+ All Categories
Home > Documents > Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Date post: 27-Dec-2015
Category:
Upload: ilona-catrina
View: 196 times
Download: 30 times
Share this document with a friend
Description:
plante medicinale
62
BOLI SPECIFICE FEMEILOR SANATATECU MARIA TREBEN
Transcript
Page 1: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

BOLISPECIFICE FEMEILOR

SANATATE CU

MARIATREBEN

Page 2: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Sdn[tate cu Maria Treben - Boli speciffce femibr

Page 3: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

"fi

' i

, 1 , ! : :

&''ffiffiW&tWw,&#&*:&:;Hq. ,3i.ff,5

F1:F'

;,,F

Boli specifice femeilor

Prevenire - Recunoagtere - Vindecare

GEMMA PRESt9e8

Page 4: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Traducere duP[:GESUND MIT MARIA TREBEN

FrauenkrankheitenVerlag Ennsthaier A-4402 Steyr, e{1ti1 a 2-a'-1995

@-Copyright by Wilhelm Ennsthaler' steyr- AUSTRIA

Toate drepturile asupra acestei versiuni sunt rezervate editurii,

GEMMA PRESBucuregti

Orice publicare, reproducerg $i multiplicattl ,t,1.11:,$i a unor

"fr"fi;;t" di;;;;;;i..t, mia autorizarea editurii, vor fiurmdrite conform Legii nr' 8/96'

Traducitor: lcx Grddinaru

Consultant stiintrfic: Adrian CaurpeatrL t

Reclactor: Doina Brilrdu

rsBN 973-91681-1-3

Page 5: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

tBN

a 2-a, 1995:r, steyr

rezervate editurii

, chiar gi a unorediturii, vor fit6.

Cuprins

CuvAntinainte . . . 7CunoEtin[e despre plantele medicinale 10

Recunoagterea plantelor medicinale 10Recoltarea plantelor medicinale 10Ptrsfarea plantelor medicinale 11Anestecarea gi utilizarea plantelor medicinale 12

Reguli pentru prevenirea imbolntrvirilor L3Ctrlirea organismului 13Baia bralelor . 14Sptrlirile cu aptr rece 14Alergarea prin routr 15Mersul prin ztrpadi 15Mersul pe loc ln aptr (,,ctrlcatul apei") . 15

Afectiuni, suferinte gi boli specifice femeilor (sau intjllnite mai frecvent laele) gi tratamentul lor cu plante medicinale l7

A . B o l i c a r a c t e r t s t t c e . . . . . . 1 8A m e n o r e e . . . . . . 1 8Anemie 19F l e b i t i / I n f l a m a [ i a v e n e l o r . . . . . . 2 0Fortifierea fibrelor uterine 2lLipsa fierului / Carenla fierului 2lMtnctrrimi vaginale 22Menopauzl / Climacteriu / Vtrstil critictr . 22Metroragii post-partum / Hemoragii duptr na$tere 23Nagterea gi dificulttrtile ei 24Prevenirea generaltr a bolilor de femei 25Prevenirea pierderii sarcinii (a avortului sponran sau iminent) 25Primenireasnngelui/Regenerareasfuigelui . . . .. . . . 26Sarcintr 27S l t r b i c i u n e . . . . . . 2 8S t e r i l i t a t e . . . . . . 2 9Tulburtrri hormonale 29Varice 29

B. Sufertn(e legae ile ciclul menstrual . . . 3lA m e p a l t r . . . . . . 3 1Clorozi 33C r a m p e m e n s t r a l e . . . . . . 3 4Depresiune 34Dureri de cap / Cefalee . 35Durerimenstruale . . .37Grea1tr 37Hipertensiune arteriali 38

Page 6: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

IsterieMigreniNelinigte / AuxietateNervozitateOboseal5PaloareSfhrgealiSlibiciune generalSSurescitareTristeleTulburlri cardiorespiralorii .Tnlburdri circulatoriiVomI

C. Afec(iuni ale sdnilorInfl amalia marneloanelor / GalactotbritiInflamalia sdnilor / MastitiLeziuni ulceroase ale sAnuluiTumori runure benigneJurrori miuure maligne / Cancer narnar

D. Imbolndviri ale organelor genitaleCancer genital / Tunori nuligne genitale

Cancer ovariar/ Tumori maligne ovarieneCancer uterin/ Tumori nuligne uterineCancer vaginaV Tumori maligne vaginale

ChistChist ovarianChist uterin/ Fibron/ Fibromion

Dureri ale organelor pclvieneInflanulii ale ovarclor gi ale tronpelor / AnexiteInllamafii ale utemluiLeucorec / Poal5 albiMicozd vaginali / Ciupercd vaginali / Vaginitd nfcotictrProlaps uterin / Prolaps genital / Histeroptozi geuitaliSAngcriri (la nivelul organelor genitale, in special, dar gi de orice naturi)Scurgeri vaginale (de orice naturl)Suferin[c diverse localizate in zona abdominalS gi cea pelviarfiTulbruiri meuslrr.rale

E. Maladii specifice vezicii urinareAfecliuni vezicale (in general, indiferent de uatura lor)Atonie vezicaldCalculi vezicaliCancer vezical / Tumori nraligni vezicaliDereglili de urinarcDureri vezicaleInflama[ia r,ezicii / Catar vezical / CistitiNisill (calculi mici) vezicaliPareze vezicaleSpasnrc (crampe) vezicale

Succese in tratarea bolilor specifice f'emeilorPlante medicinale gi refete de caslPlante medicinale din farmacia DomnuluiMaria 'Ireben - viafa eiDenumiri uzuale ale plantelor medicinale

3839+U4 I4 l42A .

A.)

A 1

43+)4445464646A 1

+ t48505050505052525253545657585859606 16264646566676768686910707 l8 l89

104107

Page 7: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

i de orice naturf,)

:lviani

3839404 l4 l42A a

,4^'

42+J+J4445464646A 1

4748505050505052525253< A

56

59606 16264646566676768686910107 l8 l89

104107

) t5858

Cuvf,nt inainte

Dragi cititori,Avefi in fa6 dumneuvoastrd cezr mai rccentl cafie, din noun serie delucriirt ..SANATATE CU MARIA TREBEN", in czrre sunr descdsemulte clintre suf-eringele specifice f'emeii.Este o edigie complet revizuit[ qi actutrlizati, cu multe adirugiri. Pe lAng[sfaturi privind folosilea plantelor medicintrle in tratiuea difelitelor boli,vegi gisi cAtevtr recomandiui privind prevenilea imbolnirvirilor, cuno;tin1eutile despre plurtele medicinale, relete de cas[, metode de ctilire arezistengei organismului etc. In cuprinsul ciulii af'ecEiunile sLlnt prezentatein ordine alfabetic[, ceea ce v[ inlesneqte identificzu'ea bolii ctu'e vtiintereseazl. Sunt amintite apoi ciiteva dintre succesele cele mai impor-tante de pAn[ acum obfinute in tratamentul bolilor specifice f'emeii.La baza acestei c[r1i tru stat cuno$tinEele despre plantele medicinale,:rcumulate de cdtre Maria Treben de-a lungul intregii sale vie1i. Suntmai bine de 10 ani de cArrd autoaretr a fost recunoscuti, pe plan mondial,ca expertir in domeniul utiliz[rii plantelor rnedicinale - in fitoterapie!Du mult mai multe date despre biografia domniei sale vegi girsi inultirnul capit<ll al volumului de tafir!Dorim s[ irnirgem atenlia insl cir, lrr apiuigia simptomelor de imbclln[vire,este indispensabil[ consultuerr neintfu'ziatir a unui rnedic, pentrLr stabiliretrcorectii zr nnui dizrgnostic:. Fiuir acest diagnostic vit periclitaEi in modinutil sirntitatea. Infbrmali doctorul asupra intenliei dumneavclitstrit de afblosi. in naftment, plante medicinale. Sunt dejn mulgi dintr:e ei cztrecunosc ;i trpreciazd puterea tiimirduitoar€ a plantelor medicinale gi qtiucum trebuie ele folosite.in incheiere vrem stl atragem atenlia asupra faptului cir, in cartea cleI'agit, vzi este pusir la indemlin[ intreaga experieng[ a autozuei - acumulatircu multt-r uudir, rtibdare 5i diuuire - privind ef-ectele benefice ale plantelorasupra bolikrr specifice f'emeii.

$i vrem sd vir mai informirm cri sunt in curs de aparilie noi lucriu'i dinaceeaEi serie, despre multe alte domenii impor"tante, cale v[ vor fi, cusigulangl, de mult ajutor.,,Dolesc insir, mai pfesus de toate, s[ dovedesc oitmenilot nu numttiputerea plantelor meclicinale ci, in plimul liind, atotputetnicia Creatorului,

7

Page 8: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

in mena ctrnria sttr viala noastd" a niluror' 9i care poale oricAnd dispune

de ea. La Er "euril"fiuo];gil"r.;r=*;

iti-"u^iir disryrate de boall'

si la plantele din iariff; 3;' D". Et depinde s[ ne ddmiasc[' s[ ne

il;ffi;-ii ,e #"rard"d.[ viap dupr voia sa!"

Maria Treben

Page 9: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

nate oricind dispunee disperate de boal[,ne dlruiascI. s[ ne

Ja!"

Maria T?eben

,In fiecare atr, cind planificdm onoul iegire pentru a culege coadagoricelului sau sundtoare, din poienigesau de pe povirniguri curate, ini rlsarin minte cuvintele ptrrintelui SebastianKneipp, care atr[gea asdel atentia a-supra marii puteri timlduitoare pe ca-re o are, pentru fete gi femei, coadagoricelului: multe suferinte ar puteaevita unele femei, dac[ ar bea, mtrcardin cdnd in cdnd, o ceaqc[ de ceaide coada goricelului!Dq mtr gindesc cAt de puFne femeifac acest lucru gi, de fapt, cit de multar putea profita!"

tu+:

Page 10: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

majodtatea din ele, de la sfArqitul lunii februarie pAn[ Ia sfArSitnoiembrie. Cdnd iernile sunr mai bl0.nde, exist5. plante ce rlmflncontinuar€ verzi: pdtlagintr.ingust[, ptitlagina mrue Ei rostopnscit.De regulir, recoltarea plantelor este bine sd fie ftlcutr in zile insorite,nu nunrri penuu c[ plimbiirile sunt mai pllcute, dar proprieriuile curariveale plantelor medicinale sllnt, pe o astfel de vreme, deosebit de puternice.Trebuie s[ fi1i atenfi de unde le recoltagi, telenul pe ciue crcsc s[ f]ecdt mai curat, ctt mai departe de qoselele intens circulate sau de insta-lagiile indusriale care polueaz[ qi aerul lii solul.Recoltalea se fece prin tiierea plantei la o distanld de dou[ lirgimi de degetde Ia supmfap solului. Nu se smulg nicioclati cu dddcin[ cu tor.CAnd plec.4i la cules, cel mai pr:actic este sti aveli un coq din nuielesau rtlchitii, oli pungi de h0rtie. Cele de plastic nu sunt rccomurdabile.$i incl un sf'at culegeEi cu mlsurd!Este bine sir gtili c[ existir qi zone de rczewaEii naturale, unde anumiteplante sunt protejate. Nu culegeEi niciodat[ din asemenea locui.Rezervagiile au rolul si1 plstreze, tot pentru noi, oirmenii, acele creaEiiale naturii ce sunt pe cale de dispruilie!

Pdstrarea plantelor medicinale

Este preferabil s[ culegegi plantele clt mai proaspete. De fiecare dat[,din cantjtatea soAnsfl, o palte se va pune la plsurue, dupii ce, inprealabil, a fost uscatl. Avegi grijl insit sti le recoltagi, aga cLtm v-amsfTrtuit, clin locuri foarte curate, pentlu c[ e bine sir nu le spirlt4i inaintede a Ie tlia mtirunt qi a le pune la uscat.Ca sir le uscagi, presftragi-le pe coli mrui de hiirtie de impachetat saupe buc[1i de pflnzir, fbarte culate, gi ginegi-le intr.un loc mai intunecos,lipsit de umezeal[. Dup[ ce sunt bine uscate, se pun in cutii de carton,pungi de hArtie sau vase de sticlir de culoare inchisd. Nu se recomtrndlcutiile din plastic sau tablir, nici borcanele qi pungile din plastic.Plantele, astf'el Lrscate gi pzlstr:ate, se pot fblosi penuu ceaiud pe parcursulunui an intreg. Cantitatea rdmasi de la un an la altul va fi inuebuinlat[numtri penhu b[ile de plante.O recomandare importantil: in situalia in ctue reletele pentru diferiteuatamente, ceaiurile, esengele prcpamte din plante, blile, nu au nici unef'ect, este cazul s[ solicitali sprijinul tnui radiestezist (persoane calificatec?ue, cu dispozitive simple, nuiele, siirme etc., pot determina aqa-nurnitelecAmpuri geopatice, acele zone de pe suplnfi4a pi.mflntului unde exist[regele de radiagii dlun[totue slnltlgii omr"rlui). Cu ajutonrl ur]or asemeneAspeciali;ti evitagi s[ aveEi ptrtul sau mtrsa de lucru trgeztrte tocmai inastfel de locuri.

dein

acum aceastir cilIe, afipentrn a vi nata sogul

nu ali cules niciodat[,

Cunoqtinfe despre plantele medicinale

Recunoa$terea plantelor medicinale

Cred cir fiectue dinue dumneavoasn'I, cale citigifblosit, fie pentm a sc[pa m[car de guturai, fiesau copilul, ceaiud medicinale. Dar poate cirsingurd, plantele.Incelcagi s[ descoperiEi singur'[ aceastl minunatl fatmacie din E'[dinaCrezitclrului. Ve!.r ti de douir ori mai cAqtigatir. In primul rincl, micileexcursii in cirutarca plantelor titmlduitoale v[ vor rupe din l'Lltina tre-burilor zilnice, v[ vor scoate din vArtejul qi stresul cotidian, v[ vorincAnttr sufletul de culorile qi miresmele naturii, v[ vor destinde uupul.In al doilea rlnd, vef descoperi marea bog[1ie de leacuri pe lingir caret4i uecut, poilte de multe ori, fhr[ s[ qtili c[ mica plzurtri, pe carc chitu'ali stlivit-o sub picioare, v-ar fi putut^ sctipa de multe necazuri. Nu v[fie tetrmir c[ nu v[ vegi descurca. Inhebafi localnicii, sffltuigi-vir cupersoane ce tblosesc in mod obiqnuit plantele, trpelali la ghizi specializzrgi;i, ?ncetul cu incetul, veli $ti care slrnt locuile unde crc;te fiecarc plant[,vegi invtiga cum aratir tiecine dintre ele. Numai aqa le vegi recunotu;tesingurir, veEi doblndi exper:ien1l, cunoqtingele dumneavoasuit se vor acu-mula de lu o excursie h alta, qi vegi gti care sunt plantele medicinalede care aveEi nevoie in farmacitr casei.Dar cle ce trebuie s[ le cunoa$teli a$a de bine, in amiinunEime'/ Suntele cumvtr periculoase penlru sitn[tate? Riscurile sunt fbarte ntici, existirfbtu'te, fbiute puline specii care pot fi per:iculoase. Diu existit multe alteplante, filalte asemlndt<liue celor medicinale, qi care nu au puteri vin-decittoue. Sau sunt chiar specii mre, ocrotite de lege. Deci, dozu ele,plturtele, eu' avea de sut'erit de pe urrna nettiinEei noaste.Agadar, invlgagi s[ recunoa;tefi plantele meclicinale!

Recoltarea plantelor medicinale

Puterea curativit a plantelor proaspete, verzi, este net superioar[ celorce au lbst in prealabil uscAte, izu' in aceastit sttu'e le vegi gtisi pe

Page 11: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinale

Cdnd amestecagi mai multe plante, fie pentru ceai, fie pentru bdi oriesenfe, nu este necesar s[ respectaEi cu suictele anume cantitili prcscrisesau anume combinagii, chiar atunci cAnd ele sunt destinate combateriiunor boli dintre cele mai dif'erite.Plantele medicinale nu se afl[ intr-o stare de concurenli reciprocd, deciefectele lor nu se pot anihila cAnd sunt intrebuinfate mai multe la unloc. Chiar qi cantitigile de ceai rccomandate nu sunt aqa de stricte,deoarece rinichii necesiti un minimum de doi liri de lichide zilnic. Pede altd parle, consumul masiv de ceaiuri reprezintd cealalti exn'em[ pecare trebuie s-o evitagi.Plantele medicinale se utilizeaztr cu m[sur[.Dacd punegi o cantitate mai mare de plante, intr-o ceagcl de ceai sauinu-o baie, nu inseamnl c[ efectul lor va fi mai intens sau. mai rapid.Mult mai important este ca sufletul, mintea dumneavoastrl, s[ perceaplcu sensibilitate, sd inpleagl in profunzime acliunea plantelor noastre.Trebuie s[ aveli incredere in puterile lor timdduitoare, sd nu v[ ldsaliprad[ preocupdrilor gi indoielilor de natur[ psihicd despre bolile in cauz[.Ihtreaga ambiang[ sufleteasc[ este la fel de importanti penuu succesul[atamentului, ca gi dozarea qi utilizarea corect[ a plantelor medicinale.Orice indicalii cantitative din regete se refer[ numai Ia plantele in stareuscatfl, cumptrr'ate fie din fzumacii, fie din magazine specializate (,,Plafar''- n.f.).Cine igi culege singur plantele sau iqi face rost de ele in stzue ptoasplt[va udliza, in locul dozelor rccomandate pentru plantele uscate olingw'i1a cu vdrf la o ceaqcf, de ceai -, o cantitate de plante verzi c6tse poate cuprinde inue degetele unei singure miini. Plantele, dac[ suntproaspete, au ef'ecte mai putemice decdt cele uscate.Nu u'e imporurng{ nici dacd avegi mOini mai mari gi vegi cuprinde intredegete o cantitate mai mare de plante penfiu un ceai. Ceea ce conte'azd,ceea ce are valoare, este.modul de preparare qi folosire.Relinegi, infuzia nu insetrmn[ s[ laqi ceaiul s[ dea intr-un clocot, ci s[torni ap[ clocotitd peste plante, aldel ele igi vor pierde multe dinsubstangele vindecltoare - aga-numitele principii active - pe care leconlin.B[ile de plnnte trebuie fbcute in inclperi incilzite, fdrd curent, iru apas[ fie cAt mai figrbinte, ca organismul s[ transpire din abundengti. Numaiaqa ef'ectul lor va fi puternic] iar rezultatut vi fi cel scontat.

Regrili pentru prevenireaimbolnlvirilor

Din ptrcate, degi mai togi dintre noi ne imbolndvim, suferim sau avemo afecgiune cronicl ce ne itmtrregte ziLele, e suficient sd avem o perioaddd9 ti-p mai bun[, cAnd suntem sdn[toqi, gi zicem, cu inconqtiengi, insinea noastrd: ,Am rezistat!"Este o gregealfl imens[, ce ne poate costa scump. Organismul este dotat,de la nag{ere, cu un sistem natural de aplrare imponiva imboln[virilor,sistemul imuniuu'. Numai c[ nici acest sistem nu poate aplra un orga-nism sllbit, suprasolicitat, nealimentat cum trebuie,'stresat in permanenll,nedormit .,qi extenuat!Acei dinu'e noi care-qi inchipuie cd au o ,,sdndtate de fiet'', gi-o voravea tuff'el pdnl la sflrgitul vielii, ftrr[ s{-gi ingrijeascl'gi str-gi protejezeorganismul de toate agresiunile, de orice naturtr, se ingeald amamic gi-girigc[ propria lor existen$!Sfinltatea este un dar minunat, dar ca s-o menginem trebuie str ne cdlimorganismul, s[ ducem o vial[ cumpdtati, s[ nu facem excese, s[ profitimde darurile natudi, nu sf, ne batem joc de ele!S-ar putea ca toate cele de mai sus s[ vi

-se par[ exagerate, gi greu

de realizat Deci noi nu putem dec0t s[ v[ dtrm cAteva sfaturi. Iardumneavoasu'[ veli hot{ri dac[ s[n[tatea este sau iu cea mai de prelavugie a omului!

Cilirea organismului

Deosebit ds importante pentru sdntrtate sunt ,,blile" de lumind, aer giaptr.Cu ajutorul lor, organismul se clleqte qi devine mai putin vulnerabilfap de toate imboln[virile posibile.

-

O pondere major[ revine apei reci, cea care stimuleaz[ activitatea inimiiqi zr sistemului circulator; ea are efect benefic asupra circulaliei sAngelui,in special in vasele superficiale. Trebuie respecur-te ins[ cdteva reguli:a) Corpul trebuie s[ fie cald inainte de a se folosi apa rece. De aceea,dimineaga, spllali-vl imediat ce-a1i iegit din cildura patului. Seara este

Page 12: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

bine s[ te incilze;ti ltlcind o plimbare sau o gedinp de gimnastic[adecvat[:b) Ctunera de baie trebuie s[ fie bine incilzitI. Geamul (dact1 exist[)vtr sta inchis pentt! a nu se produce cur€nt. Dup[ aplictuea apei reci.corpul uebuie rapid inctilzit, pentru a-gi rec[pirta temperatura normalfl.Ideal este sir poEi trece intr-un pat pr€incllzit;c) $i utilizalea modalitlgilor de c[lile uebuie fEcutir f'dni exagemre,deoarcce cotpul se va obignui cu aceste stimulente qi nu vtr mai reacfionacr.rrespunzltor.

- Deci, este bine s[ trlternaEi permanenr procedeele 6i s[ Ie aplicagi de lactz la caz.Penuu ptevenilea imbcllnlvirilor exist[ o regul[ f'undamentnll: mult trercuat!

Baia brafelor

Vom cufunda runbele brap infi-un lzrvoal plin cu apir rece, care sd neajung[, daci indoim coatele, pdnl la umeri. La cuf'undire, vom numtirarar', de la 20 la 30, trpoi vom scoate bragele din ap[, le vom scuturafdl[ stl ne Stelgem gi le vom pendula pAn[ cdnd se usuc5.. Vom imbr[caapoi repede pijamaua gi ne vom bdga itu in pat.Senzagia de prospelime pe care o resimlim se transmite inimii,pentfu cafe apa rece este un teconfortant. F[cand acest lucru zilnic,nu se tealizeazil dotrr o clrlire a corpului, ci vom avea ;i somnulliniltit, plofund.

Spllirile cu api rece

Aceste spirliu'i, incepute dimineafa qi apoi aplicate incir o datr-r seala,inainte de culcare, constituie baza cfllirii organismului nostru.Se cleeaz[ astf'el un sistem de protecgie sigur f{[ de rlceli, fiqir deschimbflr'ile meteorclogice gi posibilele stfui grtptrle.Spirlf ile cu apti rcce uebuie fEcute cu o

- ciupti sau clr un burete,

incepflnd de jos, de la piciorul drept, dupir ciue urmeazir, la rflncl, stlLrgul,abdomenul, bragele, spatele gi, in mod special, zonir inimii. frrclcedr"rrade spirlare cu ap[ rcce trcbuie s[ decuig[ repecle. Dou zona inimiipoate ti masat[ de douir-trei ori, prin migctiri circulare. Uscarea se fircecu un prosop cAt^ mni asplu, efectul fiind inctilzirea pldcr"rrd ryi rapidl aintregului colp. In acest m<ld, vegi avea mflinile pi piciotuele calde,indif-erent de irnotimp, ceea ce va conferi un echilibru termic stzrbilorganismului. Repetflnd procedeul qi seua, vegi avea un somn prof'undqi odihnitor'.

Alergarea prin roui

Cine dispune de o grldinir, cu pol'liuni de iarbfl (peluze), este bineca, mai ales in luna mai, s[ alerge desculg prin iarba umezitd deroutr diminegii. Luna mai este optim[ pentru Lrn atare exerciliu, de-oarece soarele, incdlzind deja solul, transformfuile ce au loc in pflmdntinfiuengeaz[ benefic sdn[tatea plin acest contact clirect, irrtim. Aler.-gil'ea prin rou[ stimuletrzd atit circulalia sangvin[ perifer:ic[, cAt gistalea de bine a intregului organism. in- timpuf alergfuii, ciue clureaztilO-I2 minute, ginuta corpului va fi dreapt[, iar respiraEia profundd.CAnd venigi in cas[, spilagi-vir cu ap[ cildugir pe picioare pi incllpf-vi. cu nigte gosete mai gloase. In afara f'aptului ci intreg sistemulcirculator este activat, posibilitatea ca sd mai avegi picioarele reci esteexclusir, iar organismul v[ va fi mult mai pulin expus rlcelilor oca-zionale.$i nu este pulin lucru ftrptul c[, incepflnd astfbl ziua, in trer cutat,sclldat in blflnda clldurzi it lazelor soarelui de dimineaEii, inffe clum-neavoirsfir qi natur[ se infiripit o legltur'[ sl?ntir, am putea zice, dedumnezeiascir puritate, apropiindu-v[ sufleteqte de imensitatea celurilor.$i aceasui legltur[ va dlinui peste ani, asigurindu-v[ un echilibru psihic,Lln tonus deosebit, ce nll vi-l vegi pierde niciodatl.

Mersul prin zilpadil

Dimineala, imbrlcat clt mai clldu'os, se aleug[ desculg prin zitpadzrprcasplt c[zut[. Acest lucnr este rccomandabil, in special, persoanelordeja suficient de cdlite gi care, in lunile de viui"r, au alergat descullepdn routi. Important este, rnai ales, s[ alergi zdravfln, astt-el incat szlip[strezi intactd cildura corpului. Inilial, nu hebuie s[ rdm0.i mai multde un minut pe z[pad[, apo! poli alerga p6n[ la trei rninute, fhrd adep[qi insii aceiustir duratfr. In timpul alergfrilor se respir'[ cu gurainchis[, trirgflnd aerul pe nas, gi dAndu-l aftul pe gur[. Ru:itatea, prc)s-pefimea acestLli trer dg itunir au un efect recotrfofiirnt asupru intreguluiorganism.Reintos in casir, facegi o btrie la picioare cu trpl clldup qi punegi-vZtnigte losete gloase.

Mersul pe loc in api (,,cilcatul apei")

lntr-o apir, trl cdrci nivel trebuie sd treac[ de jumltatea gleznei, vomfhce paSi pe loc, scolAnd, p" rtnd, fiecare picior, complet, din apit(,,pasul berzei",,,cllctrtul apei").

Page 13: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Iarna vom utiliza cada, dar vara e bine s[ clutdm o apd curg[toare,curat[, pentru o atarc procedur[.Trebuie fdcut zilnic exercigiul, durata lui putAnd s[ fie qi numai de unminut Dup[ baie nu vtr gtergeli pe picioare; tr[gegi-v[ repede nigteciorapi clldurogi.

Afecfiuni, suferinfe Si boli specificefemeilor

(sau int6lnite mai frecvent la ele)$i tratamentul lor cu plante

medicinale

in capitolul de fap vom incerca s[ v[ prezentdm marea majoritate asuferingelor ce afecteazd in mod deosebit femeile.Bineinples c[ existl o categorie de boli ce nu se manif'esti decdt lasexul feminin: cele localizate la nivelul organelor genihle, exteme giinterne, afecfunile vezicii urinare, ale sAnilor qi toati gama de tulburfuicreatd de ciclul mensuual, sarcin[, menopauz[.Dar existtl gi o serie de alte afecliuni, pe ciu€ le fac pi bdrbagii gicopiii, dzu' caue sunt mult mai frecvente la sexul feminin. Declitn$ar€alor pref'erengial[ se pile cir este legatl de inn'eaga activitate hormonallspecifictr femeii, de paticularitigile ei neuroendoct'ine, de poten$alulpsihic-emogional.Am incercat sd clasificlm toate aceste suferinp, dezechilibre, maladii,in cinci categorii mari, in funcgie de specificul lor sau de grupele deorgzrne pe care le afecteaz[. In cadruf fiec[rei categodi, inseranea 9idescrierea bolilor este alfabeticd, fiind urmatd de tratamentul fito-tempeutic trdecvat.Iat:I cue sunt cele cinci categorii:A. Boli catacteristiceB. Suferinfe legate de ciclul mensnualC. At'ecgiuni ale sAnilorD. Imboln[viri ale organelor genitaleE. Maladii specifice vezicii udnareO dovadl concretd a calit[gilor terapeutice ale plantelor medicinale vegig[si in capitolul urmdtor, Succese in vindecarea bolilor de femei cuajutorul plantelor medicinale.

Page 14: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

A. Boli caracteristice

AmenoreeOprirea, incelarca menstruagiei, dupl ce, anterior, ciclurile menstnrife trudeqrrs gu regulzuitate, poate fi normal[, fiziologic5. sall provocatl, pnto-logic[. In timpul sarcinii, uneori in timpul allptdrii, in mod compensator(in ,,interesul organismului" femeii, pentru a nu-l sltibi pi mai true), incursul unei boli lungi, ui foarte glave. chiar ;i in convalescenfa ceunneazir, in cttz de subalirnentafie sa.u infometare total[ (inanigie) dupitun toc neryori putemic,^ [a menclpauztl, in toate cazuile enLlmerateamenoreen este nomalir. In irfecliuni ale apilatului genital, apiuute duptiradioterapie. in deregliiri rniLjore hormonale, amenoleerr este ptrtologicit,anormall. Noi v[ r'ecomturd[m o cur[ complet[ de muqegel, in cAz cir,deqi aqi nriscut qi nu mai al[praEi, degi sunte]i s[n[toas[, deEi mLncagibine, deqi, dacir agi zrvut un loc nervos v-aEi tratat qi nu exist[ nici oulmrue neplircut[, totuqi sut'erigi de zunenoree.

Ccai de muqefelDin flori protrspirt culese. pe rimp insorit (sau uscate), opflri1i o lingur:iE[plinti-ochi cu 250 grame de apzi clocotitit, Ii.sagi ceaiul sir infbzeze pufingi strecuragi-l. Beli cam Lln liuu pe zi, cald.

Baia general6 cu muqelelOpiuigi patru pumni de flori de mugepl, Iirsagi-le sd trag[ cam o jumiitatede or[ (le puneli in doi iitri cle apti clocotit[) ;i strecurali infuzia. Irlorilepunef-le infi.un sirculeg curat de pinzit, inchis bine la gurd. Totul seamestec[ in apa de baie, pe ciu€ e bine s-o tacegi, c2it mai fierbinte,seara. Apa sir nu v[ ueacl de zontr inimii, in camera de baie sir fiecald, cAnd iegili din cadir illbrdczrli-vir direct cu un halar gros, puneli-virciorapi groqi in picioale qi intrali in par. Dupd ce r'anspirtrli bine,schimbagi-vri cu o pijama goas[. ciilduroasir.

Conrprcsc cu rnuEefelTtuntrgi o ctmd de lapte in clocot pesre o lingurd vArf'uitir de mr-r;e!el,l[strgi totul sti stea pulin, strecura$-l qi facef comprese calde car.e lequneli pe regiunea pelvianii. Deasupra puneli o pAnz[ Llscat-i-r, incirlzitfl.Cind complesa s-zr rircir, inmuiagi-o-clin'nou-in ldptele cu mule1el, cald.

Pernd cu rnuqefelFaceEi un slculef, umplegi-l cr.r flori, coaseli-i la gr.rr[, incirlziEi-l ir] cLrptorsalr pe sobti, qi flnegi-l pe pintec, cAt mai cald.

AnemieScziderca, sub valorile normale, fie a numflrului de globule rogii, fie zrcantitirfii.de hemoglobinl din ele, fie tr amAnclorutu, iste cunoscr"rtti subnumele de anemie. In funcgie de cauzele ce cletermin[ acettstri micgor.are,exist[ mai multe tipuri de anemii. De exemplu, cloroza - cuioareaverzuie a pielii, .*p[rud la tinerele fete gi care e insoEitli cle o reclucere afrerulur ln hematii, fenomen in general inexplicabil - este consecinEa unor:r:egimud de slxbit exagerate, ce coincid cu cregterea rapicl[ ain pfrioaJapubert[gii qi insnlarea mensuuafiei. Existancl aceastl carenld ,r" neicloroza este considerat[ ca o fbrm[ apafte a anemiei feriprive - ,-.-inprin lipsd de fier.Existir divese cauze..ce pot genera anemii: piercleri continue cle sdnge(hemoroizi, hemoragii, ulcert4ii); carcnla in fier; lipsa cle vitaminti Biz;deficienge in activitate?r mriduvei osoise; anomalii ereclitue etc. prinreducerea numfuului de globule roqii este ingr[dit tr-anspoftul normtrl trloxigenului de cine sAnge, qultg olgane din corpul otien.sc fiincl pu-ternic at'ectzrte de lipsa acestllia. Anemia se manifestii prin paloarea fe1ei,insomnie, irascibilitate, obosealti, acceler-ruea pulsului Ei tr'respir:aEiei.'incazul anemiei pernicioase apal' Ei tulburhri ale-sistemului nervo,s. tjatorit[de$adflrii .sangelui, la unele tipuri ale maladiei poate apflrea icrerul saumirrirea splinei.Tratamentul depinde de tbrma bolii.ln.cazul. hemoragiilor acute, fl'trnsfuzia cle sdnge este mijlocul cel maiindicat.gi s.igur. Anrnci cirncl pierclerile cle sAngJ durcazir o perioaclir mailungir.de timp, trebuie inlirttuaui in primul rflid cauza c" i.-r, genemt.Deosebit de utiki este o alimentalie bogard in fier ;;i vitariirra c,constAnd din organe (i{mir, rinichi), drojclie cle bere, spanac, p[sat, caise;;i piersici usczrte. La fel de importante ,sunt evitarca efbr-turilbr fizice gisomnul prclungit, rcconfbrtrnt.

