Mari-Sărbători-Sărbătoriri-Iubiri-Invățăminte-Editia-a-II-a

7/30/2019 Mari-Sărbători-Sărbătoriri-Iubiri-Invățăminte-Editia-a-II-a

http://slidepdf.com/reader/full/mari-sarbatori-sarbatoriri-iubiri-invaaminte-editia-a-ii-a 1/165

Constantin N. Străchinaru __________________________________________________

1



Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri, Învățăminte... __________________________________________________

CONSTANTIN N. STRĂCHINARU

Mari Sărbători,Sărbătoriri

IubiriÎnvă ăminte...ț

Edi ia a II aț

revăzută i întregităș

Ia i Editura Pim, 2012ș

2




Tehnoredactare i corectare Drd. Gabriela Munteanuș

Coperta fa ă: Nicolas Poussain 1594 - 1665, Sfântaț Familie

Copertă spate: Pierre Mignard 1612 - 1695, Căsătoria

mistică a Sfintei Ecaterina

Editura Pim

Descriere CIP a Bibliotecii Na ionale aț României

STRĂCHINARU, CONSTANTIN N.Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri,

Învă ăminte.../ Constantin N. Străchinaru- Ia i:ț ș Pim, 2012

Toate drepturile de reeditare apar in autoruluiț

3




CONSTANTIN N. STRĂCHINARU

Mari Sărbători,Sărbătoriri

IubiriÎnvă ăminte...ț

Edi ia a II aț

revăzută i întregităș

Ia i, Editura Pim, 2012ș

4




De acelaşi autor:

- Să vorbim limbi moderne, Iaşi, Ed. Agora,1993;

- Trepte ale devenirii umane-eseuri, Iaşi, Ed.Agora, 1996;

- Culegătorul de zări- poeme, Iaşi, Ed. Agora,1997;

- Un mire în flăcări- poeme, Timişoara, Ed.Marineasa,1999;

- Spre mai multă lumină- eseuri, Ed. Fides, 2000;- Mihai Eminescu şi Gustavo Adolfo Bécquer ,

Ia i , Ed. Fides 2000;ș

- Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri,Învă ăminteț ,Ia i, Ed. Pim, 2011- poezii, edi ia I.ș ț

- Din mucenicia Neamului Românesc, Vol. I, Ed.Pim, 2012.

- Din mucenicia Neamului Românesc, Vol. II,Ed. Pim, 2012.Traduceri în limba franceză

- Ars longa, vita brevis, poèmes / Cătălin Anu a,ț

sélectionnés et traduit du roumain par Constantin N.Străchinaru, Ia i, Ed. Vasiliana, 2006ș ; Avant-propos; C. N.Străchinaru

- 100 POÈMES de Gheorghe Mihail, Bucureşti,Ed. Muzeul Literaturii Române, 2006, postfa ă:ț Constantin N.Străchinaru

5




Dedic aceste poezii,scrise în primul deceniu al celui de al

douăzeci i unu-lea secol al erei noastreș cre tine, Domni oarelor Dr. Oana iș ș ș

Cristina - Ia i, cu toată stima, prietenia,ș dragostea i recuno tin a de a le fi prilejuitș ș ț

în exclusivitate.

6




La Sfintele Paşti

Ce luminos e astăzi cerulşi-adâncul lui cât e de sfânt!Simţim, în suflete, misterulÎnvierii pe-ntregul pământ.

Acesta e sensul vieţii! Ce sus!mi-e inima de dragoste plină

spre-această Preasfântă Luminăa Învierii Domnului nostru Iisus!.

Prin ea ne întoarcem la ceea ce-am fost:starea edenică de copilărie...

şi nu există în viaţă alt rostmai cu rost ca intrarea în veşnicie.

2004

7




Mărţişor

Olimpul coboară în lume,zeiţa iubirii aduce cu ea băieţilor, câte o stea,

fetelor, o schimbare de nume.

Sunt semne de bine, semne de nunţi...Iubirile înving inerţii;zeii coboară din munţisă boteze în lume copii.

Să fie în ceasul cel bun!mărţişorul în inimă areurarea pe care v-o spun:s-aveţi o familie mare!

Ne-a rămas la toţi, din strămoşi,un adevăr cu limbă de foc:

pruncii din dragoste sunt foarte frumoşi,

inteligenţi şi plini de noroc.

De aceea coboară Olimpul:să pună ordine-n fire;

numai iubirea poate-opri timpulumplându-l de fericire. 2007

8




Hristos a înviat!

Lumina are o puterede-ajungere la toţi şi-n toate…

la Sfânta Mare Învieremă simt cu-ntreaga lume frate.

Un sentiment dumnezeiescstrăbate întregul universul firii

şi iată, florile-nflorescîn taina tainelor iubirii.

Suntem pătrunşi, ce minunat!

de-această feerie sfântăşi-auzim îngerii cum cântăcu noi ,,Hristos a înviat!”

2007

9




De ziua ta

Ce enigmatice răscruci!Privim. Nu sunt indicatoare...

în care parte s-o apucicând părţile-s înşelătoare?!?...

Alternativele-s ca pante – le vieţii spre visate piscuri;

dar trebuie chiar şi de plante, prinzându-ne, să-nvingem riscuri,

Să înfruntăm ca şi luminace-nfrânge valuri, leagă maluri,

să nu îngăduim rugina pe ale noastre idealuri

Acesta-i drumul, chiar de nu-sla-ncrucişări indicatoare,

şi mării vieţii, cât de mare,

pe ea să mergem cu Iisus... 2005

10




Un Martie plin de emoţii

Astăzi e-o zi numai emoţii,cu flori, simboluri şi cuvinte;

trăirile cele mai sfinte,

discret, le încercăm cu toţii.

Le tăinuim şi fiecarevrea ca să intre-n viitor

şi prin această sărbătoaredin sensul mărţişoarelor.

Iubirea e în centrul roţiivieţii noastre minunate,legându-ne-n eternitate

cu cele mai de preţ emoţii.2001

11




Râd la soare mărţişoare

,,Întâi martie” şi planteleau origine comună;

pământul şi diamanteleîn adâncuri se cunună

La-nceput de primăvarăcărţile se dau pe faţă;dragostea e o vioară

plină de visări şi viaţă

Râd la soare mărţişoarede argint, dorinţi şi aur,

sunt convins că fiecarefată este un tezaur.

În ale iubirii rolurinumai ea n-are perecheca şi datina străveche

a acestor mici simboluri:

12




Ghiocei, chei, rândunele,cărţi cu multe ecuaţii,

enigmatice inele pline de semnificaţii

Ce frumoase-s toate-acesteflori, culori şi străluciri!Mărţişoru-a fost şi este

semnul marilor iubiri

Graiul lui plin de emoţiiare altfel de cuvinte,să le învăţăm cu toţii,

căci iubirile sunt sfinte!.2007

13




Colind

Când dragostea este aproape,departe e orice plictis;

atâtea muzici sunt în ape-le cerului acum deschis!

În timp ce magii se închinăcu daruri pruncului Iisus,îngerii cântă un nespus

colind de viaţă şi lumină.

În adevărurile firiine regăsim unii pe altele;

cât de sublime sunt înaltelemiracole ale iubirii!

Adusă-n lume de Hristos,să circule din şoaptă-n şoapte;

O, brad frumos, o brad frumos,ce albă este această noapte!...

2006

14




Ajun de Crăciun

O mare veste vine pestedorinţa de a fi mai bun;i-atâta linişte-n aceste

străbune clipe de Ajun!...

Lumina dăruirii...-sfântărenaştere-n adâncul firii…

pe lângă-un prunc îngerii cântăspre noi colindele iubirii.

Ce mare este-această noapte-a celei mai cereşti minuni!suntem în două mii şi şapte

şi-aştept de prin străini să suni

Să-mi spui că vremurile-s aptesă crească mere în aluni;

ce sfântă este această noaptea celei mai cereşti minuni!

2007

15




La Întâi Martie

Soarele-adânceşte cerulşi misteru-adâncurilor este

zborul ciocârliilor când clatină eterulzărilor ce fac nudism pe creste.

Deschid larg ferestrele şi-ascultstrada înflorind de mărţişoare;tare-i veselă această sărbătoarecu izvoru-n vremuri de demult!

Închid ochii ca să văd mai bine

mugurii în tei cum se desfac,fericiţi sunt nuferii pe lac,

vara, sub săruturi de albine!

Cine nu se simte astăzi mai vioi,între mărţişoarele iubirii

care-o altă ardere dă firiişi atâta soare-aprinde-n noi?!...2006

16




Cine iubeşte nu mai moare...

Mai mult decât o amintire,simbolul acestui mărţişor

este un mărturisitor de preţuire şi iubire.

Soseşte-n fiecare casă,românii îl sărbătoresc

ca pe un dar dumnezeiescce face viaţa mai frumoasă.

Cu el suntem mai împreună,

mai cum ar trebui să fimcât este, Doamne, de sublimum col i or de ve nicie!...ț ș ș

I-atâta gingăşie în-trun ghiocel ieşit la soare!:

cine iubeşte nu mai moareşi-i pe destinul său stăpân!2005

17




Aceasta-mi este, Doamne, plata

Păşesc pe vârfuri de cuţitşi pe jeratic, vai! ce riscuri

să merg descul pe-aceste piscuriț

de unde pot să fiu jertfit!

Alături se deschide-abisulîn care pot oricând să cad,

şi-atât de-aproape-i paradisulfaţă de-ntunecatul iad!...

Mă joc cu focul... ce riscant e

să simt cum ochii tăi adâncirăstoarnă-n sufletul meu stânci

de aur şi de diamante

18




Şi nimeni nu va şti ca minece foc din tine s-a desprinsşi m-a aprins şi m-a învins

şi-am renăscut coleg cu tine

Fotografii şi explicaţiimai tainice m-au scos din minţi

că de atunci simt prea fierbinţişi-n somn a tale respiraţii.

Aceasta este, Doamne, platascăpării mele de urât!

Iubito, strânge-mă de gâtşi fă-mi ce vrei, dar dă-mă gata!...

2001

19




Reflexii

Valurile vieţii doar sunt nişte antrenamente:

unele au gust amar,

altele-s mai inocente-

De-altfel viaţa este-un felde a înota spre maluri

cu-ale sale idealurişi-al iubirii sfânt inel.

Printre vânturi, pe sub ploi, peste anii care trec,ne salvăm de la înec

doar cu dragostea din noi!

i suntem mai cum am fostȘ

înainte de-a cădeadin dumnezeiasca steaîn acest regret anost....

2010

20




Dorinţă

Acum doresc să fiu portar la raiul fericirii tale

când Moşul Neculai cu aleIubirii daruri vine iar.

Neastâmpărat i-adulmec urma...e-o noapte a misterului

când toate stelele-şi scot turmasă pască iarba cerului;

O feerie ce mă-ndeamnă

să grăbesc pasul şi simt cumiubesc doar ceea ce înseamnă

o mână de-ajutor la drum.

21




Ca să-l ajung nici tu nu ştiice bucurii mă-ntineresc

în acest ceas sărbătoresc,în care te aştept să vii.

Te- aştept…sunt rosturile firii,

anu-i aproape de hotar şi sfântul îţi aşează-un dar sub perna albă a fericirii

Cu el s-adormi, cu el să tetrezeşti zâmbind şi vei vedea

că zâmbetul e cheia ta

cu care descui lacăte...2010

22




Împrimăvărare

Un dulce neastâmpăr ia amploareşi-mi umblă prin seifurile firii:

chemările, chemările iubirii

sunt un răspuns la orice întrebare…

Izvor de armonii, de bucurii şi iatăceru-i mai `nalt şi ziua mai elastică,ies suplu în balcon să fac gimnastică

şi să văd strada cum arată...

Băieţi şi fete...Ce euforiesă vezi că tinereţea esteIubire, singură poveste,

ce ne dă huţa-n veşnicie!...

