MARILE INUNDAŢII DIN SUDUL ITALIEI. — (Vezi explicaţia).

2 . — No. 42 . UNIVERSUL LITERAR Luni , 1 8 Octombrie 1910

NOTELE SĂPTĂMÂNII Iarăşi Împăcarea romftno-

maghiară Chestiunea împăcare! româno-ma-

e i i i a re pe care ргеэа de peste munţ i o ag i t ă din când î n când, a făcut

"deunăzi i a r ă ş i obiectul p r e o c u p a r e ! t u t u r o r celor ce se in te resează de s o a r t a ) corului r o m â n e s c t r ă i t o r î n U n g e . .

Z i a r u l i . uda pe s t a n , .Pester L loyd" a pub l ica t u n ş i r de a ş a zise conce

s i u n i ce u r m e a z ă a fi făcute români lor . Ca r ă s p u n s , un g las a u t o r i z a t r o m â n e s c , ace la a l fos tului deputat tî. Aurel Vlad, a veni t să spună d in n o ü ca r i s imt vederi le p a r t i d u l u i naţ i o n a l r o m â n e s c în chest iunea împăcă r i i şi g ă s i m de interes a r e p r o d u ce aci dec la ra ţ i i l e f r u n t a ş u l u i ro-

%\n.

' , ,Pe cât s u n t e m noi i n fo rmaţ i . — a spus d. Vlad — guvernul crede că I,urnind în posturi de Stat şi a d m i n i s t r a ţ i e b ă r b a t ! de naţionalitate rom â n ă si făcând unele favoruri economice pe s e a m a p o p o r u l u i de rând, l up t a n o a s t r ă p e n t r u as igurarea o ind i ţ i i l o r de ex is ten tă naţ ională s a r p u t e a împ iedeca şi că în schimb Ijoporul n o s t r u a r abzice la preten-ţ i u u e a sa p r iv i t oa r e la egala îndrept ă ţ i r e n a ţ i o n a l ă . Aşa dar să ne mulţ u m i m cu u n blid de linte şi să facem pol i t ică de c ă p ă t u i r e p e r s o n a l ă cîe s u s până jos.

.. Cei ce cred că pe baza aceasta pot ajunge la vre-un rezultat pozitiv, ve î n ş a l ă amar şi noi avertizăm pe ţ"tî aceia care bona fide tind la aplan a r e a conflictului dintre români şi a c t u a l u l s istem de guvernare, — sa fie cu rezerva cuvenită şi să nu blameze o c a u z ă mare şi dreaptă cu a-t o r î încercări zadarnice, al căror s l â r ş i t nu poa t e fi decât cel mai ruşinoşi fiasco.

. .Un lucru trebuie să-1 ştie guvern u l maghiar şi anume : fără asigu 1-r a r e a condiţiilor de desvoltare cultur a l ă şi economică absolut liberă, şi f ă r ă g a r a n t a r e a egalei îndreptăţiri n a ţ i o n a l e — de compromis nici vorbă n u poate fi. Nimeni nu doreşte m a l sincer decât noi aflarea unul modus-v ivendi , care ţ inând seamă de interesele generale ale ţăre'i sà sa-t i - facă tot odată şi pretenţiile juste ale naţionalitate! lor. Şi tocmai fiindcă, dorinţa noastră e sinceră şi convingerea adânc înrădăcinată, eă exis ten ţa şi viitorul naţionalităţi lor sunt s t r â n s lega te de existenţa Stat u l u i m a g h i a r şi a monarhiei habs-burg ice . dor in ţa patriotică ne impun e a indica baza — după părerea n o a s t r ă , s ingura bază potrivită pent r u aplanarea conflictelor.

. .Spre a putea afla baza aceasta, t r ebue să aruncăm o privire asupra deosebire! prineipiare intre eoncep-ţ i u n e a noastră despre Stat şi despre condiţ i i le sale de existenţă şi între d n c e p ţ i u n e a maghiară . Noi suntem de p ă r e r e că Statul trebue să ocrotească de o po t r ivă interesele tut u r o r cetăţenilor săi şi că acel Stat ca re nu vrea sau n u poate a-s i g u r a ega la îndreptăţire a une! jum ă t ă ţ i a locuitorilor sul, nu are şi r.u poa te avea drept de existenţă. In consec in ţă , convingerea noastră еме că ex is ten ta Statului este cond i ţ i o n a t ă de a s i g u r a r e a egalei înd r e p t ă ţ i r i n a ţ i o n a l e . Fără de a c e a s t ă a s i g u r a r e , conflictul î n t r e Stat şi cet ă ţ en i i să i despoia ţ i de ega l i t a t ea d r e p t u r i l o r va fi permanent, iar s fâ r ş i tu l aces tu i conflict n u poa te fi decât s au nimicirea Statului sau nim i c i r e a naţionalităţilor. De comprom i s nic i vorbă nu poate fi.

. .Haza pe cave s t a i ! maghiari i azi şi concep ţ iunea bărbaţilor de Stat m a g h i a r ! exclude posibil itatea comp r o m i s u l u i . Unitatea de Stat bazată pe d e s c o n s i d e r a r e a p r i n c i p i u l u i de egală î n d r e p t ă ţ i r e , n u poa te fi accept a t ă de n a ţ i o n a l i t ă ţ i . Dacă poli t i -c ian i i m a g h i a r i , c a r i n u r e n u n ţ ă la s u s ţ i n e r e a un i t ă ţ e î S l a t u l u l - m a g h i a r

doresc o sinceră împăcare cu naţionalităţi le, atunci trebua să primească de bază ega lă îndreptăţire. D u p ă convingerea noastră, ega la îndreptăţire naţ ională se p o a t e g a r a n t a şi î n cadrul unităţeî Statului.

„Odată ce această egalitate va fi as igurată, compatrioţii noştri maghiari pot fi convinşi că naţionalităţile nemaghiare vor fi câşt igate p e n t r u t o t d e a u n a î n t r u s u s ţ i n e r e a şi a p ă r a r e a Statului . Iată deci unde t r ebue a se c ă u t a m o d a l i t a t e a rezolv a r e ! ches t i une ! n ţ iona l i t ă ţ i l o r , iui.l p r o b l e m a ce trebue să p reocupe pe acel cari ser ios ş i s ince r voiesc să rezolve chest iunea naţionalităţi lor.

„Pentru a se putea i n t r a în fondul deslegărel acestei probleme, se cere însă o condiţiune, anume renunţarea ia ideea de Stat magh iar în sens şo-vinist. P â n ă când conducătorii politicei maghiare nu se vor convinge că ideea lor de Stat este o utopie care periclitează î n s ă ş i existenţa Statulu i , n ici vo rbă n u poate fi de o încerca re se r ioasă pentru rezolvarea problemei chestiune! naţionale.

, ,Să fi a juns deja politicianil maghiari la recunoaşterea zădărniciei opintirilor lor şi l a convingerea că ideea de S ta t magh iar este nerealizabilă şi că garanţ ia existenţei Statului maghiar numai într'o Împăcare cu naţionalităţi le se poate afla ? Mulţi dintre noi nu cred aceasta. Ca patriot! adevăraţi , ne-am bucura s incer dacă pes imismul nostru s'ar dovedi neîntemeiat".

Şi-mî vine să cred, că pietrile pre ţ ioase pe care le ascunde pământul la sânul Iul, sunt ochii ace ia car! au mai putut duce cu dânşi i cea de pe urmă rază de lumină.

Din târgul Mirai Negre

O C H I I — de FM. (i.Xm.KXXV

I-am văzut curaţi, eev iaovaţ l ş! fragezi,—ochi de copil, deschişi a-supra lume! ca doua stele. P e luciul lor lumina cade ca pe două petala, iar el, neştiutori ca florile, sorb lum i n a şi-o resfrang mal curată. O-chiul unul copil e o picătură de cer î»chisă într'un diamant.

I I-am văzut apoi calzi, înfioraţi în-itre cele două rânduri ale genelor i umbroase şi apropiate. In clipele a-iceste de dragoste, ochi! au ceva dm-'sclipirile luoeaf arului de seară, d in •pâlpâirea sorilor pierduţi în nemăr-genitul hău a l nopţilor de vară. Din ochi! aceştia nu poţi culege nicî credinţă nie! înşelăciune, ci n u m a i sim-ţimântul nedesluşit şi puternic care te atrage, cum te atrag în întuneric focurile acele care pe m ă s u r ă ce crezi că, te-aî apropiat de eie, dân-sela parcă a-aü tot d«p4rtat ш-іі mult.

