Studiu de Caz Privind Aprovizionarea cu Principalele Produse Agroalimentare

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I DE

MEDICIN VETERINAR

ION IONESCU DE LA BRADIAI

PROIECT

LA

MARKETING

INDRUMTOR: STUDENT: Sef. Lucr. dr. Elena GNDU FACULTATEA: AGRICULTUR

SPECIALIZAREA: M.D.R.I.E.A.

ANUL:IV Gr.3372001/2002

-TEMA PROIECTULUI-

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: carne de vaca si branza de vaca si oaie a localitatii Iasi, judetul Iasi.

CUPRINS

1.Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele

social-economice.

2.Scurta prezentare a localitatii Iasi judetul Iasi.

3.Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru

principalele produse alimentare

4.Norme de consum

4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse

agroalimentare prevazute in Romania

4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse

agroalimentare prevazute in U.E

4.3.Normele consumului optim

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare: carne de vaca si branza de vaca si oaie din localitatea Iasi judetul Iasi

6. Populatia localitatii Iasi judetul Iasi si structura populatiei

7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Iasi judetul Iasi si a cheltuielilor anuale de achizitionare

7.1.Calculul cererii de consum mediu si annual a populatiei din localitatea Iasi judetul Iasi pentru principalele produse agroalimentare

7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor produse agroalimentare ..

8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la principalele produse agroalimentare in pragul anului 2007 in localitatea Iasi judetul Iasi..

9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare

9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii..

9.2.Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Iasi judetul Iasi ..

9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii bunurilor si serviciilor.

9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii Iasi judetul Iasi si eficienta economica..

10. Concluzii si propuneri.

11. Bibliografie. ..

1. Necesitatea elaborrii proiectului si

consecinele socio-economice

Prin elaborarea acestui proiect "Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare a localitaii Pascani jud.Iasi apare n general ca o necesitate pentru cunoaterea: pieei i satisfacerii nevoilor de consum.

Nevoile de consum se pot satisface att prin autoconsum ct i prin intermediul pieei agroalimentare, dar n special apare ca o etapa de pregatire profesional avnd un puternic caracter formativ pentru cei care-l ntocmesc, dar i pentru cei care-l studiaza n pregatirea lor profesional.

Din punct de vedere socio-economic are menirea s prezinte nivelul la care se afl localitatea Pascani jud. Iasi n piramida socio-economic a localitailor romneti, dar i abaterile de la normele optime privind protecia consumatorilor.

Acest studiu pune n prim plan cunoaterea problemelor reale ce se afl pe piaa produselor agroalimentare avnd o importana deosebit pentru formarea profesional a noilor specialiti in domeniul agrar i ingineriei economice din agricultur.

Concluzia rezid din simplul fapt c, problemele ce apar pe aceast pia sunt direct legate de producia agricol i indirect de nivelul cultural al zonei.

Acest proiect aduce in prim plan si eforturile pe care trebuie sa le faca comerciantii si producatorii agricoli pentru a satisface cerintele consumatorilor, cerinte care in ultima perioada sunt tot mai diversificate si cunosc o evolutie tot mai agresiva.

2.Scurta prezentare a localitaii Pascanijudeul Iasi

Localitatea Iasi, constituit din cartierele (zonele) Copou, Tatarasi, Tudor Vladimirescu, Nicolina, Pacurari, Podu Rosu, Alexandru, Mircea cel batran, etc a cunoscut in ultima perioada o evolutie semnificativa datorita numarului crescand al studentilor dar si activitatilor economice rentabile.

Prin dezvoltarea pe care a inregistrat-o pe plan economic s-a creat posibilitatea cresterii si diversificarii mentalitatii populatiei, mentalitate care are in prim plan cresterea pretentiilor pentru calitate a bunurilor si serviciile oferite de producatori si comercianti.

Localitatea Iasi reprezinta municipiul judetului Iasi, aceasta este situat n zona de podi, fcnd parte din podiul Moldovei.

Teritoriul localitatii fiind faramitat de raurile Nicolina, Bahlui si Jijia care ii ridica potentialul agricol.

Existenta in interiorul municipiului a zonelor forestiere ajutala cresterea potentialului de precipitatii in zona. Media anual a precipitaiilor este de 500 mm/m2 cu limitele minime i maxime ntre 350-620 mm./m2. Cantitatea cea mai mare a precipitailor se nregistreaz n perioada mai -iulie ntr-un procent de 62% din totalul precipitailor anuale.