Urzici

fdn f-agtyl cir vrzica congine substanfe ce contribuie la formiu'eahemoglobinei, este deosebit de utild in

-terapia anemiilor. o lingurigl

vxrtbitir cu tiunze de urzici este suficientd pintru o cealcir cle ceii; ieop[regte cu trp[ fierbinte, se lasti ,,sti fi'ag[" circa o jumtitate cle minut,se sh'ecoiu'it, dupir cile se bea cu inghilittu'i mici. se recomand[ pAnlIa patlu clrri de ceai, zilnic

Crefigoarise foloseqte_ o linguri![ plinl-virf cu creliqoar[ la o ceagc[ de ceai, setoamd ap[ fierbinte peste ea Ei se lastr sri ,stea o jumxtate cle minut. Sestrecoarti qi se beau, cu inghifturi mici, p0n[ la nei cirri de ceai pezI.

Page 15: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

TuriEi mareSe ia tot o lingurip plin[-ochi din planta mdrungiti, se optueqte cu apltjerbinte gi se lasal s[ stea o jumdtate de minut. Se strecoa'{, apoi seconsumzi. zilnic. dou[ clni de ceai.

Mic bitter suedezimpreund cu ceaiurile menlionate se bea, zilnic, c0te o lingurili de bittersuedez, amestec0nd-o cu o jumltate de canl din ceaiul pe cffe il folosigiin ziua respectiv[. Iar jum[tatea asta de cand se imparte gi ea in doudpo4ii egale: una se bea inainte de micul dejun, iar cealaltd duptr.

Avort imingnt, vezi Prevenirea pierderii sarcinii

Avort SpOntan 7 vezi Prevenirea pierderii sarcinii

Se incing, Ttt:o _ggaie, 250 grame de untur[ curard de porc gi se presartrin ea o mdnd plind de gtrlbenele (frtrnze, flori Ei tulplnD.-Se afteapttrs[ se ridicq spum] se mestec[ bine gi se ia tigaia de^ pr foc. 56 prineun capac gi este llsati sd se rtrceascl peste noapte. Iii ziua urmtrtbarery mai incdlzeqte pugin vasul, conginutul se paseazd printr-o parrzd curat[de in, se storc frunzele, florile gi tulpinile, iar alifia asfel- obginuttr septrstreaz[ in borcane cu capac.

Comprese cu mic bitter suedezDupd ungerea zonei afectate cu alifie de gdlbenele, po4iunea respectivleste tamponati gi acoperittr , cu o bucattr de vattr, suficient de male,imbibatd in bitter suedez. Peste ea se mal pune un strat de vatd uscattr$i apoi o folie de plastic. Se fixeazl compresa cu o faEtr curatd gi seline maximum paou orc

Fortifierea fibrelor uterineCrefigoarlSe ia o lingur'[ plinl-ochi de plante gi se opdre$re cu 250 gr-ame deapd clocotitd, se lastr s[ stea pufin, se strecoar[ gi se beau, zilnic,incepdnd din luna a III-a de sarcin[, una-dou[ cdni de ceai.

Carenfa .fierului,

Expulzarea mai

vezi Lipsa fierului

u$oari x placentei, vezi Sarcintr

Flebiti / Inflamafia venelorEste localizati in special la membrele inf'erioare gi se poate complicaprin coagularea s6ngelui la nivelul po4iunii inflamate (u'omboflebitl).Apare in cirrsul unor inf'ecgii sau dac[ exist[ varice.

PodbalSe spal[ f'runzele de podbal proasp[t culese qi se suivesc cu sucitorulde aluat pe o plangetd de bucltdrie. Terciul obfnut se amestec[ cu fiiqcflproasplt{, iar pasta rezultati se intinde, in strat subgire, pe venele in-flamate. Zonele astfel unse se panseazd cu o tag[ curat[.

9agul popiiInn'-o gileati de cinci liri de zrp[ rece se pun la inmuiat dou[ mAinipline de caEul popii qi se las[ 12 ore. Apoi, a doua zi, amestecul 'se

incdlzeqte gi se strecoar'fl. Cu lichidul acesta se fac bli, ce vor dura 20de minute, la brale qi la picioare.

Alifie de gilbeneleUn remediu bun impotriva inflamagiilor venelor este alifia de gllbenele.

HemOragii dupi nagtere, vezi Metroragii post-partum

Inflamafia venelor, vezi Flebiti

Liuzie, Nagtere

Lipsa fierului / Carenfa tieruluiLipsa - carenla - fierului in sflnge apare fie ca unnare a unui regimalimentat dezechilibrat, fie datoritd faptului ctr nu este bine absorbit,metabolismul nostru fiind deficitar, fle, in fine, pentru c[ organismul,degi absoarbe suficient fier nu-l ud.lizeazd, cum trebuie.

UrzictrCeaiul pregdtit din frunze proaspete de urzici ajuti la cre$terea cantiulliide fier din organism. Se opfuegte o mAn[ de frunze proa.spete cu oceaqcl de ap[ clocotiti, se las[ o jumltate de minut la infuzat, sesnecoar[ gi se bea cu inghigituri mici. Se vor consuma dou[ p0nli latrei cini de ceai, repar{zate pe toati durata zilei.

vezi

Page 16: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

M0ncirimi vaginaleSpdlituri vaginale cu infrzic de coada goriceluluiSe pun dou[ lingurile vArt'uite de pltrnte in 500 grame de apti proaspltfitud, se las[ sX tragzi, se shecoar[ qi se lasd s[ se r[ceascir pugin. Cuinf'uzia czlld4ir se fac spirllturi, cu iligatorul qi canula vaginalir, $i extemegi in interioml vaginului.

Bii de gezut cu coada goriceluluiSe lasir la macerat, peste noapte, 100 grame de plante inn'egi, uscate,in pahu liu:i de ipd rece; a doua zi se incdlze$te maceratul, se strecoar'[pi se toan[ in apa din cad[. Rinichii bolnavei trebuie s[ fie acoperilide apa caldl. Baia du'eazd, 20 de minute. CXnd ieqili din cadir nu virqtergeEi cLr prosopul, ci imbldcafi un halat Eos de baie gi str4i apa inpat, timp de o orl, ca sii nanspirali.

Menopauzd I Climacteriu / V6rst5 criticiVArsur criticd a f'emeii (climacteriul) se instaleazd., \n mod normal, inuecel de-al 45-lea qi cel de-al 50-lea an de viagi. Ovulagia regulath ince-teaz[ neptat ;i, odat[ cu ea. $i menstruafia.Deseori apar, chiar inainte de disparigia menstruafiei, per-tubtiri specifice.Acestea se datoreaz[ incetirii activitdlii oviuelor, ceea ce rue ca urmaleabsenga hormonilor feminini estrogeni. Organismul trebuie s[ se obiqnu-ittsc[, mai intAi, cu o atrue situagie. Femeile se plflng, la menopauz[,de tulbr.rrirri ale ritmului cardiac, hipertonie, tulbur[ri de somn, de pre-siune a s0ngelui in cap, de indispozigii ctu'e duc deseori la irascibilitate,descurajare, crrze de lacrimi qi depresiuni nemotivate, buf'eui de cXldurdLu'mat€ de transpiragii, arneEeli, cefhlee. Toate sunt rnodificflri ale stdriide spirit duor:ate lipsei hormonilor, care ins[, h€ptat, sunt dep[Eite.Virsta critic{ este o cotiturd importzrnti in viafa unei f'emei. Recoman-ddm cirteva.piante din faumacia Domnuiui ctue vL vor ajuttr s[ fiecelimai ugor prin aceastfl perioad[ de t'anzigie.

Cre[igoariPentru o cealcir de ceai se opfu'eiite o linguril[ cu virf de creEigoarircu o canl de apfi clocotitir, se lasl sX tragl jumltate de minut, sestrecouti. Se beau, inghilitur[ cu inghi$tur[, plinl la trei ce$ti de ceaipe zi.

Traista ciobanuluiIn perioada vArstei critice se r€comandX o curi regulati cu ceai detraista ciobanului. Timp de patru siptimflni veli bea cAte dou[ ceaiud,leprulizate in mod egal de-a lungul unei zile. Pentru fiecare canit seopiueqte o lingurili plinir-ochi de plante mdrungite cu apir clocc'rtitit, se

lasti o jirm[tate de minut sil infuzeze qi se strecou'[. Se face apoipauzd de fiei slptdmAni, dupd care se incepe din nou cum de pas[ptdmlni.

VffscSe lasf la inmuiat, timp de 12 orc, ?nu-o ceagc[ cu trpir rece, o lincu vflrf de vAsc. Apoi amestecul se incllzeEte Ei se snecotuii. Pe duunei zile se pot bea p0nir la nei c[ni de ceai. Este indicat a secantitatea zilnic[ intr-un termos.

Coada goriceluluiSe optireqte o linguriE[ vflrtuiti de coada qoricelului cu o ceagc[ declocotitii, se ltrsf, s[ stea o jumtitate de minut, se suecoard ;i se bepe durata zilei, dou[ pflnti la uei clni de ceai astfel preparat.

Baie de qezut cu coada qoriceluluiSe recomandl, o datir pe sdptlmAnfl, o baie de Eezut cu coadaSe lasl la inmuiat, timp de 12 orc, 100 grame de coadaintr.o gileatir cu cinci litri de ap[ lece. Se incilzegte apoise strecou'ti qi se adtrugti in apa din cadir. Druata btrii este deminute. Cflnd ieqim din ap[ nu ne vom gtetge cu prosopul,imbrdca un halat de prosop gros qi ne vom blga in pat,harlspira bine, timp de o or[.

Amestec de ccaiuriAmestecul se preput din 25 gl'ame de floli de aurricfl, 50 gramerldlcini de valerian[ (odolean), 25 grame lichen de Islanda, 25

goriceluqoricelu

le 2Oci vr

pentru

de r"oiniEi, 25 grame de coada qoricelului qi 25o lingurili plin[-ochi din amestec, se opfuegteclocotiti. se las[ s[ trag[ o jumfltate de minut,cu inghiEituri mici, diminez4a, pe stomacul gol.

grame de salvie. Secll o cea$cir de a

se sfiecoar'l ;i se

Metroragii post-partum / Hemoragii dupi na$te

VAscCetriul se face cloar prin rnaceriu'e lzr rece. Se pune o linguriElnti-ochi de plzrnte in 250 grame de apti rece, se lasti sii stea o noaintreagir, dimineapr. se incirlzegte pulin pi se strecoar'[. Se beau doceaiuri pe zi. Tcltrt[ cantitatea se pregtiteqte o dat[ 6i se line intr-temos, pe cil:e l-am clirtit, in pretrlabil, cu ap[ fierbinte, ca stlcald.

Page 17: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Nagterea gi dificultiitile eiNaEterea normall sau la tennen este un proces fiziologic declanEat lafinele celor noud luni de sarcintr, in urma chuia fdtul este expulzatnatural, fhr[ complicagii. Dar ea poate fi gi patologicl (avAnd complicaliice privesc atit copilul cAt gi mama), poate fi prematurd (inainte determen, in lunile a Vtr-a, a VIII-a, a D(-a), spontanl (aproape ftrrldureri, ,cflt ai clipi din @hi"), ori provocatl (de duratd, cu declangareaconnac$ilor gi a dilat{rii c[ilor de naEtere medicamentos, ori prin apli-carea forcepsului sau prin cezariand), unicd (un singur copil) sau multipl[(gemeni). Actul naEterii are patnr perioade succesive:'dilatarea cdilor dena;tere, expulzarea fdtului, expulzarea placentei, primele ore ale lduziei.Existd citeva plante ce sunt deosebit de bune in difrcultigile ivite intimpul nagterii.

DrtrgaictrApreciatd inc[ din wemuri strlvechi, de femeile cu afecfuni uterine, eaera utilizati intr-un mod foarte interesant in timpul naqterii: tot patulfemeii ce urma s[ nasctr era acoperit cu un strat de plante, pentru a-iuqura durerile. $i se pare c[ uleiurile volatile degajate de dr[gaicl ajutau.Recomandtrm, in caz de dureri foarte mari, sd se bea ceaiuri cildute,in reprize mici, doutr-trei inghifturi, intre contraclii. Se opfu'egte olingurip v0rfuittr cu plante cu o cantr de ap6, se lasd s[ tragd un minut,se strecoarl.

Mic bitter suedezUtilizdrile lui sunt multiple. Nagterea va dura puFn, deci durerile lorvor fi mai mici, dilatarea se va face rapid, expulzia va fr uquratd, dac[,in ultimele 14 zile de sarcind, se ia, dimineala gi seara, o lingur[ debitter. Placenta este expulzatd ftrrtr dureri dac[ se d[ lluzei, o dattr ladou[ ore, o linguril[ plin[ de bitter (bineinleles, pdn[ este eliminat[).Dacd apar dureri postnatale sd i se dea mamei, trei zile la rAnd,dimineala, pe stomacul gol, o lingurtr plind de bitter in vin rogu, dup[o jumdtate de ord sd fac[ o plimbare scurttr, apoi s[ m[nAnce odcenumai lapte nu. Dac[ apar inflamalii la venirea laptelui, ele sunt inde-ptt'tate rapid prin aplicarea de comprese cu mic bitter suedez. Bitteruls:e ia diluat, in ceai de plante sau trp[ (dac[ nu exist{ alte indicagii), olingurd la o jum[tate de can[ sau o lingurild inff-un sfert de ceagc[.Este bine s[ fie luat inainte gi dup[ mese, jumltate-jum[tate. Compresase face dintr-o bucat[ de vattr, de celuloztr sau o c6rp[ de in curat[,mfuimea ei este in funclie de zona pe care trebuie s[ o acopere' pe ease picur[ foarte pugin biiter gi se lastr pe locul bolnav, ca s[ aib[ efect,inG dou[ gi patru bre. Dacd e bine suportattr poarc q $nut5 9i o-n9ap1eintreagd. Eite- obligatoriu ins[

'ca, inainte, locul s[ fie uns cu alifie de

gllbenele.

Alifie de gtrlbeneleSe incing 500 grame de unturd curattr de porc, se pun in ea cdndpatnr mlini pline de gllbenele (flori, frunze gi tulpini) ttriate mdrunt,amestecd bine gi dupd ce totul a fdcut spumd, se ia vasul de pe Ise acoper[ gi se las[ s[ se rdceasctr pdnd a doua zi. Dimineapinctrlzeqte pufn conginunrl ca s[ curgl ugor, se trece printr-o pdnzltifon curat, se storc bine plantele rlmase in p0nzd gi alifia se puneborcane curate, inchise ermetic.

Prevenirea generali a bolilor de femeiOrganismul femeii are o activitate hormonaltr deosebit de rdublattr de o componentd psihic[ particular[ specificd ,sexuluifapt ce genereazd, de multe ori, o sensibilitate mult mai marb fapimboln[viri, de factorii externi, de stres. Ceaiurile de mai jos aducechilibru, un plus de sdnltate, naturale.

CrefigoartrPlanta este cunoscutil de foarte mult timp pentu puterile ei ti.mlduiin multe boli specifice femeilor. De aceea este bine s[ fie fpreventiv. Se pune o lingurila plin[-ochi de plante intr-o cand cuclocotittr, se las[ o jumdtate de minut $i se sfrecoar[. Pe duratazile se beau doul pdnl la patru ce$ti de ceai.

Urzictr moartiSe optrregte o lingurild cu vf,rf de urzictr moarttr, alb[ sau galben[,o cantr de ap[ clocotittr, se lasd s[ stea o jumdtate de minut qistrecoar[. Pe durata unei zile se beau, inghifturd cu inghigitur[, dceqti de ceai.

Prevenirea pierderii sarcinii (a avortului spontasau iminent)Trebuie fdcuttr o deosebire intre avornrl spontan, dar accidental 9i,general, izolat, qi avorturile iminente, succesive sau repetat€' cnumeroase probleme, in special legate de prevenirea, evolugia qimennrl lor.Spre deosebire de cel provocat, avortul spontan este, dac[ se poat€- staga, un fel de na$tere normal6, dar !a o vArstd anormalfl a embrionsau fdtului. El deiurge de obicei fId prrcbleme, hemoragia, infecliaalte accidente legate de pierderea sarcinii fiind foarte rare.Semnele ce indic[ existenla pericolului de a pierde sarcina sunt:sAnserfi- uneori aDroaDe neblsate in seamtr. fdr[ dureri. sAngelesAngerfui, uneori lproape nebngate in seamtr, fEr[ dureri, sAngele fro$u sau negru, gi care se repet{ dureri sub formtr de crampe uq<ori dureri in zona galelor (lombar[); contracgii repetate ce anunti,

Page 18: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

obicei, inceputr-rl trvortului; iar cind sAngerarea este abundentt"t, fiecvenp;i intensitatea duterilor crescutir, avorlul s-a ptodus.Femeile gravide, ce au piexlut deja o sarcinri, oti au primele douircategorii de simptome, este bine sit utilizeze ceaiurile de mai jos. Inmomentul cirnd incep sir se declan$eze contracfiile, tratarnentele pe carcvi le recomandlm pot fi inutile.

CrcIigoardPentru tr preveni pierderca stucinii, femeia gravidd ar trebui sir bea, duptiluna ar treia, ceai de creEigoarti. Se opflreqte o lingutigir cu viirf de plaurtecu c) cana"r de itpir clocotitir, se lasir la infuzat o jum[tate de minut gise str€coiu'it. Se vor bea zilnic pafiu ce$ti de ceai.

FagLirstarii tineri de firg itu o acliune beneficti, de prevenire a avortului,dacit sunt fblosili o perioadir mai indelungat[. Se tierbe o miinir deirfufuri de fir-rnze tinele, proaspirt culese, intr-o jumirtate de litnr de lapte.In tierturtr suecurati"r se amestecir un girlbenug de ou ;i compozigia seleagl cu un sos de fitinii, asrf'el incAt se obEine o supri. Timp de cirtevtrslptitmiini sau, fiLrir nici o rctinere, chiar qi ciiteva luni, se poate mAncao porlie de supir la cin[.

CimbnrPentrn o cearrscti de cetri se optireqte o lingurigir cu vArf de cimbru cuapd clocotit[, se lash o jumiuate de minr.rt sI tla-u[. se su'ecotu'[. Sebeau, inghiEiturir cu inghigiturir, cdte douir cirni pe zi.

Amestcc dc ccaiuriSe runestecti cregigoarir gi coada ,soriceh,rlui in cturtiti4i egale. Se opiueqteo linguritir virtuitti clin acest umestec de plante cu o cealcir de apticlocotitir, se lasl o jtrmritate de minut sir stea 5i se strecoarir. Se beau,inghiliturzi cu inghilituri, douir pAnir la trei ciini pe zL.

Primenirea sAngelui / Regenerarea sdngeluiMajoritateu suf'erinlel<x' noastre se dat<u'esc qi ttrptului cir in siurge seacurnulenzt-r cantitfl i mari de substange acide, impuritril i, reziduur:i, iarel nLr le poate ,,tclpi"! O^ cr,u'ri cu dor"rir-ttei ceaiuri, a;;a cLurr vzirecomandirm, thce minuni. In plus, globulele imbiitrAnite vor t'i inlo-cuite clr irltele noi, abia f'ot'mate, tinere, cLlr:rte, ceea ce e tbarteimpoltant pentru sdnritate.

[IrzicdUueori sr.rbestimiitfl in privinEn puterilor ei tiuni'rduitoare, trzictr itjut[ nunumai la cur[firea slngelui, dzu' ;ii Ia regenerarca lui. Infuzia se pregir-

26

tegte op[rind, pentru fiecu'e cetrqcir de ceai, o lingurild cu viut de uzicicu apti clocotitir. Dup[ ce a sttrt o jlrmirtate de mjnut se strecoatti gi sebea" cu inghiEitrui mici. Se vor consuma ptnii la patru clni de ceai pe zi.

Coada goricelulttiSe op[reqte o lingurilir cu vArf de coada qoricelului cu o carli'r de apirclocotitir, se las[ o jumiitate de minut qi se strecoari. Cerdul se bea,cn inghilituri mici, cilte trei cefti pe zi, rcparriztrte pe toatir dutata zilei.

RostopascSSe pune o lingurili lttsii de rostopascit intr'-<l ctrnit cu apir clocotitl, selasir sir infuzeze cl jumdtate de minut, se stlecozlfir. De-a lungul zilei sebeau pAn[ la n'ei ce$ti de ceai.

CicoarePenfiu o ceaqcir cu ceai se opitrelte o lingurigit plinit-ochi de cicotu'e cuitpir clocotiti, se lasl sit tragit o jurniuate de minut, ttpoi se strecoaril.Se bea, dirnineaga, o canir de ceai.

Regenerarea singelui 1 vezi Prirncnirca sf,ngclrri

SarciniEste periotrda din viapr t''emeii in al ciu'ei uter se dezvoltit produstrl deconcepfie, din momentul f'ecundagiei pitnir la naqtere. Eit dureazt"t cit'ctr280 de zile, dar pentru a $ti exact cind o s[ naqteli v[ of'erim o rnetodirtoille simpl[ cle calcul: dacit prima zi a ultimei menstrc a fbst 23noiembrie + 7 zile : 30 noiembrie - 3 luni : 1 august - aceasta esteclata la crue trebuie s[ naltegi. in tirnpul sarcinii se- disting trei etttpe:1) mama tue trmeleli, gt'eguri, repulsie talzi de unele alimente sau doringitvie ft4ir de altele; dispale menstrltrlia: 2) incepe sir se echilibt'eze netvos,qi e posibil sir-i apru'ti striuri roi;letice pe trbdomen; 3) apar ttrlbrudricirculatorii gi cle eicrelie. se simi miqctir:ile ftitului, se miqcir din ce ince mai greoi. Dar este posibil, qi nu de multe ori se intfimpll it$tl, caszucina stl cleeze multe neclzuri t'emeii. Toate mcldificiu'ile entllneratemai sus pot fl intense, creiind o satcinti ,,gl'ett de dus" sau nlitma poatesir aibir ea insEi cl sede cle suf'erinle cronice - tulbr"rrtf i heptrto-biliare,gastrice, digestie leneg[, clezechilible cardio-vasculate, afecgiuni-.ale ner-vilor sau di ntrturit p,sihicir -, cale se pot accentua ,si devin din ce ince mai greu cle *.,portnt. f-emeia gnviclir

-aviintl npa-numita strrciuti t<lxicit.

IatI cAtevtr ceaiuri ce vr"r vor ajutit sir neceli mai ugor peste toate ilcestea.

Coada goriceluluiDacit aveli amegeli gi greEuri begi cflte 9 citnir de ceai pe zi. opirrind o

27

Page 19: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

lingutitl plintr-ochi cu planta bine mlrunlitl, Hsand-o sd infuzeze unminut gi strecur6nd apoi infuzia.

!{ic bitter suedezIncercaf, dimineaga gi seara, s[ luagi, diluattr intr-un plhlret de ap[, oIingurild de bitter, dac[ aveli vlrslturi permanente.

Gtrlbenele, pIpIdie, pfflagfuil ingust4 urziciOricare dintre plantele de mai sus, ori un amestec din ele, v[ poateajuta in caz de suferinp hepato-biliare. Se face o infuzie dintr-o lingurilIplind-v6rf opdrittr cu o can[ de ap[ clocotiti, se las[ pufin ,,sd tragtr",se strecoard qi se beau una-doutr'clni pe zi.

SundtoareSe recomand[ in cazul in care gravida este nervoasi, surescitatd, areinsomnii. Se optrregte o lingurip plin[ de suntrtoare cu o cand de aplclocotittr, se lasd pulin s[ tragd, se strecoar[ qi ceaiul se bea ctrldugseara, inainte de culcare.

Sllbiciune

ObligeantCauz.a sctrderii anormale in greutate, degi alimentagia dumneavoastr[ estehrtrnitoare gi indestul[toare, poate fi un dezechilibru al metabolismului.In acest caz, efectul rdddcinilor de obligeanl are rezultate destul depromiltrtoare. Dar gi persoanele deosebit de slabe, ciu'e au ajuns astfeldin cauza lipsei hranei, ar trebui sd bea ceai de r[ddcini de obligen[.Dup[ ce au fost bine mtrnrnlite, se pune g lingurip rasl din ele intr-oceaqcb cu ap[ rece gi se la.sd 12 ore. Se inctrlzegte apoi amestecul, sestrecoarl gi se bea" inghiliturd cu inghi$turd, inainte sau dupd fiecargmas[. Ceea ce reprezinttr aproximativ gase inghiginrri pe durata unei zile:nu este permis si se bea mai mult Oe o canr Oe ciai W zit inueagacantitate necesar[ se va pdsua intr-un termos.

Baie generald cu obligeandSe recomand[, suplimentar fatd de ceagca zilnictr de ceai din r'[d[cinide obligeand, ocazional, cite o baie .complet[ cu aceeayi plantdmedicinal[. Se pun 200 grame de rldlcini de obligeand la inmuiat incinci litri de apd rece gi se lasl 12 ore. Se incdlzegte apoi, a doua zi,arnestecul, se strecoar[ gi se adaug[ la apa din cadd. Zona inimiipersoanei suferinde tiebuie sd fie deasupra nivelului apei. Durata b[iieste de 20 de minute. CAnd ieqif din cadd'imbr[cagi un halat gros debaie gi stafi in pat timp de o ord, ca si tanspirati zdravtln.

28

SterilitateSterilitatea femeii imbracd, unnare a multiplelor cauze ce o genereazd,unul din urmtrtoarele aspecte clinice:I - Calea spermatozoidului cdtre ovul este blocati;2 - Nu existi ovul disponibil pentnr fecundare;3 - Ovulul fecundat nu se Poate instala in uter.Cauzele sterilitllii sunt foarte diverse: matformalii ale vaginului, obf,rra-rea orificiului uterin, incompatibilitatea cu spenna b[rbanrlui, compozitiarea orificiului uterin, incompatibilitatea cu spennachimic[ a lichidului seminal, deficienp ale consti

compozigiachimic[ a lichidului seminal, deficienp ale constitugiei anatomice a mu-coasei uterine, miom (tumori benigne), obnrarea trompelor ca umnre aavornrrilor, sarcinilor extrauterine, a bolilor venerice, a tuberculozei, pre-cum gi perturbatii in dezvoltarea ovulului prin secregia defectuoasd ahormonilor sexuali primari qi secundari.

V6scFemeile, a ctrror dorinli de-a avea un copil nu le-a fost implinitd, ortrebui str ia zilnic 25 de picdturi de suc de vdsc, dimineap, pe'stomaculgol gi seara, inainte de Culcare. Pictrnui de v0sc .s9 Sdsegg ln farmaciigi magazine specializate in vfuizarea plantelor medicinale. Dac[ dorili sd

in"pu*p dumneavoastr[ pergonal picdturile, va trebui s[ luaf v0.1c Proas;pdt-cules, s[-l sp[la1i bin-e, s6-i anrncagi bobiple (fructele) gi sd-l plesagi'ince umed, intr-un storc[tor de ftucte. Sucul proasplt poate inlit$rasterilitatea femeii!

Tulburiri hormonaleEchilibrul hormonal est€ foafte important in viala femeii. Menstruatiasarcina, viala sexual[, nagterile, avoiurile, toate risc[ s[ tulbure sistemulendocrin.Cura de vflsc, ca ,,rcgh de intrelinere" a activittrlii hormonale normale,este foarte eficienttr.

VtscSe las[ la inmuiat, intr-o ceagcl cu ap[ rece, fimp de 12 ore, -o lingunglplintr cu vA.sc. Apoi -*"*tol se inidlzeqte 9i sl strecoard. Se vor beaboua ceni pe zii una dimineap gi una iea6. Este practic s[ ptrstrlmceaiul pentru o zi intreagl intr-un tennos.

VariceSunt dilatalii patologice, permanente, ale venelor, datorate ryei.ppasrccirculalii O" ftttouo-"t" a'sAngelui sau apar ca urlnare a flebitelor -

acestea fiind foarte fuecvente -la

femeile bbere, ori la cele ce sunt inpuioada de ctimacteriu (La menopauz[). Mai pot aplrea varice 9i in

to

Page 20: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

periclada de sarcin[, in cazul unei tumori benigne cu evcllulie rapidfl,sitr.ratl la nivelul organelor genitale, dar ele rcgresenzit r:apid odatl cunaftereil sau dup[ operarca tumorii, deouece cclmpresiunea suportntir devenele membrului int-erior - generatl de crcqterea progresivii a fltuluiin uter, ori de m[rilea volumului tumorii - dispare.

Baic de gezut cu titdneasiSe lasir la inmuiat (mtrcerat) 200 grame de fiunze (praaspete sau uscate),timp de 72 ore, irr cinci litri de trp[ rcce. A doua zi, totul se inchlzeEte.se strecoarfl Ei se adaug[ in apa de baie. In cadir trebr.rie sir fie <rcantitate de api suficienti penhu a acoperi rinichii pelsoanei sr-rf'erinde.Dumta biiii este de 20 de minute. La ieqirea din ap[ nn vr"r $teryefi cuprosopul, ci imbrlcagi halatul de baie gi st 4i in pat, la cirlclurir, pentrua trimspira bine timp de o orir.

Alifie de turifi mareSe inc:Ilzesc, intr-o tigaie, 250 grtrme de unturd cumtd de porc. Seprcsatzi, in Llntul'a incins[, douii mirini pline de turiEir mare (fiunze, floriqi tulpini, tiriate miilunt), se las[ s[ se riclice spuma, se amestecti qi seia de pe fbc. Tigaia acoperitir se lasl peste norpte sir se lXceasc[. Inziua urmiitoare, amestecul se mai inciilzegte <l datir gi se strecozuir printr-opflnz[ de in curatiu se storc restrrile de plantir, iar ulitia astf'el obginurtirse p[snezrzl in recipiente cu capac. Resturile de pla.nte (fi'r"rnzele, florile5i tulpinile rirmase in sirculeprl de pinzir) p<lt fi folosite imediat drcptctttaplasrne de pus dilect pe varice. Zclnele afectitte de viu'ice sie vor'unge zih'ric cu Lln stmt gros de alifie.

Alific dc gSlbcnclcAlifir de girlbenele este, intocmai ca ;i cea de turiEd mtre, cleosebit deeticace in tlatamentul vtu:icelor.Se incirlzesc, inff-o tigaie, 250 grame de untur'[ curatfl de porc. Septesat'it, in untura incinsir, ckruir rnilini pline de girlbenele (fi'unze, florigi tulpini). Se lasir sir facir spnn("r, se arnestec[ bine, se ia tigaiu de petoc, se acoperzi ;;i o llsirm s[ se rirceasc[ peste noapte. In ziuzr unnirtoarevusul se inciilzegte pulin, apoi cclnlinutul se trece printr-o pflnzir de incuratl. Frunzele, florile 6i tulpinile se storc. Alifia astfel obginutl sepune in recipiente inchise cll capac. Cu resturile de plante storu'se sepot fitce, de asenrenea, catapltrsme. Aliflrr de grilbenele se va intinde,intr-un str:rt -qlos, pe o fnyi de in ciue se inf76oru'[ in jurul zoneitd'ectate de varice. Fzu;a se va schirnba zilnic.

Comprcse cu trzici moarthUrt alt leac din grirdina Dornnului impotriva varicelor dureroase suntirnpachetiuile gambelor cu fiertutir (decoct) de urzicri motut[, albil sau

galb,enir. Se -opdresc trei linguriEe pline-ochi de urzicir mo,u12i cu ojgmltate de litm de apti clocbtit[, sb la,sir sir tragfl jumtitate cle minui.cu.decoctul astf-el pregtitit .se umezesc comprcsele-carle se ageAzr-r, calcle,!n junll geunbelor. !9t.pt1i bun rnijloc esre ins[ prevenir.eti, qi *.rirtninczi din anii tineretii: limitarea firmatului, multir miqcar.e, gininnstitlr--apic ioiuelclr, inctillflminte slnltclasir.

B. Suferinle legate de ciclul menstrual

Amefealiin cazul trmegelilor este vorba nu de o boirld, ci de un sinrptom caresemnaleazfl existenEa unor tulburiiri in clrganism. In sinraliile mai grave.pu qi grcfud, scAntei in faga ochilor,- tlanspilagii qi

-chiu: leiilnur-i.

Asemenea qize de amegealir pot sir dureze de la cdteva secuncle pAnirla cAteva zile. Ele pot fl de la inceput putemice sall por cl€$te treptatin intensitate. Existir cauze btrnale care le declanqeai[, cum ru. fi clcldere de tensiune uterialti, ridicuea pretr rapidii din pat direct inpiciozue, un efbrt prelungit; du pclt sir fie datclrate gi unor. boli clintrecele mai serioase. Tulbr"rrlrile de irigaEie a crei-erurui, migrenele,menstnlalia dureroasf,, aburdentti, menopauztr, iutedoscleroza, apirrute Iav0r'ste mtri inaintate, pot, de asemenea, sri genereze amepeli. Ffu{ a aveacclnsecinle gave gi tdrii a fi semnele unei imbolniviri, senz?rliile deamegeal[ ap[rute in cazul unor cirlf,torii cr.r rnagina, avionul, vapornl, clriin timpul ascensiunilor montane sau a urciuii in ecliflcii fbarie inalte,pe sc[r:i exterioare, sunt Lltmalea arya-numitei ,,boli de inirlgime". Cinesuf'er[ de hipotensiune arreriali tlebuie s[-qi rezele timp rnai ?nclel.rngatptn[ s[ se ridice din pat. Ceaiul sau caf'eaua poate face, in trsemenetrsituaEii. adevtirate minuni. $i miglena pierde din intensitare dac[ folosimatare lemedii. Foarte bun este Ei un dug rece. Cine dorelte s[ scapet'apid de starea de ameleal[ este bine sir se culce in pozilie orizon*dii;;i sit linir picioarele riclicate la verlicalft (rezemate cle un peiete. ori pusepe ni;te pel'ne, tltrcl nu poate sir fircir o trstf'el de ,.gimnistic:ti" f7u'[ cleajutor!). Cine tr inviifat, poate sir rezolve situagia qi prin tr:arining autogen.