Sunt ochii iubitei. I-am văzut apoi aspri, ea 4 o u ă lu

ciri îngheţate, tăîocl, ca d o u * buze de săbii, i-am văzut fulgerători, c a două scânteerl de nouri. I n cupele aceste apele lor se tulbură ş i i ar se limpeaesc, şi picătura' de cer Închisă în scoica loi se preface în picătură de otravă. Priv irea lor te înfrânge, sclipirea lor te doboară. Ca în faţa a do! arhanghel i , îţi înmoi genunchii şi-ţi pleci sufletul. Sunt ochii fe-meel.

Apoi i-am văzut de-atâiea ori, — flori de mângâere !—de atâtea ori, eoborându-şi pleoapele, încălzind leagănul , vindecând durepea ; nici cerul n u e aşa de curat ş i de adânc ca dânşi i , nici un cuvânt mal al ine -tor ca el. nici o pieătuă de rouă mal străvezia ca lacrima care le isvorăş-te din isvorul mâhniri i lor. Sunt o-chil mamei .

Si i-am mal văzut, ah ! i-am văzut întunecându-se, sorbind cele de pe urmă raze de lumină, pălind ca doua stele 'n zorf, luându-şl r ă m a s bun delà lumea aceasta, prin acele licăriri d* părere de rău în care pâl-pâe sufletul însuşi . Le-am văzut genele ap rop i indu - s e d in ce în ce, pân ă când , l ip indu -se u n a de alta, au a s c u n s p e n t r u t o t d e a u n a locul în care a s t r ă luc i t dumneze i rea . . . .

Ce apă ciudată D o a m n e şi ce pu te re a s c u n s ă o p o a r t ă şi o frăm â n t ă a t â t de ta in ic ş i g rozav! . . . Nici o d a t ă n o a p t e a nu p a r e m a l m a re şi m a l de p lumb ca pe marea Neagră, nici o d a t ă luna n u para m a l st insă şi m a i moartă ca pe marea Neagră, nici odată vântul nu urlu şi nu pustieşte m a l năprasnic ca pe această mare pe care şi a p a şi valu l şd gândul şi dorul s u n t rele şi ueg i e ca n u m e l e el. Ce a p ă c iudată Doamne şi ce p u t e r e a s c u n s ă o poa r tă şi-o frământă de clat ină lumea, de t r e m u r a firea cu t ine cu tot...

Nu m ' a m a ş t e p t a t s'o duc a t â t de bine ; sunt încântat de c u m m ă port m a i ales că plutesc pentr j prima oară pe m a r e , рэ o m a r e înfuriată care nu v rea s ă ţie s e a m ă nici cum de stângăcia şi nep r i cepe rea m e a în această subl imă artă a navigaţiei , care înfloreşte şi vrea s o s tăpânească tot m a t mult pe fiecare zi. D a r parcă n'ar fi marea de vină, d a c ă vântul şi-ac vedea de cale, aces t vânt care o flueră în f a ţ ă , care-I c â n t ă acaiaşî veche poveste р з care o poartă cu el de atât a m a r de v reme , de la neuitatul r â u l H a l y s din ţ i n u t u l Tre-bizundei până în Sciţ ia la Ister unde îngheaţă v inu l iarna de se tae cu toporul. •.

Mă uit a f a r ă prin ochiul de sticlă. Constanţa nu se m a l zăreş te , doar lumina unu i far a j u n s şi lăsat în urmă m a l clipeşte din când în când şi acum trage să moara, dar în sufletul meu tot m a l trăieşte i c o a n a îndepărtatului o-raş care m ' a făcut să trăesc câ-te-va clipe în a căror vâltoare am plâns şi am simţit cât o l ume in-treega. . . Fluerase pentru a treia oar* ; pe coverta vasului se m i ş c a o

.mui ţăne vioaie, se fierbea o lume d in a cărei frământare e ş ia deasupra un ce care te îndemna să faci ceva. Eu unul priveam f ă r ă să mă satur şi fără s ă şt iu unde ; dar când se strângea ult ima frânghie, când se scotea ancora înamolitâ departe, când bolborosea marea, f ăcând o-chiuri largi pline de s p u m ă , când cel de la ţărm se depărtau, pierind ca prin minune de lângă picioarele ncastre, atunci am simţit că se petrece ceva neînţeles în mine , a m simţit că se învârteşte pământul , ducând cu el tot ce are, am simţit cum fug şi se despart de mine atâtea nâ-zuinţi i ară de rost şi atâtea doruri necuprinse, încât, desbrăcat de acele nimicuri şi răutăţi omeneşti , părea ca sunt mai mare, pătruns de o tai: na de adevăr că prinsesem o dragoste nesămuită de viaţa noua şi curată te-mi l icărea i narate şi pe care n'o cunoscusem până atunci.

Oirpâ ce ne-a defilat o întreagă f lotă de corăbii, de vapoare, după ce legănarea vasului ne a şezase după felul şi firea noastră prin cabine, saloane, tntinşl pe scaune la aer curat, sau cufundaţi eme şt ie pe unde; după ce luminele din p o r t adunate într'o pată albicioasă se 4ting6au pierind, m ' a m scoborât jos de tot pe o s c a r ă repede , îngustă, de pe care aş fi căzut de zece or i dacă n u m ă ţ ineam cu amândouă mâinele. Când a m a juns în capul scăre l m ' a m oprit ca Machidon în faţa furnicilor ; nu maî era p a s să treci pe jos ; o mare de capete răspândite cât ţ inea cuprinsul, un furnicar împestriţat cu de toate şi în aşa fel că m'a tentat să mă strecor In acel mozaic mişcător în c a r e şi sune tu l şi co loarea şi auzu l se pierdeau într'o l u m i n ă gălbuie obositoare, î n t r ' u n fum g reo i de t u t u n a p r i n s , în t r ' o hârâia lă de gru-m a z u r î răguşite, în t r 'o h u i a l ă mă

rită de suflarea vântului şi de muge , tul turbat al măre! care le ţ inei isonul.

Pe p a r t e a s t â n g ă , despre r ă să r i t , s t r op i de a p ă împrăşt iaţ i de vânt r ă p ă i a u n ă p r a s n i c i în pânze le în t inse ca să n u r ăzba t ă pe feres t re in vapor , u n fel de apărători, p r i n ca re p ă u u n d e a o prăfuială fină de a p ă ce făcuse lac pe jos. Aci, m a i liber, и.л p u t u t să respi r , s ă d r ămuie sc l inişt i i acel m ă r . ţ t ab lou în faţa căruia rn i -am da t bine s e a m a că in l u m e a n o a s t r ă s u n t î ncă m u l t e l u c r u r i pe ca re n u le po ţ i în ţe lege sau desluş i decâ t n u m a i la locul lor, a c a s ă la ele. Pe p o d e a l a de scânduri înguste e r a u în t in se s coa r ţ e , p l ă p u m i , balotu r i , pe r ine şi d e s a g i , coşur i cu mer inde , cuiere şi legături , gă le ţ i , Ij-gh iane , ulcioare cu a p ă , a t â t e a luc ru r i deosebite p r i n felul, n a t u r a şi dest inaţia lor, că-ţi obosea och iu l încremenit, că te făceau să le pierzi ros tu l fără să le poţi înţelege s a * sa le ţ i i minte pe toate . P a t u r î întregi cu macatur i aşternute pe jos, u n d * copil sbuciumaţl de frământarea măre! dormeau în neregulă şi îmbrăcaţi ca şi mamele lor, căzu ţ i de oboseală, de legănarea nesănătoasă, u r m a t ă de b o a l a grozavă de mare ca re n u iartă de cât o parte din cei ce vântură a p a şi nici o dată pe ce; ce a fi cunoscut -o cât de pu ţ in . Diva-n u r î şi c anape l e improvizate pe iăzi de diferi te mărimi şi forme, unele i i .ai sus , altele mal jos , m a l m a r i s a u mai mic i , tocmai ca şi lojile u-n u ! t e a t r u , te făceau să crez! că eşti într 'o panorama cu mal m u l t e cuşti cu m a l multe colivii.

Douî armeni pe o lăvicioară, stând t u rceş te ş i fumâad, jucau căr ţ i la lum i n a unei lumâBărl de seu, l ip i tă de fundu l unei tingiri; jucau, făcând semne şi la t imp strigând : ,,Ок d o r t " s a ü „Otuz bir". La picioarele mele un turc bătrân ş i hâz. fără să ţie s e a m ă că trecuse miezul nopţel. a scos dintr'un coşulet o maş ină cu . spi r t , tot dichisul, iar tacticos, vă zându-şi înainte de treabă, sufla to ibricul de a lama eu coadă lungă, unde pâlpâia cafeaua a l c ă re i a b u r i calzi şi aromatici începuse sft mă ispitească, de şi nu sunt Drieten cu aces t sol da băutură pe ca re orient a l i i pun atâta preţ.

