeni ori a succesorilor acestora de a preda arhivele personale Direc?iei Generale a Arhivelor Statului.M?sura avea un caracter general, vizându?i pe to?i fo?tii politicieni ?i oameni de cultur? care de?ineau documente de interes istoric, fiindîntreprins? în conformitate cu noile reglement?ri privind fondul arhivistic na?ional. Pe lista persoanelor care trebuiau verificate ?i contactate încazul (ac?iunea) „Istoricii”, deschis (?) de c?tre Direc?ia a I?a a Securit??ii se afla, la pozi?ia 9 ?i Maria Pelivan, so?ia lui Ioan Pelivan.

Speciali?tii de la Arhivele Statului apreciau c? materialele documentare cuprinse în fondul I. Pelivan prezint? importan?? deosebit?pentru cunoa?terea evenimentelor istorice din Basarabia la sfâr?itul secolului al XIX?lea ?i secolul al XX?lea. Între acestea se afl? rapoarte,apeluri, referate, procese?verbale, circulare, declara?ii privind lupta pentru autonomia Basarabiei, organizarea ?i activitatea românilorbasarabeni, activitatea Partidului Na?ional din Basarabia, unirea Basarabiei cu România."

Vom continua, spre neuitarea, pân? la Centenarul Unirii, prezentarea cercet?rilor noastre asupra MARTIRILOR BASARABIEI.

Notele ?i lucr?rile citate le g?si?i, spre desc?rcare în format PDF, aici:

Ioan Pelivan Istoric al Miscarii de Eliberare Nationala din Basarabia

Ioan Pelivan Parinte al Miscarii de Eliberare Nationala din Basarabia

Mul?umim pentru fotografii Direc?iei Cercetare CNSAS, Arhivelor Na?ionale de la Bucure?ti ?i Chi?in?u ?i istoricilor Ion Constantin, Ion Negrei ?iGheorghe Negru

Sursa: Basarabia-Bucovina.Info

6 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

7 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

8 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

9 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

10 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

11 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

12 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

13 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

14 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

15 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

16 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

17 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

18 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

19 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

20 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

21 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

22 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

23 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

24 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

25 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

26 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

27 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

28 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

29 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

30 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

31 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

32 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

33 / 34

Basarabia-Bucovina.InfoProiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romaneschttp://basarabia-bucovina.info

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info

Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)

34 / 34