Vnturile dominante sunt pe direcia N-NE (70%) i NS pe direcia cursului rului

Zona n care este situat localitatea Iasi se ncadreaz n gradul de seismicitate minima 4.8 conform 11100/1/78 ,si prezinta largi posibilitati de alunecare a terenului (Copou).

Teritoriul municipiului Iasi are o suprafa total de 165120 ha. care se repartizeaz pe natura de folosin i forme de proprietate.

Suprafaa total a localitatii Iasi este ocupat n cea mai mare parte cu teren agricol 90%,iar alte suprafee.10,0%.

Suprafaa agricol este ocupat n cea mai mare parte cu teren arabil 71.5%, vita de vie 20.5%.

Totalitatea ramurilor s-au dezvoltat n strns legtur cu cadrul natural i resursele de materii prime din teritoriu: respectiv cultivarea pmntului arabil, cultivarea vitei de vie, creterea animalelor i valorificarea produselor animaliere.

Condiiile cadrului natural i premisele economice permit dezvoltarea n continuare i modernizarea edilitar a cartierelor componente localitatii.

Din perspctiva potenialului economc, stadiul actual al dezvoltrii localitatii Iasi este relevat prin: activitile agricole, industriale (industria alimentar, industria textila, industria bauturilor alcoolice si racoritoare, etc.) turism, transport, comert etc.3. Consideraii teoretice privind nevoile de consum

pentru principalele produse ogroalimentare

Studiul aprovizionrii cu produse alimentare reprezint o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing i aprovizionarea cu diferite produse atrage dup sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se nelege cercetarea lor i formele de manifestare a acestora pe pia. Acestea se regsesc pe pia sub forma cererii de consum i/sau cererii de servicii.

Plecnd de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate i ierarhizate astfel:

-- nevoi fiziologice

-- nevoi de prim ordin

-- nevoi obligaii i aspiraii

-- nevoi solvabile

Nevoi fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihn etc., acestea ocupnd primul loc ntre celelante, dup A.H. Maslow.

Nevoile solvabile acestea opereaz pe pia sub forma cererii de consum., iar cele insolvabile n prezent, dar care, ntr-un viitor ar putea deveni solvabile.

Prin studierea nevoilor de consum s-a observat c ntre nevoi se stabilesc anumite relaii de ordine diferite n functie de locul pe care-l ocup nevoile n viaa social, aceste relaii sunt:

relaii de prioritate,

relaii de completare,

relaii de asociere,

relaii rivale sau care se exclud

Relaiile de prioritate apar pe pia o dat cu creterea ncrederii consumatorilor ntr-un anumit produs n defavoarea altuia.

Relaiile de completare sau asociere sunt acele relaii care se stabilesc atunci cnd un produs satisface mai multe nevoi.

Relaiile rivale sau cele care se exclud apar atunci cnd o anumit nevoie poate fi satisfcut de un alt produs din aceiai gam (Ex. Satisfacerea nevoii de consum prin consumul crnii de porc, poate exclude nevoia de carne de vit.)

Evaluarea i msurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum, care reprezint rezultatul unor cercetri tiinifice, n domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.

Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de tiin ,de renume mondial i n acelai timp, intr n preocuprile unor organisme naionale de stat sau intrenaionale.Aceast problem s-a multiplicat foarte mult o dat cu evoluia societii i mbuntitera nivelului cultural al umanitii.

Raia alimentar normal fiind alctuit din diferite produse cu procentaje difereniate pe sortimente, mprenun alctuind caloriile necesare pentru un consum optim.

n literatura de specialitate s-a determinat c, nevoia zilnic de hran a unui om obinuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de protein, 70 g. grsimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100 mg. C. etc.

Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localiti sau ri, astfel n anul 2000 s-a nregistrat urmtoarele valori a acestui indicator:

Media mondial 2647 cal.

ri n curs de dezvoltare 2420 cal

ri dezvoltate 3502 cal

America de N 3923 cal

Europa 3534 cal

C.S.I. 3264 cal

Romnia 2800 cal

Africa 2326 cal

Din cercetrile i studiile publicate de specialiti n domeniul marketingului rezult c, o alimentaie raional trebuie s cuprind:

1.25-30% grsimi alimentare;

2.11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animal;

3.. 55-60% glucide, din care cantiti mai mici de produse de tipul zaharurilor;

Ali autori apreciaz c un regim alimentar normacologic trebuie s cuprind:

carne i produse din carne 4-8%

lapte i derivate din lapte 30-55%

oua 3-4%

grsimi (in afar de cele din carne, lapte i oua) 12-17%

cereale i derivate din cereale 25-45%

legume i fructe 14-17%

zahr i produse zaharoase 7-8%

buturi nealcoolice 2-3%

Dup ponderea cheltuielilor pentru alimentaie, Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70%, n timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de via foarte sczut.

Dup prerea subectiv a diverilor autori ntalnim o varietate de bugete normative:

buget minim de consum

buget moderat

buget al belugului

buget etalon (presupune satisfacerea complet a nevoilor de consum).

Buget raional.

4.Norne de consum

4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n Romania. Normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de nivelul de dezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de consum a populaiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand n atenie aceti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum n Romania.

Datorit faptului c Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ea se afl la stadiul de satisfacere a nevoilor eseniale, putand vorbi de norme minime de comsum.

n Romania s-a nregistrat n anul 2014 urmtoarele norme de consum:

Paine 13,5 kg/lun*pers.

Paste finoase 1 kg/lun*pers.

Cartof 5,2 kg/lun*pers

Carne de bovine 0,5 kg/lun*pers

Carne de porc 1,100 kg/lun*pers.

Carne de pasre 1,5 kg*lun*pers

Carne de oaie 0,300 kg/lun*pers

Preparate din carne 1,300 kg/lun*pers.

Peste proaspt i preparat 0,700 kg/lun*pers.

Lapte btut + iaurt 0,350 kg/lun*pers.

Ou 12 buc./lun*pers.

Zahr 1,5 kg./lun*pers.

Ciocolat, bomboane 0,05 kg/lun*pers.

Orez 0,4 kg/lun*pers.

Cacaval 0,3 kg/lun*pers.

4.2 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n U.E. Datorit faptului, c nevoile de consum sunt satisfcute n funcie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural i preferinele de zon, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea se prezint astfel.

Cereale total n echivalent fin 80 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase 38 kg./an*pers.

Cartof 75 kg/an*pers

Legume 90 kg/an*pers

Fructe 95 kg/an*pers

Carne i preparate din carne 70 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat 15 kg/an*pers.

4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problem deosebit de dificil, ca urmare a influenelor diferiilor factori, ntre care diversitatea i mobilitatea nevoilor de consum, cat i marea varietate de satisfacere a acestora joac un rol esenial.

Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele fiziologice, core mbrac forma unor raii alimentare, acestea sunt influenate de varst , sex, ocupaie, mediu, tradiie. etc. i se pot exprima n calorii sau n uniti de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutriionitii au fcut numeroase studii i cercetri in domeniul marketingului, cercetri care privesc consumul alimentar, elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.

Aceste norme cuprind:

Cereale total n echivalent fin 130 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase 35 kg./an*pers.

Cartof 80 kg/an*pers

Legume 165 kg/an*pers

Carne i preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat 20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt 180 litri/an*pers.

Ou 250 kg/an*pers.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare

din localitatea Pascani, judeul Iasi

Autoconsumul sau consumul direct de produse n general i de produse agroalimentare (carne de vaca si branza de vaca si oaie) n special este o form de materializare a nevoilor de consum. n are noastr dup anul 1989 mrimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:

ponderii ridicate a populaiei rurale

promulgrii legii fondului funciar (legea 18/1991)

Populaia rural a crescut n ultimii ani, ajungand la 46,5% din totalul populaiei pe ar i la 61,5% din totalul populaiei judeului Iasi. Aceast diversificare a populaiei rurale s-a datorat nchiderii unui numr mare de fabrici i ntreprinderi dup 1989, rezultand astfel o cretere a ratei omajului i n acelai timp o migrare a populaiei urbane spre zonele rurale.

Un alt indicator major, care a determinat creterea autoconsumului l reprezint promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, fcand posibil mproprietrirea unui numr mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.

Astfel n 1994 n structura cheltuielilor de consum alimentere i buturi alcoolice, autoconsumul reprezint 33,5% pentru familiile de salariai, 81,4% pentru familiile de rani i 33,9% pentru familiile de pensionari.