Şi-atâtea ne mai umblă prin emoţii,

ca spre Eden miresele şi mirii,n-avem ce face doar cu toţiisuntem născuţi din legile iubirii.

23




De nu-mi mai vine să amânun dor care înseamnă zbor cu tot cu dragoste în viitor şi, fericit, acolo să rămân.

Aşa poate-aş putea reconstrui

tot ce în urmă nu a corespuns,la ceea ce credeam că am răspuns,repet, poate aşa m-aş mântui.

Aş şti că pe nesigurul pământiubirea mea nu a fost doar

rostogolirea unui zar

pe masa vieţii care-o cânt.

Ci singura resursă vieumplând al mântuirii mele vas

cu dragostea care-a rămaso veşnică prietenie.

2006

24




Un mărţişor mai aparte

Două anotimpuri se despart…să fiu eu iarna şi tu primăvara?

să cred că dragostea mea are capul spart

şi inima şi-a dat pe foc vioara?!?...

Atunci de ce mă uluieşte zarea,sub ea zăpezile când se topescşi ne mai farmecă chemarea

atâtor plante care înfloresc?!.

De ce aud izvoarele cum suiechiar când nu au ajuns încă sub cer ?!

există-n orice dragoste-un mister Care nu vrea să stea bătut în cuie...

i dă din aripi, suie-n zbor Ș

u or într-un azur, departe,șunde nimic nu ne despartede lumea-ndrăgosti ilor.ț

25




Există-n unele-ntrebări răspunsulce-opre teș anii să nu treacă,

iar dragostea începe câte-oleacăsă descifreze nepătrunsul.

Să umblu după tine ca un vis

cântând din toată inima femeia,care e şi lacătul şi cheia posibilei intrări în Paradis-

Unde cu zâmbetul să mă topeştiîn seva florilor de primăvară

şi să rămâi frumoasă precum eşti

şi cum te-am întâlnit întâia oară…2006

26




Bucurie

Bine-ai venit acasă dor,că mă uscam de-atâta soare

cât arde luna lui Cuptor nisipurile de la mare!

Bine-ai venit apă la mal,că malul se usca de-aprinderi, peste-ale timpului întinderi

veghează-al nostru ideal!

Bine-ai venit acasă vis, pentru o clipă!...dar ce mare

e dorul după Paradisşi timpul din orice-aşteptare!...

Bine-ai venit de Ziua ta,cea mai frumoasă zi, când dai

în inimă de-un col de raiț

Pe care nu îl vei uita.

Căci minunată-i sărbătoarealângă cei dragi unde, cândva,

ai pus la cale-un vis ce valua în bra e toată zarea...ț

2007

27




Urare (în pragul căsătoriei)

De ziua ta îţi urez să-nţelegică-n ale iubirii grădini aurii

fericirea are trei legi: profesie, căsătorie, copii;

Certitudine, soare, duratăchiar dacă spusa mea plictiseşte,

când timpul se rostogoleşteorice fată se vrea măritată.

Retuşăm visuri, anulăm iluzii privim realitatea în faţă;

este exclus ca în viaţăsă nu ni se ceară şi nişte concluzii…

De aceea acest preludiu,iubito ..., îţi doresc să fienu doar un fel de studiu

la sau despre cununie

Ci proiect pentru nunta voastrăde exemplu, după Sfintele Paşte,

când toată natura renaşteşi muşcatele râd în fereastră...

2008

28




Împreună

Iubirea ce ne-ncearcă-adestrezeşte energii latente

greu de-nţeles evenimentesau, poate, prea de înţeles.

Suntem mai vii, ca din vecii,suntem în fiecare plantă

ambrozia tonifiantădin colorate florării.

Jurnalele intime se deschid,în dragoste nu-i nimenea proscris;sortiţi suntem să trecem şi prin zid

ca să ne-apropiem de Paradis.

Un Rai fără portar la poartadeschisă lumii spre iubire

căci numai dragostea e artaajungerii la fericire.

2009

29




La Sânziene

Când iubirea şi noroculse-ntâlnesc pe-aceeaşi cale,

toţi ne bucurăm de foculdragostei universale.

Simţi că te uneşti cu toatecâte sunt pe lângă tine;

porţi în suflet stup de-albine,casele îţi par palate.

Idealul e ca jocul:e şi stare şi mişcare;la a vieţii masă marefiecare-şi află locul

La Sânziene cresc pe lacurinuferi de-aur şi de unt;

Doamne, ce frumoase suntsărbătorile de veacuri!...

2001

30




În ajun de Sf. Ioan

În săniuţa trasă de cerbi de ciocolată, prin Nordul cald şi-nalt al crinilor de nea,

s-alergi tu, draga mea, pe unde nimeneaatât de fericită nu a ajuns vreodată...

Dorinţele, ca visele, să- i lumineze drumulț

spre-acele împliniri ce numai tu le ştii...şi brazii permanenţei sa-ti facă lung acumul

iubirii celei mai frumoase studenţii ...2002

Gânduri bune de Crăciun

Prin lumea prinsă-n goana ei bizarăsă treci, pe cât posibil, surâzând

ca să rămâi cum eşti, o primăvarăa viorelelor ce-mi înfloresc în gând.

Să fredonăm cu toţi, O, Brad frumos,mereu simbolul reuşitelor vieţii,

să simţi discret că-n spaţiul tinereţiila focul tău mă încălzesc şi eu. 2001

31




Mărţişor pentru Cristina

Elastică e ziua şi mai înalt e zborul printre-armonii ce-n voia lor lunecă în vers,

suindu-ne pe unde ajunge numai dorulcând caută izvorul acestui univers.

Ascultă cum dezleagă-ntrebărilor misterulcu dragostea din sensul acestui „Mărţişor”!

ce vertical e visul, când ia pe aripi cerul,făcându-ne mai liberi de grija grijilor.

Să ne unim acestei minuni cu veseliacare propune lumii un alt mod de a fi,căci singura iubirea creează armonia prin care omenirea se poate mântui.

Şi iată-mă la ora când nimenea nu ştiecă stările acestea au un substrat profundşi dragostea crezută un timp prietenie

este, de fapt, iubirea pe care ţi-o ascund

De-aceea-ntotdeauna când vin s-aduc o carten-aş mai pleca deloc deşi este târziu

iar timpul neştiut ce-mparte şi desparteîl mai scurtez cu dragostea în care ard de viu.

2002

32




Când focul...

Ce dulce este, Doamne, amarulde care nimenea nu scapă;iubirea în călduri, e-o iapă

ce nu-şi mai află armăsarul.

Când focu-i foc, numai cu-o mareai fi în stare să-l mai stingi;

impulsuri tămăduitoaretrimit în poarta vieţii mingi.

Sunt goluri pline dinspre casaIntimităţii, prea fidele

dorinţe ce mă-mping în plasade aur a iubirii mele.

Aici unde sunt sori şi flori,sortit sunt să îmi tăinui visul

care mă scapă de plictisulce mă-ncearcă-adeseori.

Sunt destinat să am accesla dedesubturile firii;

ce dulci sunt plasele iubiriidin care nu mai pot să ies!... 2002

33




Ninsorile ţes rochii de mirese

Este o iarnă amirare,ninsorile ţes rochii de mireseşi parcă văd iubita care iese

la joacă prin poietica ninsoare

Înalţă omuleţi de caldă nea, precum făcea-n copilărie,

trezindu-mă din reverie pe cel ce-am fost, la fel ca ea.

Ce alb e-ntregul Univers!

Întinderile vin aproapecu simfonii de albe ape

ca în Zăpezile˝ lui Saint-Jhon Perse...˶

Şi ninge ca-n copilărie...Se umple Iaşul de ninsoare;

iubita mea, hai la plimbare prin alba iernii ve nicie!...ș

2002

34




S-aud îngerii

Sania lui Moş Crăciunzboară printre brazii plini

de omături şi lumini,

chiar în seara de Ajun.

Înainte şi în părţis-aud îngerii cu goarne;

sania cu saci de cărţiia-ntunericul în coarne.

O trag cerbi cu piepturi late,mândri, sprinteni şi desculţi

care vin să spună Mulţiani la toţi şi sănătate!...

2012

35




Ce timp frumos e-afară...!

Floriile minunii, minunile-n Florii,sunt zorii săptămânii, tăcerilor adânci;

doar postul, rugăciunea şi lacrimile viine uşurează greul din propriile stânci…

Ne-ngândură-amintirile, ne tulbură preaplinulpăcatelor crescute în necontrolul gurii

când vipere cu corn îşi varsă-n noi veninulîmprăştiind în lume otrăvurile urii.

Ce timp frumos e-afară! O nouă primăvarăşi, peste tot, se simte lumina Învierii…

atâtea păsărele cu cântecul masoarălicoarea cerului şi daţi în floare merii!..

Îmi amintesc pe când, copil eram acasă...O, dulcele meu rai, rămâi aşa mereu

cu pomii numai salbe şi iarbă mătăsoasă,din spaţiul neprihanei de lângă Dumnezeu!

2012

36




37




Cristina-Mihaela

Ziua ta alungă ceaţade pe orizontu-nchis;ce frumoasă este viaţa

luminată de un vis!

Sfinţii - Arhangheli umplu ţaracu-ale dragostei emoţii...

fericiţi suntem cu toţiiîn această zi ca vara.

Cântă-n suflet o vioară,despre ea voi scrie-o carte...

Fericirea nu-i departecând iubirea o măsoară.

38




Vreau să fim mai laolaltă-n acest timp de soare plin;Doamne, cât e de înaltă bolta cerului senin!

Două note muzicaleşi-ntre ele-un haş de duh,trei vocale ideale

fac lumină în văzduh

Să ne bucurăm de ceeace ţine de armonia

care poate e şi cheiasalvării în România ...

Nov. 2011

39




Când bate inima iubirii

Iubirea ştie de-ale saleCâte-s în codurile firii,

când bate inima iubiriicine-i mai poate sta în cale?!?

Porneşte pe-armăsari de vise,continuă pe cai de curse,iubirea mare un concurs ecu toate-aripile deschise-

Norocu-i întreţine focul:albini, nectar, polen în trup,când crengile de flori se rup,iubirea nu-şi mai află locul:

Dă de perete uşi, ferestre...să intre vara din amieze,dorinţele când ard de trezenu au nevoie de căpestre.

Ştiu valea, dealul, ştiu să treacăziua-ngustă, noaptea lată,

40




Iubirea cea adevăratăîn nici o apă nu se-neacă 2006

Eveniment

Ultimul an de studenţie,ultimul an de sac în spate ;

atâtea amintiri învieşi-atâtea sunt spitalizate!

Ce să salvezi şi ce să laşi pe valul mărilor vieţii

când vremea-npiedicată-n paşise dă parcă de toţi pereţii?!?...

Şi totuşi, simt că se-nfiripăun ideal la care ţin,

mai este încă-un cer seninşi-n tine încă o aripă

Mai este dincolo de ceaţăun vânt care î i bate-n pânze,ț

cât tinereţea ca un mânz e,să crezi neîncetat în viaţă.

2004

41




Un adevăr

Aici ne-aflăm şi nu uitacă Mărţişorul de-acum e

semn că-nfloririle din lumetrec rând pe rând de partea ta.

Aşa-ţi doresc să se-mplineascăiubirea-n multele-i aspectecu-n soţ care să te iubeascăşi, mai ales, să te respecte.

Să-ţi crească zâmbitori copiiişi fericirea lor să fie,

cum ai dorit în studenţie,idealul tău la care ţii.

Băieţii mai năltuţi c-o palmă printre surori şi, ce frumos!

mămica lor să fie calmăchiar când întorc casa pe dos.

Să fiţi părtaşi la fericire,cum totdeauna ţi-am dorit;

o casă plină de iubiree-o viaţă fără de sfârşit

42




2005

Feerie

Limpede e dimineaţaînceputului de vară!:ce sublimă este viaţa

ciocârliilor când zboară!