Din toate colţurile, de pretut indeni scănteiao ţigările aprinse, desem nând numărul atâtor mici furnale ce înecau atmosfera în care pluteaf. nenumărate miasme amestecate cr. sune te le ce se pierdeau, prelungin ciu-se ca şi zâzâiala unui bondar ce rătăceşte în miez de vară p r i n lanul de grâu.

Atâtea chipuri şi costume, atâtea culori şi mărimi , a tâtea g lasuri ş» atâtea limb! că împreună cu horcăitul celor adormiţ i , cu ţipetele unor copil nărăvaş! , cu taifasul celor ce

î voiau să uite drumul, toate la un îlce ş i cu huia la mArel dădeau u î-S-câlcealu, un anaestes-ör tot, ceva mA-re ţ şi rar că Rămânea! cu gura întredeschisă, cu ochii holbaţi şi mari , f ă r ă să te poţi pricepe dacă în adev ă r le vezi şi le simţ! sau numai «şa de departe ţi se spune sau visezi.

Când m'am urcat pe punte sus . Austrul prinsese să bată m a i btoe. iar de mânia că n'a putut să mă trântească s 'a încercat sft m ă înăbuşe, să m ă Înece, dar nu m'am dat învins, că m'am înfumurat într'e manta şi m'am trântit pe un scaun lung şi meale , de ciudă, drept in faţa lui, ascul tând cum de mânie va-jâ ia pe la ureche, sau c u m pâlpâia ge pânze care se sbateau c u m p l i t La urmă ne-am f ă c u t pri*te*f buni, mi-a povestit atâtea, lucruri nou! c i l-aş fi ascultat o zi, o vicţtt, cât ar tt s iat să-ml spue el, d a r de l a o vreme m'a biruit ş iretul ş i m'a si l it aă fug să m ă a d u n în THJQPfttf * s ende scriü acum, că îmf ttigfulpHH ?шктЛ r*u, atâ

Lunï, 18 Octombrie 1910. UNIVERSUL LITERAR No. 42 . — 3 .

I n e r e n t a t o r i i n o ş t r i

Inginerul ДІЩЕЬ VLflICÜ л л A Л л ^ л л л л л л л л л ^ ^ л л л л л л л л л л ^ w v V ^

P A U L V E R L A I N E

CÂND ѴОІГ MURI

Când voiű muri, nu plânge, cată S'à uiţi durerea, ca şi când Ce-a fost alunei, ce-a fost odată .1 fost nu vis ; să uiţi curând.

Când vor svârli pământ pe mine Tu nu vei plânge nici atunci ; ' 7 ia гі/і pumn de lut, iubito, In groapa mea să îl arunci.

Când ѵоій muri, să uiţi îndată ( ai fost iubită mult, cândva ; Păreri de răii să ríaí, căci altul J'i'-ti mângâia de moartea mea.

Când voiü muri, nu plânge, cală > alungi durerea 'n jurul tău; >.i in/maţi îndurerata \~u plângă somnul meii cel greu.

M i h a i l I n i . I V o o o p i u

« : :

PRIMUL_ FARMEC S e a r a se l a să pe l unc i , i a r ape le

şv a u d n i a î des luş i t , m u r m u r â n d u - ş l cântece le , pe c â n d stelele p r i n d s ä

cân tec d in ce în ce m a î mul te—lu-î M â n ă r î s i n g u r ă t ă ţ i l o r l a rg i . . .

Tu a i r ă m a s in p r a g f ă r ă s ă ş t i i i " vre i . cu ochii l a l u c e a f ă r u l de x j a r ă şL aş l ep ţ i pe c ineva pe caro î.U-1 vezi ş i te g â n d e ş t i f ă r ă s ă şti i ],i ce. O m u l ţ i m e de do r in ţ î te cu-} n u d şi n u ţi-î d o r de n i m e n i ; ci a-' . t e a l u c r u r i a l de făcut ş i a i u i t a t • • • t r e ime să faci p e n t r u că eşti a ş a ùû t â n ă r ă ş i p e n t r u că a s t ăz i ţi-a ai u s el p e n t r u i n t â i a o a r ă î n t r ă -? . u r g . c â n d te în to rcea i a c a s ă de v r i n l unc i , u n d e te-al j u c a t t o a t ă 2 . u a cu f l u t u r i i ţ i-a s p u s el că eşt i i i u m o â s ă şi că-î eşt i d r a g ă . Nu te . - t e p t a ï tu la a s t ea , d a r t e -aş t ep ta î să-l vezi pe e l . şi ol a ş a de -oda tă ţ i-a ' . . ia! d in c ă r a r e ş i a î ncepu t să - ţ i *puc şi să - ţ i î n ş i r e tot, ce-i p r i n I u ti ä şi p r i n stele . d a r p a s să m a l ş t i i lu ce ţ i-a s p u s el, căci n ' a i î n ţ e l e s ?, .mica. d a r a i fugit d e - o d a t ă a ş a ,

.i o c ă p r i o a r ă spe r i a t ă . . . Ş i a c u m , 1 r ă m a s in p r a g f ă r ă să ştii ce vrei . I ite c o l o d u p ă dea lu l cela c u m ese î ;na : faci ochii m a r i ş i te infiorl înt r e a g ă de -un f a r m e c ne în ţe les d a r î s fârş i t . .Şi b u z e l e ta le p r i nd , în-• site, să şop t ea scă in n e ş t i r e : Ce fi i i m o a s ă s e a r ă ! . . . D a r m a n i a ta d ă

< t ine ş i se m i r ă că s t a i a ş a şi te ' •«treabă b in işor desp re ceva. Tu , ru-s .na t ă , fă ră să ştii de ce, d a i fuga :t»"'i să cau ţ i c u t a r e l u c r u , d a r c u m

fac? că nu-l găseş t i de loc, şi-1 •auţi m e r e u p â n ă nu-l m a i c a u ţ i ,

-i pe u r m ă c â n d n u t e vede n i m e n i te l ipeşt i cu coatele de fe reas t ră şi p r i -"-.'-şti a f a r ă . . . Vezi tu bine că n u m a l

ş i aceeaş i fetiţă zbu rda ln i că , g a t a - i i r â d ă de orî-ce, să se joace cu • r ic ine , să s ă r u t e cu a t â t a veselie pe . - i a m a eî. ş i in t o c m a i ca o p ă s ă r i -vic g a t a de z b u r a t , descinzi f e reas t ra i ' . t rcă voind să zbo r i în lume , să ta r - ' r i d e p a r t e d é p a r t i ' , tu n u ştii im-*>' . d a r vrei tu n u m a i să te duc i i .nde-va, î t i t r a i t ă p a r t e , a ş a or i un-l i - a r fi. Cine oa r e ţi-a p u s in i n i m ă i . - ' i de-odată un do r n e p r i c e p u t şi f firă m a r g i n i ? Să vrei ceva şi să nu - i i ce vrei . şi să nu- ţ i m a l p l a c ă ? i.'I un luc ru , nici o ca r t e şi n ic i

• 'suta ta p ă r i n t e a s c ă ? . . . Vezi, e în-• i i a o a r ă c â n d ţi se fufe do r de

v u m scut . de o a l tă v ia ţă , c â n d : i n ţ : un 1 l a ţ s i g u r şi p u l e r n i c Jân-

' ' a rc să- ţ i reazi iui i n i m a ta încra-z. i a r e şi suf le tul t ă u v isă tor . 11 •vi l i i pe el. d r ă g u ţ ă f a t ă cu p ă r u l

a u r . pe f lăcăul voinic şi t â n ă r ca-i' să ţi s l ă r n e a s c ă dor in ţe le ş i în b r a ţ e l e c ă r u i a să s imţ i şi tu că a l t a « \ t a t a şi a l la-I fer icirea. A sosit clip a c â n d t re ime să iubeş t i ş i t u sp r in ţ a r ă copi lă , c â n d ochişor i i t ă i veseli şi b l ânz i să se î n r o u r e z e de du ioş i a Ь cel ui nu ş t i u ce, c a r e f ă ră vaste î ţ i i n t r ă în in imă si-ţî Î n f ă ş o a r ă g â n dul . . .

Ce l in iş te e a f a r ă şi-I r ăcoa re . . .

N u m e l e d-lui i n g i n e r Vla icu este c u n o s c u t azi de î n t r e a g a ţ a r ă şi n u rnaî avem nevoe să s p u n e m nic i c ine e, n ic i ce-a făcut t â n ă r u l n o s t r u compa t r io t .