LeurddSe culeg, primi.vara, fi'unze ploaspete cle leurcll, se spall Ei se consumlcrude, tiriate m[r'unt. Tot din ele se poate pregirti gi o salatl. Deasemenea, le mai puteli zrd[r"rga la mincilurile de spanac sau facegi dinele un pireu.

Escngi de leurdiPenhu a bene{icia de puterea tirm[duitoare a lerudei pe toatir duratiranului - prin Lrsciu'e fmnzele iEi pierd mile palte din plincipiile active

Page 21: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

- se prcglte$te o esenfi. Se umple o sticl[ cu frunze sau cu bulbi deleurdii tniali mdrum, se toarl[ peste ele alcool alb sau rachiu de casl38-4AVo gi se las[ sticla str stea, cel pugin doutr sdptlm6ni, la clldur[.Din esen1tr se vor lua de patru ori c0te 10 pAn[ la 15 piclturi pe zi,diluate cu pugin[ ap[.

VentrilictrSe optrrepte o lingurip cu vdrf de ventrilictr cu o ceagc[ de ap[ clocotit5,se las[ str stea o jumtr1a1g de minut s[ tragd gi se strecoar[. Seara,inainte de culcare, se bea, cu inghiftrni mici, o can[ de ceai.

V6scSe las[ la inmuiat int-o ceaEc[ cu apl rcce, trmp de 12 ore, o linguritlplintr de vflsc. Dupil aceea amestecul se incllzegte gi se strrecoard. Sebeau, inghi$tur[ cu inghiginrd" trei ctrni de ceai pe zi. Se recomandlptrstrarea cantittrlii zilnice intr-un tennos.

Coada EoriceluluiSe optrregte o lingudF vOrfuittr de coada goricelului cu o cantr de ap[clocotittr, se las[ s[ infuzeze o jum[tate de minut qi se strecoartr. Sebeau, inghiliturtr cu inghilituf[, una p0ntr la doud cegti de ceai W zi,cdt mai fierbinte cu putinp.

PiducelS.e face un amestec in pdrli egale de flori gi frunze de pbducel gi, intr-ocan[ cu aptr clocotitd, se pune o lingung[ plin[-plin[ din arnestec. Selas[ s[ tr4g[ o jumitate de minut gi se strecoar[. Pe durata unei zilese beau, inghitlturl cu inghiginud, dou[ cegti de ceiri.

^Esenln de ptrducelInh-o sticld se introduq cantiti;i egale de flori gi fiucte de pdducel,pnmsplt culese + pate ele se toamtr alcool alb sau mchiu de caslu 38- 4MuSticla trebuie s[ stea cel pufn dou[ slptdmflni la clldur[. Din esentaasdel preparattr se vor lua, zilnic, patru panl la zece picdturi.

Mic bitter suedezLa indeptrrtarea senzaliei de amegeald ajuttr gi bitterul suedez, folosit at6textern cit gi intern. Se yor lua, zilnic, rei lingwip de bitter diluate cupugin ceai sau ap[. Ca uz exteffl, poate fi de ajuns gi numai mirosirea,din cdnd in cAnd, a unui flaconaq destupat, in carc este bitter. Deasemenea, se poate tuma pugin bitter intr-o linguriltr, aspirflnd apoipicdttuile, incet-incet, pe nas. Se poate umezi o bucatil de pdrlzil 9y micbitter suedez, diluat tu putrintr ip[, pe cru€ o aplictrm, in chip de

comp^res[, pe fi-unte. Mtri ajut[ qi un ugor masaj al cregtetului capuluicu p0nza umezit[.

Re(eti de casise umezegte.un prosop tlauqat, mic, cu apx rece - astfel inclt s[ fieumed, fdrzl sd se scurg[ ap[ -din el - qi i9 gine peste noapre pe zonainimii. Deasupra s9- pune o folie cle piastic'gi aioi un prosop uscat,penuu pristrarca clldurii.

Anxietateo vezi Nelinigte

Cefaleeo vezi Dureri de cap

ClorozlEste o fbrm[ de anemie speciticd tinerelor fete, datomti unui regimigienico-dietetic defectuos, crue coincide cu cre;terca r.trpidd din perio?oade pubertue gi instalare.a mensflualiei. se caracteri"eir[ prin icxdereapronunlat[ a fierului din globulele rogii qi culoarea paiida, verzuie,clonrtica, a pielii.

Esenfi de pcdicuf5se g[segte gata prcpfl'ard in farmacii. Se vor lua, zilnic, cAte l0 picdturidiluate in pugind apir.

UrziciDatoritti puterilor ei de regenelar€ a sAngelui, planta vindec[ clorcza.Penfiu o can[ de ceai se opfteqte o linguri$ vartria de urzic[ cu apiiclocotitii, se las[ s[ n'ag[ o jumtitate cle minut, se strecotrrd. se beau,inghi$turti cu inghigiturl, pAn[ la pabu ceqti cle ceai pe zi.

Cre[igoariSe.pune o lingurild plin[-viuf intr-o cand cu ap[ fiafii, se las[ s[ uag[o jum[tate de minut, se strccoar.[. Pe dur-ata intregii zile se beau pdndItr trei ceryti de ceai.

ObligeaniInu'-o-ceagc[, se lasfl la macerat, in ap[ rcce, timp de L2 ol?, o linguriglmsti de r[ddcind de obligean[. Apoi amestecul se incllzegte $i se stre-cotu'ai. Pe durata zilei se betru qase inghi$turi, ceea ce corespunde uneicdni de ceai. Recomanddm plstrarea claiului inu-un termos.

DrdgaiciSe opdregte o lingurigi cu vAr{'de dr.agaicf cu o cea$c[ de apl clocotitl,

Page 22: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

se lasl sti intuzeze o jumirtate de minut, se strecclarir qi se beau,inghigitrud cu inghi$mrl, douir pAnir la tlei c[ni de ceai pe zi.

Crampe menstraleCimbruSe pune o lingurigri plin[ de plante intr-o can[ (250 grame) cu aphproaspirt fitutii, se lasd sti intuzeze prcl de un minut ;i se strecotu[. Sebeau douir cegti de ceai zilnic.

Pcrnd cu cimbruSe umple un pui mic de pernir cu flor:i uscate, se coase gtu'a pernei,se ?ncXlzeqte in cuptclrr"rl incins (fErir tbc), seal?, intrinte de culczue qise pune pe bazin. Se lasii toatd noa.pteir.

DepresiuneEste o tulbruzu:e a viegii psihice, ce afecteaz[ in special stiuea de spirit,persoanele respective fiind triste, indurerate, moroclnoase, neatente, dis-uate. Asemeneer s*iri, trpiu'ute in unele cazuri dup[ na;tere szru la me-nopauzii, considerrrte a fi fbtule greu de tratat, se pot vindeca fbarteu$or cu plantele cle mai jos.

SunStoareO lingurigi plinti-vflrf de slrni"rtorue se opiuegte cu o cea$cir de apirclocotit[, se las[ sri stea o jumirtate de minut, se strecoan"r qi se bezru,inghigiturir cu inghigiturir, douir pAnir la trei ciini de ceai zilnic.

Baie dc gezut cu sundtoareSe lasl la ir"rmuiat, timp t]e 12 ore, in ap[ rece, o glleatir plinit cusuni.toa.re proaspf,ti, verde - se folosesc fiunzele, florile ;i tulpinile.Apoi, zt doutr zi, arnestecul se incilzeqte plnii la fierbere gi se toarnitin baie. Cantitatea de apir din cadir trebuie rstfel pottivitti incirt s[acopere rinichii bolnavei. Durata bdii este de 20 de minute. Dup[baie nu v[ q;tergefi cu prosopul, ci imbrlcagi un halat de baie pistali in pat o orl czr. sir transpirzrtri zdrav[n. Se recomandiYr sirptiimflnalo. btiie de ;ezut ;i, in celelalte zile, cirte o baie de sunritotrre laplcroiue.

Baie generali cu cimbruSe umple o gtileatri de qase-opt liui cu plirnte verzi de cimbru sall sepun in ea 200 grame de cimbm Ltscat. Se trdaugl apir tece plnir cindvasttl se umple qi se lasir pltrntele s[ se inmoaie tirnp <]e 12 ore. Apoi,a doutt zi. trmestecul se incirlze$te, se stlecoar'[ qi se :rdaugti in baie.Ciurti&ttea de apf, clin ctidir va fi astf'el potlivitri incirt inirna bolnitvei sit

r[mfln[ deasupra apei. Durtrta bflii este c]e 20 de minute. Dup[ baie seva imbrirca un halat gros, plugnt qi se va sta in pat inc[ o ott',, pent r,a transpirzr din plin.

Cicoareo lingurigir plin[-varf de rirdrcinzi de cicoarc se las[ la inmuiar, tip de12 ore,..inn'o.cetrgcri c-u i.t.P[ rece. Apoi se inc[lzepte a.mestecut qi sesnecoarir. Pe durata unei zile se vor bea douti clni cle ceai. Este prircticsd se plstreze inheaga cantitate zilnicl infi-un temos.

Baie de gezut cu coada calului1(x) grame de coada calului uscatii - cea mai trdecvirt[ pentru uz externeste coada calului mal€ - se las[ la macerzrt in ap[ rece timp c],e 12ore. Apoi, tr doua z.i, se incllzeqte trmestecul pAn[ la tier-beie qi setoamf, in cad[. Cantitatea de apir din cad[ va fi potrivitir astf-el incdtsr acopere rinichii bolnavei. Dumta b[ii este de 20 de minute. Nu nevom Dtelge cu prosopul dupir ce ieqim din ap[, ci vom imbrirca un halatde baie Eos qi vom sta in ptrt inc6 o oi'ri, pentlu ca sx transpir:dmzdra.vln.

Amestec dc ccaiurise amestecir, in phli egale, coada qodcelului, coada calului qi urzicd;apol, pentru o ceaEcl de ceai, se opiireqte o lingud(r cu vdrf din zrcestamestec cu apir clocotitti, se lasl sti tragii o jumtitate de minut gi sesu€coarir. Se va bea, cu inghigituri mici, dimineala qi serua, cAte <l ctrnlde ceai.

Mic bitter sucdezSe amestecti o lingull de bitter suedez infi-o jumltate de canl cu ceaide plante. Cantitatea se ?mpru'te in doul porJii egale ce se betru cur ojr.rmltate de or'[ inainte gi dupir fieciu'e mai[, ceea ce inseamn[ trcilinguri de mic bitter zilnic.

Dureri de cap I CefaleeDurerile de ctrp pot avea mai mr-rlte callze. Aproape fiecrare dintre noisuf'er[, din cAnd in cAnd, de cefhlee, mulgi ins[ sunt afectali permanerrtde ele. Canzele aparigiei lor sunt multiple, iar' ?n czutea deja ̂ apiuut[,-DurereA de cap gi migrcnele, veli gi,"ni informalii complete. [n cazulde fa[[, cauza este undeva in cadml tulburiu'ilol ciclului menstu.rzrl, inpuberarc sau la menopauzir. Este vorba de o cefhlee pasageri, c:e in-sofe;te sau precede ciclul, persistir la menopauz[, poate deveni rebelirsau chial petrnanent[.

Page 23: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Se oplreqte o lingurili plind-vArf de urzici cu 250 grame de ap[, selas[ o jum[ttrte de minut sd stea, se strecoar[ 6i se bea, inghiEitur'l cuinghilituri. Este recomandabil s[ p[snaEi ragia penuu o zi intreag[ int- untemos. Se pot bea ftr'l grijl p0n[ la doi litd de ceai de urzici.

Coada goriceluluiPentr'u o ceEc[ de ceai se opdreqte o lingurild cu v1rf de coadaporicelului cu apl clocotit[, se lasfl sti u'ag[ o jumltate de minut' sestrecoard. Se beau, tnghiEitur'fl cu inghigiturd, doufl cdni zilnic.

Ciubofica cuculuiVirfurile proaspete sau uscate ale florii (o lingud$ plinl-ochi Ia o ceaqclde ceai) se opfu'esc cu ap[ clocotit[ qi se lasd s[ infuzeze o jumzitatede minut, pAn[ cind ceaiul cap[t[ o culoare uqor aurie. Pe duata uneizile intregi se vor bea, inghigitutd cu inghifturd, pAn[ la trei ct1ni.

PiducelLa o can[ de ap[ clocotitir se plrne o lingurild cu vdrf de fi'unze 9iflori, bine m[runEite Di amestecate, se lasti o jumtitate de minut la infuzatqi se strecouti. Pe durata intregii zile se beau douir ceqti de cetri.

Esengi de piducelFlorile qi fiuctele prrcasplt culese se introduc, in ctrntiti4i egale, intr'osticl[, cale se umple apoi cu ttlcool rafinat sau rachiu de cas[, 38-4OVo.Sticla trebuie sd stea cel puEin dclu[ slptimAni la cdldurir. Din esengaastf'el obginut[ se vor lua, zilnic, cAte panu phnd la zece piciittrri.

Mic bitter suedezLa clureri cle cap puternice se vtr lua bitter de doul-u'ei ori pe zi,impreun[ cu un ceai de plante. Se dilueaz[ o lingur[ de bitter suedezin 125 gflme de ceai. AcEiunea cea mai eficienti se obgine dacti se beaacest amestec cu o jumlttrte de orti inainte ;i dupir mas[, rcspectiv, carcun sf'ert de ceEc[ inainte Ei dupit mas[.

Refeti de casdSe-ud[ un plosop flauqat. mic, cu apl rece - si fie umed dtu binestors, fiue-r sh curg6 ap[ clin el - lii se aqeaz[ pe zona inimii, llsAndcomprcsa pe tot timpul nopgii. Peste el se pLlne o tblie de plastic, apoiun prosop uscat, ca s[ pirsueze c[ldura.

Comprese cu mic bitter suedezSe ung tAmplele qi fiuntea cu alifle de girlbenele, penuu ca alcoolulclin biiter sii nu usuce pfea tffe pielea. Se umezeqte apoi o bucatl de

capulur. Uompresa se tixeazd cu o taql sau cu o panzf, de in qi se lasls[ ac$oneze doufl ptn[ la uei ore.

Dureri menstrualeUrzici moarti galbendO linguigl vMuitir cu plante se opfueqte cu 500 grame de apzi clocotit[,se lasd sri stea pugin gi se sr€coiu'f,. Se bea toati cantiurtea, in porliimici, de-zr lungul innegii zile.

GreafiEste un riru resimgit ,,de la stomac pAn[ in gAt" qi al cfuui reflex imediateste nevoia de a voma.Are multe cauze, printrc care qi unele dureri, cum sunt cele menshuale.Ea poate fi qi unul din semnele prevestitoare ce anunfd un atac demigren[, deci va fi prezenti cflnd aceastd boald se manifestd la pubertatestru la menopauzd.

Coada goriceluluiSe op[regte o linguril[ cu v6rf de coada qoricelului cu o cea$c[ de aplclocotitl, se las[ s[ tragfl o jum[tate de minut gi se s['ecoar[. Se beau,inghigiturd cu inghigitur[, una p0n[ la doul c[ni de ceai pe zi.

PiducelFacem Lrn amestec de frunze gi flori de p[ducel (in pd4i egale),punem o linguriEfl plin[-ochi din amestec in cana cu ap[ ce abia adat in clocot, l[s[m totul la infuzat o jum[tate de minut 6i apoistreclrr[m. Se beau, inghilitur'[ cu inghiEitur[, pe durata unei zile, dou[ce;ti de cetri.

Esenfi de piducelSe iau flori qi fi'ucte de pirducel, proasp[t culese, qi se introduc, incantitrifi egale, intr-o sticld; peste ele se toarn[ trlcool rafinat saulachiu de casir 38-4Oo/o. Sticla trebuie sir stea cel pugin dou[ s[pt[-mtni la cildurd. Se vor lua, zilnic, patru pfln[ la zece picflturi deesen[d.

Mic bitter suedezin cana de ceai clin plante pe carc o begi puteli pune pflnir la treilingtuige de bitter suedez, acesta fiind cunoscut din vechime ca Letnedtuexcelent impotriva amegelilor qi a greEii.

3736

L-_

Page 24: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Hipertensiune arterialiin hipertensiunea arteriald permatent[, stabilizatri, slngele esrc pomparprca putemic in corp. De aceea se pot produce leziuni ale inimii, alevaselor sangvine sau ale organelor. IntrucAt ins[ organismul tinde latinceput sri compenseze cre$terile de tensiune, afecgiunea pr:opriu-zisir seinstaleaz[ ueptat... Majoritntea celor in cauzl nu rcmzuc[ la inceputnimic. Cu timpul instl apar dureri de cap qi sc[derea rurclamentului inmunch, dezechilibru cu senzrUia de begie, pierderi de memorie, astenie,tulburdri oculare, furniclturi la extremitirgi. Bolnavii se pldng de palpitagii,nu pot dormi qi uneori sllnt surpdngi de insuficienge respiratorii. Numaiin pu[ine cazuri, cauzla apariliei hipertensiunii arteriale gste imbolnirvireacronicfl a unui organ, cum ar fi, de exemplu, rinichiul. In cazul installriicerte a hipertensiunii va trebui sir rcnunfali la cafea qi nicotinl. Utiliz.4iin alimentaEie cflt mai pulin[ grdsime qi sare. Evitali efbrturile fiziceintense.

Esenfi de phducelFlorile 6i tiuctele proasptit culese se intrclduc, in cantitirgi egale, intr-osticld, cale se umple apoi cu alcool rirfinat sau rachiu de cas[,38-4lJo/o. Sticla trebuie sir stea cel pugin dou[ siptimirni la ciildur[.Din esengtr astf'el oblinut[ se vor lua, zilnic, clte patru pAnd la zecepiclturi.

V6scEste o plantl medicinal[ minunati pennu toate aI'ecliunile cardiovascu-lare. hrteretr sa ttrm[duitclarc intervine reglAnd tensiunea atAt in caz dehiperlensiune, cflt qi hipotensir-rne. Se pune la inmuiat, intr-o ceaEc[ deap[ rece, o lingurila plinir-ochi de vlsc qi se las[ 12 ole la macerat.Apoi amestecul se incllzeqte, se str€coartl qi se bea cu inghi$trrri mic.Se vor consuma trei c[ni de ceai pe zi. Recomandlm ptistrarea cantit[1iizilnice intr un termos.

Isteriein tulbur'fuile grave hormonale, in cleregllri majore de ciclu menstrual,cu multe implicagii socio-farniliale, pot apttetr tubtu'[r'i cle comportamentpasagere ce se inscriu in aria manifeuililor isterice. Dar nu este vorbade nevrozzr istericd propriu-zisri, foane grav[ qi, e adeviirat, destul detrecventl la t'emei. Mai mult s-ar putea vorbi, qi potrte cir iu fi gi maiextlct, de o ,,strue de isteliziue", datoritr"r dezechilibrelor apiuute in ciclulmenstrual, manifestatfl prin retrclii compoltamentale extleme, inhibigii se-xuale, crize de agitagie, sptsme musculare pasagere, eventutrl chial apa-rilia unui dezechilibru caractedal isteroid.

SunitoarePenflu o ceaqc[ de ceai se optireqte, cu apfl clocotiti, o lingurigfl cuviuf de suntrtoare, se las[ s[ stea o jum[ttrte de minut, se strecoar-[ qise beau inghigitur[ cu inghiliturd, dou[ c[ni zilnic.

Baie de gezut cu sunitoare100 grame de sunltoare se las[ la inmuiat, inn -o gileati cu cinci litride apir rece, timp de 12 ore. Apoi, a cloua zi, amestecul se incllzeSte,se shecoarir qi se toamri in apa de baie, carc trebuie astfel potrivitflincAt sti urcopere rinichii pemoanei suferinde. Dunrta bdii este de 20 deminute. Dup[ ce ieqi$ din cad[ nu v[ gtergegi cu prosoplrl, ci imbrflcaliun halat de baie gros $ stali in pat o or[, asttel incAt s[ u'anspilagizdrtrvirn.

DrdgaiciSe pune o lingurigi plinir-ochi de drflgaic[ intro cani cu ap[ clocotitd,se las[ o jum[tate de minut sX int'uzeze, se strecoal'[. Se beau, inghi$turdcu inghifturd, doud pinir ltr trei ceqti de ceai pe zi.

V6scSe lasir la inmuiat ino-o ceagc[ cu apir rcce, timp de 12 ore, o lingurilirplin[ de vflsc. Apoi amestecul se incilzegte qi se strecoar'[. Pe du'ataunei zile se beau, inghigiturd cu inghigiturd, trei ctini de ceai. Se reco-mandit s[ se pdstreze ctrntitatea zilnicir de ceai intr-un termos.

MigreniMigrena este o afec$une rirspflnditl pe tot globul, ctuacterizatti de aptuigiaperiodicti a druerilor de cap hemicraniene (pe o jumzitate de cap),paroxistice (sub form[ de accese durerotrse scurte dar de intensitatemaxim[), insogite de vomti qi tubu'riri de vedere. Un atac de migen[poate dura cilteva minute szru cflteva zile. Femeile fac asemenea crizemigrcnatoase mult mai des decAt biubt4ii. Durerile de cap pot deveniinsuptu'tabile, se pot geneltrliza gi nu riueod cea af'ectatii u'e senzagiacti ii plesneSte capul, cir ii bat ciocane in tAmple, cir-i sfi'edeleqte cine_vacreierul. De multe ori clurerile se asociazX cu grealir qi vom[. Deasemeni, se poate intAmpla ca dupd dureri de cap mai intense s[ aparlmici scAntei in cAmpul vizual, in urma cfuor':r suferinda vede dublu.Cefaleea este, desigur', simptomul determinant al migrenei, deseod ins[ea apil'e insoliti de o sumir de semne prevestitoare, tulburiu'i fbartediverie ce anunll declan;area atacului migrinatos, cunosctlte sub numelede ,,aulr[". Att simptom important este staiea de vomi. Numai gflndindu-se la mflncare, bolnavei i se poate faoe greall qi u'ebuie deseori s[vomite. La circtr o treime din cei ce suf'erd de migrene trpar tulbur'fu{ale vederii, de obicei in faza cle inceput a cize\. ln mod ntltmal,

Page 25: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

con$tiinfa rlmane clar'[, sunt insI posibile qi uqoar.e afec$uni nelvoase.Puteretr de concentlare scade sensibil. Se cunosc multe cauze singularece pot declanga miglenele. Una din ele poate fi suprasolicitarea fizicirsau intelectual[ in cazul persoanelor cu o fire anxioas[, pedant[ sauambifoas[. Factorii eredittui au rolul lor, ctr qi unele cavze ocazionale,cum ar' fi menstruafia, accidentele, efbrtuile fizice, alcoolul, vremea q;ist'esul. Nu uebuie s[ v[ suprasolicitagi, ci uebuie sii cluurli s[ virrelaxagi gi s[ vi. ingijili somnul. Cine trpeleazd mereu la tabletele con'radurerilor de cap, devine mai nerrr'os, mai ilascibil. (Pentru tlmuririsuplimentare vezi Durerile de cap gi migrena.)

Coada goriceluluiConsumul regulat de ceai de cotrda Eoricelului poate indepXfia completmigrenele. Se va bea, zilnic, inghigiturd cu inghigituril, o cani"r de ceaifbru"te fierbinte, ciue se prepar[ op[rind o lingurig[ cu vfuf de coadaqoricelului cu o cea$cd de ap[ clocotitri, pe carc o llslm o jurniitate deminut s[ stea gi apoi strecu5.m ceaiul.

Ciubo[ica cuculuiCeaiul de ciubolica cucului aduce alinarc rapidl in accesele puternicede migrenfl. Se pune o linguripi plind-ochi de planti mlnrngitir intr-oceaqcti de ap[ clocotitd, se las[ o jumltate de minut s[ infuzeze 5i sesftecoar[. Se beau, inghi$turd cu ?nghigitur[, pAn[ Ia douir ctini de ceai,fozu"te cald, pe zi.

Nelinigte / AnxietateStare ce produce o puternicd tensiune intedouir, nepllcut[, manif'estirtirprin nesigruanf[, tearnd fizicfl, senzalie de oprimu'e, de pedcol ce nupoate fi inlflturat.

Coada goriceluluiAcgiunea calmant[ a acestei plante inllturt sth:ile de algoasir, de neli-niqte interioru'l, chinuitoa'e. Se recomandl s[ se betr douir pAnii la treicdni de ceai pe zi. Se oplreqte o lingr"uigir cu vilrt de coada qoriceluluicLl o cea$cd de apd clocotit[, se las[ s[ stea o jum[tate de minut ryise st'ecoar'[. Ceaiul se bea inghigitud cu inghiliturd.

Baie de qezut cu coada EoriceluluiSunt recomandate deoarece, cuplate cu ceaiuri din aceeagi pltrnt[,accelereazai procesul de calmare. Se pun la inmuiat, in apl rece, 1(X)grame de coada qoricelului (se fblose;te plzrnta intreagfl) 6i se las[ 12ore. Apoi se incZrlzegte amestecul gi se adaug[ la apa dirt ctd[. Apafrebuie s[ acopere rinichii bolnavei. Durata bdii este r]e 20 de minute.

Ffuii sii vir gtergegi cu plosopul, veli imbrdca un halat de baie grcls giveEi sta in pat o or[, astf'el incdt s[ n'trnspirali din plin.

NervozitatePoate ti deseori generutir de tulburtir{le hotmonale ce deregleazii ciclulmenstrual.

VentriliciDeseori, stresul in carc lucragi la serviciu qi cel ctetrt de problemelefamiliale zilnice sunt cauze generatoare ale unei stiui de nervozitateaccentuati. Subliniem indeosebi f'trptul c[ planta ale o acliune calmantirputernicti rlsupra idttii neryoirse ce pnvine din snprasolicitate intelec-tualti. O ceaqc[ de ceai, bIutI seu'a inainte de culczue, arc un ef'ectcalmant miraculos. Se la s[ la infuzat, o jumltate de minut, intr-o can[cu apfl clocotit[, o lingurigir plinl-ochi cu ventrilicl. Se suecoarit ;i sebea cu inghigituri mici. Ventrilica stimuleaz[ memoria qi aclioneazlimponiva senzagiilor de amepalir.

SundtoareSe opiu'eqte o lingurip cu vflrf de sun[toare cu o cezulcl de ap[ clocotit[,se las[ sii stea o jumdtate de minut gi se suecoar[. Se beau, inghigiturlcu inghiEitultl, dou[ pAn[ la uei clni pe zi.

Oboseal5Apue fbtute des in delegliuile menstrunle.

Urziciintr-o crmir cu apir fiu'tri se lasit o lingurigii vir{uitt'r de ruzici, tirnp deo jumittate cle minut, sir inftrzeze qi apoi se strecoard. Se betru, inghilitur[cu inghigitur[, pdnl la patn"r celti de ceai pe zi.

Ulei de muqefelDac[ intrinte ile culcare v[ veli fricgiona, ugof, membrele obosite, cuulei cle muqeEel, senzalia cle oboseali va clispilea ca prin minune. Seumple o sd;ii cur tlori cle muqelel proaspete peste ctu€ .se toaml ulei(n'e'buie sii acopere complet floi'iie) gi se-lasd-s[ stetr trei slptirmini laclldur[, pAn[ cind devine rogiatic. Apoi se poate utilizil.

MentiSe opiuegte o lingurilft cle mentd cu o cea;cl de ap[ clocotitil, se lasls[ siea o jumntate de minr.rt ;i se strecoutl. Se vor bea, inghiliturit cuinghi$turzYr, pAnti la nei c[ni de ceai pe zi.

Page 26: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

PaloareEste camcteristic[, jn general, penoanelor anemice, clru. poate apfuea intoate cazudle de cicluri menstruale abunclente, de lung[ cluratii r.ebetela oatament.

CrefiEoariSe_pune o lingurig[ plin[ cle creliqoard inu-o can[ cu arp[ clocorird, selas{.s.a stea .o jumltate de minut, se strecoiu-d qi se beau, inghigitur-d cuinghilitud, dour pdnd la uei cegri cle ceai, repartizate pe inireaga zi.

Pitlagini ingusti, p{ttagini laticele douir plante eiiminir toxinele din sange, pllmAni qi stomac, motivpentru crue sunt recomandate tuturor persoanelor care se disting printr-opalorue deosebiti. Se optiregte o lingurip cu varf cle frunze ae]:ittaginlringustn (sau latd) cu o ceatctl de-apt"r crclcotiri, se lasir la infuzzit ojumir&rte de minut, se strecoarf, gi se beau, inghigitur[ cu inghigitr"rrd, unapiurd ltr dou[ clni de ceai pe zi.

SfdrqealSstare tipic[ dup[ avort, in menshualiile abunclente, in cele dureroase.

Vffsc59 pune la inmuiat, ingr.o.cealc[ cu apfl rece, timp de 12 ore, o lingurigirplini-plind cu vflsc. Apoi amestecul- se incirlze$te qi se st,ecoori. Sebeau, inghigituri cu inghi$tur[, pAnir la trei cxni cle cetri pe zi. s;recomtrndl pf,strarea r4iei zilnice intr-un telmos.

Slibiciune general5Este cl stiue.ce apzu€, de obicei, in situaEiile in care scurrgerile menshualesunt -prea abundete, foarte dueroase, iar durtrta menstrutrliei depr\eqte10 zi le.

Coada caluluiSe pune o.lingurild cn vfuf cle coacla calului int-o can[ cu ap[ clocotitfl,se.las[.o jumltate de minut sir srea qi se bea, inghiliturir cd inghigiturd,cel pugin o ceaqc[ de ceai pe zi.

SurescitareEste o stiue de nervozitate mai accentuad, cu o tendinp de agitalieinutilir, de multe od obositozue gi pentrlr persoantr suferinclir qi fenirucei din jurul ei. Poate avea multe

-caire, clar', in cazul nostrn, rue tegxtur.a

cu dezechilibrele endocrine gi crizele durroase genito-abdominale. ceapal in cadrul nrlburiu'ilor de ciclu menstrual.

Baie general5 cu cimbruPersoanele nervoase gi surescitrte al tlebui sd facd regulat, o datir saude dou[ ori pe sirptirmAnir, o baie generalir cu cimbru. Se umple ogdletrti de gase-opt liui cu plante verzi de cimbru sau se pun in ea2ffi grame cimbru uscat qi se lasd s[ se inmoaie (s[ macereze) timpde 12 ore. Apoi amestecul se incilzegte gi se toam[ in apa de baie.Zona inimii persoanei suf'elinde trebuie s[ fie deasupra apei. Durata bdiieste de 20 de minute. Nu vti qtergeli cu prosopul, ci imbrdcaEi un halatde baie gros qi stali in pat o ord ca sh uanspiragi bine.

TristefeEste o stare de spilit ce se instaleazl de mai multe ori la f'emeile ceau veqnic probleme legate de ciclul menstrual.

Amestec de ceaiuriCeaiul, plepilat dinfl-un arnestec de ventrilicti ;i r[dlcin[ de gelind, inph4i egtrle, are o acgiune beneficX in stiuile de melancolie ;i de tristege.Se opiueqte o lingurig[ vArt'uit[ de plante cu o ceafc[ de trpit cloc<ltitit,se las[ s[ stea o jumirtate de minut qi se snecoard. Seat'a, inainte deculcare, se bea, cu inghi$turi mici, o ceaqcit de ceai.

Tulburiri cardiorespiratoriiMotivele trparigiei unei atiue situt4ii sunt multiple ;i ele depind r]e b.unt1stue cle funcgiontue a apat'atului- cucliclvzrscr.rl'ar'. Dac[ rnu;chiul inimiisl[beqte gi forla sa cle pompare a sdngelui in artere scade, ditc[ tensiuneatuterial[ ,se climinueaz[-, dacir musculatut'a, in general, e puEin tblosit[ -persoana in cauz[ nefici.ncl nici efortui frzice, nici migctrre sr"rficientl-, in fine, dacti miqc[rile lespilatorii sunt insuficiente ca amplitudine,atunci se insttrletrzti o strue de

-extenuzu'e, ial f'emeia suf'erindl este lipsitil

de chef , de putere, cle pof td de muncl qi de vitrgir. Se tusoci ttzil, deasemeneit, palbarea f'eEei, capacitate redusit cle concentt'ale, amegeli' durreride cap.Cine suf'er'[ de astf'el de tulbuldri e bine ca, prin masaje Ll$oal'e, exelcrlnfizice simple, exercigii respiratorii regulate szi-^;i cretrscn fo4a inimii, sir-6istabilizeze tensiuneti arteriald gi s[-qi tegleze fi'ecvenla qi amplitudineapigciuilor respilatotii.in'ctzul clelegXrilclr menstntale, in timpul perioadei de climactedu, inclezechilibre hbrmonale, in avort, o astf'el de situt4ie se poate agravas'lLl poate agt'ava, la lAndul ei, toate cele de mai sus.