Autoconsumul este influienat de o serie de factor, cum ar fi:

zona (rural sau urban);

venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol i creterea animalelor);

nivelul veniturilor, forma de ncasare a lor (bani sau natur);

puterea de comprare;

condiiile socio-economice a zonei;

volumul, structura i calitatea produelor; etc.

Aceti indicatori dup anul 1990 au nregistrat o cretere masiv, determinand astfel o scdere a cantitilor de alimente cumprate, ajungand n 1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la ceriale i produse din ceriale, 35,9% la carne i preparate din carne, 40,8% la fasole i alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la ou, 26,6% lapte i produse din lapte, iar la cacaval autoconsumul nu a inregistrat modificri semnificative.

Pentru a se putea nelege situaia real de pe piaa arealului studiat, trebuie perzentat ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea produselor cumprate din consumul total.

Din datele prezentate anterior se observ ,c aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare n Romania au cunoscut o fluctuaie continu, n timp ce n localitatea Iasi a cunoscut fluctuatii mari atat la nivelul grupelor de produse agroalimentare (carne de vaca si branza de vaca si oaie) , cat si in cadrul grupelor.6. Populaia localitii Pascani i structura acesteia

Populaia Romaniei la 1 ianuarie 2013 a fost, conform estimrilor, de 22456 mii persoane, n scadere cu 33 mii comparativ cu 1 ianuarie 1999, ca urmare a valorilor negative ale sporului natural al populaiei (-30,4 mii) i soldului migratiei externe (-2,5 mii).

Datele estimate pentru anul 1999 reflect o ameliorare a micrii naturale a populaiei materializat n scaderea numrului de decese cu 4,2 mii; n aceste condiii rata mortalitii generale s-a redus de la 12,0 decedai la 1000 locuitori n 1998 la 11,8. Numrul de nascui-vii n anul 1999 a sczut cu 2,6 mii, dar rata natalitaii s-a meninut la 10,5 nascui-vii la 1000 locuitori.

n anul 1999 numrul casatoriilor a sczut cu 5,3 mii; rata nupialitii a fost de 6,2 casatorii la 1000 locuitori fa de 6,5 n anul 1998.

O influena favorabila asupra strii civile a populaiei a avut o scadere a numrului de divoruri cu aproape 7 mii; rata divorialitii a fost n anul 1999 de 1,47 divoruri la 1000 locuitori, comparativ cu 1,78 n anul 1998.

n arealul prezantat numrul popupaii la nceputul anului 2000 era de 340000 persoane, cu acest numr de locuitori municipiul Iasi se situa pe locul 3 la nivelul tarii, dupa Bucuresti, Timisoara, urmat de Cluj si Galatil, cu o densitate de 53,2 loc./km2 , aceasta este cu 4,3 loc./km2 mai mic decat densitatea medie a judeului (57,5 loc./km2)

Structura populaiei depinde de:

Dup sex ntalnim:

159775 masculin (brbai)

180225, feminin (femei)

Prin aceasta se intareste ideea de la nivel national unde populatia masculina are o pondere mai mica fata de cea feminina, respectiv 53%-47%.

Dup grupa de varst:

120000, 0-14 ani

155000, 15-59 ani

75000, 60 i peste

O descriere a structurii populaiei pe grupe de varst este necesar mai detaliat pentru o estimare cat mai exact a tendinelor demografice a localitii in cauz.

Structura populaiei dup indicatorii evoluiei demografice:

Nscui vii

Mori

Sporul natural

Nscui mori

Mori n varst de sub 1 an

Structura populaiei dup nivelul de instruire:

Institutii de invatamant superior

Scoli postliceale si tehnice de maistri

Licee

Scoli profesionale, complementare sau de ucenici

Gimnazii, scoli generale si treapta 1 liceu

Scoli primare

Fara scoala absolvita

Nedeclararti

Dupa datele de la recensamantul populatiei din 1992 privind nivelul de instruire al populatiei, dupa nivelul scolii absolvite s-a determinat un nivel mediu de 12,4 ani de scoala pe un locuitor din localitatea Iasi (barbati 12,6 ani scoala 12,2 femei ani scoala)

Structura populaiei dup categoria social:

Structura populaiei dup categoria socialTabelul 10

SpecificareNumrul persoanelor%, din total

Elevi i studeni11500033,0

Pensionari7500021,0

Casnice5500015,7

ntreinute de alte persoane2500029,1

ntreinute de stat10000,1

Alte situaii40000,6

Total populaie inactiv275000100

Acesata populatie este majorata de existenta studentilor rezidenti, deoarece Iasul este unul din cele mai mari centre universitare din Romania (peste 60000 studenti rezidenti), iar complexul studentesc Tudor Vladimirescu detine cel mai mare camin de studenti din S-E Europei.

