+ All Categories
Home > Documents > Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu...

Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu...

Date post: 19-Oct-2020
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
16
Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu comunicat, ce facea referiri -la „necesitatea stabilirii în cadrul coaliţiei majoritare a unei strategii referitoare la priorităţile reformei în 1998...”. Punctul şase (ultimul) al respectivului document, definit ca „depăşirea impasului declanşat de polemica dintre primul ministru Petre Roman xice da, premierul :w wa v « ji I mMSss : bc < bea şi ministrul Transporturilor”, este consacrat, în întregime, d-lui Traian Băsescu. PD consideră că opiniile vicepreşedintelui Traian Băsescu nu au „pus în cauză sensul reformei”, ci au indicat unele puncte slabe ' ale guvernării din ultimul an, răspunderea pentru declaraţii fiind asumată „solidar”. „Presiunea şi graba cu care i s-a solicitat retractarea sub ameninţarea demiterii constituie mai degrabă reacţii emoţionale decît raţionale’ , se apreciază în comunicatul care consacră meritele ministrului Băsescu. în încheiere, lucrurile sînt spuse tranşant: ,$iroul Permanent Naţional al Partidului Democrat, la solicitarea preşedintelui partidului, consideră că soluţia politică înţeleaptă şi eficientă este menţinerea domnului Traian Băsescu în funcţia de ministru al Transporturilor”,'-fiind exprimată încrederea că şi parte., coaliţie vor fi,de acord cu sotu, Băsescu. Aseară, după ora 20, premierul a anunţat câ este imposibilă revenirea lui Băsescu la Transporturi din motive juridice, politice şi morale. M.S. Ofertă specială de abonamente ADEVÂRUL de Cluj PREŢUL RĂMÎNE E ESC 13.000 lei/lună m a Abonaţi-vă ACUM! F*! AIMULX IMR. 2169 ISSN 1220-3203 JOI 8 IANUARIE 1998 16 PAGINI 800 LEI ^ METEO Vremea va fi relativ caldă cu cerul variabil. Vînt slab la moderat din sectorul SV. Temperatura-minimă -l°/ l°C, maximă 5°/7°. Pe alocuri ceaţă dimineaţa. Ieri, la ora 14, Ia Cluj-Napoca temperatura aerului a fost de 5°C, iar presiunea atmosferică era de 729. mm Hg. Meteorolog: C. PA VAI. In pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi. Margareta depinde de... Marga ILIE CALIAN P artidul lui Petre Roman execută, de cîteva luni, un foarte spectaculos dans pe sîrma politicii româneşti - mai ales că nu ştii care sînt actorii principali şi care sînt regizorii. Parcă pentru a nu se lăsa umbrit de Traian Băsescu, iese la un nou recital Adrian Severin (după ce şi-a făcut Revelionul, se spune, cu Emil Constantinescu), profitînd de gafa lui Petre Roman,- care s-a trezit înghesuit de declaraţiile fostului suveran. Alături de aceste, personaje, a ieşit la rampă Radu Berceanu, presupus viitor ministru al Transporturilor, care reconfirmă supoziţia că prin martie -va avea loc o nouă remaniere guvernamentală, provocată de PD - dacă-nu o veritabilă schimbare de guvern, cum se râţoieşte Adrian Severin. Lâ rindul lui, Ion Diaconcscu se' zburleşte din nou la cei care nu respectă disciplina coaliţiei., ţ J Dc altfel, Ion Diaconcscu afirmă câ PNŢCD va respectă promisiunile făcute UDMR în legătură cu Legea învăţămîntului. Insistenţa pe această temă, înaintea votului din Camera Deputaţilor, este de înţeles: UDMR a ameninţat cu părăsirea Guvernului dacă nu i se satisfac cererile. Iar PNŢCD sc vede tot mai încornorat dc PD, astfel că singurul său sprijin serios în Guvern şi în Parlament rămîne UDMR (d-1 Quintus nu prea contează). Ameninţat de PD chiar cu o criză guvernamentală peste trei luni, PNŢCD nu poate decît să cedeze şantajului UDMR, pentru a avea timp să rezolve delicata problemă a legii care să reglementeze statutul fostului suveran. Or, PD este republican. Fără sprijinul UDMR nu se pot obţine suficiente voturi, nu se pot obţine drepturi monarhice, ba se poate prăbuşi cu totul speranţa fundamentaliştilor peneţişti într-o restitutio in integrum. Şi mai este o hibă. în dorinţa de a-şi consolida poziţia şi a ieşi de sub tutela peneţiştilor, preşedintele Emil Constantinescu a instalat trei noi miniştri, despre care se poate afirma că au fost critici sinceri ai unor orientări guvernamentale de sorginte peneţistâ - unul dintre •aceştia fiind ministrul Educaţiei, Andrei Marga. Or, poziţia acestuia în problema reformării învăţămîntului şi a învăţămîntului superior în limba maghiară este cunoscută Tocmai de aceea Ion Diaconescu a anunţat că-1 va chema la ordine pe noul ministru al Educaţiei pentru a-1 determina să se înmoaie. Ziarul nostru a publicat în primele trei numere din acest an concepţiile lui Andrei Marga despre reforma învăţămîntului. Cititi-le şi măsuraţi distanţa dintre el şi fostul ministru al Educaţiei. . Aşadar, dacă Andrei Marga rămîne ferm pe poziţie, Camera Deputaţilor - chiar sub privirea cruntă a lui Ion Diaconescu - va vota, cu sprijinul deputaţilor PD, varianta Pruteanu; în acest caz, UDMR îşi ia jucăriile şi părăseşte Guvernul; fară sprijinul UDMR, guvernul peneţisto-penelist nu va putea înfrunta PD în legalizarea monarhiei. Deci, Margareta depinde de... Marga. La ZJJSB pot ajunge studenţi şifără admitere Majoritatea facultăţilor preferă concursul mixt Facultăţile Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj- Napoca au acceptat propunerile fostului rector, actualul ministru al Educaţiei Naţionale, dl Andrei Marga, referitoare la'admiterea ’98 care se va desfăşura fără concurs. La începutul săptămînii, consiliul de administraţie al Universităţii- . Babeş-Bolyai a recomandat celor 18 facultăţi ca unh dintre probe să fie media de la bacalaureat O parte dintre acestea au fost de acord ca admiterea să se facă pe baza performanţele şcolare obţinute în cei patru ani de liceu şi a rezultatului de la bac. Fizica este una dintre aceste facultăţi. însă, cele mai multe facultăţi (Litere, Matematică, Istorie, Studii Europene, Sociologie, Ştiinţe Economice, Biologie, Geografie) au acceptat varianta unui concurs mixt. Acesta constă în admiterea pe baza unui test (lucrare + interviu) din cunoştinţe pe. o tematică dată, cu bibliografie redusă din "manuale, cumulată cu bacul, a declarat dl prof.univ.dr. Liviu Bocşan, rectorul interimar al U.B.B. Ponderea mediei la bacalaureat diferă, de la o facultate la alta, variind între 30 şi 50 procente. La facultatea de Litere, de exemplu, bacul va conta în proporţie de 33 la sută. Tot atîta procentaj va fi asigurat de fiecare probă de limbă. La Facultatea de Istorie,'bacul va echivala cu jumătate din media de admitere. Facultatea de Teologie va fi singura din UBB care va avea probe eliminatorii (mărturisirea credinţei). în ce priveşte admiterea la . cea de-a doua facultate, rectorul Bocşan a precizat că, în funcţie de decizia > facultăţilor, va exista un ' număr de locuri „pe baza creditelor transferabile”. Totodată, va exista posibilitatea opţiunii pentru învăţămîntul superior cu plată, în UBB. Numărul de locuri va fi însă, limitat, pe criteriul raţionalului şi vor funcţiona enterii în funcţie de rezultate. „Am acceptat această formă pentru că am primit reperele bac-ului naţional, care sînt foarte exigente, eliminînd practic inegalitatea dintre licee", a mai precizat rectorul UBB. Taxele de admitere şi cele de şcolarizare vor fi sub nivelul celor practicate de universităţile particulare, dar vor fi mai mari decît cele ..actuale. O „revoluţie" în învăţămîntul clujean se anunţă a fi relaxarea numărului de locuri. în 1998 va avea loc o creştere fără precedent a locurilor oferite. Conducerea UBB estimează creşterea cu cca 35 la sută a numărului bobocilor, ale căror studii vor fi subvenţionate de la buget. Luminiţa PURDEA Peniţe caudine .,,v/0 ........... . ^ W . ^ Ţ)Ac LB3£A învăţăm Î mtvlui $& VA VoTA LA CAMEfcA LA F&L cA LA S&fAT, Sg ftgraftsgf Trimestrul al doilea va începe cu probleme pentru cîteva şcoli principalii duşmani ai învăţămîntului preuniversilar • Inspectorului : general ţcolar j Ioan Sâsărman nu-1 : convin gradele • •• ■% ţi*’ a /\ * ^ • » / A i - i , vq z -V Trecerea în revistă a unităţilor şcolare din învăţămîntul preuniversitar a evidenţiat menţinerea cîtorva din vechile probleme. Cca mai grav afectată şcoală la finele trimestrul I al anului şcolar 1997-1998, Şcoala generală nr.10 din Cluj-Napoca (cartierul Zorilor), rămîne şi pc trimestrul al Il-lca cu necazuri. Din cauza lucrărilor pentru şarpantă cu mansardare, începute din septembrie anul trdeut, nefinalizate pînă acum, coroborate cu vitregia vremii, este imposibilă funcţionarea a opt săli dc clasă de la ultimul etaj, fiind în suferinţă şi etajul al H-lea. Jumătate din lucrări sînt efectuate, aici, structura dc rezistenţă este montată, restul fiind în lucru. Administratorii şcolii * L.P. continuare în pagina a 16-a PDSR lansează un proiect de lege pentru tinerii specialişti Liderii fostului partid dc guvemămînt ar vrea să umble şi la legea electorală După discuţii în Biroul Executiv, PDSR a pregătit un proiect de lege care vizează activitatea tinerilor specialişti care colaborează cu organismele internaţionale. Aceştia vor fi angajaţi de statul român, pe o perioadă cuprinsă între .3-5 ani, în funcţie de profil. Prin acest proiect de lege se încearcă, după spusele liderului clujean al PDSR, Grigore Zanc, integrarea tinerilor specialişti în procesul economic românesc, pentru a fi stopat procesul de export de inteligenţă. O dată cu sfîrşitul vacanţei parlamentare, PDSR ar vrea să iasă la rampă cu un alt proiect de lege, care să modifice procedura electorală. Deocamdată, proiectul este în stadiul de idee. Pragul electoral îndelung discutat va fi repus pe ordinea de zi. De asemenea, modificarea' legii va viza reprezentativitatea electorală, majoritatea parlamentară şi formarea guvernului. Liderii PDSR ar vrea ca parlamentarii care părăsesc rîndurile partidului prin care au obţinut mandatul să îşi piardă fotoliul de senator sau deputat o dată cu schimbarea culorii politice. Probabil că şefii fostului partid de guvemămînt vor preîntîmpine dezertările politice, atît de obişnuite la PDSR după eşecul electoral din 1996. ' A. M . 0 sesiune parlamentară extraordinară nu va fi convocată oină la sfîrsiiul lunii ianuarie Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu, a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, că o sesiune parlamentară extraordinară nu este oportună în momentul de faţă, deoarece legile şi ordonanţele care ar putea fi discutate nu au trecut pe la comisiile parlamentare. Diaconescu a arătat că, atît ordonanţele dc urgenţă privind privatizarea, investiţiile şi impozitarea, cît şi iniţiativele legislative înaintate de Guvern trebuie aprobate mai întîi de comisiile care pot lucra şi în vacanţa PIBtIOHLA ~~~ parlamentară tară a fi necesară convocarea unei sesiuni extraordinare. Ion Diaconescu a exprimat astfel şi opinia PNŢCD, al cărui preşedinte este, în privinţa necesităţii unei sesiuni extraordinare. Convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare a fost cerută, mai întîi, de preşedintele PSDR, Sergiu Cunescu, prin două scrisori adresate preşedintelui Camerei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului. Cunescu continuare în pagina a 4-a CENTRALA UN1V
Transcript
Page 1: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu comunicat, ce facea referiri - la „necesitatea stabilirii în cadrul coaliţiei majoritare a unei strategii referitoare la priorităţile reformei în 1998...”. Punctul şase (ultimul) al respectivului document, definit ca „depăşirea impasului declanşat de polemica dintre primul ministru

Petre Roman xice d a , p re m ieru l: w — w a v « j i I mMSss

:bc< b e a

şi ministrul Transporturilor”, este consacrat, în întregime, d-lui Traian Băsescu. PD consideră că opiniile vicepreşedintelui Traian Băsescu nu au „pus în cauză sensul reformei”, ci au indicat unele puncte slabe

' ale guvernării din ultimul an, răspunderea pentru declaraţii fiind asumată „solidar”. „Presiunea şi graba cu care i s-a solicitat retractarea sub ameninţarea demiterii constituie mai degrabă

reacţii emoţionale decît raţionale’ , se apreciază în comunicatul care consacră meritele ministrului Băsescu. în încheiere, lucrurile sînt spuse tranşant: ,$iroul Permanent Naţional al Partidului Democrat, la

solicitarea preşedintelui partidului, consideră că soluţia politică înţeleaptă şi eficientă este menţinerea domnului Traian Băsescu în funcţia de ministru al Transporturilor”,'-fiind exprimată

încrederea că şi parte., coaliţie vor fi,de acord cu sotu, Băsescu.

Aseară, după ora 20, premierul a anunţat câ este imposibilă revenirea lui Băsescu la Transporturi din motive juridice, politice şi morale.

M.S.

Ofertă specialăde abonamente

ADEVÂRULde ClujPREŢUL RĂMÎNE

E E S C13.000

lei/lunămaAbonaţi-vă ACUM!

F*!

AIMULX IMR. 2169 ISSN 1220-3203

JOI8 IANUARIE 199 8 16 PAGINI 800 LEI

^ METEOVremea va fi relativ caldă

cu cerul variabil. Vînt slab la moderat din sectorul SV. T em p era tu ra -m in im ă - l ° / l°C , m axim ă 5°/7 ° . Pe alocuri ceaţă dimineaţa. Ieri, la ora 14, Ia C luj-N apoca temperatura aerului a fost de 5°C , ia r p resiunea atmosferică era de 729. mm Hg. Meteorolog: C. PA VAI.

In p ag ina a 16-a: harta priv ind sta rea probab ilă a vremii, valabilă pentru azi.

Margareta depinde de... Marga

ILIE CALIAN

Partidul lui Petre Roman execută, de cîteva luni, un foarte spectaculos dans pe sîrma politicii româneşti - mai ales că nu ştii care sînt actorii principali şi care sînt regizorii.

Parcă pentru a nu se lăsa umbrit de Traian Băsescu, iese la un nou recital Adrian Severin (după ce şi-a făcut Revelionul, se spune, cu Emil Constantinescu), profitînd de gafa lui Petre Roman,- care s-a trezit înghesuit de declaraţiile fostului suveran. Alături de aceste, personaje, a ieşit la rampă Radu Berceanu, presupus viitor ministru al Transporturilor, care reconfirmă supoziţia că prin martie

- va avea loc o nouă remaniere guvernamentală, provocată de PD- dacă-nu o veritabilă schimbare de guvern, cum se râţoieşte Adrian Severin. Lâ rindul lui, Ion Diaconcscu se' zburleşte din nou la cei care nu respectă disciplina coaliţiei., ţ J

Dc altfel, Ion Diaconcscu afirmă câ PNŢCD va respectă promisiunile făcute UDMR în legătură cu Legea învăţămîntului. Insistenţa pe această temă, înaintea votului din Camera Deputaţilor, este de înţeles: UDMR a ameninţat cu părăsirea Guvernului dacă nu i se satisfac cererile. Iar PNŢCD sc vede tot mai încornorat dc PD, astfel că singurul său sprijin serios în Guvern şi în Parlament rămîne UDMR (d-1 Quintus nu prea contează). Ameninţat de PD chiar cu o criză guvernamentală peste trei luni, PNŢCD nu poate decît să cedeze şantajului UDMR, pentru a avea timp să rezolve delicata problemă a legii care să reglementeze statutul fostului suveran. Or, PD este republican. Fără sprijinul UDMR nu se pot obţine suficiente voturi, nu se pot obţine drepturi monarhice, ba se poate prăbuşi cu totul speranţa fundamentaliştilor peneţişti într-o restitutio in integrum. •

Şi mai este o hibă. în dorinţa de a-şi consolida poziţia şi a ieşi de sub tutela peneţiştilor, preşedintele Emil Constantinescu a instalat trei noi miniştri, despre care se poate afirma că au fost critici sinceri ai unor orientări guvernamentale de sorginte peneţistâ - unul dintre

• aceştia fiind ministrul Educaţiei, Andrei Marga. Or, poziţia acestuia în problema reformării învăţămîntului şi a învăţămîntului superior în limba maghiară este cunoscută Tocmai de aceea Ion Diaconescu a anunţat că-1 va chema la ordine pe noul ministru al Educaţiei pentru a-1 determina să se înmoaie. Ziarul nostru a publicat în primele trei numere din acest an concepţiile lui Andrei Marga despre reforma învăţămîntului. Cititi-le şi măsuraţi distanţa dintre el şi fostul ministru al Educaţiei. ■ .

Aşadar, dacă Andrei Marga rămîne ferm pe poziţie, Camera Deputaţilor - chiar sub privirea cruntă a lui Ion Diaconescu - va vota, cu sprijinul deputaţilor PD, varianta Pruteanu; în acest caz, UDMR îşi ia jucăriile şi părăseşte Guvernul; fară sprijinul UDMR, guvernul peneţisto-penelist nu va putea înfrunta PD în legalizarea monarhiei. Deci, Margareta depinde de... Marga.

La ZJJSB p o t ajunge studenţi ş i fă ră adm itere

Majoritatea facu ltă ţilor preferă concursul mixt

Facultăţile Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj- Napoca au acceptat propunerile fostului rector, actualul ministru al Educaţiei Naţionale, dl Andrei Marga, referitoare la'admiterea ’98 care se va desfăşura fără concurs. La începutul săptămînii, consiliul de administraţie al Universităţii-

. Babeş-Bolyai a recomandat celor 18 facultăţi ca unh dintre probe să fie media de la bacalaureat O parte dintre acestea au fost de acord ca admiterea să se facă pe baza performanţele şcolare obţinute în cei patru ani de liceu şi a rezultatului de la bac. Fizica este una dintre aceste facultăţi.

însă, cele mai multe facultăţi (Litere, Matematică, Istorie, Studii Europene, Sociologie, ŞtiinţeEconomice, Biologie,Geografie) au acceptat varianta unui concurs mixt. Acesta constă în admiterea pe baza unui test (lucrare + interviu) din cunoştinţe pe. o tematică dată, cu bibliografie redusă din "manuale, cumulată cu bacul, a declarat dl prof.univ.dr. Liviu Bocşan, rectorul interimar al U.B.B. Ponderea mediei la bacalaureat diferă, de la o facultate la alta, variind între 30 şi 50 procente.

La facultatea de Litere, de exemplu, bacul va conta în proporţie de 33 la sută. Tot atîta procentaj va fi asigurat de fiecare probă de limbă. La

Facultatea de Istorie,'bacul va echivala cu jumătate din media de admitere. Facultatea de Teologie va fi singura din UBB care va avea probe eliminatorii (mărturisirea credinţei).

în ce priveşte admiterea la . cea de-a doua facultate, rectorul Bocşan a precizat că, în funcţie de decizia

> facultăţilor, va exista un ' număr de locuri „pe baza

creditelor transferabile”.Totodată, va exista

posibilitatea opţiunii pentru învăţămîntul superior cu plată, în UBB. Numărul de locuri va fi însă, limitat, pe criteriul raţionalului şi vor funcţiona enterii în funcţie de rezultate. „Am acceptat această formă pentru că am

primit reperele bac-ului naţional, care sînt foarte exigente, eliminînd practic inegalitatea dintre licee", a mai precizat rectorul UBB. Taxele de admitere şi cele de şcolarizare vor fi sub nivelul celor practicate de universităţile particulare, dar vor fi mai mari decît cele

..actuale.O „revoluţie" în

învăţămîntul clujean se anunţă a fi relaxarea numărului de locuri. în 1998 va avea loc o creştere fără precedent a locurilor oferite. Conducerea UBB estimează creşterea cu cca 35 la sută a numărului bobocilor, ale căror studii vor fi subvenţionate de la buget.

Luminiţa PURDEA

Peniţe caudine. , , v /0 ........... . ̂ W . ^

Ţ)Ac LB3£A învăţămÎmtvlui’$& VA VoTA LA CAMEfcA LA F&L cA LA S&fAT, Sg ftgraftsgf

Trimestrul a l doilea va începe cu probleme pentru cîteva şcoli

principalii duşmani ai învăţămîntului

preuniversilar• Inspectorului

: g en era l ţc o la r jIoan Sâsărm an nu-1

: convin g ra d e le •

• • ■% ţ i * ’ a/ \ * ̂ • »

/ A i - i , v q

z - V

Trecerea în revistă a unităţilor şcolare din învăţămîntul preuniversitar a evidenţiat menţinerea cîtorva din vechile probleme. Cca mai grav afectată şcoală la finele trimestrul I al anului şcolar 1997-1998, Şcoala generală nr.10 din Cluj-Napoca (cartierul Zorilor), rămîne şi pc trimestrul alIl-lca cu necazuri. Din cauza lucrărilor pentru şarpantă cu mansardare, începute din septembrie anul trdeut, nefinalizate pînă acum, coroborate cu vitregia vremii, este imposibilă funcţionarea a opt săli dc clasă de la ultimul etaj, fiind în suferinţă şi etajul al H-lea. Jumătate din lucrări sînt efectuate, aici, structura dc rezistenţă este montată, restul fiind în lucru. Administratorii şcolii

* L.P.continuare în pagina a 16-a

PDSR lansează un proiect de lege pentru tinerii specialiştiLiderii fostului partid dc guvemămînt ar vrea

să umble şi la legea electoralăDupă discuţii în Biroul

Executiv, PDSR a pregătit un proiect de lege care vizează activitatea tinerilor specialişti care colaborează cu organismele internaţionale. Aceştia vor fi angajaţi de statul român, pe o perioadă cuprinsă între .3-5 ani, în funcţie de profil. Prin acest proiect de lege se încearcă, după spusele liderului clujean al PDSR, G rigore Zanc, integrarea tinerilor specialişti

în procesul economic românesc, pentru a fi stopat procesul de export de inteligenţă.

O dată cu sfîrşitul vacanţei parlamentare, PDSR ar vrea să iasă la rampă cu un alt proiect de lege, care să modifice procedura electorală. Deocamdată, proiectul este în stadiul de idee. Pragul electoral îndelung discutat va fi repus pe ordinea de zi. De asemenea, modificarea' leg ii va viza reprezentativitatea electorală,

majoritatea parlamentară şi formarea guvernului. Liderii PDSR ar vrea ca parlamentarii care părăsesc rîndurile partidului prin care au obţinut mandatul să îşi piardă fotoliul de senator sau deputat o dată cu schimbarea culorii politice. Probabil că şefii fostului partid de guvem ăm înt vor să preîntîm pine dezertările politice, atît de obişnuite la PDSR după eşecul electoral din 1996. ' A. M.

0 sesiune parlamentară extraordinară nu va fi convocată oină la sfîrsiiul lunii ianuarie

Preşedintele Camerei D eputaţilor, Ion Diaconescu, a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, că o sesiune parlamentară extraordinară nu este oportună în momentul de faţă, deoarece legile şi ordonanţele care ar putea fi discutate nu au trecut pe la comisiile parlamentare.

Diaconescu a arătat că, atît ordonanţele dc urgenţă privind privatizarea, investiţiile şi impozitarea, cît şi iniţiativele legislative înaintate de Guvern trebuie aprobate mai întîi de comisiile

care pot lucra şi în vacanţaPIBtIOHLA ~~~

parlamentară tară a fi necesară convocarea unei sesiuni extraordinare.

Ion Diaconescu a exprimat astfel şi opinia PNŢCD, al cărui preşedinte este, în privinţa necesităţii unei sesiuni extraordinare.

Convocarea unei sesiuni parlam entare extraordinare a fost cerută, mai întîi, de preşedintele PSDR, Sergiu Cunescu, prin două sc riso ri ad resate p reşed in te lu i Cam erei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului. Cunescu

continuare în pagina a 4-a

CENTRALA UN1V

Page 2: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

joi, 8 ianuarie 1998 A g en d a

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv. Gheorghe Iiozev itu l şi Emilian M ărturisitorul; Cuv.~ Dorunica; Calendarul greco- catolic: S s.G heorghe d in Hozeva, cuv. (s .V II) şi Domnica, cuv. (s.V ); Calendarul romano-eatolir.

Sf. Claudiu Apollinariu, ep.• M îine : Calendarul

ortodox. Sf. Mc. Polieuct; Cuv. “ iiustratie; Calendarul greco- c a t o l i c Sf. P o liuct, m. subD ccius (249-253); Calendarul romano-catolic:

' S f Iulian, m.

Ii felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

IT E IiE F O & N ErR»KTVRA.COfKlUUL JUDEŢEAN 19-64-16PRIMĂRIA CUUJ. NAPOCA: 19-60-30 PRiMĂRIADfJ: 21-17-90 UUMĂRIA TURDA: 31-31-60 • PRIMĂRIA CÎMPtATURZU: 368001 . rRlMARJAHLHXW 25-1548 PR1MAR1A (J-IR1A-24-19-26 PCtJJlACUUl-NAPOCA:

955 şi 43-27-27 POt JRA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76POUTUO-J 21-21-21 PU-TOA TURDA 31-21-21 POilTiAClMn A TURTII: 3642-22 POLITIA KUFDIN 25-15-ÎS Pam A a-IR IA 24-14-14

• PCWTFRIl 951 PROIECTA CTVn.Ă: 9S2 GARDA HltAHOt ARA CtJU:

19-52-23 ţa 19-16-70, i i i 158• DIRECŢIA CENERAIĂ A MUNCII Şl

PRt J1KT1H St ICI ALE: 979• SAI.VARFA.96I

SAl.VAREACTR: 19-85-91 IKIERNATIOMAIj 971 HÎÎERCRBAH991

• INFORMAŢI 931 IK<AK1AMEKIK 921

• ORA EXACTĂ 95SR A TFXJA'flCARF. I9 -S74S

• SCMD1GEKAYSA 41-51-71• RA. APÂCAllAl- 19-63-02• S C - S A I j y h S T S A : 19-5522• a M iico s i v a ai e ie n ir u traek-

P0RTRE71UUUR1: 11-10-12 b l 132 SC PRIVAI.: 17-13-86

• WNTRBUJŢA OATHjOR NAUIRAI Ei - IHIERVENIR CAT.92S.433424 REGISTRUL AUTO ROMĂN: Şef ttprantanti: 43-38-10; Infaratii: 43-38- 1 f Rili OTfctti: 43-3848.AEROPORT: 956 GARACkjj-Napoa: 952

' AO-HilA (TR: - irtctrabora) 19-24-75; inkia-43-2001,T a i i - 31-1762. D e j-2 12 0 -2 2

K W K H g j w a wcurse; in t e r n a ţ io n a l e :

din A utogara II:• Cluj-Napoca - H uda pesta, cu plecare din Cluj-Napoca m zilele dc luni. marţi, miercuri, joi ai vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in rilclc dc marţi, miercuri, joi, vineri şi shnbâlâ la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miskolc joi ora 11,00.

INFORM AŢII Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

G J P E $ p iH Ş T £

TA RO M : 5.01 - 29.03.1998luni-vineri

a u j A Buc. Buc. A Cluj9,15 10,15 7,45 8,4518,45 19,45 17,15 18,15

sîm hătă Quj A Buc. Buc. A Quj1335 1435 12,15 13,15Preţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24; 13-01-16 - pentru externe

DAC AIR:dc luni pînă vineri

Bucureşti A Quj A Bucureşti 830 935 - 9,50 10551730 1835- 18,40 19,45

Str.IIorca nr.l TEL: 13-69-40; 43-23-82;

TEL/FAX: 13-69-26

P O L IC L IN IC A FÂ R Â P L A T A

" F A M IL IA S F ÎN T Ă "

în perioada 22 decembrie - 11 ianuarie, Policlinica este închisă pentru sărbătorile dc iarnă. ■

FARMACIIFARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: Farm acia"CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; Farmacia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6, tel.42-71-95.