Rodnică mai e speranţacând îşi află acelaşi mers!

bate-n uşi de şcoli vacanţa pe întregul univers;

Cresc emoţiile-n soare

Nunta lumii cu noroc;cine-n joc nu intră oarecând cireşele se coc?!.

Orice dragoste-i o puntespre al armoniei grai;

hai, iubita mea, la munte,spre atâtea guri de rai.

S-ascultăm, ca-ntâia oară,sub acelaşi cer preasfânt

liniştile cum coboarăarmonia pe pământ…

43




2006

Mărţişorul neexpediat

Arunc în inimă-o privire:emoţia-i elastică

se-ntinde ca o plastică

iubire spre nemărginire

Realitatea-i prea îngustăşi eu mă simt acum învinsul

iubirii ce ia-n bra e necuprinsulț

cu nemurirea ei augustă.

În lipsă îmi închipui cât de trist e prezentul ce nu lasă viitorul

să ducă dorul meu şi mărţişorulcelei mai gingaşe mediciniste-

Pe care-o caut în neştire

ca amândoi să respirăm, lejer acest, de-acum, subţire cer

de primăvară şi iubire.

44




Oraşul e cuprins de veselieşi toţi îndrăgostiţii ştiu că este

iubirea singură povestecu care am intra în veşnicie…

Amiaza s-a oprit la mărţişoare

cu anotimpul care vinespre toate inimile plinede-al dragostei fierbinte soare,

Ce fericit e omul careresimte-n ascunzişurile firiichemările căldurilor iubirii

concretizată-n mărţişoare

Cu-o pasiune de românşi-acest simbol nerăbdător,aş vrea să zbor şi să rămân

măcar la poată-n viitor.2009

45




Urare

Când iubirea dă-n călduriîşi aruncă prin cameră hainele

repede-aprinsă de taineleneastâmpăratei noastre naturi.

De atâtea ori dragostea, seara,ne intră repede-n fire,

căci este numai ea scaraajungerii la fericire

Eliberată de constrângerie un fără margini delir

din care, tăcând, mă inspir şi văd peste tot...numai ingeri...

46




Există-un mare înţelesîn orice tendinţă de zbor:

când vara albinele ies la culesvăzduhul se umple de muzica lor...

Liniştea nopţii mă scoate-n balcon: peste maşini, copaci, case, peste atâtea lămpi cu neons-aştern ninsori mătăsoase-

Vine Boboteaza şi Sfântul Ioan,mă rog şi aş vrea ca El

să-ţi facă luna de miere un anşi toată viaţa să-ţi fie la fel!

2006

47




Cu Moş Ajun

Când îngerii din ceruri cântăcolinde-n limba românească

poetul-ncepe să renască-n această feerie sfântă.

Pe sub ninsori, peste omături,sui scări de crizanteme albeşi iată-mă cântând alături

cu mulţi copii ,,Florile Dalbe”...

Cântăm cu toţi ,,O, brad frumos!”şi parcă şi natura cântă

în noaptea asta cea mai sfântăîn care s-a născut Hristos.

48




Brăduţul stelele-şi aprindeşi darurile se desfac,

în timp ce noi cântăm colinde,într-un a a nesigur veacș .

Şi îngerii în ceruri cântăşi dinspre ceruri se aprindeîntreg pământul de colinde,

căci este noaptea cea mai sfântă

Noaptea Luminii! Preacurată!În care s-a născut Hristos!

cântăm cu toţi ,,O, brad frumos!”Şi ,,O, ce veste minunată”!

2005

49




Aş vrea

Aş vrea să cred că-i chiar destinulcel care-şi potriveşte pasul,

şi soneria de la ceasul

ce-i face vieţii noastre plinul.

Destinul…ce cuvânt profundşi enigmatic ca şi mareadorinţelor care ascund

răspunsurilor întrebarea…

Să-ţi fie luminos şi bun,ca şi urarea ce-ţi trimit,şi fiecare Moş Crăciun,

s-aducă-un an mai fericit!2005

50




Onomastică

Ziua ta alungă ceaţacare ne împiedică

să vedem mai bine viaţaşi-a ei aritmetică.

Se aud pe o vioarămulte lieduri mai aparte;

fericirea nu-i departecând iubirea o măsoară.

Timpul nemilos desparteanii mei de anii tăi;

Doamne, ale Tale căitrec şi prin această carte

Nimenea să nu mă certe pentru-aceste sentimente

evidente, inocente,Dumnezeu o să mă ierte.

Multe-n suflet se petrec,fără nicio indoială,

dragostea-i universală

51




şi ne scapă de înec.2003

O, ce veste minunată!

Noaptea Luminii!...cât de sfântăe liniştea din univers !...

s-aud doar îngerii cum cântăşi cei trei magi opriţi din mers.

Din Răsărit până-n Apuss-aud colinde vechi şi noi;ce-aproape suntem de Iisusşi El, ce-aproape e de noi!...

Noaptea minunilor! şi iatăca altă dată mă surprind,

cântând un românesc colindcu-această veste minunată…

2009

52




Mărţişor recent

Fie soare, fie ninsoareÎntâi Martie-i prilej de creaţie;la poştă, librării, pe trotuare

se vând mărţişoare cu semnificaţii...

În toată iubirea acestei vieţi e plină de florile ei,un aer de tinereţe

zburdă în noi ca nişte miei...

Oamenii simt, orice s-ar spune,că ziua aceasta e a tuturor…

mărţişorul e-un fel de minunecu faţa spre dragoste şi viitor;

Spre fericire şi idealuri,

făcându-ne şi mai buni şi mai tari;frumoase-s ale vieţii valuricând nu sunt prea tulburi şi nu sunt prea mari!

Emoţiile-acestei Zilesă fie prezente în inimi mereu!surâsul din ghiocei şi zambile

53




este chiar zâmbetul lui Dumnezeu.2011

La Crăciun

O altă zi a ta în careîn aer se petrec minuni

iarna-mpelteşte până-n zare

din crinii fulgilor cununi.

E-o noapte paşnică şi sfântă,din depărtări şi magii vin

de două mii de ani şi cântăla lume un colind divin.

Şi, îngerii, cu-aripi rotundeîn ceruri cântă leru-i ler,s-aud colinde pe oriunde

omu-i pătruns de-acest mister.

Cântăm şi noi „O, brad frumos!...”

şi „O, ce veste minunată”când Domnul Iisus Hristosse naşte pentru lumea toată

2003

54




Ghiocelul

Mai alb ca albul zăpezii,mărţişorul din ideal

e roşu ca focul amiezii

întinsă, în iulie, pe litoral;

Simbol al iubirii şi purtător de visuri, dorinţe, speranţe, noroc...

oamenii ştiu că este-al lor,indiferent de vârstă, indiferent de loc;

Este un aer de sărbătoare:trăiri tăinuite, greu de pătruns,

mărţişoarele au la orice întrebareşi fiecăruia câte-un răspuns;

Se dau mărtişoare din sentinemte

şi din emoţii foarte discrete,o viaţă ştiu să rămână prezente, potolindu-ne-a dragostei sete.

Pornim la arat, semănat şi culesde ce e frumos pe pământ şi în astre…

de sub căldura omătului ies

55




ghioceii dragostei noastre…2011

Taina e taină...

Şi va veni o vreme cândne-om căuta una pe altul...cât de frumos este înaltul

Iubirii cer străluminând!...

Dorinţele-mpletesc cununide aripi... Doamne ce simbolurine trec peste-ale vieţii goluri,spre-o altă lume de minuni!

Să fii prieten şi amant,cu trupu-aprins de aurore,nu e uşor…ce-adânc fior e

în al iubirii diamant!

Taina e taină şi doar ea

stăpână e peste cuvinte;o stea rămâne, totuşi, steacât luminează de fierbinte.

Mă rog la Sfântul Neculaidiseară să-ţi aducă-n dar Cheia la colţul tău de rai

56




la care eu să fiu portar.2005

Aniversare

Acesta-i un moment sublim :noiembrie în 8→10,

chiar dacă vremea este rece,

cu toţi să ne înveselim!

Şi să cântăm ,,Mulţi Ani!“Aleasăe-această Zi, numai emoţii, pe care o slăvim cu toţii,

căci e ca tine de frumoasă!...

Ah! Doamne, de-ar rămâne aniila fel de sprinteni şi de vii!aş face zi de zi campaniinumai pentru căsătorii…

Cu trup şi suflet aş sta lângă

atâtea fete care vor doar Feţi-Frumoşi la piept să strângăşi să le fie soţii lor...

Gândind mereu numai la bine,doresc să ai un Făt-Frumos

care să nu fie gelos

57




şi să asculte doar de tine!2005

Ce fericiţi sunt poeţii!...

Umblu prin inimă…ce potrivirede emoţii şi atâtea dorinţi!

Orice iubire poartă în firemereu agitate amieze fierbinţi

Şi niciun cuvânt nu le poate cuprinde,căci ele-s mereu un dus şi-un adus;

când dragostea-n om se aprindeea are atâtea de spus!...

Mărţişorul e numai un semnsolemn al acestor emoţii;

suntem de iubire prinşi cu toţii,ca spiţele roţii unui tainic îndemn

Spre armonie, spre sensul vieţii:visul oricui şi al lumii;ce fericiţi sunt poeţii

când fac mărtişoare din razele lunii!...2005

58




Cred în tot ce ne adună...

Mai încoace de-mprimăvăraresunt semnele ei: ghioceii,

îi aud cum sună discret clopoţeiiiubirii nemuritoare...

Mai încolo de orice întrebare,şi-ntinde imperiul, speranţace frumoasă este vacanţa!de vară la munte şi mare!

Cred în tot ce ne-adunăşi ne-ncunună fiinţa;

Întâi martie îmi întăreşte credinţacă speranţa şi dragostea merg împreună

Există un farmec în toate acestemărtişoare, şi-n inimi prezente,căci dincolo de sentimentenu prea mai ştiu ce este...

2005

59




De ziua ta

Aş vrea ca ziua ta să fiemereu…şi-acele prea dulci unde-

ale iubirii care-ascundeîn ea atâta bucurie,

să te-nsoţeasca orişiunde!

Nu eşti aici şi, totuşi, eşti, prezenţa care mă îndeamnăsă tăinui tot ceea ce-nseamnă

secretul marilor poveşticând orice fată se vrea doamnă...

Un ianuarie cu soare,o sărbătoare care-mi paremai mare decât orice mare

iIubire care nu mai moaredecât poate de depărtare...

60




Căci ochii care nu se vădsubţie-ncet orice trăiriale-ncercatelor iubiri;

când bruma stă pe trandafiri,

rămâne-n urmă un prăpădde-oftaturi şi de amintiri.

De-aceea, sufletul meu vrea ,ca-n fiecare săptămână,

să fie ziua ta, şi până

emoţiile se mai coc pe-această luminoasă stea,

iubirea care nu s-amânăîn viaţa ta să-şi facă loc

cu cel mai minunat norocsortit ca ţie să-ţi rămână

2005

61




Seară de Ajun

Necuprinsul se cuprindecu o veste luminoasă!...

poposesc din casă-n casă

ale dragostei colinde…

Întunericul s-aprindela această veste sfântă!...

Ce frumos copiii cântă pe lângă brăduţ colinde!

Este-o stare care areîn inimi ecou imens;

doar acestă Sărbătoareîi dă vieţii noastre sens.