I n a d m i r a ţ i a în t r ege l l u m i s a v a n t e de l a no i , î n a d m i r a ţ i a î n t r e g u l u i r o m â n i s m , i n g i n e r u l Vla icu a izbut i t să a f i rme p u t e r e a de concepţ ie a o m u l u i de ş t i i n ţ ă r o m â n a rea l i za t p r i m u l a p a r a t de s b u r a t r o m â nesc.

A p a r a t u l i n g i n e r u l u i Vla icu şi-a c ă p ă t a t — d u p ă cum se şt ie — defin i t i v a c o n f i r m a r e ş t i inţ i f ică cu p r i lejul m a n e v r e l o r r ega le dc d e u n ă z i .

Uite ce-ţl m a i vine p r in g â n d : Ai v rea s'o el a ş a r a z n a pe l u n c a de colo în m i r o s u l de r o m â n i t e şi su l f ine ; d a r ţi-e a t â t de t e a m ă . N ' a i p leca t n ic i o d a t ă tu s i n g u r ă a ş a , şi s ingur ică te cer ţ i de ce-ţi m a l v ine p r i n g â n d ; b a şi o l a c r i m ă d ă să- ţ i i a să d i n ochi. . . I a m a i b ine să fiu eu c u m i n t e ca î n t o t d e a u n a , şi p r i n z i d i n n o u să te cer ţ i , ş i s t a l a ş a şi te înt reb i c e l fi a v â n d tu a s t ăz i , nelin i ş tea a s t a , toa te a s t ea , de u n d e î ţ i vin ? Ori poa te a i fi b o l n a v ă şi tu n u şt i i , d a r ce boa lă o m a l fi şi a s t a ? Apuc i ghe rghe fu l cu c i u d ă şi a i înc r e m e n i t cu a c u l pe p â n z ă , cu ochii duş i , cu g â n d u l r ă t ă c i t şi cu i n i m a b ă t â n d d in ce în ce m a i t a ra . Doamne, ce a m eu a s t ăz i ? Şi s ă r i de o-d a t ă in sus şi te p l imbi p r i n casă ca o p ă s ă r i c ă p r i n s ă . Apoi f ă r ă s ă şt i i , te ap rop i i de, f e r e a s t r ă i a r . şi pr iveş t i in noap te , d .ealungul dea-li r i lor , sub v r a j a luneî . . . P a r c ă a l v rea să vezi pe c ineva ven ind pe cirulnul s a t u l u i . Şi i a r s t a i a ş a şi te cer ţ i . . . . Nu, n u . a s t ăz i se pe t rece ' ceva cu m i n e î ţ i zici tu, d u r e r o a s ă ; ia să fiii eu c u m i n t e , — c u m i n t e . ce-I a s t a ? Şi închiz i f e r ea s t r a , s t ing i l a m p a ş i te culci . Apoi , p a r c ă v r â n d să n u m a i vezi n i m i c a , te a s c u n z i în p e r n e ş i înch iz i t a r e ochişor i i tăi

a t â t de î n t r i s t a ţ i şi g a t a p e n t r u p l âns . . . .

L u n a v a r s ă î n oda ie u n m i r a g i u de r aze ş i p r i n d e o a q u a r e l ă pe părete . . . . D a r tu n ' a i a s t â m p ă r , şi î ţ i î n to rc i c a p u l şi f ă r ă să vre i deschizi p u ţ i n ochi i şi o vezi. D a r nu- î m a i poţ i înch ide , şi a c u m r ă m â i a ş a şt o pr iveş t i ca pe un t ab lou nevorbit de f r u m o s , ca re a r e ceva din ta i -

So lda ţh şi ofiţerii supe r io r i s p u n şi azi emoţ ia î n ă l ţ ă t o a r e ce a u s imţ i t pe c â m p u l m a n e v r e l o r , la vede rea sbo ru lu i m a e s t o s şi l in a l ae rop la n u l u i Vlaicu, pe î n t i n s a l u n c ă a Oltu lu i , în a m u r g u l î m p u r p u r a t de razele a p u s u l u i de t o a m n ă .

I n g i n e r u l Vlaicu a r e să fie să rbă tor i t , d u p ă c u m m e r i t ă , şi a s t ăz i l a i p o d r o m u l de la B ă n e a s a , u n d e s 'a o rgan iza t mee t i ngu l de av ia ţ i e î n o-n o a r e a sa. Nu p u t e m de câ t s ă felic i tăm d in suflet pe t â n ă r u l ing iner , c ă r u i a ş t i i n ţ a r o m â n e a s c ă î i da torează u n u l d in cele m a i m a r i a le el succese. Ygrec.

n a ne l in i ş te ! tala. Nici o d a t ă n u ţ i s'a p ă r u t o r a z ă de l u n ă m a i frum o a s ă ca in s e a r a a s t a . Şi-I a t â t a liniş te in casă , a t â t a f rmec se r i s ipeş te peste tot. pe pere ţ i , pe l u c r u r i , pe pa t , pe ochi i tă i , că nu- î m a l poţ i înch ide şt n u m a i poţ i d o r m i .

Dar ce se a u d e ? P a r c ă f lue ră cineva un c â n t e c ? . . . Da ! . . . Ş i p a r c ă tu l-ai m a i auz i t şi 'n a l te se r i , câ te oda tă , pe la f e r ea s t r a t a ! Da, d a , el t r ebue să fie, căci el, f l ue rând , ' ţ i-a eşit în cale i n t r ' a m u r g pe d r u m şi ' ţ i-a s p u s ceva, b a ' ţ i-a s p u s m a l mul te , d a r nu- ţ i m a i a d u c i a m i n t e ce ţi-a spus ,—ba da ; ' ţ i -aducî a m i n -te.. . vezi că, nu poţ i u i t a a ş a d é repede când î ţ i s p u n e сіде>ѵа că eş t i f r u m o a s ă şi că-î eş t i d r a g ă . I a să văd cjne o fi pe d r u m , î ţ i zici iu c u r i o a s ă şi s ă r i d in p a t cu fr ică s i t e ui ţ i pe fe reas t ră . . . Ah, este c h i a r e l ! Şi nu m a i po ţ i de bucu r i e ! — EI, d a r ce 'mi p a s ă mie dacă-I el, î ţ i zici tu m u s t r ă t o a r e , şi a i v rea să te d a i î n d ă r ă t , să fugi delà f e r ea s t r ă ; d a r p a r c ă ţi-a l ipi t c ineva coate le de gaam şi ţi-a legat p ic ioruşe le 6â să s ta i pe loc—şi apo i d o a r n u fac ! nic i un păca t , m a i a les că nu te vede n i m e n e a de -a fa ră .

Un f lăcău îna l t , cu plete neg re , s'a-prop ie încet de c ă s u ţ a ta . A! r ă m a s u imi tă . ' L u n a p l ină-I a r g i n t e a z ă drum u l şi el p a r e u n F ă t f r u m o s r ă t ă c i t p r i n ţ i n u t u r i l e a s t ea , î ieş t i ind ce să facă, pe u n d e să apuce . Aşa-'i că e f r u m o s ? Şi m a l a l e s c u m păşeşte ei a t â t de înce t p a r c ă să n u s u p e r e lin i ş tea nop ţ i i , p a r c ă a d u n â n d de l a u n p a s la a l t u l o l u m e de g â n d u r i . Tu nu poţ i să nu- l p r iveş t i cu m a l m u l t î n d e m n şi c h i a r cu d r a g , că n u te vede n i m e n e a de-afară . . . D a r

ce o fi v r â n d s ă f acă ? Uite , a s t a t î n loc ş i c h i a r î n d r e p t u l feres t ra i t a le şi c h i a r a r i d i ca t ochi i s p r e ea. . . Oare te-o fi văzu t pe t ine ? T e a ! d a : de -oda tă 'n l ă t u r i , d a r p a r c ă ţ i -a făcu t c ineva v â n t şi i a r a l veni t l a f e r eas t r ă , şi p a r c ă t e a p i ron i t a ş a ca să n u te m a i poţ i m i ş c a de acolo. . D a r el s t ă pe g â n d u r i . . . A c u m se u i tă în jos , a c u m pe d e a l u r i , a c u m la l u n ă , şi i a r la f e r ea s t r a ta . . . T u n u te m a l poţ î mişca , d a r t r e m u r ! t oa t a ca o t res t ie î n v â n t u l d imine ţe l . Ce f r u m o s e ! î n c e p e să- ţ i p a r ă r ă u că n u i-aî r ă s p u n s a s t ă - s e a r ă n imic , n imic , d o a r el t i-a s p u s l u c r u r i a ş a de f rumoase , m a i f r u m o a s a de câ t poveşt i le . Aşi fi p u t u ; m ă c a r să-î s p u n c â n d a m plecat : b u n ă s e a r a , î ţ i zici' tu în-v ă ţ â n d u - t e , — d a r a! fugi t a ş a de o-tiată p a r c ă ie -a î s p e r i a t de ceva. Ce o fi zis e l ? Şi u i te c u m se u i tă de m u l t sp re f e reas t r ă . D a r n u poa te să m ă v a d ă de a f a r ă . D a r ca a r fi s ă deschid f e r e a s t r a să m ă fac că m ă u i t unde-va ş i r epede să o închid. . . Ah, ce g â n d îmi v ine şi m a i a l e s că poa t e s ă afle m a m a , ce a r zice ea ? Ce să fac ? Nu ştiu ce sa f ac ! . . . D a r u i te , cu câ t îl v ă d mereu, î m i p a r e to t m a ! r ă u că m ' a i r a r ă t a t î n f a ţ a l u i a ş a n u ştiu c u m . d o a r el n u mi-a f ăcu t n ic i un răi i i

Ce-ar fi să desch id f e r ea s t r a ? Şi duci de câ teva or i m â i n e l e ca s'o deschizi şi i a r le laş i , i a r i n i m a îţ: bate a t â t de t a r e , p a r c ă - î o f u r t u n ă 'n aa.