GARDA DE NOAPTE: Farmacia nr. 4 ”1 IF.DERA”, str. Gh. Doja nr. 32, Ici. 13-00-77, orar 20-8.

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga* Clujv i oferi gratuit informaţii despre:- serviciile dc asistenţi socială;- legislaţie; ' /- Comunitatea Europeană.prin Centrul dc Inform are Comunitară, str. . M ihail Kogâlniceanu nr. 7, tel. 19.56.20, Trogram: luni-joi orele 9 ,00- 16,00, vineri orele 9,00-14,00.

F I L . M EREPUBLICA - Al cinccle i e lem ent -

Franţa - premieră (10; 1230; 15; 1730;I j — O i n n u n r i e I 20) * VICTORIA - Un ta tă In plus - SUA1 Z ~ 8 l a n Va ! l £ I ( , , v n ; 15; 17; 19) * ARTA - M in c in o su l. m incinoşilor - SUA - premieră ( 1 1; 13; 15; 17; 19) * FAVORIT - U n com ando buclucaş - Hong-Kong (11; 13; 15; 17; 19) * M A rA Ş T I —ţţ Sala A: B ă rb a ţii in n eg rn - SUA (13; 15; 17; 19); Sala B: 101 D alm aţieni - SUA {13,30; 15,30; 17,30).

TURDA: FOX - Focul d in a d în cu ri - StJA. . -D EJ: ARTA - S ingur acasă 3 - SUA. :G H ERLA : PACEA - 5-7.61: S ta re de fapt - România; 8-11.01: A ir

Force O ne - SUA. .

BIBLIOTECI■ B.C.U. “ Lucian B laga” (strada

Clinicilor 2): O ra r: zilnic: 8-12,45; 1.1,3020.0(1, sîmbăta: 8-13,30.

■ B ib lio teca Ju d e ţe a n ă “ O CTA V IA N G O G A ": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, M irişti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; simbătă: 9-13,45. SECŢIA ■■ DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9- 13. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbâtă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORM AŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni-vineri: 9-16,00. FILIALA ECONOMICQ-JURIDICÂ ^Str. E instein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ B ib lio teca A cadem iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - shnbâtâ 8 - 12.45; 14 -18.45.

■ B ib lio te c a G erm a n ă (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ B ib lio teca A m ericană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -16 .

■ B ib lio te c a B r ita n ic ă (strada Avram Iancu 11). O rar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

■ B ib lio te c a “ I le l la i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; shnbâtâ: 9 - 13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc C reştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez, (strada MC. Brâtianu 22); Orar

> luni-vineri: 10-19.■ Biblioteca C entrului Cultural

G erm an “ H erm ann O b e rth ” (str. Mcmorandumuluil 8). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “ V aleriu Bologa Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri8-20, sîmbâtă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebci nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, shnbâtâ: 10-14 Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ B ib lio teca C reştină “ Biblos" (slr.Clinicilor nr.28). Orar luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor

'literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -1 7 ; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii" (strada I C. Brâtianu 22). Orar. miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis - ■ M uzeul N aţional de Isto rie a T ransilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic,'inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ M u zeu l . E tn o g ra f ic al T ransilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ M uzeul m em orial “Emil Isac’' (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri

duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele

9-15;sîmbâtâ şi duminică între orele 10- 14.

Joi, 8 ianuarie Programul 1:6,00 România, ora 6

fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca, Iasi, Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pasiuni (r); 13,00 Sensul tranziţiei (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Cristal (r); 15,00 Dialog (magazin literar); 15,30 Pompierii vă- informează!; 15,45 Lege şi fărădelege (magazin); 16,00 Convieţuiri (magazin); 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Casă de piatră (serial); 18,00 Timpul Europei (magazin); 18,30 Camera ascunsă;19.00 Sunset Beach; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 21,15 Dr. Quinn; 22,15 Cu ochii’n 4 (magazin); 23,05 Pariul Trio (alergare hipică); 23,10 Jurnalul de noapte; 23,25 Bank-Note (magazin); 23,55 Canary Wharf; 0,20 Magazin muzical-umoristic.

Programul 2: 7,00 TVM Telematinal; 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Universul cunoaşterii (r); 9,55 Medicina pentru toţi (r); 10,25 Feţele schimbării (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Gigi Sfidează; 12,00 Sunset Beach (r);12.45 Impact (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Dreptul la adevăr (r); 14,00 Emisiune în limba germană: Mozaic timişorean; 15,00 TVR Info; 15,10 Surfiştii aerului; 16,00 Serial: Micaela; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare (magazin); 17,00 Ceaiul de la ora 5;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă în faţă cu autorul; 20,10 Pasiuni (serial); 20,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 21,00 în faţadv.!; 22,00 Film; Sanjuro (Japonia Î962); 23,40 Timc- Out (magazin sportiv);'0,30 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r);9.45 Teleshopping; 10,00 Interviurile Barbarei Wallcrs; 10,30 M.A.S.H.;11.00 Film: Public Eye (r); 12,55 Şlirile Pro TV; 13,00 Film: Piclurc Windows(r); 14,30 Desene animate; 15,15 Serial: .Maria; 16,00 Teleshopping; 16,15 Serial; Marimar,17.00 Şlirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Serial: Perfect Strângere; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Şlii şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului;

19,30 Şlirile Pro TV; 20,15 Melrosc Place; 21,15 Doctor în Alaska; 22,00 Ştirile Pro TV; 22,15 Familia Bundy; 22,45 FamiliaBundy, 23,15 Ştirile Pro TV; 23,45 Film; Picture Windows (p.Il); 1,15 Puls financiar, 1,30 Ştirile Pro TV; 2,00 Familia Bundy (r); 2,30 Desene animate (r).

Vineri, 9 ianuarie Programul 1: 6,00 România, ora

'6 fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pasiuni (r); 13,00 .Convieţuiri (magazin); 13,30 Sănătate, câ-i mai bună decît toate (r);

j & c t a t o r

14.00 TVR Info; 14,10 Cristal (r);15.00 De la lume adunate; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 TVR Info; 17,10 Portret în oglindă: Angela Ciochină; 17,35 Cşsâ de piatră; 18,00 Ora Warner: Barmani Looney Tunes (desene animate);19.00 Sunset Beach; 20,00 Juma!, meteo, sport; 21,15 Film: De partea cealaltă a miezului nopţii (SUA 1977); 22,45 La volan (magazin);23.00 Jurnalul de noapte; 23,15 Planeta Cinema (magazin); 0,05 Film: Nuntă eu sirenă (TVR 1996).

Programul 2: 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Dr. Quinn (r); 9,55 în flagrant (r); 10,25 Cultura în lume (r); 10,55 Ecoturism (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Gigi Sfiriează; 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Timpul Europei (r); 13,30 S.O.S. Patrimoniu (r); 14,00 Bank- Nolc (r); 14,30 TVR Cluj-Napoca;15.00 TVR Info; 15,10 Surfiştii acrului (desene animate); 16,00 Serial:' Micaela; 16,50 Cristal; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Pentru dv. doamnă I (magazin); 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Contcmp- Art (magazin); 19,55 Clepsidra cu imagini (magazin); 20,10 Pasiuni (serial); 20,55 Doar o vorbă sâ|-i mai spun!; 21,00 Robingo 2; 21,40 Vînare de vînt (emisiune muzicală); 22,20 Lumea sportului; 23,00 Berlin

Alexandcr Plate (serial); o 00 D in lumea lui Caragiale ...; 0,30 T V M Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7 b u n ă dimineaţa I; 9,00 Tînăr si n e l i n i ş t i t (r); 9,45 Teleshopping; 1 0 ,0 0 Interviurile Barbarei Waliers- 10 3 0 M.A.S.H.; 11,00 Beverly Hi’lls (r);12.00 Mclrose Place (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Picture Windows(p.II/r); 14,30 Desene animate; 15,15Serial: Maria; 16,00 Teleshopping; 16,15 Serial: Marimar, 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit;18.00 Serial: Perfect Strângere; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Ştii şi cîştigi! ;19.00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Dosarele X; 21,15 Film: Numele trandafirului ; 23,35 Ştirile Pro TV; 0,05 Serial: La limit2 imposibilului; 1,00 Zona Crepusculară; 1,30 Film: The Wild Bunch (SUA 1969); 3,50 B aschet N B A ...............

Redacţia nu îşi a s u m a responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

Jo i, 8 ianuarie9 , 4 5

D e s e n e a n im a le ; 1 0 , 0 0

M atinal NCN; 10,20 O dispută cinstită - film (r); 11,50 Reportaj ZDF; 12,20 „Europa” în obiectiv (r); 18,00 D esene an im a te ; 18,15 Agenda culturală; 18,30 Breviar economic; 18,50 Cînlcc, joc si voie bun ă ; 19,00 Ş tiri NCN ; 19,10 Invitatul săptămînii; 19,15 Camera a scu n să ; 19,25 T ran sfo ca to r - docum entar; 19,55 Cîntcc, joc şi vo ie^ bun ă ; 2 0 ,1 0 M odă/ vestimentaţie; 20/25 Paris „lumini”- re p o rta j; 20 ,5 0 Poveşti din sanctuarul dragostei - film; 21,55 Ştirile nopţii; 22,00 Parlea finală a filmului.

Jo i, 8 ianuarie5 : 0 0

Sfi*. *. a V id eo tex t;| 1 0 : 0 0

0 fereastră deschisă spre hune! A 1 b i n o Montesici

doc.rel; 10:30 Highlight - Kenny Marks - doc.rel; 11:30 Videotext; 16:00 Flevo Specials 1 - doc.; 16:30 F levo S pecials 2 - doc.; 17:00 Videotext; 21 :00 Dedicaţii muzicale- muzică; 21:31 Videotext; 22:00 Film: Harry Tracy; 23 :26 Videotext.

Jo i, 8 ianuarieŞtiri locale: 8,10,

12,14,15,16,17,19. 6,00-10,00 “Primul sa lu t” . 7,00

^ ^ 1 Radiojurnal România Actualităţi 7,30 Revista presei centrale. 9,30 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,00-14,00 CD Player. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,30 “Trei minute” - interviul zilei. 13,00 Radiojurnal - Radio România Actualităţi. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,30 “Ce mai crede lumea”, r. 16,30 “Ochiul şi urechea', comentariu civic. 17,50 “Plus”.r. 19,05 “CD Sport”, pâtălin Berindean. 19,10 “CD Jam” - Horaţiu Nicoară.

A R a d io S o n icFM e u , 7 M H z 1

▼ "Joi, 8 ianuarie

Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.

6-9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda C lujului, program e TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14^16 Dedicaţii muzicale (în direct). 16-18 "M cSonic” (emisiune concurs cu premii McDonald's); 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-24 ”Top Sonic Boom”,-r. 24-2 "Puterea muzicii” (Horatiu Truscâ).

UNIPLUS RadioJo i, 8 ianuarie

Ştiri: 8 , 9 , 1 0 ,1 2 ,1 3 ,1 5 , 16 ,17 . Program informativ BBC: 6,00-6,30; 11,00-11,15; 14 ,00-14 ,30 ; 18 ,00-

~ 18,45; 21,00-21,30. 6,00-10,00 Un alt început. 7,40 Cutsul valutar. 6,45, 9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta zilei. 8,15 Sport pe mapamond. 8,35 Revista presei locale. 9,15 Din lumea celor care nu cuvîntâ (in direct pro t Ioan Bud). 9,35 Programul

cinematografelor. 9,50 Agenda culturală.10.00-11,00 Music Non-Stop. 11,15-15.00 "La lumina zilei” . 15;05-16,00 Music By Request. 16,05-17,00 Uniplus Cinema. 17,15-18,00 "Studio E" (talk show) - realizator Mircea Tătar. 19,00-21.00 “Uniplus la raport” - retrospectiva zilei. 21,30-21,45 Best of The Beatles - curs de limba engleză, r. 22,00-23,00 Jazz la Uniplus - realizator Ioan Muşlea.23.00-2,00 Dedicaţii muzicale. 2,00-6,00 VOA Express.

Joi, 8 ianuarieContact ştiri:

IM T Â C T 5>30-23,30'(dm oră în oră, cu

excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Service Ia ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea’’, meteo, remember, sport, horoscop,’ aniversări, 7:45 Revista presei centrale).8.00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8:10 Revista presei locale/ "Actualitatea”, Contact trafic, anunţuri

utilitare, agenda culturală, program cinematografe, horoscop şi aniversări, 9:05 Microbiografle sonoră, 9,40 Contact Sport). 11,00 Contact FM (Muzică non- stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj-Napoca.21.00 Conversaţia de joi - realizator Dragoş Stanca. Talk-show pe teme diverse (cultură, economie, social, politică, artă, istorie, evenimente la zi).22.00 Contact direct cu muzica fierbinte - realizator Adrian Popescu.Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale... 24,00-1,00 Contact jazz - realizator Comeliu Stroe.

. Joi, 8 ianuarie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi

Dan Horea). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio

Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Exclusiv magazin. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi încercăm să vă răspundem. Telefonul nostru este 064/420031. Redactor Lucia Ţibre.13.50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Andrei Huţanu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Din grădina cu Dori multe I, prezintă: Florin Muntean. 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu fiori multe II. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală.21.50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.. • -

Teatrul National9

prezintă azi, 8 ianuarie ora 19: Nunta.

CHIRURGIE ESTETICĂ Dr.TOMAT. MUGEA

♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie .♦ transplant de p ă r♦ lifling facial♦ rinoplastie ţ

♦ varice♦ tratament chimic al acneei

STR.PASCA1.Y NR.7, SF 14-

Program Discovery 18:00 Aventuri la pescuit cu Rex

H unt; 18:30 D osarele ju s tiţ ie i: Procese medicale; 19:00 Flightline; 19:30 Terra X; 20:00 Fascinaţia naturii: “Alaska"; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21 :30 Momente cruciale ale istoriei: “Cucerirea Spaniei”; 2 2 :00 F ro n tie re le ş tiin ţe i: P o rta v io a n e m oderne; 2 3 :00 Dezastre: “Racheta ucigaşi” ; 23:30 Detectivi în medicină; 0:00 Semnat Discovery: Acei bărbaţi magnifici - camionagii cerului; 1:00 Detectivi le g iş ti; 2 :0 0 A ripi p e m arc: “ R ă zbunăto ru l” ; 3:00 M om ente cruciale a le istoriei: “C ucerirea Spaniei"; 3 :30 Dincolo de anul 2000; 4:00 Program D.W.

Joi, 8 ianuarie

PORTAL « r :EXPORT - MIPORT S.R.L. 1 e x 1 ;

9,00 Reluări; 15,00 Videotext; 17,15 Dulce ispită - serial; 18,00 Desene an im ate ; 18,30 P ro vocarea - documentar, 19,00 Mighty Jungle - serial; 19,45 Videoclipuri; 20,00 Film artistic; 21,40 Farm acia de gardă - serial; 22,10 Micile bucurii ale vieţii; 22,45 Brigada de şoc - serial; 23,20 Body Count - film; 0,40 Videoclipuri; 1,00 Electric Blue - program erotic.

' POLICLINICA ̂INTERSERVISAfSi

str. Pascal) nr.5, ca rt Gheorgheni

INTERNE ♦ CARD10IXX4K ♦ N E U R O ­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRI-

NOIXX’JE ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGIE DERMATOLOGIE ♦ CH IR U R O E

ORTOPJME ♦ 0 .R 1 . ♦ O F T A IM O L O Q E GINECOIXXHE ♦ ONCOLOGIE

PEDIATRIE ♦ UROIOGIE ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGRAFIE Examiiări Uopplrr - HiăterKalpiigigrain

prnln M u l t feaiaiii LABORATOR

(Biochimic - Bacteriologic Im iinolog ie - Psrazitoiogie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigcn IB S - Eiisa T e s t - Examinări filologice pentrn d e p i s t a r e a cancerului de col uterin - Investigaţii p e n t r u sterilitatea feminină p masculină)ZILNIC, inclusiv D U M IN IC A

. o r e l e 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 2 1 - 7 R e z e rv a re , c o n s u l ta ţ i i

l I a teL 4 1 .4 1 .8 3 . >

s.c, Dental R O VA- . SOCOLOV ,\ Calea Moţilor 106, ap-5J

Tratamente stomatologica complexa:

O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rraecţii, im plante)

Programări la teL: 430028 Zilnic orar: 9-19

sîmbăta 10-13Pentru studenţi;-pensionari. ş’onîerl.Teducere

PROF. UNIV. Dr. MIHAi CALUGARU Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserica Bob) 1 ■

PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i, V - 1 7 - 2 0 S - 8-12.

Tel.: 4 2 .5 6 .18 ; te l/fa x :19 .14 .6 8

ALIANŢA ANTISUICID l i f e l i n e L — ,--------- — SuflduInostmladisp^Jţia ;

dumneavoastră. Tetefonul , de noapte, telefonul vieţii. {

1 9 1 6 4 7 îGardă de noapte, ore le 20-08. ,

Linia telefonică de intervenţie 1"°® * si prevenţie a suicidului jniW®LABORATORUL DE SANATATE RIINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs .de hmi pînă vineri, între orele 8 - 22.

V i aşteptăm apelurile lanumărul 186864.______ _— :— ,

Page 3: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

I f t

mrn

MT

SC S1

BIM

SA

II

nu

ni

If

eM

. '

I

^

r-

a ■

, n

, ^

■ J

\ f

|M

A D E V Ă R U L d e CBul ROZA VÎNTURILOR joi, 8 ianuarie 1998 Ml(AFP)

CODUL DE BUNĂ CONDUITĂ ÎN DOMENIUL VÎNZĂRILOR DE ARME -

UN EXERCIŢIU CU IMPACT LIMITATCodul de bună conduită în

domeniul v înzărilor de armament, pe care M area Britanie doreşte să-l promoveze la scară europeană cu ocazia preluării preşedinţiei UE, la începutul lunii ianuarie, se anunţă un exerciţiu cu impact limitat. -

Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Suedia, Irlanda, Italia şi Luxemburg şi-au exprim at imediat “un mare entuziasm”, a declarat Doug H enderson, secretar de stat pentru Europa, în teorie, britanicii au hotărit, în ceea ce îi priveşte, încă din luna iulie, să interzică vînzăriţe de arme către ţări “suspectate că le- ar putea utiliza în scopuri de represiune internă sau de agresiune externă”. Londra doreşte o funcţionare a codului fară un regim “a priori” asupra

destinatarilor - adică fără stabilirea unei liste negre, dar exclude în totalitate vînzarea dc echipamente electrice şi de alte instrumente de tortură.

Totuşi, aceste directive, care vor servi drept bază pentru codul propus partenerilor, din Uniunea Europeană, fac loc excepţiilor “legitime”, cum ar li utilizarea unor echipamente de apărare “pentru protecţia forţelor de ordine” . O rganizaţiile umanitare denunţă acordarea de către Londra a 22 de autorizaţii de export - avioane de luptă şi blindate uşoare - pentru Indonezia şi a 72 pentru Turcia, ţări în care situaţia drepturilor omului este pusă. sub semnul întrebării. La acestea se adaugă şi livrările de arme către Arabia Saudită, ţa ră ’ constantcondamnată pentru violări ale

drepturilor omului, a apreciat Terence Taylor, de la Institutul Internaţional de Studii Strategice (IISS) Această ţară este prima piaţă de desfacere pentru Marea Britanie, care,.ca şi Franţa şi alţi mari exportatori de arme, intenţionează să continue să-şi încaseze dividendele de pe urma intervenţiei occidentale în timpul războiului din Golf.

Dacă va fi adoptat, codul va fi impus unui număr de trei ţări din totalul celor şase care ocupă primele locuri din lume în vînzarea de arme: Marea Britanie, Franţa şi Germania. Acestea ocupă locurile doi, trei şi respectiv, şase, iar comerţul cu arme le-a adus în total peste 15 miliarde de dolari în 1996. Primele discuţii franco-britanice, exploratori asupra acestui subiect, mai sînt încă aşteptate.

(EFE)

Î I UNELE REGIUNI D II CENTRUL UNGARIEI EXISTA TENSIUNI ÎNTRE ÎIÂGIIIARI Şl ŢIGAII

în regiunile din centrul Ungariei ţiganilor nu li se permite să se stabilească, motiv pentru care unii unguri chiar distrug casele acestui grup etnic, fapt la care se adaugă ameninţări cu moartea, declara în luna decembrie Fundaţia pentru Drepturile civile ale ţiganilor. în timp ce tensiunea dintre populaţia maghiară şi cei peste 600.000 de ţigani care trăiesc în Ungaria creşte pe zi ce trece, singurul lucru pe care îl fac guvernul şi autorităţile locale este să semnaleze gradul înalt de delincvenţă existent în rîndul ţigan ilo r, declară preşedintele Fundaţiei amintite, Aladar Horvath. Autorităţile anumitor oraşe din ţară, cum este de pildă, Tiszavasvar, le interzic ţiganilor să circule pe străzi după căderea nopţii, afirmînd că această măsură nu are caracter rasist, ci pur şi simplu; urm ăreşte să se pună capăt delincvenţei, semnalează Horvath.

Conflictul, care durează de peste un an, a luat amploare ca urmare a hotărîrii luate de Iştvan Nagy, primarul oraşului Szakesfeharvar - unul dintre cele mai bogate din Ungaria, în care s-au stabilit numeroase companii multinaţionale din industria de automobile şi electronică -, de a evacua un număr de 13 familii de ţigani, care de peste zece ani ocupau ilegal un imobil părăsit

într-unul din cartierele rezidenţiale ale oraşului. Primarul Nagy a intenţionat să mute cele 13 familn de ţigani în nişte încăperi asemănătoare celor care- i adăpostesc pe soldaţii forţelor multilaterale SFOR din Bosnia situate în afara oraşului şi în imediata apropiere a căminului pentru cîini vagabonzi, fară nici un fel de condiţii sanitare şi fară apă potabilă.

Autorităţile din Szakesfeharvar au hotărit să demoleze clădirea în care locuiau cele 13 familii de ţigani, formate din peste 70 de persoane, din care peste 30 sînt copii şi să le mute provizoriu într-o clădire a Crucji Roşii unde li se puneau Ia dispoziţie zece locuinţe. în urma protestului consiliului local al ţiganilor şi a presiunilor exercitate de ministrul de Interne, Gabor Kuncze, primăria a hotărit să ofere celor 13 familii suma de 30 de milioane de forinţi (circa 153.000 de dolari) în scopul cumpărării de locuinţe proprii în oraş sau în satele învecinate. La aflarea veştii câ familiile de ţigani şi-au cumpărat case, pentru a împiedica să le ocupe, locuitorii unor aşezări din apropiere au ridicat baricade, au aruncat sticle incendiare, au distrus ferestre le , uşile şi acoperişurile clădirilor respective.

(AFP) i (Reuter)

" t t r n / T C . r r r r r x u \ K " n n n r r r / i T v ;j 5

fi

r n n r u r v

SCIfî au livrat Iordaniei primele avioane F-16

Ca un hazard şi o ironie a istoriei, tocmai în anul 1997 - cînd ultimul imperiu colonial părăsea regiunea Chinei, rctroccdînd - Hong-Kongul - “miracolul asiatic” a derapat pe dramul alunecos al mondializării, antrcnînd o trezire brutală şi un şoc dureros. O oficialitate din Coreea de Sud, ţară care s-a alăturat anul trecut clubului ţărilor avansate ale OECD, a reuşit să rezume cel mai bine “filozofia” evenimentului: “Credeam că am obţinut licenţa şi sîntem trimişi înapoi în băncile şcolji”,

Asemenea prăbuşirii pcso-ului mexican în 1994-1995, calificată atunci de către directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Michel Camdessus, drept “prima criză financiară a

^secolului al XXI-lea”, furtuna imonetară asiatică nu este un ‘simplu fenomen ciclic. Ea a scos la' lumină fragilităţile structurale, insuficienţele instituţionale şi derivele politice şi morale care

au însoţit afirmarea Asiei de Est şi Sud-Est ca principal motor al creşterii mondiale începînd cu mijlocul anilor '80. Şi â făcut o demonstraţie şi mai frapantă decît în 1995 a puterii de contaminare pe nişte pieţe globalizatc, fapt ce fusese botezat “efectul tequila” după criza mexicană.

Criza s-a declanşat cu adevărat în Thailanda, la 2 iulie, prin prăbuşirea baht-ului în raport cu dolarul SUA. Şi chiar dacă există multe deosebiri de nuanţă între diferitele situaţii naţionale, “mecanismul” care a acţionat în criza thailandeză se regăseşte şi în celelalte ţări. Deficite crescînde ale conturilor curente, finanţate de o datorie externă excesivă pe termen scurt, au plasat nişte modele de creştere axate pc export la cheremul unui triplu şoc: scăderea cererii mondiale în anumite sectoare în 1996, creşterea concurenţei chineze după devalorizarea reală a yuanului în 1994, revenirea spectaculoasă la depreciere a yenului în raport cu biletul

verde, începînd din vara anului 1995.

înţelegerea cu întîrziere de către pieţe a existenţei acestor dezechilibre a antrenat puternice tensiuni monetare, conducînd, după prăbuşirea baht-ului, la devalorizări competitive în serie, în Indonezia, în Filipine, în Malayezia.

Odată declanşată, furtuna monetară s-a năpustit în faliile mai mult sau mai puţin deschise din economiile mai avansate din regiune: foamea de investiţii şi supraîndatorarea sectorului particular industrial în Coreea de Sud, inflaţia activelor bursiere şi imobiliare la Hong Kong, criza bancară endemică în Japonia.

După Filipine, Thailanda, Indonezia şi recent Coreea de Sud au fost nevoite să facă apel la Fondul Monetar Internaţional

■ pentru a face faţă unor crize de lichidităţi comparabile cu cea care a lovit Mexicul în 1975. Dar, odată cu banii, zeci de miliarde de dolari, vine şi doctoria, amară la gust, iar prescripţiile merg

dincolo de clasicele măsuri dc redresare a dezechilibrcloY

-macroeconomice.Expunînd solidaritatea care

uneşte, la bine şi la rău, ţările din Asia, această criză îi va permite, de asemenea, lui Michel Camdessus să facă să avanseze exerciţiul de supraveghere mutuală regională pc carc el îl recomandă, pentru ca “presiunea confraţilor” să împiedice pc viitor repetarea erorilor şi exceselor carc au provocat furtuna. Schiţat la Manila la’jumătatea lunii noiembrie, acceptat în cadrul reuniunii Ia nivel înalt a APEC de Ia Vancouver dc la sfîrşitul lunii noiembrie şi perfectat la reuniunea regională a miniştrilor de finanţe de la Kuala-Lumpur la începutul lunii decembrie, “acordul de finanţare cooperativă” care permite ajutarea ţărilor în dificultate va fi însoţit de un dispozitiv de prevenire a crizelor bazat pe supravegherea regională. FMI sc va afla în centrul celor două dispozitive.

* Piloţi americani au livrat J Iordaniei prim a tranşă de | avioane de luptă F-16 pentru j modernizarea forţelor aeriene ale . acestei ţări. Cele patru aparate,

carc au aterizat la baza Azrah I din deşert, sînt primele din cele | 16 bombardiere, în valoare totală | dc 220 miliarde dc dolari, carc

urmează să fie livrate pînă în I februarie. A paratele F-16 | constituie piesa centrală a unui j acord de modernizare a armatei■ în valoare dc peste 300 milioane

dc dolari, care include elicoptere,I camioane şi nave, semnat după | cc preşedintele Clinton a declarat | Iordania un aliat dc bază extra-

NATO al Statelor Unite în 1996.I Unii analişti au fost dc | părere că rcechiparca ar- | matei iordanicne va contribui la■ ridicarea moralului trupelor,

carc au fost neglijate începînd -I din 1989 din cauza | constrîngcrilor financiare prin

carc a trecut ţara. Armata a . constituit baza dc susţinere a mo- . I narhiei îri timpul celor 44 dc ani

de domnie ai regelui Husscin.Regele a menţionat că nu

poate prevedea cum sc vor dezvolta relaţiile cu Irakul după expulzarea a şapte diplomaţi irakieni din Iordania, ca răspuns la recenta spînzurarc dc către Bagdad a patru iordanieni. Diplomaţii au părăsit Ammanul la 17 decembrie. Iordania şi-a redus d rastic prezenţa diplomatică Ia Bagdad şi şi-a rechemat însărcinatul cu afaceri, adoptînd cca mai dură atitudine diplomatică faţă dc Irak după cc regele Husscin a început să ’ lanseze apeluri publice pentru schimbare în acest stat, în urma fugii unor înalţe oficialităţi irakiene.

