1.1. Ce reprezinta globalizarea economica si care este relatia dintre aceasta si competitivitatea internationala?

Rsp: Globalizarea economica rep. stadiul la care a ajuns procesul de lunga durata al internationalizarii

economice, fiind forma cea mai cuprinzatoare si extrema a internationalizarii.

In procesul competitional pe plan international exista o serie de avantaje si dezavantaje relative si

absolute.pt a caror exploatare s-a initiat un proces economic global, in cadrul caruia fiecare jucator

economic beneficiaza de rolul rolul initierii schimburilor economice ce fundamenteaza globalizarea

economica. In acest mod producatorii nationali vor fi nevoiti sa faca fata unei concurente externe.In

lipsa unor protectii nationale( bariere netarifare) competitivitatea externa stimuleaza eficienta

economica.O eficineta economica sporita reprezinta mai mult profit saun unitati fizice pe unitate de

cost.Prin urmare are loc o crestere a produsului mondial, fiind o premiza a dezvoltarii si globalizarii

continuie , ca urmare a reininvestirii profiturilor actionarilor in noi piete si produse cu caracter de

inovatie.

1.2. Noua economie se bazeaza pe cunoastere, pe folosirea acesteia in domeniul economic si in

primul rand pe inovare.Care este relatia dintre economia bazata pe cunoastere si globalizarea

proceselor si fenomenelor economice?

Rsp: Prin cunoasterea avanatajelor si dezavantajelor relative si absoluteintelegem valorificarea

diferentelor de pret si caracteristicilor de calitate ale produselor incorporatoare de tehnologie , dar si a

pietelor de desfacere.Prin acest proces de cunoastere se creaza un demers necesar globalizarii

proceselor si fenomenelor economice.Cunoasterea economica actuala se respandeste rapid in zilele

noastre datorita mijloacelor de comunicare in masa si in special a internetului.Un caracter inovator rep.

in aceste circumstante un avantaj relativ ce poate fi valorificat pt a crea un puls de eficienta.Ideile

inovatoare pot aborda fondul (miezul) proceselor economice sau invelizul protector(totalitatea

metodelor si mijloacelor de desfasurare a proceselor si fenomenelor economice.Oricare dintre aceste

abordari pot revolutiona teoria si practica economica prin crearea unei noi paradigme.O paradigma

larg imbratisata devine baza tuturor proceselor economice si tind sa nu mai constituie un avantaj

relativ.

1.3.Turbulentele economice sunt definite drept schimbari inprevizibile si rapide din mediul

intern si extern al companiei, cu urmari majore asupra performantelor acestuia. Comentati

maniera in care turbulentele generate de criza economico-financiara declansata la finele anului

2007 s-au propagat la nivel mondial si subliniati rolul proceselor globale in acest cadru.

Rsp: Criza economico-financiara de la sfarsitul anului 2007 s-a declansat din SUA in restul

lumii.Fundamentele se regasesc din anul 2001.Reducerea ratei de politica monetara a bancii centrale

americane la 1% pt a impulsiona creditatrea a determinat ulterior prin cresterea acestora scaderea

preturilor titlurilor guvernamentale existente pe piata. Pe de o parte ,populatia trebuie sa plateasca rate

mai mari la credite sau pe de alta parte bancile americane si cele internationale detinatoare de titluri

americane isi vedeau portofoliile de titlu scazand.Ca urmare a crizei de la sfarsitul anului 2007

s-acreat un sentiment de neincredere manifestat prin inasprirea limitelor de creditate interbancara si

cresterea capitalurilor bancilor in mod continu.Procesul de capitalizare al bancilor nu este suficient iar

bancile sunt reticente in acordarea de credite, din prima acestor doua motive (limite de indatorare)si

capitalizare scazuta. O ultima variata de investire a fost refugierea in titluri guvernamentale Insa pe un

fonde de neincredere si acestea au devenit riscante.

1.4. Exemplificati din realitatile internationale si din cele romanaesti, situatii de reactii

neinspirate ale managerilor diverselor companii la turbulentele declansate de criza

economico-financiara din 2007.

Rsp: Ca urmare a crizei economoico-financiara da la sfarsitul anului 2007, companile

financiar-bancare au incetat sa finanteze, pe plan national si international, investitiiile in proprietati

imobiliare, asteptandu-se scaderea continua a valorii acestora.Pe fondul acoperirii pierderilor

generate de obligatiunile ipotecare, imprumuturile bancilor comerciale au devenit riscante iar resursele

insuficiente.Cele mai multe banci si companii multinationale au investit masiv in titluiri

guvernamentale noi, cu un randament crescut in stransa legatura cu o rata politica monetara crescuta,

in loc sa crediteze economia.Aceasta a fost o reactie neinspirata in cazul unor tari ca Grecia sau Italia

si poate fi chiar si pt Romania.Asa cum funadamentele economice ale companiilor nu au fost eligibile

pt creditatre , ca baza a dezvoltarii , astfel si fundamente macroeconomice au fost considerate de

analisti nesustenabile, generand criza si neincredere la nivel international.

1.5.In ce elemente concrete s-a materializat impactul negativ al crizei economico-financiare, cu

deosebire in domeniul investitiiilor straine directe. Exemplificati!

Rsp: Criza economico-financiara de la sf anului 2007 a dus la finanatarea greoaie a deficitului

bugetului de stat.In unele cazuri, pe langa celelate alocari salariale au fost reduse sau amanate

investitiiile directe.Creare unei noi companii enegretice de stat a fost amanata.Investitiile straine

directe in infrastructuras-au limitat la un numar modest de km de autostrada.Virarea cu intarziere a

sumelor catre companiile straine au determinat intarzieri de executie.La nivel microeconomic,

intreaga Europa se asteapta la o cerere de consum la nivelul Romaniei care sa compenseze cerere de

consum saturata in tarile de origine.Desi are loc o scadere a consumului poplulatiei si orientarea catre

produse alternative cu preturi mai reduse, ulterior, cresterea cerinteleor de calitate, in anumite domenii

de nisa, a determinat relocarea unor investitii straine directe din RO catre alte tari( investitia Nokia din

Cluj s-a retras pt ca romanii nu mai cumpara telefoane ieftine).Criza se contureaza pe un fond de

prosperitate, iar saturarea pietei se produce in defavoarea altor tari(China).

1.6. Fceti distinctie intre comertul interegional si cel intraregional la nivel mondial si incercati sa

conturati dimensiunile acestora cu ajutorul informatiilor statistice actuale.

Rsp: Comertul mondial cu marfuri atingea aproximativ 6000 miliarde de USD la nivelul anului 2003,

din cadrul caruia 86% era desfasurat in cadrul a trei zone geografice (Europa, America de Nord si

Asia).Comertul international in Europa detine 33% din comertul mondial pe cand in America de

Nord acesta reprezinta 11% tot la nivelul anului 2003.Anumite grupari regionale(UE sau Nafta-

acordul de liber schimb nord-american)faciliteaza comertul international prin eliminarea restrictiilor

in calea comertului.La nivel inter-regional( de ex intre SUA si UE) ul rol important il au negocierile

bilaterale in cadrul OTAC( organizatia mondiala a comertului). In acest sens,tarile net importatoare au

o balanta comerciala deficitara(America de Nord si Asia).Aceasta se poate crea si la nivel

intraregional.

1.7.Realizati deosebirea intre motivele active si cele reactive, ce determina internationalizarea

afacerilor si exemplificati pentru fiecare situatie in parte.

Rsp: Motivele active sunt initiate de companie pt a obtine o performanta superioara pe pietele externe

comparativ cu pietele interne. Motivele reactive determina restrangerea activitatilor interne ca urmare

a unor factori nefavorabili si orientarea catre piete internationale pentru continuarea afacerii.

Exemple de motive active:

a)marirea profitului (pe baza unei cereri de consum potentiale)

b) avantaje tehnologice (tehnologie existenta si ca costuri reduse - china)

c) monopolul productiei unor articole (investitii de portofoliu in companii ce produc bioetanol -

Petrobras Brasilia) pe anumite piete regionale

d) avantaje fiscale (investitiile Renault si Ford in Romania)

e) filozofia companiei (politici ecologice promovate)

Exemple de motive reactive:

a) prevenirea concurentei(Nokia a plecat din Romania in China)

b) capacitati de productie excedentare(rafinariile din ROmania)

c) regresul cererii si vanzarilor pe piata domestica (Carefur si Real au regres de cerere in Franta si

Spania si au venit in Romania)

d) productie excedentara (autoturisme Renault in Romania)

e) saturatrea pietei domestice (mobila)

f) avantaje pozitionale (import paste tomate din Bulgaria)

1.8. Formulati exemple de produse si servicii realizate in Romania ce asigura acestora un

avantaj competitiv in arena schimburilor economice internationale grupate dupa natura

elementelor acestor avantaje.

Rsp: Tipuri de avantaje competitive:

a) accesul mai avantajos la resurse (forta de munca, materiale si financiare). Forta de munca este mai

ietina in Romania decat in Germania. Rsursele materiale(unele materrii prime sunt mai ieftine in

Romania) iar resursele financiare sunt mai ieftine in tarile cu rating superior (de investitii) acordat de

agentiile internationale de rating (Romania are avantaj fata de Grecia).

b) reglementari favorabile investitiilor straine, de natura juridica, financiara, fiscala. Legile

investitiilor straine statueaza cadrul juridic al investitiilor straine(de ex daca strainii pot echizitiona

teren). Avantajele financiare si fiscale sunt acordate de la caz la caz in legatura cu procese de investitii

(Dacia).

c) avantaje de proximitate fata de resurse sau de consum/utilizare (cel mai mare producator de

bioetanol din Romania este la Zimnicea) are o proximitate a resurselor de porumb(Campia Romana)

d) cadrul investitional favorabil investitiilor externe. Pot exista agentii guvernamentale care sa

faciliteze procesele investitionale straine.

2.1. Faceti distinctie cu ajutorul unor exemple concrete intre o companie multinationala si una

transnationala.

Rsp: Principala distinctie dpdv al marketingului intre o companie transnationala si una multinationala

se refera la faptul ca in cazul companiei transnationale pietele nationale pe care actrioneaza sunt

conectate intre ele asigurandu-se o inlantuire a acestora pe deasupra granitelor nationale.

In cazul companiei multinationale pe langa lipsa caractristicii de mai sus societatea mama are o

activitate modesta in spatiul domestic si exista o descentralizare a componentelor unei multinationale

si valorificarea unor oportunitati nationale si regionale.

Exmple de ocmpanii transnationale sunt Lukoil si BMW care se suprapun pe pietele nationale ale

combustibililor fosili si autoturismelor cu aceeasi marca.

