Jean Delorme

MARILE DATEALE SECOLULUI XIx

de la 1789 lal9l4

Traducere din limba francezilNicolae Constantinescu

]-:kr":iltiiti

6',.-\(TW'\srrr/

CUPRINS

Sigle ............. ............ 5

Capitolul IRevolulia francezd (1789-1799).... ..."......................7

Capitolul IINapoleon (1800-1814) ...................23

Capitolul IIIRestauratiile (1815-1847) ...............38

Capitolul IVNalionalit[tile (1848-1870).... ........ 59

Capitolul VSistemul Bisrnarck (1871-1890).... ........................ 85

Capitolul VIEconomie gi colonizare (1891-1904) ....................102

Capitolul VIICursa inarmlriloL (1905-1914) . . ..........112

I tilil[11ililililtiilil]liliiiii

Capitolul l

REVOLUTIA FRANCEZAt

(r78e-17e9\

1789. - 5/5. Reunirea StArilor Generale. 1716. Starea a Treia se

lc'clar[ Adunare Na]ionala. 20/6 Juram6ntul din Sala ,.Jocului cu

rningea" (d). 1111. Destituirea lui Jacques Necker/ 14/7. Cucerireatsastrliei (b). 418. Abolirea feudalit[1ii. 2618. Declaralia DrepturilorOmului. 1l/9. Votarea veto-ului suspensiv. 5-6/10. Zilele din octom-

rrie. Octombrie. inflinlarea Clubului Iacobinilor (c). 29111. Prima

tidera[ie (1 7 9 0). 2 I ll. Na{ional i zarea bunurilor cierului. ll I 12. Cr earea

:srgnatelor (fl.(a) St[riie Generale, care s-au reunit la Versailies, num[rau tot atdfia

,1eputa1i ai Starii a Treia cAt ordinele privilegiate. Dac[ primii erau

unanimi in voinla lor de a stabili un regim nou, ceilal1i erau divizali:100 reprezentan{i din clerul dejos inclinau spre Starea a Treia, de partea

.'ireia erau nobilii liberali. Or, guvernul regal nu decisese daca disculiile

-.r voturile vor avea loc pe ordine sau pe cap. Starea a Treia a incercat adop-

tarea acestei ultime proceduri. care i-ar fl asigurat succesul. Privilegialiiau refuzat sd i se asocieze pentru verificarea in comun a puterilor. aqa

ca aceasta a hotarit sa acfioneze singurl. Mergind mai departe, ea s-a

proclamat Adunare Nalionala gi, considerAnd-se singura depozitari a

suveranititii, a declarat ilegala perceperea impozitelor. Regele nu putea

sd accepte. E1 a ordonat sa fle inchisl sala de qedin{e. Starea a Treia nu

s-a tulburat gi s-a adunat intr-o sa1[ vecinf,, cea a,,Jocului cu mingea",

Lrnde ajurat sd nu se despartd fhra s[ fi dat !5rii o constitujie. Ea a rezistat

sornaliei de a delibera pe ordine. Regele nu a indrdznit sd foloseascd

..for{a baionetelor" qi a acceptat reunirea ordinelor intr-o adunare unicd,

ce gi-a spus 1a pulin timp dupd aceea Constituantd.

-7 -

ilililil

ilil]tilillllffilillffi

:', Lr.rdovtc al XVI-lea nu a capitulat cu drag[ inimi in fala Starii

-, f:eil El se gdndea 1a o revang[ 9i a adunat trupe. Aceste pregatiri

-,,. relini;tit populalia. Situa{ia economicd era proast[. Tratatul de la

:;cn t/-86) crease mulli gomeri in oraqe. Recoltele proaste aduseseri

.,.,uretea. Vagabonzi f[r[ lucru 9i infometa{i bintuiau satele' ideea

..: r..i mare complot contrarevolulionar a incollit imedrat in mlniile

. .rlnL'nilor. Destituirea lui Necker i-a convins. Poporul din Paris

., re:ir in strad6, s-a organizat in mililii burgheze qi a cdutat arme'

G"lrcrnalorul Bastrller i-a refuzat. Vechea citadeli, simbol discutabil

-r, .r'osolutismului, a fost luatd cu asa1t. Revolta pariziarw l-a constrAns

:.. fcge sd cedeze a doua oar6.