Regele Iordaniei a lansat apeluri dc a sc pune capăt urgent situaţiei dezastruoase a poporului irakian, dar s-a abţinut să-l acuze nom inal pc preşedintele Saddam Husscin pentru greutăţile actuale sau să pledeze desch is pentru o schimbare în Irak.

(Reuter, AFP)

După cinci ani de la sfîrşitul celor 74 de ani de viaţă ai Cehoslovaciei în urma unui proces relativ amical, cunoscut ca “divorţul de catifea”, cehii şi slovacii nu se simt în largul lor, asemenea foştilor soţi nevoiţi să trăiască în continuare unul lîngă altul. în timp ce cehii se pregătesc să adere la NATO în 1999 şi să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, slovacii - criticaţi pe scena diplom atică internaţională, acuzaţi de tergiversarea reformelor democratice - rămîn frustraţi. Există în continuare unele probleme de familie nesoluţionate şi neplăcute, cum este împărţirea ultimelor piese de proprietate comună - rezervele de aur şi acţiunile la bănci. Convorbirile din octombrie 1997 nu au reuşit să

/'determine un avans semnificativ, iar o comisie bilaterală de soluţionare a disputelor asupra proprietăţii nu s-a întrunit de ani de ziîe. Banca Naţională a Cehiei deţine 15 tone de aur slovac, aşteptînd o reglem entare a revendicărilor formulate de cele două republici. Slovacia cere un pachet de acţiuni ale companiei aeriene naţionale

CSA şi compensaţii pentru partea sa din flota maritimă comercială. Ambele guverne au cote importante de acţiuni la cele mai mari bănci în curs. de privatizare, însă liderii nu au reuşit încă să poarte convorbiri productive pe aceste teme, în cursul extrem de rarelor lor întrevederi. Primii miniştri s-au întîlnit oficial numai de două ori după

a tras recent concluzia că cehii au evoluat înspre bine, din moment ce salariile reale au crescut cu 10 la sută de la sfîrşitul comunismului, în 1989, pe cînd în Slovacia s-au redus cu 10 la sută. în timp ce cehii şi-au atras laude Ia începutul deceniului pentru programele de privatizare rapidă şi reformele de piaţă, statisticile arată că

sută din PIB în 1997 - pregăteşte terenul şi pentru o cădere majoră a coroanei slovace. Cele două economii sînt încă strîns legate, circa 10 la .su tă din comerţul exterior al Cehiei şi Slovaciei derulîndu-se între ele. Totuşi, unii com entatori slovaci s-au delectat declarînd m oartea m iracolului economic ceh, iar un ziar a titrat: “Cea

SHIA ŞI SLOVACIA: BILANŢ CONTRASTANT 1 CINCI ANI DUPĂ “DIVORŢUL DE CATIFEA”

despărţirea dc la 1 ianuarie 1993.Mulţi au fost de părere că împărţirea

Cehoslovaciei - negociată de Klaus şi Meciar - ar aduce avantaje cehilor, înîrucît Praga s-ar putea debarasa de povara Slovaciei, cu o dezvoltare mai lentă. Un recent sondaj de opinie a indicat că majoritatea celor cinci milioane de slovaci consideră în continuare că.separarea Cehoslovaciei a fost un lucru pozitiv. Importantul cotidian ceh “Mlada Fronta Dnes”, într-o ţară cu zece milioane de locuitori,

în prezent economia Slovaciei creşte într-un ritm mult mai rapid.

Economia cehă a avut de suferit'în -1997, coroana coborînd la niveluri negative record, după creşteri însemnate ale deficitului comercial. Căderea guvernului Klaus a însemnat o nouă. lovitură pentru coroană, dar aşteptările fie la un cabinet stabil şi responsabil şi de la noile alegeri au determinat stabilizarea ei. Unii analişti atrag totuşi atenţia câ deficitul de cont curent al Slovaciei - care a crescut la circa 10 la

mai recentă calamitate cehă”.Cea mai mare problemă a Bratislavei

- reputaţia sa internaţională^ca nesigură din punct de vedere politic - împiedică guvernul M cciar să îndeplinească aceleaşi obiective majore de politică externă ca verii cehi: apartenenţa la NATO şi UE. Republica Cehă, Polonia şi Ungaria au fost invitate, în iulie 1997, să înceapă negocierile de aderare la NATO, dar Slovacia a fost respinsă din cauza lipsei de pregătire politică. Numeroşi experţi militari occidentali

consideră totuşi că apărarea slovacă este cel mai bine pregătită dintre toate ţările Europei Centrale. Şeful dc Stat Major al armatei slovace a menţionat că grupul francez Thom son este gata . să modernizeze sistemul dc apărare radar al ţării.

Imediat după despărţire, Slovacia se afla în plutonul fiuntaş, dar aliaţii occidentali au criticat-o pentru disputele politice iţţem e, problemele sale cu semnificativa minoritate maghiară şi deficienţele privind libertatea presei şi alte reforme. f - ■ .

Potrivit guvernului slovac, criticii săi sînt prost informaţi şi se bazează pc rapoartele opoziţiei. “Se înţelege de Ia sine că Slovacia a suferit în parte pentru că nu mai este cuprinsă în prescurtarea folosită de toată lumea pentru întreaga Cehoslovacie, spunîndu-se pur şi simplu “cehi”, menţionează Williams. Neînţelegerile politice slovace,, cum este îndelungata disputif dintre Meciar şi preşedintele MichalKovac, au afectat de asemenea investiţiile. în timp ce Cehia a atras 8 miîiarde de dolari investiţii străine directe după 1990, în Slovacia acestea au fost sub un milion de dolari. •

Page 4: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

G O & ianuarie 1998 P O LITIC Ă « e C lu i

Sînt ş | rămln de partea legiiun fost preşedinte ăl PUNR-afirm ă

Am fost deseori întrebat Jn ultima perioadă de partea cui sînt: a domnului Tabără sau a domnului Funar în conflictul care a izbucnit în partea a doua a anului trecut între cei doi lideri politici. Am răspuns că cu sînt dc partea legii şi am motivat de flecare dată. Dar, ţinînd cont de importanţa întrebării, consider că este bine să-mi spun părerea şi în scris.

în primul rind sc cuvine a fi menţionată alegerea în primăvara anului 1997 a unei noi sau înnoite conduceri a PUNR, în fruntea căreia este domnul Valeriu Tabără. în acelaşi timp, a fost înlocuit din funcţia dc preşedinte al partidului domnul Gheorghe Funar. Pînă în toamna trecută mass-media nu a semnalat nici o contestare in justiţie a acestor modificări. Ca atare, PUNR arc o conducere şi, deci, un preşedinte, aleşi statutar, deci legal şi in concordanţă cu Legea nr. 79/ 1996 a partidelor politice. înlocuirea domnului Funar s-a făcut în urma pierderii masive în alegerile din 1996. Dc fapt, în urma propulsării domnului Funar în campania prezidenţială şi apoi in fruntea partidului dc către domnul Ioan Gavra, a început o “cădere liberă" a PUNR. Astfel, în 1992, în loc să se obţină 12-15*/. din voturile electoratului, s-au obţinut ceva peste 8%, iar in 1996 puţin peste 4%, în timp ce domnul Funar a “recoltat doar 3,2%.

In al doilea rind, în ultimul timp au apărut divergenţe între

Ipromotorii unei “aripi” politice din PUNR, un grup a cărui activitate a dus de mai multe ori la categorisirea PUNR de a fi un partid “extremist”. Acelaşi gmp, între membrii căruia a apărut dihonia, este şi cel care a reuşit direct sau indirect să elimine său să marginalizeze mulţi membri marcanţi, dintre care unii fondatori sau cu merite reale, ca de ex. domnii Petre Burcă, Mircca Creţu, Vaier. Suian şi alţii. Aceste neînţelegeri au culminat cu binecunoscutele articole din presă şi chiar cu un proces. Faţă dc această situaţie, conducerea legală a PUNR le-a dat un avertisment, neacceptat de domnul Funar şi în consecinţă domnia sa a fost exclus din partid. în urma excluderii, s-a început o campanie plină de afirmaţii nedovedite şi chiar de - insulte Ia adresa conducerii PUNR, inclusiv la persoana domnului Tabără. Mai mult, conducerea a fost acuzată şi de falsificarea statutului, statut carc nu a fost contestat Ia timp la Tribunalul Municipiului Bucureşti (TMB), deci acolo unde sc depun toate documentele partidelor politice şi care aprobă orice modificări ale statutelor şi programelor.

în al treilea rînd, au avut loc la Cluj-Napoca şedinţele extraordinare ale Consiliului Naţional şi Convenţiei Naţionale a PUNR convocate special pentru ca domnul Funar să fie reales în fruntea partidului. Aceste convocări s-au făcut_ peste capul conducerii legale.' şi parţial suprapuse Consiliului Naţional

convocat de conducerea | partidului. Rezultatele acestor i întruniri se cunosc, iar PUNR J este acum rupt în două. I

Ţinînd cont de lege şi de J aceste fapte se poate pune o i singură întrebare: Cine are j dreptate? Răspunsul nu poate I fi decît unul: Au dreptate cei | care au acţionat cu respectarea ■ prevederilor legale şi statutare! ' Precizez că nu există un | conflict între domnii Tabără şi j Funar, ci unul între conducerea , legală a PUNR şi domnul Funar ' şi adepţii săi, care-au dorit să | se impună din nou la | conducerea partidului. Dacă au procedat legal, vor avea cîştig I de cauză, iar în caz contrar vor | suporta rigorile legii. Vom vedea decizia TMB. în orice caz, cu rămîn de partea legii şi I sînt convins că majoritatea | oamenilor vor judeca corect. în i politică este nevoie de răbdare şi perseverenţă, de metode I adecvate şi chiar de | compromisuri reciproc i avantajoase, de argumente şi ' dovezi şi nici într-un caz de un I limbaj suburban sau_ de | ameninţări. Dar, oricum se i impune să aşteptăm decizia I legală, în urma căreia am | convingerea că se va face o | curăţenie totată în PUNR, iar , miturile carc s-au lansat vor I cădea în anonimat, la fel ca | altele carc le-au precedat, i deoarece nimeni nu este de ncînlocuit şi nimeni nu este I singurul carc promovează | interesele României. i

Prof. univ. dr. Ioan Al. CRISAN I

Ci o anumită parte a populaţiei dezavuează PNŢCD şi chiar înjuri cu tot năduful partidul lui Diaconcscu şi Ciorbea - sc ştie. înjurăturile sînt djntrc cclc mai diverse. Nu-i momentul să nc oprim asupra lor. Dar, să te înjure faxul dc la partid.- Cu inteligenţă, fie ca artificială, maşinăria PNŢCD Cluj a scăpat un CRE TIN DEMOCRAT, scris marc, să sc vadă! Credem că nu e vina liderilor PNŢCD Cluj - nu sc înghesuie ci să sc autodefinească CRE TIN(I)-, ci a nevinovata maşini. Care, ce i s-a dat, aia a luat Alăturăm textul primit in urmă cu riteva zile la redacţie. (D.B.)

Maşinăriile îşi bat joc de PNŢC DC M » *43 <0*4 ‘OHM « 0 0 7 111032 PO001 oft

PARTIDUL NA~ IONAL . _ R= NESC CRE T IN DEMOCRAT

ORGANIZA- IA JUDEZ EAN. CLUJCabinotul Parlam entar 337

Deputat Prof. dr. Ing. Ioan VIDA SIMITI

Sir. Psxlvrt nr. V IVI l'U '-M

Pentru Funar şi “ Avram lancu” se apropie momentul despărţirii?

După ani lungi în care Societatea “Avram lancu” şi PUNR-ul condus de Gheorgjie Funar au mers umăr lingă umăr, folosindu-şi reciproc influenta, ultimele evenimente ale lui. 1997 indică o răcire sensibilă a relaţiilor dintre I. T. Stan şi primarul de Cluj- Napoca. Primele momente de încordare au apărut, însă, chiar în septembrie, cînd, la Cluj- Napoca, Funar s-a folosit de o manifestare organizată de Stan pentru a-şi promova interesul politic. Atunci, în Piaţa Avram lancu, Funar punea, alături de Vădim Tudor şi Păunescu, bazele unei coaliţii naţionaliste, menită să cîştige alegerile anticipate, preconizate pentru primăvara lui 1998.

Stan şi-a exprimat nemulţumirea pentru această “deturnare” numai iu cercuri

închise şi în discuţii neoficiale. Se pare, însă, că părerile lui Stan au ajuns repede la urechile primarului. “Un primar, dacă nu ştie, află”, afirmă Gheorghe Funar, lăsînd să se înţeleagă faptul că are “în slujba” sa un sistem de informaţii extrem de

•eficient.în orice caz, primarul c pus

în gardă şi priveşte cu mai multă suspiciune iniţiativele Societăţii “Avram lancu’. La sfîrşitul lui

. 1997, 1.T. Stan îşi propunea să organizeze o nouă manifestare de amploare, Ia care era invitat şi Gheorghe Funar. Primarul urma să ia cuvîntul - potrivit programului manifestării. “Se întîmplă lucruri ciudate. Stan nici nu a luat legătura cu mine!” - a exclamat Gheorghe Funar. între personalităţile invitate se găseau I.P.S. arhiepiscopul

.Bartolomeu Anania si senatorul

Georgc Prutcanu, dar aceştia, ca şi Gheorghe Funar, an refuzat participarea.

A presimţit Gheorghe Funar că i se întinde o capcană? Probabil. Cert este că s-a ab ţinu t de Ia declaraţii incendiare, sugerînd prin aceasta că momentul unei despărţiri de “Avram lancu nu a venit încă. în condiţiile d isensiun ilo r privind “m oştenirea” PUNR, un conflict cu “Avram lancu” nn poate fi dorit de Gheorghe Funar. însă nici de I.T. Stan, care îşi organizează, de obicei, acţiun ile la Cluj-Napoca sprijinit de prim arul Funar, iar pe celc din Apuseni cn sprijinul liderului de partid Funar. Rămîn, Ia îndemîna celor doi, doar micile şicane şi momentele speculate...

Dan BRIE

O sesiune parlamentară extraordinară nu va fi convocată pînă la sfîrşitul lunii ianuarie

urmare din pagina 1

consideră că în sesiunea extraordinară ar trebui - dezbătute ordonanţele de urgenţă privind privatizarea şi investiţiile, precum şi trei proiecte legislative privind finanţele publice, modificarea Legii administraţiei publice locale şi constituirea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de M uncă. Liderul PSDR a propus ca sesiunea extraordinară să dureze minimum o săptăm înă şi maximum două săptămîni.

Preşedintele Senatului, Petre Roman, nu s-a exprimat încă asupra necesităţii unei sesiuni extraordinare şi, in consecinţă, nu a fost făcut public nici punctul de vedere al PD, al cărui preşedinte este Roman.

în tabăra opoziţiei, doar PUNR s-a arătat interesat de convocarea unei sesiuni extraordinare, în timp ce PDSR a declarat doar că nu s-ar opune, iar PRM s-a exprimat

împotrivă. Deputatul PUNR Ioan Gavra a anunţat că acest partid va solicita convocarea unei sesiuni extraordinare doar in Camera Deputaţilor, in ultima săptămînă a lunii ianuarie. El a arătat că PUNR se va consulta în acest sens, la sfîşitul lui ianuarie, cu PDSR şi PRM. Cclc trei partide au numărul necesar de semnături (o treime) ale dcputaţilor.proprii pentru a putea convoca o sesiune extraordinară.

PUNR intenţionează ca la sfîrşitul lui ianuarie să sc discute şi să sc “corecteze” cît mai rapid ordonanţele depuse Ia Camera D eputaţilor referitoare la m odificarea , Legii învăţămîntului, la impunerea ven itu rilo r realizate de persoanele fizice, la modificarea Legii 27 privind impozitele şi taxele locale, la privatizarea societăţilor comerciale, precum şi la investiţii.

Prim-viccpreşedintele PDSR, Adrian Nâstase, a arătat însă că, oricum, Guvernul “merge de unul singur” prin politica sa de

a guverna prin ordonanţe, iar PDSR nu este încrezător că va putea schimba ceva prin convocarea unei sesiuni ^ extraordinare, deşi nu se opune unei asemenea idei.

V icepreşedintele PRM Comcliu Ciontu consideră că cererea PUNR “nu se justifică” dccît în cazul în carc ar fi vorba de o chestiune punctuală de interes naţional. El a arătat că partidele care solicită convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare “încearcă să fie în atenţia opiniei publice” şi să cîştige anumite procente din partea electoratului.

Conform art. 65 din C onstituţie, Camera Deputaţilor şi Senatului se întrunesc în sesiuni extraordinare la cererea preşedintelui României, a Biroului permanent al fiecărei Camere sau a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau senatorilor.

Fostul suveran Mihai şi-a anunţat hotărirea dc a nu renunţa la tronul pc carc a şezut formal mai puţin dc un deceniu. Anunţul regal a fost secondat de replici emotive ale politicienilor din actuala opoziţie. Fruntaşi ai acestor partide, cu dorinţa de a reprezenta stingă politică, şi-au exprimat neliniştea în fraze panicarde, alarmaţi în privinţa stabilităţii interne a ţării. Nevoind să scape, ca întotdeauna, un bun prilej propagandistic, preşedintele Constantinescu a apărut la televizor în postură de garant al liniştii cetăţenilor. Şeful statului a exprimat india oară limpede' ceea ce mulţi intuiau de ceva. vreme. Constantinescu nu are de gînd să respecte angajamentele luate cîndva faţă de Comeliu Coposu. în faţa spectatorilor televiziunii, preşedintele a fost explicit Nu vă temeţi, ce-i al preşedintelui rămîne al lui Constantinescu şi nu va fi dat regelui. ■ .

Avantajat de luminile potrivite ale camerelor de televiziune, preşedintele a- apărut stăpîn pe sine, în contrast-cu ieşirile nervoase ale politicienilor. Preşedintele Constantinescu, un campion al păstrării zilnice a siluetei electorale, a mai pus o cărămidă construcţiei sale migăloase de imagine. Dincolo

însă dc strălucirea artificială dată de speculaţia promptă rămîn implicaţiile pc termen lung ale unui fapt politic. Ele sînt cît se poate de nefavorabile preşedintelui.. Referirea răutăcioasă la Ion Iliescu, nelalocul ei în declaraţia prezidenţială, îl arată pe Emil Constantinescu preocupat de dezavantajele personale consecutive

tronului în lipsa unui autentic suport popular rămîne iluzorie. Desemnarea la succesiune a principesei Margareta"este singura soluţie, nefericită însă cită vreme fiica sa este căsătorită cu un român, încâlcind astfel una din interdicţiile severe care fundamentau cîndva casa regală în România. Capii Bisericii şi ai Armatei nu au

speranţa de a se impune în P.N.Ţ.C.D. Militanţii monarhişti, 10 la sută din alegători în procentele date de sondaje, constituie nucleul - dur al

- electoratului ţărănist. Pe aceşti nostalgici ai tronului, preşedintele i-a trădat. Un fost consilier al preşedintelui Iliescu redă, într-o carte apărută recent, un dialog

conturat abia după ce a cunoscut deliciul de a avea în folosinţă proprie foste palate regale. Pentru ţărăniştii ataşaţi regelui, schimbarea de atitudine a preşedintelui apare ca,un act veleitar’şi neloial.

îndepărtarea previzibilă a ţărăniştilor de candidatul lor prezidenţial îl pune pe

'Constantinescu în postura

Regele M ihai se repatriazâ ca agifafor al sfîngii republicanegestului regal. Susţinerea liderilor P.N.Ţ.C.D. dată pretenţiilor fostului suveran complică • situaţia preşedintelui, izolîndu-1 de principala sa bază politică. în schimb, stîngii republicane, chiar dacă neliniştită pe moment în declaraţii, i se oferă prin revenirea regelui un subiect comod de influenţare a electoratului.

E improbabil ca sentimentele republicane ale marii majorităţi a cetăţenilor să fie răvăşite de prezenţa permanentă în Ţară. a fostului suveran. Dacă nu e un personaj detestat, Mihai I nu este nici unul care să atragă. Reuşita sa de a fi decorat succesiv de Hitler şi Stalin probează, poate, abilitate diplomatică. E departe însă de a-i conferi statura morală impresionantă pe care mizează fruntaşii ţărănişti. Reocuparea

reacţionat în urma anunţului regal. In privinţa celor din urmă, absenţa înclinaţiilor monarhice e o certitudine. Din exterior nu par să vină compensaţii la lipsurile de apreciere din interiorul ţării. Destrăbălările regelui Carol alII-lea au diminuat în Europa prestigiul dinastiei împămîntenitâîn România. Nici un suveran aflat pe tron, cu atît mai puţin vreun guvern european, nu au dat pînă acum un semn de încurajare a ambiţiilor bătrinului rege. .

Şi atunci, ce aduce în politica românească voinţa exprimată liber de fostul suveran? Mai nimic în perspectiva istorică a monarhiei româneşti. Ar putea însă influenţa construcţia republicană a ţării. Întîi de toate, dă bătăi de cap preşedintelui Constantinescu. El se vede constrins să renunţe la

purtat cu Comeliu Coposu în vara anului 1994. Comeliu Coposu îi spunea lui Paul Dobrescu că, pe : atunci, fostul candidat prezidenţial al C.D.R., Emil Constantinescu; nu era deranjat de declaraţiile promonarhiste aie P.N.Ţ.C.D- atît timp cît ”toţi candidaţii Convenţiei au admis această condiţie: odată aleşi să ajute la instaurarea monarhiei”. Să admitem că Paul Dobrescu îi era încă ataşat lui Ion Iliescu şi memoriile sale suferă de lipsă de obiectivitate. Dar Constantinescu s-a pronunţat şi : înainte de ̂ alegerile din 1996 în; sensul afirmaţiilor lui Comeliu Coposu. Numai după un timp şi din evidente considerente electorale candidatul Constantinescu s-a delimitat de interviul apărut în presa americană. Opţiunea sa definitivă pentru republică s-a

incomodă de a rămîne fără partid în alegerile din 2000. In lipsa unui suport politic cert în perspectiva unei noi candidaturi,’ lui Constantinescu nu-i rămîne deocamdată altceva de făcut decît "să saboteze eforturile altora, încurajînd dezordinea în partide. Preşedintele este întîi de toate preocupat să găsească oameni de încredere în P.N.Ţ.C.D., îndeosebi reprezentanţi nedogmatici ai eşalonului doi. Inclusiv la Cluj se pun bazele unei grupări prezidenţiale în filiera P.N.Ţ.C.D. Emil Constantinescu se străduieşte apoi să semene discordie în P.D., îndepărtîndu-1 pe. Petre Roman de Adrian Severin. In presă a apărat informaţia că preşedintele a petrecut Revelionul di fostul său ministru de Externe. Oamenii numiţi de Constantinescu în Procuratura

generală se ocupă de fostul partid de guvemămînt. Procurorii au sarcina să găsească culpe lui Ion Iliescu năzuind în secret să divizeze P.D.S.R.-ul. Fără a avea certitudinea sprijinului real al unui partid la viitoarele alegeri, Constantinescu caută deocamdată să şubrezească platformele organizatorice ale posibililor săi contracandidaţi.

Opera de deconstrucţie politică a preşedintelui, începută mai demult, este îngreunată însă de întoarcerea regelui. Stingă republicană, reprezentată în principal de P.D.S.R. şi P.D., găseşte în subiectul monarhic un bun prilej de a sta din nou de vorbă. Nu întîmplător cele două partide au cerut simultan preşedintelui să-şi precizeze poziţia faţă de pretenţiile fostului suveran. P.D.S.R. şi P-D. nu s-au adresat atît titularului de moment, cit magistraturii supreme a Republicii la-care amîndouâ partidele năzuiesc. Previziunile le arată pe cele două partide născute din fostul F.S.N. angajate în comun pcntrti redobîndirea, fotoliului prezidenţial. în faţa actualul preşedinte, ele aii avantajul ataşamentului neschimbător la o cauză populară pe care au sustinut-o întotdeauna.

' Caius CHIOREAN

Page 5: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

A D E V A R U L do CM&aj___ ARTĂ-CULTURĂ joi/ 8 ianuarie 1 9 9 8 (V) ■

%

Laur a Pavel:miM£Momi£ lui q m e i

Asistent un iversitar la Române şi, Departamentul de Teatru al socotit deUniversităţii “Babeş-Bolyai” autoare pela specialitatea teatrologie şi drept cuvîntestetică teatrală, Laura Pavel “cel maiface parte din cea mai nouă v a l o r o sgeneraţie - u n iv e r s i ta r ă r o m a n c i e rclujeană, îndelung pregătită în român allaboratoarele de la “Echinox”, u l t i m e i“A postro f’ sau “Semnal jum ătăţi deteatral”, perfecţionată prin veac”), primulburse Tempus, Soros sau studiu apărîndBloomington, şi, ca atare,,' în 1996 la

. trăind literatura şi în literatură Craiova, sub ca într-o nouă 'ex isten ţă. semnătura lui Lecturile modeme fac ca. Marian Victor această generaţie să ocolească Buciu şi avînddeliberat . in terpretările în vederetradiţionale, preferind u n . discurs critic postmodemist,

. abordînd' textul sub zodia herm eneuticii, a critic ii psihanalitice,- a- teoriei arhetipurilor şi a altor procedee modeme de lectură, lucru care imprimă grafiei, ideatice o apăsată notă teoretică şi teoretizatoare.Proza modernă scrisă de

LAURA PAVEL

antimemoriile tui grobei

ESEU MOVOCJUHC DESPRE OPERA UM

N IC O LA E BREBAN

strategiile epice ale personajului. Punctul de. plecare al studiului îl constituie ideea despre dubla hipnoză a romanului brebanian, adică una care merge spre text şi alta care merge spre cititor, într-o dialectică exterior-interior bazată pe.o teosofie textuală de tip manierist, generând personaje polifonice aflate într-o perm anentă relaţionare de

Nicolae Breban se pliază din Steigerung, adică de înălţare,plin pe aceste paradigme de potenţare, intensificare, în sensul

folosit de Th. Mann în Muntele vrăjit, care atrage după sine ruptura şi incongruenţa tipologică. Cufundarea în text şi omologiile cu textul vor fi studiate în capitolul Epicul în oglindă, narcisismul brebanian

Salonul Naţional de Carte din de tip postmodemist atrăgînd octombrie: 1997 de Ia‘Cluj- .după sine reiterarea mitului Don- Napoea: Lucrarea de faţă este Juanului sau a Amfitrionuluia doua abordare monografică care pune accent pea operei brebaniene (scriitor , discursivitate, pe dialogic şi ales de curînd .membru .. teatralizare narativă, reflexul corespondent al Academiei lateral fiind acela de a acorda

lectură, a s t f e l c ă eseul monografic despre opera lui, semnat de Laura Pavel şi apărut la Editura Didactică şi Pedagogică în colecţia “Akademos”, a şi fost distins cu premiul pentru debut la

.personajului o supradoză de mister lăuntric, venit din observaţia telescopată a realităţii, cu efect de ochean- întors şi repliere a ficţiunii în ea însăşi. Intervine-aici şi teoria hybrisului, a personajului actor, narcisiac şi don-quijotesc, despicat şi scindat după teoria pirandelliană a umorismului, a distanţării ironice, ceea ce face din proza lui Breban o densă plasmă aglutinatoare de semne cu turnură grotesc- hilară. Pe lîngă roman este luată în discuţie şi dramaturgia sa şi chiar poezia, într-un capitol de-sine- stătător. Uşor pretenţios şi complicât, mecanismul critic; se decriptează pe parcurs Iăsînd Ioc satisfacţiei şi bucuriei înţelegerii, supremul scop al încercării-de faţă, debut matur/şi promiţător. ■

Mircea POPA

Unităţi d« masară• - Prof. un’iv. dr. ing. Mircea Bejan de-la Universitatea Tehnică ne - pi opune o interesantă lucrare: “ Unităţi de măsură”, care ne aduce în memorie cuvintele lui sir. William Thomson: “Atunci Cînd putem măsura mărimea despre care vorbim şi o putem exprima printr-un număr, atunci noi ştim ceva despre ea; dar; cînd nu o putem exprima printr-un număr, cunoaşterea noastră este slabă şi nesatisfăcătoare”. Tocmai un asemenea obiectiv îşi propune lucrarea a cărei apariţie o semnalăm în rîndurile de faţă. ■, • Printre noutăţile pe care le aduce semnalăm prezentarea noilor .standarde româneşti privind unităţile de măsură legale; noţiuni utile standardizarea

CCF în nou! an

internaţională şi cea europeană. Notele conţin informaţii utile privind unităţile de măsură din tipografie, vechile unităţi de măsură

a lungimii, suprafeţei, capacităţii, masei din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, unităţi de măsură din astronomie şi altele. Lucrarea mai cuprinde 12 tabele necesare transformării unităţilor de măsură," alte tabele care sistematizează importante cantităţi de informaţii , utile, defineşte 110 noţiuni privind diferitele unităţi de măsură din lume etc. -

Prin faptul că lucrarea contribuie la cunoaşterea unui limbaj ştiinţific şi tehnic unitar, utilizarea sistemului internaţional de unităţi, care prezintă avantaje imense, înlesnind creaţia şi dînd fiîu liber imaginaţiei ştiinţifice şi tehnice, aceasta se adresează nu numai specialiştilor,,- ci şi unor categorii mult mai largi de cititori.