Din domeniul companiilor multinationale mentionam Thomson Reuters cu sediul central in Canada si

Deloitte cu sediul central in UK. Activitatea acestora este mai redusa in tarile de origine si au un

anumit grad de descentralizare care sa permita satisfacerea cerintelor clientilor care descurg din

reglementari legale diferite de la o tara la alta.

2.2. Nominalizati pe un exemplu conrcet avantajel competitive care justifica prezenta unei

companii transnationale din indudtria automobilului cu unitati strategice de afaceri in diferite

regiuni ale lumii.

Rsp: Compania Renault are ca avantaje competitive in Romania urmatoarele:

a) Utilizarea unei forte de munca mai ieftine decat in tara de orifgine (Franta) si calificata conform

standardelor si culturii companiei.

b) Beneficierea de facilitati fiscale din partea guvernului Romaniei conditioneate de programe de

modernizare si investitii

c) Proximitatea pietei de desfacere in sensul ca o buna parte a productiei se comercializaeaza in

Romania.

d) Proximitatea resurselor: tabla furnizata de la compania Arcelor Mital Galati, rulmenti produci la

Barlad, vopseluri de la Policolor SA Bcuresti, cauciucuri de la Floresti Prahova, restul componentelor

fiind produse in unitatea de productie de la Pitesti si companii satelit pentru diverse subansable aflate

in proximitate.

2.3. Pe un exempli concret subliniati avantajele si subavantajele standardizarii politicii de

produs si politicii de comunicare la nivel international pe o companie multinationala.

Rsp: In primul rand o companie multinationala nefiid transnationala nu are o suprapunere cu o piata a

produselor care sa depaseasca granitele nationale, asdar nu exista un grad mare de standardizare care

sa acopere mai multe piete nationale. Avantajul stnandardizarii politiciide produs este relativ. In cazul

companiei Deloitte Touche Tomatsu ce ofera consultanta financiara serviciile vor fi diferentiate de la o

tara la alta. Standardizarea permite crearea doar a unei baze de plecare in fundamentarea solutiilor

concrete. Lipsa unei standardizari totale rapeste din timpul necesar gasirii unor solutii.

Desi politica de comuicare are deasemenea elemente comune de cultura a firmei(guvernanta

corporativa) cultura religioasa impune in tarile ca Japonia, Arabia Sudita exprimari diferite decat in

SUA, dupa cum in UK cunoscuta entrul limbajul protocolar exprimarile vor avea o conotatie specifica.

Deasemenea lipsa unei abordari standardizate in cadrul unei politici de comunicare lasa loc de

interpretari si deformari mesajului vizualizat/ascultat de catre o persoana neavizata.

2.4.Care sunt in opinia dumneavoastra trasaturile principale ale unei companii multinationale

ce se intrepatrund cu cele ale unei transnationale? Exemplificati.

Rsp: Atat companiile multinationale cat si cele transnationale activeaza intens pe pietele externe prin

angrenarea resurselor materiale financiare si de munca su forma investitiilor straine directe sau de

portofoliu. Investitia unor piete a produselor care sa se suprapuna cu aceste eforturi determina creerea

unui caracter multinational. Putem spune ca caracaterul multinational estre premergator caracterului

transnational in cadrul careia pe baza standardizarii exista piete ale produselor ce depasesc granitele

tarii.Compania IBM realizeaza aplicatii integrate pentru raportare financiara, creind o piata

standardizata. In acest sens eceasta a devenit transnationala.Compania Thomson Reuters care a

ctiveaza in domeniul serviciilor financiare desi are produse de nisa exista un grad mare de

particularizare in momentul implementarii lor care decurg din diverse cerinte ale utilizatorilor finali.

Compania Thomspn Reuters este mai degraba o companie multinationala iar activitatea internationala

este mai mare decat in tara sediului central(Canada).

2.5. Faceti distinctie si sustineti cu exeplme concrete intre teoria structurii cererii si teoria

curbelor invatarii in comertul international.

Rsp: Distinctia dintre teoria structurii cererii si teoria curbelor invatarii in comertul international

consta in faptul ca exista o relatie cauza-efect care este privita invers in cadrul acestor 2 teorii. In

cadrul teoriei structurii cererii tehnologia reprezinta o cauza ce influienteaza cresterea economica prin

creerea de produse competitive. In cazul teoriei curbelor invatarii tehnologia reprezinta un rezultat al

procesului de invatare. In final in cazul ambelor teoriii se creaza avantaje competitive prin coasturi.

In perioada postbelica economia Japoneza avea excedent al balantei comerciale datorita exporturilor

de piele de bovine pe SUA.Barierele tarifare impuse Japoniei au determinat o orientare a acesteia catre

piete de textile. Din nou in relatia cu SUA Japonia detine excedent al balantei comerciale. Marile

restrictii impuse Japoniei au detreminat orientarea acesteia catre electronice. Intre timp (20 de ani), s-a

format o generatie de oameni nou specialiazti SUA care au pututintelege si modifica in sensul

dezvoltarii a brevetelor de inventii cumparate de Japonia de la SUA sau din GErmania. A existat un

proces de invatare care a sustinut eficientizarea economica. La momentul de fata existenta

tehnologiei (teoria structurii cererii) creeaza premizele unor costuri reduse si a unor vantaje

competitive.

2.6. Folosind diferite exemple faceti distinctie intre maniera statica si cea dinamica de analiza a

angajamentului extern al unei companii internationale

Rsp: Maniera statica de analiza a angajamentului extern se poate numi pasiva, dupa cum cea dinamica

se poate numi activa. Putem spune ca societatile bancare din Romania in perioadele de acalmie

financiara au avut o maniera statica decat daca luam in considerare fluxurile(capitalurile proprii)

investite de societatile mama (in special cele grecesti austriece si franceze)., dupa cum in momente de

turbulente economice prin retragerea fondurilor din Romania se creeaza premisele conturarii unei

conduite dinamice(active) de redirectionare a fondurilor la nivel globa.

2.7. Pe baza unei documentari bibliografice suplimentare faceti distinctie intre teoria

investitiilor directe in strainatate si teoria contractelor internatonale de transfer tehnologic.

Rsp: In condiiile existente unei economii suficient de atomizate (numar relativ mare de cumparatori si

vanzatori), a escaladarii avantajelor de localizare si a eliminarii restrictiilor comerciale, in conditiile in

care randamentele ce sustin miscarea capitalului tind sa compenseze un risc echivalent, numai

inovarea incorporata in noi tehnologii poate fundamenta si justifica o investitie straina directa.

Transferurile tehnologice reprezinta un mijloc de realizare a unei investitii directre. Intre cele 2 teorii

exista o relatie factor-efect, ce conturaza o distinctie fundamentala.

3.1. Pe baza consultarii site-urilor AMA comentati modul in care a evoluat definitaia

conceptului de marketing( comparati prima definitie cu cea din 1985,cu cea din

2004si,respectiv din 2007)

Rsp: In anul 2007 AMA definea merketingul ca fiind activitatea, setul de institutii si procese pentru

crearea,comunicarea ,livrarea si schimbulde oferte,ce au valoare pt consumatori , clienti si societate in

sens larg.Prima definitie a marketingului 1935-realizarea activitatilor de afaceri care directioneaza

fluxul de bunuiri si servicii de la producataori la consumatori.

In anul 1985-procesul de planificare si executie a conceptiei,pretuirii ,promovarii si distribuirii ideeilor

,buburilor si serviciilor pt a creea schimburi care satisfac obiectivele individuale si

organizationale.Fata de concetptaia din 1935 apare o detaliere a modului de directionare si

obiective.In anul 2004-functiile organizationale si ste de procese pt crearea , comunicarea si livrarea

valorii catre clienti si pt administrarea relatiilor cu clientii in beneficiul organizatiei si al actionarilor.

Fata de conceptia din 1085 apare notiunea de valoare echivalenta pt bunuri si servicii si obiectivele

sunt in ceea ce organizatia si actionarii isi doresc.

In concetia din 2007 , apare un cadru mai lar de organisme implicate(institutii) iar beneficiul este mai

larg(nu nuia pt actionari cat si pentru societate in sens larg).

3.2. Faceti distinctie , pe exemple concrete in procesul de penetrare a unei piete externe si cel

de prelucrare a respectivei piete.

Rsp: Procesul de penetrare a unei piete externe se bazeaza pe insusirea metodelor si tehnicilor de

marketing din tara de origine. Pe baza acestora compania are increderea ca poate avea succes si pe o

piata externa.Un exemplu in acest sens, il constituie investitia eficienta a grupului bancar Erste Bank

din Austriaprin preluarea, printr-o investitie de portofoliu , a capitalului majoritar al Bancii Comerciale

Romane in anul 2000. In plus fata de increderea in fortele proprii , in cadrul perioadei urmataoare

prezentarea capabilitatii si expertizei proprii au constituit elemente in cadrul procesului de achizitie..

In faza de prelucrare a pietei romanesti a avut l oc o extindere a retelei bancare si a ofertei de

produse bancare pt a corespunde culturii corporatiste si cerintelor de marketing aplicabile la nivel de

grup.

3.3.Exemplificati ,pe un caz concret al unei companii din Romania, in ce consta gredul sporit de

complexitate al deciziilor acesteia, in situatia in care isi propune sa penetreze pe o piata

externa data, fata de deciziile de acelasi fel de pe piata domestica.

Rsp: Banca Comericiala Romana , o companie bancara roamaneasca pana la preluarea de catre grupul

bancar austriac Erste Bank in anul 2000 a procedat la deschiderea unei noi sucursale in republica

Moldova , ianintea procesului de achizitie al Erste Bank. In cazul acestei investitii directe si ulterior in

activitatea desfasurata se va tine seama de variatiile cursului de schimb valutar al monedei romanesti

fata de leul moldovenescPt intelegerea variatiilor de schimb trebuie urmarite informatiile

macroeconomice referitoare la evolutiile componentelor produsului national brut al republicii

Moldova(consum final. consumuri guvernamentale,exprturi, importuri,investitii straine directe)dar si

ale ratelor dobanzilor de pe piata monentara interbancara.In continuare in procesul de creditare, prin

analiza macroeconomicaa situatiilor financiare ale companiilor si planurilor de afaceri trebuie sa se

cunoasca comportamentul actual si potential al pietelor de marfuri si servicii.In cadrul activitatii de

atragere de resurse sub forme de depozite trebuie analizat comportamentul de economisire si nivelul de

trai al populatiei din republica Moldova.