Căci în ieslea numai fân -

dintr-un staul românescs-a născut un Prunc cerescşi al dragostei stăpân;

S-a născut Mântuitorul,Salvatorul omenirii

dându-ne legea iubirii,

62




căreia îi ducem dorul…2004

Colind

Pentru români, timpul speranţei,e-al aşteptărilor şi iată

,,O, ce veste minunată!”s-aude şi în sudul Franţei

La fetele ce-aşteaptă iară,în seara asta, presupun,

pe-acelaşi sfânt şi bun Ajuns-oprească sania la scară

Cu dorul nostru şi cu-a noastrăurare-n versuri care-aprinde

acolo încă o fereastră,un nou brăduţ şi vechi colinde

În limba noastră românească,aceasta feerie sfântă pe care îngerii o cântă,

face ca lumea să renască…2004

63




Crăciun

Un nou Crăciun, şi în simţireurările-şi fac iarăşi loc:

să aveţi parte de noroc,de dragoste şi fericire!

Acest nou an să vină plinde câte vreţi să se-mplinească

în noua viaţă româneascăai cărei paşi îi simt cum vin…

Tot pe-aproape este şi prea minunată Boboteazădin care, astăzi, doar o razăîţi voi păstra pe-a doua zi

Cu ea să coşi şi să descoşiale iubirii vibrări coapteşi-n fiecare dulce noapte

să strângi în braţe Feţi-Frumoşi!

64




Căci dragostea, această artă,ce-i însuşi sensul vieţii chiar,

de focul ei fără hotar nimic să nu te mai despartă.

Atâtea-aş vrea ca să îţi spundespre iubirea înţeleaptădar iată-i seara de Ajun,

Şi Moş Crăciun în prag aşteaptă

Să –i dau urarea şi în zbor,cu săniuţa lui uşoară,

s-ajungă în această searăîn Franţa împlinirilor.

Şi-acolo-n sudul cu ninsorioprit la geam să îţi rostească

sfânta urare româneascăde ,,Fericite Sărbători”!

2006

65




Cresc aripi în articulaţii

În fiecare-adânc de piept eun tainic început de zi;

iubirile au nişte treptece nu ai cum le ocoli.

Dă-n clocot viaţa, se prea simteo fierbere în toată firea,

simţirea, dacă nu te minte,e-atât de-aproape fericirea!

S-aprinde seara de fierbinţiemoţii...,inima s-aprinde

de dragostea care cuprindetot necuprinsul din dorinţi.

66




E o sinteză, e un dor,cresc aripi în articulaţii-simbolul unui mărţişor,

stăpân pe vremuri şi pe spaţii…

Potcoava plină de noroca aurului care-l poartă profesia cu dinţi de foc,ştiinţă pură...dar şi artă

De ea să ai cu soţul parteşi să renaşti, ca azi, natura;

chiar de nu-i prima dintre artee prima ce deschide gura.

2007

67




Ziua iubirii: Dragobetele

Aceasta e ziua iubirii la noi,din străbuni înspre cei care vin

şi nu cea a unui străin Valentinadus de, mai ştiu eu, ce vânturi şi ploi.

O simt în ce ştiu, o simt în ce fac,este o lecţie ce ne învaţă,

că dragostea-i singura sursă de viaţăşi-nsingurărilor singurul leac.

De-aceea îţi doresc să fiecredo-ul tău ca să ajungicu dragostea la cununie

în voaluri albe, foarte lungi

68




Şi eu să mă strecor pe-nguste-le valuri de voaluri şi uşor copil în funde şi în nefuste

să-ţi prind la trenă-un mărţişor.

Iar mirelui, tot uşurel,să-i prind un ghiocel şi unde aur românesc precumştiut de lume ,,cucoşel”-

Simbolul bărbăţiei şial unei aurii profesii,

să râdă inima miresiişi dincolo de-aceasta zi…

2008

69




În poiană

Muzica din izvoare-i creatoare de emoţii...

fericiţi suntem cu toţiicând iubirea dă în floare!

Oamenii au un alt graicând în plai iarba-i de coasă;Doamne, cât e de frumoasă

ţara-n gurile de rai!

Dragostea n-are hotar când cu zările-s vecin;uite-albinele cum vinla polen şi la nectar!

70




Simboluri, semnificaţii peste tot văd numai semne

care dau să ne îndemnesă convieţuim ca fraţii

Pot să crească-n om enormeforţe ale nemuririidacă-ngăduie iubirii

să-l înalţe, să-l transforme

Dragostea şi taina eiduc în miezul fericirii;

ce frumoşi sunt trandafirii pe-ale vieţii lungi alei!...

2008

71




Medicinistei stomatolog

De-acum cu gândul la lucrareade diplomă, ca spre-un tezaur

te-ndrepţi cu pas alert spre marea

profesiei cu dinţi de aur.

Căci aurul, ca-n vremi auguste,le poartă fetelor norocul,asigurându-le tot jocul

pe scena vieţii noastre-nguste…

De aur deci să-ţi fie scarasuişului spre fericire,

profesia şi-a ta iubiresă cucerească toată ţara !

Căci oamenii, ca nişte zmei,

ieşiţi din echilibrul minţii,mereu se vor mânca-ntre ei,rupându-şi bunul simţ şi dinţii…

72




De i-aş vedea pe toţi, cuminţi,la cabinetul tău, la rând,cu aurul în mână stând

şi-apoi ieşind cu el în dinţi…

Urare-ţi fac : să n-ai rebuturişi numai mulţumiri să ai,să-ţi râdă gurile de rai

cu dinţi de aur şi săruturi!...

Iar soţul, fire luminoasăşi cu preocupări oneste,

să ştie că iubirea estede aur pur numai acasă!

2002

73




Destăinuire

Când sentimentele-şi iau zborulrămâne cuibul vieţii trist;exist cât încă mai rezist

să nu mă tragă-n ţeapă dorul

Nu e uşor să duci în spate piatra de moară-a despărţirii

când toate căile iubiriiau podul rupt la jumătate!

Acum, încrederile meles-au dus pe apa sâmbeteişi nopţile vin, făr’ să vrei,

cu insomniile rebele...

Abandonată studenţia,

naufragiat pe-un ţărm străin,cine să mai lucreze viacelui mai plin de viaţă vin?!?

74




Gândind la pomii fără roduri,o lună m-am închis în casăca un copil ce nu vrea ca săînghită laptele cu noduri.

M-am confiat unui preabun

prieten ce nu duce vorba-i-am spus cât de amară-i ciorba pe care o mănânc acum...

Mai reflexiv decât oricând,mi-a scris ritmat:”nu te-ntrista

iubirea e de partea ta

chiar când se duce vrând-nevrând…

Tu eşti frumoasă! Ce lumini!în ochii tăi de Cosânzeană!de despărţire să n-ai teamă

când viaţa e un câmp de crini…

75




Iubirea nu are şah mat!fie că-i scurtă, sau e lungă;

ţi-am spus că un bărbat s-alungădin inimă cu-n alt bărbat!”

Aş vrea un soţ, să fie cum

visez încă din facultate,să am câţiva copiii şi, poate,cel mai frumos în viaţă drum!...

Timpul îmi e la îndemână,nu am destulă îndrăzneală!în minte-mi sună o zicală:

refuzu-i ceea ce s-amână...2009

76




Ce umbre vor să mă alunge

De-aş şti că-ţi place poeziaţi-aş scrie mape-ntregi de pagini

ca să salvez prietenia

ce, parcă se subţie-n margini

Şi la o zi, cum este-aceasta,aş lua din ghiocei şi soare

treizeci şi trei de mărtişoaree non potrei dicere: basta!

Da! N-aş putea să spun: Ajunge!visărilor mereu prezente;

ce umbre vor să mă alungela margine de sentimente?!?...

Să fie zilele ce zboară?

Să fie anii care-aleargă?...Dar ce-ntrebare e uşoarăîn lumea asta foarte largă?!?...

77




Speranţa-ncrederea şi vrereasunt trei prietene fidele

ce-mi dau curajul şi putereasă văd şi dincolo de stele

Norocul care te aşteaptă

cu-aripa lui ca să te suiespre-un viitor cum altul nu edecât pe cea mai de sus treaptă

Unde profesia, iubirea,cu dragul tău, care o fi,

să vă unească-n fericirea

pe care aţi visat-o şi

Să respectaţi nişte poruncicare din casă-alungă ceaţa!

Ce frumoasă este viaţaîn familia cu prunci!...

2004

78




De Paşte

Nicio sărbătoare nu-iveselă ca Sfântul Paşte

mielul stânii de-acum paşteiarba crudă-a dorului.

La acest adânc izvor,dătător de apă vie,simt că inima învie

în spaţiul speranţelor

Retrăiri dumnezeieşti primul leagăn: Ceru-naltul prin care ne facem saltulîntr-o lume ca-n poveşti

Cozonaci, fripturi şi pascăouă roşii şi de toate

câte-s binecuvântate pe o masă românească.

Este sfânta Înviereîntr-o casă cu copiiîn care aş vrea să fii

79




începutul altei ere…2010

Mărţişor

Ne bucurăm că suntem mai aproape de soare-le care topeşte zăpezile,

făcând mai înalte amiezileiubirii rămase în floare.

De peste tot o lumină cereascăîmi intră în simţuri, cuvinte, gând…fericiţi sunt cei care pot să iubeascăazi, şi de azi, mai mult ca oricând!

În centrul oraşului, pe trotuare,florăresele vând ghioceişi mărtişoare pentru aceia căror iubire nu moare.

Nu contează-ale vârstelor mersuriA iubi e mai mult ca a fi;Dumnezeul meu bun, ce frumoasă e şi

Iubirea cultivată în versuri!...2008

80




Cu cărţile pe faţă

Lumea e plină de rele,ca pământul de noroi după ploi,

păcatele grele sunt acelecare ne trag mereu înapoi.

Se ţin scai, se ţin roicu atâtea braţe şi funii,merg înainte doar unii

grijulii de ziua de-apoi...

Goi-goluţi de credinţace ne-ar putea mântui,

ne abandonăm voinţa, fiinţacu ştiinţa de-a ne ocoli.

Clipa din urmă...aproape...departeva da la o parte orice neghină;fericiţi cei care au parte

la plecare de mai multă lumină!

81




i nȘ u sunt vorbe spuse-n vântsau ca să-mi iasă mie versul;dragostea pe-acest pământ

este însuşi Universul.

Ea înseamnă armonie,flacăra din sfeşnice, pomul vieţii veşnice,untdelemnul poeziei.

Cine dă legea iubirii pe invidie şi ură

izgonit e de naturăşi de codul sfânt al firii!

2010

82




Mărţişor cu soare şi 3 chei

Explozie de bucurie!...Lumina a ieşit din ceată;

mă uit cum iarna se subţieşi viaţa redevine viaţă.

Emoţiile sunt mai aptede orice piedici ca să scape;suntem cu toţii mai aproapede a traduce timpu-n fapte.

Orice deschidere de-aripăa inimilor are spor;

prezentul este-un viitor trăit cu fiecare clipă

Simţim de timpuriu ce soareva fi la Pa tele preasfânt!ș

proiecte pline de avânt,ne cheamă de pe-acum la mare.

Vom sta pe calde şi-auriinisipuri-infinituri, unde,

83




albastre zările rotundecântă-ale apei simfonii.

Vom merge şi la munte-n plai,la flori multicolore cusărutul gurilor de rai

şi-un vino-ncoa, ce-l ai şi tu.

Proiecte, gânduri ideale,sensul visării tuturor,simbolu-acestui mărţişor şi-al dragostei universale

Roşu cu alb...secrete, cheisunt două, dar mai este una!:

spre fericire-ntotdeaunas-ajunge doar cu toate trei.

Este-o enigmă...am răbdaresă-ţi spună inima de vrei,fie la munte sau la mare,care-i a treia dintre chei...

84






De 1 Martie

Un semn simbolic pentru tine,consens la o deschisă carte

a primăverii care vineCu armonia dintre arte.

Este-o răspântie şi dacăspre ea atâtea drumuri vin,

dar înspre viaţă, unul pleacă,şi-acestui drum eu mă închin!

Visări, culori, semnificaţiiîn roşu-alb şi chiar în fire-

le strânselor relaţiidintre dorinţă şi iubire.