(I. RU S)

C E N T R E C U L T U R E L F R A N C A1 S CLUJ-NAPOCA

Centrul Cultural Francez din Cluj- Napoca şi-a reluat activitatea şi-i invită

pe clujeni Jâ o nouă serie de cursuri de limba franceză. înscrierile se fac la secretariatul CCF, str.

, I.LC. Brâtianu nr. 22, zilnic între orele 9-18. Cursurileîncep în 12 ianuarie. ^. . . . v - *** ■

CCF vă invită la conferinţa tîhârului scriitor francez Eric Laurrent (autor al romanelor Coup de foudre, Les Atomiques, Liquider), care va avea loc luni, 12 ianuarie, ora 15, la Facultatea de Litere, sala Popovici. în compania scriitorului, marţi, 13 ianuarie, va fi organizat un atelier de traduceri. Cei interesaţi să participe la atelier pot obţine o copie a textului la secretariatul CCF, str. I.I.C. Brătianu nr. 22, zilnic’ între orele 9-18. Atelierul de traduceri va fi organizat în 13 ianuarie, ora 13, la sediul CCF.

Invitaţie la teatruîn această seară, la ora 19,00 pe scena Naţionalului

clujean, o nouă reprezentaţie cu NUNTA, un spectacol , de Mihai Măniuţiu.

Concertele FilarmoniciiVineri, 9 ianuarie a.c., la ora 19,00, pc scena Casei

Universitarilor din Cluj-Napoca va avea loc un concert

susţinut de Orchestra simfonică a Filarmonicii “Transilvania”, dirijată de maestrul Emil Simon, avînd-o ca solistă pe violonista Marta MurvaL In programul serii: R. Schumann - Uvertura “Manfred”; A. Glazunov - Concertul pentru vioară şi orchestră în la major, L. van Beethoven - Simfonia a 3-a în mi bemol major op. 55 “Eroica”. -■ - -- , - -

Important pentru absolvenţii instituţiilorde învăţăm înt superior

Comisia Fulbright (Biroul de schimburi româno- americane în domeniile învăţămîntului şi ştiinţei) anunţă organizarea concursului pentru bursele Ron Brown pentru anul universitar 1998/1999, în următoarele

. domenii: educaţional adm in is tra tion / civic education, law, public administration/ public policy. Bursele sc acordă absolvenţilor dc învăţămînt superior, cu examen de licenţă, în vederea completării studiilor la nivel Maşter. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 10 februarie 1998. Informaţii suplimentare şi formulare dc înscriere sc pot obţine dc luni pînă joi, între orele 10,30 - 16,30 de la Comisia- Fulbright, str. Austrului nr. 15,73112 Bucureşti, tel (01) 2104914; (01) 2504449; fax (01) 2104915.

Rubrică realizată de M. BOCU i

Închinare celor care aii contribuit la ridicarea prestigiului Universităţii clujene

Cu această foarte fiumoasă închinare se deschide recenta carte a distinsului profesor universitar Dumitru SALADE, intitulată Portrete de universitari clujeni, publicată Iâ Editura Presa Universitară Clujeană, 1997. '

Cele zece “portrete pedagogice” sînt prezentate după o schemă simplă: cîteva^ aprecieri generale introductive asupra* personalităţii în cauză, cîteva date biografice, calitatea de dascăl a celui prezentat, succinte date despre activitatea ştSnţilîcă, statutul şi calitatea de cetăţean şi om al comunităţii căreia îi aparţinea şi cîteva consideraţii şi concluzii finale,-autorul cărţii găsind pentru fiecare dintre universitarii clujeni înfăţişaţi nota definitori: 1. Florian Ştefănescu-Goangă, creatorul şcolii psihologice clujene, 2. Onisifor Ghibu, promotor al unei pedagogii româneşti; 3. Vladimir Ghidionescu, exponent al pedagogiei experimentale, 4. Nicolae Mărgineanu, un psiholog de factură occidentale, 5. Alexandru Roşea, un devotat al ştiinţei şi profesiunii', 6. Liviu Rusu, un estetician şi psiholog remarcabil; 7. Dimitrie Todoran, un "cavaler" al pedagogiei româneşti-, 8. Anatolie Chircev,-un “dur” plin de omenie şi umor, 9. Beniamin Zorgo, un experimenlalist eficace. 10. Nicolae Pârvu,între ştiinţă şi artă. “‘Datorită relaţiilor mele mai îndelungate şi suficient de apropiate cu cei aici prezentaţi, am încercat să surprind nota personală şi «stilul» de lucru propriu fiecăruia” (p. 2).

Criteriile care au stat la baza grupării

numelor dascălilor clujeni mai sus am intiţi au fost: în primul rînd, specialitatea lor (psihologi şi pedagogi) şi, în al doilea rînd, poziţia şi “nivelul” la care s-au ridicat aceştia în practicarea profesiunii lor. La acestea se adaugă ecoul pe care activitatea celor prezentaţi l-a avut, la timpul respectiv şi ulterior, asupra contemporanilor,’ studenţilor, colegilor şi colaboratorilor, precum şi criteriul valoric. “Aş fi nedrept - spune autorul - dacă nu aş recunoaşte că şi o oarecare simpatie şi ataşament a contribuit Ia opţiunea şi selecţia făcută. Relaţiile semnatarului acestor pagini cu

, cei prezentaţi aici au fost fie de student- profesor, fie de coleg sau colaborator (la cîţiva şi una şi a lta )” (p .l) . “Subiectivismul eventual al opţiunilor mele a fost contrabalansat de atestarea valorii obiective a celor selectaţi, manifestată prin creaţie şi prin anumite gesturi simbolice dedicate culturii româneşti” (p.5). '. T. Personalitate complexă, dinamică şi consecventă, profesorul F lorian ' Ştefănescu-Goangă a reuşit să se impună, în perioada interbelică, printr-o serie de realizări de excepţie, între care: înfiinţarea a două Institute (de psihologie şi psihotehnică), a două edituri (una a Institutelor şi alta a Universităţii), înfiinţarea Oficiului un iversitar cu 6 servicii (1. de informaţie şi documentare asupra vieţii universitare din ţară şi străinătate; 2. de asistenţă medicală; 3. de asistenţă socială; 4. de educaţie fizică; 5. de turism studenţesc; 6. de orientare

Damtlro S A L A D E

PORTRETE DE UNIVERSITARI CLUJENI

l'eHljzrv* 7V*. s<i t C.'tsâjutvn<Vi w z

profesională academică), conceperea Casei Universitarilor ca “ un club al oamenilor de ştiinţă”, ca un loc de întîlnire atît pentru dezbateri, cît şi pentru momente de relaxare şi destindere ş.a. “... deşi este greu şi : riscant de făcut evaluări generale - scrie autorul -, cred că în calitate de rector al Universităţii clujene (profesorul Florian Ştefănescu-Goangă - n.n.) se înscrie cu cele mai multe şi mai importante realizări care au influenţat, dacă nu chiar condiţionat, ca litatea unor activităţi universitare ulterioare” (p.21). “Profesorul Florian Ştefănescu-Goangă rămîne în istoria Universităţii clujene nu numai ca un strălucit reprezentant al psihologiei, ci şi ca un iniţiator de şcoală, ca un rector cu capacităţi_ organizatorice deosebite şi ca un educator sobru, exigent şi generos în prom ovarea cadrelor şi a colaboratorilor” (pp. 21-22). Sub îndrumarea acestui elev al lui Wilhelm

W undt - întemeietorul primului laborator dc psihologic din lume (Lcipzig, 1879) - s-au format profesorii clujeni dc mai tîrziu: Liviu Rusu, N icolac M ârgincanu, A lexandru Roşea, D im itrie Todoran, A natolie C hirccv, Dumitru Salade, Ion Radu

.-m t I I ş.a.2. “Profesorul,

educatorul, cărturarul şi luptătorul O n isifo r G h ib u răm îne în conştiinţa elevilor săi un exemplu şi un îndemn la probitate, responsabilitate, devotam ent şiintransigenţă” (p.37), el fiind “un fel dc seismograf al vieţii sociale nu numai din T ransilvania, c i din întreaga ţară şi un cronicar

zelos al-tuturor fenomenelor sociale importante care au caracterizat istoria poporului român dintre cele două războaie m ondiale” (p.36). în tre trăsăturile esen ţiale ale acestei personalităţi remarcabile - care a contribu it m asiv la în fiin ţarea Universităţii clujene - însuşiri care-1 particularizează în literatura noastră pedagogică, domnul profesor Dumitra Salade menţionează: a) militantismul; b) patriotismul; c) educator şi pedagog; *d) cărturar cu o vastă cultură generală;e) multitudinea preocupărilor, intense şi pertinente, ca memorialist, istoric, publicist şi ziarist, polemist, scriitor, cronicar al vremii sale; f) teoretician al ’ pedagogiei sociale; g) colecţionar pasionat de documente, manuscrise; manuale, cărţi vechi etc., avînd o bibliotecă personală de peste 5.000 de volume şi o arhivă personală “de o bogăţie u im ito are”, care poate fi considerată o adevărată “av e re

naţională”, datorită valorilor pc care Ic conţine. “Un astfel dc portret este incomplet dacă nu-i adăugăm pasiunea şi devotamentul cu carc a luptat pcntrii şcoala românească pînă la sfîrşitul vieţii sa le” (p.30). “Puţini d in tre contemporanii săi au participat activ, permanent şi combativ Ia afirmarea valorilor naţionale cu atîta energic şi pasiune ca şi profesorul O nisifor Ghibu” (p.36). -

3. “Alături dc profesoral Onisifor Ghibu, după înfiinţarea Universităţii din Cluj (1919), profesorul V lad im ir Ghidionescu este cel care a adus o contribuţie substanţială nu numai la consolidarea' pedagogici ştiinţifice în ţara noastră, ci şi la afirmarea noii universităţi în climatul socio-cultural postbelic” (p.39), el fiind unul dintre pionierii pedagogiei experimentale în România, întemeietorul Laboratorului pen tru pedagogie şi pedagogie experimentală Ia Universitatea din Cluj (instituţie de natură să susţină activitatea de pregătire a viitorilor profesori), d irectorul Sem inarului Pedagogic Universitar (care a funcţionat după, principiul unei şcoli de aplicaţie pe lîngă Universitate, realizînd legătura dintre învăţămîntul superior şi cel mediu, el avînd două funcţii importante: una didactică şi alta ştiinţifică), unul dintre m em brii fondatori ai A sociaţiei Internaţionale de Pedagogie (1906), membru în Comitetul Ligii pentru L iteratură şi C ultură a Poporului Rom ân. A ceastă fire b la jin ă ş r înţelegătoare, Omul care “se.bucura sincer de orice victorie sau succes al colaboratorilor sau cunoscuţilor” ( p i l ) , Dascălul care veghea ca un “patriarh” asupra p rac tic ii pedagogice a studenţilor, mulţumit cînd constata o creştere continuă a calităţii acesteia, “rămîne un model demn de admirat şi de urmat de către toţi slujitorii şcolii” (p.52). (va urma)

Prof. univ. dr.. Nicolae JURCÂU

Page 6: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

joi, 8 ianuarie 1998 PUBLICITATE fCLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; timbăii 9-H; ttîlhx 19-73-04; ŞUBRED ACţTA TURDA: luni-vineri *-16; tri/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vintri 8-16; Irl/Iax 21-60-75.

a d e v ă r u l c ie C B m

Companie mixtă de distribuţie * A N G A JE A ZĂ î

- agenţi comerciali- distribuitor marfăposesorcamionetă 1 tonă

Telefon 184993 .

str.l.Maniu nr.13, ap.14

Comision , 1% pe zi

ORAR: luni-vineri 9-17 sîmbătă 10-14

SC COMINEX NEMETAUFERE SA Cluj

anunţă organizarea de licitaţii ; după cum urmează: ' s

1.în data de 14.01.1998,ora 10,licitarea prestării dc servicii pentru extragerea a 2.000 t/lună nisip caolinos din mina Popeşti, jud.Cluj şi executarea a 20 m/lunâ lucrări miniere de înaintare în subteran (galerii).

Agenţii economici care participă la licitare vor trebui să se încadreze în condiţiile prevăzute dc HG 221/1995.

2 .în data de 14.01.1998,ora 13,licitarea prestării dc servicii pentru elaborarea dc documentaţii topografice cu referire la rcinstituirca pcrimctrelor dc exploatare, transcalcularea bazei topografice existente, în sistem ”Stercografic 1970”.

3. Începînd cu data de 19.01.1998 în fiecare zi de luni la ora 10, licitaţie închiriere spaţii pentru birouri.

u p l im e n ta r e ta . te le fo n a t3 4 2 8 8 3 6 0 4 8 ^ 3 0 3 6 0 M a u i ia W e d iu / i

ie t ă ţ u ^ s t r . H o r e a ^ n k 7 8 i i lm

IIV O R U L^MINUNILOR

jX x ^ iC O L A

Băuturi t&corloare carbogazoase în butelii de plastic de 0,5; 1,5 ţ i 2 Uri

S.C.TRANSILVANIA GENERAL 1MPORT-EXPORTS.R.L

angajează pentru depozitul din C lui-N apoca

ŞOFERICondiţii: - permis dc conducere categoria B şi C,

- garanţie materială - imobil,- experienţă în domeniu,- (ară antecedente penale. ?

Cererile de angajare şi curriculum vitae ? sc vor depune la depozitul

SC Transilvania General Import-Export SRLdin Cluj-Napoca, str.Traian Vuia nr.208, tclcfon416.770. ̂

S.C. PERAMI S.A.recrutează personal in toate judeţele

pentru următoarele posturi:

\ Coordonator vînzări- persoane cu experienţă în vînzări

i Şoferi distribuitori-gestionari’ (garanţie imobiliară)

i Agenţi comerciali- persoane dinamice- experienţă în vînzări

Se oferă:♦ oportunitate de acces într-un mediu dinamic şi

competitiv cu perspective deosebite pe termen lung♦ salariu excelentCei interesaţi vordepune cerere de angajare şi

CV pe adresa: S.C. PERAMI PROD S.A.,Piaţa 1 Decembrie nr.2, ap.14, Oradea

sau prin fax: 059/ 436042.

Moferl«^de serviciu 'IEXPLOATAREA

CONDUCTELOR MAGISTRALE DE GAZE NATURALE

Regionala ClujStr. Grisului nr. 12, Cluj-Napoca,

tel. 064/414671, fax 064-414523, [email protected]

ORGANIZEAZĂ CONCURS pentru ocuparea unui post de

PROGRAMATOR CALCULATORpe durată determinată (octombrie 1999)

Concursul va avea loc în data de 20 ianuarie 1998, ora 10, la sediul un ită ţii d in Cluj-Napoca, str.Crişului nr.12. Condiţii de narticinare:

- ab so lven ţi de stud ii superioare de specialitate ( rn a te ra a t ic ă - in fo rm a tic ă ; a u to m a t iz ă r i şi ca lcu latoare)

- dom iciliul stabil în Cluj-Napoca;- tară condiţii de vechime în specialitate;- în curriculum vitae să se precizeze sistem e de operare

inclusiv reţele de calculatoare precum şi lim baje de program are cunoscute

Tematica nentru concurs: -

- Sisteme de operare: DOS, \Vindows95- Reţele de calculatoare Novell- Limbaje de programare pentru baze de date:

Clipper, Dbasc, FoxPro- Limbaje de programare: T P

C ererile însoţite dccurriculum v itae şi copia după actul dc studii vor fi depuse la secretariatul unităţii, pînă cel tîrziu la data dc 15 ianuarie 1998. •, ; (578Q18)

ADEVARUL Un cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!

ADElARULde Cluj

SC INTERCIUC SAMiercurea Ciuc

' A N G A J E A Z Ă

AGENT COMERCIAL \p e ju d e ţu l Cluj.

. Intervievarea candidaţilor va avea loc pe data de 14 ianuarie 1998 în municipiul Dej, str.Crîngului nr.23. Condiţii de narticinare:

• studii medii;, • autoturism proprietate personală;

• vîrstă maximă 35 ani.Relaţii la telefon 094.55.40.53.

Vrei să cîştigi BANI şi experienţă?; \ Doreşti performanţă? •

Vrei un program flexibil? ; ' Caută-ne!

Ai experienţă sau ţi-o doreşti în domeniul : radioului şi agenţiei de publicitate? •

Caută-ne!Cîştigurile sînt limitate doar de voinţa şi .

competenţa ta! ^Te aşteptăm luni, 12 ianuarie, la ora 16, cu un

curriculum vitae la sediulRadioSonic

din Casa de Cultură a Studenţilor, etajul 3.

SC AVICOLA Bucureşti SA9„ Filia la H D C /u j-S ă liş te f

V I N D E• GĂINI VII greutate 1,6-1,8 kg

.... p re ţ 16.000 le i• COCOŞI VII greutate 2,5-2,8 kg

....p re ţ 26.000 le i• TINERET ROSO (cocoşi) 1,2-1,4 kg

.... p re ţ 12.000 le i •Preţu linclude TVA.

Vînzarea se face la Ferma Sălişte. Program 9-14. Telefon 430912.

îfA N U N Ţ PUBLICITAR pentrusyînzdrifd^qtlti^ f

SC SOMCŞ SI), cu sediul în Dej, str.Bistriţei nr.63

organizează LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ, cu oferte închise în plicuri sigilate, conform Legii nr.58/1991, cu modificările şi completările ulterioare, pentru vînzarea următoarelor active:

' . (mii Iei)

N r. D enum irea crt. activului

1. Cantină2. Atelier mecanic

3 .'Atelier automatizări

4. Atelier electric.

5. Atelier edile6. Gospodăria reactivi

Obiectul de activitate

^Alimentaţie publicăProducţie, întreţinere reparaţii utilaje mecaniceProducţie, întreţinere, reparaţii în domeniul automatizărilorProducţie, întreţinere reparaţii în domeniul electricConstrucţii şi reparaţii edilitarePreparare sulfat de aluminiu

A dresa activului

Dej, str.Bistriţei nr.63Dej, str.Bistriţei nr.63

Dej, str.Bistriţei nr.63

Dej, str.Bistriţei nr.63

Dej, str.Bistriţei nr.63Dej, str.Bistriţei nr.63

P reţu l de porn ire .

1.600.00024.000.000

3.100.000

1.800.000

1.200.0001.990.000

Taxa de participare

la licitaţie1.600 .

10.000

3.100

1.800

1.2002.000

La preţul de adjudecare se adaugă TVA-ul, suportat de cumpărător. .Licitaţia va avea loc pe data de 29.01.1998, ora 10, la sediul societăţii.în caz de neadjudecare la prima şedinţă, se va organiza cea de-a doua şedinţă a licitaţiei pe data de 10.02.1998.Dosarele de prezentare a activelor pot fi procurate, contra cost, zilnic de la sediul societăţii comerciale, între orele 8-14.Alte relaţii privind activele ce urmează a fi vîndute: Kadar Vasile, tel. 213838.Pentru participare la licitaţie, ofertanţii vor depune la sediul societăţii pînă în ziua licitaţiei, ora 9, documentele prevăzute

de legislaţia în vigoare. 'Participanţii la licitaţie vor depune la sediul societăţii sau în contul nr.301830101 deschis la BCR - Dej, taxa de participare

conform tabelului de mai sus şi vor face, în cazul vînzării activului, dovada consemnării la dispoziţia societăţii comerciale vînzătoare a garanţiei de 3% din preţul de pornire a licitaţiei.

Valoarea terenului aferent activelor este inclusă în preţul de pornire a licitaţiei. (waw

Page 7: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

A D E V A R U L n w t n t / / ' / T O T r CLUJ-NATOCA: ]uni-Yii.eri»-16; sîmbâtă 9-14; tel/fax 19-73-04; S™ f Vd e C r l t L H J ______________P U B L IC I luni-vineri 8-16; tel/lax 3M3-2 3; SUBREDACŢIA DEJ: Iiim-vinm 8-16; tel fax 21-60-7..

joi, 8 ianuarie 1998

ADEVÂHULde Cluj z ia r independen t

prezentă de 5 ani pe piaţa românească

ORGANIZEAZĂ

ABONAMENTELOR

prem

telefon cu robot digital ROYAL

< - .A 'ySt

perfecţiuneacletaliului

agendă electronică marca LOYALTY

Fiabilitateridicată

răspunzi si9

premiB B B B B B B B B B

ADEVĂRUL de Cluj.cupon de 11 n*i

. Doar abonîndu-vă la ziarul ADEVĂRUL de Cluj

pe minim 3 luni şi răspunzînd la cele 2 întrebări

dem aijos, puteţi participa la tombola organizată de ziarul ADEVĂRUL de Cluj în colaborare cu firma ROYAL LOYALTY *

: 1. Unde este situat sediul ziarului Adevărul de Cluj?

2. D ecîţi ani este prezentă marca de televizor ROYAL f ‘ ' pe piaţa românească?

Abonamentele se vot încheia la: c• toate oficiile poştale şi de către toţi factorii poştali de pe teritoriul,

judeţului Cluj; ,

• SC APEX SRL, str.Inocenţiu Micu Klein nr. 17, telefon 196213 r• sediul ziarului ADEVĂRUL de Cluj, str.Napoca nr. 16, telefon 194981

■ Doresc să fac un abonament la ziarul ADEVĂRUL de Cluj . ■ ■ pe minim 3 luni în valoare de 13.000 lei/lună (plus taxele poştale) -■ N u m e Prenume ...................■ Vîrsta ........ ..... Adresa: str. ...........:........ ............. .....k...... .̂........

ă;" - • . • . . ' v/.g nr................ bl. sc. ap. ....................e t a j Ji localitatea cod t e l . ,■ Profesia ..... . Funcţia .■ > -î RĂSPUNS: 1) 2 ) .................. „.........

Vă rugăm să completaţi în întregime acest talon, să răspundeţi la cele 2 întrebări şi să îl trimiteţi împreună cu o singură copie a chitanţei de plată la sediul ziarului ADEVĂRUL de Cluj, str.Napoca nr.16, Cluj-Napoca.

Data limită de trimitere a cupoanelor: 27 ianuarie 1998 (data poştei).Tragerea la sorţi va avea loc în data de 30 ianuarie 1998. . - ; .

. ; Rugăm persoanele care s-au abonat deja la ziarul ADEVĂRUL de Cluj pe minim 3 luni să trimită talonul cu copia chitanţei la adresa de mai sus pentru a putea participa la tragerea la sorti.

Page 8: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

M joi, 8 ianuarie 1998 P U B L IC ITA TE CI UJ-.NAPOCA: lunM inm S-16; um biti 9-14; tdflax 19-7J-01; SUBRKDACflA TURDA; lunUvineri *-16; id /b x 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: lunU intri 8-16; «dfcx Î1-64L75. J

A D E g f i Q L de Cluj

S o c ie ta te C o m e rc ia lăangajează FEMEIE

pentru urm ărirea producţiei şi desfacerii tricotaje d in lînă.

lk-?fcrâ: • maşină de serviciu, • salariu atractiv.S£-££C ♦ cunoştinţe despre tricotajul manual;

♦ virata 2540 ani;♦ permis conducător auto; jâ♦ disponibilitate pentru deplasări pe teren; §♦ studii: - minim absolventă liceu;♦ să vorbească una din limbile (ordinea

de preferinţă): engleză, franceză, italiană;♦ dinamism, seriozitate, autoritate.

Persoanele in teresate sînt rugate să trim ită un C.V. pînă în 15.01.1998, pe adresa:SC Lutex Corn SRL, str.Moţilor nr39/l.Informaţii ta teiefbn: 195968 (oret48-14)%

SCCA METALURGIA Cluj-Napoca

Str.Dorobanţilor nr.53 scoate la vînzare, prin

LICITA TIE PUBLICĂ.următoarele spaţii:

1. SPAŢIU COMERCIAL - str.Zorilor nr.352. HALA INDUSTRIALA

- str.Trandafirilor nr.9Licitaţia va avea Ioc în data de 5.02.1998, ora 10,

la sediul central al socictăţii. Spaţiile scoase la vînzare pot fi văzute, iar documentaţia tehnico- cconom icâ, regulam entul dc licitaţie şi lista preţurilor dc începere a licitaţiei pot fi consultate la sediul firmei.

La licitaţie pot participa persoane fizice sau juridice române sau străine, carc pînă la deschiderea licitaţiei vor depune la comisia dc licitaţie chitanţa dc achitare a garanţiei dc participare în valoare dc cel puţin 10% din preţul dc începere a licitaţiei, în contul nostru deschis la Banca Transilvania Cluj Napoca, nr.4100.901.0 L22055. ,

Director, ing.AIexandru Măgdaş(6tUQ24)

Societate Comercialăangajează personal

pentru magazin de muzicăCondiţii. • vîrstă 20-30 ani î

• cunoscător de muzică clasică şi contemporană• studii medii

IN FO R M A Ţ II LA TE LEFO N 430223.

SC BRIMEX CONSUMER SRL Bucureşti

importator şi distribuitor naţional de produse cosmetice şi alimentare

A N G A JEA ZĂ ’ . . .agenţi comercialipentru Cluj-Napoca

Condiţii: -v irsta max. 30 ani - ^ -- abilitate de comunicare şi negociere- posesor autoturism

INFORMAŢII LA TELEFON 064/432576. PINA LA W 0D A TA DE 13.01.1998, ÎNTRE ORELE 9-16 f m

SC SAFILAR SAunic importator al renumitelor produse

” K IW I P R A T IC O ”

si ” A M B IP U R ”*

angajează AGENŢI COMERCIALI

j

pentru Cluj-Napocaîn condiţii de salarizare deosebite.

Condiţii:- domiciliul stabil în Cluj-Napoca- experienţă în domeniul comercial- vîrstă minimă 22 ani- fire dinamică, dorinţă şi putere de muncă

Cei interesaţi vor depune un C.V. la sediulfirmei din Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr.14, pentru domnul BOŢOC HORAŢIU, zilnic între orele 8,30-16.

(57801V)

anunţăLICITAŢIE PUBLICA cu strigare

pentru vînzare• autoturism ARO 243• caroserie RENAULT 18• moară măcinat plastic

Licitaţia va avea loc în ziua de vineri, 16 ianuarie 1998, ora 10, la sediul subunităţii din Calea Dorobanţilor nr.l 8-20.

înscrierile se fac Ia sediul sucursalei din Cluj-Napoca, str.Napoca nr. 16, pînă în ziu^afiteqoara licitaţiei, ora 13.

în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare vineri, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

In fo rm aţii suplim entare ia telefon - !578052) 19 .83.10 şi 19.81.50.

Simţiţi că, nu mai puteţi trăi în această lume în continuă mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot saiva!