3.4.Enumerati , din randul obiectivelor de marketing, cateva obiectivede crestere,respectiv

obiective de consolidare a pozitiei unor investitori straini din industria materialelor ceramice de

constructii, ce a patruns pe piata romaneasca.

Rsp: Compania Wienerberg este cel mai mare producator mondial de caramizi, avand sediul in

Austria.

In anul 2004 ,Wienerberg a deschis cea mai mare si moderna fabrica de caramizi din Romania

situata in localitatea Gura Ocnitei langa Targoviste.Diferentiindu-se prin calitate , in primii ani

compania si-a impus o politica de crestere continua a cotei de piata .

Pe masura modernizarii altor unitati de productie din Romania compania Wienerberg si-a propus

consolidarea cotei de piata detinuta pe piata Romaneasca printr-o ampla politica de promovare si

premii de excelenta in arhitectura. Denumirea de marca a produselor Wienerberg

este Porotheram. Obiectivul de consolidare a fost sustinut si prin dezvoltarea unei retele de distributie

in toate judetele Romaniei si in republica Moldova.

3.5.Prin consultarea informatiilor de pe internet identificati misiunea afacerii internationale a

unei companii multinationale si incercati sa formulati componentele identitatii corporatiei la

nivel international.

Rsp:In cazul companiei multinationale Carrefour,misiunea acesteia consta in consolidarea cotei de

piata pe segmentul de retail al produselor alimentare si de uz casnic.Corporatia se identifica printr-o

politica de imagine si marca , prin calitatea pproduselor comercializate si politicii de mercendaizing

specifice marketingului progresist in stranga corelatie cu comportamentul de consum al populatiei in

general si in anumite zone geografice sau perioade de sezon.

3.6. Faceti distinctie , pe cate un exemplu concret, intre internationalizarea in "cascada" si

internationalizarea prin ''pulverizare''.

Rsp:In cazul companiei Supreme Star , avand actionari din Orientul Mijlociu(Siria), inceputurile

companiei in urma cu 15 ani au fost marcate de necesitatea construirii unei retele de desfacere la

nivelul Romaniei, Bulgaria si Moldova pt produsul de cafea Nova Brasilia ,binecunoscuta la vremea

respectiva pt raportul calitate pret si politica promotionalaadecvata.A fost o internationalizare prin

pulverizare.Ulterior aceeasi companie ,prin vanzari mari ''Nova Brasilia''si-a investit noile resurse

financiare in lansarea marcii ''primola'' cu concurent puternic al marilor Heidi si Cadbury, pt care au

aplicat o strategie de ''pulverizare''asemanatoare.In schimb,Cadbury s-a lansat in Romania treptat, prin

preluarea unor unitati de productie existente in Romania , producatoare a unor marci consacrate( de

exemplu ciocolata Rom)Strategia Cadbury in zona Europa de Est a fost una de internationalizare in

''cascada''.

3.7.Care este distinctia intre internationalizarea in''valuri'' si internationalizarea de tip ''cap de

pod'' ? Sustineti raspunsul dvs cu cate un ex concret.

Rsp: Compania de autoturisme Bmw din Germania a dezvoltat unitati de productie si desfacere in

Germania, Japonia si Orientul Mijlociu.Fiecare dintre aceste locatii repreiznta o particularizare a

cerintelor la conditiile de mediu( sisteme de ventilatie mai performante in orientul mijlociu)sens de

trafic( volan pe dreapta in japonia). Ele reprezinta o internationalizare ''cap de pod'', aceste locatii

reprezentand un etalon pt dezvoltarea afacerii in zone similare .

In cazul internationalizarii in ''valuri'', sunt abordate mai multe tari simultan pe baza caracteristicilor

similare.De exemplu, Bmw si-a dezvoltat retele de desfacere in Polona, Cehia, Slovacia si Ungaria

simultan urmand ca ulterior sa-si creeze sucursale in Romania, Bulgaria si Moldova . Ulterior pe baza

experientei din Romania si Bulgaria se pot aborda alte tipuri de tari in curs de dezvoltare.

4.1. Argumentati de ce un marketer implicat in internationalizarea unei afaceri trebuie sa

analizeze principalele coordonate ale mediului de piata supranational.

Rsp: Prin analiza mediului de piata supranational, a organizatiilor internationale, comisiilor de

specialitate ale acestora, cooperarilor economice internationale ce emit reglementari supranationale si

conlucreaza petr dezvoltari bi si multilaterale, se poate contura o imagine fidela a avantajelor

competitive in urma analizarii acestora sub prisma incidentei reglemenarilor supranationale.

Politicile de pret trebuie sa ia in considerare tarife vamale mai mici sau mai mari, eventual anumite

subventii guvernamentale sau taxe protectioniste. Politicile de produs trebuie sa tina seama de norme

de calitate, mediu si reglementari de standardizare. Pol;itica logistica poate fi favorizata in primul rand

prin eliberarea formalitatilor de vamuire la frontiere sau prin standardizarea contractelor de transport.

Politicile de promovare fac obiectul unor directive care stipuleaza norme de etica si conduita in

practica publicitara.

4.2. Faceti distinctie din punctul de vedere al unor investitori ce internationalizeaza intre modul

de implicare al FMI si cel al Bancii Mondiale in sprijinirea unui astfel de demers.

Rsp: un investitor care doreste sa internationalizeze poate distinge din demersurile FMI masuri de

restructurare a ramurilor economiei nationale si masuri de stabilitate macroeconomica, in care aceasta

poate sa se implice prin prisma licitatiilor internationale, sau din care poate beneficia.

Din demersurile bancii mondiale pe o anumita piata se pot identifica parteneriate strategice iontre

investitorul international si Banca Mondiala prin prisma indentificarii unor oportunitati de dezvoltare.

In plus, domeniile de investitii ale Bancii Mondiale sunt domenii viabile, avand viitor pe termen lung.

Investitorul poate substitui propriile analize macroeconomice si de evolutie a trendurilor sectoriale, cu

o incredere si urmare a directiilor de investitii ale Bancii Mondiale in mod direct sau prin primsa

creditelor acordate la dobanzi foarte mici.

4.3. Indentificati principalele progrese realizate in ultimul decieniu din initiativa organizatiei

mondiale a comertului (WTO) in domeniul liberarizarii comertului mondial.

Rsp: OMC infiintata in 1994 isi desfasoara activitatea sub forma unor runde de negocieri. In anul 2001

s-a infiintat runda DOHA (Capitala statului Quatar) care a avut mai multe runde ministeriale pana in

vara anului 2008. Problemele dezbatute nu au fost agreeate in totalitate. Acestea au vizat barierele

tarifare si netarifare in agricultura, accesul la medicamente patentate, tratamente speciale si

diferentiate si elemente de implementare. In perioada 2009-2011 a avut loc o stagnare a negocierilor

din cauza esuarii negocierilor privind agricultura (SUA si Europa pe deoparte si India si CHina pe

dealtaparte).

4.4. Ce rol are si care sunt principalele activitati pe care le desfasoara organizatia de cooperare

economica si dezvoltare OECD.

Rsp: OECD curpinde 34 de state si militeaza pentru crearea uni climat economic si de afaceri optim

pentru statele membre.

Principalele activitati pe care le desfasoara au in vedere:

- armonizarea opiniei tarilor membre asupora pietelor celorlalte state ale lumii

- elaborarea contractelor cadu pentru evitarea dublei impuneri

- elaborarea directivelor privind modul de calcul in decontarile dintre intreprinderile apartinand

societatilor multinationale sau transnationale.

- pregatirea intalnirilor G8 (grupul celor 8), cele mai dezvoltate state ale lumii fac parte din acest grup.

5.5. Identificati actiuni concrete atribuite organizatiei tarilor exportatoare de petrol OPEC si

marcati rolul ei pe piata mondiala.

Rsp: OPEC a fost infiintata in anul 1965, are sediul in Viena si curpinde: Algeria, Angola, Indonezia,

Iran, Irak, Kuwaeit, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudita, Emirate Arabe Unite si Venezuela. Scopul

acestora este apararea intereselor statelor membre .Crearea unor limitari in export are menirea de a

mentine preturi ridicate .

Aparitia resurselor de pertol in golful Mexic si Marea Nordului au limitat influenta acestei

organizatii.Prin actiunile acesteia,organizatia a provocat crize petroliere/ energetice in anii

1973,1978 si 1981 cu repercusiuni pe plan mondial.

4.6.Comentati, pe baza unei documentari suplimentare,principalele momente consemnate in

evolutia Uniunii Europene(post tratatul de la Maastricht)

Rsp: Principalele momente in evolutia Uniunii Europene au fost marcate de 4 tratate: Tratatul de la

Maastricht, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Lisabona.

Tratatul de la Maastricht a pus bazele UE sub forma a trei piloni ( comunitati europene, politica

externa si de securitate comuna, cooperare politieneasca si juridica in materie penala)1993.

Tratatul de la Amsterdam 1999 amandeaza tratatul de la Maastricht in scopul mentinerii capacitatii de

actiune a Ue in urma extinderii spre est.

Tratatul de la Nisa 2003 aduce modificari in ceea ce priveste majoritatea calificata( se renunta la

unanimitate) si majoritatea dubla( majoritatea statelor in conditiile in care fiecare stat ar avea un vot).

Aceste masuri au in vedere procesul de extindere a UE in special.

Tratatul de la Lisabona 2009 prevede:

a) UE va avea personalitate juridica;

b) crearea unei functii de presedinte al uniunii cu mandat de 2,5 ani;

c) crearea functiei de prim-ministru cu denumirea de inalt reprezentant al uniunii pt politica comuna

externa si de securitate;

d) reducerea numarului de comisari cu o treime;

e) modificarea modalitatii de vot in cadrul Consiliului;

Regulile Tratatului de la Nisa raman valabile pana in 2014.

4.7.Numiti, folosind exemple concrete, elemente si activitati specifice de marketing ce apropie

euromarketingul de marketingul domestic( national).

Rsp: Preocuparile specialistului de marketing pe plan national se intrepatrund cu cele la nivelul Ue

intruct cerintele impuse la nivelul UE sunt de natura a impune norme de calitate si transparenta in

relatia cu consumatorul final.

In domeniul agriculturii si productiei alimentare exista reguli transparente de etichetare a

componentelor alimentare utilizate , interzicerea numitor tipuri de nutrienti , aditivi alimentari,

respectarea regulilor de origine, de mediu si de conlucrare la nivel de organizatii agricole sau

referitoare la tehnologii utilizate care impun standarde inalte de iginea si prelucrare.

4.8.Care sunt particularitatile activitatii desfasurate in optica euromarketingului care il disting

pe acesta de marketingul companiilor multinationale?