7. Proiectarea cantitilor totale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populaiei din localitatea Pascani, judeul Iasi i a cheltuielilor anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de alimente necesare unui anumit esantion; termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ.

Pentru carne de vaca si branza de vaca si oaie, aprovizionarea se face prin autoconsum 15%, iar restul de 85% se efectuiaza prin intermediul pietei agroalimentare locale sau prin deplasarea populatiei in mediul rural, in cazul nostru in comunele invecinate, deoarece sunt multi dintre locuitorii municipiului Iasi care detin suprafete de teren in mediul rural.

Aceasta posibilitate de a se aproviziona cu alimente a luat nastere dupa anul 1989 cand o parte din locuitori a primit pamant.

Aparitia acestei metode de rezolvare a aprovizionarii cu principalele produse agroalimentare a dus la o economisire a veniturilor, venituri care la ora actuala nu au o valoare prea acceptabila.

Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare are o valoare semnificativa , cu toate ca ne aflam intr-o zona urbana, aceasta se datoreaza fapului pus in prim plan anterior.

7.1. Calculul cererii de consum mediu i anual a populaiei din localitatea Iasi pentru principalele produse agroalimentare

Evaluarea cererii de consum pentru produsele alimentare si nealimentare in general si pentru principalele produse agroalimentare in special se manifesta diferit de la produs la produs si se realizeaza cu ajutorul coeficientilor de elasticitate.

Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de familii, ale urmatorilor indicatori :

Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit ;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in functie de venit ;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in functie de venit ;

Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana ;

Pretul mediu unitar al produsului cumparat.

Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face obiectul acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1 si 2.

7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achiziionarea principalelor

produse agroalimentare

Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau o gama de produse(Y), venitul mediu anual pentru un menbru de familie (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip liniar.

Pentru fundamentarea cererii de consum pentru cei doi factori ( X1 X2) se vor folosi observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a marimii familiie din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi ani consecutivi.

Rezultatele referitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de consum sunt calculati si prezentati in anexa 3 si 4.

8.Calculul dimensiunilor pieei efective i potentiale la

principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 n

localitatea Iasi judeul Iasi

Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de natura agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfel dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite relativ usor, pe baza unei relatii simple de calcul :

D = N*X, unde :

N - reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv ;

X - reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta data.

Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se poate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai:

Intensive;

Extensive.

Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexele 5 si 6.

9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare, se face direct prin autoconsum sau prin intermediul pietei, procedeu usurat pentru ca localitatea dispune de o piata agroalimentara si de o serie de magazine cu specific alimentar.

Carnea de vaca care este necesara populatiei se achizitioneaza prin intermediul pietei agroalimentare din zona(85%) si prin autoconsum(15%). Piata agroalimentara din zona este constituita din piete in aier liber, tip taraba, magazine cu profil agroalimentar si de supermarket-urile cu profil alimentar (Metro, Gima)peste autoconsum, se face prin aprovizionarea en gros sau en detail de la magazinele si furnizorii din localitate si/sau cei din localitatile invecinate (orase si/sau comune).

Pentru peodusele branza de vaca si oaie aprovizionarea se face cam in acelasi fel , cu putine deosebire legate de autoconsum, aceste diferentieri se inregistreaza pentru ca laptrle se obtine mai usor decat carnea.

Cele doua metode de aprovizionare sunt repartizate astfel :

Autoconsumul (carnea de vaca ), 15% ;

Aprovizionarea prin intermediul pietei, 85%% ;

Autoconsumul (branza de vaca si oaie), 25%;

Aprovizionarea prin intermediul pietei, 75%.

Aceste ponderi variaza si in interiorul claselor de produse, in functie de modul de obtinere a sortimentului.

9.1. Furnizorii de mrfuri i prestatorii de servicii

Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii din localitatea prezentata sunt reprezentati atat de persoane fizice cat si de persoane juridice. Acestia au menirea sa asigure cu produse cerintele intregii populatii, lor cuvenindu-se profituri semnificate.