Page 27: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Amestec de ceaiuriPentru inuelinerea bunei funclionfui a inimii gi a aparatului circulatorse prcparii urmltorul arlestec de ceaitui:

10 grame coada racului 10 grame tapaqnic10 grame arnic[ 10 grame mupchi de piatrir10 g'une rddtrcini de pduunjel 10 grame rftl[cini cle obligeanir

de cAmp10 grame alge brunel0 grame pdstii de fasole10 glame fum[ripl0 grame coajl de crugin10 gmme vAr:rtur! (ruti)10 grame osul iepurelui10 grame talpa gdqtei10 grtrme u'aista ciobanului10 grame p[ducel

Mic bitter suedezDeoarece curdli sdngele pi stimuleazl circulagia, se recomad[ sii se ia.prcventiv, dimineaga qi setua, cAte o lingurigl de mic bitter suedez, cliluntcu ap[ sau ceai. In funcEie de intensitatea tulbur'[rilor circulatorii serecomandd mdrirea dozei zilnice de la tr-ei lingurige pfln[ la dou[ gi,respectiv, nei linguri. Ca mod de administrare se indic[ diluarea un-eilinguri de bitter intr-o jumderte de ceaqcil de ceai, care se bea in dou[rcpize, cu cflte o jumfltate de or[, inainte qi dupd mas[.

Refete de casiSe umezeqte un prosop flauqat, mic, cu ap[ r'ece - astfbl incflt s6 fieumed, fdrh ca s[ se scurg[ apa din el - gi se gine peste norpte in chipde compres[, pe zona inimii. Deasupra se aqeazfl o fblie de plastic Aiapoi un prosop uscat, carc plsueaz[ ctlldura. Se mai recomandtr. ca,dup[ tiecarc baie cald[, s[ se fac[ un duE rece sau o procedurti despll[ri cu ap[ lece, generalfl ori parJialir. Acestea activeaz[ circulagia gisporesc capacitatea de efort.

VomIDegi este un simptom caracteristic multot boli foarte gl'ave, ea poateapiuea Ei in cadrul menstrelor foarte dureroase, in sarcinfl, la menopauz[.

Atifie de gilbeneleInu'-o tigaie se incing 250 grame de unturd curati de porc; ?n Lrnturaincins[ se prcstuir o mAnir plinti de gllbenele (fi'unze, flori 6i tulpini).Se lasfl s[ se ridice spuma, se mai amestec[ o dat[, se ia tigaia de pefbc, se acopert qi se lasfl peste noapte stl se r[ceasc[. In ziuzt umiltoaretigaia se incllzegte pu1in, ionginutul ei se trece pdntr-o pinzl curatl dein, se storc fiunzele, florile qi tulpinile, iar alifia astfel ob$nutir sepitsneazd in borcane cu capilc inchis elmetic.

Mic bitter suedczSe iau, zilnic, nei lingurige de mic bitter suedez, diluate in ceai deplante sau in ap[. Se nmestec[ o lingurili de bitter cu o jumirtate deceaqcd de ceai sau de ap[, se imparte cantitatea in dou[ po4ir egale 1r'se

beau cu o jumtltate de ord inainte qi dupl fiecue mas['

Comprese cu mic bitter suedezPielea clin regiunezr stomaculgi se unge cu un su'at gros de alifie degllbenele, penuu ca alcoolul din micul bitter suedez s[ nu o degres.ezeprea tru€. Se sttopeqte o bucatA de vatl sau de celulozil de mirrimepoUiviti cu bitter zuehe, gi se aqetrzir pe rcgiunea duretoasl a stomacului.Compresa se fixeazd cu o f'agd sau cu o pflnz[ gi se menline dou[ pAn[la panu ore, dupir cum este sLlpoltat[.

10 grame scaiete10 gltrme p[p[die20 grame ceai de mat610 grame roinigd20 grame vAsc10 grame pir'10 glame coada qoriceluluil0 glzune tr'oscot10 gltune coada ceilului

Cantit5$le de plante indicate se vor imesteca foale bine. Pentnr o ceaqclde ceai se inmoaie o linguril5 cu vArf din amestc in apl rece, timp de12 orc. Apoi maceratul se incilzegte, se sfl'ecoar[, se indulce$te cu olingudpi de miere. Se bea, inghiEitur5 cu inghi$turd, dimineaga qi seala,o ctrn[ de ceai.

Tulburdri circulatoriiVAscEste o plantl medicinald minunati pentru toate afecgiunile cardiovtrscu-lare. Puterca sa tdmdduitoale interyine reglAnd tensiunea atat in caz dehipertensiune, cAt qi hipotensiune. Se pune la inmuittt, intro cea;cd deap[ rece, o lingurilrl plin[-ochi de vAsc gi se las[ 12 ore Ia mtrcerat.Apoi trmestecul se incllzeqte, se strecoatir qi se bea cu inghigituri mic.Se vor consuma trei cirni de ceai pe zi. Recomand[m p[straretr cantitAgiizilnice intr-un temos.

Coada goricelului'Intr-o can[ cu ap[ clocotitir se pune o lingurig[ cu v0rf de coada,soricelului, se las[ o jlrm[tate de minr.rt sil infuzeze, se strecoarl.Se beau, inghilitur[ cu inghiliturh., dou[ pAn[ la trei celti de ceaipe zr.

Page 28: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

pe o panz[ cufati de in Ei se aqeazl pe sAnii umfl4i. Pentru ptistrareabilcturii se acoperd compresa cu un plosop moale qi calcl.

C. Afecliuni ale sdnilor

Cancgr mamar, vezi Tumori mamarc

Galactoforit5o vezi Inflama(ia mamcloanelor

Inflamafia mameloanelor / Galactoforiti

Prczentir tot timpul alirp*rtului, este limitatzi numai la nivelul cutalelorgalactofore, prin czur se secrcttl laptele 6i se manifesti pr-in aparigia uneisecrelii seroase sau purulente ce se sculge prin mamelonul umtlat.

Mic bitter suedezSe sflope$te un tampon de vatir cu bitter qi se tamponeazti cu elmamelotrnele, de mtri multe ori pe zi, pAn[ cAnd se rctrage inflamalia.

Alific de ghlbeneleMamelotrnele inflamate se ung, de mai multe ori pe zi, cn alifie degilbenele. Se incing, inn-o tigaie, 25O grame de untu'l cm'trt5 de porcgi se plesard in ea o mAn[ plind de gilbenele (fi'unze, flori 1i tulpini).Se lasit sai se ridice spuma, se amestec[ puternic, se^ ia tigaia de pefbc, se acopelir qi se la^sX s[ se rdceasci peste noapte. In ziua ulmiltoarese mai incirlzelte pulin tigaia, conlinutul ei se strccoarii pt'intr<r pinzracurtrt[ de in, se storc bine frunzele, f]orile qi tulpinile, iar alitla astf'elobginutit se p[streaz[ in borcane cu capac elmetic.

Inflamafia sfinilor / Mastitl

Apare in timpul aldptatului gi se datoreaz[ f'aptului c[ rnama nu-pifirce cum trebuie toaleta sAnilor, inainte pi dupf supt. Poate fl doaro umfltue a glandei mamare. o r"rgoar'[ inrclpire a ei, o micir crirpritur'[pe mamelon, dAr dtrcd nu este imediat ingrijitir gi tratat[. apar dureri,t'ebrti ;i se constituie abcesul sau flegmonul mamiu, ce tind sii colec-teze gi sti supureze.

Comprese cu traista ciobanuluiMiurlele ctue al[pteazl se plflng deseori cii li s-au r"rmflat sAnii. Untemediu este compresa cu u'aista ciobturului. Se pun dou[ mflini plinedin plzrntele miirungite intr-o siui suspendatir deasupra unei ozrle cu apircare tierbe. Datoritir vaporilor fierbingi plantele se incilzess, se inmoaie,iryi lasir suc, firc un f'el de ,,decoct sec". Conlinutul sitei se l.istoatnfl

Leziuni ulceroase ale sAnuluiAlifie de gilbeneleSe pun patru m[ini de g[lbenele (flori, frunze qi tulpini) mln'rnlite in500- grame de untur'6 curati de porc, bine incins[. Se amestecit totul,se lai[ s[ facl spum[, se h'age de pe fbc, se acoper[ vasul 1i se laslla rflcit pAnd a doua zi, ciind se mzri reinc[lze$te pufin inUegul alnestec,ca s[ se fluidifice. Apoi se trece printr-o pinzfl curat[, se storc bineplantele rlmase, ial alifra obEinutil se pune in borcane emetic inchise.Se ung sflnii, in zonele ulcerate, intinzind alifla in strat subgire gi rntrsilnduqor sti inue in piele.

MaStitI, vezi Inflanrafia s6nilor

Tumori mamare benigneExisti mai multe valiet[gi, ele putlnd fi unice sau multiple. Tumoraunicfl este micir, neted[, rotunjit[, de multe ori cu un conlinut lichid,examinaretr oncologic[ stabilind dac[ e vorbtr de un chist, de un udenomsau de un aclenofi6rom. Tr.rmorile multiple sunt localizate lt un sAn saula amflncloi, au mfuimi variabile, cauia apariliei lor fiind excesul defoliculin[.

Alifie de gilbeneleDac[ tumcxa existri, deci nu ali fbst operati, e bine sir vit ungeti uqor,prin masaje circulare, ambii sani ;i zona din jurul lor, zilnic, de cltebri aveli ilmp. nUna se cl[ in strat subgire, ca sit intre bine in piele.Dacir t4i suf'erit cleja o intervengie chilurgical[, alifia se aplicti pe toat[suprafaia cican'icei

-(sau cicauicelor). Tot pe ele, penh'u ca pielea s[ se

vindece tt'umos, puneli compfese cu resturile de plante Stlecllt'tlte, rezul-tate clin ptepararea alifiei. Riincitlzite, acestea se pot fblosi de patru-cinciori. Cum se prepalfl alifla'? Se ?ncing intr'-o tigaie 250 grame urlturiicurat[ cle pori gi se ptesnrit in ea o mfinir plinir cle gitlbenele (f'runze,flori Ei tutirinl;. Se las[ sd se riclice spumit, se amestecl puternic, se iatigtria cle fe foc, se trcopet'l gi se lasti s[ se ritceasc[ peste noapte. Inziua urm[toare se mai inc[lze$te pufin tigaia, conlinutul ei se treceprintr-o pinz[ curat[ de in, se stoic bine frunzele, florile qi tulpinile,iar trlifia astfel oblinutir se p[sueazl in borcane cu capac.

Page 29: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Tumori mamare maligne / Cancer mamar

Este afecliunea cea mai des intAlniui la f'emei, atunci cdnd vorbim deun cancer al cltganelor. Fieciue f'emeie zu. trebui sir i6i ptrlpeze sirniidupd mensh'uafie, pentru a putea detectir aparigia tumor{i intr-o star€incipient[. Din fericire insir, nu orice nodul este de naturrl malignfl.Astfel, duretea :ii modificlrile ce apzu in gltrndele mzuniu'e in timpulciclului nu au nici o semnificagie patologicd. Noduli se pot fbrnrtr ryi intimpul unei inflamagii banale a sAnului, ca urmare a unei infecgiimicrobiene purulente.La acumullri de lapte se cons&rt[ aqa-numiEi ,,noduli de lapte", caresunt, de asemeneit, inofensivi. La femeile de peste 30 de trni, palpiueasflnilor de c[tre medicul gineccllog uebuie s[ se fircir, in cadrul contro-lului preventiv, cel pulin o datl pe ar.La tumod maligne, nlmora este inilial rotunjiti, nercgulatl ca firrmir,situatl, de cele mai multe ori, in partea de sus pi sple exteriorul sflnului.Pielea sAnului, lzr nivelul ei, este aidoma cojii de portocall. Iar dac6^opiptiim, simgim c[ nu este prinsfl (nu aderir) in profunzimetr sAnului. Inacest stadiu trebuie efectuate multe conhoale de specialitate pentnr stil-bilirea malignitigii - c[utarctr gtrnglionilor metastazici, mamog:'af]e, ter-mografie, punclie. Dac[ e mult mai veche, diagnosticul e clar'. Pieleaeste puternic retractatd (strAns[, chircitd), in dreptul tumorii esteombilicat[ (face o adAnciturd, se inf'undir. semXnAnd cu Lrn ,,buric"), estefbarte bine flxat[ de plzururile plot'unde ale tonrcelui, in special demugchii pectorali, fiind prinqi (inflamali qi inmobili) qi ganglioni axilar:igi cei subclaviculari.Indicaliile qi reletele crue ulmeazl sunt recomandate atlt inainte cit gidupit operaEie. Cu cAt se recurge mai devreme la plantele din girdinalui Dumnezeu, cu atdt mai intemeiatl este speranla cir extitparea sAnului(sAnilor) va putea fi evitatZr. Unntirile cumplite ale unei trmputiui mrrmaregenercazzi ptobleme psihice deosebite. Nurnai femei cu personalitate deo-sebit de puternic[ r€u$esc sir h'eacI sr,rfleteqte peste pierderca atributelol'lot t'eminine. In tuma extirp[rii, chial qi palTiale, a unui s[n, nemaivor-bind de marile amputiri. in care sunt extirpali mugchi, ganglioni, glanclemamiu'e, multe f'emei se simt int'eriorue, excluse din societate gi seret'ugiaz[ intr-o izolare cue le macin[ suf]etul. De nceea, la cele maimici semne c[ v-ar fi apfuut un nodul sau c[ sirnul s-a intt-u'it intr-ozonl anume, ctr mult inainte de a cleveni un ctz penuu rnedici, reco-mandd"m ?nceperea uneia dintr.e curele cle plante de.scrise mai jos.

Alific dc ghtbcncteDacir tumora exisul, deci nu ali tbst operati, e bine s[ vti ungegi u6or,prin rnasaje circularc, trmbii sAni 6i zona din jurul lor, zilnic, de Citeori avegi timp. Alifia se cl[ in snirt subfre, ci s[ inbe bine in piele.

Dacd agi suf'erit deja o intervengie chirurgical[, alifia se aplic[ pe toat[suprafap cicatricei (cicatricelor). Tot pe ele, pentru ca pieletr sf, sevindece frumos, pllneli comprese cu resturile de plante snecLll'ate, rezul-tate din prcpariuea alifiei. Reinczllzite, acestea se pot fblosi de paur.r-cinciori. Cum se preparl alifia? Se incing inu'-o tigaie 250 grame unturitcurtrt[ de porc gi se presal[ in ea o mAnzi plin[ de g[lbenele (fi'unze,flori qi tulpini). Se lasfl s[ se ridice spuma, se amestec[ putemic^, se iatigaia de foc, se acoper[ qi se las[ s[ se t{ceasc[ peste noapte. In ziuaurmdtoale se mai incllzeqte pugin vasul, conlinutul se trece prinu'-o pdnzd'curatd de in, se storc bine fiunzele, florile gi tulpinile, ial alifia astfelobginut[ se pdstreaz[ in borcane cu capac, ermetic inchise.

Comprese cu coada caluluiIntr-o sit[ suspendat]l deasupra unei oale cu itpd cu'e fielbe se pun dou[mAini pline cu coada calului. Aburul flerbinte incilzeqte plantele fiiciindun f'el de ,,decoct sec". Acestea se r[stoun[ pe o pflnz[ curat[ de inqi se aplic[ pe sAnul dureros. Compresa se fixeaz[ cu o faq[ inctilzit[ryi se las[ cAteva or€ snu peste noapte.

Amestec de ceaiuriSe zunestec[ 100 grame de uzici, 300 gnrme de gilbenele gi 100 gramecoada goricelului. Se opfu'egte o lingurili cu viirf din amestec cu oceagc[ de apir clocotiti gi se strccoud. Se beau, inghifitur'[ cu inghilin"rrfl,gase pAn[ la opt clni de ceai pe z\. EstB recomandabil sd se pdsh'ezelalitr zilnicd inb-un termos.

|{ic bitter suedezImpreun[ cu ceaiul amintit mai sus se iau, zilnic, trei linguri de bittersuedez. Se dilueazil o lingulir de bitter inu-o jumlate de ceaqc[ de ceaicare se bea in dou[ reprize, cu clte o jumdtate de orl inainte rii dup[pas6.In cazul apariliei durerilor se rccomand[ comprese altemzitive cll micbittel suedez qi cu coada calului.

9omprese cu mic bitter suedezInainte de trgeztu'ea compr€sei se unge pieptul cu alifie de gilbenele,pentru ca alcoolul sti nu usuce pielea. Se strope$te o bucatti de vat[ demfuime pou'ivi*1 cu bitter pi se ageazir drept compresir. Penu'u ptisu'aleacitldurii, detrsupra ei se aqeazl incti un suat de vat[ uscat[, apoi o tbliede plastic pentru protejarea imbrdc[mingii. Compresil se fixeazir cu opiinzfl groasir; dup[ cum este suportzrtl, se gine doud plnir la patru oresau pe timpul intregii nopfi.

Page 30: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

D. Imbolndviri ale organelor genitale

Angxitg, vezi Inflamafii ale ovarclor qi trompelor

Cancer genital / Tumori maligne genitaleAspectul este de exctescengii sau urnlltiturd ce creqte lapid, p[trunde (seintinde, se intiluezfl) qi in gesututile invecinate, se r'[spAndeqte in alteolgane pe cale vaselol limfirtice sau sangvine, pr<lduciind tumori seclln-dtu.e sau metastaze. Se recnnoitqte dupir forrna nelegulatt"t, cu aspect decorropid[, deseori ulcentti-t, de culoare albicioasf,, durit, singerilncl u;or.Cea mai fi'ecvenui localizare este la nivelul uterului (gdtul : colul 6icorpul), urmAnd apoi ovuele qi vaginul.

Cancer ovarian / Tumori maligne ovariene. Sunt extlem de complexe,putind fi dotate cu ,,puteli hormclnale": tumori f'eminizante, ce secreticorpi estrogeni gi tumori masculinizante, ce secretir hormoni mtrsculini.Dal pot s[ nu tribir aceste cuactedstici, fiind inflltrante sau vegetrmte.

Cancer uterin I Tumori maligne uterine. Cele localizate pe ccllul utetinsunt foute des intAlnite dar se vindecir in cea mai mare propo4ie, dacirse descclperir destr-rl de repede dup:i aparilia lor. Penb'u cti se rnanif'esfirprin pierderi de slnge anormatle, singeriu'ile genitale nebuie imediatsemnalate rnedicului. Cancerul k>ciiliztrt in corpul Lltelului aprrre de obiceiduplt menoptu-r2tr. evolueazir incet, se rnanif'estir prin pierderi de sAngece nu par t avea alt motiv decAt tulburfile create de climix gi, deaceea, controlul ginecologic periodic este obligatu'iu ?n aceastii perioad[.

Cancer vaginal / Turnori nnligne vaginale. Ciurcemi de vagin potrte fio ftlmorir primitivri, dezvoltarea inceplnd din regiunea suburetralr"r, sano tumoar€ metastirticl (provenitii de la uter), ce invadeazl vaginnl.

Amestec dc ceaiuriIn caz cle tumori rnaligne ale ovarel<>r qi ale utelului se recommrdir untrmestec de ceaitri prepiu'trt din 3fi) grume de gllbenele 5i 3ffi gramede coada policelului. Pentm o ceagcir cle ceai se opiireqte o lingr,rrigir dinacest trmestec clr ap[ clocotitir, se lasir sii stea o jr.unirtate de rninut, qise su'ecotu'ir. Se beau, inghilitru'ir ctr inghigiturii, lase pin[ la opt cirnide ceai pe zi.

$ic bittcr suedczImpreunit cu ceaiul de rnai sus se ia o lingurip de bitter', de nei oripe zi. Se dilueazir intpo jumirtate de cea;cit de ceai, ciue se bea in

50

dou[ reprize, cu o jumltate de o16 inainte qi dup[ fiecare din cele treimese.

Compresi cu mic bittcr sucdezDacir suferinla abdomino-pelvianti este insogitti de dureri acute serecomtrdti comprese cu bittet, linute timp de panu ore pe zi. Mai intAise unge pielea cu alitie de gilbenele, pentru ca ulcoolul din compoziliabitterului s[ nu o usuce. Apoi se st()pe$te o bucatii de vat[ de miu'imepotfiviui cu bitter gi se aplicd pe zona dureroasd. Penuu p[strarea c[ldu'iise pllne deasupra Lln sbtt de vatir uscati qi-apoi o ftllie de plastic. Sefixeazl comprcszr cu o faq[ incilzitlt.

Alifie de ghlbcneleSe incing. intr-o tigirie, 250 Etrme de untur[ curati de porc gi se plestulin ea o mlinir plin[ de gllbenele (fi-unze, flori gi tulpini). Se lasi s[ seridice splrma, se amestecfl putemic, se ia vasul de pe foc, se acoperirqi se ltrsir sir se rticeascti peste noapte. In ziua unnzitotue se maiincirlzegte pulin tigaia, conlinutul ei se trece printro pflnzir curatzi dein, se storc bine tiunzele, florile gi tulpinile, iar alifia asttel obEinut[ sepirsueazir in borciure cLl capac ermetic inchise.

Compresd cu coada caluluiLa dueri putemice, pe lingd compl'esa cu bitter, se recomand[ qi coadacalului trecuti pdn abtui. In funclie de intensitatea durerilor se pun,ziluic, p6.ni la trei compr:ese: unil dimineala, inainte de sculiue, una incursul dupir amiezii ;i aln in timpul nopgii. Pe dumta apliciuii com-preselor trebuie sti sttrgi in pat.Se pun douti mAini pline cu coada calului inu-o sitir suspendatit deasupratunei orile cu apit ctue fierbe. Vapor-ii de trp[ ciue se ridicit incllzesc,umezesc Ei scot sucul din plemte. Apoi conlinutul sitei se riustozunti peo pAnzir de in curatd. Compresa astt'el preg[titit se ageaz[, cald[, peabdomen. Se acoperir qi se fixeazit cu o altir pinzit, qi ea inc[lzitir.

Baic dc gezut cu coada qoricehrluiIn afirrir de tmtamentele indicate mtri sus, pacientei i se recornand[ birilede gezut cn coada qoriceh.rlui, de trei oli pe sz,"tptAmii.nir sau chiar z\lnic,dacii le supor-tir bine. Se pun Ia inmuiat lfi) grame de coada;oriceluluiir,tr-o girleaui cn cinci litr:i de apl rece rsi se lasir s."r stea tirnp de 12ole. Dup[ aceeir amestecul se incirlzelte, se strecorlrir ;i se aclaugit incadii. Rinichii bolnavei trebuie sir tie acoperili de apir. Durzrta blii estede 20 cle minr.rte. Nu se recomandir $telgel'ea cu prclsopul, ci se vztirnbrtica un halat de baie qi se va sta in pat incir o orii, pentm ca siise .r'anspile bine de tot.

Page 31: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

ChistEste o tumoare inchisir, sub tbrml de pung[, cale congine un lichidapos. Deseod se formeazl in ovarc. Mai mr se intfllneqte in organelegenitale int'erioare. Ovule nedesprinse se dezvoltir sub forma chisturilcx'foliculare (tibroase) de dimensiuni dif'erite, de lzr cea a unei botrbe demazfu'e la cea a unui miu.

Chist ovarian. Este o cavitate ap[rutli anormal (patologicir) inn:un lesutsau intr-un organ, dar care nu se formeaz[ ca urrnare a unei inflamaEiiexistente aici, anterior. La nivelul ovarului sunt de dou[ tipuri. Uneletrga-numite funcgionale, ce apar dupir finele menstrualiei, evolueazl, crescin timpul ciclului gi dispzu' din nou la menstrut4ia umirtotue. Celeltrltesunt chisturi organice adev[r'ate, nu sunt legate de nici o tulburanemensuual[, qi ot'i evolueaz[ progresiv, ciclu de ciclu, ori rilmAn ca atal€,fdr'[ s[ dispzud in timpul mensnuafiei.

Chist uterin / Fibrom uterin I Fibromiom. Este o nrmor[ benignir situratirla nivelul stratului muscular din peretele utemlui. Ea nu aprue nicioclatd duphmenopauzii gi e foarte ru'[ la femeile ce au mai mulEi copii. Se poatedezvolta in orice pafte a utenrlui, pe col, pe istrn, pe cotp, in zona mus;rilari;evolu6nd spr€ mucoasa uterin[ (spre interiorul utemlui) sau crirtp exterior,spe peritoneul ce inveleqte uterul. Semnele existenpi lui sunl mens[uagiileincep s"{ dueze din ce in ce mai mult $ s[ fie din ce in ce mtri abutdente,ciclul se micgoretrzl, trptu' mici sAngeriui pe piucursul lui qi, piinir lir um[,bolntrva nu mai ltie dzrrc[ iue hemomgie saLl mens[lnlie.

Compresi cu coada caluluiSe pun doul mAini pline de coada calului ino'-o sit[ suspendatir deasupra.unei oale cu apir care fierbe. Vaporii incilzesc, umecteaz[ [i extragsuscul din ele. Apoi conginutul sitei se r[stoarnii pe o pinzir de incumti. Comprcsa astfel pregltiti se aleazd, cald[, pe acea parte deabdomen ce corcspunde locului in cru:e se afld chistul (in interior). Seacoper[ gi se fixeazd cu alt[ pinzra inctirlzitl. Se recommdl trei compresede ccrada calului pe zi. Se pot tblosi aceleaqi plante, reincdlzite. Primase va pune dimineafa, dupfl micul dejun, pacienta r[m0nirnd in pat, gise las[ s{ aclioneze timp de douti ore. A doua se pune dupir mtrszr deprflnz, pacienta st[ tot in pat ;i compresa se lasl-din nou douit ore.Inainte de culcrue se pune a treia, ciue se lash. peste nourpte. Este foameimportzurt szi se acopere bine compresa cu o pdnz[ gtoair izolatozue gipacienta sti fie bine imbrdctrt[, pentru ca prrt"re] tiim[iuitotue a vaporilorde coada calului s[ nu se iroieascl in Zaclar..

gomprcs5 cu mic bittcr suedezIntre primtt ;i a douzr cclmpres[ cu coacla calului se recomitndir o

compres[ cu bitter suedez. Zona interesat[ se unge mai intAi cu alifiede gtllbenele, penhu ca alcoolul conlinut de bitter s[ nu usuce pieletr.Se stropegte apoi o bucat[ de vatl sau de celulozon de mfuime adecvatilcu bitter

-qi si ageazd pe locul ce corespuncle zonei din interior unde

se afl[ chistul. Pentru plstrarea clldurii se pune, peste compresd, unstrat de vtrti uscatd sau o pinzi groasfl, se acoper[ cu o folie de plasticpentru protejarea imbrlclmingii gi se fixeazd, totul cu o pflnz[ curat[.Cu comprcsa de mic bitter suedez pacienta se poate deplasa prin cas[,nefiind obligatoriu s[ stea in pat. Se scoate compresa dup[ ptrhu oregi se pudreaz[ pielea penuu a evita m0nciuimile.

Coada caluluiOdaul cu utilizarea comprcselor se recomiurdd ceaiul de coada calului,pi anume, cdte o ceaqci de ceai dimineaga, pe stomacul gol qi seara,cu o jumltate de ord inainte de cinti. Se opdregte o lingurill cu virtde coadtr calului cu o canti de ap[ clocotitit, se las[ s[ stea o jumdtatede minut, se snecoar'fl ryi se bea, inghiEiturfl cu inghi$tur[.

Amestec de ceaiuriln panrlel cu tmtamentele cle mai sus se vor bea gi doi litri cle ceaiprcpilat din urmirtoarele plante, bine amestecate: 1(X) grame de utzicfl,300 grame de gilbenele qi lfi) Eame cle coada goricelului. O lingudEldin acest amestec se oprcSte cu o cealc[ de apd clocotiti, se ltrs[ sltrag[ jum[tate de minut, se shecoatd gi se bea cu inghi;ittui mici. Dtrclavegi posibilitatea, punefi in flecare can[ b[uti trei pflnii la cinci pic[ttu'ide suc de m[criEul iepurelui. Sucul se obgine din m[criqul pr:oasp[t,stors intr-un storcltor de fi'ucte.

Alifie de gilbencleNecestutl penffl pl'oteclia pielii, se prepar[ in modul urmltor: se incing,intr-o tigaie, 250 grame de unturl curat[ de polc gi se preszuir in ea omAn[ plin[ de gllbenele (fiunze, flori Ei tulpini). Se las[ s[ se ridicespllmrl, se trmestec[ plltemic, se ia tigaia de pe foc, se acclperti gi selzrsit sit se ritcezrsc[ peste noapte. In ziua urmltoale se mai incirlzeqtepugin tigaia, conlinutLrl ei se strecotuai pritrft-o pdnzil curati de in, sestorc frunzele, tlorile qi tulpinile, iu alifltr astf'el obEinuti se piisfieazitin borcane cu ctlpac, ermetic inchis.

Ciupercd vaginali, vezi Micozi vaginald

Dureri ale organelor pelvieneCimbnrSe pune o linguri@ plin[ de plante inu'-o ctuti (250 gtame) cu apa

Page 32: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

proasplt fiart[, se lastl sir intr-rzeze pref de un minut gi se strecoar[. Sebeau douf, ce;ti de ceai zilnic.

Perni cu cimbruSe umple un sdcule! sau un pui mic de pern[ cu flori culese pe timpinsorit gi LlscAt, se coase la gtut, iar setua, inainte de culcare, seincilze;te slculegul pe soba de tenrcoti sau in cuptorul incins (fiirri foc)gi se gine, noaptea inueagl, pe regiunea bzrzinului.

FibrOm uterin, vezi Chist, chist uterin

FibfOmiOm, vezi Chist, chist uterin

Histeroptozf genitalS, vezi Protaps uterin

Inflamafii ale ovarelor gi ale trompelor I AnexiteSunt produse de o inf'ec1ie care, de cele mai multe ori, urcti dinsprevagin (infecgie ascendentl), dupir Ltn avol't sau dupl na$tere, stru coboar[,pe cale^ hematogenii, de ltr intestine, rinichi, pltimini (infeclie descen-dent[). In primul caz, agentul patogen este streptococul, smtilocclcul saugonococul; in cel de-al doilea, bacilul colli sau cel rubelculos. Ovtu'ele;i trornpele sunt, in thza ncutir, umflate, fierbinf, in tlompir zrpil'e osecregie seroas[ sau purulenui, se poate fotma un abces clvruia.n sautuboovtu'ian. Acesta din rumd se poate sparye 6i eliminir putoi incavitatetr abdominald, declan$iind o peritonit[. Femeia arc durer.i in par-teainf'erioarir a abdomenului (?n pelvis), musculatura e sub tensiune, aparcfebrtr, cre;te numfuul de globule albe, mensuuaEiile incep sti dureze maimulte zile, def'ecalia este dureroas5. Dacti inflarnalia s-a cronicizat, du-lerea este diminutrtl gi nu crerste decAt inaintea gi in timpul menstrutiliei.

Cre(iqoarlSe .pune o linguligir plinir-plinl cle creliqozuti inn-o canii cu api clocotiti-r,se lasi sti tragl o jumltate de rninr.rt 5i se strecoarr. Se beau, inghigiturircu inghigiturf,, douti pAn[ la pauu celti cle ceai pe zi.

laie dc gczut cu coada EoriccluluiChiar Ei o singur'[ baie poate calma clurerile in cazul unei inf)arnaliiovtuiene, 'aceiLsta letrlgAndu-se fl'eptat. Se recomanclti biri de lezut iletrei ori pe slptzlmAn[ sau zilnic, in iuncAie de f'elul ?n care sunt suportzrte.Se pun la inmuiat 1(X) grame de coacia ;olicelului - inr-<> girleaui cu

cinci litri de ap[ rece -, qi se lasir 12 ore. Apoi, a clouzt zi, a"mesteculse inctilzellte, se strecotu'ir qi se toarnzi in baie. Cada trebuie s[ conEin[atata apir cit sir acoperc rinichii persoanei sut'erinde. Durattr bitii estede 20 de minute. Fiu[ tr ne Dterge cu ptosopul, v{rm imbritca un halatgros de baie qi vom sta in pat incl o ord, ca sit transpirirm zdmvln.

Compresd cu coada caluluiLa dureri puternice se recomrrndir o compresti cu cottda cah.rlui. IntlLositi suspendatir detrsupra unei otrle cu ap[ ctue flerbe se pun douir miinipline de c<lada calului. Abr"rrul fierbinte incf,lzeqte plttntele, le inmoaie,le scoate sucnl, tlcAnd r.rn t'el de ,,decoct sec". Acestea se t'tist<liunir peo pAnzir curtrtri de in gi se zrplicir pe locul duleros. Compresa se fixeazircu o fiql incirlzitir. Pacienta trebuie sX stea ?ntinsir in pat qi s[ linircomprcsa pirnir cirnd se rticeqte.

Amestec dc ccaiuriSe bea zilnic un ceai prepatat astf-el: se amestecir bine 3fi) grame clegtilbenele cu 300 gra.me cle coada goricelului. Se clpiuegte o lingurilit cuvflr{ din arnestec cu o canl de apir clocotitzi, se lasf s[ stea o jum[tatede minut qi se sn'ecoiuir. Ceaiul se bea, inghiliturir cu inghigitur[.