Rsp: In optica euromarketingului particularitatile activitatii desfasurate vizeaza masuri si activitati

specifice de standardizare si armonizare care se suprapun peste petele natinale sub fora unor

reglemantari traNSfrontaliere la nivelul UE, pe cand in cazul companiiilor multinationale, produsele si

activitatile acestora nu se suprapun cu pietele aceloras produse , ci sunt orientate spre diferite produse

particularizate , pe de o parte, iar pe cealalta parte care depasesc granitele UE.

4.9. Care sunt, in opinia dvs principalele mutatii in gandirea si actunea de marketing a

specialistului roamn in domeniu o data cu intrarea Ro in UE si cu apartenenta tarii niastre la

piata unica europeana?

Rsp: Odata cu intrarea romaniei in UE si cu apartenenta tarioi noastre la piata unica europeana au fost

simplificate anumite diferentieri de abordare a politicilor de produs si de pret pe deoparte, iar pe

dealtaparte au determinat cresterea eforturilor acestora in sensu studierii normativelor si directivelor

europene pentru conformarea cu acestea, altminteri procesul de internationalizare in cadrul UE ar

putea fi blocat. COnditia de "economie de piata" odata cu aderarea la UE, subliniaza importanta acestei

sintagme care trebuie sa se regaseasca in mod practic in economia si functionalitatea de zi cu zi.

4.10. MArcati principalewle directii ale evolutiei marketingului in Ro in ultimul deceniu, in

contextul dezvoltarii euromarketingului.

Rsp: Euromarketingul reprezinta un mod de orientare practica a intreprinzatorilor europeni. Romania,

inaintea procesului de aderarre la UE si cu precadere dupa aceasta data s-a confruntat cu problema

accesarii fondurilor europene, care se acorda pe baza unor studii de fezabilitate si a unor planuri de

afaceri. Inainte de calcularea rentabilitatii interne aceste planuri necesita informatii de piata, generale

si specifice a reglementarilor comunitare, restrictiilor de export, limitelor alocate, licentelor necesare.

In domeniul agricol Romania a avut limitari sub potential (pe piata produselor lactate), si totale (export

de carne de porc). Euromarketingul trebuie sa cuprinda toate aceste reglementari pentru a fi respectate

la unison.

5.1. Indentificati literatura de specialitate, o serie de situatii concrete in care neluare in

considerare a unuia sa a altuia dintre factorii macromediului, pe piata straina a contribuit la

esecul unei afaceri de penetrare sau de prelucrare a unei piete straine.

Rsp: afacerea companiei producatoare de telefonie mobila Nokia in Ro a esuat dupa o investitie

considerabila in judetul Cluj. Aceasta companie a mizat pe faptul ca romanii vor cumpara telefoane

ieftine ceea ce nu s-a intamplat deoarece, in ciuda nivelului de trai relativ modest al populatiei din Ro,

comparativ cu alte tari din UE, nu s-a luat in considerare comportamentul de consum si psihologia

cumparatorului din Ro, care este inclinat spre exhibitionism.

Un alt esec care se anunta este afacerea companiei Tnuva(Israel), producatoare de lactate, care nu a

luat in considerare piata mediului concurential si si practicarea unor preturi reduse ce a determinat

comapnia sa anunte ca va vinde afacerea din Ro din cauza neatingerii obiectivelor de profit.

5.2. Formulati la alegere o bateria de intrebari specifice destinate analizei mediului politic din

China.

Rsp: a) Care este ideologia politica a partidului de guvernamant?

b) Ce stimulente sunt acordate investitorilor straini?

c) Care sunt relatiile diplomatici si militare ale acestei tari si angrenarea in mod direct si indirect in

conflicte militare?

d) Care sunt politicile nationale de cresterea a nivelului de trai?

e) Care este legislatia comerciala aplicabila contractelor internationale

f) Care sunt acuzatiile de politici de dumping(preturi sun concurenta dein cauza salarizarii la costuri

mici) in relatiile comerciale cu tarile dezvoltate(SUA, UE) si modul de solutionare?

5.3. In urma unei documentari prealabile faceti distinctia necesara intre sistemul juridic si constiinta

juridica in China utile in pregatirea unei investitii straine.

Rsp: In Republica Populara Chineza (RPC), sistemul juridic este unul bazat pe traditia dreptului civil si

a fost reformat de curand(2010). Cosntitutia juridica este puternic infuientata de cele 3 religii

majoritare existente in RPC si anume: Taoismul(pune accentul pe armonie), COnfucianismul

(dezvolta cultul muncii) si Budismul (inclina spre modestie). Fiecare dintre aceste religii determina si

comportamente in viata de zi cu zi in rlatiile cu semenii si autoritatile publice.

5.4. Pe exempul a doua mari piete europene, cea a Marii Britanii si a Frantei, faceti distinctie

privitor la cum trebuie luata in considerare traditia dreptului cutumiar.

Rsp: In cadrul Frantei se aplica reglementari legislative care se bazeaza pe dreptul civil, pe cand in

cazul Marii Brittanii exista o traditie a dreptului cutumiar, datatoare de precedente care sunt inserate in

cadrul conflictelor judiciare.Dreptul cutumiar este aplicabil in majoritatea statelor care fac parte din:

Common Wealth. Practica cutumiara internationala invoca de cele mai multe ori legea engleza ca

modalitatea de solutionare a conflictelor internationale si de arbitraj.

5.5. Identificati si supuneti unei analize de caz principalii indicatori macroeconomici folositi in

caracterizarea pietei Federatiei Ruse.

Rsp: a) Care ste evolutia cursului de schimb al rublei rusesti in relatie cu dolarul americian di

moneda euro?

Re: Deprecierea rublei rusesti favorizeaza stimularea esxporturilor de produse rusesti pe pietele

europene si americane, cu efect ozitriv asupra balantei comerciale si de plati care trebuie acoperite din

imprumuturi. Cererea prea mare de imprumuturi determina cresterea dobanzilor aplicabile in relatia cu

un anumit imprumutat(Rusia)

b) Care sunt liniile de finantare ale Rusiei si programele sectoriale de dezvoltare?

c) Care sunt progresele privind stocurile de titei, gaz metan, minereuri de fier ale acestei tari?

d) Care este gradul de ocupare al foretei de munca si costul privind salariile?

5.6. Analizati comparativ structura cheltuielilor pentru consum ale populatiei din tarile central

si este europene membre ale UE si identificati in baza informatiilor prelucrate cel mai important

potential pentru un export romanesc de bere/confectii textile/mobila.

Rsp: tArile central si est europene, membre UE au un nivel de trai relativ asemanator, avand o structura

a cheltuielilor de consum relativ asemanatoare. Nivelul de economisire este mai ridicat in Cehia,

Slovacia si Polonia in defavoarea cheltuielilor de consum. Confectiile textile nu ar fi oportune pe

aceste piete, intrucat exista o puternica concurenta chinezeasca. Pe piata berii, berea ceheasca si

germana este un puternic concurent. Pe piata mobila, s-a putea incerca inlocuirea exporturilor de

produse brute cu produse finite utilizate in constructii si mobilier in Polonia(avand un potential de

cumparare mai mare).

5.7. Arati in ce fel factorii mediului social demografic si cultural pot influienta consumul de

articole de ceaprazarie(palarii, sepci etc) pentru fundamentarea unei investitii in ROmania al

unui producator italian de prestigiu, ce fabrica aceste produse.

Rsp: Un astfel de consum de articole poate fi favorabil in conditiile in care in Romania, din cauza

conditiilor climaterice, temperat continentale, in toate anotimpurile este necesara acoperirea

crestetului pentru protectia acestuia in lipsa utilizarii unei umbrele sau a unui autoturism. Aceasta

componenta a stat la baza unei conduite sociodemografice iar in timp evolutia diferitelor modele a fost

de natura sa evidentieze apartenenta la anumite clase sociale.

In zilele noastre, din acelasi ultim condiserent, sub infulienta modei si curentelor ce apar and de an se

creeaza sentimentul de apartenenta la o anumita clasa elitista. Orientarea spre consum a populatiei din

Ro si comportamentul modernist al consumatorului roman ar face oportuna prezenta unui designer de

succes cu conditia identificarii si accesorizarii optime a clientului tinta.

5.8. Identificati principalele categorii de intermediari cu care ar putea sa se confrunte cu

investoror roman din industria incaltamintei cu fete si talpa de piele, ce intentioneaza sa

patrunda pe piata tarilor baltice.

Rsp: In cazul unei investitii straine directe, dupa punerea in functionare a unitatii de productie,

investitorul roman ar trebui sa intre in legatura cu:

a) Furnizorii de piele de bovine

b) Furnizarii de pigmenti si vopseluri

c) retele de supermarket-uri

In cazul unui export pe aceasta piata trebuie contracvtati o serie de intermediari ca:

a) Partener extern

b) transportator international si firme de asigurari

c) agenti vamali

d) expozanti in targuri de produse, pielarie si incaltaminte

e) Societati de verificare a calitatii.

6.1. Ce reprezinta analiza conncurentilor pe o piata externa si caror probleme raspunde un

astfel de demers. Identificati, cu exemple concrete aspectele semnalate in intrebare.

Rsp: Analiza concurentilor pe o poata externa consta in identificarea concurentilor directi si indirecti

(cei din amonte sau aval) si a cotelor de piata ale acestora. Un astfel de demers are drept scop stabilirea

obiectivelor de cota de piata.

Producatoru national de bioetanol din alexandria se confrunta pe piata europeana cu 3 mari companii

de bioetanol din UK, in timp ce pe piata Americii de Sud cel mai mare producator este Petrobras, care

este si cel mai mare exportator mondial. Piata SUA de bioetanol cu toate ca este cea mai mare piata

este si cea mai mare piata importatoare mondiala. In cadrul acestei concurente mondiale, producatorul

romanesc a vandaut 50% din participatiile sale catre o companie chinezeasca cu retea de distributie in

RPC. Incestitia chineza poate fi privita ca o investitie straina directa, iar compania romaneasca, prin

accesarea unei retele de distributie de export, si-a substituit eforturile de investitii intr-o retea de

distributie externa pe o piata cu potential de absorbtie,

6.2. Care sunt principalele caracteristici ale concurentei internationale contemporane.

Identificati folosind diferite exemplificari aceste aspecte caracteristice.