Un l i l iac t recu fâ l fâ ind pe de-asu-p r a Iul , şi el îl u r m ă r i cu p r i v i r e a p â n ă d i s p ă r u în lunc i . Dea lu r i l e se a lbesc tot m a l m u l t şi p ă d u r i l e da m e s t e a c ă n ! se fac ca de a u r . De l a f â n t â n ă se a u d e a b i a s u n â n d , u n m u r m u r p l in de taine;... Auzi , ce do r n e b u n s ă te c u p r i n d ă : S ă pleci a ş a de m â n ă cu el pe c ă r ă r i coti-toare—şi să te duc i . . . Ce-ar fi s ă deschid f e r e a s t r a ? Am fost a ş a de rea cu el că nic i n u m ă pot e r t a , î ţ i zici tu i a r cu mi lă .

D a r iată-1, face u n p a s , î ş i m a l a-r u n c ă o d a t ă ochii că t r e f e r e a s t r ă şi p l eacă îna in t e . . . U n fior ' ţ i -a s t r ăbă t u t i n i m a ca un cu ţ i t şi t o a t ă a r z i ; î ţ i p a r e a ş a de rău c'a p leca t ! Dar d a c ă a r fi să deschizi a c u m a fereas-t r a şi să-l s t r i g i ? Ah, a s t a n ic i a tâ t . . Uite-1, se duce pe acolo, pes te răzoare , uite-1 se duce . . . ş i nu-l m a i vezi— s'a dus .

A c u m a p a r c ă t o a t ă l u n a a căzu t pe f e r e a s t r a t a şi a u m p l u t o d a i a de lum i n ă . Tu p a r c ă te-al d e ş t e p t a t din-t r ' u n vis f r u m o s şi d u r e r o s , şi te duc i încet , s p e r i a t ă de f a rmec , şi te înch in i u imi t ă , cu m â n u ţ a t r e m u r ă toare—pe u r m ă ta su l în pa t .

Ah, d o a m n e , ce r e a a m fost, îţi zici tu m â h n i t ă , şi î ţ i î n g r o p i capu l în pe rne , î n t r e b â n d u - t e f ă r ă de g l a s : D a r oa r e m â i n e s e a r ă o m a i trece ? Şi ca şi c â n d c ineva b u n te-ar fi a s i g u r a t c ă da , î ţ i şop teş t i pr int r e buze încet ine l şi cald : Dacă o rnaî t rece şi m â i n e s ea r ă , d a c ă o m a l trece. . . d a c ă o m a l t rece. . . a m să deschid f e r e a s t r a !

Şi a t u n c i cum n u e r a n i m e n i a care să- ţ i ţie de u r â t , u n stol de lac r i m i ţ i -a căzu t din ochi şi s 'a culc a t cu t ine . . . .

A L . ST. VERNESCU.

G U G E T À R I Din necumpă ta re v in mul te şi mar i

r ău t ă ţ i . Platon

Buna educaţ ie a t iner imi i este în tâiul fundament al fericirii omeneşt i .

Leibnitz Cuvântu l e j u m ă t a t e al celor ce as

cul tă . Montaigne

Glasul întregel na tu r i ne s t r igă c i este nh Dumnezeu.

Voltaire Numai geniul poate pricepe geniul

Schumann în ţe lep tu l îşi r e s t rânge nevoile ca

să'şî păstreze sau să 'şî î n t indă libertatea-

Schopenhauer

4 . — Nu . 4 2 U N I V E R S U L L I T E R A R L u n i , 1 8 Octombrie 1 9 1 0 .

eu pleci cu fericirea mea, de-odatâ, Ce merge în acelaş pas cu line Ca să-ţi aducă-aminte şi de mine Când ai să fii pe-aiurea adorată.

Veţi merge-aşa... tu cu priviri senine, Ea suspinând şi veşnic zbuciumată De grija la : cea mai frumoasă fată Ce n'a ştiut ce-'i rău şi ce e bine.

Şi ne'ncetat, va asculta cu frică Vibrările acele schimbătoare Din inima ta mică, mititică.

Tu pleci cu fericirea mea—şi'mi pare Cai să te 'nlorci tu dragă singurică, Plângând de mila e'i şi de 'nlrislare...

A l . S t . V e m e s e u . - 0

VIAŢA 'N GLUMĂ P O R T O F E L U L

D r ă g u ţ a , s impa t i ca şi p l ina de d u h A n i ş o a r a n ' a v e a de câ t u n s i n g u r c u s u r în ochiî amicu lu i eî Nicu. E r a foar te u i tucă . E r a în s t a r e să se ui te c h i a r pe ea. . . de g a t u l cine ştie euî, d a c ă Nicu n a r fi fost ne înce ta t l â n g ă d â n s a , s ă i a d u c ă a m i n t e pe ce lume t r ă i a .

An i şoa ra e r a î n să u i tucă şi pace. E r a , p robabi l , un viţiu din naş t e re . Ch i a r m a m a ei s p u n e a că de mică , de foarte mică, venise pe l ume cu-0 l u n ă îna in t e de vreme, pen t ru că ui tase t e rmenul .

I n t r e m u l t e altele, amicu l Nicu trebuise să o deseălească de n e n u m ă ra t e or i a s u p r a obiceiului ei de a-şi p u r t a portofelul în m a n ş o n .

Şi nu de a l ta , d a r luc ru l e r a cu a tâ t m a i p r ime jd ios cu cât d r ăgu ţa, simpatica, şi p l ina de duh Ani-şoar? nu se pu tuse desbă râ de obiceiul de a'sî l ă sa m a n ş o n u l pe unde a j u n g e a : pe scaune , pe canape le , pr in t amva ie , t r ă s u r i , pe tejgheli le prăvă l i i lo r .

Ce t r ebu ia să se ' n t â m p l e se înt â m p l ă . Totul se ' n t â m p l ă pe l umea asia..

În t r ' o zi, Nicu se afla în t r 'o prăvălie m a r e , u n d e făcuese niş te cump ă r ă t u r i , când , de depa r t e , s i lue ta delir ată a s impat ice i , e l e , Anişoa-

. re îl a p ă r u î n a i n t e a ochilor. Lân gă im m o r m a n de stofe, pe o m a s ă , la zece paş i de d/ânsa, m a n ş o n u l 1 se od ihnea • n e s u p ă r a t de n imeni şi u i ta t de toată lumea .

.— Atât m a l bine ! î.şr zise Nicu, î n v ă ţ ă t u r a p r in exper ien ţă face m a î mult- de câ t . or i ce dăscă lea lă cu vorba. I a t ă pr i le jul să m i pedepsesc d r ă g u ţ a de u i tucen ia ei.

Şi se aprop ie b in işor de m a n ş o n u l din ca re a p ă r e a foar te la vedere Un colţ a l por tofe lu lui .

Cu m u l t ă b ă g a r e de s s a m ă , ca să n u a t r a g ă a t e n ţ i a n i m ă n u i a , se a-propiç m a l m u l t şi puse m â n a pe por, іч

ІІЩІЯ c e l v â r a în "buzunar îşi vă : zii de d r u m .

Nimenea nu ' l observase şi pu tu eşi din p r ă v ă l i e n e s u p ă r a t ,

In s e a r a aceea, s impa t i ca , dră-p/i ţa şi p l ina de d u h A n i ş o a r a p r â n zea c r el.