S C D E L R O M S ACluj-Napoca

ANGAJEAZĂşofer distribuitor

Condiţii:- vîrstă max.35 ani; . ’- permis de conducere cat.B, C, E- disponibilitate pentru orar prelungit- seriozitate

Relaţii Ia adresa: str.Olteniei nr.lO (1,03780) - cartier Dîmbul Rotund.

tel/fax: 198814-194917 ^ b b e ^ , i i ş r i m

« 3 f V

computere

în conformitate cu Legea nr.l37/1995

F.T.D.E.E. Clujanunţă începerea demersurilor pentru obţinerea

acordului de mediu pentru următoarele lucrări:1. Reparaţie capitală reţea j.t. Osoiele - Ciucea2. Reconstrucţie reţea j.t. Osoiele - Ciucea3. îmbunătăţire nivele tensiune Osoiele - Ciucea4. Electrificare Bogomir-Ciucea5. Alimentare cu energie electrică U.'M 01824E

Muntele Mare6. Remediere LEA 20kV Măgoaja - Strîmbu Eventualele sugestii sau reclamaţii se depun la

sediul A.P.M. Cluj, Str.Dorobanţilor nr.99.

SC ARG0S SACluj-Napoca

. ' Str.Galaţinr.18, ,telefon 195292

organizează CONCURSpentru ocuparea posturilor de: V

• SECRETARA (femeie)-dataconcursului: 22 ianuarie 1998

Condiţii: - cunoaşterea obligatorie a lim bilor. " ' germ ană şi engleză;

- studii liceale sau superioare;- cunoştinţe de dactilografiere sau operare

pe calculator.

• AGENT DE VÎNZARE - data concursului: 20 ianuarie 1998

Condiţii: - stagiul militar satislacut^bărbaţi)- permis de conducere categoria B;- studii superioare preferabil în specialitatea

marketing;- muncă de teren în ţară pentru comercializarea

produselor de lenjerie femei, articole tricotate de îmbrăcăminte.

înscrieri pentru ambele posturi la sediul societăţii pînă în data de 16 ianuarie 1998, cu prezentarea xerocopiilor după actele de studiu şi a cărţii de muncă. : (5?8m9j

s.c. ARGOS s.a. Cluj-Napoca

str.G alaţinr.l8, telefon 195292

angajează pentru producţie deosebită pentru export

• muncitori calificaţi în meseria confecţioner îmbrăcăminte; - "

- • maiştri ,specialitate confecţie îmbrăcăminte;• CTC-işti specialitatea confecţii îmbrăcăminte. Informaţii şi înscrieri la sediul societăţii,

(578009) zilnic între orele 7-15.

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6.

A D E V Ă R U L«toCly|

Page 9: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

t B S M t M V A T E CUUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tcl/fnx 19-73-04; SUBREDACŢIA TURI) \ C B e O l a a l _ _ _ _ _ _ _ rUoLti^iIM/ C luni-vineri8-I6; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ; luni-vineri 8-16; t( l/f« 21-60-75.

joi, 8 ianuarie 19 9 8 (V)

AGENŢIA DE PUBLICITATE

maisimplum i s ep o a t e

presa locală şi centrală

instanţa

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

anunţă ILICITAŢIE PUBLICĂ CU STRIGARE 5

în Ziua de vineri, 23 ianuarie 1998, ora 10, la sediul subunităţii din Calea Dorobanţilor nr. 18-20, pentru închirierea următoarelor spaţii:

• spaţii pentru birouri de 22 mp., 6 mp., 9,2 mp în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr.54-56 (Hotel Victoria)

• terasă de 20 mp. în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembriej nr.54-56 (Hotel Victoria)• spaţiu de producţie de 75,60 mp şi 60,85 mp.

’ în Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr.18-20• spaţiu comercial (restaurant) de 140 mp. în Huedin,

str.Fildului fn. • spaţiu pentru magazie în Cluj-Napoca de 101,75 mp.,

’ . str.Napoca nr.16• spaţii pentru depozitare:

a) Apahida, str.Libertăţii nr.1 -160 mp.b) Huedin, str.Fildului fn. - 70 mp.

înscrierile se fac la sediul sucursalei din Cluj-Napoca, str.Napoca nr.16, pînă în ziua anterioară licitaţiei, ora 13.

în caz de neadjudecare licitaţia se va repeta în fiecare vineri în acelaşi loc şi la aceeaşi orăv

Informaţii suplimentare la telefon: 19.83.10 f i 19.81.50.

VINDEM♦ autotiruri ROMAN diesel cu semiremorcă♦ autocamion Rombac 80-100 m3♦ autocamion IFA-LW50♦ autocamion SAVIEM izotermă!♦ autocamion RABA carosat 10 tone

Tel. 155407 s a u 1577 6 6

MATRIMONIALE• Cetăţean am erican dc

origine rom ână, doresc să cunosc tînără intelectuală titrată, plăcută si deosebită. Tel. 06-92- 32-87-2! (596536)

• Studentă, 23 ani, cînd dulce, sfioasă, cînd neastîmpăratâ şi nebunatică, vreau să provoc puţin destinul. Dacă iubeşti şi tu mai mult decît orice libertatea şi visul tău este să hoinăreşti prin lume şi deţii şi m ijloacele materiale pentru arţi îndeplini

.‘acest vis scrie-mi OP I, CP 171. <596681)

• C um păr am balaj de bere. Tel. 15-54-07; 15-77- 66. (566672)

• Vînd apartam ent două camere zonă centrală. Tel. 16-14-01. (566641)

• Vînd ap a rtam en t 2 cam ere decom andate , ultracentral, finisat. Tel. 13- 73-25; 19-30-08. (566665)

• Vînd apartam ent patru camere, Dacia 1310 0 km şi Renault 19 TD, telefon GSM nou. Informaţii tel. 16-72- 61; 19-28-39; 092/34-59-90. (596532) -

• Cum păr foarte urgent apartam ent două camere. Ofer 60 milioane. Tel. 16- 76-44. (596620)

. .• Vînd teren 1750 mp. Tel.14-60-36. (566780)

• Cum păr Dacia avariată, preţ bun. Prefer papuc. Tel. 16-69-76. (566777) * '

• C um păr Dacia 1310. Tel. 13-55-41. (596559)

VINZARI CUMPĂRĂRI

• Vînd registre de casă şi chitanţiere simple pe hîrtie autocopiativă. Tel. 43-06-48 între orele 8-16. (596657)

Cumpăr- cherestea de brad uscat şi 50 mp parchet de stejar uscat Tel. 41-10-87 după ora 18.(566806)• Vînd cuptoare cu microunde

digitale cu grii, sigilate, 2 ani garanţie, p ret «informativ2.800.000 Iei. fe l . 17-85-56. (566833) ; - ’ '• Cumpăr acţiuni. Tel. 19-92-

03, (596600)Spitalul Militar Cluj oferă

spre vînzare aparate medicale scoase din uz. Licitaţia va avea loc în ziua de 19 ianuarie 1998 la sediul acestuia din str. Vasile Mileanr. 22 Cluj. (596641)

’ Cumpăr certificate de despăgubire din Ungaria. Plătesc Peste pret. Plătim imediat în Prinţi. Tei. 19-01-19. (566834)

Vînd set canapele şi fotolii *|p Ikea 3+2+1+1 preţ bun. jelefon 43-0.6-48 între orele 8- *6 tel. 14-29-58 după ora 19. (596656) . -

• Vînd apartament 2 camere mobilate etaj 1, telefon, garaj, Gheorgheni. f e l . 14-24-68. (566748)

• Vînd apartament 3 camere decomandate, balcon, beci. Tel. 14-04-67 (566799)

• Vînd garsonieră Calea Baciului nr. 47 ap. 91. (566805)

• V înd sau schim b cu apartament în Cluj, casă în comuna Ciucea formată din 3 camere, bucătărie, baie, pivniţă, şură, lem nărie, anexe gospodăreşti şi livadă'cu pomi fructiferi si vită de vie, suprafaţa 30 ari. Tel. 13-81-96; 43-20-54. (566826)

• Vînd apartament 2 camere în Mărăsti confort I finisat. Tel. 19-67-56.(596534)

• Vînd apartament 3 camere în Mănăştur confort I finisat, pret 85 milioane. Tel. 19-67-56. (596535) '

• V înd garsonieră str. Detunata finisată tară telefon, 75 milioane negociabil. Tel. 15-89- 15. (596580)

• Vînd casă familiară str. Hasdeu nr. 118. Tel. 19-01-76. (596596)

• Cumpăr apartament două camere în Zorilor, Plopilor, G rigorescu. Tel. 18-04-78.(596637)

• Vînd garsonieră str. Pasteur. Tel. 12-80-10 după ora 16,30. (596669) -

Vînd Ford Escort din 1994, pc motorină, preţ 15.000 DM, pentru pretenţioşi. Tel. 17-88-41.(566638)

• Vînd Lancia Dedra 1,8 i. e., model 1991, climă, full extra, 8000 DM. Tel. 094-501-298 sau19-97-32. (566695)

• Vînd Audi 100 an 1990 şi BMW 318 an 1986. Tel. 16-89- 07. (566800) ,

• De vînzare Moscvici 408 cu motor după.reparaţie capitală. Tel. 13-62-04. (596500)

• Vînd Citroen Visa. fe l. 12- 73-82 (596623)

• Vînd Dacia 1310 berlină, nouă, 0 km, albă! Tel. 14-42-42. (596680) - •

• Vînd seîndură de brad uscată şi 30 grinzi de 5 m şi garnitură de piele sufragerie im port Germania. Tel. 18- 49-03. (566807)• Cumpăr repatriere. Tel. 16-

89-07. (566802) - ; •• Cumpăr birou vechi închis

cu ja luze le . T el. 19-38-88. (566823) /.> .

• Vînd pui Doberman şase luni, urechi şi coada tăiate, mascul. Pret negociabil. Tel. 12- 26-94 sau 092-36-52-81. (596625) ■

• Cumpăr post telefonic zona Mănăştur, plata în valută.-Tel. 09-46-37-49-6. (596673) .

• Vînd trofeu de cerb deosebit si cazan din cupru. Tel. 13-14- 54. (596677) « :

ÎNCHIRIERI .

• Dau în chirie casă. Tel. 19- 92-72.(566714)

• Dau în chirie apartament două camere ultracentral. Tel. 13-89-45 (566751) -

• Dau în chirie apartament 2 camere confortabil. Tel. 16-46- 09. (566755)

• închiriez apartam ent 2 camere în Gheorgheni. Telefon15-56-85.(566782)

• Ofer chirie. Tel. 13-31-84. (566831)

• închiriez garsonieră confort I M ărâşti. Tel. 15-22-55. (596541)

'• închiriez apartam ent 3 camere mobilat, telefon. TeL42- 52-32.(596611)

• Dau în chirie apartament două camere mobilate în Zorilor 85 do lari. Tel. .18-04-78.(596638) •

• înch iriez garsonieră nem obilată. Tel. 41-69-53 . (596664)

• închiriez garsonieră cu telefon în Mănăştur. Tel. 09-46- 37-49-6. (596672)

• Caut urgent de închiriat garsonieră în Mărăsti. Tel. 17- 23-23. (596649) ’ ”T

DIVERSE• Angajăm vînzătoare pentru

magazin alimentar. Informaţii tel. 19-41-79 între orele 10-14 şi 17-19. (566795)

• Dau în chirie urgent casă particulară din 3 camere, două holuri, grup social, telefon, curte 400 m p .v ad ' comercial bun pentru orice tip de comerţ. Tel. 094-565-287. (566694) '

• închiriez garsonieră con fo rt 1 m obilată . S tr. Bucegi nr. 13 e t 5 bloc A2 ap. 90 sc. 1. (566821)

• C ălătoriţi cu A rm in Mayer Reisen în Germania. Telefon 19-50-43. (566650)

• .Recondiţionăm văni. Tel. 13-07-02. (566656)

• A ngajez fem eie de serviciu Ia pizzerie. Tel. 43- 87-38. (566668)

. • SC Dalia SRL angajează 3 m unc ito ri necalifica ţi. In fo rm aţii tel. 42-55-97. (566752)

• Angajăm farm acişti (inclusiv pensionari). Relaţii tel. 17-13-65 (566770)

■ • Căutăm fete p en tru postnl de dansatoare în bar de noap te . A sigurăm contracte în străinătate. Tel. 094-830-464. (566792)

• F irm ă p a r t ic u la ră angajăm agent com ercial pentru desfacere artico le sp o rtiv e în to a tă ţa r a . Condiţii: telefon, persoană d inam ică, e x p e rien ţă . Informaţii la tel. 26-54-46. (566776)

• Caut urgent şofer cu maşină mică. Tel. 17-92-95. (566828)

• Executăm deratizări. Tel. 11-11-88 (566832)

• SC M ussy SR L an g a jează u rm ă to ru l persona l sp e c ia liz a t în confecţii tex tile p e n tru fo rm a rea sch im b u lu i II m aiştrii tehnologi mecanic în tre ţin e re şi m u n c ito ri calificaţi. Str. Salcîmilor nr. 37 tel. 42-69-81. (596492)

• A ngajez p e rso n a l pentru pizzerie res tau ran t Tel. 094-55-89-09 şi 19-76- 02 în tre o re le 18-20. (596594)

• SC Cuptorul Fermecat SRL Cluj angajează b ru tari bărbaţi, vînzătoare pentru raion alimentar, electrician de în tre ţin e re . R elaţii Ia sediul firmei str. Croitorilor nr. 9 orele 10-12. (596631)

• Rumănisch-Deutsches Handelsunternehmen sucht eh rge iz ige M ita rb e ite r . Z u sc h r if t a n : F irm aHochapfel, Neefestr. 59 D- 09119 C h em n itz ,Deutschland. (596675)

• A gora P la t S R L Bucureşti, str.M aria Hagi Moşcu nr.17, sector 1, cod 78154, an g a jează ag e n t distribuitor de articole de uz casnic din m ase p lastice, deţinător al unui spaţiu de depozitare de cca 200 mp. şi a l un u i m ijlo c de transport auto. Condiţii de sa la r iz a re d eo seb it de a v a n ta jo ase . C e re r ile se primesc prin PTTR sau prin fax p în ă Ia d a ta de 20 ianuarie 1998. Inform aţii la telefon 01/ 222-42-98, fax: 01/ 223-1245. (114295)

• Numiţii Saplacan Gabor, M oldovan V asilica şi soţia Prccub Vcta, Saplacan Gavril şi soţia Mureşan Nastasia sînt citaţi Ia Judecătoria Dej, în dosarul civil 2280/1997 cu termen dc judecată în data dc 21.01.1998. Dosarul arc ca obiect acţiune in constatare reclam anţii fiind Pctru ţ C ris tin a şi P ctru ţ Gheorghe. (342886)

• Angajăm vînzătoare la tonctâ şi agenţi dc vînzări pentru distribuţie produse cosmetice şi detergenţi. Tel. 43-01-93 B-dul Eroilor nr. 11. (566713)

• Asociaţia dc locatari str. Trascâului nr. 4 cartier Zorilor, caută fem eie dc serv ic iu . Inform aţii tei. 12-88-61. (566771)

• Angajăm confccţioncrc îmbrăcăminte şi nccalificatc. Str. • Teleorman nr. 42 tel. 41-93-76. (566775)

• M uzeul dc A rtă Cluj organizează la data dc 26.01:1998 ora 10 concurs pentru ocuparea unui post dc paznic. Informaţii şi înscrieri la secre ta ria tu l m uzeului P -ţa Unirii nr. 30 tel. 19-69-52 pînă la 23.01.1998. (566785)

• S ocie ta te co m ercia lă angajează agedţi com erciali. Inform aţii la_tcl. 19-45-93. (566804)

• Angajez strungari, mecanic şi electrician de întreţinere la u tila je de p re lu c ra re p rin aşch iere . T el. 43 -20-87 . (566825)

• A ngajăm v înzătoare , v înzăto ri cu experien ţă la m agazin a lim en ta r, v îrstă maximă 25-35 ani. Telefon 41- 39-16 în tre o re le 13-16." (596569)

• Angajăm femeie de servici. Tel. 43-76-01. (596609)'

• SC Librăriile Ved angajează vînzători cu carte de muncă la standuri stradale în condiţii avantajoase. Se cere garanţie.:. Informaţii Ia tel. 19-24-08 între orele 10-14. (596612) . ‘

• Angajăm sudori şi muncitori necalificaţi str. Fabricii de Zahăr nr. 123 în tre o rele 9-11; (596678)

• Ofer împrumut. Garanţii imobiliare. Tel. 094-812-542. (566658)

Page 10: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

(io) ioî, 8 ianuarie t998 D E f D ţ I f * E T A T E CLU-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbit» 9-14; tH 'hi 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: A L m D L M U / l / f f E luni-vineri 8-16; tcl/f»x 31-0-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; trifix 21-60-75.

a d e v ă r u l d e C lu i

. • ____ n . . 1 _ ■ _____ - ___ n . A • • i _ T r r a j ; _ n

r

zilnicstomatolog Ionescu Eugenia an u n ţi schim barea sediului cabinetului stomatologic SC “DENTVITA” SR L de pe Calea M oţilor pe str. H orea nr. 59 bL A II sc. 2 ap. 1. (000100)

* . C a u t p e rso a n ăposesoare au to cu un loc d isp o n ib il ' c a re p le a c ă urgent în G erm ania. TeL 14- 78-47. (596626)

. PIERDERI• Licenţiată, meditez chimic.

Tel. 15-59-24. (596636)• A ngajăm b ru ta ri. S tr.

Dunării nr. 98. (596646)• Angajez vinzătoare. Tel. 18-

50-66.(596652)• Caut femeie serioasă pentru

menaj. Tel. 13-81-96; 43-20-54. (566827) _

• Numita Tuibuţiu Paraschiva căsă to rită P opa cu u ltim u l dom iciliu cunoscut în C lu j- Napoca str. Borzcşti nr. 11 este citată Ia Judecătoria Cluj-Napoca în cauza dosar nr. 14907/1997 pentru ieşire din indiviziunc cu reclamanta Marc? Dana avînd term en de ju d e ca tă la 14.01.1998. (566794)

• Ofer gratuit cockcr. Tel. 41- 21-35 (596668)

• P ierdu t portact cu acte personale pe numele A drian Bâzdoacâ. O fer recompensă. TeL 18-42-57. (566759)

* Pierdtit geantă diplom at conţinînd s ta tu t fundaţie şi c h i ta n ţ ie r în zo n a P ia ţa C ip a r iu . G ă s i to ru lu i recom pensă. Inform aţii Ia teL 094-563-460. (566790)

• Licitaţie. SC Napomar SA C luj-N apoca, B -dal M uncii n r . l4 , o rgan izează lic ita ţie publică deschisă cu strigare, conform Legii nr.58/1991, cu m od iiic lrilc şi com pletările ulterioare, pentru vinzarca directă a următoarelor active: 1. Hală confecţii metalice - obiect dc activitate: producţie sau depozit, cu sediul în B-dul Muncii nr.l 4- preţ dc pornire: 650.000.000 lei; 2. Hală producţie • conservă- avînd ca obiect dc activitate producţie sau depozit - cu sediul tn B-dul Muncii nr.14 - preţ dc pornire 1.800.000.000 lei; 3. Hală producţie - avînd ca obiect dc ac tiv itate p roducţie sau depozit, cu sediul în B-dul Muncii nr.14 • preţ dc pornire:

• C opaci C ristina Dalia, pierdut legitimaţie şi camct de student. L c d ec la r nule. (566773)

• Pierdut carnet de student pc numele Tătar Claudia. îl declar nul. (566789)

• Pierdut cont dc închiriere nr. 1 0 1707 /04 .01 .1984 şi anexele dc la contract pc numeleMoldovan Bazil. Lc declar nule. (566791)

• Pierdut cam ct de student pe numele Coroian Stelian. Il declar nul. (566818)

• Pierdut carnet dc student pe numele Criste Valcria Cristina, Medicină Generală anul III. îl declar nul. (566822)

• Pierdut camct dc sănătate pe numele Hakkcl Etcl. îl declar nul (596510) „

• P ierdu t leg itim aţie de serviciu pc num ele Bâldcan Silviu. O declar nulă. (596639) - • P ierdu t leg itim aţie de serviciu nr. 12069 pe numele Blăjan Giorgcl. O declar nulă. (596643)

Pierdut carnet dc sănătate1.500.000.000 lei; 4 . H ală pe numele Bârliga Ana. îl declar producţie prototip - avînd ca nul (596645) obiect dc activitate producţie sau • Pjerdut act scutire vamală depozit, cu sediul în B-dul autoturism O pel A scona. O Muncii nr.14 - preţ de pornire declar nulă (596653)750.000.000 lei; 5. Cămin dc P ierdu t leg itim aţie dc,ncfamilişti P+4E, cu sediul în serviciu pe numele Rusu Ghitâ. str.Fabricii nr.130 C lu j- preţ de O declar nulă. (596654)pornire 2.750.000.000 lei. La preţul dc adjudecare se adaugă TVA-ul suportat de că tre cumpărător. Licitaţia va avea loc

• Pierdut carnet de student pc numele C ostea M arincla. îl declar nul. (596655)

Pierdut caitc dc identitate ape data de 29 îanuanc 1998, ora . . . . ., , , , • . . . • • er- autoturismului marca Dacia 131011, Ia sediul soc ie tă ţii SC seria cărţii nr. A 0057169 eliberată în data de 15.02.1992 de către Registrul Auto Român.

Napomar SA . în caz dencadjudecare la prima şedinţă, seva organiza cea de-a doua J? V*u.c

j- i- • a * > O declar nula. (596659)şedinţă a licitaţiei pe data dc 5 . „ , . L, • . ,februarie 1998, ora 11. Dosarele , V. Salo™ e Carmen pierdutde prezentare a activelor pot fi ° declarprocurate contra cost zilnic de la nulă- (596665)sediul societăţii comerciale între « Pierdut camct de sănătateorele 9-14. Pentru participarea la .pe'numele Horvath Margareta.licitaţie, ofertanţii vor depune la ţl declar nuL (596667)sediul societăţii, pînă în ziua ■ P ierdu t leg itim aţie delicitaţiei, ora 10, documentele serviciu Clujana nr. 17269 peprevăzute de legislaţia în vigoare.; numele' Ciucur Olga. O ' declarParticipanţii la lic ita ţie vo r nulă. (596671) ' .depune la casieria societăţii sau « Pierdut carnet de student peîn contul nr.30.16.80.601 deschis numele Molnar Andrei Cristian.la BCR Filiala Cluj taxa de îl declar nul. (596679)participare.de 400.000 lei şi vor • Pierdut carnet de student şiface dovada consem nării la- legitimaţie pe numele Stănescudispoziţia societăţii SC Napomar Coralia. Le declar nule. (596682)SA a garanţiei de 3% din preţulde pornire a licitaţiei^Valoarca .. DECESEterenului aferent activului esteinclusă J n preţul de pornire alicitaţiei. Alte relaţii privindactivele ce urmează a fi vîndutese pot obţine la telefonul 41-50-15 sau 41-50-06 interior 114,doamna inginer FâgărăşanDaniela. (114296)

durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre m am ă, soacră şi bunică INCZE GAL IOLANDA, în

ia n u arie 1998, după o s c u rtă su fe rin ţă .În m o rm în ta re a a re loc vinerL 9 ianuarie 1998, orele 12 d in C apela m are a Cimitirului Central. Familia îndurerată. (566783)

• Cu adîncă durere şi în tristare ne despărţim de dragul nostru tată, socru şi bu n ic , VASILEMOLDOVAN d in M ica. Înmorm întarea ?a avea loc în data de 9 ianuarie 1998, ora 13, din localitatea Mica nr. 91. Fie-i ţărîna uşoară. Fiul lu liu ţ, fiica Florica, nora Fănica, ginerele Victor şi nepoţii Răducu, Marcel, F lorin , Io an şi L au ra cu familia. (566786)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost m am ă şi bunică BUCUR PARASCHIVA, în vîrstă de 76 ani. Înm orm întarea va avea loc astăzi, 8 ianuarie 1998, la orele 15, la Capela nouă a C im itiru lu i M ănăştur. Fiica Emilia, fiul Teofil, nora Viorica, nepoţii Claudiu, Claudia. (566809)

• Cu ad în că d u re re an u n ţăm în c e ta re a din viaţă, lă vîrsta de 69 ani, a celui care a fost soţ, tată şi bun ic ing. ABRUDAN DUMITRU. Înmormîntarea va avea loc joi, 8 ianuarie, ora 13, la capela nouă a C im itiru lu i M ăn ăştu r. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia M aria, copiii Angelica şi D oru cu fam iliile . (566810)

COMEMORĂRI

: • Un gînd bun pentru VIDI, al cărui suflet îşi va găsi d e-acu m p acea binemeritată. Delia şi Ionuţ Ţepuşe. (566774)

• Familia Lazăr anunţă cu durere decesul tatălui, so c ru lu i şi bun icu lu i ALEXANDRU DEZMERI, la v îrs ta de 76 ani. Dumnezeu să-l odihnească. F iica A ngela , g inerele M ircea L azăr şi nepotul Alex. (566829)

• Anunţăm cu tristeţe d isp a r i ţia d in tre noi a iu b itu lu i so ţ şi ta tă DEZMERI ALEXANDRU. Înmorm întarea va avea loc vineri, 9 ianuarie 1998 ora 11 Ia C im itiru l C entral. Dumnezeu să-I odihnească.' Soţia Dezmeri Susana şi flul p ro fe so r Dezm eriAlexandru. (566830)

• Noul an ne-a adus o am ară singurătate în inimă şi în suflet, luînd de lîngă noi pe scumpul nostru fiu, frate, ta tă şi soţ, OVIDIU ŢEPUŞE, în vîrstă de 32 ani. Nimeni şi nimic nu te va putea înlocui, vei rămîne veşnic în inim a noastră . O d ihneascâ-se în pace. M ama, ta ta , fratele, fiica D aciana • şi soţia. Înmormîntarea va avea Ioc Ia data de 9 ianuarie 1998, orele 15 Ia capela m are din Cimitirul CentraL Familia îndurerată. (566836)

• S în tem a lă tu r i de familiile Sărmăşan şi Topan în aceste clipe grele. Sincere condolean ţe. F am ilia Checicheş. (566778) -

• S incere condoleanţe fam iliilo r S ărm ăşan şi Topan în aceste clipe grele p rin ca re trec . Fam ilia Şerban. (566779)

şi în gînd, cu prezenţa ei mereu vie în casă, adunăm toate amintirile într-un pios omagiu acum la împlinirea a 6 săptămîni de Ia cruda despărţire de unica noastră fiică ŞTEFANIA LOVASZ. Cei ce au iubit-o sînt rugaţi să păstreze un moment de reculegere. Com emorarea va avea loc dum inică 11 ia n u a r ie la B isericao rto d o x ă de pe s tr .Tîrnavelor. Odihneşte-te în pace scum pa noastră . În veci nemîngîiaţi părinţii Uţu şi Valerica. (596658)

• Cu du re re în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scum pei n o as tre soţii, m am ă, soacră , bunică şi s tră b u n ic ă GHERM AN ELVIRA - în v ă ţă to a re . Înmorm întarea va avea loc de la capela C im itiru lu i C en tra l în ziua de joi 8 ia n u a r ie 1998 o ra 12. Dumnezeu să o ierte şi s-o od ihnească . Fam ilia îndurerată. (596676)

• D ragă D oru sîntem alături de tine în aceste clipe grele . Fam iliei îndoliate sincere condoleanţe. Nicu, V ila , M a ria n a , Pupi. (566772)

• Sîntem alături de familia inginer Moldovan Iuliu şi Fănica la decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. C olectivu l A utobazei Autobuze. (566787)

* Asociaţia de locatari str. Plopilor nr. 4 este alături de familia îndoliată şi aduce un u ltim om agiu distinsului dom n ing. ABRUDAN DUMITRU. (566788)

■ La dureroasa despărţire de fosta noastră colocatară VERA , POPM ACAVEI exprim ăm sincerecondoleanţe. Vecinii din str. Tineretului nr. 64, (566793)

• Un ultim omagiu Ia trecerea celor 6 luni de Ia decesul dragei noastre soţii, soră,, cum nată şi mătuşe KHERCHNER VIORICA. P a ra s ta su l sîm bătâ 10 ia n u arie l i B iserica din cartieru l-Z orilo r str. Gh. D im a o re le 12. Fam ilia (566796)

• Asociaţia de proprietari d in Aleea Bizuşa nr. 10 aduce un u ltim omagiu colocatarei noastre BUCUR PARASCHIVA. în treaga com pasiune fam iliei îndoliate. (566803)