Rsp: Principalele caracteristici ale concurentei internationale sunt:

a) Diversificarea resurselor ce genereaza concurenta. Aceste resurse se refera la avantaje oferite in

cadrul contracteelor internationale. Acestea depasesc elementele de pretsi se extind pana la cerinte de

mediu(autostrada Bucuresti-Brasov).

b) Sporirea imperativelor concurentiale , in paralel cu o intensificare a controlului costurilor

(companiea Nokia din Ro s-a retras in China).

c) Accelerarea proceselor de fuziune si absorbtie transfrontaliere(absorbtia ABN AMRO Bank de

catre Royal Bank of Scotland).

d) Dezvoltarea parteneriatelor (compania de bioetanol din Alexandria a vandut 80% din participatiuni

catre o companie chineza pentru asigurarea pietei de desfacere in RPC).

6.3. Prezentati cele 4 grupe de coordonate ce se cer analizate in cadrul analizei competitivitatii

nationale si exemplificati raspunsul dumneavoastra in cadrul industiei bancare.

Rsp: COordonatele competitivitatii internationale sunt:

a) Identificarea concurentilor(pe piata bancara din Ro exista 44 societati bancare romanesti sau

straine).

b) Excluderea concurentilor(dpdv. a cotei de piata, Banca Nationala grupeaza societatile bancare din

romania in 3 categorii si anume, in societati mari - BCR, BRD, Reiffeisen, Unicredit, Alpha Bank,

societati mijlocii - cote de piata intre 1 si 3%, si societati bancare mici - cota de piata sub 1%).

c) Departajarea elementelor ce particularizeaza concurenta internationala, in raport c cele intalnite pe

piata domestica(societatile bancare straine ofera pe piata bancara din romania produse structurate

companiilor mar, ceea ce pietile romanesti nu ofera) si de corelarea analizei concurentilor

internationali cu studiul clientelei cproprii si investigarea continua a propriei intreprinderi (societatile

bancare romanesti au inceput, de exemplu, in ultimii 2-3 ani sa ofer contracte de schimb valutar la

termen, pentru satisfacerea cerintelor companiilor si populatiei, dar si sub presiunea concurentei).

6.4. Realizati pe baza analizei coordonatelor concurentiale(inteensitae,evaluare, elemente de

particularizare) o carcaterizare conplexa a pietei automobilelor din SUA.

Rsp: a) Intensitatea concurentei. Producatorii locali(Ford si Dodge si Chriler) aui o puternica

concurenta in special din partea companiilor japoneze(Toyota, Mazda si Honda) si mai utin din partea

companiilor europene(Mercedes, Renault, FIat si PEugeot).

b) Evaluarea concurentei. COmpaniile japoneze, datorita costurilor reduse de achizitie si

consumabilelor specifice reduse au acaparat piata americana de autoturisme. Exista o zona elitista in

cadrul careia, companiile europene(Merecedes) au intaietate.

c) Elemente de particularizare. COmpaniile japoneze se disting prin preturi reduse si consum redus de

combustibil. COmpaniile europene(Mercedes) se disting prin lux si rafinament.

6.5. Care sunt planurile pe care trebuie desfasurata analiza concurentei globale in cazul unor

companii multi sau trnsnationale ci vocatie mondiala? Exemplificati un astfel de demers pentru

o astfel de companie.

Rsp: Planurile pe care trebuie desfasurata analiza concurentei globale sunt:

a) Analiza pietei interne(compania Renault a gasit in Ro ingredientele dezvoltarii afacerii: forta de

munc calificata, unelte de productie operationale, facilitati fiscale, piata de consum, furnizori de

materiale in proximitate, concurenta minima);

b) Foretele ce influienteaza competitia la nivelul pietei internationale(compania Renault, producand

modele in RO, avand costuri de productie reduse, a reusit sa castigie cota de piata in Germania, unde

defavoarea unor producatori autohtoni, Opel si VW);

c) Analiza pozitiei concurentiale la nivel global(sun presiunea acestei analize, o parte a productiei de

autoturisme Rneault din cadrul unitatii din Pitesti ROmania va fi realizata in Macroc, unde costurile de

salarizare se reduc cu 1 treime comparativ cu Romania).

6.6. Identificati pe exemplul unei comanii romanesti, prezente pe o anumita piata exerna, toate

categoriile de concurenti directi, indirecti si colaterali cu care asceasta se afla in competitie.

Rsp: Compania Interagro, exportator de ingrasaminte chimice pe piata Ameriacana si Chineza are

concurenti directi companii de comert extern din Ucraina si RUsia.

Printre concurentii industriei pot fi considerate companiile procesatoare de gaz metan din Ucraina care

se pot extinde in aval. Dseasemnea, utilizarea ingrasamintelor ecologice de catre companiile agricole

locale reprzinta o concurenta indirecta.

Printre concurentii colaterali se pot enumera orice alte coimpanii sau fonduri de investitie care pot

prelua pachete de actiuni ale companiilor concurente si pot servi ca o alta viziune si strategie de

dezvoltare .

6.7. Ce repreznita pozitionarea concurentilor pe o piata externa si care sunt elementele sale.

Rsp: pozitionarea unei intreprinderi in raport cu concurentii sai reprezinta procesul de evaluare

comparativa ai indicatorilor sai esentiali de performanta, in raport cu cei similari ai competitorilor.

Prin acest demers se defineste amplaseamantul dorit pe piata multinationala.

Elementele pozitionarii pe o piata externa privesc:

a) Pozitia produsului din punct de vedere tehnic, ecologic sau al conditiilor de servire;

b) Pozitia pretului(gradul de acoperire a calselor de pret);

c) pozitia distributiei(calitatea livrarii si conditiile de plata);

d) pozitia comunicarii(volumul, continutul si eficienta publicitatii).

6.8. Faceti distinctie pe exemple concrete intre pozitionarea functionala, pozitionarea simbolica

si pozitionarea bazata pe experienta.

Rsp:a) Pozitionarea functionala, bazata pe atributele produselor. Produsul COca-COla al companiei cu

acelasi nume prin gustul specific al bauturii are o pozitie aparte in piata bauturilor racoritoare.

b) Pozitionarea simbolica. COmpania coca Cola, prin politica de promovare si publicitate, inca de la

inceputuri, a creat imaginea apartenentei la o anumita calsa sociala si un stil de viata tineresc;

c) Pozitionarea bazata pe expereienta. COmpania Coca COla mizeaza pe mentinerea dependentei de a

consuma aceasta bautura intrucat exista pe piata de mult timp.

6.9. Identificati vectorii de pozitionare pentru autoturismul Suv romanesc Duster, fabricat sub

maraca Dacia pe piata auto Poloneza.

Rsp: In polonia, autoturismul Duster se poate clasifica utilizand matricea BCG(Boston Consulting

Group) ai carei vectori sunt reprezentati de rata de crestere a pietei si cota realativa de piata, in

categorii de dezvoltare selectiva. Acesata categorie de pozitionare se caracterizeaza printr-un ritm

ridicat (peste 10%) de crestere a vanzarilor pe aceasta piata in conditiile in care cota relativa de piata

este inca scazuta, din cauza prezentei marilor concerne si marci de autoturisme din GErmania, Italia,

Usa si Franta.

6.10. Determinati care sunt printricipalele oportunitati identificabile in cazul unui export

romnaesc de confectii textile de serie pe piata federatiei ruse sau a unui export de tratcoare

romanesti pe piata Marocului.

Rsp: a) Oportunitati de export romanesc pentru produse textile in federatia Rusa. Produsele textile

pretabile pe piata federatie Ruse a avea succes, sunt cele pe baza de lana. DIn cauza conditiilkor

climaterice ale federatiei Ruse, vestimentatia rusilor este mai groasa si calduroasa, produsele de lana

fiind mai cautate. Exista deja producatoirri traditionali, insa prin preturi mai scazute si calitate similara

produselor rusesti, se pot obtine procente valoroase de piata, care, la nivelul potentialului de absorbtie

al RUsiei ar insemna mult, in valoare absorbita pentru compania romaneasca.

b) Oportunitati de export romanesc tractoare pe piata Marocului. Tractoarele nu se preteaza a fi

exportate in Maroc, intrucat aceasta tara nu are o economie bazata pe productie legumicola sau

cerealiera, prin urmare posibilitatile de export a unor tractoare pe aceasta piata ar fi limitate.

6.11. Faceti distinctie dintre principalele categorii de riscuri politice si prezentati cate un

exemplu coincret pentru fiecare dintre ele in parte.

Rsp: a) Riscul de transfer. De exemplu, in RO, inainte de liberrizarea costului de capital, a existat

restrictii de repatriere a capitalului investitorilor;

b) Riscul de disparitie. Prin taxele de poluare exagerate se atinge un obiectiv secundar, si anume acela

al contingentarii vanzarilor de autoturisme vechi, inclusiv din import;

c) RIscul de substitutie. Prin marirea salariului minim pe economie. compania Renault din RO s-a

relocat partial in Maroc.

d) Riscul fiscal. Expirarea facilitatilor fsicale ale companiei Renault in Ro au determinat optiuni de

relocre a afacerii;

e) Riscul de siguranta. Companiile hidroenergetice realizate de Romania in Egipt, au supus personalul

de executie unui risc de sanatate si libertate sub incidenta conditiilor de razboi potentiale;

f) riscul operational. Statul roman par,ticipa la o exploatatie de minereu de fier din muntii Urali ca

urmare a unei hotarari a guvernului rus si poate limita accesul la forme de dezvoltare in aval a

companiei romanesti.

g) Riscul general de instabilitate. Modificarea sisremului politic din Libia, poate avea efect asupra

creantelor unor companii romanestin acest stat.

6.12. Realizati deosebirea dintre diferitele forme pe care le imbraca riscul pierderii dreptului

asupra investitiei efectuate pe o piata externa si exemplificati folosind cazuistica internationala.

Rsp: Exista urmatoarele forme de pierdere a dreptului asupra investitiei efectuate:

a) COnficare (nu exista despagubiri) - in stari de razboi(confiscarea averii evreilor).

b) Expropriere(exista o despagubire simbolica) - in cazul averilor dobandite in mod ilicit;

c) Nationalizare (expropiere la nivel de ramura) - nationalizarea din RO din 11 iulie 1948 a industriei.

d) Internationalizarea(restrangerea libertatilor strainilor gradual) - prin expirarea facilitatilor fiscale

acordate companiei Renault in RO si nepregatirea acestora, are loc o internizare, ca urmare si a unei

potentiale vanzari de participatiuni.

6.13. Care sunt principalele riscuri micro-economice. Exemplificati fiecare dintre asceste riscuri

pe cazuri concrete dinm realiutatile cotidiene ale pietei mondiale.