Mic bitter suedezlmpreunti cu ceaiul de mzri sus se ietu uei linguri cle mic bitter suedez,se dilueazir fleciue lingurir in cura de ceai qi se betr, ciite jurnirtttte deceaEcir, inainte ;i dupti fiecare masit.

Comprcsi cu rnic bittcr suedezSe recomanclir in clureri deosebit de acute. Pielea din zona dureroasii seunge clr un snat gros de aliiie de gtilbenele. pentl'Ll ctt alco<tlul sii nuo Lrsuce. Se stropeqte o br"rcatir de vatit cle miuime pot'ivitir cu bitter ;ise aqeaz[ pe zona dtu'etoasit. Pentru pitstrarea cirldu'ii se pune deastlprainc[ un stl'at de vtrt[ uscutit, apoi o fotie de plastic pentru plotejareaimbritcflmin1ii. Compresa se fixeazii cu o pAnzir gt'oasit. Se lasit sitacliOneze timp de patlu orc.

Alifie de gllbenelcSe incing, ?ntr-o tigaie, 250 g'ame de unturir curatt"t de porc 5i se ptesarlo mXnI plinir de gilbenele (fiunze, flori pi tulpini). Se laszi s[ se ridicespllma, se ilnestecir puternic, se ia tigaia de pe fbc, se acoperit ;i seItrsfl sir se lirceztscri peste noapte. ln ziutr urmltoiue se mai incitlzeqtepugin vtrsul, conginutul h.ri se lxtseaz[ prinh-o pAnzti curatit de in, sestorc hunzele, florile qi tLrlpinile, iar alitla astf'el obfnutir se pitstteazt-tin borcane cu ctrpac inchise ermetic.

Page 33: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Inflamafii ale uteruluiAgengii patogeni care produc aceste inflzrmalii ajung in uter fie dinexterior, prin vagin, fie coborAnd din zone infectate ale nclmpelclr sauovarelor. Inflamagia afecteazd, in majoritatea cazurilor, mucoasa imbraclin interior uterul.

CrefiEoariSe pune o lingurtg[ vi!{uitd de cregi6oar'[ inn'-o cea6c[ cu apir clocotit[,se las[ s[ tr:ag[ o jum[tate de minut gi se suecoru'l. Se beau, inghi$tuficu inghigitur[, pAn[ la patru c[ni ce de ceai W zi.

Traista ciobanuluiAre puterc de vindectue zridoma vflscului in caz de inflamalii qi hemo-ragii uterine. Ceaiul se va bea numai p0nir la disptuilia trfecgiunilorrespective. Se las[ o lingurilfl cu vlrf de u:rista ciobanului sd stea ojumitate de minut intr-o ceagcii cu ap[ clocotitd qi se strecoarl. Sebeau, inghigiturit cu inghigitur[, douti pAnti la h'ei cirni de ceai pe zi.Datorit[ acfiunii hemostirtice, tl'aistzr ciobanului este deosebit de eficacein sflnger[ri trle uterului!

DrlgaiciPlantd medicinall deosebit de eficientl in combaterea af'ecliunilor uterine,incd din timpuri str[vechi dr'[gtrica era prefuit{ de c[tre femeile cesuf'ercau frecvent de inflamaEii ale uterului. Se opflreqte o lingurigir pli-nit-vArf de dr'[gaic[ cu o canl de apd clocotiti, se las[ s[ infuzeze ojurn[tate de minut qi se strecoard. Se beau, inghititurd cu inghigitur[,dou[ pAn[ la uei ce;ti de ceai pe zi.

V6scAcgiunea de normalizate pe ctue vAscul o tue asupra circulaliei stutgvineduce rapid gi la inldturuetr disfuncgiilor uterine qi a deregli.rilormensttuale. O lingurigl plinti-ochi cu v[[sc se lasl la inmuiat, intr-oceaqcf, cu np[ rcce, timp de 12 ore. Apoi amestecul se incirlzeEte qi sestrccoard. Pe dtuata unei zile se vor betr, inghi$turil cu inghilitur'l, doulpAnd la u'ei clni de ceai. Este rccomandabil sir se plstreze to'dtir czurti-tatea de peste zi intr-un termos.

Pichturi de vf,scSe spal[ fiunze 5i tulpini proaspete de vAsc gi se storc, ciit sunt inclumede, cu storctitorul de fiucte. Dimineala, pe stomacul gol, cll ojumltate de or[ inainte de micul dejun, qi ,setu-a, inainte cle Culctue, sevor lua .cite 25 de picirturi diluate cu puginir ap[. Pictitru'ile de viisccombat qi sterilitatea femeii. Se pot obgine-gi cle la orice thrmacie.

Coada goriceluluiSe op[reqte o linguriltl cu vArf din coada goricelului cr.r o cetrqc[ deapit clocotiti, se las[ stt stea o jumirtate de minut ;i se stlecclarl. Sebeau, inghigituti cu inghiEiturft, dour[ pfln[ Ia trei clni de ceai pe zi.

Baie de Eezut cu coada qoriceluluiChiar qi o singurd baie de gezgt poate calma durerile in cazul uneiinflamagii uterine, aceasta renirgflndu-se treptat. Se pun la inmuiat 100grame de coadtr qoricelului - se foloselte inu:eaga plant[ - inu:o g[leatiriu cinci litr{ de ap[ rece gi se las[ 12 orc. Apoi amestecul se inc[lzeqte,se suecoar[ qi se toarnl in baie. Cada trebuie sd conEinir atAta apit cflts[ acopere rinichii bolnavei. Durata b6ii este de 2O de minute. Ffu'l ane $telge cu pl'osopul, vom imbrdca un halat pluEat de baie 5i vom stain pat, inc[ o ord, astfel incAt s[ transpirflm zdravitn.

Coada caluluiDatoriti acgiunii strle hemostirtice, coada calului poate fi fblositi in cazulsAngentilor- utedne. Se opfue*,- Uei lingtuile vhrfuite de cotrdrr calului cttap[ clocotitf s€ las[ sti uag[ o jtunirtate de minut qi se strecorud. Sebbau, inghigiturir cu inghiEinud, una pAn[ la dou[ ce$i de cetti pe zi.

Leucoree / PoalI albiSe clatoreaz[ unei secrclii abundente de mucus ceryical (de la nivelulgitului uterului) ce apare in momentul ovulagiei, stlu _din cauztr uneihipersecregii cle fbliculinzl, ori in ut'ma unei descuamiui masive a mLl-coasei vaginale; celulele clin su'atturile superticitrle lle mucoasei se des-prind qi c7,.t in cavitatea vaginului. Aceste scurgeri alr un aspect albicios,consistent, ca Lln pireu.

CretigoariSe opnregte o lingurig[ cu vfuf de cregiqotuir cu o cealcd fe apl clocotitit,se lasZt st1 stea J3umirtate cle minut ,si se sU'ecotu[. Se bear"r, inghigitr'rritcu inghigitur[, lepfu-dzate pe inn'eagtr clultrtit a zilei, pfln[ la trei cirni de

ceai pe zi.

Baie de gezut cu coada goriceluluiLa leucoree se recomancll, o clat[ sau cle dou[ clri pe sirptlmAnir, baiecle gezut cu coacla Eoricelului. Se pun la inmuiat 100 grame de coadaqoricelului, intr-cl gdleatfl cu cinci

-liU'i de trpil rece, qi se lasir sil stea

iirnp de 12 ore. A-poi amestecul se incllzeqte, se sfi'ecoal'ir gi_se odnog:lin bactir. Rinichii bolnavei trebuie s[ tie itcoperigi de tipti. Durata b[ii

este cle 2O rte minte. Nu se recomandd ltergerea cll prosopLll' 9i t" ":]

imbrdca un halat de baie gi se va sta in ptU incf o or[, astf'el incat sir

se fi'anspile din abundengl.

Page 34: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

TroscotO lingurigd vArfuitd de- tKrscot se opzt-eqte cu o cnni de apr clocoritir,se las[. sir tragtl.o jumittate cle minuf ;i se strecoarl. Se L,eau, inghi;itur.licu inghiliturl, douti ceqti de cezri, reparrizate pe clurata intregii "zill.

Nuc

l. pql douti .lingurip pline cu fiunze cle nuc intr-o jurnirtate cle litlrde ap[ rece. 5i se lastr, timp_ de 12 ore, la inmuiat. Apoi amestecul sef6ciilzeqte pi se strecoru'ir. cu.irigatorul ;;i o canul[^vaginalir se facspirllturi cu jet putemic in vtrgin.

Micozi vaginali / ciuperci vaginali / vaginiH micoticiDatorat[ ciupercii candida albic:ans situ Monilia. apiue ca urmalr a uneicu'e de antibiotice, in timpul sncinii, la f'emeile ciiabetice. Secregia estealbicioasir, llptorsir, uneori grunjclasit, ca uu lapte birtut. pllovoacdmAnciu'imi, usturimi, uiniu-i dese gi durcroase.

Baie de gczut cu gdlbcneleSe inmoaie. 100 grame tle girlbenele intr-o gitleatir cu cinci litri de apirrece qi se lasir sir stea timp de 12 ole^. Se incilzegte apoi ,,m.rt..ul.se strecotu'd qi se totrm{ in tpa de baie. In cadir uebgie sir'tie o c6ti&rtesuficienui de zipti pentnr a acopeli rinichii bolnavei. Durara birii este cle2o de minute. Dup[ baie vom imbrirca un halat, f[r:i a ne grclge cuprosclpul, gi vom sta in pat o orir, pentru sudalie.

Poal5 alb5, vezi Leucoree

Prolaps genital, vezi protaps utcrin

Prolaps uterin / Prolaps genital / Histeroptazd genitaliProlapsuJ este ,,cilcle_l'eA" oricrirui organ (sau a trnei pir4i clintr-un orgzur)din l<rcul unde se afl[, in mod normirl, situat in or.gairism, ryi se clatcr.Jazirrelaxt"u'ii-mijloacekrr prin carc el e susginut in acil loc ( mu;chi, liga-mente, firscii, peritoneu q;.a.).Uterul se afld situat in centrul micului btizin fiincl suslinut cle planqeulpelvian. de ligamentele utero-sacrale, cle per:e1ii vaginului.,'c:iderea" _lui poate fi de trei grade: I'- ntelur"ajunge in interiuulvttginr.rlui; II - uter-ul e vizibil inu'e buzele maui ale vuliei; III - utenrlatamd intre coaose.Evolugit prrrlapsului esre progresivir, lentt-r, iniEitil apirriincl tulburrriutrnar€, r'etenlie, incontinen(r urinarl, cistitir.Nu pune viafa f'emeii ?n pericol, dzu e o suf'erinfir jenanrd.

Crefigoarii4 I'cr,nl cle apti clocotitir se pune o lingr-rriEir cu vtrf^de cre!i$oar'[,

,"- fnrii sti infuzeze o jumirtate cl'e minut $i se stlectltuir.. Pe durata utrei

,if" inU=gi se beau, inghiliturir cLr inghigitttril, Ltrtil plinil la patru cesti

de ceai.

Esenti de traista ciobanuluiiln .Jruf unui pr.laps tttetin se fiicgioneazit abdornenul, dinspre simflzapirUl*X rpr" .,-bilic, cu esengfl de traista ciobanului. Se ftrlosesc fiun-

i"t", norit" qi tulpinile plantelor proaspirt cltlese, se -spal[, se ttrie mfuunt

si se Dun iirtr-o-sticll'fiu'ti a le indesa (s[ fie athnate). Peste ele se

I","rX'alcool alb sau rachir.r de casir 38-40o/o. Se lasit sticla cel pulin

doud s[ptirmani la c[lclurit. Apoi esenpr poate fi utilizatl.

Baic de gezut cu coada goricclulrriSe recomincl[ sir fle ficutir cle cel pulin trei ori pe sitptLmiinir' Se pun

in in-uint 1(X) grtime cle coacla ;oriielului - se fbloselte inreagtt plantil- intr-., girleatf cu cinci liui

-<ie ap[ rece ;i se llt? 12 ore' Apgi

amestecul se incllzegte, se strccotu'ir ,1i se totunir in baie. Cacla trebuie

i[ conginfr at6ta ap[, cit sri acopere i'inictrii cele suf'e'inde. Dr'rrata blii

.tt" .fd 20 tte minute. Fiu'it u ne qterge cu plosopul, vom imbrirca ttn

[^i", cle b*ie gi vom sta in p.t incii o or[, ca s[ b'anspirlm din

abunden![.

SAngeriri (la nivetul organelor genitaleoin special, dar $i de orice naturd)

Traista ciobanuluiin

"urrf .rnui. h.-uragii me'st'uale puternice se vor bea, timp .de opt

panir ta ^zece ztle, tniinten incepelii' cicltrlui, ciite clor-rit ct"rni de ceai

infuzat. Intr-o c,.n[ ".,

tlpir cloc<ititi se pu.e o tingurilit. plinl-ochi ctt

pla.nte miuurrgite, se lasti sir tragl o jumltate de minut Ei se sn'ecoirra'

S;-;;^;,'ifuiiiiii"tn.u ingftlgtfir, ct"ouz'r piin[ la tlei cegti de ce;ri pe

zt.

VAscRrtetea cle reglare a circulagiei sangvine pe care.o.are vllscul ljytl fanomlrlizarea ii1ngeriu'ilor lupire prelt abunclcrltc. O lingurilir viirtiritti de

vAsc se l.sir, tim! de 12 ore. la inmuiat intr-o ce^alcir.ctr itpit.l 'ece'.Apor

trmestecul se inciilze;te 5i se strecoari.'r. in ftincgie. de intensitittea

sAngeriu'ii se beiru unl piirui la clouir ciini de ceai pe zi' Este recomAn-

dabil sn se pitstreze ragia zilnicir inff-un telmos'

5958

Page 35: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

vu.rlr.| ct|rultllEste un hemostatic exceplional 5i ajut[ la stlvilirea hemoragiilor uterine,hemoroidale, pulmonru'e qi stomacale. Pentru o ceaqcir de ced se op[rescdouir pln[ la uei lingulite pline-ochi de coada calului cu apz"r clocoritt"r,se lasii s[ infuzeze o jurnritate de minut, se shecclar[ qi se bea inghiginrrircu inghigiturl. in funcgie de intensitatea siinger[rii se lonsumzi clcluir

-ph.nii

lzr trei cini de ceai pe zi.

Scurgeri vaginale (de orice naturi)

Aparigia lor este, intr-adev[r, anormal[ gi diagnosticul trebuii s[ fietoarte precis. Ele nu sunt niciodatzi dirtorate unei inf'ecaii din parteasuperiou'ti u orga.nelor genihle, ci din cauzA unei inf'ec1ii situate tie incolul uterin, t-ie in vagin.Leucoreele datorate inflamaliilor vtrgintrle sunt: gonococice - scrlr-gerea e purulent6, abundent[ , i r i tantd, dAnd arsur. i la ur inar.e;trichomclniazice scLlrgerea este abundent[, fluid[, verde-jacl, cumiros fad, uqor spunroasti. dind mirncrrime vulvar[, iritagie clltaneo-mucoasd, contact sexual dnl'eros, semne ur.inare; micclticrd - scurgereaeste albicioasii, l itptoasz"r, uneori grunjoas[, d0nd mAnceir.imi ;i jenlla contactul sexual.Leucoreele datorate inflarna$ilor colului utedn sllnt gloarie, vAscoase,ader[ la lenjerie gi <l imbibiL pirtAnd-o, sunt galbene sari galben-ver.zui;iritaEia pe cuu'e o provoacir poate fi inexistentir, prezentl rlli ftltuteputemicir, scurgerile fiind, de cele mai multe ori, mtri mult siicAitoaredeciit de nesupot'tat.

Baie de Eezut cu coada goriceluluiSe pun la inmuitrt 100 griime de coticla Soricelului - se folose;teintreaga plantti - intr-cl gitletitri cu cinci litri de ap[ rece gi se lasfl12 ore. Apoi amestecnl se incirlzelte, se strecotrr[ qi se totrmti inbtrie. cada trebuie sir conlinir atata ap[, cirt sd acoper€ rinichii per'-soanei bolnave. f)urara bdii este de 20 de minute. F[r[ a ne $rergecu prosopltl. vom imbrirca un halat de baie gi vom sttr in pat, incio orii, ca sI transpirlm.

Coada goriceluluiPe lAngir birile de lezut se beau, zilnic, douti ce$ti de ceai cle cotrclagcntcelului. Se opfu'elte cl lingurild cu vflrt cle plante mt-rnrnlite cu ocealcir de apd clocotitr'r, se litsl sr-r stezr o jumltate de minut qi sestrecoarir. Ceaiul se bea inghigiturir cu inghiftur-ir.

60

Suferinfe diverse localizate in zon abdominald

$i cea pelvianiCrefiqoar5Este utitizrttii in aploape toate at-ecliunile specifice f'emeilor, dupit cum

rciese ;i clin denumilea gerrnan[ (Frtruenmzrntel : haina f'emeii, n.fr'.).

PenUu uz intern se foloseqte sub fbrmir de ceai, ciu'e se preparfl opiuind

o lingurii cu vArt de cregiloa'l cu o cetqcl de apfl ,flerbinte, apoi se

lasit s[ stea o jumitate de minut qi se stt'ecoard. Pe durata inn'egii zile

se beau, inghigiturir cu inghilitur[, patru c[ni. Creligoar-a vindec[ rdniprovenite UJ ta naqter€, moleqiri ale abdomenului, predispozilii pentru^pi"t'd"t"a

sarcinii. Ceaiul se recomand[ femeilor insiucinate, dupir luna

ir Ueia, pentlu intfuirea ligamerrtelol'utedne. De asemenea, se pot vindeca

intlamagii ale uterului fiicAnd o curir de ceai pe o perioadir mai inde-

lungatl de timP.

Muge[elLa ,sufbringe in zona abdominalir, tt ciltot' cauze nLr se pot identifica

imediat. se vit bea, zilnic, ceai de mugelel. Se op:"ue;te o linguril[

plin[-ochi ile muqelel cu o ctrnl de apir. clocotitir,. se lasit sit infirzeze

b jumtitnte cle mintit, se stlecoarit ;i se beau, inghigitutl cr.r inghiginrrfl'

clouir pind la trei ce$ti de ceai pe zi.

Baie de gezut cu salvicFemeile C4re au o sensibilitate exageratti tr apalatului genital ar tfebui

s[ tttcir, o clatit pe sitptlmiinii, cilte o baie de ;ezut ct-t sztlvie. Se inmoaie

lfi) gr.ame de Jalvie- intr{ gtileati de cinci lini cu apI rece $i se las.i

sir stea 12 ore. Se ?nc[lzeqte zrpoi amestecul, se stfecoarir ;;i se toautir

in ctrcl[. Rinichii celei suf'erinde trebuie sit fie acoperili de apir' Dtu'ata

bliii este de 20 de minute. Dupir baie nu se recomandir $tefgerea clrpr.osopul, ci se vzr imbrirca un halat g'os, plttrsat 5i se vzt stit ?n pitt o

orir astf'el inciit sti se transpire bine.

Coada goriccluluiPtirintele Kneipp recomancla, in ctrzul tLttulor af'ecgir"rnilor localizate in

regiunea abclominal[ 5i a bazinului, f]e ele genittrle, renale, vezicale,iniestinale, ceaiul cle coada i;oricelulr-ri, blut in orice carrtitate. O lingurilit

viu{'uitit de coacla Soricelului se lasit sii stetr tl jtrmittate cle minut intr-o

canit cu apit ce ,ibiu a dat in clocot qi apoi se strecoiu'ir. Se beAtt,inghigitur'[ cu inghiginu'it, pitnti la opt celti de ceai pe zi.

Uriici moarthPe lirngl ceaiurile irmintite mai sus se l'ecomrrndzi, in cazltl ttltor sr"rt'eriltle

genital-e gnve, cAte clotri cepti {e ceai cle rtrzicti motutir pe zi. Se

61

Page 36: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

opitre$te o lingurigir cu vArf de plante (cu flori albe sau gtrlbene) cu oceaqcit de apir clocotitir, se last"r sir tragir jumirtate de minut, se strecoa:'t"r5i se bea inghigiturl cu inghititurir.

CirnbruCind aptu clampe duret'oase in regiunea pelviarr[ sau abdomino-pelvianti,recomandirm s[ se bea, zilnic, douzi cersti de ceai de cimbru. Se opdreqteo lingurili cu v.t{ de cimblu cr.r apir clocotitS, se lase"r sir infbzeze <rjumiitate de minut, se sjftecoar[ qi se bea inghiliturir cu inghigirurir.

Perni cu cimbrnDurerile spastice se mtri combrt, extern, cu ajutorul nnei perne plinti cucimbnr. Se umple o ti4[ de pernir cle mh'ime potrivitil cr-r tulpini ;i floriusctrte de cimbru. se coirse, :je aq;eazir pe locul duleros. Perna seincirlzegte seata in cuptor si se line peste noapte pe abdornen.

Tulburiri menstrualeTulburzirile menshuale constau in deficienge ale ciclului menstlr.litl. cLln-lar fl cich"rl int?!'ziat, neregulat, siinger:itri pretr abundente sau prea micicantitrrtiv. Tot aici se incadreazl si mensnele neobi;nuit de dureroise.Deseori mensfiuafitr lunirl este precedatr'r sau insolitir cle indispozigiegeneral[, dureri de qale sau in regiunea pelvianir, gleafir ;i palpitalii.Cauzele acestea pot ti cle naturii psihicir (in specill la f'etele tinere). stureste vorba de sitler.i, schimbiu'i ide timpnlui, tulburlri horm<lnale salrcancere ale orgiurelor genitale inteme. Menstrlalia insogitir de dueli estelotule frecventr"t, mai ales la t'ete qi la f'emei tinere. Ciind ciruzeletulburitrilor sunt de naturir inof'ensivir ;i, in specitrl, dacti nu apar decitdureri, de obicei sunt suficiente pentlu ffatruea lor odihna gi o sticlir cuapir fierbinte pusl pe pintec.

CrefiqoariPoate inlirtura tulburtirile urenstmale. Se opi:ue$te o lirrgurilir cu viirf decrelisoal'[ c]u o cea$cl de apir clocotitir, se lasir sii stea o jumirtate deminut ;i se strecoarri. Se beau, inghi$turii cu inghiliturir, douir piinit lan'ei ciuri de ceiti pe zi.

Crcfiqoard gi coada EoriccluluiDac[ tulburi!-ile trpar in perioirda pubertiqii, se recomandir un cetri dinamestec in pfu1i egale de creEiqoarii gi coada qoticelului. Se opiueSte olingurilfl vArfuitir din amestec cu o ceiqcir de apri clocotitti. se las[ sirinfuzeze o jumltate de minut qi se stlecoarir. Se beau, inghigitr"rr[ cuinghigittrr'[, dou[ pdnit la trei cdni de ceai pe zi.

Traista ciobanuluiEste forute eficient[ in hemolagii mensffutrle puternice. Se incepe cllrAde ceai cu opt-zece zile inainte de inceperea cicluluri 5i se bear,r, ?naceastir perioardir, cAte douir celti pe zi. O lingu'i1ir plind-ochi de tr:tristaciobanului se pune intr-o ceagc[ de apir clocotitii, se lruszi sir tragir crjum[tate de minut, se sbecoani gi se bea inghiliturfl cu inghiliturir. Acestcetri ujr.rt[ qi la normalizarca ciclului neregulat, in timpul pubertiigii.

MugefelDaui fiind acfiunea sa beneficir rnultilaterall, mugegel ajutir gi la tuburiirimenstrurrle qi dereglirri ale ciclului, precum intArzieri :irrll absenlamenstrei. Se todrnir o ctrnri de trpir clocotitir peste o lingurilir plinir-vtrfcu mr-rqegel, se las[ s[ stea o jumirtate de minut gi se sn'ecotul. Sebetrn, inghigitr.rrti cu inghiEiturir, pAnir lzr trei ceqti de ceai pe zi.

Coada goriceluluiLer intiu'zieri ;i neregukuiti4i trle ciclului in perionda puberti$i ujutir citeo cea;cir de ceai de coada Soricelului pe zi, btiutri dimirleztftr, pe stclmaculgol. Se opfueqte o lingurigl cu vArf de plante miu'unlite de coadaqoricelului cu o cea$c[ de trp[ clocotitir, se laszi sir uagl o jumir&rte deminut, se suecoan-r qi se bea inghiliturir cu inghigiturir.

Urzic5 moartdCeair"rl ajutir in vindecu'ea tulbur'lrilor menstrutrle ;i at'ecgiunilor genitalegrave. O lingr"rrilir plinir-vii"rt de urzic[ moartir, albl sau galbenit. seopiuegte cu o canir de apir clocotitir, se l:usir sir stea o jum[tate de minitt

6i se stlecoiuir. Se beau, inghigitulir cu inghiEitur[, dou[ cini de ceai pezt.

CimbrrrCeaiul de cirnbm ajutir in cizul ciclulilor netegulate. Se lasit o lingu'igitcu vArf de cimbru s[ stea o jumirtate de minut inu-o cea;cir de apilclocotiui qi se strecoiuit. Se beau, inghilitur[ cu inghi$turit, doul clnide cetri pe zi.

Perni cu cimbruDr.rrelile spasmodice din timpul menstruafiei pot fi linigtite cu ttjlrtorulunei peure plinir cu cimbru. Se umple o titlir de pernit ctr tulpini ;it'lori uscttte de cimbrr,r ,si se a;errzir pe ttbdomen, inainte de culcau'e, clupitce, itt prealabil, am incllzit-o in cuptrx'.

TroscotSe optiregte o lingulilir cr"r viirt de txrscot cu o ceafcir de ap[ cloc<ltitir,

Page 37: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

se lasii sii trag[ o jumdtate de rninut Ei se snecoard. pe clurata uneizile intregi se beau, inghigiturri cu inghiEitur[, cloul cirni cie ceai.

CicoarcIntr-o canr cu apir clocotiti se pune o linguripi plinir-ochi cle cic.oare,se las[ s{ qtea o jumltate de minut, se strecoarzi qi se bea o ceagclde ceai dimineala.

Amestec de ceaiuriUrmltorul amestec de ceaiuri s-a clovedit fbarte eficient la hemoragiimenstruale puternice: 250 glame flori de amic[, 50 gr-ame de rirdlcinide odolean (valerimzi), 25 grame de lichen de piau'[, 25 glame deroinigl, 25 grame de strlvie, 25 grame de coadtr ;oricelului. Plantele semfulrnfesc qi se amestecl bine. Se opdr:eqte o linu'ig[ plinir din amesteccu o cea;cd de rpd clocotiti, se las[ sii intuzeze jumltate de minut gise su€coar[. Se bea o cani din ceaiul astfel prepiu'at, inghilitur'fl cuinghilitu'fl, dimineafa, inainte de micul dejun. Se rccomandd sir se uti-lizeze ceaiul pe o perioadl de timp mai lung[, chiar dac[ intre timpciclul s-a normalizat.

Mic bitter sucdczLa intArzieri ale ciclului sau la hemoragii menstruale fbarte pLlternice,scrierile din vechime rccomandir ftllosirea micului bitter suedez, de treiori pe zi ctte cl lingurilil, diluatir in apl stru in ceai de plante. II vomlua trei zile h r€nd, din prima zi tr menstrualiei, repetAnd cura lunii delunir, pfi.nir clnd se ptlduce o normalizarc tr ciclului.

E. Maladii specifice vezicii urinare

Afecfiuni vezicale (in general, indiferent de natura lor)

SplinufiDatoritl ef'ectului ei diuretic, splinulir se recomand[ la toate suf'er:ingelevezicale. Se oplrelte o lingurigir viirfuitl de plante cu o cant"r de apircloc<ltitir, se las[ sI trzrgir o junrltate de rninui ;i se str:ecoarir. Se beau,inghi$turd cu inghigiturl, pAnd la panu ceqti de ceai pe zi.

Turifi mareO lingu'i1ti plin[-ochi de turilit mare se pune intr-o cea;c[ cu tip[clocotitit, se lasir s[ infirzeze o jumtitate de minut gi se strecoeu'd. Sebeau, inghiEiturti cu inghigitru'ei, trei cirni de cea;i pe zi.

Amestec de ceaiuriSe amestecir, in cantit[gi egale, pltlagin[ ingust[ qi cimbru. Se ia olingurili plinti-vhrf din amestec, se toam[ peste ea o canti de ap]iclocotitl, se las[ s[ stea o jumltate de minut Ei se strecoar'f,. Se beau,inghi$tud cu inghiginrr[, pAn[ la dou[ ce$ti de ceai pe zi.

Atonie vezicaliAtonie reprezinti disparigia sau, de cele mai multe ori, diminuarea evi-dentl a tonicitigii (tonus - starea de tensiune normal[ in care se afl[musculatura neted[, prezenti in organele cavitare, a;a cum este [i vezicaurinard) normale a unui olgan contractil.

CrefigoariO linguriEir vArfuitir de creliqoard se opfu'eqte cu o canfl de trpfl clocotit[,se lasir sir u'ag[ o jum[tate de rninut qi se suecoar{. Pe dtuata uneizile se beau, inghigiturd cu inghigiturd, patru ceqti de ceai.

Esenfi de traista ciobanuluiSe fricgioneazd zona in care este situtttd vezica cLl esenf[ de u'aistaciobanului, penuu a-i vitaliza musculatura. Plantele, proasp[t cttlese,(fi'unze, flori gi tulpini), se spall qi se utie mflrunt. Cu ele se umple osticlr-r, irpoi se toam[ alcool alb 38-4{lo/o. Se lasl sticla cel pufin douitslptirnflni la clldurti. FdcAiile se fhc de mai multe ori pe zi.

TroscotO lingurigir de rldlcinti de uoscot se las[ la inmuiat, inu-o ceaqcd cuapi. rcce, timp de 12 ore. Apoi amestecul se incirlzeqte qi se sb'ecoarl.Pe durata unei zile se beau, inghiliturfl cu inghifturd, pauu cflni de ceai.Este practic s[ se plstreze talia zilnicfl intr.un termos.

Baie de gezut cu sare de bucdthriePrintre mijloacele de tratirment cunoscute din vechime, cal'e ne stau ladispozilie

-acasir, se numitrl qi baia de gezut cu stue de bucitiuie, avitnd

efe-cte deosebite in vindecaietr atoniei vezicale. In ap[, potrivill ltr otemperaturl plircut[, se dizolvfl o mdnti de sare de buc[tirie. In cadlvtr ii apir suficient[ pentlu a acoperi rinichii bolnavei. Durata birii estede 20 de minute. Nu ne vom Sterge cLl prosoplrl de baie, ci vom imbrticaun halat gros qi vom sta in pat o ord ca s[ fianspiritm.

Baie de gezut cu traista ciobanulgi sau/qi coada goricelului ori / qicoada caluluiPentru o baie se pun lzr inmuiat 100 grame de plante (indif-erent crueclintre ele) inn-o giletrtir cu cinci liui

-de apfl rece qi sp las[ t2 orc'

Arnestecul se incllZegte, se su'ecoal'ti gi se toarn[ in baie. In cadti n'ebuie

Page 38: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

s[ fie atAta ap[ cAt s[ acopere rinichii bolnavei. Durata blii este de 2Ode minute. Nu se rccomand[ $tergerea cu plosopul dupf baie, ci v[ veliimbrdca cu un halat gi veli sta in pat o oni, astfel incflt s[ nanspiraEibine. Se pot, desigur, pi amesteca cele nei plante, pregdtind baia la f'el.

Calculi vezicaliCalculii vezicali sult fbrmagi chiar in vezicd. sau sunt calculi renalicoborAgi in vezic6. In cazul celor proprii, vezicali, ei au aceetrqi com-pozilie ca gi cei renali (s5.ruri ale acidului uric, oxalali, cartonagi qifosfaf de calciu, mai ral reziduui de albumine, ca cistein[ qi xantin[).Existenla lor se manif-esti prinft-o senzalie de ap[sare in rcgiunea vezicliurinare, uneori gi prin colici veziculare. La micgiune, jetul de urin[ seintrerupe brusc ch.nd calculul astup[ ieqilea c[ue uren[. $i prezengasdngelui in win5 poate fi un semn al prezenlei calculilor. Aceqtia suntmai pugirr periculogi qi dau dureri mai moderate decAt cei renali. Calculiivezicali pot fi sfdr6.ma1i cu ajutorul unui instrument care se introduceprin uretr[. Sfhr0m[turile se elimind apoi impreund cu urina.

Ciubofica cuculuiO lingurili cu vArf de r'[dlcini de ciubogica cucului se opiue;te cu oceaqcd de ap[ clocotiti, se lasl o jum[tate de minut, se su'ecoalti qi seamestec[ cu pulin[ miere. Se beau, inghiftu'I cu inghigiturd, una pAnlla douf, clni de ceai pe zi.

Seminle gi ceai de pitlaginl (ingusti sau lati)Semingele patlaginii sunt considerate, din vechime, ca mijloc de ptevenirea fbrmlrii calculilor de orice naturl. Se vor inghif, zrlnic, impreunl cuceaiul de pltiaginfl, opt grame de seminge. Pentru prepiu'ilea ceiului sepune o lingurild cu vArf de p[tlagin[ inu'-o can[ clr apd clocotit[, selas[ sd infuzeze o jum[tate de minut, se sffecoar[ 6i se bea, inghigindtotodati serningele.