• Sîntem alături de colega n o a s tră Cociş E lena la d u re ro asa d esp ărţire de tatăl ei. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul Secţiei de Drumuri Naţionale Cluj. (566811)

• împărtăşim durerea d- lu i d ire c to r tehn ic ing. Moldovan luliuţ şi a familiei sale Ia încercarea grea prin ca re trec p ric in u ită de decesul tatălui drag. Sincere condolean ţe. C om itetul d ire c to r SC M ecanica Marius SA. (566813)

• Sîntem alături de d-1 d ire c to r teh n ic ing. Moldovan lu liu ţ Ia marea d u re re p r ic in u ită de m oartea ta tă lu i drag. Comitetul Sindical din SC M ecanica M arius SA. (566815)

SC Mecanica M arius sînt alături de d-I director tehnic ing. M oldovan lu liu ţ la tre c e re a fn e te rn ita te a ta tă lu i d rag . S in ce re condoleanţe. (566814)

Sîntem alături de familia Gocan la trecerea în nefiinţă a m am ei d rag i. S in ce re co n d o lean ţe . F am ilia Huruban. (566797)

• Cu inim ile p ro fund îndurerate sîntem alături de familia Moldovan lu liu ţ la pierderea tatălui drag. Cele mai sincere condoleanţe. F am ilia O ltean P e tr ic ă (566816)

• Ne alăturăm durerii colegului nostru d irec to r tehn ic M oldovan lu liu ţ su fe r ită p rin p ie rd e re a tatălui drag. Dumnezeu să-I odihnească! Colectivul de maiştri de la SC Mecanica M arius SA Cluj-N apoca. (566817)

• S întem a lă tu r i de cum natul şi sora n o as tră Moldovan luliuţ şi Fănica în aceste m om ente g re le p ric inu ite de trecerea în e tern ita te a tatălui drag . A vram , C ostică, Iosif, Viorel, Teodor cu familiile. (566819)

• Sincere condoleanţe şi în tre a g a n o a s trăcom pasiune fam iliei ing. M oldovan lu liu ţ şi ec. M oldovan F ăn ica , la tre c e re a în e te rn ita te a ta tă lu i respectiv socrului drag. Conducerea RATUC Cluj. (566820)

• S întem a lă tu r i de domnul director Gherman Dan în aceste momente de grea încercare. Colegii din re p re z e n ta n ţa ■' C luj Electromontaj (596640)

• Sîntem alături de familia S îrboiu George în m area d u re re p ric in u ită de m o artea ta tă lu i d rag . Asociaţia de locatari str. Tăşnad nr. 3. (596642)

• Dragă Viorel şi Dida, sîntem a lă tu ri de voi în marea suferinţă pricinuită de p ie rd e rea ju i OVIDIU. Fam ilia-M orovan Vasile. (596644)

• S în tem a lă tu r i de Muntean Anuţa din Dăbîca la marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi F am ilia Voina Io an , M ariana şi copii Loredana, Laurenţiu. (596647)

• îm părtăşim durerea p rie ten ilo r noştri D an şi Lucia Gherman, cauzată de trecerea în nefiinţă a mamei şi soacrei dragi. Dumnezeu s-o odihnească; M ariana, Sorin, Anica şi Nicu Toader. (596648)

Sîntem alături de sora şi mătuşa Maria, de copiii ei Angela şi Doru La trecerea în nefiinţă a celui care a fost ing. ABRUDAN DUMITRU. Dumnezeu să-l odihnească F am iliile Bica T ra ian şi Trîncă Minerva, (596683)

• Locatarii din str. Deva nr. 4 sînt alături de familia Septimiu Sărmăşan în aceste clipe g rele şi-i tran sm it sincere condoleanţe. (596660) i

— jvuij x um uela c r im i şi suspine fă ră a l in a re de cînd a plecat d in tre noi iubitul nostru soţ, t a tă , fiu ADRIAN MUTULEAC. Te-ai stins în p l in i ia rn ă • ca o strălucitoare stea şi ai dus cu tine p lanuri, vise şi o parte din nădejdea noastră, ia r tim pul care a trecut, durerea ne-a mărit-o m ult Ne plecăm cerniţi de durere asupra mormăitului tău şi ne rugăm lui Dumnezeu să te o d ih n ească în pace. Pururea ne vom aminti de ceea.ce ai făcut pentru noi şi bunătatea ta va rămîne ci o icoană în sufletele noastre în d u re ra te . . Fam ilia. (114294)

• Se împlinesc doi ani de la dispariţia fulgerătoare a celui ce a fost Directorul B.R.D. Sucursala Judeţeană C lu j, ADRIANMUTULEAC. Memoria Ini va dăinui veşnic în sufletele noastre ca un imbold pentru fa p te bune şi cu ra te , asem eni Iui. Colectivul B.R.D. Sucursala Judeţeană Cluj. (114294A)

• Sîntem alături de familia Pop Ioan în grelele momente p ric in u ite de p ie rd e rea m am ei d rag i. F am ilia Drăgoi. (596650) Pi

• Sîntem alături de colegul n o s tru S orin Ţ epuşe la m area durere pricinuită de pierderea fratelui Sincere condoleanţe. Colegii de la SC IBC Hiparion DG SRL Cluj. (596661)

• Sincere condoleanţe colegei noastre M aier Lia din Bonţida în aceste clipe d u re ro ase p r ic in u ite de decesul fratelui drag. Colegii de la SC Prodnatur Cluj. (596662)

• Cu durere în suflet ne d esp ărţim de d rag u l şi n ep re ţu itu l no stru f ra te KONCZ JANOS. Magda şi familia. (596666)

• Azi 8 ia n u arie se împlinesc 10 ni de cînd ne- a părăsit pentru totdeauna 7 dragul nostru soţ, tată socru *■ Şi bunic POJAR NICOLAE. Cu imaginea lui în suflet şi în gînd adunăm .toa te a m in tir ile în tr -u n pios om agiu . D um nezeu să-l od ihnească în pace. Comemorarea va avea Ioc în d a ta d e . 11 ia n u a r ie Ia B iserica din Someşeni. Familia. (596523)

• Au trecut 6 săptămîni de la decesul soţiei M U R E Ş A N- U M ARGARETA născută P erdea. P arastasu l în 10 ia n u a r ie o re le 17,30 la B iserica S fin ţii Apostoji P e tru şi Pavel din Grigorescn. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Soţul Petrică (596670) ’

• Anunţăm cu durere trecerea mult prea repede în nefiinţă a scumpului nostru soţ, ta tă şi ginere LUNG AURTL, născut în Cubleşu- Someşan. Înmormîntarea va avea loc în 9 ianuarie 1998, la o ra 13 în cim itirul M ănăştur Ia Capela nouă. Nu te vom uita niciodată. Soţia Florica, fiicele Mihaela şi Smâranda, soacra Susana. ( w

Page 11: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

A D E W L R B JL C P tJ R T joi, 8 ianuarie 1998 Wcfle C la i j________________________ __------------------------------->_------------------ :-

■ & ^

TURUL PRELUNGIT

POVESTEA CELOR 20 DE ETAPE (VII)• ETAPA A XIII-A. Ghinionul, ţmînd cont de numărul etapei, “şi-

a băgat coada” pe ici, pe colo, fară a stîmi surprize de proporţii, oaspeţii obţinînd o singură victorie şi două egaluri, gazdele luîn-du- şi “partea leului”. Să parcurgem, deci, etapa începînd cu reuşitele oaspeţilor: Chindia - Steaua 1-2 (treziţi la realitate de Constantin Stancu, trupeţii Tîrgoviştei s-au bătut ca lupii în compania campionilor dar fără şansă, fiindcă Steaua a punctat de două ori prin Matei şi Lăcătuş în minutele 31 şi 80, golul Iui Antal, cu 5 minute înainte de final, înscris de gazde, fiind prea tîrziu); Univ. Craiova - CSM Reşiţa 1-1 (a fost o surpriză neplăcută pentru spectatorii craidveni şi antrenorul Nicolae Zamfir, respectiv preşedintele Ion Crăciunescu, mai ales că'gazdcle au deschis rapid scorul prinTrică în min. 7, numai că reşiţenii au egalat repede, zece minute mai tîrziu); Sportu l Studenţesc - Ceahlăul 0-0 (o “remiză” ce-o să coste scump de tot la căderea cortinei autumnale); Foresta - F.C.M. Bacău 2-0 (băcăuanii au rezistat o repriză, prima, după care au cedat, golurile “pădurarilor” fiind marcate de Ciobanu şi Ilieş în min. 52 şi 61); Rapid - F.C. Naţional 3-1 (mari emoţii în Giuleşti la pauză, cînd “bancarii” conduceau prin golul marcat de Albeanu în min. 21; emoţii agravate şi de faptul că la trei minute după primirea golului Lupu a ratat un penalty; liniştire şi satisfacţie după pauză cînd Cristi Dulca a egalat, iar Marinescu a înscris golul victoriei în minutele 51 şi 55, după care joc pe contre şi multe... “seîntei”); F.C. Argeş - Jiul 1-0 (foarte chinuită victoria piteştenilor prin golul lui Drâguş în penultimul minut de joc; criza din Trivale continuă); Dinamo - Oţelul 2-0 (în min. 5, fosta vedetă a gălăţenilor în campionatul anterior - Daniel Rednic - a punctat,

. la golul lui adăugîndu-se ccl al lui Contra în mini 65 şi Oţelul a cedat şefia clasamentului după ce miercuri 29 octombrie s-a jucat partida araînată Univ. Craiova - Steaua 1-2); F arul - G loria 4-2 (digul defensivei bistriţene n-a rezistat în faţa valurilor ofensive iscate de “furtuna” constănţeană); Petrolul - “U” 2-1 (victorie “la mustaţă” a “găzarilor” spre norocul lui Al. Pal.; replică bună a clujenilor care au punctat prin Falub în min. 39 golul egalizator pe tabela de marcaj; din păcate a “picat” un minut mai tîrziu golul victoriei “găzarilor”, înscris de Zmoleanu, primul fiind marcat dc Oct. Grigore în min. 33 din 11 metri). De adăugat Ia bilanţul etapei eficacitatea destul de slăbuţă prin cele 22 de goluri marcate (15 dc gazde). .

• ETAPA A XIV-A. Prima sîmbătă a Iui noiembrie, zi de început a lunii. O etapă “valabilă” pentru oaspeţi prin cele patru victorii şi dobă egaluri, gazdele mulţumindu-se doar cu 3 victorii. Povestea etapei o începem cu rezultatul cel mai strident obţinut în deplasare şi care a infirmat invincibilitatea reşiţenilor pe teren propriu. Deci: C.S.M. Reşiţa* Rapid 1-6 (catastrofa atomică în Valea Domanului această severă înfrîngcre a reşiţenilor, temperamentalul Ion Sdrobiş acuzînd ca vinovat principal de acest dezastru pe arbitrul Sorin Corpodean, aducînd şi grave acuze la adresa lui Mircea Lucescu referitor la vechile metode dinamoviste dinainte de revoluţie şi despre actuala renaştere a “cooperativelor”; reşiţenii au acuzat vehement eliminarea din teren a lui CI. Balaci pentru un al doilea “galben” în min. 57, creîndu-sc astfel superioritatea numerică a rapidiştilor); Foresta - Ceahlăul 1-1 (plusul de experienţă competiţională a nemţenilor şi-a spus cuvîntul); Steaua - Petrolul 0-1 (teribila surpriză din Ghencea, unde campionii au dominat şi s-au jucat cu ocaziile de gol, “găzarii" reuşind, pe contraatac, în min. 65, să înscrie unicul gol al partidei şi victoriei Petrolului); Jiul

iV - Chindia 0-1 (revirimentul mult aşteptat al tîrgoviştenilor a însemnat această victorie preţioasă în deplasare); F.C. Naţional - Dinamo 1-1 (o “remiză” echitabilă într-un meci în care parcă echipele şi-au dorit acest lucru); “U” - Farul 3-0 (a început ofensiva de toamnă a clujenilor; succes clar cu scor de forfait prin golurile marcăte de Şandru, Truşcă şi Marius Popescu; portarul constănţean Tufişi a reuşit prin intervenţiile sale să stăvilească o victorie şi mai concludentă a clujenilor); F.C.M. Bacău - Univ. Craiova 0-1 (a fost o lovitură de graţie pentru antrenorul Marian Mihail, golul celor din Bănie fiind marcat de Vancea în min. 84); Gloria Sportul Studenţesc 3-0 (succes clar, obţinut însă... după meci la “masa verde” în urma contestaţiei bistriţenilor; atunci în acea sîmbătă de 1 noiembrie, la finele partidei, tabeia de marcaj indica rezultatul de 1-1 prin golurile marcate de Comea pentru bistriţeni în min. 89, respectiv Caraman în min. 39 - pentru oaspeţi). Eficacitate slabă cu numai 21 de goluri înscrise (10 gazdele, l i oaspeţii).

f Victor MOREA

Practicanţii aeromodelismului la Gherla

au planuri mariîn acest an, secţia de

aeromodelism a A.S. “Victoria” Gherla sărbătoreşte 15 ani de la înfiinţare. în vară se vor împlini 10 ani, de cînd la marginea parcului a fost inaugurată moderna pistă de aeromodelism. Cu această ocazie, se va organiza nn concurs, Ia care vor fi invitaţi

. sportivi din toate judeţele transilvane.

Dar pînă atunci, m icii practicanţi ai aeromodelismului, de la Clubul copiilor, conduşi

de maestrul emerit al sportului Szilagyi Farkas, se pregătesc pentru primele competiţii din această primăvară.

Cîteva cuvinte şi despre seniori. Anul trecut, componenţii secţiei de aeromodelism din Gherla au reuşit să cucerească un titlu de campion naţional la viteză, seniori, prin Molnar Tibor. De asemenea, la aceeaşi categorie au terminat învingători si pe echipe.

SZEKELY Csaba

Meridianele sportului•"}. împreună prin dragosteiMW HB M m a h a a 1976, Lake Placid 1980, Sarajevo 1984, Calgary H A B A M D 1 9 9 8 1988> Albertvillc 1992, Lillchammcr 1994. Numai —™ “ “ ' " ' • “ i a W • WWWbtwm oraşC) st.Moritz, Lake Placid şi Innsbruck, au

avut onoarea de a găzdui de două ori Olimpiada Albă. -/ Nagano 1998, 7-22 februarie, este ultima Olimpiadă Albă a mileniului 2. Un eveniment sportiv a cărui filosofîe este pe cît de simplă pe atît de sugestivă: jocuri din inimă, îm preună prin dragoste. Pentru că Nagano 1998 este gîndit ca ,o manifestare a dragostei între oameni, a dragostei pentru sport şi mişcare, pentru o mai bună înţelegere internaţională. Organizatorii dorindu-şi un festival al prieteniei şi al păcii.

Emblema este simbolică şi ea, “Floare de nea”, simbioză inspirată între modelul hexagonal al fulgului de nea şi pictogramele disciplinelor de întrecere. P osteru l oficial poartă amprenta talentatului designer Masuteru Aoba. în fine, mascotele sînt bufniţele Snowlets, în număr de patru: Sukki, Nokki, Lakki şi Tsukki.

Şase sînt oraşele ce vor fi gazda principalelor discipline de concurs, în care sînt antrenaţi sportivi din peste 80 de ţări: Nagano (patinaj artistic, hochei pe gheaţă, patinaj viteză, short-track), Karuizawa (curling), Shiga Kogen (schi alpin, snowboard), Nozawa Onsen (biatlon), H akuba Viilage (schi alpin, trambulină, schi fond), Iizuna Kogen (bob, sanie, schi artistic).

Nagano 1998 a fost gîndită în acelaşi timp, într-o deplină armonie cu natura, dătătoare de frumuseţi, linişte şi pace.

Nagano 1998, posterul oficia! al Olimpiadei Albe la sfîrşit de mileniu.

De la prima Olimpiadă Albă, Chamonix, Franţa, 1924, au trecut 74 de ani. Ani de recorduri, bucurii dar şi de lacrimi şi decepţii. Numite St. Moritz .1928, Lake Placid 1932, Garmisch - Partenkirchen 1936, St. Moritz 1948, Oslo 1952, Cortina D’Ampezzo 1956, Squaw Valley 1960, Innsbruck 1964, Grenoble 1968, Sapporo 1972, Innsbruck Demostene SOFRON

8 ianuarie• Echipa “re m a n ia tă ” de

handbal a României a participat cu scmisucccs la ediţia jubiliară - cea de-a X-a ediţie - a turneului internaţional dotat cu “Trofeul B e ro lin a ” , desfăşu ra t la începutul anului 1966. Formaţia care în 1961 şi 1964 a obţinut • titlul de campioană mondială la ediţiile desfăşurate în R.F. G erm ania şi respectiv Cehoslovacia, a fost întinerită, antrenorii pregătind deja “echipa viitorului” (care de altfel în 1970 şi-a recucerit titlul!). La turneul din capitala fostei R.D.G. echipa României - sub denumirea de Selecţionata Bucureştiului - a învins formaţia Budapestei cu • 9-4, a terminat la egalitate (7-7) cu C openhaga, dar în jocul decisiv a fost în trecu tă .rif L ipsea (de fapt select* R.D.G.) cu 6-7. lat? folosită:_Redl - Ja.Oţelea, Costache I lv I, Popescu, G ru ia*Moser, Nica, Ivănescu^Această echipă s-a clasat la din Suedia (1967) doar pc f trei, dar în 1970, în Franţa! i, redevenit campioana lumii (t, şi în 1974, în R.D.G.!). ,

LASZLtiFr.

RETROSPECTIVA EVENIMENTELOR SPORTIVE ALE ANULU11997fu lie t ■ r-01.07.1997 - Remus Vlad este începînd de la 1 iulie preşedintele

clubului FC. Universitatea Cluj. « Generalul de brigadăCornel'Oţelea a fost eliberat; din funcţia de comandant al Clubului Sportiv al Armatei “Steaua”. Noul comandant al clubului “Steaua” a fost numit, în baza prevederilor Legii Statutului Cadrelor Militare* şi a Ordinului ministrului Apărării Naţionale, Victor Babiuc, colonelul Cristian Gaţu.

02.07.1997 - Antrenorul Mircea Lucescu a fost numit vicepreşedintele Consiliului de Conducere al Fundaţiei “Pro Rapid”. Fundaţia este alcătuită din 30 de persoane juridice şi fizice, intre care George Copos, care este şi preşedintele fundaţiei, Ion Morarii, Gheorghe Bâdescu, Grigore Sichitiu, Dinu Drăgan, Iulian Tudose, Nicuşor Constantinescu şi Puiu Ionescu.

• Atacantul italian Christian Vieri a fost transferat de la Juventus Torino la clubul spaniol Atletico Madrid, pentru 20 milioane de dolari.

03.07.1997 - Boris Becker a anunţat după ce a fost eliminat în sferturile de finală ale turneului de Grand Slam de la Wimbledon că se retrage din viaţa sportivă la finele anului 1997.

05.07.1997 - Românca Gabriela Szabo a cîştigat proba dc 5.000 m la concursul internaţional de Ia Oslo.

• ElveţiancaMartina Hingis a cîştigat finala feminină la Wimbledon, învingînd-o cu 2-6, 6-3, 6-3 pe jucâtoarea cehă Jana Novotna.

06.07.1997 - Pete Sampras a cîştigat pentru a patra oară turneul de Grand Slam de la Wimbledon, întrecîndu-1 în finală cu 6-4, 6-2, 6-4 pe Cedric Pioline.

• Echipa masculină a .Iugoslaviei a cîştigat finala Campionatului European de baschet, impunîndu-se în faţa formaţiei Italiei cu scorul de 61-49 (28-23). '

9.07.1997 - Comisia de Sport al statului american Nevada a decis suspendarea din box a iui Mike Tyson şi amendarea Iui cu 3 milioane de dolari pentru incidentul petrecut la 28 iunie în meciul cu Evander Holyfield.- 13.07.1997 - Ionuţ Moldovan a cîştigat challengerul masculin “Carpaţi O pen’97", învingîndu-1 . în finală pe Dinu Pescariu, cu 6-2, "6-4. . , ■

• Canadianul Jacques Villeneuve a cîştigat Marele Premiu de Formula 1 al Marii Britanii, disputat pe circuitul de la Silverstone.

15.07.1997 - C.SA. Steaua - secţia baschet - şi echipa de baschet ErbaşuBucureşti au semnat un contract de fuziune.

• Roberto Baggio s-a transferat de la AC Milan la Bologna, contra sumei de 4,5 milioane de dolari.. . '

17.07.1997 - Fotbalistul român Gheorghe Popescu a semnat un contract pe o perioadă de trei ani cu formaţia turcă Galatasaray Istanbul. Salariul pe care îl va primi Popescu de . la clubul turc se ridică Ia 1.400.000 de dolari pe an. .. .

• Jucătorul Mircea Rednic (35 ani, fost Ia St! Trond - Belgia) a semnat un contract pe o perioadă de un.an la formaţia Rapid Bucureşti.

18.07.1997 - Echipa României a devenit vicecampioană mondială la floretă, după ce a pierdut cu 36-45 în faţa Italiei.

21.07.1997 - La Campionatele Mondiale de kaiac-canoe pentru juniori de la Lahti, România a cucerit două medalii: argint la canoe 4 - 1.000 m şi bronz la canoe 2, aceeaşi distanţă.

^22.07.1997’.- Federaţia Internaţională de Fotbal Asociaţie (FIFA) a decis că brazilianul Ronaldo este.liber de orice obligaţie contractuală faţă de clubul spaniol FC Barcelona^ autorizînd transferul său la Intemazionale Milano.

23.07.1997 - Primul tur preliminar al Ligii Campionilor: Steaua Bucureşti (România) - ŢSKA Sofia (Bulgaria) 3-3 (1-0). Au înscris: Rotariu ‘8, Lăcătuş ’71 si C. Munteanu ’84 / Andonov ’48, Nankov ’50 şi ’68. ■ ' . " ; - :. • Dinamo Bucureşti a pierdut primul joc din turul preliminar al

Cupei UEFA, în fata formaţiei islandeze KR Reykjavik, cu scorul de 0-2.

• turul preliminar al Cupei" UEFA - Oţelul Galaţi a pierdut cu 0-2 în deplasare în faţa formaţiei slovene HIT Gorica.

27.07.1997 - Pilotul austriac Gcrhard Bcrgcr (Bcnctton-Rcnault) a cîştigat Marele Premiu de Formula 1 al Germanici, disputat pc circuitul dc la Hockenheim.

• Jan Ullrich (Tclckom) a devenit duminică primul rutier german carc cîştigă Turul ciclist al Franţei, încheind ultima etapă în fruntea clasamentului general.

30.07.1997 - Steaua Bucureşti s-a calificat în turul 2 preliminar al ■ Ligii Campionilor, învingînd la Sofia cu scorul de 2-0 (1-0), formaţia bulgară Ţ.S.K.A. Golurile au fost marcate dc Dcnis Şcrban şi Reghecampf.

• Turul preliminar al Cupei UEFA: Dinamo pierde pc teren propriu cu 1-2 în faţa islandezilor dc la Knattspymufclag Reykjavik, şi ratează calificarea în turul următor al competiţiei.

• • Turul preliminar al Cupei UEFA: Oţelul Galaţi învinge echipa slovenă HIT Gorica cu 4-2 (2-0), dar ratează calificarea.

31.07.1997 - Viorel Hizo a fost numit în mod oficial antrenor principal la Dinamo Bucureşti. El l-a ales ca antrenor secund pe Ionel Augustin.

DIVIZIA C. SERIA A ll-AEste una din seriile care a încheiat turul cu efectivul complet. Din

totalul de 190 meciuri disputate, 126 au revenit gazdelor, 28 oaspeţilor şi 36 s-au terminat la egalitate. Au fost marcate 574 dc goluri (media pe meci fiind de 3,02 goluri), din care 391 aparţin echipelor gazdă şi 183 celor în deplasare.

Iată realizările echipelor amfitrioane pc parcursul celor XIX etape: cele mai multe puncte cucerite (28 din 30) în etapa a Il-a; cclc mai puţine puncte cucerite (II din 30) în etapa a XH-a; cclc mai multe goluri marcate (30) în etapa a Il-a; cele mai puţine goluri marcate (9) în etapa a Xll-a; golaverajul pozitiv în 18 din cele 19 etape disputate; cea mai mare diferenţă de golaveraj (21 goluri: 30-9) în etapa a Il-a.

Realizările echipelor în deplasare sînt: cele mai multe puncte cucerite (14 din 30) în etapa a XH-a; cclc mai puţine puncte cucerite (1 din 30) în etapa a Il-a; cele mai multe goluri marcate (14) în etapa a XlX-a; cele mai puţine goluri marcate (4) în etapa a IX-a; singura etapă cu golaveraj pozitiv (13-9) a fost în etapa a Xll-a.

Etapele I, a Il-a şi a XVII-a au fost fară nici o victorie pentru oaspeţi, iar etapele a IV-a, a XV-a şi a XVI-a au fost fară egaluri. In etapa a Xll-a s-au consemnat cele mai multe egaluri (5 din 10 partide). Etapa cu eficacitatea cea mai mare (39 goluri) a fost a Il-a, iar cu eficacitatea cea 'mai mică (22 goluri) au fost etapele I şi a Xll-a.

Echipele cu cele mai multe victorii (12) sînt Cimentul Fieni ş i . Callatis Daewoo Mangalia, iar cu cele mai puţine (3) este Minerul Filipeşţi. Echipa cu cele mai puţine înfrîngeri (2) este Cimentul Fieni, în timp ce Minerul Filipeşţi şi SNC Constanţa au cele mai multe (13). Campioana meciurilor’egale se numeşte Ceres Ciocăneşti (7 egaluri din 19 partide), iar cea mai tranşantă 'echipă este Mineral Filipeşţi (un singur meci egal). Cu cîte 44 de goluri marcate, Cimentul Fieni şi Callatis Daewoo Mangalia au cel mai bun atac din serie, iar Minerul Filipeşţi cu numai 14 goluri marcate, pe cel mai slab. Cimentul Fieni are şi cea mai bună apărare (18 goluri primite), faţă de Gloria Iris Corneşti care cu 43 goluri primite are cea mai' penetrabilă apărare.

Pentru a vă convinge de situaţia complexă din această serie vă prezentăm prima parte a clasamentului:1. Cimentul Fieni 19 12 52. Callatis Daewoo Mangalia 19 12 3

19 10 419 11 119 9 319 9 319 9 3

3. Electromagnetica Buc.4. Mineral Filipeşţi5. Faur Bucureşti6. Flacăra Moreni7. Petrolul Brăila

245 7 7 7 7

44-1844-2038-2227-1937-2331-2536-35

41393434303030

(+11)(+9)(+7)(+4)

Eugen HANG

Page 12: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

M joi, 8 ianuarie 1998 ECONOMIAQ Cum să ne adaptăm economiei de piaţă JCapitalul de risc - să înţelegem şi să promovăm aceasta nouă sursă de finanţare a afacerilor (II)

Destinaţiile capitalului dc risc sînt numeroase, fapt ce dovedeşte interesul finanţatorului mai degrabă pentru valorificarea acestuia decît pentru un anumit gen de investiţie. Scopul plasamentului capitalului de risc fiind creşterea profiturilor obţinute de firma beneficiară, prezintă prea puţină importanţă pentru deţinătorul lui forma prin care se atinge acest obiectiv. Totuşi, posesorul acestui capital doreşte să cunoască care tip de investiţie antrenează o anumită afacere in derulare pe o pantă ascendentă, din care motiv nu acceptă o finanţare globală, ci cum ar spune un pseudopolitician, una punctuali Literatura de specialitate ne oferă o sumedenie de căi de pătrundere a capitalului dc risc într-o întreprindere, fară să ne convingă câ lista este completă. Genurile dc investiţii cele mai folosite au dobîndit o denumire consacrată. “Investiţia de pornire” sc referă la o firmă în funcţiune, care dispune de o echipă de îonducere şi carc produce un bun sau serviciu bine definit pentru un segment de piaţă clar delimitat, dar încă neocupat. Dacă se doreşte susţinerea intrării pc piaţă a unui nou produs, se recurge Ia o investiţie zisă “dc implantare”. Iar în cazul în carc societatea comercială sc află în funcţiune dc puţin timp şi încă n-a obţinut profil, poale beneficia de o “ investiţie de capital pentru faza primară". Alte denumiri ale investiţiilor cu capital dc risc pot fi sugestive pentru eventuali agenţi economici doritori a beneficia dc d c : “investiţie pentru achiziţie” (a pachetului majoritar dc acţiuni, sau a firmei în întregul ci); “investiţie pentru compensarea debitelor unei întreprinderi prea îndatorată astăzi, dar profitabilă în trecut; “investiţie pentru expansiune” ; “investiţie dc salvare” a echipei manageriale “prin relansarea activităţii firmei; “investiţie pentru inlocuirca capitalului aflat în posesia unei persoane sub formă dc acţiuni, prin achiziţionarea lui dc către altă persoană etc.