De-acum se-apropie momentulca dragostea să-ncerce zborul,făcând mai fericit prezentul,

mai plin de viaţă viitorul.

86




Se simte Paştele cu soare...ce-adânc e-albastrul zărilor!cireşii, merii plini de floarene cheamă-n paradisul lor.

Zefirii joacă împrejur, printre miresmele din flori,o simfonie de azur

şi-o alta de privighetori.

Chiar nu ştiu ce-ar putea să fiemai minunat decât ce este

iubire, viaţă, armonieşi tinereţea din poveste

Realitate şi exempluPentru orice-ndrăgostiţi ce vor-

s-ajungă într-o zi în templuiubirii din dorinţa lor.

87




Punând pe frunte cununii,în faţa sfântului altar,

să fie una aşadar,doar prin credinţă şi copii.

Marea iubire e, să ştii!,că familia înseamnăsoţ, soţie şi copii,

cum de-altfel inima ne-ndeamnă

Un prieten bun, dar şi poet,aşa gândeşte, dând cu zarul,

să afle dacă-ţi place darulcu tot acest poem discret.

2003

88




Un semn

Simbolul modestiei meleşi peste orice amănunt,

obişnuinţa mea, căci sunt

poetu-ndrăgostit de stele.

Când tună, văd în ploaie rodulatâtor plante care cresc,

văd soarele încălzind glodulacestui spaţiu românesc.

Priveşte cum pe jos, pe susalbul ninsorii se întinde,

cum îngeri vin ca să colinde Naşterea Pruncului Iisus

Se luminează viitorul!:

O altă eră...ce frumos!Sfântul Ioan BotezătorulBotează pe Iisus Hristos…

Se umple toată veşniciade dragostea lui Dumnezeu;suntem salvaţi! Prietenia-

89




I iubirea ce-o trăiesc şi eu2009

Între ani...

trecut şi viitor : aniversări,unele râd, altele dor…

ce minunate-s comorile lor şi zările de dincolo de zări!...

Ferestre cu privirea surâzândă,uşi cu şi fără-ncuietori;

frumoasă-i dragostea de sărbătorichiar când incertitudinile stau la pândă!...

Staţionăm frecvent spre ce a fost,înaintăm spre ce-am dori să fie

şi din această apă vieîntinerim cu-al vieţii noastre rost.

2008

90




La ziua ta!

În tot ce faci, în tot ce-alegi,fie în vis, fie în fapte,

în orice zi, în orice noapte,doar satisfacţii să culegi!

Cu cheia frumuseţii care-i acest surâs de-o vrajă apartesă deschizi orice uşi, căci are

puteri de viaţă şi de moarte…

Văzându-l, ce bărbat şi când,simţind cum i se-aprinde faţa,

nu va cădea-n genunchi spunând:,,doar pentru tine îmi dau viaţa”!...

,,Doar pentru tine-mi las nevasta,iubita, sau amanta, caremă sâcâie cu disperare

întunecându-mi viaţa asta”...

Iar altu-şi va lăsa oraşulcu aerul de-un gust amar;

91




tu fiecărui să-i fii naşul, punându-i tălpile pe jar…

Să-l vezi cât de vioi se mişcăspre steaua ta şi cât de orb e

de nu-şi dă seama că doar vorbeîi toacă gura la morişcă…

Iubirea are nişte treptecăci este-a spiritului pâine;numai iubirile-nţelepte

durează, nu de azi pe mâine!...

Şi ele ajung la cununiecând nu se iau după deşteptul

cu vorbe goale, ca să fie...ci pleacă-n viaţă doar cu dreptul!

Aici î i face loc mirarea,ș

enigma nop ilor cumplite;ț

ce taine poartă-n adânc mareaiubirii nemărturisite!

Te sim i mai tânăr, mai vioiț

dacă nu tii ce este ura ;ș

Ce minunată e naturacând se îmbracă-n haine noi!..

2003

92




Noapte de Ajun

În noaptea asta cea mai mareşi cea mai luminoasă noapte,

toate dorinţele sunt aptesă rodească-n fiecare.

E dovedit din buni străbuni,că-n noaptea asta cea mai sfântă,

în inimile care cântăcolinde, se petrec minuni.

Redevenim copii visândun Moş Crăciun cu sacul plinde bucurii, când îngeri vin,

pe căi cereşti cu el cântând…

O, ce veste luminoasănecuprinsul îl cuprinde !...cu-ale dragostei colinde

poposind din casă-n casă…

93




Şi-acum mă rog cuviinciosla bunul nostru Moş Crăciun,

să ia în sanie, la drumşi pentru tine-un Făt-Frumos!

Cu el aş vrea să te cununi,s-aduci în lume trei copii…Doamne Iisuse, cât de viisunt ale Naşterii minuni!

Şi ca urarea mea să-nvingă,

umplându-ţi viaţa de noroc,să-ţi fie dragostea un foc,

care în veci să nu se stingă!2010

94




Ziua ta

Ar părea stângace viaţafără această sărbătoare

care-alungă din gând ceaţa-

nveselind pe fiecare…

Şi mă bucur şi îmi parefaptul un mister imens…Iaşul s-a umplut de soare,

Viaţa s-a umplut de sens…

Sfântul Mihail ce viu afăcut vremea de frumoasă!

chiar de dimineaţă ziuami-a intrat veselă-n casă…

Îţi doresc o aşa zi

în toţi anii tăi să aişi îţi mai doresc ca şitoţi să fie rupţi din rai…

Peste orişice amaruriÎl rog în această zi

să-ţi păstreze aceste daruri

95




ce te fac’din şi…mai şi !…2011

Iubire şi prietenie

Focul purifică, se ştie...şi, la o vârstă, cam bizară,iubirea dacă moare-nvie

într-o prietenie rară.

Acum îşi face loc mirarea,enigma nopţilor cumplite...

ce taine poartă-n adânc mareaiubirii nemărturisite!

Dau grabnic anii înapoi peste-ale mele noi plictisuri;

emoţiile sunt un roide idealuri şi de visuri;

Un fel de dragoste firesc,

pian cu mii şi mii de clapede-auzim florile cum cresc

şi simfoniile din ape...

În felul acesta de-a simţi, profiturile sunt enormeşi dragostea ia alte forme

96




şi un alt mod de a trăi...2005

Confiere

Realitate? sau visez,că sunt sortit să mă împiedic

în faţa unei fete-medic,şi-ndrăgostit să-ngenunchez;

Să-i spun tot ce aş vrea să-i spunşi simt din tot adâncul firii,

că toate florile iubiriidoar numai pentru ea le-adun.

Aş vrea să le descriu pe rând,că ce-i în gând e şi-n simţire

şi fericirea prin iubireo va întâmpina curând

97




Tăcerea-i prima şi-a trecut,A doua este confierea

Care îmi dă acum puterea,ca şi atunci, să o sărut

A patra-i şi ea fără vină:zbor vertical de ciocârlie,o bucurie cea mai plină,din câte ar putea să fie

Recomandarea din Scriptură,nu-i cum cred unii: un blestem!:

este-un destin, este o gurăde rai deschis, prin somn o chem…

2004

98




Iubirea dintâi

În cartea vieţii sunt file şi file:teatru, proze, poeme;

în viaţa fiecăruia sunt zile şi zile

culcări mai târzii, treziri mai devreme.

Când insomniile nu ne dau paceînseamnă că nopţile au farmecul lor ;

de undeva, din adânc, un izvor vine cu toate speranţele-ncoace

Zbor peste piscuri, zbor peste riscuri, printre luminile visărilor multe…fericiţi sunt cei care pot să asculte

muzici imprimate pe-ale astrelor discuri!...!

Emoţii tainice, tinereţea oricui,

umblând răsfăţată prin suflet şi trup;înalte zăpezile iernii se rup, prefăcându-se-n mările-albastre verzui;

Plaje sub soarele-amiezii de vară,lângă fluide oglinzi suprapuse,

Doamne, cerul ce sus e

99




când iubeşti prima oară!..2005

De Sfântul Neculai

O prea frumoasă zi de nume,

preludiul altei zile şi,din Rai, Moş Neculai anume

aduce-n lume-această zi.

Mă iau pe urmele-i discreteşi mersul se preface zbor la geamurile unde-s fete,

chiar şi în camerele lor...

Printre emoţiile seriimă simt ca într-un paradis

de portocali, banani, de meriitentaţiilor unui vis…

Legendă. Mit. Realitateşi-un sentiment rămas fierbinte…

ce minunate-s, Doamne, toatecurate-aducerile aminte!...

2003

100




Focul dragostei

Ce puternic este foculdragostei când se aprinde,

se-extinde şi cuprindenecurpinsul şi norocul!...

Este ca un pui de soare;sursa ei de energie-ntinereşte şi învieveselia-n fiecare.

Avem multe-avem de toate,ne cresc aripi pe sub haine;

în ale iubirii taineviaţa merge ca pe roate...

E secretul armonieiŞi al faptei noastre spor;e-un izvor înnoitor,

este chipul veşniciei..2009

101




Am spus iubire…

Nu iau în braţe-o fugă de-acasă-n disperare-spre proaspete iluzii de cai verzi pe pereţi,

dar vine-o vreme-n care ceva ascuns, se pare,e ca şi buzduganul cu tainice peceţi;

Descuie uşi, răzbate prin zid, îşi face calespre steaua lui pe care o ştie numai dorul

cu-aprinsele, neînvinsele impulsuri ale salearipi deja deschise şi gata să-şi ia zborul.

Dar dorul..., nu e un val-vârtej de vânt,el e adâncul unui izvor de energii:

partea de cer a noastră pe-acest trudit pământcare ne înţelege atâtea nostalgii…

Ocazii eşuate...norocuri ignorate,curaj ţinut sub cheie şi un oftat anost,când măru-i pârguit, îndemnurile toate

iau muntele în piept cu orice risc şi cost:

102




Binevenit acum e sfatul-împăratulcăci fierberea ia pulsul neastâmpăratei furii,şi patul, cât e patul, de-a lungul şi de-a latul

n-ajunge îndeajuns la legile naturii

Am spus Iubire…Doamne, ce sfânt e-acest cuvântcare dă sens vieţii şi nouă ne dă rost,umplându-ne de cerul celui mai mare-avânt

şi conservând cristalele visărilor ce-au fost…

Resursele iubirii !...misterele luminii !...Fiorii, ca şi zorii, presimt o dimineaţă

a macilor deschi i în farmecul grădiniiș

plină de seva dulce a dragostei de viaţă.

Moment festiv! Emoţii şi-atâta veselie!ca la-nceputul verii când pruncii merg desculţi;

fii binecuvântată în veci Prietenie,născută din Iubirea pe care n-o mai uiţi…

2003

103




Probleme de viaţă

A fost o zi, a trecut altaşi altele de-atunci încoace;

trecutul sapă-n viitor cu dalta prezentului, când nu ne place…

Plecarea ta- decizie aleasă,roata se-nvârte, de aceea-i roată!

şi mai ales când fata vrea să scoatăorice plictis din inimă şi casă

De-a fost cum ai dorit mă-ncântă,soluţia şi n-ai ce-ţi reproşa;

cunoaşterea direct e limpede i sfântă,ș

şi ea oricând te va orienta.

De-a fost altfel...ea poate şi mai bine!orice semnal îşi are preţul său;un rău te apără de un mai mare rău

când vrei să intri-n viaţa dar nu chiar cu-oricine.

În urma ale altor experienţe mai discrete,fetele-or şti să pună pe viitor pariu

104




cât încă sunt, ca florile-n asemănare fete,dintre mai mulţi să-l ia pe cel crezut mai viu.

Se pare că mai sunt etniiunde părinţii numai ei decid

definitiv, mirese, miri, căsătoriiale copiilor ce ochii-abia-şi deschid

Această logică, mai mult decât scălâmbă,este de neînţeles oricui:să te căsătoreşti cu-o fată strâmbă,

să fii soţia unui mire şui!...