Ce m a î lecţie : avea să 'I c i tească i\â)i 1 ea а ѵ э а să ' i a n u n ţ e pierderea^ portofelului , şi apoi , ce bucur i e când avea să-î înapoeze pre ţ iosu l obiect.

Recun o ş t i n ţ a Anişoare i se t r a d u c e a de .óbicéifi p r in n e n u m ă r a t e şi ca lde îmbră ţ i ş e r l şi Nicu. s compta de pe fici im î m b u c u r ă t o a r e a perspec t ivă . - -Cu foaie as tea , A n i ş o a r a nu se p r e a g r ă b e a să pomenească de d i s p a r i ţ i a por tofe lu lui .

De geaba încercase Nicu să a d u c ă vorba în t r ' a coace ; A n i ş o a r a h a b a r n ' avea .

í n cele din u r m ă , n e n m l p u t â n d u se s t ă p â n i , Nico ceru d r ă g u ţ e i lui Să'I sch imbe o m o n e t ă de douî lai.

— Cu plăcere , zise ea, şi p lecă sâ 'ş i c au t e m a n ş o n u l .

Nicu a ş t ep t a lov i tu ra de t ea t ru pe ca r e e r a s'o p r i c i n u i a s c ă descoper i rea fu r tu lu i .

Dar , o ! s u r p r i n d e r e ! d r ă g u ţ a , s impa t i ca şi p l ina de duh Anişoară , b ă g â n d m â n a p â n ă în coaie in m a n ş o n , scoase por tofe lul .

C u m se poa te ! Nicu se g â n d i un m o m e n t că. v r înd

să facă pe duh l i a , îl ş terpel ise la r â n d u l ei portofelul , d a r sa convinse repede c ă i avea tot în huzui iar .

— Asta ' I b u n ă ! s t r i gă Nicu, a m fura t portofelul al tei cucoane !

Şi căzu ca t r ăzn i t pe s caun . , Adaptai-,1 do

Costache Glu mici

©

S I C I L I A N A î i

I se părea că deodată ae ru l devenise î năbuş i to r . Hidicându-se repede el zise:

— Regele. . . —- El a eşit pen t ru un moment , îl

î n t r e r u p s e Cleonica. vei ii chema t înd a t ă la d â n s u l , să afli h o t ă r â r e a . Povesteş te-mî ceva p â n ă a t u n c i despre Roma. S u n t R o m a n e l e f rumoase?

- - Orî-ce femeie este f rumoasă în ochii b ă r b a t u l u i , ca re o iubeşte, răspunse Cami l lus , d u p ă o s c u r t ă gândire.

— Sun te ţ i voi Roman i i , în s t a r e să iubiţ i? (un ton uşor de ba t j ocu ră răs u n a în vocea reginei) . Ce în fă ţ i şa re au femeile pe ca r i le iubi ţ i voi?

- - Ele aii m o r a v u r i sobre , zise Cami l lus şi nu se împodobesc pen t ru un bărba t s t r ă in . Pe copiii pe ca r i ele ni-I dă ruesc se basează pu t e r ea Romei , pen t ru aceea a d o r ă m noi în ele izvorul pu te re ! noas t re . Şi ele s u n t cumin te . — căci nu încea rcă nici o d a t ă l u c r u r i z ada rn i ce .

Aceste u l t ime cuvin te el le rosti î n l r ' u n ton a p r o a p e provoca tor . Dar r eg ina zâmbea .

— Ia priveşte , vin să te cheme la rege, - - zise ea a r ă t â n d cu m â n a sp re douî sclavi negri , c a r i i n t r a se ră cu tor ţele în m â n ă . Ne vom revedea ma î târzi i i .

Cami l lus u r m ă pe că lăuzele sale p r i n t r ' u n g a n g îngust . F igu r i l e negre şi svelte se s t r ecu rau fă ră zgomot î n a i n t e a Iul; l u m i n a roşie a torţelor, se j uca în chip c iuda t cu umbrele lor pe pereţ i i de m a r m o r ă . Solul nu ţ inu seamă de aceste , toate g â n d u r i l e sale e rau a ţ in t i t e a s u p r a convorbi r i decisive cu regele şi dacă faţa zâmbi toa re a unei femei voia să se s t r ecoare în mintea, s a în chip a-măg i to r , el o a l u n g a d â n d din cap în chip s u p ă r ă t o r .

F i ind adâncit . în g â n d u r i , nu obse rvă că p ă m â n t u l g a n g u l u i se înclină u şo r şi că pere ţ i i , în d r e a p t a şi în s t â n g a , nu m a l e r au de cât s t â n c i a spre . Deodată el t r e să r i şi 'şî t r a se sab ia din teacă.

— Sta ţ i , u n d e mergem? . D a r el se văzu deoda tă s i n g u r . î n a

in tea sa zăceau pe p ă m â n t tor ţe le fu-m e g â n d e . î n so ţ i t o r i ! să i se s l r ecu ra -seră ca nişte şerpi . . . ca şi c â n d i-ar fi îngh i ţ i t p ă m â n t u l .

O g r o a z ă să lba tecă z g u d u i pe Rom a n . Cu m a r e g r e u t a t e însă î n ă b u ş i u n s t r i g ă t de g roază . U n d e se afla?

Acesta nu m a l e r a un gan . . . Pes te tot locul se r ami f i cau în î n tune rec , poa te su te de g a n g u r i ! Unde e r a d r u m u l său , d r u m u l î napo i spre liber ta te? Ce le păsa ţ i La ton i lo r de solul Romei? D a r m a i î n a i n t e ca R o m a să-1 r ăzbune , oasele sa le a r fi pu t rez i t aici.

L u c r u c iuda t , că el l ă s a r ă tor ţe le aicî!

El le r idică, a p r i n s e u n a cu b ă g a r e de s e a m ă şi începu să facă o recunoaş t e re d e a l u n g u l pereţ i lor . Mâ in i omeneş t i l u c r a s e r ă aici , d u p ă u n p lan a n u m i t . . . Trebuia i ! să fie semne p e n t r u re în toa rce re .

El devenise i a r ă ş i l iniş t i t şi resolut, căci ş t ia , că s c ă p a r e a sa a t â r n ă de faptul ca să n u se lase a fi s t ă p â n i t de g roază . Deoda tă zăr i două l i tere î m p r e u n a t e zug răv i t e pe perete cu vopsea a lbas t r ă . . . la zece paş i al tele . . . şi i a r ă ş i altele. El porni repede d u p ă ele.

G a n g u l p ă r e a că se î nvâ r t e ş t e şi i a r ă ş i se învâ r t e ş t e . Deja a p r o a p e şi a doua to r ţ ă se s t insese şi d in în tunerec î n c e p u r ă i a r ă ş i s ă şop tească şi să ch ico tească vocile groaze i . . .

Deodată p ă m â n t u l începu să se r idice. . . şi a c u m as t a nu m a i e r a de-cepţ iune. . . un cu ren t de ae r r ă c o r i t o r îî ad ia în faţă. Acum se s t inse r e s tu l torţif, d a r de ja el văzu î n a i n t e a s a o desch iză tu ră r o t u n d ă şi l u m i n o a s ă .

Acolo se afla i a r ă ş i h a l a cea mare , pe care o p ă r ă s i s e m a i îna in te ; ră tăcise ore î n t r eg i acolo jos? Luna işi u rma cu r su l m a i depar te , ca lumina m i m a i o p a r l e mică a vâslei hale. Dar si acest î n tune rec era viii. cineva se s t recură pe l â n g ă ei, a v â n d o respi ra ţ ie ca ldă şi foşnitoare. Ma i îna in te ca el să poa tă pune m â n a pe a r m ă , îî săr ise in piept şi nişte d in ţ i şi gh ia re ascuţ i te îi c u p r i n s e r ă vesmintele.

O m a t a h a l ă n e a g r ă se svârcolea pe p ă m â n t , Cami l lus puse pe a d v e r s a r jos, sub el, şi apoi t r a s e s p a d a .

Atunci el se s imţi a p u c a t de b ra ţ şi o voce a rg in t i e îi zise:

-- Nu-1 ucide, Cami l lus , a n i m a l u l e blând!

î n t r e a g a h a l ă era i a r ă ş i i l u m i n a t ă de facle. R o m a n u l se r id icase zăpăcit şi privi i'rufa.ş când pe regina , când pan t e r a robus t a , c a r e se alipise, mă r» ind la p ic ioare le eî.

--- Astfel t r a t a ţ i voi pe solul Romei , laşilor?

Un gest al reginei îl î n t r e r u p s e c u v â n t a r e a m â n i o a s ă . E a a r ă t ă sp re o uşă deschisă.