Societăţile comerciale care doresc să folosească capitalul dc risc trebuie să cunoască foarte bine nu numai tipurile de investiţii acceptate dc deţinătorii unui astfel dc capital, dar şi formele prin carc aceştia pot ieşi din investiţia pc carc au făcut-o./Acest aspect al problemei arc o importanţă deosebită deoarece unele modalităţi dc recuperare a investiţiei capitalului dc risc pot genera situaţii dintre cclc mai nedorite dc către beneficiarul ci. Fiindcă acesta nu trebuie să uite nici un moment că posesorul capitalului dc risc a

făcut investiţia pentru o anumită perioadă de timp şi câ urmăreşte recuperarea ei plus un profit cît mai mare. Aşa că el, condus în tot ceea ce face, exclusiv de considerente economice neafectate de criterii estetice sau de principii morale, va ieşi din investiţie prin forma cea mai avantajoasă lui. Uneori, aceasta poate fi vinderea firmei altei societăţi Ia un preţ al acţiunilor superior celui de la bursă. Alteori sc recurge la bursă de valori prin care se vînd acţiunile deţinute, deoarece preţul acestora a crescut între timp datorită performanţelor superioare ale întreprinderii. Nu sînt puţine cazurile în care echipa aflată la conducerea firmei cumpăra pachetul de acţiuni alinvestitorului.

A exprima rezerve faţă de această modalitate de investiţie numai pentru că posesorul capitalului de risc se poate retrage din afacere într-o formă mai puţin convenabilă beneficiarului este dovada certă a lipsei calităţilor şi pregătirii necesare confruntării cu realitatea complexă care este economia dc piaţă. Managerii aflaţi în căutarea unor sume dc finanţare eşte bine să ştie că, în urma investiţiei capitalului de risc, valoarea societăţii beneficiare se măreşte, iar prin eliminarea subcapitalizării sc creează premise serioase pentru creşterea profitului. Tot în această direcţie poate acţiona finanţatorul şi prin consultanţa oferita sau prin contractele dc afaceri pe care le poate înlesni dată fiind experienţa şi cunoştinţele mai vaste deţinute.

Măsura în carc se impune această nouă sursă dc finanţare este condiţionată dc întrunirea a trei factori contributorii: fortificarea fondurilor private de investiţii, creşterea încrederii agenţilor economici în disponibilitatea acestora de a face investiţii reciproc avantajoase şi implicarea societăţilor dc valori mobiliare în plasarea capitalului dc risc. Dat fiind faptul că procesul de investire a acestui capital trebuie structurat într-un anumit fel şi susţinut cu operaţiuni cc presupun un înalt profesionalism, cum ar fi evaluarea prudenţialâ, negocierea termenilor, sindicalizarea, legalizarea şi derularea investiţiei, prezentarea şi promovarea proiectelor dc investiţii, el nu sc poate realiza fără concursul societăţilor dc valori mobiliare. Mai mult, numai acestea pot asigura şi menţine încrederea părţilor

•implicate în viabilitatea şi oportunitatea afacerii, ca şi în apărarea interesului bilateral.

Petru PRUNEA

ZMEURUL Şl MURUL - NIŞTE CULTURI UITATE?

Deşi sînt atît de mult apreciate, fructele de zmeur şi mur sc întîlnesc destul de rar în pieţe. Aproape întreaga can titate provine din flora spontană.

Importanţa acestora constă, pe lingă conţinutul bogat al fructelor în zaharuri, acizi organici, pectine, vitaminele C, B, D, P, provitamina A şi altele, şi în faptul că zmeurul şi murul intră repede pe rod, recuperînd astfel in scurt timp investiţiile.

Frunzele tinere de mur sînt folosite pentru efectul lor astringent şi tonic, datorat conţinutului lor în tanin, flavone, acizi organici, vitamina C etc. Ceaiul dc frunze este de asemenea un bun tonifiant al organelor digestive. Uşurinţa cu carc poate fi ob ţinută şi întreţinută o cultură de zmeur şi mur dă posibilitatea ca în fiecare grădină acestea să fie nelipsite., înm ulţirea se face uşor folosind la zmeur: drajoni şi butaşi de rădăcină, iar la m ur marcotc şi butaşi de rădăcină sau tulpină.

Succesul unei plantaţii de mur şi zmeur este asigurat în special de importanţa acordată tăierilor dc formare şi rodire.

Tăierile de formare încep încă de la plantare şi constau din tăierea tulpinii Ia 15-18 cm, pentru ramificarea ei. în anul următor tulpina dc doi ani sc suprimă, iar din noile creşteri se păstrează 1-2 tulpini de 1 an care sc scurtează la 1-1,2 m.

La sfîrşitul anului III tufa va avea 8-12 tulpini de 1 an.

in ITăierile de rodire constau _ esenţă în îndepărtarea tulpinilor de 2 ani ce au rodit şi înlocuirea lor cu un număr egal de tulpini dc 1 an.

La zm eurul remontant, tulpinile încă în creştere au însuşirea că în partea a doua a verii dau o primă recoltă de fructe, iar în anul următor rodesc din nou, ca tulpini de doi ani, după care şe usucă. La aceste soiuri, tăierile sc fac după aceleaşi criterii ca şi la soiurile obişnuite, cu deosebirea că după maturarea din prima recoltă (august-septembrie) se înlătură vîrful care a rodit.

Plantate şi întreţinute, aceste plante îşi vor arăta recunoştinţa prin abundenţa şi calitatea fructelor.

Fructele de zmeur şi mur sînt foarte apreciate şi căutate, deşi nu sc remarcă prin conţinutul în calorii.

• Sc pot însă transforma şi utiliza fie în gospodării, fie industrial în semipreparate şi produse finite ca: gem, marmeladă, dulceaţă, compot, fruct zaharisit, şerbet, sirop, cremă, vin, vermut, lichior, coloranţi naturali (inclusiv pentru scopuri cosmetice), preparate farmaceutice etc. M aterialul necesar pentru plantare poate fi găsit la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă grupat în soiuri neremontante şi soiuri rcmontantc la zmeur şi soiuri cu ghimpi şi soiuri fără ghimpi la mur.

Ing. Mariana DAN, S.C.P.P.

Nu toate cupoanele pentru agricultori

au ajuns în posesia destinatarilorAcţiunea dc distribuire a

cupoanelor pentru agricultori s-a terminat, dar nu şi grijile edililor unor comune. Mai sînt localităţi rurale, unde au rămas nedistribuite sute dc cupoane.

în comuna Fizcşul Ghcrlii, dc exemplu, au mai rămas 600 dc cupoane nedistribuite. După cum nc-a spus prim arul comunei, Ion Doru, foarte mulţi deţinători dc terenuri agricole s-au mutat din satele comunei şi în prezent locuiesc în alte zone ale ţării, sau chiar în străinătate. Multora nu li sc cunoaşte adresa exactă, să nu mai vorbim de nelămuririle cu privire la actul dc proprietate. în cele patru sate ale comunei factorii poştali au distribuit toate cupoanele

disponib ile , însă în cazul familiilor carc s-au mutat, nu au avut cc să facă. E fectiv , cupoanele au răm as nedistribuite. Necazul c câ nimeni nu sc interesează dc ele, iar primăria nu poate lua o hotârîrc cu privire la soarta formularelor. La Fizcşul Ghcrlii şi în satele com ponente ale comunei N icu la, B ont şi Sâcâlaia foarte mulţi cetăţeni au utilizat cupoanele la cumpărare dc motorină şi îngrăşăminte chimice. în hotarul localităţilor mai sus amintite există zeci de hectare nclucrate. Deţinătorii acestor terenuri lăsate în... paragină sînt cei care încă nu au ridicat cupoanele de agricultor...

SZ.Cs.

Rompan solicită prelungirea termenului de rambursare a fondului griului, pentru

a evita creşterea preţului pîiniiPatronatul din industria de

panificaţie a solicitat,ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei prelungirea cu trei luni a termenului de restituire a creditelor angajate în urma aplicării prevederilor OG 46/1997 (500 miliarde lei pentru fondul griului), a declarat agenţiei MEDIAFAX Aurel • Popescu, preşedintele Rompan.

MAA a acceptat propunerea fabricilor de pline, în acest moment fiind aşteptată aprobarea Ministerului Finanţelor.

Dacă sumele nu vor putea fi achitate, fabricanţii vor fi obligaţi să plătească dobînzi majorate,Japt

. ce va duce la scumpirea pîinii. “Pini la 31 decembrie fabricile de pîine ar trebui să înapoieze creditele angajate, dar nu au folosit griul

cumpărat în întregime”, a precizat Popescu. ROMPAN estimează că după sărbători preţul produselor de panificaţie se va majora cu circa' 11%. Aurel Popescu spune că fiecare fabrică de pîine îşi va scumpi produsele în funcţie de cheltuieli. Majorarea preţului pîinii este un proces firesc, generat de inflaţie şi creşterea preţurilor la energie şi combustibili, a declarat recent Dinu Gavrilescu, ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei.

“Faţă de estimările iniţiale, făcute înainte de noua recoltă, 1.500 lei franzela albă de 400 grame, creşterile actuale la 1.100 - 1.300 lei sînt fireşti. Pîinea este produsul care s-a scumpit cel mai puţin în acest an”, a declarat Dinu Gavrilescu. ,

Starea în care se află agricultura tehnice modeme. în prezent, dotarea De mulţi ani se vorbeşte desprenoastră nu mai poate continua, cu mijloace tehnice, mai ales cu necesitatea echilibrării raportului deRedresarea acestei importante tractoare, este precară. Majoritatea preţuri intre industrie şi agricultură,ramuri presupune înfăptuirea unor acestora sînt învechite şi uzate. Dotarea în prezent, atît preţurile produselorobiective. O primă-măsură ar fi cu mijloace tehnice a agriculturii trebuie industriale din amontele agriculturii,declanşarea unei largi acţiuni de bine susţinută şi realizată atît la nivelul c ît şi preţul produselororganizarea exploataţiiloragricole la- exploataţiilor agricole, cît şi prin agroalimentare din avalul agriculturiid im ensiuni optime, moderne, realizarea unor societăţi cu puternice cresc mult mai rapid decît preturileadecvate pentru aplicarea tehnicii şi servicii tehnice şi tehnologice pentru produselor agricole, lipsind corelareatehnologiilor avansate, eficiente în producătorii agricoli. şi echilibrarea necesare uneiproducţia agricolă. Acest lucru este în vederea reducerii la proporţii macrostabilităţi. După unele calculenecesar, deoarece în condiţiile normale a fondurilor băneşti efectuate, în 1995 şi, mai ales, înfărîmiţării accentuate a suprafeţelor împrumutate, atît de costisitoare în 1996 în timp ce preţurile produseloragricole nu se pot rezolva prezent, este necesară capitalizarea agricole au crescut de 125,9 ori,problemele complexe ale agriculturii unităţilor agricole, a asociaţiilor, a preţurile produselor industrialeromâneşti, din cauză că nu se pot societăţilor agricole şi comerciale, destinate agriculturii au sporit deexecuta în condiţii normale lucrările crearea în acest sens a condiţiilor 185,4 ori.agricole, nu se pot aplica tehnicile şi necesare şi posibile, precum şi a unui Este nevoie mai mult ca oricîndtehnologiile modeme, asolamentele cadru legislativ. de crearea unui sistem specificşi rotaţia normală a culturilor. Apoi, Se impune şi îmbunătăţirea activităţii pentru finanţarea şi creditareamunca se desfăşoară în condiţii manageriale din toate formele de producătorilor agricoli. Este vorba defoarte grele, producţia este mică, iar exploataţii agricole. luarea în consideraţie a specificităţiieficiente redusă. Dată fiind distanţa Agricultura poate da mai mult decît acordării şi retumării creditelor dinmare intre parcele se consumă oferă în prezent. Pentru aceasta este agricultură, de modalităţile şi criteriilecantităţi de motorină mai mari decît nevoie de o ajustare structurală a acordării unor prime şi subvenţii.lncele necesare, iar mecanizatorii producţiei agricole, prin crearea unor acest sens ar fi utilă constituirea unuiefectuează mii de ore de muncă structun adecvate ramurilor şi subramu- sistem bancar propriu al agriculturii,inutile, iar numeroase lucrări nu se iilor agriculturii, corespunzător potenţi- Importantă este şi corelareapot efectua în epoca optimă. Toate aiului resurselor financiare, întregului cîştigurilor salariale şi a cîştiguriloracestea se reflectă, în final, într-o ansamblu de factori pentru agricultură, totale ale celor care lucrează înproducţie agricolă scăzută şi în prezent, în condiţiile fărîmiţării agricultură cu cele din alte ramuri şicostisitoare. Din această cauză este agriculturii noastre, structura producţiei activităţi din economie. în februarienecesară încurajarea şi stimularea agricole s-a redus doar la unele a.c. salariul mediu în agricultură eraconstituirii şi funcţionării exploataţiilor produse, iar unele culturi importante au de 4 2 1 .0 0 0 lei reprezentînd doaragricole de dimensiuni acceptabile, fost eliminate. Procesul este acelaşi şi 70,7 la sută din cel mediu peîn principal sub forma asociaţiilor în zootehnie. Din această cauză nu se economie care era de 596.267 lei.agricole sau a societăţilor agricole valorică potenţialul resurselor existente. în astfel de condiţii este greu depe acţiuni, păstrînd şi respectînd în această privinţă sîntem încă deficitari, atras tineretul în agricultură. Cu cîtproprietatea asupra pămîntului. De aceea trebuie să acordăm toată vorM rzia măsurile aşteptate pentru

Dar existenţa în sine a acestor atenţia diversificării şi ridicării gradului redresarea agriculturii, cu atît va fi' forme superioare de organizare nu de valorificare a producţiei agricole în mai greu să punem pe linia de plutire

este suficientă pentru desfăşurarea cadrul economiei şi pe piaţa mondială, acest sector vital al economiei,activităţii- Vor trebui create condiţii avînd de partea noastră avantajul -reale necesare dotării cu mijloace calitativ al multor produse. Ion RUS

Page 13: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

A D E V Ă R U L cfle Clui ECONOMIA fot 8 ianuarie 1998

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI7 ianuarie TI 998

Js im b D e n u m ire s o cie ta te j V N P r .m e d . V a r M ax. | M ln . N r. a ct. [ v a l . to ta la ( la i )

C a te g o ria 1 ( 1 3 soc Ietati )

A L R AURO SLATINA 25000 41426.36 1 42000 40900 15093 625.278.600

A Ţ E » ANTIBIOTICE lASI 1000 5271.23 6 5350 5050 39658 210.100.500

A R C SET ARCTIC GĂIEŞTI 1000 4133.79 4 4350 3950 49456 204.440.750

D A C ser AUTOM OBILE DACIA PITEŞTI 1000 676.94 -1 690 650 412106 278.971.760

AZOeer**- AZOMURES TG -M U R EŞ 1000 2065.60 0 O P R I T A

CMPser COMPASI81U 1000 1537.28 3 1570 1500 243718 374,6 61,710

e u ELEC TR O APARATAJ BUCURET 1000 1225.58 4 1250 1190 59468 72.883.020

O L T bct O LTC HIM RM.VALC EA 1000 3438.70 5 3550 3300 115198 396.131,400

IMXser O T E U N O X TARG O V tS TE 25000 27572.03 3 28000 27500 1298 3 5.788.000

rC L s c r FOLICOLOR B UCUREŞTI 1000 5 417.12 5 5650 5200 21539 110,679,300

S H C sn- Ş ANTIERUL NAVAL constanta 25000 9163.41 4 9350 8950 1875 17,181,400

S O P S O F E R T BAC Ali 1000 6 12.49 1 630 590 21265 13.024.600

T E I W TERAPIA C LU J-NA P O CA 1000 12107.68 , 4 12300 11600 30629 37 0.852.200

To ta l categoria l 1 ,011,503 2 ,719,993,740

C a te g o ria a ll-a (6 3 soc ietati >

A E R A ER O TEH BUCUREŞTI 23000 6753.09 4 7000 6500 81 547,000

A L B ALBAPAM ALBA IULIA 1000 5 3 2.85 -2 550 530 _ 1616 8 6 1 .0 8 0

A LM ALIMENTARA C LU J-NAPOC A 1000 494.95 -1 -, 510 • 473 15694 7,866 ,768

A M C AM CO OTOPENt 25000 13500.00 3 13500 13500 100 1,350.000

AM P A M EF TE CU CI 1000 795.00 .2 610 780 . 1400 1,113,000

A M O AMONIL SLOBOZIA 1000 663.48 5 880 810 57086 49,292,660

A M Y AMYUDN SIBIU 1000 6 98.88 -1 71Q 680 3000 2.09 6.630

A P C APCAROM BUZĂU 1000 629.38 0 . 660 600 36342 22,872 ,780

A P S AFSA BAIA MARE 1000 6 40.00 -2 640 640 306 ' - 195.840

A R M ARMATURA C LU J-NA P O CA 1000 3998.93 0 4050 3850 32449 129.761,350

A R T ARTROM SLATINA 25000 5 890.07 5950 5750 3957 23.30 7.000

A S V AS TR A VAGO ANE ARAD 25000 5474.93 2 5750 5000 339 .1 ,8 5 6 ,0 0 0

A U R AURORA T G .FRUMOS IAŞI 25000 18000.00 -1 9 18000 18000 80 1.440,000

T L V BANCA TRANSILVANIA C LUJ 1000 3590.59 2 3600 3550 12472 4 4,78 1,800

C R B C ARE*CLFOX TARNAVENt 1000 2680.99 5 2950 2450 27959 7 4,957,9 00

C BC CARBOC HIM C LU J-NA P O CA 25000 7000.00 15 7000 7000 138 966.000

C R N C AR N E ARAD 25000 3283.82 5 3400 3200 275 903,050

C A S CASI ROM TU R D A 1000 3 34.40 3 349 320 26380 8 .821.344

C E R C ER C O N AWESU. CAM>IA-TUR2B 25000 3822.07 3 3850 3700 111 424.250

C IP CIPROM PLOIEŞTI 1000 78 2.12 6 800 750 131577 102.906.960

CM P C O M ELF BISTRITA 25000 4057.18 -1 4100 4000 209 847,950

C O N C O N D O R DEVA 25000 3500.00 -1 3500 3500 66 231.000

DRB“ ' D O R O BA N ŢU L PLOIEŞTI 1000 5 91.56 0 O P R I T A

E L N ELCO ND ZALAU 1000 •1100.38 2 1150 1050 32804 3 6 ,096,8 60

EL C ELEC TR O C ERAW C A TU R D A 25000 14540.00 0 0 0 0 0

ER M ER M AT PLOIEŞTI 25000 5000.00 5000 5000 80 400.000

F E L FELEAC U I C LU J-N A P O C A 1000 70 0.00 -5 700 700 530 371,0 00

FS P FORAJ S O N D E PLOIEŞTI 25000 3331.35 7 3400 3200 319 1.062,700

F O R . FORAJ S O N D E C R A O V A 1000 413.11 1 420 410 3517 1.452.920

G R X G R JV C X TG .JIU 25000 4 000.00 13 4000 4000 100 400.000

H D J H ID R O JET BREAZA 25000 5000.00 14 5200 4800 275 1,375.000IAJ I.A.I.F.O. ZALAU 25000 5100.00 36 5100 5100 45 229,500

IM P IMPACT BUCUREŞTI 6000 13000.00 0 0 0 0 0

S R M • INDUSTRIA SÂRME] 25000 6699.98 3 6800 6500 8118 54,39 0,400

M EP— MEFIN SINAIA . 25000 7780.07 0 O P R I T A

AJLF MOBILA ALFA ORA DEA 1GQ0 600.00 16 600 600 840 504000

M O L M OLDO NOBILA IAŞI 1000 295.24 3 - 299 285 19786 5 .841.57 2

M PN MD PAN T G . MUREŞ 1000 633.42 -2 650 580 6145 3 ,892 ,350

M PR MO PARIV RAMN IC U VALC EA 1000 781.00 3 800 730 5370 4.193,970M PO MDRAR1T PANI FICAŢI E G A L A 1000 519.32 0 520 510 17521 9 ,09 9.090

NVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 19000.00 0 0 0 0 0N V L NAVOL O LTEN IŢA 1000- 616 65 19 650 560 92705 57,1 8 5 .3 4 0NEP N EPTUN CAMP1NA 25000 3300.00 5 3300 3300 15 4 9 .500PCA*— PECO ARAD 1000 1255.70 0 O P R I T AP P L PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 24738.91 7 25000 23400 239 5 .912.600V A C PRO C M N ALCO C LUJ-NAPOC 1000 1012.17 0 1050 960 18615 18.841.550PM B PRO M ET BECLEAN 25000 3268.37 0 0 0 0 0R O B ROBINETE INDUSTRIALE bac 25000 8075.94 0 8500 7900 1216 9 .836.500S A N SANEVTT ARAD 10000 4338.73 2 4600 4050 2373 10.295.600S N T ŞANTIERUL NAVAL TU LC EA 25000 0000.00 2 6000 6000 79 474,000S E M SEMANATOAREA s u c u r e s t 25000 5366.21 24 5750 4500 654 3,509,500S O T StOERTRANS CALARASl 1000 391.76 11 3 98 350 9631 3.77 2 ,99 6S L C SILC O TU B ZALAU ’ 25000 7200.00 6 7400 7000 78 561,6 00SIN SINTEROM C LU J-NA PO CA 25000 9951.41 0 0 0 0 0S T Z SINTEZA ORADEA . . 1000 1026.61 3 1040 1000 62692 » 6 4 ,360.160S M S S O M ES D EJ 25000 3300.00 1 3300 3300 54 178.200S T R STR ATUS M D B BLAJ - \ 1000 579.41 1 580 570 5564 3*223.820TM R TOMIRIS IAŞI . 25000 3500.00 0 3500 3500 7 24.500TR S TURISM t(UMSH.*ANMOtWA-H«AOO« 25000 6750.0Q -4 6750 6750 39 263.250UCM U.C.M. RESITA 25000 4275.00 -3 4500 4050 78 333.4 50UAM UAM T ORADEA 1000 433.31 6 435 430 1476 639.560U Z T U Z T EL PLOIEŞTI 25000 7202.30 -6 7500 7100 2395 17,249,500ZIM ZIMTUB ZIMNICEA 25000 6154.91 0 0 0 0 0

To ta l categoria a ll-aTotal categoria l ♦ IIOfarta publica OEPA BucureştiTOTAL GENERAL.

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în data de 7.01.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN LEI

SHILING AUSTRIA 642,00

DOLAR AUSTRALIA 5252,00

FRANC BELGIA 219,00

DOLAR CANADA 5746,00FRANC ELVEŢIA 5582,00

MARCA GERMANI 4513.00

COROANA DANEMARCA 1185,00

PESETAS SPANIA 53,28MARCA FINLANDEZA 1490,00FRANC FRANŢA 1348,00URA STERLINĂ 13368,00

LIRA ITALIA 4,59YEN JAPONIA 62,00

GULDEN OLANDA 4004,00

COROANE NORVEGIA 1098,00‘ ESCUDOS PORTUGHEZ 44,12

COROANE SUEDIA 1022,00DOLAR SUA 8236,00ECU 8931,00DST 10985,00

Cursuri ia casele de

schimb valutar din Cluj-Napoca

în data de 7.01.1998

VALUTASSU A DM

CUMPĂRARE 6380 4700

VÎNZARE 8480 4770

BNR face următoarele precizări în legătură cu aceste cursuri:1. Cursurile incluse în uccastă listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Piaţa mobiliară RASDAQ - 7.01.1998* * * , ' '

I l l i . l n j f t . . u i l r r | p r .

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci com erciale, cu activitate în judeţul C luj, ia depozitele în lei

persoane fizice - % - persoane juridice %

3,309.417,310188,331,000

1 ,845,553 3 ,6 9 8 ,2 6 8 ,3 1 0

Qanca iavedere 1 tuni 9 tuni • luni • tuni 12 tuni Banca lavadere 1 lună 3 hm! 6 hm! 9 Km! 12 luniBCR* 12 49 49 40 47 47 BCR 12 36 37 38 39 40BANCOREX* 19 4» 49 9» 99 95

BANCOREX 13 43 36 33 33 »BRD* 14 49 47 40 49 90BRD 14 36 38 39 40 4114 40 91 92 94

BA* 19 44 49 47 41 50 BA* 13 34 39 36 37 ' 38

Banc Post* 19 92 99 40 42 ' 45 Banc Post* 13 30 32 33 - 36

IsnŢIrfac* 19 49 91 92 99 94 lonŢIrlac* 13 42 43 44 • 488ANKCOOP* 14 49 47 47 48 40 BANKCOOP* 14 36 38 39 40 41Bucureşti 19 40 49 - Bucureşti 13 33 37 . .Tranallvania 19 49 49 49 49 49 Transttvanla 13 40 37 39 32 32Românească 19 99 40 41 42 49

Românească 13 30 31 32 33 34CEC 15 99 ' 40 49 # 40ALIANŢA 20 44 49 49 49 90 CEC 15 - - - • 36

Albina* 12 90 92 99 94 99 Albina 12 42 43 44 44 44

B.I.R.* 19 40 99 90 91 92 B IR . 17 42 59 44 44 42L0IALC00P 19 40 . 42 * - LOiALCOOP 16 40 42 - -

Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia valorii actiunilor’pe B.V.B şi RASDAQ?

Doriţi să fiţi la curent cu evoluţia

pieţii imobiliare ’ locale?

Vă interesează dobînzile şi

cursurile de schimb ale leului?

Dacă răspunsul este Da, atunci

citiţi, zilnic, această pagină.

Piaţa imobiliarăZONA

GARSONIERE(milioaDe lei)

APART. I CAM.

APART. 2 CAM. (mii. Iei)

APART. 3 CAM. (milioane Iei)

APART. 4 CAM. (milioane lei)

Coof. 1 Coof. 2 (mii. la ) Coof. 1 Conf.2 Coof. 1 Conf.2 Conf. 1 Conf.2Gheorgheni 60-68 45-47 70-75 66-80 55-65 100-115 55-70 110-130 -Mânifltur- 55-60 40-45 65-75 75-100 55-65 70-90 60-70 70-130 80-110M iristi 48-58 - 65-80 75-100 - 80-95 - 100-130 -Zorilor 55-60 - 75-100 75-100 - 90-110 - 100-140 -

Pata - - 70-80 100-140 - 150-180 * 200-220 - ■Centru * ' ■ 80 90-110 , - 100-120 - 120-140

A. Mure8anu * * ■ 100-140 - 150-180 200-220 -Iris 50 55-65 - 70-90 - , - 80-100 -

Gngorescu 55-60 60-70 55-65 60-70 85-120 - 90-150 •Gruia 45-50 35-40 . . - 55-65 - 70-90 * 70-130 -

CHIRIIGheorgheni 100DM 100DM ■ 100-150$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -Ministur 100DM 100DM 100-150 DM 100-150$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -M irişti 100DM 100DM 100-150 DM 100-150$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$Zorilor 100DM 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -

Pata “ 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -Centru * * 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -

A. Muresanu" ■ ” . * 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -

Iris 100DM ■ ■ - 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -Grigorescn 100DM ■ 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -

100DM ' - 100-150$ - 100-150$ - 100-206$ -

Page 14: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

joi, 8 ianuarie 1998 ANALIZĂ

lsw?9ţ v*%

Nu-mi vine să cred că au trecut doar 8 ani de la sîngeroasele evenimente din decembrie 1989. Mi se pare că a fost un vis urit în care se împuşca român pe român; ş i se împuşcau unii pe alţii cu mai mare intensitate ş i furie după ce Nicolae şi Bena Ceauşescu au părăsit sediul CC, fapt ce a reprezentat în conştiinţa poporului înlăturarea regimului Ceauşescu. A r fi trebuit ca, după fuga celor doi, oamenii aflaţi în pieţe, pe străzi să se

îmbrăţişeze, să joace şi să cînte; să se bucure deoarece li s-a împlinit un vis, o dorinţă. Euforia a durat extrem de puţin, pentru că rafalele armelor automate se auzeau cu tot mai mare intensitate ş i în tot mai multe tocuri. Derută generală! Oamenii nu mai înţelegeau nimic. Televiziunea, radioul ne aduceau veşti dintre cele mai şocante şi sumbre; adesea se contraziceau, se anulau, iar se revenea şi se crea o stare de

nesiguranţă, de teamă. Se vorbea despre lupte aprige în anumite zone ale ţă rii cu forţe necunoscute; ostile ţării (sau noii puteri abia înfiripate?). Se împuşcau militari pe militari, civili pe civili, militari pe civili ş i civili pe militari. Se vorbea tot mai insistent despre terorişti, de regulă persoane aparţinînd altor state, despre forţe aeriene care au trecut graniţa ţării şi multe alteles de acest gen.