ic) 1.1 iulie este ziua cea mai cunoscurd din perioada evenimentelor

\ larii Spaime. Tof i se temeau de ac{iunile contrarevolutiei qi de tAlharii

.rdali in solda ei. Oamenii s-au inarmat sd-i opuni rezisten![' Apoi,

p.,pr"r1a1ia s-a rizbunat pentru temerile ei pe simbolurile regimului

mulibund. Agenfii lui au fost alungaii 9i chiar masacra]i Castelele au

ro-rt incendiatc gi, uneori, cu stapdnii lor cu tot. Pentru a stdvili acest

r a1 de anarhie s6ngeroas[, cAtiva nobili liberali au sim{it c[ Adunarea

trebuia s6-qi manit'este voin{a novatoare printr-un gest solemn' Itr

cntuziasmul nopfii de 4 august. a lost liotdritd desfiin{area t'eudaii-

tAtii $i a constrAngerilor ei insuportabile. Agitalia drn rnediul rural s-a

potolit pe moment. Dar mullimea partztatd a rbmas la t-ei de agitata'

Dezbaterile consacrate de Adunare Constituliei au conferit principiilor

noii ordrni forma nemuritoare a Deciaraliei Dreptr-rrilor Omuiui, dar

un irrtreg partid incerca sd intlreasc[ executivul 9i a acordat regelui un

drept cle velo r,alallil patru ani asupra deciziilor legislativului. Pentru

a inldtura aceast[ rezistent[. o nouf, zi populard, organizata de parti-

dele cu idei avansate, bucurAndu-se gi de complicitatea lui La Fayette,

care comanda garda ria{ionala, i-a adus in octombrie de ia Versailles 1a

Paris pe rege qi Adunarea. Guvernul era acum la mAna unei popuia{ri

inarmate qi agitate constant de oratorii,,cluburilor", care se inntultiserI

de la ciderea Vechiul Regim. Prin releaua fllialelor sale provinciale,

Clubul Iacobinilor era ce1 mai important. Dar influenla unor societd{ii

populare, precum cea a cordilierilor, v-a cre$te constant.

-8-

(d) Criza financiard, cauza convocirii St[rilor Generale, nu a

primit de ia reuniunea lor nici o solu{ie. Dimpotriv[, impozitele nu se

rnai incasau. Organizarea unui nou sistem fiscal cerea timp. Pentru a

face 1'a!5 ner,oilor vistieriei, Talleyrand a propus na{ionalizarea averii

enorme a clerului. Pe baza acestorbunuri, s-au emis asignate. Dezastrul

frnanciar a impus curAnd transformarea acestor obliga[iuni in bancnote

ce nu puteau fi convertite in aur. Neincrederea pe care o inspirau de la

talimentul lui Law (1715), precum gi etn iterea unui numdr prea mare de

bancnote, au dus la deprecierea ior rapida. Prelurile au crescut, sporind

tulburarile sociale. Dar un transfer important de proprietate i-a ataqat

dellnrtiv de noua ordine pe achizrtorii de bunuri na{ionale.

1790. 20i2. Moartea lui losif ai Ii-lea. Leopold al Il-lea.IMai-octombrie. Convenfia anglo-spaniold de la Nootka. 2il6.

,\r'ignonul cere alipirea laFranla U79l). 12i7. Constitu{ia civila a

clerului (a). i4ll. S[rbitoarea Federa{iei {b). 21111. Obligatia impusd

clerului de a jura pe Constitulra civila (a).

(a) Voinfa reformatoare a Constituantelor s-a extins gi asupra

Bisericii. Galicani in majoritatea lor, ei au actionat fara sa-l consulte

pe papa. care poate cd ar fi acceptat o revizuire a Concordatului de

la Boiogna. Constitutia civild a clerului a modelat geografia eclezi-

asticl in funcfie de un nou cadru administrativ. Alegerea a devenit

regul[ pentru desemnarea demnitarilor, iar consacrarea episcopilor

nu a mai fost apanajul papei. Aceastl rdsturnare a vechilor regult gi

nationalizarea bunurilor clerului au intAmpinat o puternici rezistenld.

ConstrAngAnd preolii-funcfionari sd depuni jurlmint pe Constitr.rtia

cii'ila, Adunarea a creat. intre cei carejurau gi retiactari, o schisml pe

care condamnalea papei Pius al Vl-lea (1791') a agravat-o gi mai mult.

(D) In volbura tulbur[rilor Marii Spaime, in timp ce Constituanta

abia dacd incepuse ccnturarea unui nou regim, i cchiie institulii fuse-

seri spulberate. Anarhia care ameninta unitatea nafionaid a fost alun-gata prin miqcarea spontanl a federalrilor: de la sat pdnd la provincie,

comunitSlile fraternizau qi se uneau prin iegaturi libere gi perpetuc.