-— Regele te. a ş t e a p t ă , Cami l lus . Rom a n u l îi în toarse b rusc spate le şi plecă fără să ros tească o vorbă. Cleon ica zâmbi. După aceea ea pr iv i gân d i toare spre g r ă d i n ă , cu pic iorul îng r o p a t încă în b l a n a pes t r i ţ ă a pantere!, c a r e ! l ingea lă lpi le s anda le i . E a abea 'şi î n toa r se c a p u l , când Rom a n u l se î n loa r se a v â n d în m â n ă un sul de p a p y r u s .

— Pe mine m ă eh inueş te o enigm ă , regină. Cum s ă ' m l explic toate acestea?

El a r ă t a spre p a n t e r ă şi spre sul . Cleonica zâmbi i a r ă ş i .

— Alianţa n o a s t r ă cu R o m a ! ' E-r a m de faţă, c â n d a ţ i scris-o. I a r t ă ceva care pa r e p rea se r ios p e n t r u un joc şi to tuş i a fost un joc. D-v. sun te ţ i un p o p o r s t r ă i n , Cami l lus , am t rebui t să te p u r la î nce rca re da:-că mer i t a ţ i , ca d in cauza v o a s t r ă să desfacem l e g ă t u r i vechi.

— A fost o înce rca re , un joc ? — Da, d a r bine juca t , zise r eg ina

r âzând . Şi p o s o m o r â t u l R o m a n râse din

toa tă in ima. Ochii s ă ! sc l ipeau când s ă r u t ă m â n a reginei .

— P e Jup i t e r , tu eşti o femee, ciud a t ă ! Tu mer i t ! să fii o R o m a n ă !

Şi ochi! Cleonice! s c ă p ă r a u . E a zise foar te se r ioasă ; I ţ i m u l ţ u m e s c ştiu că este cea m a l m a r e l a u d ă a ta! D a r pe Joe, m a ï bine r ă m â n o Greacă!

Când solul Romei p ă r ă s i p a l a t u l r ega l , el 'şî găsi escor ta , carc-1 aştepta . Cu to ţ i ! î n c ă l e c a r ă şi p o r n i r ă spre o raş , t r e când p r in g răd in i l e lum i n a t e de lună . El vorbeau foar te vesel despre vi i tor—despre fo rma pe ca re o va l ua a c u m răsbo iu l—desp re v ic tor ia a s u p r a P u n i l o r u rg i s i ţ i .

O expres iuna i n v o l u n t a r ă de admi -r a ţ i u n e î n t r e r u p s e conve r sa ţ i a răs -boinică . d r u m u l făcuse de o d a t ă o co t i tu ră şi în fa ţa Iov se afla oraşul cu templele şi g r ăd in i l e sa le şi cu p o r t u l pl in de corăbi i , f rumos Ca u n vis d in poveşti . Mica t r u p ă pr i vea î n c â n t a t ă sp lend idu l tablou. Un t â n ă r de l â n g ă Cami l lus exc l amă :

— S y r a c u z a p e n t r u R o m a ! Camill u s p r ivea cu sp râncene le î n c r u n t a t e . După aceea zâmbi în chip c iudat şi apoî zise cu vocea pe j u m ă t a t e :

— Mă tem, că aceas t a nu va fi aşa de repede. P e n t r u aceas t a a r t r ebu i să-şi dea m â n a o femee iu ţ e leap tă sau ea va t rebui—să m o a r ă !

C. SCIRTU.

B

V R E M U R I GRELE închisoarea Pangaraţi

. . . Sus pe cu lmea cea verde a dea lu lu i s i n g u r a t e c , î n g r o p a t ă în t r^ p;i. d u r i şop t i t oa re de basme a l c ă r o r începu t s'a r ă t ă c i t de mul t in u n d a p â r â i a ş u l u i ce-1 s ca ldă poalei..-. — î n c h i s o a r e a P a n g a r a ţ i pa re a fi fost c l ăd i t ă a n u m e p e n t r u oameni i pocalu lu i , — pen t ru cei pecetluiţi c u sigilii! nec ins te i . Zidur i le si h fistic împodobite c r bu re ţ i i vreii turit 'O-. cu s fă r ' imăt i i r i t e v â n t u r i l o r . - • z i o m i i e M h a s t r e - i c i si colo jngemirhi .n i - de ru ină , strejue.se ca niş te se i i 'meie fantas t ice , l ăcaşu l cei j ' i uno rn" -ma i în ve rdea ţă şi pus t i e ta te . . .

Când zorile l u m i n o a s e a le don i -neţeî , a p a r ca m â n d r e cră iese pe firm a m e n t , popo ru l încă tuşa t in .iuiiâ l a n ţ u r i — a l t ăce re ! şi a l gre.ş.'iloi !- -se deş t eap tă la j a l n i c u l d a n g ă t de clopot dogit , ce se .strecoară in ac cente t r is te din tu r l a sch i tu lu i st r á veri i,i din ,ur la aceea (negr i tă de veac u r i c a r e se c l a t i nă în bă t a i a v;V.i-tu iu i pe căp r io r i i el putrezi ; In ş i r u r i l ung i şi co lora te 'n cenuş iu p o r n r - c cu toţtî la r u g ă c i u n e . B ă t r â n u l s ihas t ru F.viatos, r id ică m â n a lu i t n nni-r ă t o a r e d e a s u p r a cape te lo r plecai . : şi m u r m u r ă în c a d e n ţ a u n u i ison băt r â n e s c o r u g ă p ioasă . Şi feţele .

" imï, 18 Octombrie 1910. U N I V E R S U L L I T E R A R No. 42. — 5.

C r e a t o r în n i ş te c a d r e n e s p u s de tr i ste, n u pot să î n ă b u ş e în sufletul a-cestnî p o p o r — d o r u l — p r e a sfinţitu l dor . — d o r u l de soţie, d o r u l de c ă m i n --- î n d u m n e z e i t u l dor. . . Şi doinele şi cele m a î du ioa se c â n t ă r i s u n t î n g â n a t e t r e m u r ă t o r , ha iduceş t e , a ş a c u m m m i a ï su le tu l copleşit de necazur i , a l n e a m u l u i n o s t r u , poa tă să c â n t e . Eî p l â n g - c â n t â n d şi p l â n s u ! lo r c â n t a t e î n g â n a t de t r e m u r a r e a f runze lo r , de c i r ip i tu l d u i o a s e l o r sbu-r ă t o a r e , s a ü de of ta tur i le l

No. 4 2 . UNIVERSUL LITERAR L u n ï , LS Oc tombr ie 1 Ы 0 .

ILUSTRUL MATEIÛ — R O M A N D E GEROLAMO R O V E T T A —

: Cine ş t i e ! . . . A d e v ă r a t a luî v i a ţ ă , ï u s e s e v i a ţ a publ ică ; t r ecu tu l luî , t reji m u l is tor ic a l noueî I ta l ie i . Acum c ă a t insese v â r s t a de 50 de a n i s a u c i ü a r şi de 60, d u p ă ce făcuse şi desf ă c u s e a t â t e a l u c r u r i , d u p ă ce câşt i g a s e ş i r i s ip ise mi l ioane , Ma te i Cânţi» s i r e n a e r a î ncă o m u l d e b u t u r i l o r

i u i , tot a ş a de a r z ă t o r ca l a începu t , 11 • t a ş a de s ă n ă t o s şi cu spe ran ţ e . Tot ce-I a p a r ţ i n e a , a r fi î n c ă p u t î n t r ' u n g e a m a n t a n , pe ca re l ' a r fi p u t u t dur e eu el. Si poa te , încă , g e a m a n t a n u l , l-ar fi î m p r u m u t a t de la Glo-O ' i i d a ! Eve l ina şi Nora , p r in se î n a n g r e n a j u l acestei exis tenţe ameţ i t o a r e , se î n v ă ţ a s e r ă şi i sp răv i se p r i n a deveni si ele două r o a t e p r i n c i p a l e a le acestei u imi toa re m a ş i n i .

Nora , c ă r e i a Mate i Car i t a s i r ena ÎI zicea î n t o t d e a u n a „E-le-o-no-ra" , făc â n d să sune cu p lăce re t o a t e vocalele aces tu i f r u m o s n u m e muz ica l , e r a p ro fesoa ră de p i a n o ş i de cânt . Avea tflas şi descifra f rumuşe l ; în fond u n t a l e n t n u p r e a ceva grozav . D a r un chiul el reuş ise , p r i n in t r ig i le şi inii uen ţa lu i . a face s'o a d m i t ă ca proie.-oară la Conse rva to r .