Rsp: a)Riscul de pret. In anul crizei energetice din anul 1973, a avut loc o scumpire a pretului

petrolului;

b) Riscul de creditare. COmpania exportatoare acorda un credit furnizor , insa modificarea preturilor

de pe piata pune in imposibilitate compania importatoare sa vanda la preturile estimate si la

imposibilitatea de a returna creditul furnizor.

c) RIscul de livrare. Nerespectarea calitatii marfurilor la destinatie in cazul unui export de

ingrasaminte vrac se poate datora compactarii marfii(granulele milimetrice se compacteaza) pe

parcursul transportulkui din cauza unei umiditati exagerate;

d) RIscul de acceptare. Importatorul nu accepta o marfa vrac care este compactata(ingrasamite);

e) RIscul de transport. In cadrul operatiunilor de incarcare-descarcare pe lantul de distributie si

transport este posibil ca un container sa cada in apa marii inainte sa fie incarcat/descarcat pe vas;

f) RIscul amplasamentului. Deschiderea unei unitati concurente mai aproape de portul de incarcare a

marfii pentru export face ca unitatea sa aiba costuri mai mici de transport a marfii pana in port.

6.14. Enumerati principalele metode de analiza a riscului de tara si ce modele

statistico-matematice sunt folosite in evaluarea acestora. Exemplificati.

Rsp: a) Metode cantitative unifactoriale. Ex: Economic Survey International, Country Risk Index,

Institutional Investor Index bazate pe indicatori statistici;

b) Metode cantitative multifactoriale. Ex: Indicele Beri, Indicele Euromonetar, Modelul Two Gap al

Bancii Mondiale, modelul US - Exim, bazate pe modele econometrice;

c) Metode calitativ unidimensionale. Ex: Political RIsk Index, etc. bazate pe rapoarte de tara;

d) Metode calitative multidimensionale: Ex: Raportul Beri, Euro Money Index, International Country

Index, bazate pe rapoarte de tara.

7.1. Faceti distinctie pe un exemplu concret intre sfera de cuprindere a cercetarii de mk si cea a

cercetarii de piata derulate intr-o anumita tara pentru fundamentarea unui proces investitional.

Rsp: cercetarea de piata vizeaza o sfera de cuprindere mult mai mare, are un caracter general si

prezinta o piata a produsului/serviciului in intregul ei. Cercetarea de mk are o sfera de cuprindere

delimitata de un esantion reprezentativ, are un caracter specific si prezinta particularitatile legate de un

anumit produs sau serviciu. De exemplu, se poate realiza o cercetare de piata privind piata produselor

lactate in Ungaria dar si o cercetare de mk realizata de un institut de sondare a opiniei publice cu

privire la oportunitatea introducerii marcii Zuzu pe piata lactatelor din uingaria(se chestioneaza

elemente caracteristice legate de produsul Zuzu). Cercetarea de mk este focalizata pe produs,nu costa

prelucrarea informatiilor(prin scoring-uri) in cercetari de birou, are un caracter mai complex si

necesita resurse financiare pentru realizarea lor mai costisitoare.

7.2. Realizati distinctia de volumsio structura intre piata romaneasca a petrolului, piata

petrolului in Federeatia Rusa, Piata internatiionala a petrolului si piata mondiala a acestui

produs.

Rsp: Piata romaneasca a petrolului se caracterizeazaprintr-in volum redus comparativ cu Federatia

RUsa. Structura, caracterizata prin infrastructura de prelucrare, nu este utilizata la capacitate.

Piata internationala a petrolului cuprinde, alaturi de Federatia Rusa si SUA, care sunt 2 mari zone

geografice de exploatare si prelucrare prin rafinare a petrolului, piata acoperita de tarile din grupul

OPEC. Relatiile bilaterale contractuale intre tari privind comertul cu produse petroliere se incadreaza

in piata internationala.

Piata mondiala cuprinde totalitatea resurselor petroliere in expluatare si organismele si infrastructura

de extragere, distributie, rafinare si comercialiazare a produselor petroliere la nivel planetar.

7.3. Identificati principalele particularitati alke studierii piatei vinului in Chile si respectiv in

Canada fata de cercetarea piatei domestice a acestui produs.

Rsp: In Chile exist un excedent al productiei de struguri si al vinului, prin urmare exista o piata

specifica de productie, consum dar si distributie orientata catre export. Vinul chilian are o recunoastere

internationala prin buchetul specific. Un contrast lipsa zilelor insorite din Canada face nefavorabila

cultura vitei de vie si excelenta acestei tari in productia de vinuri. Piata vinului este bazata pe importuri

de vinuri din tarile cu traditie in acest sens(Franta, SPania, America de Sud).

7.4. Faceti distinctie sub raportul continutului si a modalitatilor de efectuare intre o cercetare de

piata intrastatala, o cercetare nationala a unei subculturi si o cercetare intre natiuni, avand

drept obiect consumul produselor lactate.

Rsp: In cazul unei cercetari de piata intrastatale se incearca gasirea unor raspunsuri privind preferintele

de consum a produselor lactate intr-o anumita tara fundamentate poe prezenta unui nivel de trai

asemanator, proximitate si gusturi similare dezvoltate dealungul mai multo generatii. In cazul unei

cercetari nationale a unei subculturi se incearca evidentierea preferintelor de consum ale populatiei din

zona urbana (de ex. de origine musulmana/budista pe terioriul Ungariei).

In cazul unei cercetari intre natiuni se incearca gasirea unor sim,ilitudini care ar putea forma baza unor

deprinderi comune de consum, de exemplu pe teritoriul Ungariei si Romaniei, fie ca este vorba de

nivel de trai asemanator, comportament de consum bazat pe percepte religioase sau alte

comportamente de consum.

7.5. Care sunt particularitaile secundare ce dau specificitate cercetarilor de mk international

desfasurate pe fiata internationala a automobilelor de oras.

Rsp: Pe piata internationala a automobilelor de oras se contureaza o serie de particularitati secundare

in cadrul cercetarilor de mk care vizeaza aparitia de noi parametri cu ar fi:

a) Reducerea dimensiunilor autoturismelor;

b) Reducrerea nivelului de noxe;

c) DOtarea cu sisteme de navigare si parcare laterala.

d) Cresterea nivelului de automobile electrice;

e) Asocierea cu apartenenta la o anumita categorie sociala.

7.6. Care sunt principalele dificultati cu care se confrunta un cercetator in investigarea pietei

produselor de cosmetica feminina in tarile golfului arab spre deosebire de o cercetare de acelasi

fel derulata in China?

Rsp: In tarile golfului arab practic, este aproape imposibila abordarea prin chestionare a femeilor, in

plus concluziile cercetarii ar evidentia un rezultat evident(utilizarea modesta a acestuia din cauza

valului purtat in aceste tari).

In China din cauza diversitatii populatiei ar exista o problema a alegerii esantionului reprezntativ

pentru chestionare.

7.7. Determinati principalele obiective ale unei cercetari de mk efectuate pe piata bicicletelor

din Polonia pentru determinarea potentialului acesteia in vederea fundamentarii unui posibil

export al acestor produse in Suedia.

Rsp: O cercetare de MK pe piata bicicletelor din Polonia isi poate stabili ca obiective evidentierea

gradului de acoperire cu biciclete a populatiei dion Polonoa, categoriile de varsta eligibile, categoiriile

socio-profesionale, nivelul de pret acceptabil. caracteristici functionale, prferinte de marca.

7.8. Ce ar trebui sa urmareasca un studiu comparativ al pietei serviciilor medicale private in

Austria, Ungaria si Romania in vederea promovarii acestora in fiecarea dintre cele 3 tari in

parte.

Rsp: Obiective:

a) Capacitatea de diagnosticare si operare chirurgicala;

b) Capacitatea de tratament a afectiunilor speciale(transplanturi, operatii in premiera, etc.);

c) Costul operatiiilor medicale;

d) Calitatea serviciilor medicale in faza de tratament si post operatoriu;

e) Calitatea serviciilor colaterale(cazare, masa, terapeutice, servicii psihologice);

f) Modul de tratare a pacientului in sensul explorarii demersurilor medicale si a riscurilor potentiale.

7.9. Formulati 5 ipoteze privitoare la un studiu de mk ce urmareste caracteristicile pietei

telefoniei mobile in Ro, Grecia si Turcia.

Rsp: 1. Gradul de acoperire a retelei de telefonie mobila;

2. Nurmarul de operatori telefonici;

3. Nr de abonamente si numere de telefon alocate;

4. Nr de aparate telefonice in utilizare;

5. Pretul mediu al apelurilor telefonice si profitul/nr de utilizator.

7.10. Idemtificati principalele categorii de informatii de piata pe care le pun la dispozitie cele

mai importante cotidiene ale lumii.

Rsp: a) Evolutia preturilor actiunilor;

b) Informatii statistice(trnduri sectoriale, evolutia profiturilor);

c) Oportunitati de piata;

d) Falimentari;

e) Evolutia indicatorilor macroeconomici (curs de schimb, rata dobanzii, PNB, deficit bugetar,

exporturi, importuri etc.)

7.11. realizati deosebirea pe cate un exemplu concret intre discutiile de grup(Focus Group) si

discutiile libere nestructurate dept tehnici de prluare a informatiei de piata.

Rsp: Disctutiile de grup permit procesarea informatiilor intr-o maniera organizata si standardizata, pe

cand discutiile libere nestructurate permit evidentierea unor caracteristici inedite care au fost surprinse

in problematica discutiilor de grup. In schimb, insa, in cadrul discutiilor libere, din cauza diversitatii

opilniilor ar putea parea problematica categorisirea raspunsirlor si procesarea sa ulterioara pentru

obtinerea unor informatii relevante dpdv. statistic.

7.12. Identificati aspectele legate de formele de manifestare ale cererii in cadrul unui

hypermagazin ce pot fi identificate folosind metotda observarii din cercetarile de marketing.

Rsp: Forme de manifestare a cererii utilizand metoda observarii:

a) Atractia vizuala a produsului prin elemente de design si forma;

b( Atractie prindispunerea pe rafturi;

c) Atractie prin degustare;

d) Atractie prin programe de ofertare si promovare.

8.1. Caracterizati capacitatea efectiva si potentiala a pietei incaltamintei de recreatiei in Franta.

Rsp: Capacitea efectiva a pietei incaltamintei de recreatie in Franta se caracterizeaza printr-un grad

ridicat de saturare datorita nivelului ridicat de trai asociat cu existenta timpului liber (loisir).

O crestere potentiala se poate valorifica in conditiile introducerii unei marci la moda intr-un anumit

sezon dar si prin cresterea timpului liber. Deasemenea, prin generalizarea in cadrul companiilor

multinationale a practicii de"friday casual" pot creste vanzarile de incalaminte de recereatie.