Inceputd in Dauphind la sfArgitul anului (1789), aceasta migcare a

culminat 1a Paris. cu ocazia sarbatoriril cuceririi Bastiliei.

-9-

1791. 2i3 Moartea 1ui Octave Mirabeau. 13/4. Papa condamnl

Constituiia civila a clerului (17901. - 3i5. Noua Constitulie a Poloniei

(1792). 1416. Legea Le Chapelier (c)" 20-2116. Fuga la Vhrennes.

17i7. Saiva de impuqclturi de pe CArnpul iui Marte (a). 2118.

Declaralia de la Pilinitz (Sara), in urma intrevederii dintre imp[rat

;i regele Prusiei. 12/9. Anexarea Avignonului (r) - l'1l9. Ludovic a1

XVi-lea accepta Constitulia din i791 (a). 1ii(). Reuniunea AduniriiLegislatrve (c). 3l/10. Decret contra emigranlilor. 29l11. Decrct contra

preoli1or refractari (1792). - Wolfgang Amadeus Mozart: Flautul

lermecot (d).

(a) Ludovic a1 XVI-lea nu a acceptat nrcrodata abolirea absolutis-

mului. Incapabil s[ opreascl singur evolulia Revoluliei, nu conta decAt

pe str[in[tate pentru restabiiirea Vechiului Regim. Profund catolic,

conflictul provocat de Constitr.r{ia civila a constituit elementul deter-

rninant a1 ruperii legiturri sale cu Adunarea. Regelc a luat hotirdrea

sa fug[ in secret din Paris ca s[ ia conducerea unor trupe fidele qi s[convingd Austria s[ intervini. Recunoscrit la Varennes mai inainte de

a ajunge 1a compiicii 1ui qi dus inapoi la Paris in mqiocul unei ostilitaligenerale, Adunarea l-a suspendat. Un curent popular foarte puternic a

ccrut destituilea lui. Dar majoritatea nu dorea sd n.reargd atdt de departe

gi se temea de palizieni. Intervenlia armatd de pe CAmpul lui Marte a

domolit provizoriu mi;carea republicani. Constitulia a fost revizuitiintr-un sens reacliouar pentru a deveni mai acceptabil[ regeiui, cu care

se dorca reconcilierea. Suveranul a acceptat mallevra 9i a jurat fideli-

tate noului text, cn pulin inainte de incheierea Constituantei.

(b) Revolutia a fost primitd cu c[lduri de filosofii europeni.

Suveranii erau gi ei bucuroqi de aceastl eclipsa a puterii franceze qi, inplus, alte interese i-ar fl impiedrcat sd intervinii. De altfel, Constituanta

gi-a manifestat paci{isrnul reluzdnd sd sprrjine Spania in conflictul

contra Angliei pentru go1ful Nootka (1790). Dar emigra{ia. inceputd

de ia l4 iunie, intrelinea o oarecare agitatie in rAndul prinfilor renani,

nemullunir{i cd li se refuza o desplgubire pentru drepturiie f'eudale

suprimate pe proprietalile 1or din Alsacia. Anexarea Avignonului se

baza pe un nou drept al popoarelor de a depinde de e1e insele, care ptltea

-10-

sd aducl ruina ordinii europene. Chemiirilc in ajutor ale lui Ludovic

a1 XVl-lea Ei-au gasit din acest moment mai mult ecou, indeosebi la

Viena. Dupa Vatennes, Declaralia de la Pillnitz i-a promis sprqinul

armat a1 imp[ratului qi al Prusiei. Dar felul punerii sale in execu]ie 1-a

flcut lipsit de orice efect. Totugi, a stArnit sentimentele beiicoase alc

revolu{ionarilor qi a sporit ostilitatea fa15 de rege.

(c) Deoarece membrii Constituantei igi interziseserd realegerea"

Adunarea Legislativa era formati doar din oameni lipsili de experien(i

si divizati. intre stAnga straluct{ilor oratori ai Girondei qi o dreapta

paralizata de certuri intre persoane qi cianuri, plutea o oarecare incer-

titudine. Germenii anarhiei noului regim au fost astfel favoriza{i. in

lipsa unei cdi de reglenientare, conflicteie au rdmas fdrd solu{ie intre

legislativ qi executiv, puterea centrali 9r administralia locala. $i a

inceput sf, se contureze o prdpastie intre burghezie 9i o a Patra Stare

populard, care fusese erclusi de la dreptul de vot, cdreia Legea Le

Chapelier ii interzisese grevele gi coali{iile qi pe care deprecierca

monetard o f[cea sd se revolte.