Baie de gezut qi ceai cu coada caluluiCel mai rapid leac in cazul litiazei vezicale il constituie birile de qezutcu coada czrlului, asociate cu ceai frcut din aceea;i planui. In acest modse stimuleazd eliminarea urinii. Penul baia de Dezllt se iau 100 Eamede coada calului, se pun la inmuiat inn-o gdleatd de cinci lini de apll€ce, se lasi 12 ore. Amestecul se incilzeqte, se stecclatit qi se adaurglin baie. Cada nebuie sd congin[ atata ap[, cAt s[ acoperc rinichiibolnavei. Durata blii este de 20 de minute. Dup[ baie nu ne vom $tergecu prosopul, ci vom imbr[ca un halat de baie Ei vom sta in pat inciro or[, ca s[ uanspirdm. In timpul biii se vor bea una pini ]a doulcelti de ceai de coada czrlului.

-O lingudl[ plin[ cu virf de planti se

opiueqte cu o ceagc[ cle apd clocotit5, se lasX s[ sterr o jum[tate de

minut, se strecoard Ei se bea cu inghi$turi mici. in tot timpul b[ii, cAtn'anspirali, 6i chiar mai mult timp, dac[ putefi, incercali sX nu urinagi.Apoi, la ulinare, forJati-v[ s[ eliminali jetul de urind cu presiune m?ue,astf'el incAt s[ putegi elimina gi acele pietricele ce pot uece prin sfinctergi uretr'[.

Cancer vezical / Tumor5 malignd vezicaldCancerul vezical adurce totdeauna dup[ sine prezen\a sAngelui in urin[(hematulie). Dar acesta nu este un semn clar, strict numiu pennu cancer,astf'el cd stabilirea exact[ a faptului cir este vorba de o tumor[ maligndnu o poate face decAt puncgia biopticri. Tipul de tumor[ ctuacteristiccancerului vezical este epiteliomul, dezvoltat prin prolil'erarea epiteliuluivezical.

Pufulifi cu flori miciPtu'e desigur de domeniul f'antasticului afirmafia Mariei Treben c[pufuligr cu flori mici este in stare s[ vindece cancerul vezicular'. Dou[ce$ti de ceai, una dimineala pe stomacul gol gi alta cu o jumdtate deord inainte de culcarc, pot fi suficiente pentru a combate cu succesaceast[ boalfl grea. O lingurigfl cu viuf de fiunze, flori gi tulpini proaspetede put-ulig[ cu flod mici se oplreqte cu o cea$ci de ap[ clocotitd, selasd o jumXtate de minut, se su€coalir qi ceaiul se bea inghiliturd cuinghilitur[.

Catar veziCal, vezi Inflama(ia vezicii

CiStitS, vezi Inflamafia vezicii

Deregl5ri de urinarein vezictr urinal[ se trdun[ lichidul care este eliminat de rinichi. Vezicaeste eltrsticzi qi poate acumula cantit[li considerabile de urinl. Se goleqtein mod normal cdnd conlinutul ei a ajuns la circa 0,7 lini. Oricetulbunue a trcestui ciclu, cum ar fi pierderile de urinir sau retenlitrurinard, se datoresc unei anume boli.

Comprcse cu mugefelSe opfuesc, cu ap[ clocotiti, flori de muqeEel, atatea cdt se pot llla cuo mfln[, se las[ sd se scugl, apoi se pun intr:o pdnzd. curat[. Compresacald[ se pune pe pAntece, in dreptul regiunii in care se afl[ vezica.Penuu plstrru'ea cdldurii se aqeazd peste compresa de mugelel o altlpAnzft groasl.

Page 39: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Pufulifi cu flori miciPentru o ceagcir de ceai se oph'eqte se oph'egte o lingurill cu vdrf deplante m[nrnlite cu trpl clocotitd, se lasir o jumdtate de minut qi sestecoar'6. Se bea, inghigiturd cu inghilitur[, cAte o ceaqcir de ceai dimi-neafa, pe stomncul gol gi seara, inainte de culcare.

Baie de aburi cu coada caluluiSe op[resc patru lingurip de coada calului cu Lrn liuu de api clocotitri.Acoperitir cu halatul de baie, bolnava st[ pe vine, deasupra vasului cuinfuzie de coada calului, circa 10 minute, astfel incat aburii sit poat[acliona asupra vezicii. Plantele optrrite se pot tolosi gi drept comprcsd,aqezendu-le, inff-o cArp[ curatl, pe zona pelvianf, in care se af]ir vezica.

Dureri vezicale

Pufnlifd cu flori miciCu o canl (250 gnme) de ap[ clocotit[ se oplreqte o lingurila plinir-ochide plante, se lasl ,,s[ trtrgii' un minut-doul, se strecou[. Se beau numaidoul ceqti de ceai pe zi, una dimineala, pe stomacul gol, a dt)ttit, sea:'tt,cu <l jumltate de or[ inainte de culcare.

Inflamafia vezicii I Catar vezical / CistitiCistita este Lrna din bolile fiecvent intAlnite la femei, fiind o afecgiunespecifrc[ lor. Inflamtrgia aprue in urma inf'ecgiilor bacteriene ctue aumigrat din zona rinichilor, din uretlzi sau au fost transportate din alteregiuni ale corpului pe cflile sangvine, rcspectiv limfatice, in vezic[.Frigql gi trmezealtr (de exemplu, vremea ploioas[) favorizetrzl aparigiaIor. Imbolnlvilea se manif'estI brusc, cu senzalie de aplstue ,si duterein panea de jos a abdomenului (in pelvis), nevoia de a urina fiindfbture acutl qi fi'ecventti, nevoie care reaptu:e imediat dupti ttrintue,aceasur fiind insogit[ de dureri ;i usturimi. Din cauztr golirii repetate avezicii, cantitlgile de urinl devin fbarte mici, cAEiva snopi numai, ceence se resimte deosebit de dureros. Deseori udna este de culoare rogiaticirdatorlt[ sAngelui cu cil'e este amestecatti, este tulbure qi zue un mixrsr[u. ln stadiile acute poate trpiuea f'ebrX. De multe ori trsemenea inf'ecgiisunt generate, fhvorizate, de o igienf nesatistzic[toare in zonu uro-geui-talf,, ceea ce permite colibacilikl' din intestin sir pltrundir in urefi'l.

PorumbO linguripi cu vflrf de mirtilse de pommb se opiuelte c-u o cea;cX detrpii clocotitir, se lasd sir stea o jumirtirte de minut ;i se sttecom[. Lafiecue doul sau uei ore se betr cAte o lingurilir din ttcest ceai. Estepractic s[ se piusneze rztlitt zilnicir intr-un temos.

Baie de gezut cu urzici moartiSe las[ la inmuiert, timp de 12 ore, 1(X) grame de urzic[ moru"td (alblsau gtrlbenf,), inn-o giileati cu cinci litri de tp[ rece. Se inc[lze$te apoiamestecul, se so'ecoall gi se toarn[ in baie. In cad[ trebuie sti fie atAtaapd clt s[ acoperc rinichii bolnavei. Durara blii este de 20 de minute.Dup[ ce ieqigi din trpf, nu v[ qtergeEi cu plosopul, ci vti imbr[ca1i inu-unhaltrt de baie qi stafi ?n pat o orir ca si transpirali.

Urzicd moartiPe iAng[ blile de $ezut se va bea zilnic ceai. Se opflreqte o linguriElvArt'uiti din plant r bine mflrungitii cu o cand de apfl clocotit[, se lastisir stea o jum[tate de minut, se snecoall Ei se bea, inghigiturd cuinghiftur{.

Baie de aburi cu coada caluluiPlantir este fblositi din timpuri strirvechi in afecliunile vezicii urinare,datoritti ef'ectelor ei hemostatice. Se opdresc panu lingtu'i de coadzrcalului cu un litru de apri clocotit[. Acoperit[ cu halatul de baie, bolnavasti pe vine, circa lQ minute, deasupra vasului cu inf'uzie, astf'el incAtabulii s[ potrti acliona asupra vezicii. Plantele opfuite se pot fblosi gidrept compres[, aqezAndu-le inu-o cArpd. curati pe zona de abdomen incar€ este situatir vezica.

Nisip (calculi mici) vezicali

Baic dc qezut gi ceai cu coada caluluiUn leac r.rpid gi eficient pentru eliminiuea micilor calculi vezicttli sr"rntblile de $ezut cu coada calului, in timpul qiiror:t se beau qi una pdnitItr douir ce;ti de cezri din ztceeagi plant[. In acest mod se activetrzitf'uncgiunile vezicii. CAt timp durcazi baia qi cdt timp se stl in pat cas[ se nanspire, bolnava nebuie s[ se ablin[ si urineze - chiar ;i <lperioadl mai indelungati, dac[ poate -, pentru ca in momentul in carevezica ,,stti sti plesneascti", jetul de urin[ s[ aib[ prcsiune cAt mai mtue,astfel incdt nisipul s[ fie elimintrt din vezic[. Penuu baie se fblosesc100 glame de cotrda ctrlului, car€ se pun Ia inmuiat intr-o gzileatd cucinci liuj de ap[ rece qi se lzrsfl timp de !2 ore. Apoi amestecul seincllzeqte, te stt=.oar'[ gi se adaugir in'baie. in cacl[ uebuie s[ fie trtitaapfl cAt sit acopere rinchii bolnavei. Durata b[ii este de 2O de minute'Nu se tec<lmttndir, dupir baie, ;telgerea cu prosopul, ci se vtr imbrircaun halat de baie qi se vtr sta in pat, o otd, pentru a trtulspira. Ceaiul,ce trcbuie b[ut tot acum, se face op[rind o lingurigl cu vh{ de coaditcalului cu o ceagcl de ap[ clocotitl, cale se lasd sti stea o jumzitatecir minut, se stlecoar[ gi se bea cu inghilituri mici.

Page 40: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Amestec de ceaiuriSe amestecfl 20 grame de frunze de mesteac[n, 20 grame de osuliepurclui, 20 grame de traista ciobanului qi 20 grame de turigi mate.Penuu o ceagc[ de ceai se pune o linguriE[ vAr{uitl din amestec in apiiclocotitl, se lash. o jumdtate de minut $i se stlecoar'[. Se beau, inghilitur[cu inghiliturd, una pAn[ la doul c[ni de ceai pe zi.

Pareze vezicalePueza vezical[ este, de obicei, urmarea unei imboln[viri sau a unei riniriaccidentale cu secgionarea m[duvei spindrii la nivelul unde n'ec prin ea fibrelenervilor ce a.sigruti deschiderea qi inchiderea sfinctenrlui vezicii uinare. Nerviivezicali sunt asfel impiedicagi s5-qi indeplineascl funcAiunile. Urina esteeliminaui invohurftu', in momentul in care a ajurs la o antrmitd cantitate.Sf-rncterul vezical nu mai a,scultiu ca de obicei, de impulsul volunta'.

Bii de gezut cu urzici moartdSe las[ la inmuiat 100 glame de urzic[ mozuti (alb[ sau galbeniD inn'-ogdleatd cu cinci litri de apd rece, timp de 12 ore. Se incilzegte apoiamestecul, se suecoard qi se adaugl in baie. In cad[ trebuie s[ fie atAtaapfl incAt s[ acopere rinichii bolnavei. Durata b[ii este de 2O de minute.Dupd baie vd imbrdcafi cu un halat gros, fard s[ v[ mai Etergeli cuprosopul, ;i sta;i in pat inc[ o or[ ca sd nanspirali.

UrzicE moartiPe lXng[ blile de $ezut se recomandti qi o ceagc[ de ceai de uniclmorrti., zilnic. Se op5leqte o lingurilit cu vdr{ de plante bine mfuungitecu o cea$c[ de apfl clocoti&i, se las[ sti stea o jum[tate de minut, sesfiecoar[ qi se bea, inghiEitulti cu inghi$turI.

Spasme (crampe) vezicaleProduse pdn contractarea muscular'[ involuntal'[ n sfincterului vezicii,bolnava nu mai poate urina cu toate c[ simte o nevoie acut[ de a faceacest luclu. La originea spasmului sunt, de obicei, infltrmafile vezicii,declanqarea acestuia tiind generatl cAnd teama de durerile produse prinurinare inhib[ nevoia de a udna. Consecinla spasmului este rctenlia deuin[ qi aparigia globului vezical.

Perni cu pedicu[dPema umplut[ cu pedicugd uscat[ calmea.z[ rapid crampele veziculzue.Se umple o fap de pernir cu 100 pfln[ la 300 grame de pedicugzi uscatti,in f,uncgie de mdrimea zonei cuprins[ de crampe, se incllzeqte in cuptoruluscat.qi se line peste noapte pe zona abdominal[ cd cot-espunde situdriivezrctt.

cititori)/ .( scrrcorl

Succese in tratarea bolilor specificefemeiide la

Ame[eal5

...Eu personal am mare incredere in dumneavoastld, pennu cd sfatudledumneavoznt[ m-au ajutat atAt de des gi atAt de mult. In prim[varaanului 1989 au inceput s[-mi apar'[, al culcare, amegeli cumplite. Dac[ldsam capul numai pulin pe spate, amegelile incepeau izu'.Am inceput s[ caut urzici $i arn blut zilnic uei-pauu ceqti de ceaiamestecat cu dou[ linguri de mic bitter suedez. Tot in aceast[ perioadhau inceput stdrile de anxietate. Am luat de la farmacie pic[turi de vdsc.Cu timpul st[rile de anxietate au dispdrut complet gi ameplile s-aupotolit considerabil. Nu am mai avut pdn[ acum nevoie de medic saude spital penfiu aceste nepl[ceri...

Maria Glasser, Zornheim I Ausn'ia

...am sufedt timp ?ndelungat de ameEeli putemice. Apoi am inceput s[beau ceaiul de coada goricelului recomandat in caftea dumneavoaso'[.Dupd dou[ sdptimAni aceste stiri nepl[cute erau indepfutate...

Anton Weber, Nih'nberg I Gennanict

Anexiti gi nodul la sin

...o prieten[ era deseori suferind[ de afecfuni a]e ovarelor. A inceputs5 bea cu regularitate ceaiul recomandat de dumneavoastrfl: coadaloricelului, gilbenele gi urzic[. Dup[ u'ei z7le, a observat un nodul lasAn. Era foarte dureros qi cle mirimea unei unghii de la degetul mic.Probabil acest nodul era-de mai mult timp sub piele, dar nu se vedeaqi nu se simlea. A continuat s[ bea ceaiul pi a uns locul, zilnic, cualifie de gl.lbenele. N-a trecut multA vreme gi nodulul nu mai durea, adevenit mai moale, d[dea mAncflrimi, dup[ care a dispiuut. Nici nu vziputeli imagina, ce r€cunoscfltoare v[ este pdetena mea..

Inge Sch., din B. / Germania

Page 41: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

....acqm- gatru s[ptim1ni, o fati de 16 ani din vecini, se plflngea dedueri abdominale putemice. Deoarece cu un an in urm[ i-a fbst &tirpatun oval', se temea si meargir la medic. Am sf'6tuit-o si mearg[ totu$ila un consult medical. Medicii au constatat o inflamaEi" ,r o.,,rarJ.,i. oegii-au f-ost prescdse tablete [i supozitoAre, stalea clureroasir n-a clispxrui.Atunci i-am recomandtrt sd bea ceaiul cle cleligoru.fl. Dupir o s[ptirmAnldurerile s-au atenuftt. Dupd alte qase zile au dispfuut. Fala rAcle clin nouqi arc din nou poftd de via!ir...

Andreea St., din S. I German.ia

Atonie vezicali

...ani de zile am sut'erit de drueri puternice ale vezicii. Simlearn per-manent nevoia de a uina, diu nu leuleam decxt zurevoie, chiu daclaptisam putemic. Din cauza unei suzurgulfui a uretrei, care m-a linutzece- zile in spital, in urm5.toarele ,,sase luni a trebuit s[ merg cle cinciori la control qi sd suport de fieiare cliitfl alui liugire fhrti trnestezie.Acezrsta era atat de durcrclas[, incAt incepeam s[ am, chiar- inainte cleintervengie, o stare proastd, ial dupir. intervengie sufeream cle duericumplite. cand, dup[ un an, am fost din nou chematir la control, purlj {-pLo nLl m-am mai dus gi trm irrceput un tratament clupir recomtrn-dfuile din cartea dumneavostr[. Am frcut, s[ptir"mxnal, baie cle qezut cucoada goricelului qi, alternativ, cu coada calului, pe czu'e, reincil2itd, ammai tolosit-o o dat6. Am fiiclionat zilnic, dimineala q;i seara., zona clela simfiza pubiand. inspre trbdomen, cu eseng[ de traista ciobanr-rlui giam birut zilnic c0te trei c:ini de ceai de cre!!oar[. $i, poate nu mlcredegi, nu mai am nevoie de nici un conflol, plantele m-au ajut:rt inrnod mi:'aculos. Doamn[ Treben, vd mulgumesc din toat[ inima...

Bertu Schctftr, Reichersbeuern I Ausf in

...Am rccomandat baia de abtui cu coada caluh-ri la douir tinere t-emeicate suf'ereau de retenlie uinarii datorzrtii atoniei vezicale. AmAncJou[ aufbst fbtu'te fericite in urma efectuhri imecliat nl blii. Uneia clintre ele ise propusese deja scoaterca unui rinichi. Mai tArziu, medicul a atirmatcir nu mai pclate fi vorba de opera{ie...

ELsa Kdnig, Pasto-Narino I Col.umbict

Cancer mamar

....ry-aF fbst de mare ajutor cu cartea clumneavoastr.ir. sunt aptoapevindecat[ de un cancer mamiu: acut. Acum, mzi simt iatiiqi bine, iar'amalizele de sdnge sunt normale. V[ sunt fbarte recunoscltotue...

Christine Albrecht. Mannheint. I Germania

...in ultima vreme am flcut, eu personal, expedenla unei vindecdri dedomeniul f'antasticului. Mi se descoperise un nodul in silnul drept, ginebuia s[ mi se facl o puncfie. Am urmat imediat sfirturile din calteadumneavoa.strir (comprese cu coada calului qi cu micul bitter suedez).Lrr un control ulterior, dup[ pauu stiptimflni, nodulul nu mtri era deglsit. Nu-mi venea a crcde...

Gisela Dorn, Gresten I Austricr

...soacra mea a simlit, deodat[, anul trecut, nn nodttl in sflnul dtept. Aincercat, altenativ, cu comprese de coada calului gi cu mic bitter suedez.Dup[ o jumltate de trn totul disp[r'use, atat nodulul, cAt gi dut'erea...

Gertrutl Molm, Mauterndotf I Austria

...sunt americancd qi tniiesc din 1968 in Getmania. Ar:um cAliva zrnim-am irnboln[vit de cancer mamar. Dup[ doud operalii am fost trimisirla o radioterapie. A fost pentru mine iadul pe p5-mirnt. Durp[ un an ampierdut Ei al doilea sA.n, in cate ,,se fiecuse cu vederea" un nodul. Ocumplitir mizerie fdrd sfArEit. Factorii trnalizagi se inrlut[geau continuu giprin iradierile suferite nu mai puteam decAt sir mir clatin de colo-colo.Se addugtru depresiuni pe ctu'e nu le pot descde in cuvinte. M[ mairugam numai penflu un sfilqit cAt mai apropiat! Atunci tAniuul ;ef alunei firme de instalagii mi-a povestit de vindectueit cancemh"ri s[u dem[duv[ cu ajutorul plantelor medicinale ;i mi-a t'ecomandat ciuteadumneavoastrfl. De atunci bezru zilnic ceaiul prescris de dumneavottstr[,cel din amestec de coada Soricelului, gllbenele 5i urzic[. Acum rnd aflttintr-o stil'e bun[ gi analizele de sAnge suut foarte bune. Sir vitrlspl[teascir Dumnezeu. Am trimis rudelor mele, cat€ sllnt tot in StateleUnite, ceaiul cle mai slls, pe crue l-am rccomandtrt ;i aici multor prieteni.Dumnezeu sti v[ binecuvitnteze valoroasa dumneavoastrir munc[ qi sti vl

linir in putere incit mr.rlt[ vleme pentru binele omenirii. Familia mea Picu mine v[ admilXrn gi vii ir.rbim...

Estlrcr Westennann, Giessen I Gennanict

...O cuno$tingti cle-a noasftir avea metastaze la colcland, ctu'e pcxrreau de

la un sdn trmputat. Operagi4 insi avusese loc cu opt ani irt urmit. Se

afla in zona unor virse - limtntice ciu'e procluseser[ aceastii recidivit

periculoasti. C?tnd tr venit la ncli, in 1986, cll pzrtrLr_ slpttimflni inainte

cle inirltare, avett asemenea cluleri, cit nu putea sta nici c:ulcati, nici in

$ezLrt. tn bagajele ei erzru q mullime cle tablete conna duterilor, pl'escrise

cle meclici, morfinl etc. Erir lbiinclonaUi cle cloctori. Am inceput imeditrt

cLl compresele gi ceair"rrjle prescdse in cattea dumneavottstrit ctlntra can-

cerului mamar. Dupti patnr- zile {urerile incetaset'ti qi dupd palhll silptti-

mAni am putut sri o tt'i-it"-, pe piciclare, ttcttsi, cu ioate medicamentele,clin ctue nu mai luase nimic in timpul ;ederii la noi. Acas[ a continuat

Page 42: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

cu compresele o scuft[ bucati de vreme, dar amestecul de ceaiuri dinc9a!a goricelului, gdlbenele qi urzicd il va mai bea timp de un an. Neurzfieaza des gi suntem.fgale f'ericifi c[ are din nou analizele cle sdngefoarte bune gi c{, datoriti sfaturilor-minunate clin cartea clumneavoasnl,se simte sdndtoash $ in putere. Mulpmirile noaste cele mai af'ec-tuoase...

Magda Schulz, Kinheim I Austria

Cancer uterin

,.,.1a o colegd, cllugdriltr ca qi mine, s-a constatar o tumor[ uter{n[.Medicii i-au-dat puline qanse dupr operagie, spunAnd c[ va trhi cel multo jumdtate de an. Dup[ ce a iegit clin Spital, a incercat qi natamentulrecomandat de dumneavoastrd: ceai de coada goricelului, iroi"e gi g{1-benele, zilnic pan[ la - doi litri. Apoi, comptese cu bitter suedez-peab$-ome1 tinute timp de patru orcf ungdnd inainte locul cu alifie degdlbenele. .DuB[ qase_s[ptdmflni, mergdnd ta conh.ol, medicul primar. ardmas uimit de modificfuile benefice confirmate de analiza shngelui. Deatunci au trecut cflgiva ani. sora M. se simte bine. Ttne inn-adevhrr€grm alimentar gi nu a rcnunfat la cura de ceai...

&tra A., de Ia mdndstirea p, I Aumia superimrd

Cancer vezical

...pe c0nd soful meu era internat in spital cu un calcul renal, in camerasa a fost adus un domn mai in vArstd, c[ruia i se depistase o tumoarela vezicd. A fost deschis qi apoi inchis din nou, p"n^nu c[ nu se maiputea opera. Bolnavul, sllbit, hdnit artificial, a fost extemat in cele dinumd, ca un caz flar:d. speran![. Am dat sogiei sale cartea dumneavoastr[,pi i-am atms atenlia asupra succeselor pe carc le enumer-agi in privingacombaterii tumorilor cu ajurorul pufuligei cu flori mici. CAteva saptamanimai tArziu, doamna mi-a scris urm[toarele rflnduri: ,,vi inapoi ei catteacu multe mulgumiri. sopl meu este iar{gi siinltos gi cOnt[regte g0 kg.rotuI este drn nou normal, gase radiografii arati o vezicd sdndtoas[,fdrd tumoare! Este de necrezut! Se penic adevrrate minuni! v[ mulp-mesc din nou, oare unde ar. fi fost sogul meu acum?"...

hmgard Ronnebur"ger, Marl I Germanicr

Depresiune

...sorh mea, in vArsti de 55 de ani, a suferit trcum 12 ani o oper.t4iein zona pelviand (genital[). De arunci sufer.ii cle depresiune qi nebuies[ ia, anual, tablete hormonale $i penuu neri. Starea ei s*r inr'[utigit

$i am sf[tuit-o sd urmeze t'atamentele indicate ln carlea dumneavoastrl,cu bli de coada calului gi cu ceaiul din amestec de coada calului, tuzic[gi sundtoare. La inceput nu vroia s[ unneze acest tratament, pe urmlins[ a acceptat. $i ce s[ vezi: dupl gaisprezece zile s-a trezit cu alt[stare de spirit gi de atunci este foarte bine. Se bucur[ din nou de familiaei, de gospodfuie. Imi este rccunosc[toarc pentru aceas&i minune. Pennuintrega familie acesta a fost un dar de la Dumnezeu. V[ mulpmimpentru c rraa dumneavoastfl plin[ de inv[ldminte. 56 v[ rdspl[teasc[Dumnezeu...

Gerti Schol.I, Wegenstetten I Elvetia

...indicagiile din cartea dumneavoastr{ privind sun[toarca mi-au fost demare fblos in depresiunile mele...

Maria Baumt Scluteinfutt I Ausn'irt

Dureri de cap

...sunt in vflrstd de 25 de ani gi sufh' de multi weme de duled decap continui. O cur'[ de mai multe sdptimXni cu ceai de coada goriceluluimi-a adus multd alinare...

' Gisela Konrad, Kt'itzendorf I Ausn'ia

Dureri vezicale

...am necazud cu vezica. Am nrgat un urolog sd-mi prescrie ceva pentudurerile insuportabile, clal nu mi-a fost de folos. InU-o sezu'[ mi-amcules din grldin[ rdchiEic[, am b[ur doud ceqti de ceai, dup[ caredurerile ari dispdrut ca prin fatmec. De atunci consider ci aceastaburuian[ este o planti f'ermecat[...

Barbara Kaufrnann, Ennepetal l Gennania

...suntem foarle incAntagi de cartea dumneavoastrd despre plante qi.de

sfaturile pe car.e |e congine. De pildd, in tmtalea unei inflam4ii.a vezicii

urinare, baia de aburi tu coada calului a ay11t un efect bun 9i rapid" '

Genrutl Mohn, Mauterndotf I Austria

.. .dup[ ce m-am nec[jit mai bine de o jum[tate de. an clr o cistit[rebel-d. cat€ nu vroia s[ b'eacd cu toate sfaturile medicului, am lecusla pufulip cu flori mici, pe cal€ am folosit-o, ptoaspflt culeasl, pentnprepararca ceiului" '

Roswitha sauber, Milnchen I Ge,mania

Page 43: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Hipertensiune arteriali...printr-o intAmplae mi-a c[zut in m0n[ interesamta dumneavoastrd cartedespre plante. De nei stiptd"mflni beau regulat ceaiul de viisc, gi tensiuneamea s-a ameliorat simlitor, aqa ctl nu mai uebuie s[ iau tablete...

Doris Schtn,idke, BatI Salzungen I fosta RDG

...datoritti sfaturilor din cartea dumneavoastrd m-am vindecat in modmiraculos, f'apt pentru care v[ mulgumesc din suflet. Tensiunezr meaarterialfl s-a normalizat cu ajutorul ceaiului de visc...

Wilfied Habe, Bergen I Austria

...Mama mea a aplicat cura cu v0sc, pe care o recomandaEi la hiper-tensiune arlerial[. Ea suferca dimineafa, zi de zi, de dur:eri puternice decap, care au dispflrut deja dup[ a doua zi de curil. Acum. dup[ dou[srlpulmAni, tensiunea arler:ial[ a revenit la normal...

Susctnne Steiner, Kirclntetten I Ausn'icr

...de mului vr€me suf'ereun de hipertensiune arterial[. Nenumfuateletablete ajuuru prca pulin, mai degrab[ mi-trm stl'icat stomacul cu ele.IntArnpl[tol am primit ciutea dumneavotrstrd de aut Plante medicinaledin farnracia lui Dumnezeu. Dup[ sfatul dumneavoa.su'r1, am blut ceaide vflsc, ceea ce m-a rtjr.rtat foiute murlt. Stomacul l-am vindecat cucoada qoricelului. Locuiesc in Polonia. lndicagiile dumneavoasffti asupraefectului vAscului la combaterea hiperlensiunii arteriale au fbst publicartein revista noastrl s[ptlmAnal[, imprcun[ cu un desen al vAscului. S[ v[rlspllteasc[ Dumnezeu. . .

Lena Snnainta, Poniszowice / Polonia

Inflama{ii ale vezicii

...Prinu-o intflmplale mi-a ajuns in mirnti cru"tea clumneavoastr[. in aceaperioadl tocmai sufeream de o inflamtrfie a vezicii datol'ate unei infecgiia c[ilor urinare. Pe scurt, toatfl zona zrbdominald era puternic afectat[in urma unei rlceli. Fflrir ciltea dumneavozrsh[ aS fi fost desigur dis-pemt[. Ceaiu:ile gi b[ile de pzut cu coada calului mi-au fost de mzueajutor. De aceea doresc s[ v[ mulpmesc din tot sutletul...

Hilde Lauf, Chemnitz / Cermanict

...dup[ ce arn suf'erit cel puEin doi uni de o inflamatie a vezicii nttnate,la rccomandarca dumneavoasn'[ am inceput sti beau ceiriul de pufirlil[cu flcrri mici. Dupf, 14 zile trmeliorruea era atAt de pronungettd, ctI numai pjerdetrm urin[. Beau cetriul in continuiue pAn[ la vindecu€ com-pleti . . .

Heltni.ne Bauer, Bacharach I Gennanict

Imbolnlviri ale organelor genitale

...am avut mereu de f'urc[ cu inflamagii ale organelor genitzrle. Nimicnu pfuea s[ dea rczultate. Nici medicamentele, nici curele lungi picostisitoare. Clsnicia mea avea qi ea de suferit in ulma acestei boliclonice, cu atAt mai mult cu cflt doringa noasn'fl de a avea un copil nuse implinea. Atunci mi-tr clzut in mdnd cartea dumneavoastr[. Amprocedat exact dup[ sfaturile dumneavoastr[. Am bdut ceaiul decreligoar'[, am fflcut regulat bflile cle fezut cu salvie gi mi-am prcpamtsingur[ pic[tur{le de vflsc imponiva sterilitdgii. E aproape de necrezut:dupfl o jumdtate de an sclpasem de toate necaztuile, ca qi cum n-ar' fifost niciodatn. $i acum, doi ani mai tArziu, suntem pfuinEii fericili aiunei fiice adorabile" '

Hannerot'e Musterknmp, Karl,sahe r Germ.ania

Leucoree

...multe, multe mulEumiri penuu cfu1ile dumneavoastr[ pregioa.se despreplantele medicinale! Datoritf, dumneavoasfl[ am devenit alt om. Ani deiile trm umblat de la un ginecolog la altul, penuu cI aveam o secrelievaginal[ foafie abundenUi. Ultimul ginecolog vroia s[-mi scotrt[ utentl,intrucAt tabletele gi supozitotuele nu ajutau cu nimic. Am cules, in zileinsorite, coada goricelului qi am bdut ceaiul recomandat .timp de psesflpti.m1ni, cflte o ceaqc[ pe zi, sc[phnd de aceastd stare nepl[cut[...

Melanie Bartel., Velburg I Ausn'ia

Menopauzl

...Sotat mea a trccut prin6-o perioad[ fotrrte glea, avflnd tulburiui com-plexe la inceputul menopauzei. De;i a urmat un tl'attunent medicamentos'

lndictrt de meclicul specialist, situagia devenea tot mai rca pe zi ce tr€ce.in luna iunie, a inceput s[ ia miiul bitter sueclez. Dup[ ionsumul uneijumirtigi cle siicl[, rro in..put s[-i clispud ,,valurile de cirldur[", dtuerilegi .t^"n generald cleplorabilfl in cate se al]a. Acum se simte bine" '

Hikle 7., Miinchen I Gennania

Migrene

...ur[r'i de bine pentru dumneavo4strfl qi mulEumiri ciilduroase: in sfhrgitnu mai suf[r' de migrene! $i asta datoiit[ sfaturilor dumneavoastrir prc-

fioiuse"' Gerda Zaiane. Nouvelle Aviana t Tunis

Page 44: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

...ani de ztle am suferit de migrene puternice, insoEite de singerdrinazale. M-am vindecat cu ceai de coada goricelului. Durerile au dispfuut,nu mai am nevoie de tablete qi injeclii...

Helga Maier, Heidelberg I Germania

S0ni umflafi

...sunt o 1iranc6, in vArsti de 33 de ani gi mamd a trei copii. De cAlivaani am avut probleme cu sAnul stAng. ME durea gi se umfla puternic.Am fost la mai mu$ medici gi mi s-au fdcut de trei ori mamografii.Mi s-a spus c[ am tulbur[ri horrnonale gi c[ aceastd stare va dura pdndla menopauzfl. Mi s-a recomandat efectuarca unei intervengii chirurgicale.Am citit, din int6.mplare, in cartea dumneavoastr[, cd ajuti uleiul desun[toale. L-am prepzuat dup[ releta indicatd. In fiecare seiu'[ md ungcu acest ulei pe sflnul bolnav. Durerile au dispfuut. $i umfl[tum. Potlucra din nou flr[ probleme...