Să duci ca pe-un blestem o viaţă,ceea ce alţii au decis;

să-nghiţi o întunecoasă ceaţăcare-ţi sufocă orice vis

E-o crimă, aberaţie, prostiedin lumi sălbatice, se pare;

şi ce frumos râd florile-n câmpiecând ciocârliile s-avântă-n soare!...

2003

105




De ziua ta

Sinceritatea, cum se ştie,ne sare iute-n ajutor;

al armoniei sfânt izvor se află în Prietenie

Din ea se naşte poeziaşi ea mă-nvaţă ca să spun

că orişicând Prieteniane este sfetnicul cel bun

Chiar de mai latră vreun căţel,când nu prea ai acasă treabă,

tu caută discret şi-ntreabăde ce aşa şi nu altfel...

Indiferent despre ce razăde viaţă, dragoste şi de prietenie, sex sau ce

crezi tu că te interesează

Toate problemele au chei...,şi-orice durere-o alinare…

106




nu aşteptă ca floarea-n teisă se aprindă de la soare!

Încearcă deci ca să înlăturidilemele dintre relaţii,aşează viaţa-n ecuaţiifaţă în faţă sau alături

Şi vei vedea că sunt concluziila orice gânduri suspendate,concluzii ce restrâng iluziidespre ce se şi nu se poate

Sunt precauţii ce direct

ne controlează gestul, pasulşi soneria de la ceasulPrieteniei ce-o respect.

Să crezi în visurile viişi viaţa o să-ţi fie plină

de trei izvoare de lumină: profesie, dragoste, copii

De neîntâlnit în vremea noastră,Şi totuşi, o realitate-

priveşte acest fulg cum batedin aripioare la fereastră!...

107




E-atât de alb! Ca şi un semna tot ce simt, a tot ce-mi spune,

că te aşteaptă zile bunespre care şi eu te îndemn

Să crezi în tine şi-n amor,în soţ şi-n pruncii ce-or să vină,în viaţă, vis şi viitor,

în căsnicie şi-n lumină

Tu din atâtea poţi sortaceea ce-ţi vine şi doreşti...

Afară ninge ca-n poveştişi mâine este ziua ta…

În lupta pentru fericirereflexia veselă să-ţi fie

şi-o neîntreruptă bucuriesă ai în casă, prin iubire…

Acest vis să se-mplineascăşi celelalte la un loc

şi Dumnezeu să te-ocrotească,umplându-ţi casa de noroc!

2004

108




Revelaţie

Şi-acum urmează visul, dar ce vis!să nu-l mai uiţi în veci căci se făcea

că toate drumurile s-au deschisspre fericire pentru el şi ea…

Erau de-acum în casa lor:nu vilă, nu palat şi nici castel;

o casă cu parter şi foişor,ai spune-o casă numai c-un nivel

Dar multe camere, în aşa fel,încât fetiţele s-o aibă pe a lor

şi băieţelul de asemenea, căci el,are atâtea maşinuţe… Nu televizor!

Mai ştiu un amănunt- şi nu mărunt:fetele cresc, cresc focuri în vulcan!Şi fiecare s-o aibă pe-a ei, căci sunt

de-acum la cincisprezece ani.

109




Să-şi prindă decupaje pe pereţicu-artişti, sportivi şi mai ales

cu cântăreţi ai scurtei noastre vieţiîn care orice notă are-un înţeles.

Şi orice fapt devine un oracol, jurnal intim şi-ascuns de fiecare...

e vârsta unor taine, un miracolşi trebuie înţeleasă ca atare

Visul continuă, în parcul acestei case

ca o realitate virtuală,da ! este o grădină ideală

cu arbori, dar şi pomi şi flori frumoase.

Vecinii au maşini nepoluante! Ca şi voicând tu, când soţul la volan

ducând la grădiniţă pruncii şi apoiîn grabă spre serviciu, cu elan.

110




Sunteţi aşa de veseli cum aş vrea,din inimă, să fiţi întotdeauna

norocul este pentru toţi: o stea,şi fiecare are câte una.

Eu cred că astrul vieţii este şi-n copii,cu ei şi soţul poţi fi fericităferiţi de griji, feriţi de-orice ispită

ca în poeticele mele profeţii.

Surâs prin somn...mă bucur! Nu te mintcând spun că ce visezi se va-ntâmpla

şi dacă nu va fi aşa,în loc de aur să-mi pui dinţi de argint.

2003

111




Colind pentru Cristina

O, brad frumos, ce frumos creştiîn suflete Preasfântul

Crăciun! Colinde româneşti

s-aud pe tot pe tot pământul...

S-aud şi îngerii de Suscum vin cu pui de astreca să-l colinde pe Iisusdin inimile noastre...

Se umple noaptea de minunişi de colinde sfinte;

suntem mai tineri şi mai bunimai plini de-nvăţăminte.

Atâtea datini româneştine scapă de dezastre!

O, brad frumos, ce frumos eştiîn sufletele noastre!...

2010

112




Mereu dragostea

Dragostea-i ca dimineaţacând dă ceaţa la o parte,

luminează de departe

faţa omului şi viaţa.

Iubitorii-aud viorileflorilor când se deschidşi-ascultă privighetorilemiezului de noapte-avid

să rămână timp eternfiindcă stelele-s mai apteca să lumineze-n noaptedrama omului modern

113




care şi-a cam uitat fireaşi se târâie pe coate;

numai dragostea mai poatesă salveze omenirea

Trecând-o-n eternitate,

căci de orişice furtunăşi de orişice păcatescăpăm numai împreună.

Fericit cel care poatetrăi sensul ei profund!dragostea e un rotund,

este solidaritate...2011

114




Colind pentru Oana

O, ce veste! O, ce zestrede lumini, urări şi flori

vin la uşi, vin la ferestrecu-ale noastre Sărbători!

Moş Crăciun, ne-nveseleşti,în această noapte sfântă,când colindătorii cântăvechi colinde româneşti

Timpul e oprit din mers,

bradul luminează-n casă;Doamne, cât e de frumoasă

Armonia-n univers

Noapte plină de mister,noapte plină de minuni,

datinile din străbunise-aud pe pământ şi-n cer...2010

115




Întodeauna

Dragostea-i ca un izvor ce ne vine din străfunduri

de fiinţă şi de dor

cu-ale undelor rotunduri.

Nesfârşite palpitaţiiîşi deschid comorile;când se aprind zorile,

se-aud tainice vibraţii..

Fericit cine le poatetrăi sensul lor profund...

doar în dragoste s-ascundvisurile noastre toate...

2011

116




Viaţa-i plăpândă şi incertă

E timp de când îţi scriu acesteurări, subtilităţi, sugestiide fericire...câte trestii

se văd cu lac cu tot pe creste!...

Când drumurile se despartapar mai multe-alternative,

uitările au capul spartşi vremurile-s costelive.

Orice decizie în pripăriscă s-ajungă repetentă,când zboru-i fără o aripă,căderea nu mai este lentă..

117




Fracturi şi dezarticulaţiisunt accidente inerente...unde sunteţi voi, inocente

clipe din alte vremi şi spaţii?!?...

Viaţa-i incertă şi plăpândă...ce scorburi văd în trupul ei!atâtea rele stau la pândă

să intre-n case, fără chei!...

Mitul lui Icar, îl impart…atâţia tineri între ei!…

când drumurile se despart, paşii-s din ce în ce mai grei…

2005

118




Armonie-n căsnicie

Mai este-o căsnicie dintr-o iubire vieîn care cei în rol se-mpacă:

mai lasă unul, mai dă altul, dacă

vor să trăiasca-n armonie.

Aceasta este-un ideal în carecopiii îşi au raiul lor,

în cerul casei nu există nor şi soarele în geam şi-n prag răsare.

Copiii toţi se culcă mai devreme,în camerele- noaptea dormitor, părinţii îşi au doar camera lor,e-o armonie fără de probleme

119




Dacă soţia este, ziua, mamăsuind cu grijă minunata pantă,

noaptea când soţu-n pat o cheamăea vine parfumată, scăldată şi amantă.

Să tot trăieşti c-o astfel de soţie

pasionată, dulce, zâmbitoare, prin ea şi copilaşii se simt în veşnicie,în raiu-n care nimenea nu moare…

Un ideal posibil, ca în basme,toţi îl doresc cum altul nu-isoţia după clipe de orgasme

s-adoarmă, ce frumos, la pieptul lui!...2003

120




Divorţul e posibil

Pe care drum să pleci şi cum,când drumurile sunt blocate

şi praful mai hălăduie precum

stă pe oglinzile proiectelor visate?

Cui să te plângi? Căci nimeni nu te-ascultă…ce-i de făcut? Şi totuşi, ceva este

oricât ar fi lumea de rea şi smultă,Prietenia-i leac la toate-aceste.

Repet: prietenul adevăratva face tot ce poate face să ajungă

să spună c-un bărbat s-alungăDin inimă cu alt bărbat.

Nu-i de dorit să fie-aşa, dar dacă

s-a dovedit anapoda la mers pe drumul căsniciei: brutal, beţiv, perversaceasta trebuie urgent să se desfacă.

Divorţul i-o soluţie cât încăeşti tinerică, frumuşică totuşi;

pe apa vieţii înfloresc noi lotuşi,

121




ai altei dragoste, surprinzător de-adâncă…

Răul vădit nu cere amânareaacestei dezlegări de suferinţe;

sunt vii în căsnicie trei credinţe:fidelitatea, copilaşii, bunăstarea!

Toate-şi dau mâna şi unesc

familia cu viitorul;copiii au ceva dumnezeiescdoar fericirii, ei îi sunt izvorul.

De la adusul lor pe lumegraba nu-i sfetnic bun şi-ndată

amână-un an sau doi până soţul să-şi asume

în conştiinţă rolul său de tată.

Că-i primul soţ sau altul, nu contează,iubirea e ca floarea de cireşvrăjeşte; deci tu să fii trează

şi-n tot ce întreprinzi să nu dai greş.

Iar de s-a întâmplat mai ştiu eu cum…să nu alergi nicicum după-ntreruperi

chiar dacă azi ai să te supericu un aşa păcat, nu poţi pleca la drum!

122




Discreţia-i i ea o zestreș

cu sipetele1 pline de rubine;frumos mai râde soarele-n ferestre

când cerurile vie ii sunt senine!ț

Această motivare nu-i parşivă

prin ea respecţi doar nişte preconcepţii,regula-i regulă, mai are şi excepţii: păzeşte-te de gelozia cea retroactivă!

Ea-i diabolică şi-ţi face viaţaca spinii şi cu ei îţi scoate ochii,cu ea, un soţ te-o subţia ca aţa

de nu ţi-or mai veni oricâte rochii...

Te tuberculizează pe-ndelete,vei fi o slugă, doar atât!

de-ţi vine să-i pui mâna-n gât,să-i dai un şut, s-ajungă de perete.

Această oarbă gelozie –i altămirare şi apare mai târziu, când nu te-aştepţi-la soţii care nu sunt proşti, dar nici deştepţi,

ci primitivi şi-ţi răscolesc trecutul ca pe-o baltă,

1 sipet= ladă de zestre

123




Din care vrând, nevrând, câteodatămai ies şi lipitori de care ai uitat,

dar când un soţ e fătălău şi nu bărbatţi le aruncă-n ochi ca să ţi-i scoată.

De-aceea-n dragoste şi-n căsniciesă joci cum vrei orice sinceritate

şi să nu dai pe faţă toatecâte au fost în viaţa ta să fie

Iubitul, ca şi soţul, nu-s duhovnici,ca orice gând să ţi-l mărturiseşti

destul e faptul că-i iubeşti,şi-atât cât sunt îndrăgostiţi statornici.

Deci caută ca nu cumva să spuic-ai făcut sex, sau că te-ai sărutat,

că ei le vor simţi ca pe un cuişi te-or lăsa a nimănui în pat.