(d) Ct Flautul.fbrmecot, Mozart a pus bazele operei germane calt'.

cu Ludwig van Beethoven (1805) qi Kari Maria von Weber (1821). se

i a rnen(ine pan[ 1a l{ichard Wagner (1856). Richard Strauss (1911) ;i.\lban Berg.

1792. l/3. Moartea 1ui Leopold al Il-lea. Francisc ai Il-lea.

23/3. Formarea cabinetuh.ri girondin. 2014. Fran{a declar6 razboi

.\ustriei (d). - 12-it55. Conferin{a austro-prusaca de 1a Potsdam' -lj 5. Decret contra preolilor refractari. 8/6. Constituirea unei tabcrc

lidcrate la Paris. 13i6. Destituirea cabinetului girondin (1,) - 19 6.

Ecaterina a II-a invadeazi Polonia (c). 2517. Manifestul lui Challcs

r on Brrinswick. 10i8. Clderea lui Ludovic al XVI-lea (b).23i8. Longu r

capituleazd, apoi Verdun (.219). 2-6i9. Masacrele din septembrie. 2U tl

Bataiia de la Vaimy (d). Reunrrea Conven{iei (e). 5/11. B[talia de ]a

Jemmapes (1793).1li12. inceputul procesului lui Ludovic a1XVI-lc:r

{e). l-si ?. Decret de organizare a ocupdrii ldrilor cucerite U793\.(a) inCata ce s-a reunit, Adunarea Legislativa a fost confruntlt.-,

cLr pericolul rdzboiului. S-a acreditat ideea unei conjuralii a resilt':'

11-

contra Revoiu{iei. Pentru a o spulbera qi a-l demasca pe Ludovic al

XVI-lea, Gironda impingea la conflict. Astfel s-a aiuns la cabinetulcondus de Charles FranEois Dumouriez. Singurul obstacol a1 ambi-tiilor acestui aventurier, prudentul Leopold al Il-lea, fiind acum inl[-turat, un schimb de ultimatumuri a dus la declara{ia de razboi pe care

Ludovic al XVI-1ea a propus-o votului entuziast a1 Adundrii.(D) Inceputul razboiului a fost plin de eqecuri. Trupele d[deau

inapoi. Frusia, din partea cdreia girondinii speraseri neutralitateadaci nu aiianfa, a intrat in r[zboi al[turi de Austria. intr-o atmosfer[de asediu, Adunarea Legislativa i-a atacat pe preotii refractari, pe care

i-a hirazit deportarri pebaza unui simplu denun!, gi pe rege, pe care

l-a amenintat cu o tabdri de federali convocali sub pretextul SdrbdtoriiFedera{iei. Ludovic a1 XVI-1ea a r[spuns cu veto ;i a destituit cabr-

netul girondin. Partidul a incercat s[-i forfeze mAna prin manifestarea

popular[ din 20 iunie. Curajui regelui le-a sprilberat orice speran{d,

dar calea era deschis[ altora mai deciqi. Semnahii a fost dat de mani-

festul in care generalisimul ahat, Brunswick. amenin{a Parisul cu

distrugerea in caz de atentat contra regelui. Ludo'n ic al XVI-lea a cerutpublicarea lui ca si-qi terorizeze adversarii, dar a provocai revolta 1or.

La glasui iui Georges J. Danton, sectiile pariziene s-au revoitat. au

decretat deciderea drn func{ie a regeiui qi instaurarea unei Comune

insurec{iona1e. Sprijinite de federa{ii provinciali. eie au atacat paiatul'fuileries. Pirasit de to1i, Ludovic al XVi-iea s-a refugiat la Adunare,care a rlecis suspendarea gi arestarea iui. pdna cAnd o Convcnfie, aleaslprin vot universa.l, va da larii institutii noi.

(c). Prima impartire a Poloniei a provocat o zvAcnire de patriotismin aceasti {ara anarhic[. Regele Stanisiaw Ponratowski a oblrnut de la

Dicta votui pcntru o noui constitulte (.1791), care asigura ereditatea

coroanei. abolirea aceluj liberum i,elo $i dreptul de confcderare. Darnu s-a realizat unanimitatea. Opozanfii, unili in confederalia de laTargovitza. au apelat la Rusia. Ecaterina a II-a a invadat imediat tara.