Gertrud K.. din P. I Ausn'ia

Tulburlri circulatorii

...mai int6i am avut probleme cu circulafa, apoi s-a addugat o suferinlhde inimd qi, ca qi cum nu ru' fi fost de ajuns, m-am tmboln[vit detiroid[ gi de bil[. Eram complet la p[mAnt. La 56 de ani a uebuit slm[ pensionez de boali. Dupd un an de trutamente medicamentoase,le-am ldsat pe toate de-o parte qi m-am tlatat numai dup[ regeteledumneavoasn[, car€ imi ajunseserd intAmplltor in mhnd. Ap premia cuaur micul bitter suedez. Vretru sd vI mulgumesc din suflet penuu ajutoruldumneavoastrd minunat

Annelise Huber, Rottenmann r Ausfi.ia

...ani de zile am suferit cle tulbur'fui circulatorii. in fiecare an aveamde mai multe ori grip[, de cele mai multe ori cu colzrps. VAscul aflcut minuni gi in cazul meu, acum sunt bine gi nu mai fac gripele.Bineinleles, nici colapsuri. In fiecare an fac de douI ori curti devflsc"

Elis;abeth Gaio, untermiinklrcim I Germania

...la serviciu stau tot timpul sgb stres, iar acasfl am gospod[ria,gr[dina gi animalele de ingrijit. Imi rflmAne foarle pufin timp pentrurelaxare. M-am hotdrAt s[ fac o cur'[ de vAsc aga cum o recomandaliin canea dumneavoastr[. Am constatat c[ puterea mea de munc[ s-aintdrit mult...

Susanne Mader', Welzow I fosta RDG

Tulburiri menstruale

...am avut ani de zile probleme cu menstrualia mea nercgulati. Acumbeau, dup[ recomandflrile din c:u"tea dumneavoasf[, ceai de coadagoricelului gi constat c[ m-a ajutat foarte mult. Dup[ curd, totul s-aaranjat aga de bine, incfit nici nu mai nebuie s[ beau ceaiul. De aceeanu pot s[ infeleg cum este posibil ̂ s[ tot avetri dificult[f cu sfarurileminunate din cdrlile dumneavoastrd. Imi pare foarte r[u. V[ rog s[ avegicuraj gi sd nu le luali in seam[. Mii de mulgumiri...

Ilsa Traun. Viena I Austria

...in mai 1986 am fost internatd in spital din cauza unei mensfiuafiiabundente qi de lungd durat6, unde s-a constatat c[ uterul era de mfuimeaunei sarcini. Deoarece, de la cezaiand., r[mdsesem cu o oroare deoperalii, am hptdrat s[ m[ extefirez $i am inceput tratamentul cu micbitter suedez. In afard de acesta am bdut zilnic ceaiul indicat in carteadumneavoastr[ imponiva hemoragiilor menstruale. De atunci am un ciclunormal...

Uta Schulz, Aachen I Gennania

Tumori i

...in septembrie 1986 sdnul meu stAng s-a umflat grozav qi simgeamin[unfiu un nodul considerabil. Doctorul meu de cas[ m-a trimis la oradiografie mamatft, in urma clreia mi s-a recomandat operagia imediat[!Analizele ardtau ru'mdtoarele: mastopatie bilateralfl foarte dezvoltati, pre-dominant fibrodenomatoasd, cu o tumoare mamard de mari dimensiunigi noduli limfatici auxiliari in partea stdng[. Pe 24.O9 medicul m-a nimisla spital, investigagia a constat di^ntr-o termografie gi o puncgie. Il] lazile nebuia s6-mi iau rezultatele. in aceasti perioadfl lumea s-a prdbuqitpentru mine, cu atflt mai mult cu cflt mama mea a murit chinuit[ deun cancer mamar. Aveam cartea dumneavoastr[. dar n-o folosisem ni-ciodatd. Am inceput imediat tatamentul indicat acolo, comprese cu coadacalului aburiti, Comprese cu micul bitter suedez gi alifie de gdlbenelegi ceaiurile aferente. La 9 octombrie am aflat rczultatele de spital, 9ianume c[ nu s-au depistat celule canceloase. Investigalia ultedou[ aar'fltat o tumoare mult-mai micf,, deci deocamdat[ operafia s-a amAnat.Am fost chematd clin nou la conUol pe 30 octombrie; S-a constat afuncio resh'angere gi mai importanti a tumorii...

Hilda Schdngruber, Viena I Austria

...medicul meu ginecolog a constat o tumoarc, ceva mai mare decflt unou cle g[in[, pe ovarul drept. M-a indrumat spr? opelalie. Nu trm fostde acort cu bperalia $i am inceput s[ beau- zilnic doi liu'i de ceai

Page 45: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

...eilitla de gllbeneledoul-trei apliciui...

(couda ;oricelului, gllbenele i;i urzicd), Ei inc[ douzi ceqti de ceai decoada calului cu mic bitter suedez, iu' sriptrimiinal am fticut trei btii de$ezllt cu coada loricelului. Noaptea arx pus cAte o comprcsti cu micbitter suedez. ln ziua t cincea a ie$it primtr datr o masl sciirboasl,mtrcotrsti, apoi mereu, impreun[ cu sctrunul. Dup[ zece stiptrmflnitumoalea nu mai exista...

Hilde Musrnann, Schuuenburg I Gennania

Yarice

...4m pleparitt, in acest iin, mtri mult de cinci kilogranre de alifie degilebenele. O vecin[ de 88 de ani a.vea, dertorir[ viu-icelor., picioaeleatlt de af'ectate, incAt un medic cu experienld a afirmat cii nu maivirzuse erga ceva. Arnfi.ndouir picioarele erau umflate 5i lucetru in totrteculorile. Noaptea nlr putea dormi cle dureri. Ciind rnedicul u virzur cumajuta alifia de gllbenele, u declarat cir esre cea mai bunl alifie pe caleo cunorqte. Vecina este tbiute f'ericitir cd pieletr s-a regenerat bine.Ftunilia rnea 5i cu mine vir dorim un amulg binecuvAntat al viegii...

Irene Krossnrann, Duisburg I Austrict

Plante medicinale qi refete de casi

Cimbru

in locul consumului de cafea, se va lua climineala cAte o ceaqcd cuceai de cimbru. V[ veli simgi reconfonagi pennu toatd ziua. Tuseaneloas[ de dimineap va dispdrea gi stomacul este liniqtit.Pentru preparar€a ceaiului luali o linguriE vfirtrit5 de cimbru, opfuigi-o cuap[ clocotiti qi l[sagi-o ,,s[ tragfl" o jumdtate de minut. Se suecoar.tr qise bea cu inghigituri mici.

Coada calului

Orice om car€ a deplqit vAr:ita de patruzeci de ani este bine sd consumezilnic o ceaqc[ cu ieai de coacla ialului. Este o m[surd de apiu.zue fag[de imboln[virile de gu&i, de reumatism sau impotriva tendingei de epuiziue. Se tbloseqte o lingruil5 vflrtiritl de ceai de coada calului la oceaqc[ cu ap[ clocotitd. Se las[ ,,sii u'agit" o jumfltate de minut, dup[ciue se su'ecoarl gi se bea, cu inghigituri mici, o cantl pe zi.

Coada Eoricelului

tnc[ demult pdrintele Kneipp scria c[ femeile ar fi scutite cle multenecazuri, dac[ ar apela din cflnd in c0nd la coada goricelului! Puter€atdmlduitoare a acestei plante ar uebui fblositi regulat de fiecare femeie.Indiferent dacd este vorba de neregularitatea ciclului' menstruzrl, denepl[cerile vdrstei critice, se recomandfl, din cAnd in cdncl, pe tot par-cursul anului, c0te o ceaqc[ de ceai de coada qoricelului pe zi, b[ut[pe indelete, cu inghifturi mici. Ceaiul se prepalfl opdrind cAte o lingud$de coada goricelului cu o cea$c[ de ap[ clocotiti. Se lasti sii stea ojum[tate de minut, apoi se str'ecoarl qi se bea, inghigitur'fl cu inghigitur[.

LeurdI

Capacitatea de curdlire a singelui pe ciue o are leurda este bine sir fieexploatatl in fiectue primilvar[. Planta arc efect depurativ asuprn apala-

mi-a fbst de marc folos la val'ice, chiar dupl

Gertrud Mohn, Mauterndorf I Austrict

Page 46: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

tului digestiv, de la stomac la intestine. In lunile aprilie qi mai, inaintede inflorire, se colecteazYa frsnzele fragede gi se consum[ crude. ittgeneral, dacd sunt sp[late gi tiiate mhunt, se pot presfu.a pe alimente.Au rqi rol decorativ gi gust bun. se mai pot utiliza pi ca salati, iu plantase prepar[ aidoma spanacului sau putegi gdti ciorbe de leurd6.

PEpddie

Atunci cAnd plplidia este inflorit[, se poate Luma o cur[ de dou[s[ptimini cu tulpini fragede de plant6. se adun[ zilnic zece tulpini cufloaretr galben[, se spal[, se taie gi se mestecd, lent, tulpinile in starecrudd. Oamenii obosigi, asteniagi vor simgi, incd din primele zile, osenzafe de revigotare, viurlitatea lor sporind pe zi ce uece.

P[tlagin6

Din frunzele ploaspete, de formd ascugiti, ale pfltlaginei, se obline unsirop care are efect de cur[1ire a sAngelui. Se recomandl a se lua inaintede mese o lingur[ - adullii -, ,1i o lingurip - copiii.Exist{ dou5. regete de preparare a silopului de pdtlagind:1. Se dau prin magina de tocat cilne patru pumni de fiunze de p[tlaginlbine spilate. Se adaug[ pulinir ap[, 250 gmme de miere Ei 300 gramezahlr. Totul se incilzeqte pe un foc mic, mesrccand continuu pAnd lafierbere. Cdnd frunzele de pltlaginl, mierea pi zah[rul s-au unit intr-omasl vAscoasd, se tounl compozilia in borcane cur.ate qi se pune laftigider.2. Intr-un vas de ceramic[, sau sticl6, se pune un rAnd de fiunzeproaspete qi bine spdlate de p[tlagin[, se acclperd. cu un sh.at de zahilr,apoi se pune alt rAnd de fiunze, gi tot aqa pAn[ ce vasul s-zr umplut.Se las[ sir se taseze qi se completezz[ in-continuare gi cu frunze gi cuzah[r'. CAnd in vas nu mai incape nimic, se ermetize'azil cu mai multefolii din plastic 6i se ingroap[ ini-un loc ferit din grirdina casei. tnaintede zrcoperirea vasului cu ptimant, se pune un capic clin lemn. in sol,lzr o rcmperatud constant[, arnestecul va fermenta-. Dupir opt s[ptirmdnise scoate vAsul, se fierbe siropul obginut gi se pune, dupfl rdcire, insticle.

Urzici

Urzica, de multe ori subapreciat{, face parte dinue plrrntele cele maivaloroase din gr[dina Domnului. Are eflct de regenerzue gi depurativ(de culdfire) asupra sdngelui. Ar fi de dor.it ca, in fiecale primlvar'{, s[facegi cAteva cure de urzici.

Ti

Plantele se colecteaz[ fbtute fiagede qi se face o cur[ de patru sdptimdnicu ceai de urzici. In general, dimineala se bea, pe stomaclll gol, oceaqc[, apoi altele dou[ pe parcursul unei zile. Preparanea ceaiului seface pun1nd o linguri![ vAr{'uiti cu f'runze de urzici la o ceaqc[ de ap[clocotittr. Se las[ o jum[tate de minut, .apoi se suecoar.[ gi se bea -uinghi$turi mici. Cura poate fi rcpetat[ toamna, cilnd reerpar plante ploas-pete de urzici. Ca o miusurd de plevedere, se consumfl zilnic clte oceaqcl de ceai de urzici, pe piucul'siul unui an intreg. Pentru aceasta,primflvara gi toamna este bine s[ v[ colectafi cantithli suficiente care,bine uscate, pot fi phsrate.

VAsc

Vflscul ocupir un rol impor-tant prinfie plantele medicinale dmoritti pro-pdetilii sale excepgionale de a stabiliza tensiunea .u'tedal[.Recomrmd fiec[ruia s[ unneze o cur'[ de gase sirptlmdni cu ceai devAsc. in primele uei siipt5.mfi.ni, se consuml'zilnic trei ceqti cle ceai devilsc, apoi, timp de dou[ s[ptimflni, cflte dou[ clni pe zi qi, in ultimaslpti.mAn[, doar un ceai zilnic.Dup[ aceasta, tensiunea imerialir gi sistemul circulator vi s-tru sttrbilizat.Ceaiul se preptu[ cu o lingurip vlrfuitit de v1sc, car€ se pune 12 orcla inmuiat, in ap[ rece. Apoi, cantitatea obflnuti se inciilzeqte uqor qise strecoard. Este recomandabil ca ralia zilnic[ s[ fie plstlatl, incdlzitd,intr-o sticl[ termostabil[, penhu a nu reincllzi ceaiul de fiectue datd.Cine doreqte s[ aib[ o tensiune arterialfl stltbilfl qi constantd de-a lungulinnegului an, este bine sir consume zilnic cirte o ceaqctl cu ceai de vAsc.

Mic bitter suedez

Ca mijloc prcventiv penttu durcri sau imbolnlviri de orice f'el, se r€co-mandtl a se lua, dimineala gi seara, ciite o linguriEir din micul bittersuedez, in puginil ap[ sau cu ceai de plante. Micul bitter suedez esteun adevfu'at elixil al viegii, un aptirdtor al slniit[1ii noiLstle, car€ nutrebuie sI lipseascd din ftu'macia casei. Repta a fost elaborati qi rans-misil de medicul suedez Dr. Samst, tr crirui familie a trlit pAnzi ltr adAncibdtrflnegi, glqte tocmai acestui plepamt.Amestecul de plante conline urmdtoarcle:

- 10 grame aloe,*- l0 grame rzldlcini de anghelic[,

5 grirme r[d[cin[ de lemnul Domnului,

in loc rle aloe se poate folosi pulbere cle pelin sau ridicini cle genfiani.

Page 47: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

- 10 grame mantr,- 10 grame smirni,- l0 grame camfor natural,- 10 grame r[ddcind de revent,

0,2 grame qofran,- 10 grame frunze de sena, '- 10 grame pltrunjet venelian,- 10 grame rddtrcin[ de gofi'an de India.Aceste plante se introduc intr-o sticl[ gi se completeaz[ cu alcool38-4fiVo, pfln[ la un lihu qi jumltate. Se agit{ zilnic gi se las[ la locluminos gi cdlduros timp de L4 ztle. Pentru consumul zilric, se shecoar[cantitn$ mici intr-un vas corespunz[tor gi se pdstreaztr intr-un loc r[corrcs.Cu timpul, eficienga amestecului de bitter suedez crc$te. Maria Trebenafirm[ c[ refeta provine de la Palacelsus, care il denumea ,,elixir" gicu care vindeca bolnavi cu afecliuni dinne cele mai sedoase.

Moduri de utilizare:

Intern: ca m[sur[ de prevenire se ia, dimineap qi seara, cflte o linguri$de bitter suedez, diluatd in ceai. CXnd pac^ientul are o stare mai puginpllcutS, se pot lua trei lingurile zilntc. In cazul imbolnlvirilor maiserioase, se vor lua douf-trrei linguri cu bitter suedez, in modul urmltor:o lingur[ se dilueazl in 125 grame de ceai de plante, cantitate ce vafi repartizatd in doud po4ii egate. Acestea se vor lua cu cAte o jum[tatede orl inainte gi dupl fiecare mas[.

Comprese cu bitter suedez: in funclie de locul de aplicare, se folosegteun tampon adecvat de mrue, din vatd, care se umeze[te cu cflteva picdturide bitter suedez, avAnd grijl ca locul pe care wem slJ aplicflm s[ fieuns cu alifie de gdlbenele. Peste acest tampon se pune o folie din plasticgi se leagd sffans cu o bucati de pdnz[.Compresa se las[, in funcgie de nafila imboln[virii gi de felul in careo supofid pacientul, intre doud gi patu ore.D. upd ce se scoate compresa, se pudreaz[ locul. Dac[ persoana are pieleafoarte find gi sensibill, este necesard scurtarea duratei de aplicare, sauchiar intreruperea, penfiu o perioad{ de vreme, a procedudlor.Persoanele aiergice-vor evita folosirea foliei de plastic, pundncl in loculei inc[ o bucati de pAnz6. In nici vn cM nu se renungi la ungerealocului cu alifie de gilbenele. Dac[ vor apfuea iritalii ale pielii saumfuiclriml se vof trata cu aceeaSi crem[.

Ceai de primlvariin timpul primdverii, atat cat perrnite recoltarea proaspdt5, se recomanddunrrdtorul amestec, pe carc l-am numit ,,ceai de primlvard": 15 grame

frunze de urzic[, 50 grame muguri plraspeli de soc, 15 grame ddlcinide pdp[die qi 50 grame flori de ciubolica cucului.O lingud$ din amestecul de mai sus, pusd intr-o cea.;cd cu ap[ clocotit[,se las[ ,,s[ tragtr" timp de u'ei minute. Se stecoar'[ qi se beau, cuinghi$tud mici, cam dou[ cegti pe zi. Cine este mai pretenEios la gustpoate folosi, pentru indulcire, miere.

Mixtura de ceai a anuluiOdatI cu venirea primlverii este bine str se factr ptimblri $ s[ serecolteze plante medicinale. Primele fiunze pi flori de podbal sunt in-ceputul, perioada se incheie cu fiunzele gi petalele de trandafir qi mtrceq,ce se recolteaz[ toamna.Plantele se recolteazd in ordinea pl'ezentatd mai jos, se usuc[ gi alc[-tuiesc, toamna, un amestec de ceaiuri din care se va consuma c0te oceaEc[ in fiecare sear[. O lingurild umplut{ vflrf se pune intr-o ceaEc[,se toam[ apd clocotittr gi, dup[ o jumdtate de minut, se poate bea,

- bineinfeles dup[ ce se su'ecoar[.Se vor utiliza p64i egale din fiecare:

- flori qi apoi frunze de podbal;flori de ciubo$ca cucului;

- flori gi frunze de topora;i;flori de mXcrig;flori de silnic;plante de urzic[;

- flori de mierea ursului;flori gi fiunze de cregigoard;flori gi tulpini de venrilic[;

- frunze de fiag;- frunze qi tulpini de mur;

frunze gi mlpini de zmeu[;- flori gi muguri de soc;

n[stulagi - pdrilute;- flori de tei recoltate pe timp insorit;- mu$etel, pe cdt posibil recoltat in weme insoriti;

flori de g{lbenele;fiunze gi flori de vinari$;

- frunze, flori qi tulpini de cimbru;fiunze de roinip;fiunze, flori gi nrlpini de meng6;

- coada goricelului, flori gi mai pugine frunze, culese ln wemelnsorittr;

Page 48: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

flori de lumAn[ric[:flori de sunitoare, pe cdt posibil recoltate pe vr.eme insorith;- frunze de m[ghiran;flori de pufulig cu flori mici;

- muguri de molid, mlddige tinere;frunze, flcxi de s0nziene:

- peftue de u.andafir.

Ceai pentru silueti

Prin regularizarea schimbr.rlui de substange, acest ceai normalizeazir grcu-$J"o,. mgngile suplelea 6i o suue de confor.r gi rinerele.El stimuleazi[ glandele in nnsaunblu, cr€DtereA

-zu.clerii glnri-itor' clin or-

ganism, accelereaztl digestia qi este diuretic. prin inlneaga sa acgiuneconduce la normalizar-ea greutlgii corporale. Este inclicat in

-special penru

persoane ce au tendinp de a se ingrdga.Se folosesc urm[toarcle plante:

15 grzune coajfl de cruqin;10 gntme mlceg (fiucre);15 grame alge marine;8 grame fiunze de nalbti;

15 grame fiunze de muq

15 grame fiunze de zrneur;10 grtune u'aista ciobanului;7 glame fiunze de tuzicd;3 glnme sunltoale;2 glame flod de coada

goricelului.

hepzuzuea: toate plantele se amestecir inue ele. penuu o ceap[ de ceaise_ fblose-:te o linguil[ plintl-v0r{ se opfuepe cu ap[ clocotitd qi se lasd,sd.hzrg[" o junrate de minut. se snecoar-d gi se 6ea cu inghigitui mici.Se incepe cu o ceasc6 zilnic, uesclncl .rpoi phntr la nei cani, se contirruirlte 9. gese s[ptdmflni qi se reduce progesiu la una singud pe ^.ugalul se poate consuma gi pe parcursul unui iur, cate o ceaqcl zilnic,sub formfl de curir de intreginere-normaliziue a gr.eut[!ii.Efectul poate fi mfuit dacir,

-de cel pufn cloud orT p" Japtri-anfl, se face

cAte o baie caldfl.

PostulEste foarte indicat a se posti o zi pe saptdmflnfl. A posti nu inseamnirsd nu mlnanci nimic sau sir suf'eri de foame. Este vorba de a reduceragia zilnic[ de mancarc la jumtrtate. penfi:u micul dejun se pot mAnczrfulgi de porumb sau de ovflz cu pugin lapte, staficle qi miere. se poate

ad21|s! un md' ras. .Masa de prdnz s[ conlin[ numai jumitate clin radaunei zile normale. Ziua se incheie mdncflnd, seara, o rdti" o"- pai* iniriunt) gi un mdr'.

Pu:{.pe. papFsul zilei (Ware senzatia de foame, se poar€ bea, cuqshigituri mici, un amestec de ceaiuri in p[r! egale, din urmatoareleplante: sdnziene, -gilbenele, coada ;oricelutui

'gi ,6iniga. nupa ce su.t

amestecate. plantele, se foloseqte o lingurili yerfiriq pennu o ceaqcd, seopfu-eqp gi se lasti s[ stea o jum[tate-de-minut. se itrecoar.ft gi i" b"ucu inghi$turi mici.o asemenea zi de post este recomandat[ fiecdrui om strndtos. Astfel vlveti simti.mai uqori, mai bine, mai mobili. ziua de post va fi aleasiln aga tel s[ nu fif nevoigi s[ depuneli mai mutf efort fizic ,uuintelectual.

C0teva mijloace Ia indemAna fieclrei gospodlrii' Este foarte bine dacd putefi avea fep de pemd ficute din pAnz[ dein. fesdtura are un efect foarte bun asupra's[ndtrgii. Este r.[ioritoare,genercazd un somn. odihnitor gi inlflturd durerile de- cap.' o lingurft de urzici proaspeie, tocate mdrunt, r" umest""d sub formaunei .paste cu o banand. Are efect deosebit pentru cr€$terea vitalitigii.' Existi un izvor de tinerele vegnicd: sculatul de dimiireag[ gi pornireaactivittrgii fhr'[ grab[ sau aminiciune. cine incearc[ a lua viala -ui

"q-,a fi optimist gi cdt mai vesel tn toate ocaziile, va tr[i mai mutt qi nraprobleme.

Ceaiul amestec, al familiei Treben @us adnirabit, fofifan, ptdcut)

ceaiul nu se cantdreqte in cantitdli exacte. Se incepe cu recoltarpa luidin primele zile insorite de primlvard qi se continu[ colectarea diverselorplante phnd la sfflqitul lunil octombrie.cel mai bine este

-ca in poclul casei s6 fie intinsl o bucata mai mare

de har"tie alb[. cdnd v[ intoarcefi, cle la plimbdrile prin pfldure sau|iye7i, cu plantele colecrate, tiiagi-1g mtuunt qi intindef-le pe coala dehattie.. se adaug[ cdte pugin din frecale fel cle"flori sau'tulpini de plantemedicinale. Din cele pHbut mirositoare, mai murt, din c"le cu mitrs1spru sau amzu€, mai pu1in. Totul se alc[tuieqte cu sirnl al mlsurii.Recol$nd plantele cu pidiere, acluceli binecuvantareo notuiii in propriacas[. In compozigia ceaiului inud:- flo1i de podbal, apoi, la inceputul lunii mai, fiunze;- ciubo$ca cucului, flori ;i frunze;- topom$li Doamnei, florile fiumos milcsitoare, apoi fiunzele;- mierea ursului;

Page 49: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

- m[crigul caprei, flori gi fiunze;- silnic, foarle pufrn, penuu tuomil;- urzic[, primele frunze fiagede de primbvad;- creti$oarl, fiunze qi flori;- ventrilicl, flori, frunze qi tulpina;- frunze de frag silbatic;- frunze de muq- frunze qi fiucte verzi de zmeur;- flori de soc negru;- pdrdlup (ntrsturaqi), florile;- flori de muEelel;- flori de barba popii;- flori qi fiunze de.gtrlbenele;- vinariftr, flori albe, fiunze gi tupini;- cimbru, flori, tulpini qi frunze;- roini15, frunze gi nrlpini;- ment{, fiunze gi tulpini;- coada qoricelului, flori (fiind eunar€, se ia o cantitate mai micd);- Iumdn[ric6, flori;- mflghiran, hunze;- pufulig[ cu flori rogii, frunze, tulpin[, flori;- nui1tr, flori;- sflnziene, flori qi frunze;- splinu15, flori;- n'oscot, tulpin[, fiunze, flori;- petale de trandafir, toate culorile (se vor evita locurile cu

ingdglminte chimice).

Plantemedicinale

din farmacia Domnului

Page 50: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Coada calului (Equisetum arvense)

fglumita gi coada. pisicii, planta se dezvoltii primlvara, dinrr-o tulpintr deculoare maronie. Apoi cregte ca un brad in miniatur[.In sco.puri .terapeutice se folosegte in stare uscatl. coada calului are efectediuretice. Ei hemostatice. ln afari de acesta, int[regte lesutul pur*onar-licontribuie la vindecarea rapidtr a rlnilor mai vechi.

Recoltarea: Este de preferat in perioada de varil.

Page 51: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Coada goricelului (Achillea millefolium)Aceasttr planttr, avand multe unbrelufe pline cu flori mici de culoare albtr.ynegri $i rozacee, este cunoscuti sub-mii mutte denumiiipop"r.", alunele,Iradrfe.l, crestifea, crdvalnic, iarba oilor, rotdtele arue, sorlclna.Frunzele, cu forma lor asemdnitoare unui pjepiene, r. iolorir. la banclajarearf,nilor' Din punct de vedere ar utiliziiii

^ca plante--meJicinate, se in-trebuinleaz[ at0t f]orile cdt gi restul plantei. Are'propriettrg-0" stirrrulare a

digestiei gi et'ecte antispas-tice. Nervozitatea fbteloi inperioada de pubertate, ca gi

. tulburtrrile de menstrualiein adolescenli, se tateizl"benefic cu ceai de coadagoricelului.Planta ajutl gi la tratareaacneelor qi a eczemelor. Lardni sdnger0nde are ef.ect

" hemostatic Ai antiseptic.

9in9 uttlizeazi, coacla $o_. ricelului scapl de tot f'elul

de infeclii.

Recoltarea: Frunzele giflorile se culeg inainte deinflorirea completi a plantei.Planta se gise$te din bel-$ug pe pajigtile uscare.

92

CrefiEoarl (Alchemilla vulgaris)Planta are o seamtr de denunriri cunr ar fi, in gemrani, ,,Frauenmantel,,(ryaptau-1 do.amnei). I a noi i se mai spune: umbrairl-doaninei, *nUiainu"-telui, pllascd, brumdrie sau cretiirel.QreggQala-.crygte -ip .lqguri uriede,_ livezi, tufe, $anfuri de pe nrarsineadrumulu. gi in pdduri luminoase. Planta pgate ajdnge la iniliimea d"e 50centrmetri, puqld fi dreaptl .sau culcat[ la pqmdql netedd

-sau ptrroasi.

^tsrunzele sunt^ zimlate pe margine, avdnd gapte pdni la unsprezece lobi, careigi p{streazd forma ̂ str6nsd chiar Ei c0nd au ajuns la manuiiate. pot fi netedesau cu perigori, auglld un .aspect- scf,mo-gat. f:lorile, de culoare galbena-vli-zuie, sunt micule. Ele se dezvolti sub formr de buchetele, dar iu cleptrsescq trTiote cdgya. milimetri. Perioada de inflorire dtreazh, in generar, ain haipana m septembne.Partea cea rnai folositoare estecea care cregte deasupra solului.Este bine si fie cul6astr atuncicind incepe sf, se usuce. Elemen-tele active din punct de vederemedical sunt substanlele amare gitaninul (6-8Vo), caie au efeitastringent, antispastic.Consumati in ceaiuri,datoriti drogurilor pecare le conune, este rn-dicattr la

-tratamentul

tulburtrrilor de menstru-agie, menopauzi, men-s t re neregu la te sauleucoree.Planta se folosegte qipentru curdfirea sdn-ge lu i , tu lburdr i inschimbul de substanle,tulburlri digestive, iri-taEii ale vezicii urinare.Sucul este utiliza! ca giintrzia, pentru fatamen-o;l inflannliilor, infec$i-lor organelbr genitale.

Recoltarea: Planta serecolteazi climineata. inzilele fbrl ploaie. Se'cu-leg pd$le de deasuprasolului, inainte de des-chiderea florilor. Rddi-cina se extrage din pI-mdnt la sfhrsitul luiseptembrie - inceputullunii octornbrie.

Page 52: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Gilbenele (Calendula officinalis)Exist[ cloul fcluri depu floarea bbtutd giIncI din Evul Mediudurerilor cle ficat. $i

gllbenele: qete 9e sunr- cultivate in gridini, qi carespecia strlbaticl. Aspectul qi utilizarea surt aicleaEi.era descrisd planta p.enuu tratamentul indigestiilor qiastdzi ii suni atribfiite rnulte propriet[1i durative ih

tratarea diverselor afec-1iuni.Planta are etecte an-tispastice qi este stimu-lativi. Este fblosird incazuile de astm[, tuse,insomnie, tahicardie,stdri cle teand. Sc poatelntrebuinga gi in apiicaEiiexteme, la rlniri ugoare,degeriiuri, ecreme giulceratii.Se utilizeazl cu succesgi in caz tlc iritalii alepielii qi rnucoaselor.

Recoltarea: Florile qifrunzele se culeg in pri-mele ore ale diminegii,cOnd cupele nu s-audeschis inc[. Se vor tb-losi fie plantele proaspltculese. fie cele uscate laumbrtr.Este recomandabil sI sesenlene aceastl plantivaloroasl in grddin6.

Obligeanl (Acorus calamus)otligeana cre$te foarte bine in zonele umede, ling[ b64i sau ape curgltoare.Planta.se remarci. prin fiunze inalte, de formd lanceolati gi o-t'loarjverde-marorue.Efecte terapeutice are in special rlddcina uscat[. Aceasta conline o substanparotnatii, c-rl gust putemic de uleiuri eterice, gi o substanfd amari. Ac$oneaiiasupra salivei, sucu-lui gastric gi a glan-delor din mucoasaintestinali, stimul6ndschimbul de substan-le. De remarcat gi e-fecu:l calmant pe careil are asupra sistemu-lui nervos cenfal. Su-cul de obligeani sefolosegte in boli deochi, maceratul la biipenfu vindecarea de-gerinrrilor, iar uleiulclin rdddcini, contractderii pAruhi.

Recoltarea: Toate e-lementele plantei seculeg in octombrie.Atenlie insd! Consu-matd in cant i t t r l imar i , rdd lc ina deobligeanl aclioneazdca substangi vomitivd.

',1."

J|l' ,;t

I

Page 53: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Piducel (Crataegus monogyna)P.[$ucelgJ face part€ din fanrilia rosaceelor.. Mai are gi clenurnirea de gher_gT1tar..pregte sub formd,{e tuf.e, in special la marginei ptrdurilor .r. rolior.,a livezilor gi pigunilor. Uneori atinge o inllgirne

-de ciirci metri. parjucelui

este cunoscut din vremuri strdvechi pentruefectele sale terapeutice. Se foloseic cuprecldere florile albe gi fructele de culoarerogie. Acestea congin substanle utile pentru.,istemul cardiovascular.

in medicina modemtr a fostdovedit faptul c[ irigagia san-gvintr a inimii este sporitl cu80Vo pfin consumuf de pI-ducel. Preparatele din plducelau o acliune binefdcitoare incazurile de hipertensiune arte-riali, de sltrbiciune a nruqchi-ului cardiac Ai in tulburdril-e clecircula$e cerebraltr, avdncl to-ttdatii avantajul ctr nu dau e-f'ecte secundare.

Recoltarea: Este bine s[ evi-tatri tufele de piducel de lamarginea drunrurilor intens

circulate. Primivarase poate recolta coa-ja, tblosittr atdt instare proaspdti catgi uscatd. Fructelese culeg toamna, iarflorile se culeg celmai bine in stare demuguri.

Pltlagini ingustii (Plantago lanceolata)Pitlagina ingustl este o planti care poategi are frunze ascugite sub forml de lance.sf'eroidall a unor tulpini lungi. planta osoluri strrace in oxigen.Se utilizeazi seva. Irunzelegi ridtrcinile - mai rar se-minfele. Elementele active

cregte inalti de pin[ la 30 crn.Fl_orjle sunt situate pe terminagiagdsim la margini de drum, pe

a le p lan te i au e fec temolient asupra tusei,bilizeazf activitatea

sm-prea

intensd sau lent[ a intes-t inului . Consumatd sublbrmA de ceai, se folosegtela bolile de pllmlni, dure-rile de cap, urechi gi dingi.Fnurzele, aplicate pe rdni,au ef'ect cicatrizant fi an-tiseptic.

Recoltarea: Fnurzele se cu-leg prirnivara, inainte de ilr-florirea plantei. Trebuie usca-te repede la tenrperanri inne30'-50"c.Seminlele se recolteazi lavrelne uscati, in perioadade mafllritate, intre lunileaugust-octombrie.