Prin dezvoltarea comertului in interiorul localitati se dezvolta si alte activitati colaterale cum ar fi : cele legate de transporturi, cele de crestere a pretentilor consumatorilor, de apreciere a calitatii produselor, cele legate de agroturism, ; acestea la randul lor genereaza cresterea nivelului de trai a locuitorilor.

Furnizorii de bunuri si servicii in zona :

S.C. DORNA S.A.

S.C. AGROMEC S.A.

S.C. KOSAROM S.A. PASCANI

S.C. LACTIS S.A.

S.C.KABANOS S.A.

9.2. Magazinele i punctele de vanzare

en detail din localitatea Iasi

Municipiul Iasi dispune de 2305 magazine, magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si nealimentare.

In arealul acestei localitati se gasesc o multitudine de magazine si punce de desfacere a produselor de origine agroalimentare, de aceea ma considerat ca ar fi indeajuns sa amintesc existenta supermarke-turilor din zona. Gima si Metro.

9.3. Distana dintre localitile de aprovizionare i

furnizorii de bunuri i servicii

Distanta dintre localitatile de aprovizonare si furnizori de bunuri si servicii pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este de 68 km. deoarece localitatea de unde se procura este orasul Pascani (carne ), oras situat la distanta mica de municipiul Iasi.

Pentru procurarea celorlante produse apar diferentieri de la produs la produs, dar in general acestea se iau din orasele invecinate ; distanta dintre acestea si furnizorii de bunuri si servicii este :

Pascani- Iasi 68 km.

Vaslui- Iasi. 65 km.

Vatra Dornei - Iasi 250 km.

Suceava-Iasi 150 km.

Bacau - Iasi 85 km.

Botosani - Iasi 150 km.

Roman - Iasi 90 km.

Neamt - Iasi 140 km.etc.

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse

a localitii Iasi i eficient economic

Pentru carne de vaca si/sau pentru branza de vaca si oaie exista scheme de aprovizionare foarte variate si diversificate cate depind atat de distanta de aprovizionare a produselor, cat si de tipul produsului.

Complexitatea variantelor de aprovizionare este data si de modul de distributie a produselor, adica de la producator sau de la intermediar.

legarutile dintre acestea fiind legate de modul de vanzare ,en detail sau en gros. Indiferent cum arata aceste scheme de aprovizionare ele sunt facute in asa fel incat sa fie eficiente pentrceicare le exercita ,dar sa fie si puncte de atractie pentru consumatori.

In ultimul timp acestea au cunoscut o impresionanta evolutie pentru a fi cat mai creatoare de venituri, evolutia s-a datorat si complexitatii si variatei produselor dar si costului.

In momentul cand consumul de produse se face prin intermediul autoconsumului schemele de aprovizionare sunt foarte simple ba chiar sunt inexistente.

Pentru celelalte produse aprovizionarea se face din localitatile invecinate prin intermediul furnizorilor si prestatorilor de servicii, care prin incercarea idealurilor in domeniului comertului face posibila satisfacerea cerintelor consumatorilor atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ in functie de puterea de cumparare a fiecarui individ.

Concluzii i propuneri

Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate aprecia ca localitatea se incadreaza pe o scara ierarhica la mijloc cu posibilitati reale de satisfacere a noilor cerinte normatice ce prevad protectia consumatorului.

Cu toate ca localitatea dispune de un avantaj, unde se poate obtine profituri din agricultura cu o tehnica si tehnologie a anilor 60 in mileniul 3.

Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila in primul rand prin practicarea activitatilor creatoare de venit, dintre acestea cele mai importante sunt :

Cultivarea pamantului dupa tehnologii moderne

Folosirea unor seminte de calitate superioara

Comasarea suprafetelor de teren

Inceperea unor activitati de prelucrare a cerealelor

Infiintarea unor minifabrici de fabricare a laptelui

Extinderea suprafetelor de cultivare a cartofului

Cresterea animalelor

Folosirea unor rase de vaci cu potential genetic ridicat

Initierea unor activitati colaterale , creatoare de venituri ridicate. etc.

Bibliografie

1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 - Marketing agroalimentar teorie si practica ;

2.Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 - Agromarketing ;

3.Chiran A., Gandu Elena, Stefan Gavril, 1999 - Piata produselor agricole si agroalimentare ;

4.Chiran A., Elena Gandu, 1997 - Marketing agrar ;