Dar nu putea si conteze pe implicarea neinteresati a complicilor ei.

-12-

Initiativa sa va duce la intrigi diplornatice foarte complicate. S-ar fi

putut spune cd austriecii gi prusacii se indreptau spre Paris cu capul

intors c[tre VarEovia. Aceste preocuplri probabil cI i-au impiedicat

s6-gi consacre toate for{ele luptei contra Fran{ei. Nenorocirile Poioniei

au contribuit la salvarea Revolufiei.(fl in febra care domnea in ziua de 10 august, Consiliul executi\'.

substituit regelui, sub presiunea Comunei insurec{ionale, singura

putere efectiv[ sprijinita pe poporul revoltat, i-a atacat pe preotir

retiactari, pe pdrinlii emigra{ilor qi pe a1li suspecli, in timp ce situalia

de la hotare devenea tot mai grav6. Lorena a fost invadat[. Longwv a

!-apitulat, apoi Verdun. Regaligtii ii primiser[ pe invadatori ca pe elibe-

ratori. Oare nu aveau complici gi in Paris? Comuna a decis nimicirea

lor. Timp de patru zile, suspec{ii ingrdmddili in inchisori au fost masa-

cra{i, la Paris, apoi in provincie. Cruzimi hidoase qi inutile. La ie;irea

drn defileurile din Argonne, Kellermann, sprijinit de Dumouriez.

r-a atacat pe prusaci. Ldngi moara din Valmy, armata de cizmari a

suportat fara s[ cracneascA canonada. Trupele reputate invincibile a]e

\larelui Frederic au dat inapoi in fafa rezistentei 1or. O simpl[ incdie-

rare, dar decisivd, dupd cum a inleies foarte bine Goethe. Iar boala a

iransformat in debandada retragerea inamicului.(e) in noua Adunare, Gironda constituia acum dreapta qi avea si-5i

dispute cu Munteler influenla asupra deputa{ilor de centru. De la prim:sedinl[, monarhia a fost abolita, a doua zi fiind proclamata Republic.i

Ce se va intAmpla cu regele? Montagnarzii voiau sd fie condamnat l"lnoarte. Girondinii, mai bine informafi despre reacliile provinciilt,i.

dideau inapoi, fdrd sa indrazneasc[ sd recunoascS, in fala unui proc.'.

.are ar fl dus la dezv[luirea inevitabil[ a uror secrete supdt'dtoar:

Ludovic al XVI-lea s-a ap[rat firi v1ag6, dar demnitatea qi curajul iu:

re cgafbd i-au compensat erorile. Moartea lui avea si ducd la formare.,

uner coalilii generale a suveranilor europeni contra Revoluliei.

1793. - 2111. Executarea lui Ludovic aI XVI-lea (1792). - )) \

1. Montagne: Grup politic a1 montagnarzilor care. in timpul Rooluti:i:rnceze. ocupa gradenele cele mai inalte ale Convenfiei (n.t.).

-13-

lllillflil[i[

A doua impartire a Poloniei. - ll2. Franfa declard r[zboi Angliei gr

Olandei. 7 3. Franla declara razboi Spaniei.^ 10/3. Revoltl in Vandeea.

infi in{area Tribunalului Revolulionar. 18/3. InfrAngerea 1ui Dumouriezla Neerrvinder (a). 514. infiinlarea Comitetului Salvdrii Publice.

3ll5-216. Cidcrea girondinilor (b). 2416. Votarea Constitulrei Anuluil. 2311. Prusacii cuceresc Mainz. 2'711. Maximilien de Robespierre

(montagnard) la conducerea Comitetului Salvlrii Publice. Legea

privrnd,,acapararea". 28/7. Austnecii cuceresc Valenciennes. 17i9.

Legea suspec\ilat 2919. Legea maximului general a1 pre{urilor gi

salariilor. l6110. Victoria francezilor 1a Wattignies. 4i12. Decretul din

.f rimctirel. 16/12. B[t61ia de 1a Geisberg (c).