Eve l ina e r a la r edac ţ i a m a r e l u i ritetionar al Patrioţilor în viaţă; căci de m o r ţ i , Mateï , n u se ocupa decâ t d a c ă t r ebu ia să desch idă o subsc r ip ţie publ ică , p e n t r u a le r id ica u n mon u m e n t . D ic ţ iona ru l a p ă r e a in fascicole, în momen te l e cele m a l grel e , c â n d n u se m a l v indea j u r n a l u l , s a u c â n d m i n i s t e r u l s u p r i m a subven ţ i a ; de altfel, C a n t a s i r e n a începus e a fi m i n i s t e r i a l o d a t ă cu Cavour ,

• şi de a t u n c i r ă m ă s e s e min i s t e r i a l , cu •oate că m i n i ş t r i i se s ch imbase ră în a t â t e a r â n d u r i .

I n fa ţa conşt i in ţe i lu i da publ ic is t , . . d r e a p t a " şi , , s t â n g a " n u e r a u şi n u p u t e a u fi de câ t cele d o u ă m â i n i ale ace lu iaş i co rp : pa t r i a . . . p a t r i a oamen i lo r c ins t i ţ i , b ine înţeles .

Când p r e g ă t i a o n o u ă fascicolă a [licţionarbliii Patrioţilor în viaţă, C a n t a s i r e n a s c r i a scr i sor i , făcea vizite, cerea celor in t e re sa ţ i a m ă n u n t e , l ă m u r i r i , not i ţe , des luş i r i ; ş t ia s ă -crtrmoiicască cu dibăcie t r ecu tu l , să desfunde faptele f rumoase , u i t a t e , s a u cele rele neaf la te , şi p a t r i o t u l în v i a ţ ă a t â t p e n t r u a-1 face să t acă , câ t pi u t r u a-1 face s ă vorbească t r e b u i a s ă . p l ă t ească .

D u p ă ce i s p r ă v e a cu pa t r io ţ i i c a r i t ă c u s e r ă I t a l i a , venea la cel c a r i o -ervise, sau ca r e o se rveau încă , la pa t r io ţ i i ca r i o onorase î n ş t i inţe şi a r t ă . . . Apoi începea o n o u ă serie, pe c a r e Mate i o p u t e a p r e l u n g i p â n ă la infinit:- pa t r i o ţ i i „b inefacere t" . Cău ta n u m e p r i n că lăuze , p r i n a n u a r e l e oficiale, şi b u n a Evel ina , e r a în s t a r e l a nevoie, să facă 5, s a u şase p a t r i o ţ i Pe zi. De altfel îş i asocia , la r â n d u l e î . a u x i l i a r i ; e r a u nenoroc i ţ i i t iner i , p r i n ş i in sfera a t r a c ţ i o a s ă a Noreî si

' conced i a ţ i tocmai c â n d le e r a l u m e a i i . a l d r a g ă . Nenoroci ţ i i , p e n t r u a o m a l vedea încă, p e n t r u a r e sp i r a aerul pe eare-1 r e s p i r a ea şi poa te şi ••u s p e r a n ţ a de a o face ge loasă , se p u n e a u să* facă cur te Evel ineî , ca re m o ş t e n e a astfel toaletele învechi te ;

L-діги, 18 Octombrie 1910. » i n з

UNIVERSUL LITERAR ivo. 42. — 7 .

C U I B U L D E V U L T U R de

B j ö r n s t j e r n e B j ö r n s o n

E n d r e g a a r d e n e e r à u n mic sat , care , î n c h i s î n t r e p ă r e ţ i î î n a l ţ i de suincă-, s t a s i n g u r a t i c . Te renu l pe ca r e e r a s i t u a t e r a neted şi rodi -•••r: fu î n s ă t ă i a t p r i n mijloc de u n

t 'h iv iu . c a r e c u r g e a dc pc m u n ţ i . A-•:est f luviu se r evă r sa în n iş te ape i n a r î , n u d e p a r t e de sat .

P e aceste ape veni în t r 'o l u n t r e u n om, ca re î n t â i a Î n c e p u t a s t â r p i i n valo ; n n u m e le luî e r a E n d r e si lr> cui tor i ï de apoî a î s a t u l u i e r a u ur -I inşiî luî. Unii z iceau că s'ar fi refug ia t aci d in p r i c i n a u n u i omor , d in caro cauză oamenii ' au a î n f ă ţ i ş a r e r.şa î n t u n e c a t ă ; a l ţ i i d i n p o t r i v ă a-ï i n n a i ï că sun t v i n o v a ţ i de a c e a s t a pă re ţ i î de s t â n c ă , c a r î c i l i a r p r i n p r e a j m a zilei S i - tu l ui I o h a n , încă c!i?îa orele c inci după. a m i a z ă , n u m a i ' lasă să p ă t r u n d ă raze le soa r? lu î î n vale .

D e - a s u p r a s a t u l u i a t â r n ? un cu ib uminicâ la î n c e p u t u l vere ! ; pu i i î ' . c m a î t r e b u i a u să fie scoşi. M u l t ă l u m e se a d u n a s e sub z idul de s t ân că. B ă t r â n i i se t r u d e a u să-1 a b a t ă de 1и aces t g â n d , i a r t ine r imea il a ţ â ţ a . I n s ă el a s c u l t ă n u m a i de s ine de a- î Dup» «FLORA». Crema lei 1,50. Pudra МгвМОЦт ßr»m* şl ЫШ «Flori». »Flora» lei 2. Săpun Flora lei 1,25. Pomăda de păr ««Flcră» $ei«tieçnt& pentru îngrijirea raţionala fi higkak* a J&ÉTJluï, leî 2,50. Capüogen «Flora» (apă de păr) sticla хъщ Ц\ 3̂ 315, fflicâ йЖ Pasta de ţhnţî «Bucoh leï 1. Apa $e &іт'0иШя Ы Í-80- Ьщів de crin« Flora» pentru infrumae'è-jarâ» utmM leï % Säpun de Lapte de crin «Flora», leï 1,26.

L* ияа>^^ияр^еjig_fggtilue.jmediat^.costul.

«UNIVERSUL LITERAR»

8 — N e . 4 2 U N I V E R S U L L I T E R A R Luni , 18 Octombrie, 1 9 1 0

NOUILE PREMII A L E Z I A R U L U I

Cu începere d e astă-zi , ziarul „Unive r su l " 'o fe ră abonaţ i lor săi u r m ă t o a r e l e ma r i şi d e va loare p rémü :

0 V I L A L A S I N A I A Construită anume anul acesta pentru abonaţii noştri, în posiţiunea cea maî încântătoare a Sinaei,

pe ştr.41a Furnica.

de bronz Foarte elegant, de mare valoare, cumpărat o>la Industria Metalică Marcu»,

B-dut Elisabeta No. 5.

Un Dtvan-Pat şi un salonaş modern Gumpărate de la marele magazin de mobile «La Centrala» Marco Daţtel-kremer, str. Carol' No. 0 2 .

Un mare piedestal de marmoră

Foarte frumos sculptat, pentru flori.

r i a l i i ornat en fildeş Ş S ^ S S In ceasornic ile mw pentru bărbat şi 0 pereche cercei cu l>p ie lre іКашаі і і , i r p ă a t e d e

Puşca de vânătoare şi nu nislol automat Cumpărate de la marele magazin de arme, B. I). Zissmann calea Victo

riei 4 4 .

cunoscutul magazin „ C e a s o r n i c ă r i a C o l ţ e î " .

Ina pendnlă iie perele 0 S ! C , н с г Л " ш ш : 0 elegantă pendula de biiiroîi. l l f t l l ' í frlW'fißfti cumpărate de la marele magazin de WnW I l l l l U e i r , h o r o | o g e r i e şi bijuterie T h . Radivon,

Bulevardul Elisabeta No. 9 .

lin (iraniofbn % p e r f e c ţ i o n a t ж

o vioara 9 sis lem St rad ivar ius

Cumpărate, oV. la marele magazin ЛѵиП Feder , calea Victoriei No. 54.

In Ш de danii) cu o piatră de valoare. 1 0 tablouri acuarele. Şease ceasoariiice pentru bärbajl. Şease ceasornice „ЦеѵеіГ'. 20 abonamente peu Ini 0 luni la „Veselia" 10 abon. pentru 6 luni la,Ziarul Călătoriilor'

Gu toate că acordă aceste mari premii, ,,UNI VERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adică:

g f L e i 18 pe un an; Lei 9,15 pe 6 luni; Lei 4,65 pe trei lunî ST Abonaţii mai primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR", iar cei ce se abonează cu începere de azi

maî primesc un volum din

JVIemoriile Regelui Carol I Spre a participa la premiile acestea, abonaţii pe un an primeac 30 de bonuri; ceî pe 6

huni, 14 bonuri ; iar ceî pe 3 lunï, 5 bonuri.