2003

124




Din studenţie

Ca-n poveste nu a fost şi este,încerc să mă întorc la studenţie

unde şi când prietenia nu dă pesteiubirea ce-i izvor de armonie;

Ea o respectă şi, în adevăr,se bucură de-această alchimie

din floarea devenită măr:culori, arome, vitamine, poezie…

Dar nu oricine poate-ajunge aicitrebuie suflet, inimă, cultură,

ca să distingi privighetoarea de aricişi pe cei veseli de cei plini de ură.

Când te gândeşti că prea multe amorurisfârşesc prin blasfemii, blesteme şi păcate

cu sinucideri şi omorurisau şi cu amândouă inversate.

125




Mai sunt şi alte aberaţii-n care,iubirea transformată-n ură

face soţia să se culce la picioare-le bărbatului beţiv care-o înjură

Sau fără-njurături şi cozi de mături-şi-aceasta-i mai perfidă decât toate,

să dormi soţ şi soţie-alături,culcaţi ca doi butuci, spate la spate.

Iubirea preschimbată-n răzbunareuită de tot ce-a fost frumosşi iată-te trimisă la plimbare

ori pusă, noaptea, să te culci pe jos.

2003

126




Sadism masculin

Un alt caz, mai drăcesc nici că se poate,că chiar şi Dante-ar sta perplex

în mijloc de Infern văzând pe coateun soţ în faţa ta cu o altă făcând sex.

Sadism în toată legea, de îţi vinesă-l opăreşti, să-l otrăveşti şi gata

să-ţi iei ce crezi că-ţi poţi lua şi-n fine,să te întorci la mama şi la tata.

Dar dacă sunt şi prunci? aici e-aici!Să apuci câmpii? Să rămâi? Să pleci?Unde şi cum? Nici nu ştii ce să zici?...

Şi nopţile sunt luuungi! şi zilele sunt reci

Iar vipera veninului nu vreasă cruţe o femeie şi-ţi strecoară

în inimă otrava rea şi greaca una, două, trei pietre de moară.

127




Sunt soţi ce nu te lasă ca să mori;sadismul chinuie pe îndelete...te lasă noaptea lângă puişori

şi îşi fac de cap la muieru ti şi ,,fete”ș

Sau îşi trec nopţile prin baruricu prietenii alcoolici, declasaţi,

tu caută să scapi de-aceste-amaruri,ce le produc nişte bărbaţi rataţi!...

absenţi la datoria lor de soţi,cum sunt beţivii de absenţi;

dacă-s beţivi, sunt sigur impotenţi!adică sunt căruţe fără roţi.

2003

128




Copiii mai întâi

Când dragostea se autoconsumă-n aceleaşi întâlniri şi-aceleaşi sărutări,

ea circulă deja pe-un fel de mări, pe iluzorii cai de spumă.

Nu are-un ideal ca să te chemesă treci prin zid, să descui porţi,

iubitul care de copii se temeeste-un rebut al crudei sale sorţi-

O lege-mi umblă-n gânduri, ca un sfat

pe copilaşi să-i mustri, să nu-i baţiei trebuie mereu spălaţi,

clătiţi şi scoşi la soare, la uscat.

129




Să creşti copii este o mare artăcu nedormite nopţi şi nu-i uşor

când sunt mici plâng şi mai târziu se ceartă până ajung cu toţi la casa lor.

Şi chiar după aceea mai apar destule obligaţii, griji, dar peste

aceste neplăceri părinţii rar se-ngândură de toate-aceste.

Ştiu că s-au achitat de datoriicare, de fapt, dau înţeles

vieţii prelungite prin copii ;toamna e anotimpul marelui cules.

2003

130




Precauţii

Mereu aceleaşi declaraţii, inerţii,ieşiri pe-aceeaşi scenă, ca la teatru;

tu caută, în mod discret să fii,în dragoste, cu ochii minţii-n patru

Să-i cunoşti drumul şi să ştiicând? unde? cum? trebuie s-ajungi;

răsare soarele şi dungide aur joacă pe copii;

În zarea lor e dealul- căsnicia,

şi mai departe muntele vieţii;va trebui să urci cu bucuria

pe care-o au copiii şi poeţii...

131




Mai sus, mai sus, unde-n liceu visaiSă-ajungi cu dorurile toateacolo, unde-n guri de rai,

te-aşteaptă împlinirile visate.

Să-ţi vezi copiii cum aleargăşi cum în ochişorii lor e

răsfrântă zarea limpede şi largă printre-aromate flori multicolore

În care afli lesne viitorul,izvorul fericirii de a fi

crescut din visul şi din doruliubirii de a te-mplini.

132




Altfel ce rost mai are-un focîn care pui sărutul dar nu creşte;o piesă la motor dacă lipseşte,maşina vieţii nu o ia din loc.

Trecută-i nunta, nu apar copiii,,,familia” ignoră sensul vieţii,

când dragostea se dă de toţi pereţiideja este cu morţii, nu cu viii.

Nu ştie cum s-o dreagă, să dureze,săruturile nu mai sunt fierbinţi,

mai pune gardului vreo două-trei speteze,mai pune gurii ei vreo câţiva dinţi...

Parodontoza totuşi se extinde,cad şi măselele, de ce?

iubirea e acum din petece,niciun chibrit nu o mai poate aprinde!

2003

133




Preludiul la viaţă

Sunt nopţi, sunt dimineţi efervescente,interpretări de visuri, paranteze, proiecte crude şi presentimente,

interogaţii puse-n pioneze…

Trăiri complexe, fără definiţii;emoţiile-şi au adâncul lor,

destăinuirea-i un botez izbăvitor de ezitări, iluzii, superstiţii...

Slăvita fie-acea Prieteniestăpână pe-nălţimi precum condorii

la margine de cer şi veşniciecând risipesc furtunile şi norii,

Când limpezeşte zarea, depărtareasperanţelor încrederii şi-a vieţii…

răsare soarele pe marea

neliniştilor tinereţii.

134




De neîn eles evenimente,ț

sau poate prea de înţeles!iubirea scoate la culesatâtea energii latente…

De ea să ai oriunde partecăci timpul este amărui;

printre atâtea măşti deşarteea acum este, acum nu-i.

Prietenia, totu i, vreaș

ca să te facă să-nţelegică-n dragoste sunt nişte legi pe care ţi le luminează ea.

Nu e uşor să mergi pe drumul lor !de-atâtea ori îndrăgostitul orb e !

Iubirea totuşi ,,are viitor”Când nu e înecată în vorbe.

2003

135




Pentru tine

Urarea mea aş vrea s-ajungăla tine şi la trei copii,

să vă aducă mii şi miide bucurii şi viaţă lungă.

Prin ei s-ajungeţi mai departeşi, cum pe mine mă desparte

de moarte fiecare carte,s-aveţi de veşnicie parte

Şi de prieteni cât mai mulţii-adevăraţi, gata să sară,ș

pentru voi toţi, prin foc şi pară,luptând cu duşmanii oculţi,

Cu acei negri-n cerul guriişi numai ace în simţiri,

născuţi parcă din noaptea uriişi puşi numai pe clevetiri,

Despart familii, pun toxineiubiţilor în fericire,

136




sucesc şi răsucesc din firefunii iubirilor senine

Dar tu, nepăsătoare lace-or spune atâtea bârfitoare,să le calci bârfele-n picioareşi să-ţi păstrezi iubirea ta;

Ca nimeni să nu vă despartăde ceea ce vă leagă-acum,nu pe cărare, ci pe drum

să mergi, şi-aceasta este-o artă;

O ai în glas, în ochi, pe faţă,

două tezaure şi rarecare te vor scuti în viaţă

de supărări şi izolare.

Cu ele să-ţi faci paradisuliubirii tale, să-mplineştio căsnicie, ca în visul,

Frumoasei Zâne din poveşti.2004

137




138




Poezie-ve nicieș

Fie binecuvântatăşi cântată-această zi

ce cuprinde lumea toatăcu puterea de-a iubi!...

Fericirea e-n Iisus

care dragoste înseamnăşi iubirea mă îndeamnă

să spun tot ce am de spus.

E-aşa grea nemărginireaşi puterea lui a fi!

Doamne, în această zi

îmi mărturisesc iubirea!

Sursa mea de energiece mă naşte şi renaşte:

poezie-veşnicie...Postul Mare...Sfântul Paşte!...

2011

139




Scrisoare de Sf. Neculai

Moş Neculai a şi-nceputsă-mpartă daruri... îi iau urmacând amintirile-şi scot turma

emoţiilor la păscut

A fost frumos tot ce a fostşi aş dori ca să mai fie!...

o studenţie are rostcând face viaţa şi mai vie.

Întotdeauna am simţit

aceste onomastici sfinte...şi astăzi parcă sunt sfinţitde câte îmi aduc aminte...

140




Comorile rămân comorişi când deasupra îşi ard loculîn nopţi cu lună sau cu nori

emoţiile şi-aprind focul

Şi toate sunt cu-atât mai viicu cât vin din adânci trăiri;

tu eşti sortită ca să fiimisterul unei mari iubiri

De ea să ai în viaţă parteşi de ceea ce-ai pus în dor...

cine trăieşte-n viitor de dragoste nu se desparte.

2011

141




Acest Martie cu soare

Cu ochiul inimii deschis,spre ce... şi n-aş putea prezice

intru cu Cris în Paradis

ca Dante şi cu Beatrice...

Iubirea e la braţ cu arta...La ale verilor solstiţii,

arhanghelul deschide poartasă intre doar îndrăgostiţii...

Dar eu sunt singur... Ce sa fac?...Aici se intră doar în doi

dar, cum iubirea este-un leac pentru-a da timpul înapoi,

Las dragostea ca să vorbească,

ea nu-mi dă anii mei pe faţăşi-n orice logică fireascădoar cu iubirea intri-n viaţă.

2012

142




De unde-atâta energie...

Dacă iubita e aproape,departe e orice plictis;

atâta bucurie-ncape

în aripile acestui vis!...

De unde-atâta energieşi-atât îndemn la viaţă-n trup?!...

când crengile de rod se rupiubirea e la datorie.

Suie-n tulpină şi coboară,întârzie adesea-n părţi,

alte-idealuri dă la moarăale iubirii mele cărţi.

Nopţi albe, zile şi mai vii,tentaţiile nu-s defecte,

capătă viaţă în proiecte,ca şi iubirea în copii;

De-aceea te aştept să viisă învăţăm şi-n limbi străinecă numai dragostea ne ţine

143




departe de intemperii.2011

Aniversare

Chiar dacă nu este soaretot există un temei,

orice sărbătoare areîntr-un fel soarele ei

Care şi acum ce viu aluminat inima noastră!

cât de dulce-a bătut ziuadimineaţa la fereastră!...

Este-un fel de feeriece ne scaldă inimile …Bine-ar fi să nu mai fie-n lumea asta patimile!..

Mai aproape-ar fi înaltulcer senin de cei mai mulţi,cred c-ar înflori şi-asfaltul

şi-am umbla pe el desculţi!...2012

144




Să fiu, Doamne, vizitiu

Peste munţi şi peste văifulgii, salbă lângă salbă,

la fereastră-s flori de nalbăşi colind de zurgălăi

Mos Ajun adună daruri,cum i-a spus Moşul Crăciunşi-amândoi într-un gând bun,

scapă lumea de amaruri.

Eu cu sufletul transcriuce-i în vis şi ce-i în dor,să fiu, Doamne, vizitiu

chiar la sănioara lor

Necuprinsul l-aş cuprindeşi, apropiind distanţa,

grabnic aş ajunge-n Franţasă cântăm cu toţi colinde…

Fericit, ţi-aş ura dreptşi direct, să se-mplinească

tot ce-ai strâns discret în piept – ul tău de zână românească.

145




2012

Femeia trebuie să fie...