(o) Victoria de la Valmy a provocat o risturnare completi a situ-atiei militare. Intrind in Belgia, dupa ce i-a aiungat pe austrieci dinnordul Frantei, Dumouriez i-a spulberat la Jemmapes qi a inaintat pAnE

la fronliera olandez[. Savora gi Nisa, malul stdng al Rinului au fost

cucerite in cAteva slptdmAni gi anexate. uneori contra vornfei popu-

latiei, dur exploatata ca sd umplc vistieria ;i ofensat[ de anticlerica-lismul inr,ingltorilor. Domina{ia francezd era aqadar precar6. Ea s-a

prabuqrt dupi inoartca lur Ludovrc a1 XVI-lea ;i indata ce Anglia, prinpolitica ei continentala tradrlional[. a realizat prirna coali1ie. invinsla Neerlvinden, Dumouriez a pierdut Belgia, apoi a trecut la inamic.Renania a fost evacuatd. Coalizalii au asediat Mainz

"si, pe la inceputul

verii. au invadat din nou tcritoriui francez. Recrutarea a 300 000 de

oameni deciqi si le !in[ piept a avuf ca prim rezultat revolta yande-

eand. preg[titi de tulburhrile religioase din anii precedenli.

(b) InfrAngerile militare au exasperat luptele politice. Tr[darea1ui Dumouriez era compromilatoare pentru girondini, care au picrdutmaioritatea in Convenlie. La indemnul 1ui Danton, intreaga putere a

fost concentrat[ in mAna unui Comitet al Salvdrii Fublice" din care

nu fdcea parte nici un girondin. infiin{alea unui tribunal revolulionar.trimiterea in departamente a u nor rcprezcntanf i ai popoluiui in misiunegi alte masuri au intarit actiunea revolutionard. Gironda a incercat sI

1. A treia iund a calenclarului ropublican (21 noiembrie-21 decembrie) (n.t.).

:J..i !-onducerea atacAndu-i pe cei mai vulnerabili dintre montagnarzi,

.i:rn-Paul Hebert gi Jacques Marat. Dar a fost invins6: in doui zile,

,11 rnai Ei 2 iunie, Comuna i-a scos pe qefli girondini in afara legii.\ ictoria montagnarzilor a fost r,lctoria sanculotilor parizieni asupra

br"rrgheziei provinciale.(c) Degi victoriogi 1a Paris, situalia montagnarzilor cra totugi

preca16. Dugmanii atacau frontierele. In departamente, insurec{ii fede-

ralrste, stArnite de girondinr, sustrigeau o mare parte a 1[rii autoritlliiIonvenliei. Asignatul se devaloriza qi foametea sporea. in capitala

.nibrnetat[,,,extremigtii" propoviduiau permanent violenla. Pentru

::cAgtigarea patrio{ilor r5t6ci{i, Convenlia a votat in citeva zile o

JOnstitulic cu un caracter democratic foarte accentuat. Dar aplicarea

,'r a fost amAnat[ pAnd dupl incheierea pdcii. Apor, sub impulsul lui?.rrbespierre ajuns in tiuntea Comitetului Salvarii Publice" unde

. inlocuise pe Danton, c5ruia ii criticase politrca ezitantd in cnrsul,:izei din martie-aprilie , Teroarea a fost ,,adusd la ordinea zilei".:-uea suspeclilor, crearea unei armate revolutionare, decreqtinarea) gi

.-.r incercat stoparea crizei economice gi sociale (legca privind ,,acapa-:,,rea", legea marimului general). Coordonate de decretul dhfrinruire,-.,rta a guvernului revolufionar, aceste misuri gi-au ardtat roadele in,,imn6. La frontiere, armatele organizate de Lzare Carnot au deblocat

"l:iLrbeuge dupd victoria de la Wattignies. precum gi Landau, dupd

r.toria de la Geisbelg. in interior, f'erleraligtii au fost infrAnti qr guanl,::presurali in tinutui 1or. gi-au prerdut intleaga capacitate ofensivi.

1794. - 262 Si 3/3. Decrctele din ventitsel. 2413. Executarea

:ebertiqtilor ;i, 5/4, a lui Danton (a). - 2415. Revolta de la Cracovia-9-5). 8/6. S[rbdtoarea Frin]ei Supreme. 10/6. Decretul dinprai-

..rf : inceputul Marii Terori. 2616.Bdtllia de 1a Fleurus. 2lll.9 ther-

'..i,loi: caderea lui Robespierre (a). 18/9. Separarea statului dc Brserica

A gasea lunl a calendarului republican (20 februarie-20 martie) (n.t.).

A noua lund a calendarului republican (20 mal-113 iunie) (n.t.).

A unsprezecea lund a calendarului rcvolu{ionar (20 iulic-18 august) (n.t.).

15-11-