8.2. Identificati in randul tarilor U E pe cea cu cel mai mare potential de absorbtie pentru

produsele apicole romanesti.

Rsp: Din randul tarilor U E cel mai mare potential de absorbtie pentru produsele apicole romanesti il

are Germania, cu un numar de aprox 80 de milioane de locuitori si un climat mai rece, care va permite

producerea locala a mierii de albine si determina orientarea acesteiea spre importuri.

8.3. Faceti distinctie intre cota de piata totala, servita si relativa a companiei Mobexpert

Bucuresti pe piata Ucrainei .

RSp: Cota de piata totala a compoaniei Mobexpert pe piata Ucrainei, reprezinta expresia procentuala

avanzarilor in cadrul pietei mondiale spre deosebire de cota de piata servita care reprezinta aceleasi

valori al vanzarilor la piata Ucrainei. Cota de piata relativa repreznita expresia procentuala a vanzarilor

Mobexpert fata de vanzarile liderului de piata de mobilier din Ucraina.

.

8.5. Identificati piata internationala caracteristica pentru lana , cereale, minereu de fier si

cherestea si urmariti evolutia cotatiilor acestor produse intr-un interval de timp.

Rsp: Cotatiile produselor neregenerabile(minereu de fier) sau greu regenerabile (cherestea) au crescut

comparativ cu scadarea preturilor produselor de lana si cerealiere.

8.6. Faceti distinctie intre criteriile de accesibilitate si cele de permeabilitate in patrunderea pe o

piata externa. Exemplificati.

Exporturile romanesti de carne de porc pe piata UE, desi, dpdv geografic si al apartenetei la UE,

dispuneau de conditiile favorabile ale realizarii acesteia(acceptabilitate) din cauza restrictiilor sanitar

veterinare impuse de UE pana anul acesta nu s-au putut concretiza (nu a existat permeabilitate fata de

produsele romanesti).

9.1. Comentati pe exemplul concret al unei companii romanesti ce se internationalizeaza

relatia dintre marketingul strategic si marketingul operational.

Rsp.: Societatea comerciala Interagro SA detine o unitate de productie de bioetanol cu sediul in

Zimnicea. Aceasta a vandut 80% din actiuni unei companii chineze cu scopul de a evita taxele

vamale la exportul de metanol din China.

Marketingul strategic este reprezentat de viziunea companiei Interagro de a deveni un producator

mondial de bioetanol . in marketingul operational este reprezentat de crearea societatii mixte

romano-chineze.

9.2.Realizati analogia dintre activitatea de marketing in arta militara prin identificarea unor

strategii de marketing ''ofensive'', respectiv ''defensive'' la o serie de companii cu vocatie

internationala.

Rsp: Casa de productie a filmului ''harry potter'' a avut o strategie ''ofensiva'' pe parcursul ultimului

deceniu sustinuta periodic de o noua lansare in urma publicarii unui nou volum cu acelasi nume.Anul

acesta, din cauza scaderii volumului vanzarilor pe fondul saturarii pietei de acest personaj, s-a luat

decizia retragerii din vanzare a filmelor cu scopul crearii unui deficit si a ''cresterii'' unei noi generatii,

astfel incat, peste 3-4 ani sa revina cu o relansare a vanzarilor pe fondul unei asteptari crescute a

publicului( strategie''defensiva'').

9.3.Identificati viziunea, misiunea, principalele valori/obiective a 3 companii diferite( doua

companii multinationale prezente pe piata romaneasca si o companie romaneasca, ce s-a

internationalizat). Fceti o analiza comparativa a informatiilor obtinute.

Rsp: 1. Dacia-Renault SA

Viziune- devenirea de lider mondial pe piata automobilelor;

Misiune- dezvoltarea de autoturisme cu costuri reduse de productie;

Valori- calitate, fiabilitate durabilitate.

2. Unilever SA Romania

Viziune- mentinerea pozitiei de lider mondial in domeniul produselor de ingrijire;

Misiune- dezvoltarea de noi marci de succes;

Valori- unicitate, tinerete, caitatea vietii.

3. Astra Vagoane Calatori SA Arad

Viziune-devenirea de lider european in productia de vagoane, locomotive si tramvaie;

Misiune- oferirea celor mai ieftine vagoane, locomotive si tramvaie pe piete UE;

Valori- calitate, ergonomie, modernitate.

9.4. Luand exemplul concret al unei companii internationale, prezenta si pe piata romaneasca,

identificati cele 3 elemente ale analizei strategice( analiza factorilor globali, analiza pietei,

analiza portofoliului de afaceri) aferente sucursalei din RO.Folositi pentru aceasta cate una

dintre metodele(modelel) analizei-diagnostic.

Rsp: Compania romano-chineza producatoare de bioetanol in Zimnicea Romania utilizeaza in cadrul

analizei factorilor globali sistemele de avertizare timpurie prin prisma unor indicatori bursieri cu ar

fi pretul mondial al zaharului, titeiului produselor cerealiere.

In cadrul analizei pietei utilizeaza modelul grupurilor strategice, dupa cum si aceasta companie se afla

in cadrul unui grup strategic integrat pe verticala.

In cadrul analizei portofoliului de afaceri , compania realizeaza un bench marking fata de rentabilitatea

medie a actiunilor la nivel de grup.

9.5.Identificati cate o companie in cadrul careia sa formulati propuneri de implementare a

uneia dintre strategiile dezvoltarii de baza( precum o strategie dominata de costuri, o strategie

de diferentiere, o strategie de specializare pe niza de piata).

Rsp: Compania Renault intentioneaza prin deschiderea unei noi unitati de productie in Maroc sa

utilizeze o strategie de dezvoltare de baza dominata de costuri de productie mai reduse decat in alte

unitati operative ale acesteia.

9.6.Formulati pe cate unexemplu concret, variante ale strategiei de crestere( intensive,

integrative, prin diversificare)aplicabile la companii transnationale.

Rsp: Compania romano-britanica Interagro, exportatoare de ingrasaminte chimice a folosit in ultimii

16 ani o strategie de crestere integrativa prin integrare in aval( preluarea companiilor producatoare de

ingrasaminte: Amonil SA Slobozia, Azochim SA Piatra-Neamt si Doljchim SA Craiova) dar si prin

diversificare concentrica in domeniul cultivarii terenurilor agricole, dezvoltarii productiei de

bioetanol, productiei alimentare(lactate. ulei, zahar), industriei hoteliere si sportului( Astra Ploiesti).

9.7. Prin ce elemente se deosebesc intre ele strategiile de crestere prin filializare de cele prin

francizare?Identificati cate un ex concret pe piata nationala.

Rsp: Compania Carrefour Romania este o filiala a grupului francez(grad ridicat de independenta

operationala pentru a controla mai bine activitatile de marketing), pe cand unitatile Starbucks in

Romania sunt unitati in franciza( francizorul furnizeaza un pachet standard de produse- independenta

zcazuta) iar franzcizatul furnizeaza informatii din piata, capital si personal pt gestionarea afacerii pe

plan local.

9.8. faceti distinctie, pe exemple concrete, intre strategiile de patrundere pe piata straina , dupa

locul in care se creeaza valoarea (productie domestica , respectiv productie in strainatate).

Rsp: Compania amaericana FORD producatoare de autoturisme are o dubla strategie de patrundere

pe pietele straine. Creeaza valoare atat pe piata americana si este orientata spre exporturi directe cu

investitii directe sub forma de birouri de reprezentare si cocietati comerciale , dar si in afara granitelor

SUA( de exemplu creeaza valoare sub forma investitiilor directe la uzinele Ford din Craiova , in

urma unei achizitii).

9.9. In cadrul strategiei de patrundere pe o piata externa prin asociere cu parteneri locali sau

terti realizati, pe cate un exemplu concret, deosebire dintre procedeul ''piggy-back pt export'' si

'' grupul de interese economice pt export''.

Rsp: Compania romano-chineza producatoare de bioetanol in Zimnicea Romania a dezvoltat un

procedeu de piggy-back pt export( portaj comercial)pe piata Chinei.Aceasta companie are un grup de

interese economice pt export cu compania de comert exterior Interagro SA.

9.10.Estimati pe baza unor cheltuieli realiste, costul tichetului de intrare al unei companii

romanesti producatoare de preparate de carne pe piata ucraineana.

Rsp: Elementele componente ale tichetului de intrare pt compania Scandia SA Sibiu , producatoare

de preparate de carne pe piata Ucrainei sunt:

a) costuri ale documentarii in strainatate (10.000 euro)

b)costuri de omologare(30.000 euro)

c) costuri ale mostrelor si esantioanelor(10.000 euro)

d) taxe pt costurile unui birou de reprezentare(10.000 euro)

Total : 60.000 euro.

9.11.Cum se grupeaza strategiile de intrare pe piata externa dupa instensitatea angajamentului

managerial si gradul de control si insotiti raspunsul dvs de diferite exemple.

Rsp: Acestea se grupeaza intr-un:

a) grad ridicat al capitalului angajat si control restrans (compania romano-britanica Interagro SA)-

investitie de portofoliu;

b) grad ridicat al capitalului angajat si control ridicat( dacia -renault Pitesti -unitate productie);

c)grad scazut de capital angajat si control restrans: reprezentante Deutche Bank in RO (birou);

d) grad scazut al capitalului angajat si control ridicat ( export direct al companiei Interagro SA de

ingrasaminte pe piata Chinei).

9.12.Faceti distinctie pe exemple alese de dvs, intre parteneriat/societate mixta si contractul de

management drept forme ale intelegerii parteneriale in penetrarea unei piete externe.

Rsp:Compania Franklin Templeton a fost desemnata de actionarii Fondului Proprietatea drept

manager al acestui fond, pe cand, de exemplu, Raiffeisen Asset Management, prin actionariatul sau are

o conducere directa a acestui ultim fond sub delegarea unui comitet director pt activitati

operative.

9.13.Ce sunt aliantele strategice internationale, cum se grupeaza acestea categorial si care sunt

principalele obiective urmarite de acestea?Exemplificati din realitatile economiei mondiale.

Rsp:Partenerii unei aliante strategice internationale convin sa-si combine eforturile in vederea

atingerii unui scop comun( societatile dispun de resurse si forte comparabile). Ele pot fi create in

scopul:

a)dezvoltarii productiei-General Motors si Petrobras pt producerea de motoare pe bioetanol;

b)dezvoltarii distributiei- campania romano-chineza de bioetanol din Zimnicea;

c) dezvoltarii tehnologiei (asocierea companiei IBM cu firme satelit specializate in software pt

raportari financiare).