Cât de-mpăcată este-o fatăcare întotdeauna ştie

ce este o prietenie

cu-adevărat adevărată!

La ea oricând poţi apela poate mai mult ca la un frate,

ştiind că nu îţi va-nşelasecretele încredinţate.

De vrei să ieşi, la o plimbare,să scapi de cei care te toacă,

prietenul îndată sareşi face tot ce-i spui să facă.

În loc să stai închisă-n casă,

cum în seif nişte secrete,tu ai cu cine ieşi ca săvezi ale lumii firi concrete.

146




Şi-aşa, cu orişice plimbare,ai fi de viaţă mai aproapeşi ai afla că este-o mare

cu-adânci şi-nşelătoare ape

În care nu te-avânţi cum vrei

şi fără vestă de salvare,marea îşi ia tributul ei,şi-atâţia se îneacă-n mare…

Mereu gândind la viitorul,tot mai alert din zi în zi,dacă-i lucrat bine ogorul

vieţii, viaţa va rodi.

Iubirea trebuie-nţeleasă, prietenia cultivată-

cu amândouă, câteodatăte simţi şi mire şi mireasă.

147




O fericire-aş vrea să fieiubirea voastră toată viaţa!frumoasă este dimineaţa

iubirilor la cununie!

Altfel, iubirea ar fi ciuntă

şi gata-gata să-şi ia valea,căci dragostea numai prin nuntăspre viitor îşi taie calea.

Şi nici cu-aceasta n-ai să poţi păstra iubirea şi tu ştii!că-o casa fără de copii

e-o limuzină fără roţi.

Ca să n-alunece pe pantăşi să n-ajungă-n văduvie,

femeia trebuie să fiesoţie, mamă şi amantă!

2003

148




Boala iubirii, gelozia

Iubirea ar fi şi ea mai lungăşi mai umblată pe la zei,

dar gelozia-boala ei-

o întristează şi-o alungă…

Ah! gelozia cea nebună,urmăritoare peste tot,

ce-njură, fulgeră şi tunăca-n cel mai blestemat complot...

Dar ce băiat şi care fatăo pot purta în ei şi cum,când gelozia blestemată

le stă iubirilor în drum !?!.

Cât e de binefăcătoare,

de e discretă şi suavă,şi cum te umple de otravăcând suferă de disperare…

Doamne, primeşte mulţumireade a nu o fi cunoscut

în halu-acesta ! iar simţirea

149




mereu mi-a fost ca la-nceput:

O stare de copilărie,deschisă tuturora şi

chiar un alt mod de a trăi,cum vrei şi trebuie să fie!…

Trec zile, săptămâni şi luni,

trec anii, timpul trece plinde amintiri şi de minunigândind la primăveri ce vin...

În felu-acesta de-a simţi, profiturile sunt enorme

şi dragostea ia alte forme,

de fapt, un alt fel de a fi…

Te simţi mai tânăr, mai vioi,dacă nu ştii ce este ura;

ce minunată e naturacând se îmbracă-n haine noi!...

2005

150




Critica iubirii şi încrederea

Eu cred că şi din parantezemai învăţăm câte ceva;

când toate-antenele sunt treze,

iubirea râde undeva;

Mobilul sună, sună ceasulîncrederii şi ce minune

că-această, noţiune nu nemai suspectează la tot pasul!...

E-o potrivire şi la mers,fie-ntre doi, între mai mulţi,având pe cine să consulţi,

mai sigur mergi prin univers…

Dacă iubirea-i fapt complex

şi uneori e nefirească,este că prea ar vrea prin sexsă crească şi să dăinuiască.

ajunge astfel pătimaşă,capricioasă uneori

sau oarbă, egoistă, laşă

151




împiedicându-se în sfori-

Sau se grăbeşte, ca în basmulţesut în nopţile himereis-o ia-naintea partenerei

ce nu mai află ce-i orgasmul…

De-aici atâtea discrepanţe,

insatisfacţii mute şichiar certuri într-o bună zi pe răvăşitele speranţe.

Or, dacă stă prea mult în casă,uitând ce este căsnicia,sfârşeşte în monotonia

vai, Doamne, cât de plictocoasă!...

Fiindcă-i lipseşte acel dor,animator de noi potenţe,

se târâie sărmana-n zdrenţe,fără de spor şi viitor…

2004

152




Prietenie din iubire

Pentru c-a fost adevărată,iubirea şi când moare-nvie

în marea ei Prietenie...

ce variantă minunată!

De care toţi avem nevoie,căci ea nu iscă prejudicii

şi nici suplicii, doar în noi egata oricând de sacrificii,

Crescută din sinceritateşi spre mărturisiri deschisă,

ea este o eternitatede-atâţi nelegiuiţi proscrisă!

Nu ţine cont de sex, etate,

ignoră-atâtea preconcepţii,-se ia la braţ numai cu drepţiişi umblă liberă-n cetate.

O existenţă cumsecade,o prea miraculoasă apă,căci gelozia nu o roade

153




şi nici invidia n-o sapă;

E leac pentru singurătatevezi! omul nu-i făcut să stea

în lume ca-n pustietate,omul o caută şi-o vrea!

Iar când o dragoste curată

cristalizează-n spaţiul ei, prietenia de-astă dată,îţi intră-n casă fără chei.

Metamorfoză minunată,şi dragostea de la-nceput

rămâne-un luminos trecut,

un vis frumos ce-a fost odată!...

Ce lungă,a mai fost povestea pe care n-o mai pot uita!...

şi iată cum toate-acesteaîţi vin buchet de ziua ta!

2003

154




Iubirea mea-ntr-o facultate imaginată…

Mai mult decât adevărată...Vai, Doamne, cât de-aprinsă-a fost!...

visam tot timpul doar o fată,

şi-n orice risc aflam un rost .

Stăteam alături ca pe ace,în săli de curs, în cabinete,şi traversam, pe îndelete,

o facultate ce nu-mi place;

Dădusem anii înapoi, peste-ale mele mari plictisuri;

atâtea sentimente noi, proiecte, paradisuri, visuri!...

Zburam cu tine-n universuri

de doruri, idealuri, spaţiiconcretizate noaptea-n versuri, pline de-atâtea aspiraţii...

155






Admiraţii

Orice rază e o puntespre trăirile adânci;

vara suie-ncet la munte,

soarele aprinde stânci…

Visurile urcă scaraspre izvoare, miei şi iezi;

ce frumoasă este varaRomâniei în livezi!

Pe la mănăstiri şi schituri,sfinţii sunt la ei acasă

pelerini vin şi ei ca săsimtă-aceste infinituri…

157




Chiar şi nopţile-s cuprinsede-o renaştere divină…merele-becuri aprinse-sunt izvoare de lumină!

Nu ai poftă de mâncare,

nu ai chef nici de băutdecât apa din izvoareîn căni strămoşeşti de lut

Fericită-i dimineaţa-n cireşarul românesc!... binecuvântată-i viaţa

oamenilor ce iubesc!...2007

158




Copilăria-i androgină

Copilărie, unde eşti?!?...dă-mi mâna binecuvântatăşi-ntreaga lume de poveşti

în care am crezut odată !...

Stăteam cu florile la sfat,ştiam pe fiecare-n parte,când verile ardeau în sat,

salvam câte o floare-n carte.

Eram vrăjit de-atâtea forme,culori, parfumuri, prima oară,vroiam în Univers reforme,ca florile să nu mai moară.

159




Le udam una câte una,doream de ele să am parte

oricum, oriunde-ntotdeaunacăci floarea-i prima dintre arte.

Trăiesc o foame şi o setede florile din dorul meu;ce bine-ar fi ca-ntre buchetede flori să mă trezesc mereu!

Şi-acum, când la apus de soare,tot ce există-şi schimbă faţa,

mă-ntorc din amintiri cu-o floareşi simt că-ntinereşte viaţa…

2012

160




Cuprins

La Sfintele Paşti……………………………………...…1Mărţişor……………………………………....................2Hristos a înviat!................................................................3

De ziua ta……………………………………………….4Un Martie plin de emoţii………………………………..5Râd la soare mărţişoare…………………………………6Colind…………………………………………………..8Ajun de Crăciun………………………………………...9La Întâi Martie………………………………………...10Cine iubeşte nu mai moare............................................11Aceasta-mi este, Doamne, plata……………………….12Reflexii………………………………………………..14Dorinţă………………………………………………...15Împrimăvărare…………………………………………17Un mărţişor mai aparte………………………………..19Bucurie………………………………………………...21Urare (în pragul căsătoriei)……………………………22Împreună………………………………………………23

La Sânziene……………………………………………24În ajun de Sf. Ioan……………………………………..25Gânduri bune de Crăciun………………………...……25Mărţişor pentru Cristina……………………………….26Când focul......................................................................27 Ninsorile ţes rochii de mirese…………………………28S-aud îngerii………………………………………...…29Ce timp frumos e-afară...!..............................................30

161




Cristina-Mihaela……………………………………....31Când bate inima iubirii……………………………..…33

Eveniment……………………………………………..34Un adevăr……………………………………………...35Feerie………………………………………………….36Mărţişorul neexpediat…………………………………37Urare…………………………………………………..39Cu Moş Ajun…………………………………………..41Aş vrea………………………………………………...43

Onomastică……………………………………………44O, ce veste minunată!....................................................45Mărţişor recent………………………………………...46La Crăciun…………………………………………….47Ghiocelul………………………………………………48Taina e taină...................................................................49Aniversare……………………………………………..50Ce fericiţi sunt poeţii!....................................................51

Cred în tot ce ne adună..................................................52De ziua ta………………………………………...........53Seară de Ajun………………………………………….55Colind…………………………………………………56Crăciun………………………………………...………57Cresc aripi în articulaţii……………………….………59Ziua iubirii: Dragobetele………………………………61În poiană………………………………………………63Medicinistei stomatolog……………………………….65Destăinuire…………………………………………….67Ce umbre vor să mă alunge……………………...……70De Paşte……………………………………………….72Mărţişor………………………………………………..73Cu cărţile pe faţă………………………………………74Mărţişor cu soare şi 3 chei…………………………….76

162




De 1 Martie………………………………..…………..79Un semn………………….……………………………82

Între ani..........................................................................83La ziua ta!......................................................................84

Noapte de Ajun………………………..………………86Ziua ta…………………………………………………88Iubire şi prietenie………………………...……………89Confiere……………………………………………….90Iubirea dintâi…………………………………………..92

De Sfântul Neculai…………………………………….93Focul dragostei………………………………...………94Am spus iubire…………………………………...……95Probleme de viaţă………………………..……………97De ziua ta…………………………………..………….99Revelaţie…………………………………..…………102Colind pentru Cristina……………………….………105Mereu dragostea………………………………….......106

Colind pentru Oana………………………...………..108Întodeauna……………………………………………109Viaţa-i plăpândă şi incertă……………………...……110Armonie-n căsnicie…………………………………..112Divorţul e posibil…………………………………….114Din studen ie…………………………………………118ț

Sadism masculin……………………………..………120Copiii mai întâi………………………………………122Precauţii……………………………………………...124Preludiul la via ă……………………………………..127ț

Pentru tine……………………………………………129Poezie-ve nicie ……………………………………..131ș

Scrisoare de Sf. Neculai…………………………...…132Acest Martie cu soare……………………………..…134De unde-atâta energie..................................................135

163




Aniversare………………………………..…………..136Să fiu, Doamne, vizitiu………………………………137

Femeia trebuie să fie....................................................138Boala iubirii, gelozia…………………………………141Critica iubirii şi încrederea…………………………..143Prietenie din iubire……………………………..…….145Iubirea mea-ntr-o facultate imaginată………………..147Admiraţii……………………………………………..149Copilăria-i androgină……………………………..….151

164




Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	constantin-n-strachinaru
View:	216 times
Download:	0 times

Mari-Sărbători-Sărbătoriri-Iubiri-Invățăminte-Editia-a-II-a

Documents