Page 54: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Porumb (Zea Mays)Oricine cunoa$te aceasttr planti inalti de 2,50 m. Se cultivi la noi, maiales ca hrand pentru animale. Importanla ei nu rezidd ins[ numai in taptulc[ este necesari ln alimentalia omului gi a animalelor, ci gi in eficienlaputerilor ei tfuniduitoare. Este cunoscut, in special, ef'ectul linigtitor al releleide fibre care imbrac[ gtiuletele, cunoscute in general sub clenumirea demtrtase porumbului. Aceasta este utilizabil[ in mod aproape nelimitat, pentruc[ nu produce iritagii qi totugi calmeazd dureri acute, cutn sunt cele carac--teristice colicilor renale, inflama$ilor veziculare, reurnatismului gi gutei.inuucit substanlele ei active stirniuleazd producerea urinii, ea contribu]e lapurificarea organismului, eliber0ndu-l de toxine, stimuleaztr ficatul, inima gialte organe.Toamna, la recoltare, se va avea neapirat in vedere s[ se foloseascd nunraiplante,,cultivate biologic".

Salvie (Salvia officinalis)Salvia are mai multe specii, dar infl$;area lor este aproxinutiv aceea;i:f'runze moi, asculite, iaf florile ca un cioc deschis. Fomrele cele mai desintdlnite sunt gi iele mai valoroase: sortirnentul de salvie nobil[, denumitigi salvie comuntr sau jaleg, 9i salvia romand.Constituengii salviei au efect de activare acirculatriei vasculare gi sunt qn putemic sus-gindtor al sistemului nervos. In acelagi tinrp,ie combat cu succes gi stdrile de vornf, gidiareele. Intervine ln stlrile febrile, sctrz0ndtemperatura, evit[ aparigia transpira$ilor. abun-denie in bolile infe-clioase gi reduce glicemiaclin sAnge. Contribuie benefic la cicatrizarearinilor. Pentru femei, salvia are efect de re-ducere a pierderilor inutile de singe inmenstruagie; este tonitiant al utcmlui 9i vin-decl leucoreea.Este de neinlocuit in trata-nrentele cosmetice, opre$te ca-derea pf,rului gi asiguri cati-felzuea pielii.

Recoltarea: Toate sPeciile tlesalvie au aceleagi proPrietdfi.Toate pot fi culese in naturd.in gradini se cultivd salvianobili. Florile qi f'runzele seculeg inainte de inllorire gi seusuci la untbri.

Page 55: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Sunitoare (Hypericum perforatum)incr din vremuri strtrvechi, .acestei .planp - sunrtoarea - i-au fost atribuiteproprietrli multiple ̂ timdduitoare gi'rtiu.-supranaturale. popular nrai este;;iff;", iffi:::, ::l:x';n*ffi:'uuruiana a" ;;;; .LEu voinicurui,Are o tulpintr inarti d6 pana ti 9o cm 9qe poartd multe flori de curoaregalbentr. Prin srivire, d1n'ea iese un ti.ilio.a. culoare roqie, curoare cdpdtata,spune legenda, de la sAngele uantuitorutui ce-a picurat clin rdnile Lui cdnd

ttV r\ ll,L-

era pe Cruce, la picioa_rele cdreia ar fi crescutcdteva fire de sunltoare.De aceea se considerici ar avea putere de vin_decare foarte mare. Su-ndtoarea cregte la mar_g l n e a l a n u r i l o r d ec.ereale, a pddurilor gilivezilor, la altitudini depOni la 2200 rnetri dea-supra nivelului mdrii.Se folosegte planta in-f l o r i t l , a t 6 t ' i n s r a r eproaspittr c0t Si uscatd.Sub formd de ceai ajutdla tratamentul stlrilorneryoase, al isteriei, iaruleiul de sundtoare estefoarte util la vindecareaplSgi lor, cr izelor delombosciat icd sau ar-surilor de soare.

Recoltarta: Se face inperioada de inflorire. inlunile iulie-august.

too

Urzici moartd albi (Lamium album)Foafte asemlnrtoare - atenfie! - cu usturatoqrea vrzicl, dar f[ri sr aibtrperiqorii setacei unicanli ce-contrin substanla pigcetoa.",1".Ju

"g" ne facebiqicute gi ne usturd! De aceea se gi numegte ,,urzic6 moarti',. In afar6 despecia pe care v-o prezenttrm,

mai are cdteva surori, dar caresunt galbeni, pesuigi, ro$ie - florilefiind aga coloratg gi de aici tri-gdndu-li-se gi numele. lJrzica \t"Imoarti albi este cea mai rlspan-

Wkqdit[ dintre ele, cregte in locuri rE, Iumbroase, rnargini- cle pddure,. Ttufdriguri, pe ldngd garduri qi zi-'ur4rrlurr, pe langa garoun fl zl_clurr, este meliferd gi medicinald.Tulpina atinge 70 cm, este pi-roasd, poarti pe ea frunze triun-ghiular-ovale, piroase, dinfate, iarla subsuoara frunzelor aie florialbe,^ mari, dispuse in bucheplede cdte 3-5, care seamind cu ielede gura leului. Toati planta seutilizeazd in tratamente, fiinddiuret ic i qi av0nd efecte deprirnenire, curtrlire gi innoire as0ngelui. Se recomandd in diaree.boli ale splinei, suferinle ale cd-ilor respiratorii. poate ii folositigi extem, pentru tratarea vari-celor, edemelor, hematoamelor.

Recoltare: in timpul infloritului,pe tirnp frumos, in mai-iunie:t-lorile se scot fird caliciu.

Page 56: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

V0sc (Viscum album)

Vflscul este o plant[ senriparazitl, care se observ[ in special iama, intreramurile f6r[ frunze ale arborilor gi pornilor. Preferd ponrii fructiferi, darcrette $ pe ah arbori. Din punct de vedere medical, cel mai eficient estev0scul care crette pe stejari. In cantitili mari este toxic. Poate aplrea odisparigie a sensibilitilii, precum qi o parezi evolutivd.Otr[vitoare sunt fructele-boabele de vOsc, motiv pentru care se folosescnumai frunzele gi rarnurile. La un dozaj corect, vtscul este un mijloc eficace

pentru regularizarea siste-mului circulator sangvin.Are gi efbcte diuretice giantispastice.

Recoltarea: Se recolteazlv 0 s c u l d i n a r b o r e t , l astirgitul toamnei. Se inldtu-r[ cu griji toate boabele.Frunzele gi rarnurile se u-suctr la loc umbros-intune-cat, apoi se rup in buctrPlemici, care se Ptrstreazd invase de sticli, de culoareinchisi.

Ventrilici (Veronica officinalis)Puflne plante au aga multe denumiri: leacul atotputemic, leacul tuturorrelelor, mltrice, ventricea, qopOrlai;l, buruiani de cel perit.Este vorba de o plant[ micl care se tArigte pe sol, are flori alblstrui-violete,foarte rar gi flori albe. Cu rnult tirnp inainte, ptrrintele Kneipp a accentuatputerea de vindecare a plantei in iurboln[virea ciilor respiratorii. Suculproaspit, extras din planti atunci c0nd inflore$te, este indicat in tfuniduireaeczemelor, a bolilor de piele, este un excelent depurator al s0ngelui.Aceast[ planti, clreia ii plac locurile uscate, secetoase, folosegte gi latratamentul stirilor de agitalie nervoasl.Ventrilica cregte gi in poieni, pe l6ngI tufe, gi in pdduri insorite.

Recoltarea: in timpul infloririi, tlin luna iulie p0ni in august. Se adunlsub formtr de buchete care se pun, legate, la uscat.

III

I

I

Page 57: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

MARIA TREBENViafa ei

4aria Treben, n[scut[ Gtinzel, a vdzut lumina zilei la 27 septembrie907, in saaz, o localitate din regiunea sudetd. Era cea de-a douarscutd dintre cele trei surori. Tatil sdu era proprietarul unei micipografii, iar mama ei era casnic[.,a vdrsta de 10 ani igi pierde tatdl in urma unui tragic accident.)oi ani mai tfuziu, mama se mutd, cu cele trei fiice, la praga. Acolo,{aria Treben unneazd liceul gi, dupfl absolvirea acestuia, glseqte unrc de munctr la redaclia cotidianului pr.aghez prager Tageblatt.)up[ 14 ani de serviciu, se cf,s[tore$te cu Ernst Gottfijed rreben,are era inginer qef la uzinele electrice din Austria Super-ioar6. Mariareben va rdmdne, phn[ la sfdrgitul vielii sale, casnic[.ttrucdt solul ei era originar din zona minunatr a p[dur.ilor Boemiei,inf,ra pereche se mutd in casa plrinteasc[ a sogului, la Kaplitz. pesteiliva ani se ndgtea unicul lor fiu: Kurt Dieter.a finele anului 1945, familia Treben este forlatd sd. plece in emi-tafie. Ernst Treben este arestat, iar solia, impreund cu copilul, vor)trece urmdtorii ani in diferite lagfue din Germania.tnd Maria a reugit sd-qi reintdlneasc[ sogul s-au stabilit in Austria,ue le-a devenit o nou[ patrie.dliva ani au nflit in la Mtihlvie'tel (Austria Superioar.[), pand cand,

1951' ca u'mare a angajlrii lui Ernst Treben ca gef de seclie razinele electrice - Kraftwerke AG - din Grieskirchen, se stabilescci.I Grieski'chen qi-au construit o clsug[ frumoas[, unde au locuitrpreund restul vielii.

)4 105

Plantele medicinale - chemarea Mariei Treben

incd din anii copildriei, Maria Treben s-a simgit puternic legat[ de

naturd. Mama ei, adept[ a medicinii naturiste, creatl de p[r'intele

Kneipp, a incercat s5-gi educe copiii in spiritul dfagostei fa1[ de

naturf,, fa$ cle puterea plantelor cu efecte t[mdduitoale'

Copil fiincl, Maria Treben acumuleaz[ primele cuno$tiinfe privind

reptele de preparare a mijloacelor de tratament in casf,'

ins[ hotdrdtor rlmine momentul intdlnirii sale cu biologul Richard

Willfort, care ii va canaliza preocupdrile spre noi domenii. Willfort

i-a transmis cuno$tiingele hot[rAtoarc despre efectul terapeutic al plan-

telor pe cal€ le cuno$tea. In plimbdrile lungi de recunoa$tere a

plantelor i-au fost verificate toate cunogtiinEele ce le acumulase in

anii anteriori. Maria Treben a inceput s[ facf schimb de informagii

clespre plantele medicinale cu b[trinii din zonf,. A citit c[rgi vechi'

cu descrierea proprietdlilor plantelor, incepXnd s[ expedmenteze fetete'

Astfel incepe, pas cu pas, s[ sdpaneascd acest nou domeniu.

Recolteazfl cantitdli importante clin cele mai diverse plante, le preparf,

sub form[ cle ceaiuri sau esenle. O prieten[ ii pune la dispoziEie

copia unui manuscris, vechi cle un Secol, despre plantele suedeze.

Documentul era redactat de un medic suedez ;i d[dea releta pentru

obginerea unui extract cu puternice propriet[gi terapeutice.

Maria Treben, foarte incflntat[ de aceste noi informafii, preparf,, con-

form regetei, o prim[ cantitate de esen1f,.

Nu dup[ mult timp a intilnit o fhrancd care suferea de dureri de

cap ingrozitoare. Maria Treben i-a clat un amestec de buruieni pentru

aplicar.ea de comprese pe frunte. A doua zi, cdnd s-a interesat de

starea sltencei, aceasta nu mai avea nici un fel de dureri Ei se simtea

foar.te bine. Acum a inceput s[ intuiasc[ ce putere terapeuticfl arc

acest amestec de plante. Din acel moment qi pfln[ la sfiu'qitul viegii,

n-a incetat s[ propage cuno$tiinlele despre plante qi efectul lor.

in car.tea Sdndtate din farmacia Domnul.,i a sn1ns majolitatea cu-

no$tiinfelof pe cale le avea despre tratamentul diverselor boli cu

ajutorul plantelor. Aceast[ lucrafe, ca gi altele, au fost mereu aduse

Page 58: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Ia zi. Foarte cunoscutd a fost qi lucrzuea Succese de tratament, undese descriu multe cazuri conclete de tlmiduire.

Conferinfeleh'ima conferinl[ despre metodele de hatament cu plante medicinale,ginutd de Maria Trcben, a avut loc la Bad Mtillhacken, o localitatebalnear[. Acolo l-a cunoscut pe un preot, care a sfltuit-o sd-qipublice, intr-un ziar bisericesc, cunogtiingele gi recomandfile desprefolosilea plantelor medicinale.Prin aceste publicalii, competenla ei devine tot mai larg cunoscut[,primind multe telefoane pi scrisori. A primit nllmeroase invitalii slgind conferinle in intreaga Austrie.in 1977 au venit primele invitagii din su'[in[tate. Au fost situaliicAnd conferingele ei erau audiate in sili pline cu p0nd la trei miide palticipanEi.Toate conferinlele le-a ginutin anul 1984 a fost invitatlale Americii.

$i acolo s-a bucurat de un

gratuit, din dragoste pentlu semenii sli.sd 1in6 conferinle chiar in Statele Unite

succes rlsundtor.

Sf6rEitulDup[ o viali de convie;uire in dragoste,qi inplegere, in anul 1988,solul Maliei Treben moile subit, fapt ce o va malca putemic pennuurmf,torii ani.Din acel moment incepe s[-gi piardfl curajul de a trli. Trei ani maitflziu, adic[ la 26 iulie 1991, aproape in aceeaqi zi calendalistic[,qi-a ulmat soful...

I Denumirile uzuale aleplantelor medicinale

Dentunirea PrinciPal5 Denunrirea latini Alte deuuniri folosite

iJ-nilfi-numeste ia$tr de mare sauiaten: in resf toate sc denumesccluptr ntrmele latinesc.anirson rom6nesc' anrs' anos'Fiilfi,

-itrimin <iulce, chinrion de

ffIdfit, hanus, nrolotru.ii'ii"t-'"iiptteticd, antonictr, bucinig,Angelica archangetica Sgrlt:,& ffi3;!iicr;'anghelicd, antonictr,

zeylandicurtE'oiir,ru^ swtuun, chipcr .iute.' papl"L^,..t-,ri fi o r:. mi c r o c a r p u n t =.r,t!',"r;TF;il.n"1,*" .it o*t

.,- convar. Ionglmt l"'itiiiititt hurg'-'papricr' piparca'

Sitybum mnrianunt ilffi**,::i#rru,* $ltli'31",",Marii, scai pesb.tl .

Arnics rnontana #.Wgoml ,ffi"i, $,f'iitiiGr canUrltn' PP. o.tlor

Fitipenduta utnraria tfil;'fri6r?f;",Fl,i'i, if$u",,sairtADicd' tatlll' tel$or

Herucleum spontly.Iium i;6;**"il"i' cltceq prrnAntului'iiti,iizi bfi,:i,,,,ri, :Hffi,:utg%."'ffiBi' #Blifllii,Arctium tappct htlt5 ntm^ffll'?riifiyt:''

sudoarea laPtelutpaeoni(l orrcituris Hffiiltlfll5lilr,,"*:::::ocimum bositicum dlf,r3f:'B1i-t"T$ll"g,3li.ff'

mli5cintr' vtsrleac.

Sotanum tuberosnm'{'[';L ll]$,l;fi"l#fttngii'?f'0"fiHffih'I T.fJ:J',f.'ii'i!"

Marvct negtccta lg1iftl ]i1|jru:r.?li"'JfolCarum corvi *fgl$tmll,o"t'i',$l'ltgrarictr,

ifid;il ;;;ni.5'-tat|er . -.-,Aescutttshippocastanun,sg'.lli$i'kilflf to,i",tll[,},:h'$'l'"'Arrium cepa #,eggjft-,i]["'.i; !i]]"r,*,

iiliffi' ilPl lunguiuge' cePor'

ParPangicf,

Alge bntne

Anason

Angelicd

AuehinarcArfore de scorligoard

Ardei iute

Amurar

Amicf,

Barba PoPii

Brinca unuluiBnrstur dulce

Bntsfur

Bujor

Busuioc

Cartof

Cagut popii

Chimion

Castan sdlbatic

Ceapl

PhaeoPhvceaeGfilelria, Dicryota,Ectocurqus, rucus,lnminaTia, MacrocYsttsetc.)Pimpinella anisum

uu are clenunriri PoPuliue' cueicep$a lui Fucas i'gtlqlbjgjt gT:

Cynarl scolYmusCinnanwmum

anchinar

"u"are - cel rrnrlu sco4igoarl

107

Page 59: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

licoare

)imbrigor

)iubofica cucului

loada calului

loada racului

)oada goricelului

loriandnr

lrefigoarl

)rugin

)uigor:n corned, ca plantitondimentiartr, cirisoare),alin

lovleac

haciltr

tr{gaictr

asole

enicul

lrigtr

rag

rasinumariF

trlbenelc

Cichoriurn inrybus

Thymus serpyllum

Primula offcinalis

Equisenm arvensae

Potentilla anserina

Achillea millefoliunt

Coriandrum sativum

Alchemilla vulgaris

Frangula alnus(Rha-mnrs frangukt)Eugenia caryophyllata

Irtunts nobilis

Cucurbita pepo

Berberis vulgaris

Galium verum

Phaseolus ttulgaris

Foeniculum vulgare

Dryopteris filix-nas

Fragario vesca

Frurinus excelsiorFurwria officinalis

Culerulula fficinalis

cicoare, dorulet, incingtrtoare,ochiul fetei, pdza dnrirului, sporigbalsaml, iarbh cucului, hmai6,strrpun, pimau, timian, limbri$oare,clmbru ptrslrescanghelic5, aslictr. cimra cucului. tlltavac1i, lep dprei, wechiula ursuldi'barba ursului, bola calului.brtrdisor, coada icpei, coadamanzr,rlgi, nocllticf, opintici, ptrrulporcurulargentintr, arginlictr, buboasd,puruian{ de scrinte, coada dracului,forostllu, iarb.a gfutii, sclintiltr,troscot. vrntfceaalunele, brld{tel, ciuregica,cresti{ea, iarba oilor, frisnel,sorocrntranason, bunriantr pucioastr, chinrcn,coleandrtr, iarbd pirtLrroastr, ienuptrr,piper alb, pucioabtrcretWctr, fdine de in, pleascd,urnb'ranrl doamnci. rurfora hrtuleluicrasici, crugei, lernn c6inesc,pasachintr, strlbignu iue

bibici, ciumifaie, ciuna fetei,frunzigoartr, liorbe, turbarebertenit{, bostan porcesc, cucurbitcrorrfne$ti, do{lani, dovlete, harhrz,ivdrtr galberH, lubenill, lurtd, t{bac,zt)ac,.acril, agrig, cItinl de rAuri,cloceni,- corles, dracintr, drtrehinl,eloidan, holertr, lenur galbefr,indlriq boiercsc, mlcriS de ffiud,ndcri$ul caprei, mtrcrif spinossarrziene, asprigoartr, comtrlel, iarbtrlipitoare, floaria Sf. loan,irichegtrtoarebacltru, baghi, bob, fansulc, fasoi,Fisule, puSioaictr, pdsui, ptrsultr,teactr, tiilltrricd, tuaaraanason, baden, busamac, chimion,cumin, fenhiel, hanos, mdlurtr,secfea, toaiebarba ursului, l6lir{I, fcrice, iarbagarphi, limba cerbului, ntrvalnic,spasul draculuiafrange. buruiantr de fraei. ctrosrntr.frrgula silbatictr, ̂pomifl; v.arrgirlg.rracsan, [apsrn, trascll, tcslc, laslgcorrcodan, ficrca Ddmdnnilui, frnunilpdnfplului,..guqa

- lnrurnbelului, iarba

tttrnilu. sAturcaboance. ctrlddnrstr. creonite.frlimicd, ndlbenari, ochiul boului,nljnictr, sllcxnie, tdttrig, vAzdoagc

Ghinfurl galbenl

Ghinfurl P[taul

HarrrciHazmaluchiuHrean

lnIantr buntr

Izmtr crealtr

Ltrcrimioartr

LImaiI-emn dulce

I-eurdil

Leugtean

Lichen de piatrtr

MtrcesMdcrigul iepurelui

Mlghiran

MAxar

Mat€MesteactrnMierea tusului

Mur

Mugefel

Muqtar alb

Mugtar negru

Nlstura$

Majorana hortensis

Anelhunt graveolens,- ssp. horlorumIlex DaraguayenstsBetula pelvlulaPulmonia ofiicinalis

Rubus fruticosus

Manicaria chamomille

Sinapis alba

Brassica nigra

Bellis perennis

iedertr, maderan, mdrglran'mishiran, Dttpi, sovarfcro"p, chnri:ri drrlcc, mtrrar dcgrJtlinl, mtrrar tarc, morarilex. laurnnstacfui. mesteacan alb, nrestccancuscrisor, rndtasea Ptrmantului'txaua cucului, PlltiAndricIirurtr, mur de Pf,dure, mur nggru'mur ptrdure! strlbatic' mrr tufos'rug. ruq oe muremlnnofrU. mtrrarul cdinelui'mtrtrice,'poda Stintei Mfii'rornanittrcuruen'alb. hardal, hrenoastr,mnitar buri, mustar de grddintr'rapiF dbr, rapifd de Srrdrnahai,.idal, horsti, inuqtar de c3np'rrustai'sllba'tic' rafild de nru$tar'raoitd sdlbaticaaiiif. bobatnic, brdncttlavciiniceascl, cardanrtr' creson'nirnii- uoitiicultri, hrtrni1d, . iarbavoinicului, mtrcriS' ndsturel'pilUoli.,'-ri gAqtei, voinicicb

Gentiana tutea t|m"ff*,.f'lrffii,1i"f,li:yilU",iafturl. strisoaie, tin[rtr

Gentiana punctata q"ttp; entiud, -fie-rea pqpry!9i'

B3ffir, infurtr ro$re, ocnulcca,

Humulus lupulus hamei, iarba beriiChacrophvlium temulum azmtrtoi, bazmaluceiiordcih n$ticona

iliry, hrean, rtrd'llcintr strlbatictr'

Linum usitatissimum in de culturtrUiiitUt piperita borqnit{, camfor, diantr'.ghiaad'-

gqiiU, iarbtr neagrtr, mintl neagrtr,untx rece

Mentha crispa creali,.gizrntr 9real5'- iarb-[ crea1tr'

i#*,s fi'Eu"frr-".Tff "convctttaria majalis S?:,t$f;h "Jl,gif;il?":,flgli"n

domriesti. teorgite, iarba lui StEntuG[eorg'he,

-mlrE&itel, Plhdn4e'

sutlete, tunbravloareCitrus limorurm altrntrie, chiUt hrrnnie, g{T F- g*n-ciy$riizogtobra

$$[tt:l#ffi?rdurce,rrdtrcinf,Allium ursiruun ai cioresd, ai strlbatic' aliu, usturoi

lfo,"Jft , nil#rf"ture' aiuri' ariu

Izvisticun oficinale Ffrr.uianf .de- lungoarc,.l-eo$tean'tibistoc, lu$rean, Pascanql

cetraria istandica HH*%*ffi: ffi:H fft**Rosa canina r5$id' tardafir silMic' n€' gxlir' ntBoxaris acetoseua H:*1"f.,t"11|ii:,0?#.iJJJl"To'.''

trifoi acru

Page 60: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

NucNuc$oard (nunr datsemintelor arboreluitropical Miristica,utilizatc ca atare sanndcinate, dreptarornatrzant)Obligeantr

OcloleartOsul iepurelui

Pllducel

PIptrdie

Ptrtlagintr ingustil

Ptrtlagintr lattr

Pduuujel

Pdstiimac

Pediculi

Pelin

Pi1lerPirPltrnAntrricdPoclbal

Ponunb

Pufulig cu llori rniciRlchifan

Revent

RoinittrRostqtasctr

Roz-marinSalvie

Strpunari!tr

SchinelSennaSilnic

Juglans reeiaMyristico fragrans

Acorus calamus

Valeriano oflicinalisOnonis spiibsa

Crataegus ntonogynt

Tara.:iacum officinale

Plantago lanceolata

Plantago major

Petroselinum crispum

Pastineca soliva

Lycopodirrm cleta|unr

Artemisitt absinthium

Piper nigrumAgropyron repensP-ulmonario 6fficinalisTussilogo farfara'ka

nmys

Epilobiurn pan,iflorumIrythrrm silicar"ia

Rheum officinale.Rheum fhlntotumRheum rhabarboruntMelissa oflicinctlisChetidoniin nnjus

R<ts mar inus offt c i n o I i sSalvia officittiilis

Saponaria olficinalis

Cnicus benedictusCassio tm,qustifaliaGIechona" heierncea

b-icus caricuSanbucus nigra

nuc, nrrcar, nucd dulcemuscat, nuctr cle muscat

Splinup

Stqar

Sulfintr

Sundtoare

Talpa gdgtei

TapagnicTarhon

Tdtdneastr

TeiToporasul doamneiTriista

-ciobanului

Trei fragi ptrtati

Troscot

Turi!tr nurc

felinllintaurl

UntigorUrechelnildUrzicd mictr

Urzic{

Urzictr nroartll albtr

Ustruoi

Valeriantr

VdscVarztr albtr

VentrilictrVinaritl

Zmeur

Solicktgo virgaurea

Quercus robur

Melilotus oficinalis

Hyperiam perforatum

I.eonurus cardiaco

Galeopsis ochroleucaArtenisitt dracunculus

Symphymm otficinole

Tilia platyphilosViola odoroluCapsella burso pastoris

Viola tricolor

Polygonum aviculore

Agrimonia eupoloria

Apium .glaveolensCentauium unrbellatunr

Nasturtium oficirtuleSenperfivun leclonmtUrtico urens

Urtica dioicct

Lnmiun albunr

Allium sttivum

Valeriana olftcinalis

Viscum olburnBrassico oleraceav'ar. capitata

Veronica officirrulisGslium or{oratunt

floare boereasctr, mtrnunchi,snrcoaictr, vargf, de aurgomn, gledun, gtojar, terg, djer,tutanmololnr lalbcn, sulcintr, iarbtr deuiatrd, suTulehrnriantr de-ntrduf. cnrccavoinicultri, floarea lui loan,uoianfttr. sunaic{lafr.gaipi, iarba gaqlelor, iarbdrmrrur, qonc, somrusor, crtastacocoquluinu aredracon, nutricea, taracon, tacoll,tarcun, tilrtrhantrbarba tatei, boracioc, iarba luiTatin, lutanip, rddtrcintr neagrtrtei alb, tei nrios, tci ct frunza nnreviolete, pantofiorii doanneiarior, brimiantr de fripuri, coadapisicii, punga popii, ilgculi1dpansclute de c6nrp, albtrsfclc,i:atifclurc. stsa E'Iilrii. lihnlioasdsdlbatid "'brebenel, costrei, hericictr, iarbtrrosie. laba strinii. norcin, troscolelasprisoarl, Soitoreaifi, bunrianl ilef.guii, conrtr[cl, nUtcultr, sctrigor,turltilachiu, celer, strlintr, sindirei, lallrherea utrm2ntului, lintaltr, o miede fiorinii. frierrriclntrshrrel, ndcrig de baltilrdslilg mic, rtrddcina casuioiestEa. urzictr blAndd, trrzicdcrtriasctr. ru-zictr itrtc, trrzictrinrole safdoiised. urzic{ nuscattr, rrrzicd deptrdurc, urzic| rorir2ncascdSugcl alb, trrzictr strrcll, trrzicimorttrrctcai, ai de toanxtd, baib, ceapl albtr,pur, sctrloi, usftroniixlolean, iarba pisicii, gtryaponnrbeluluiItoletnic. vAsc de bradbroazde, curcchi, varztr dectr1rtrpnd, varztr de grtrdin5' varztrde iamtrleacul relelelor, venlricea' qopMailaapri$oartr, avinr!tr, bunriartanursbultri. btrnrihntr de pril uegn'cucrtnz ite ptrdtrre' durirbravnic'tloarea ptrcltriii, . sctrldtoare, s3njttanetlc udclure, tdmhioasd, virlaricaaniurtr, tt*g, 11rllitfi, nrtu,. porurtdc ntns, rug de muntc, scoblctn'snttr

brrcirunag, calamar, calanruz, crirr9e lpa, polpronrec, papurtr rogie,Ifesue mfosttoarevezi valeriantrdirrnotin, sudoarea caluhti, sncloareacapului, strltrgtioartr

nfffJl3 g[erslrinar, nrdlai nrare,buhd, cicoare, floarea mllaiului,8{lbinele grase, ldprrrcd, papa8arnil, ltuctiarba bubci, linrba oii. mamapddrrii, minciuntr, protagintriarbtr dc cale, linrba boirlui, nunraptoare, rrunclunagrg4ul,.macdcadon, ptrtltrgcte,pelnnJet de casanap pdstrresc, pdst6mac sdlbatic,postimachibriul r,6rrtului, bunceag, chinclictrli.conrefg|, praful sfigoiiitui, ralpa

' '

ursululplinip, pelin mic, iarbtr anrartr,veml|'ttnu arechir, albei, rdg{lievezi Mierca t[sulrribulhar, bnrsfur alb, ccnu5oartr, eusagtrinii, papalungd, rotungioartrcrrcuntz, mElai, graniqor, pdpuge,papufor, peucne, tenctrrupfulip, zbrudtoarectrlbugoartr, lemnie, zblrltoarebtrrbtrteascdraparpard, rabiniftr, ravent, nrbarbtr,nlbarbartr

Hrneild, melistr, iarba sttrpuluibunriarrtr de celc sfinte. bunriantrde. pecingine, calce mare, cnrccavonrculut, negclanttr, paUanurtr.strltrlea, ltrttrrclc, iafuI

'di nepi

dendnrlui, mirlin, ruinralinjaleg, jaleg bun, salc-Am boicrcsc,saletciulin . rogr, . oclogaci, sdpunulcalului. flori altienu arecasiabrhncd, bumiantr cle bube. coadaiclelor, iarba cArtilelor, prislinioartr,rotungloartr, supardrenu aresoc neSnr

SnxrchinSoc

110

Rubus idueus

111

Page 61: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Alimentalia sdndtoasd cu planteBol i speci f ice copi i lor

Durer i le de cap gi migrenaBol i de piele

Bol i soeci f ice femei lorBoli specifice bdrbati lor

Relete de sdndtate cu planteAlergi i

Vindecare pr in al imentat ieStresul de toate zilele

Bol i le stomacului s i a le intest inelorInima si boli le cardiovasculare

Boli ale cdilor respiratori iRdnirea gi p lagi le

Succese de tratament ale Mariei TrebenDin bucatdr ia Mariei Treben - Special i tdt i d in Boemia

Comercianti!Pentru a obtine ultimele aparit i i , la pret en-gros sunati la tel:

222.99.01

TIPARIT LA TIPOGRAFIA MIRONlel: 335 88 25:336 33 04

Page 62: Maria Treben Boli Specifice Femeilor

Cartea de fata, cea de-a cincea din seria SANATATE CIMARIA TREBEN are un subiect aparte: Bolile de femei.

Este o lucrare de exceptie ce vi oferi tratamenttde-a dreptul miraculoase!

Retetele Mariei Treben, sfaturile ei, existente in volumele diseria de fatd, toate v-au ajutat sa aflafi din tainele plantelcmedicinale, in toate v-a fost impdrtagita experienta de neegalra autoarei.Dar Boli specifice femeilor oferd un numdr impresionant dscheme de tratament pentru cele mai delicate, mai intime, megrele suferinte la care organismul femeii este supus, de-a lungul intregii sale vie1i, in calitatea acesteia si ca membrdsexului feminin, si ca mamd, si ca sotie, afecliuni pe care dmai multe ori ea le trece cu vederea, fie considerdnd. ca asa ieste dat, fie fiindu-i jena sa le mdrturiseascd medicului. Si fdrexagerare, bazdndu-ne pe rezultate concrete, vd prezentam sc6teva retete miraculoase impotriva unor boli cumplitecancerul de sAn, cancerul organelor genitale, cancerul aparatului urinar.Dar, inainte de a folosi toate recomandarile noastre. inainte d

a apela la plantele medicinale, trebuie sa stit i exact ce maladie aveti.Deci trebuie stabil it un diagnosticorect, ceea ce numai un doctor o poate face. Iar daca nu aveli nici o boald si nici nu vreti sa vd imbolndviti, Maria Treben va da nenumdrate soluli i de prevenire a boli lor, de cdlire a organismului dintre{inere a sdnAtatii numai cu mijloace naturale:infuzii, esente, tincturi, bai de plante, amestecuri dceaiuri, masaje cu jeturi de apd rece, caldd sau alternante, exercitii de relaxare, etc.

o Alimentatia sinitoase cu planteo Boli specifice copiiloro Durerile de cap qi migrenao Boli de pieleo Boli specifice femeiloro Boli specifice birbafiloro Retete de sinitate cu planteo Alergiio Vindecare prin alimentatie

o Stresul de toate zileleo Bolile stomacului si intestineloro Inima si bolile cardiovasculare@ Boli ale ciilor respiratoriio Ranirea pi plagileo Succesele de tratament ale

Mariei Trebeno Din bucitiria Mariei Treben -

Specialitafi din Boemia

BOLISPECIFICE COPNLOR|pl*r*:]iffi;vr!d"d.l

SANATATE cU

M A R I ATREBEN

Colectia ,,Sinitate cu Maria Treben"

ALIMENTA

DE CAP SI M


Recommended