9.14. Ce probleme economice ,cociale si de imagine declanseaza decizia unei companii

internationale de a se retrage de pe o anumita piata. Care sunt principalele tipuri de informatii

necesare fundamentarii unei astfel de decizii? Exemplificati pe o cazuistica identificata de dvs.

Rsp: Firma Nokia din Cluj s-a retras generand probleme economice (scaderea veniturilor sub forma

impozitelor datorate statului roman), sociale(intrarii in somaj a personalului) si de imagine( strategie

neadaptata).

Informatiile care au stat la baza luarii acestor decizii au fost:

a) analize comparative de cost cu alte piete de productie potentiale(China);

b) analiza volumului vanzarilor pe piata locala comparativ cu nivelul bugetat si rata medie a

rentabilitatii actionarilor la nivel de grup.

10.1. Argumentati de ce politica de produs detine locul central in mixul de marketing

international si dezvoltati acest subiect pe exemplu concret al unei companii romanesti, ce

intentioneaza sa patrunda pe o piata straina.

Rsp: Compania Scandia Sibiu , producatoare de pateuri din carne de pasare si porc intentioneaza sa

patrunda pe piata produselor alimentare din Ucraina. In acest sens mizeaza pe caracteristicile

merceologice ale produsului, fara de care politica de pret si promovare ar fi o forma fara fond,iar

eforturile de promovare nu ar fi menite sa sustina o polictica de pret corespunzatoare.

10.2. In ce consta specificitatea politicii de produs pe o piata externa?Exemplificati prin

particularitatile acestea pentru un export romanesc de automobile'' LOGAN'' pe piata

Republicii Cipru.

Rsp: Politica de produs pe piata Republicii Cipru trebuie sa adopte caracteristicile tehnice ale

automobilului Logan pt pozitie de condus pe partea dreapta. Politica de marca asociata politicii de

produs trebuie sa sublinieze apartenenta marcii Logan sub ''marca umbrela'' Renault si nu Dacia.

10.3. Care sunt componentele politicii de produsin cadrul marketingului

international?Identificati aceste componente pe exemplul unei statiuni turistice de prestigiu(

Interlaken- Elvetia).

Rsp: Componentele politicii de produs in cadrul statiunii Interlaken ,Elvetia sunt reprezentate de:

a) componente corporale formate din partii de schi, alpinism, calatorii la ruinele romane,calatorii cu

telefericul,reteaua de magazine de suveniruri ;

b) componente acorporale sunt reprezentate de numele Interlaken, ce apare pe majoritatea produselor

comercializate si in politica de promovare , ce au protectie legala;

c) comunicarea sejururilor turistice prin campanii internationale;

d) imaginea produsului este una inedita care combina atractia montana cu cea de mare si bucuria unor

promenade.

10.4. Dezvoltati, prin ex concret a unui lant hotelier de prestigiu cu locatii la nivel mondial,

conceptul concentric de produs in optica lui Kolter et al., evidentiind fiecare nivel al acestuia.

Rsp: Reteaua hoteliera Hilton ofera servicii hoteliere care se circumscriu urmatoarelor nevoi:

a) nevoi generice: cazare cu mic dejun inclus in intampinarea carora se ofera produse genrice care

ofera un standard de calitate ridicat prin dotari de calitate, internet si comfort comform standardelor

unui hotel de 5 stele.

b) concretizate intr-un produs asteptat(asigurarea transportului gratuit la aeroport si de la aeroport,

piscina , sauna, masaj, frizerie);

c) Concretizate intr-un produs extins(extinerea programului de bar);

d) Concretizate intr-un produs potential(sali de comferinte internationale dotate cu retroproiectoare si

difuzoare, mese speciale).

10.5. Dterminati pe exemple concrete ale unui produator din industria auto ce isi adreseaza

oferta pietei internationale, dimensiunile gamei sale de produse( largime, adancime ,c

onsistenta). Exemplificati.

Rsp: Compania Citroen, producator francez de autoturisme comercializeaza pe piata Romaniei

produsele sale ce pot fi caracterizate prin primsa a 3 dimensiuni si anume:

a_ Largimea programului de investitii care se identifica cu oferirea spre vanzare a intregii linii de

produse a companiei Citroen(C1, C2, C3, C4, C5) din categoria autoturismelor de oras.

b) Adancimea programului, care se identifica prin oferirea variantelor pe benzina si motorina, cu

diferite dotari optionale(cauciucuri speciale, tapiterie piele, aer conditionat, GPS, senzori parcare,

diferite variante de motorizare, putere) si game coloristice simple sau metalizate;

c) Consistenta programului, conform caruia liniile de produse sunt relativ asemanatoare.

10.6. Ce reprezinta analiza-diagnostic a sortimentului de marfuri destinate exportului si ce rol

joaca acestea in fundamentarea strategiei de patrundere pe noua piata? Exemplificati.

Rsp; Analiza diagnostic a autoturismului Dacia Logan in fundamentarea strategiei de patrundere pe

piata Germaniei a avut in vedre:

a) Ciclul de viata al produsului(4-5 ani);

b) Pozitionarea produsului pe piata externa vizata(categoria de produse fiabile la pret "scazut");

c) pozitionarea marcii(comercializarea sub marca umbrela a companiei Renault);

d) sortiment oferit(diverse variante de motorizare, gama coloristica si dotari optionale)

e) pragul de rentabilitate (rentabilitatea minima a investitiei);

f) categorie de varsta(popupatie cu venituri medii.)

10.7. Ce rol joaca serviciile atasate unui produs de export pentru promovarea respectivei

marfi? Exemplificatsi situatia pe un bun de productie, respectiv pe un bun de consum.

Rsp: In cazul unui telefon mobil, serviciul tehnic se refera la garantarea funtionarii echipamentului si

oferirea de piese de schimb pe cand serviciul comercial se refera la explicarea facilitatirlor software

incorporate in cadrul acestui produs.

Penrtu un produs de genul pateului de ficat Scandia, serviciul tehnic se refera la respectarea unui

retetar agreat de organismele de protectia consumatorului pe cand serviciul comercial poate consta in

explicarea beneficiilor ce pot rezulta din consumarea acestui produs(continut mare de fier ce ajuta la

refacerea hemoglobinei, cu efect benefic in vitalitatea organismului).

10.8. Facete distinctie intre marca si brand in domeniul prestatiilor adresate piete

internationale. Folositi exemplificari corespunzatoare in argumentatia dvs.

Rsp: Conform autoarei Aneta Bogdan, marca reprezinta doar dimensiunea legala a diferentierii unui

produs/serviciu de alte produse sau servicii ("marca de comert")

Brand-ul este reprezentat de importanta pe care publicul o acorda produsului respectiv. de exemplu,

marca Mercedes reprezinta un drept de proprietate asupra veniturilor obtinute prin comercializarea

autoturismului sub marca Mercedes, pe cand notiunea de Brand Mercedes reda o cotatie suplimentara,

conform careia cumparatorul de Mercedes doreste asemanarea cu anuminat categorie morala prin

detinerea unui Mercedes, dar si confortul si utilizarea acestui produs.

10.9. Ce reprezinta si ce efecte poate aduce "" canibalizarea" in cazul a doua marci ale aceluiasi

fbricant, lansate succesiv pe piata? Exemplificati.

Rsp: Lansarea pe piata de catre producatorul de pateuri de ficat Scandia Sibiu sub aceeasi marca a 2

sortiumente de pateuri de ficat nediferentiate semnificativ dpdv al companiei sau ingredientelor

suplimentare poate duce la scaderea vanzarii unui produs in defavoarea celuilalt al aceleiasi

firme(canibalizare).

11.1.Evidentiati principalii factori ce incurajeaza standardizarea in cazul unor produse de

import destinate igienei bucale lansate pe piata romaneasca?

Rsp: In cazul pastei de dinti Vademecum, de origine bulgareasca , desfacerea acesteia intr-o maniera

standardizata pe piata romaneasca este determinata de:

a) economiile de scala;

b) proximitate geografica;

c)similitudini economice si de nivel de dezvoltare;

d)similitudini de sistem de valori.

11.2.Identificati factori ce solicita adaptarea unor produse ceramice destinate constructiilor de

locuinte , ce ar urama sa fi introduse pe piata Romaniei.

Rsp: Produsele de faianta si gresie de origine italiana ce ar urama sa fie comercializate in Romaina ar

trebui sa fie adaptate din urmatoarele considerente:

a) diferente seminficative de dezvoltare economica;

b) nevoi culturale definite;

c)nivel si grad diferit de urbanizare.

11.3. Dintre cele 4 tipuri de solutii privitoare la standardizare si, respectiv adaptarea unor

produse de cafea sub marca''Jacobs Suschard'' pe care ati recomanda-o , in cazul unui export al

acestora in Federatia Rusa?

Rsp: In cazul unui export de produse de cafea sub marca '' Jacobs Suschard'' in Federetia Rusa este

recomandabila utilizarea unei solutii globale ce presupune utilizarea unor tactici adaptate intrucat:

a)exista capacitatea organizationala de conducere si control a acestui tip de politica;

b) exista un puternic potential pt a justifica standardizarea in segmentele de consumatori sunt

omogene transfrontalier.

Masurile adaptate se impun pt a evita interpretarea gresita a unor mesaje promotionale din cauza unor

conotatii lingvistice.

11.4.Faceti distinctie intre elementele de adaptare obligatorie si cele de adaptare indispensabila

in cazul diferitelor categorii de produse destinate pietei nodr-americane( confectii textile de

serie, produse electrotehnice, mobilier etc.)

Rsp: In cazul desfacerilor pe piata nord-americana de confectii textile adaptarile obligatorii privesc

normele stricte privind sanatatea consumatorilor (posibili alerergii trebuie evitati) iar in ce priveste

adaptarile indispensabile trebuie avute in vedere obiceiurile de consum( cumparari masive in

perioade de discount), marimile mai mari decat media europeana.

In cazul produseleor electrotehnice trebuie respectate norme tehnice(110 volti), sanatatea

consumatorului(radiatii electro magnetice) dar si obiceiurile de consum a unor produse nou intrate pe

piata.

In cazul produselor de mobilier se urmareste securitatea in exploatare dar si adaptarea la climatul

local( de exemplu mobilier de bambus pretabil in zonele calde).

11.5. In functie de ce caracteristici simbolice se solicita adaptarea sau standardizarea unor

servicii de eductaie postuniversitara ale unei universitati americane pe piata romaneasca?

Rsp: Standardizarea unor servicii de educatie postuniversitara ale unei universitati americane pe piata

romaneasca este deterimnata de urmatoarele caracteristici simbolice:

a) asocierea numelui universitatii amer