DE CE TOATE ACESTEA?

Ccauşcştii au fost prinşi şi închişi într-o cazarmă din Tîrgoviştc. Au dispărut vechiul Guvcm, Consiliul dc Stat, Marca Adunare Naţională, s-a instalat o nouă putere carc în scara zilei dc 22 decembrie s-a adresat naţiunii. Cu toate acestea, răpăitul arm elor au tom ate, zgom otele transportoarelor militare sc amplificau.

Dc cc? Cine cu cinc sc războia? Şi dc cc?

Nu încercăm acum să răspundem la accstc întrebări, deoarece ele fac parte din Enigm ele R evoluţiei Române pc carc nu ştiu dacă generalul Voinca Ic va descifra pînă la sfîrşitul ' anului viitor, aşa cum a declarat nu demult. Este treaba istoricilor şi a juriştilor să Ic dezlege. Probabil vor trece mulţi ani pînă vom afla adevărul, sau vom fi foarte aproape dc el. Sau poate nu-I vom afla niciodată. John F. Kcnncdy - preşedinte al SUA - a fost asasinat în Dallas, în 22 noiembrie 1963, la ora amiezii. Sînt 34 de ani dc atunci şi mai sînt încă pete negre în legătură cu asasinatul. Au existat şi există anumite, forţe, anumite grupuri dc jntcrcsc carc nu vor să se afle adevărul.

Şi în cazul evenim entelor din decembrie 1989 din. România există forţe interne şi externe care vor ca adevărul să rămînâ învăluit în ceaţă.

împuşcarea Ceauşeştilor este un subiect care revine în actualitate spre sfîrşitul fiecărui an, îndeosebi cu ocazia unor dezbateri, a retrospectivelor din mass-media. Recent, fostul preşedinte al României, Ion lliescu declara că judecarea şi

■executarea celor doi, în regim de urgenţă, se im punea deoarece menţinerea lor în viaţă era periculoasă. Adică, cum? Dl lliescu spunea că oricînd un comando putea ataca unitatea militară din Tîrgovişte pentru a-i elibera. Sau populaţia putea lua cu asalt cazarma.

POVESTI PE CARE NICI COPIII NU LE

CREDNu venim noi cu soluţii, dar oricine

îşi dă seama că dacă se dorea, cei doi puteau fi duşi într-un loc sigur, cunoscut doar de cîţiva din noua putere. Dar s-a vrut (de către cine?)

executarea rapidă a celor doi, după un simulacru dc proces. Mai zice dl lliescu că atîta timp cît adepţii înarmaţi ai Iui Ceauşescu ştiau că cl este în viaţă, aceştia vor continua lupta.

Poveşti! Şi după cc s-a comunicat executarea, şi după cc s-a dat pc postul TVRL secvenţe privind procesul şi -ex ecu ţia , au m urit oam eni nevinovaţi.

Ceauşescu trebuia să răspundă pentru ccca cc a făcut rău pentru acest popor. Dar cl trebuia judecat în cadrul unui proces normal, în carc să i se pună în faţă punct cu punct acuzaţiile, ia r cl să -şi poa tă susţine cu argumentele pc carc Ic considera, nevinovăţia. Să sc apere! Dar nu s-a vrut un astfel dc proces în care s-ar fi auzit, cu siguranţă, lucruri puţin ştiute sau neştiute, carc ar fi deranjat anumite forţe din afara ţării.

ÎNCEPUT DE SPERANŢĂ, DAR Şl

DE TEA M ĂDupă cc răpăitul armelor a încetat,

am sărbătorit Anul Nou 1990 plini de speranţe. Oraşele erau luminate, te plimbai în relativă linişte pc străzi, în casc era căldură, iar Televiziunea ne

^ n e în ta cu transm isii din lumea- ntreagâ. Nu mai aveam cartele pentru pîinc, bonuri pentru ouă, came, pui. Din lume nc veneau ajutoare, mesaje dc solidaritate. Unii români din exil au revenit definitiv sau temporar. Sc întrezărea o viaţă minunată.

Noua putere era darnică. Au fost abrogate o scamă dc restricţii impuse prin acte normative, au fost proclamate drepturi şi libertăţi, care nc-au lipsit atîta amar dc vreme. S-au decretat pensionări anticipate, restituirea părţilor sociale (o mare greşeală) şi atîtea altele emanate din programul în zccc puncte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale. .

Liniştea din ţară nu a durat mult, deoarece pe la mijloc de ianuarie au început lupte pentru putere atît în cadrul FSN, cît şi între partidele istorice reînfiinţate şi FSN. PNŢ, PNL şi PSDR doreau măcar să facă parte din noile structuri ale puterii, dacă nu să aibă chiar întreaga putere. FSN nu dorea să împartă puterea cu nimeni, dovadă modul de constituire a CPUN, un fel de prim Parlament avînd ca p rincipal rol elaborarea Legii electorale, pregătirea şi organizarea alegerilor de la 20 mai.

Ianuarie şi februarie au fost marcate de ample şi dure manifestări de stradă cu caracter strict politic, care au tensionat lupta pentru putere. Şi-au făcut apariţia şi minerii din Valea Jiului care şi-au justificat venirea pentru apărarea noii puteri, pentru asigurarea liniştii în ţară.

Piaţa Universităţii, ca fenomen, a reprezentat un permanent motiv de dispute dintre Putere şi Opoziţia care se constituise. Dar şi între unele grupări din cadrul FSN.

Ne amintim de rezultatele alegerilor din 20 mai, de declaraţiile unor lideri ai noii puteri, că FSN nu se va- transforma în partid - şi deci nu va participa la alegeri - pentru ca să se transforme, să participe şi să cîştige confortabil. Toate acestea au tensionat şi mai mult relaţiile dintre Putere şi Opoziţie. Opoziţie care şi-a lărgit aria de cuprindere cU un suport semnificativ de organizaţii civice'.

MINERII, PIAŢA UNlVERSITĂŢli Şl

TELEVIZIUNEAA venit momentul 13-15 iunie 1990

cu descongestionarea în forţă a Pieţii Universităţii şi cu o nouă incursiune a minerilor din Valea Jiului în Capitală. Incendii, devastări; sînt atacate sediile unor instituţii ale statului, ale unor partide din opoziţie, locuinţele unor lideri politici. Din nou sînge pc străzile Capitalei, morţi, răniţi, arestaţi.

Noul Parlament şi noul Guvern şi-au intrat în atribuţii adoptînd un marc număr de legi şi hotărîri de maximă însemnătate pentru reforma carc se dorea, pentru trecerea la economia dc piaţă. S-au făcut multe lucruri bune, dar şi greşeli unele inerente acelor vremuri de început de drum. Au fost şi- “greşeli” făcute cu bună-ştiinţâ care ne-au costat şi încă nc mai costă foarte mult. Cu trecerea lunilor încep să apară Ia lumina zilei disensiuni dintre preşedintele lliescu şi premierul Roman, iar în Parlament sc conturează două curente în rîndul deputaţilor şi senatorilor FSN.

Au venit din nou minerii cu Cozma spre sfîrşit de septembrie 1991, venire carc a “coincis” cu plecarea lui Roman din fruntea Guvernului (demisie? dem itere?), iar după cîteva luni inevitabilul s-a'produs: FSN s-a scindat, fără însă ca rivalităţile Iliescu- Roman şi între susţinătorii celor doi să se fi stins. Din contră, s-au acceptuat.TOT PRIVIND SPRE

CAPĂTUL TUNELULUI

Mai şchiopătînd, mai ocolind în loc să mergem drept înainte, s-a făcut, totuşi, cîte ceva în ţara asta. Au ieşit din Parlament legi - mai bune sau m^i puţin bune - în domenii ale construcţiei economiei de piaţă. Sectorul privaţ creşte în importanţă,

■ în principal datorită constituirii de firme cu capital privat românesc sau mixt. Acestea deţin majoritatea cifrei de afaceri în comerţul şi serviciile pentru populaţie. Au o pondere sem nificativă în construcţii, transporturi rutiere şi comerţ exterior, în agricultură, proprietatea privată este dominantă. Avem Bursă de valori, burse de mărfuri, bănci şi societăţi de asigurare cu capital privat, instituţii private în domeniul sănătăţii, în învăţăm întul universitar; Se privatizează, e-drept cam lent, societăţi

comerciale cu capital de stat. Capitalul străin şi-a tăcut prezenţa în România, oamenii şi-au pus mari speranţe în noua democraţie care s-a instalat, îndeosebi după alegerile din mai 1990. Dar în aceşti 8 ani care au trecut dc la evenimentele din decembrie 1989 românul constată că ţara este, încă, debusolată, că cei care s-au aflat la putere în aceşti ani nu au oferit căi clare dc urmat, o imagine a viitorului economiei şi societăţii româneşti.PARLAMENTUL - O INSTITUTIE CARE

DEZAMĂGEŞTE. în mod normal, aleşii noştri în toate instituţiile statului, de Ia consiliile comunale (primării) pînă la Parlament trebuie să fie cei mai buni dintre cei buni, să. reprezinte fără pardon interesele celor cc i-au ales, interesele generale ale poporului care le dă leluri bune, telcmobile, secretare, maşini luxoase, bani nedccontabilizaţi, voiajuri în străinătate, diurne ş i ... al 13-lea salariu pentru “merite deosebite” în conducerea ţării.

Nu ştiu cine a avut ideea aberantă, cînd s-a elaborat Legea electorală, de a crea un Parlament, bicameral, cu un număr atît dc marc de oameni. România din 1990 era săracă, iar acum este şi mai săracă şi nu arc forţa dc a ţine un legislativ cu aproximativ 500 de deputaţi şi senatori. Dc cc avem nevoie dc două Camere cînd cu greu găseşti cîtcva sute dc politicieni autentici? De ce nc trebuie două Camere care au aceleaşi atribuţii prin care procesul de dezbatere a legilor se prelungeşte nepermis de mult?

în parlamentele din această perioadă au intrat, datorită aberantului vot pe liste (poate în 1990 ar fi existat o justificare) au intrat foarte multe persoane care n-aveau ce căuta în forul îegislativ. Unii sînt nonvalori din punct de vedere politic şi profesional, alţii borfaşi de ultimă speţă. Aprecierea generală este aceea că cei mai mulţi dintre “aleşii neamului” sînt profitori, îşi folosesc calitatea de parlamentar în scopuri personale sau ale grupului de care este legat.

A revenit în actualitate ideea modificării Legii electorale. Sînt adeptul Parlamentului unicameral cu cel mult 200 de deputaţi, constituit prin alegeri individuale, nu pe liste de partid sau coaliţii. Cu atît mai mult este necesar acest procedeu la alegerile. locale. . ■ .

TENDINTE DE REVENIRE LA

DICTATURA PARTIDULUI UNICLa alegerile din 20 mai 1990 echipa

Iliescu-Roman a obţinut o majoritate mai mult decît confortabilă pentru a , putea guverna tară emoţii. Probabil de atunci a încolţit în mintea unora ideea revenirii la dictatura partidului unic. Ajuns lider naţional al FSN, Petre Roman a tratat cu aroganţă

' ' - ' ‘tSwiţ.- * t i

ii. . r j ' * _______ : ........ i

partidele istorice, alături de care se află, conjunctura), după alegerile din noiem brie 1996. Succesul peste aşteptări Ia alegerile din toamna lui 1992 a aripii lliescu din FSN, devenită PDSR - a reprezentat primul factor de eroziune a noului partid. A pornit singur la guvernare, deşi nu deţinea majoritatea absolută în Parlament, mizînd pc sentimentele naţionale ale PUNR, PRM şi PSM.

Navigînd într-o mare relativ liniştită, PDSR şi-a supraestimat forţele şi priza la electorat. A început să-şi facă singur legea-n ţară, să-şi instaleze oamenii în ftmeţii bănoase şi influente, să sfideze. Constituţia, uitînd că: “Nimeni nu-i mai presus de lege”.

Arogantul Adrian Nâstase discuta la mişto cu cei din Opoziţie inclusiv cu foştii colegi din FSN. lliescu, Gherman, Năstase se făceau că nu văd numeroasele ilegalităţi, numeroasele abuzuri ale unor PDSR-işti cu funcţii mai mari sau mai mici.

Această politică de aroganţă, de sfidare, de ţinere în braţe a unor persoane certate cu legea a fost fatală pentru partidul dlui Ion lliescu. Analiştii lucizi au spus că în noiembrie 1996 alegerile nu.au fost cîştigate de CDR, ci au fost pierdute de PDSR.

După noiembrie 1996 şi mai ales în a doua parte a anului 1997 a devenit evidentă, din nou, tendinţa spre dictatura partidului unic. Algoritmul convenit mcă în perioada alegerilor - între primul şi al doilea tur de scrutin prezidenţial - şi detaliat ulterior, a constituit baza actualei coaliţii aflate la putere. Cu sprijinul din umbră al preşedintelui Emil Constantinescu, conducerea PNŢCD, printr-o politică temeinic gîndită, îşi impuije punctele de vedere întîi în cadrul CDR, unde PNL aproape că nu are nici un cuvînt de spus - totul se face cum zic ţărăniştii - apoi în Consiliul de- Coordonare al Coaliţiei (COCO) unde şantajul este la ordinea zilei. PNŢCD nu a cedat aproape nimic nimănui, doar UDMR-ului. Modul în care s-auderulat negocierile privind remaniereaşi mai ales “surprizele” oferite de ţărănişti, reprezintă o dovadă în plus a hegemoniei PNŢCD în viaţa politicăromânească. Semnificativ pentru a ilustra această tendinţă este declaraţia Iui Ciorbea: “Nu vom fi liniştiţi pînă nu vom guverna singuri” . Fără comentarii..

Ion GOIA

Page 15: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

A D E V A R U L d e CB u i EVENIMENT joi, 8 ianuarie 19 9 8 ( l5 )

1 1

H H o ţu l a fo s t p rin s

f ' î s i i ^ r’ l «: î

“Mi-aci spart casa pentru a treia oara!"

Pe strada D. Bolintineanu sînt case mari şL frumoase. E vorba doar de faimosul cartier Andrei Mureşanu! Zilele trecute, proprietarul unuia dintre cele două, imobile, acum pensionar, s-a prezentat la Poliţie pentru a reclama o spargere care a avut loc la locuinţa sa, cît timp domnul în cauză lipsea de-; acasă. Este a treia oară cînd i se întîmplă aşa ceva, în ciuda măsurilor de prevedere pe care şi le-a luat.

Deocamdată, pojiţia cercetează cazul, încercînd să descopere vinovaţii.

Ruja Petre (24 ani) este un individ i care locuieşte .în Cîmpia Turzii, pe o stradă cu un nume care pare predestinat I

.(strada Vînătorilor). în 6 ianuarie, Ruja | a fost arestat. Este cercetat tot pentru i un soi de vînătoare. în octombrie şi în decembrie 1997 a comis două furturi din I locuinţe, paguba celor doi proprietari fiind | de aproximativ 1,5 milioane lei. Cam 50% i din prejudiciu (obiectele de îmbrăcăminte . sustrase) a fost recuperat. '

D.C. |lamă la Rîşca Foto; Eugen OLARII7

W M

Circulaţia rutieră se desfăşoară în condiţii bune la Gherla

Condiţiile meteorologice de la începutul acestei săptămîni au provocat m ulte probleme conducătorilor auto din oraşul Gherla. Poleiul şi vizibilitatea redusă din cauza ceţii au constituit greutăţi în calea bunei desfăşurări a circulaţiei rutiere. însă, prin grija Poliţiei locale şi a RADP, pe străzile urbei s-au luat toate măsurile pentru preîntîmpinarea şi evitarea accidentelor.-:

în prima săptămînâ a noului an, pe raza oraşului Gherla nu au avut loc evenimente tragice. Doar cîteva tamponări inerente, fără urmări grave. Personalul muncitor de la RADP a lucrat şi în primele trei zile ale acestei săptăm îni la împrăştierca nisipului şi sării pe străzile principale. La cele mai importante intersecţii şi în zona centrală s-au depozitat mari cantităţi de materiale antiderapante. Cele trei tractoare ale unităţii se află permanent pe străzi, iar în caz de nevoie mijloacele de transport vor fi dublate. După cum ne-a declarat directorul RADP Gherla, dl Mircea Danciu, sînt asigurate mari cantităţi de nisip şi sare, care, în caz de nevoie vor fi împrăştiate pe carosabil şi trotuare.

SZ. Cs.

Cine poateda relaţii?

»Poliţia m unicipiului Cluj-

Napoca afirmă că, în data de 5 ianuarie 1998, în podul depozitului de pcsticidc din incinta livezii fermei “Steluţa” a fost găsit cadavrul persoanei din imaginea de mai jos. Bărbatul arc aproximativ 30-35 de ani şi circa 1,7? m. Purta un costum de fi< de culoare verde, iar pe cap avea o şapca din m aterial textil cu co/oioe în culori negru-verde m' era încălţat cu ci/me de cauciuc.

Din primele cercetări rc/ulta că omul si-a pus capăt zilelor. Cine poate să-l identifice este rugat să sune la dispeceratul Politici municipiului Cluj-Nupuca, telefon 955.

0 politie nouă pentru delincvenţi noiDe la -in s ta la rea şa în fruntea

M inisterului de Interne, Jean-Pierre Chevenement nutreşte un vis ambiţios: “Oraşe sigure pentru cetăţeni liberi”. O sintagmă menită să inspire noua politică guvernamentală privind securitatea şi modul de a trata mica delincvenţă.

Pentru primul poliţist al Franţei, “securitatea este un concept de stînga, de cînd siguranţa a apărut, prin ‘Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului’, la acelaşi nivel cu libertatea”. Larîndul său, primul ministru şi-a însuşit formula lui Tony Blair. “Dur faţă de crimă, dur faţă de cauzele crimei”. “însă, a atras atenţia un consilier al lui Chevenement, nu ne­am convertit, cum tind mulţi că creadă, la ideologia securităţii. Dreapta a pervertit aspiraţia legitimă ă cetăţenilor de a trăi în pace, am estecînd insecuritatea: cu imigraţia”. . . .

Federaţia Autonomă a Sindicatelor din Poliţie (FASP) aşteaptă ceva concret înainte să se pronunţe, dat fiind că reformele iniţiate de Pasqua şi Dcbrc nu au schimbat nimic. “De exemplu, s-au anunţat înfiinţarea unui consiliu al securităţii interne şi crearea a 35.000 de posturi de agenţi de siguranţă, dintre care 20.000 pentru tineri adjuncţi. Există riscul ca la aceşti tineri să se poată renunţa oricînd”, a explicat secretarul general al Federaţiei.

Un alt lider sindical atrage atenţia că “poliţia trebuie să fie preventivă şi represivă. Dar nu se va putea face nimic cu o poliţie. în care adjuncţii nu au statutul corespunzător. Cum să asigurăm securitatea cetăţenilor cu tineri cărora li s-a pus arma în mînâ după o lună de stagiu?”. Sindicaliştii nu îşi mai fac.iluzii după campania din 1995, cînd s-a încercat să se răspundă necesităţilor de formare de noi poliţişti pentru cartierele cu probleme. S-a dorit apropierea poliţiei de populaţie prin favorizarea cooptării în rîndurile forţelor de ordine a tinerilor proveniţi chiar din aceste zone. Recruţii au fost instruiţi cu concursul gardienilor păcii. însă această încercare generoasă a eşuat ca urmare a nivelului şcolar scăzut. al candidaţilor. - .

Sindicatele ar trebui să găsească, în schimb, două motive de satisfacţie în politica dusă de ministrul de Interne: unul este piaţa securităţii private, celălalt - spinoasa problemă a poliţiilor municipale. Guvernul va depune, la începutul lui. 1998, două proiecte de lege, care vizează asigurarea unei reglementări mai stricte a. misiunilor, atît în cazul agenţiilor private,

cît şi al poliţiilor municipale. Unul din obiectiveleJegii este să elimine orice confuzie cu serviciile statului. Sindicatele ar unna să aprecieze, de asemenea, crearea unei “comisii de deontologie”, care nu va privi doar poliţia naţională, ci şi jandarmeria, vămile, poliţiile municipale şi societăţile de pază. Comisia, care va putea fi sesizată de orice cetăţean, ar trebui să ducă la un veritabil progres.

Dar ce altceva se mai poate face, ştiind că securitatea şi locurile de muncă sînt o preocupare esenţială pentru francezi? Ministerul de Interne este conştient că

("Le Nouvel Observateur”)

toate guvernele au eşuat în lupta împotriva micii delincvcnţe care alimentează sentimentul difuz dc insecuritate.

O nouă “rasă” dc delincvenţi este pc cale să apară: “o clasă socială periculoasă”, în genul proletarilor dc Ia sfirşitul secolului trecut. O generaţie amnezică, cu care va trebui să învăţăm să trăim şi să negociem. Problema este că, la periferii, tinerii au trecut deja prin toate etapele asistenţei sociale, deci vor răspunsuri urgente. Locuri de muncă, imediat. Este exact ce nu li se poate da. Atunci alunecă pc panta dclincvcnţei.

Comandamentul general al Poliţiei doreşte să se convingă că înfiinţarea a 35.000 de posturi în domeniul siguranţei va fi suficientă pentru a linişti populaţia din cartierele cu probleme. Recent, guvernul a semnat o circulară ce permite iniţierea “contractelor locale de securitate”. Ideea este de a-i reuni pe aleşi, administraţia şi asociaţiile în încercarea

■de a stăvili pe plan local fenomenul delincvenţei. Astfel vor fi privilegiate “calitatea de cetăţean, ca axă de prevenţie, proximitatea, ca mod de intervenţie, ca şi eficienţa cooperării între poliţie, jandarmerie şi justiţie”.

însă în poliţie prevalează întotdeauna logica represivă. Chiar şi Jean Pierre Chevenement o adoptă, declarîndu-se în favoarea reînfiinţării caselor de corecţie pentru minorii multirecidivişti. Aceasta ar readuce în discuţie o ordonanţă din 1945 care privilegia măsurile educative.

Dar de ce sînt francezii obsedaţi de acest sentiment al insecurităţii? Cu 235.000 de poliţişti şi jandarmi, Franţa este una dintre ţările Europei cu cel mai mare număr de poliţişti pe locuitor - unul la 250. Ceea ce nu a împiedicat ca actele de mică şi mijlocie delincvenţă să crească de şapte ori în 30 de ani. Aşadar, ce face poliţia?

La 17 septembrie 1997, un responsabil local i-a adresat lui Chevenement un raport în care critică repartizarea inegală a efectivelor: locuitorii cartierelor cu' probleme “se simt abandonaţi de puterea publică”. E l prevede desfăşurarea unei forţe suplimentare de 10.000 de poliţişti în 45 de oraşe considerate sensibile. “Guvernul poate trimite acolo funcţionari ce îndeplinesc actualmente sarcini ce nu prea au de-a face cu m eseria şi profesionismul lor” .

“Totul e bine şi frumos, comentează un membru de sindicat, dar trebuie să ni se explice cum va reuşi Chevenement'să transfere atîţia oameni. Locul dc rezidenţă al poliţiştilor este un clement determinant pentru calitatea muncii lor. Trebuie să locuiască în condiţii bune, în apropierea zonelor dc intervenţie, iar protecţia lor, cît şi a familiei lor trebuie asigurată”.

O altă critică adresată factorilor dc conducere este absenţa cooperării între servicii, consecinţă a organigram ei ncfuncţionalc. “Toate direcţiile centrale - arată un funcţionar al Inform aţiilor generale -, lucrează în sfera violenţei urbane: Siguranţa publică, Poliţia judiciară şi noi. Avem foarte puţine relaţii unii cu alţii. Ar trebui poate să începem prin unificarea comandamentelor”. Fără a mai menţiona iritarea pc care o provoacă statutul special al Prefecturii dc poliţie din Paris: un “stat în stat”, condus dc un prefect dc poliţie care este dc fapt un al doilea ministru de interne.

Echipamentul deficitar este un alt motiv de nem ulţum ire. “Lupta îm potriva dclincvcnţei cerc înainte dc toate o modernizare a materialelor, explică un căpitan de poliţie dintr-o zonă fierbinte. Mijloacele de telecomunicaţii, şi în special radioul, permit poliţiştilor să fie informaţi imediat îri legătură cu evenimentele. Unele tulburări se prelungesc din cauza lipsei de legături radio între un cartier-enclavă şi cel mai apropiat post de poliţie sau ca urmare a imposibilităţii ca două patrule din acelaşi oraş să intre în contact una cu cealaltă”.

Ministerul de Interne afirmă că este conştient de toate aceste probleme. Dar în prim ul rînd, doreşte să m enţină coeziunea personalului în cadrul unei instituţii aflatemereu la un pas de revoltă. Marele plan al lui Chevenement - “Oraşe sigure pentru cetăţeni liberi” - riscă de asemenea să intre în contradicţie cu necesităţile impuse de o altă. sarcină trad iţională a m inisterului public: protejarea statului şi menţinerea ordinii.

De iQ lo t s a z ă caBDisnil m B i i i ? h stradă

9

i i i M l g l i

Ora 8,30. în cartodromul din cartierul Gheorgheni a fost găsit cadavrul unui bărbat. La prima vedere, omul nu prezenta urme de violenţă. El este Ţepuşă Ovidiu (32 ani) care dispăruse de acasă încă din 4 ianuarie. Medicii legişti au fost solicitaţi pentru a stabili cauza decesului.

Ora 14,00. pe strada Gheorghe Dima, în spatele imobilului cu - nr. 16 a fost găsit un bărbat decedat, cu identitate necunoscută, de aproximativ 45-50 de ani. Cadavrul a fost dus la Institutul de medicină legală din Cluj. Cei cărora le-a dispărut un membru al familiei de sex masculin şi vîrstă apropiată sînt rugaţi să se prezinte la institut, în vederea identificării.

fost promulgată Legea privind

organizarea şi funcţionarea

SIEPreşedintele Emil

Constantincscu a promulgat Legea privind organizarea şi funcţionarea Serviciului dc Informaţii Externe.

Legea a fost adoptată dc Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună din 22 decembrie 1997.

Potrivit Legii, SIE este organul dc stat învestit cu autoritate administrativă autonomă, specializat în domeniul informaţiilor externe privind siguranţa naţională şi apărarea României şi a intereselor, sale. Serviciul de Informaţii Externe face parte din sistemul naţional dc apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată dc Consiliul Suprem dc Apărare a Ţării.

Conducerea SIE este asigurată de către un director, cu rang de ministru; numit de Consiliul Suprem dc Apărare a Ţării, la propunerea , Preşedintelui României.

Serviciul dezinformaţii Externe îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia României, legile ţârii, hotărîrilc Consiliului

ş Suprem dc Apărare a Ţârii, precum şi cu regulamentele militare. Activitatea SIE arc caracter dc secret de-stat, iar documentele acestuia pot fi consultate, în funcţie de clasificare, numai încondiţiile legii.

Personalul Serviciului de Informaţii Externe areobligaţia dc a păstra cu stricteţe secretul datelor şi informaţiilor cunoscute, inclusiv după părăsirea, în orice mod, a Serviciului. Divulgarea în orice mod a datelor sau informaţiilor ce fac obiectul activităţii Serviciului de Informaţii Externe este interzisă şi se pedepseşte conform legii. Controlul asupra activităţii SIE este exercitat dc Parlament, cu respectarea

i; secretului asupra mijloacelor şi surselor de informare, şt are ca obiectiv verificarea concordanţei activităţii Serviciului de Informaţii

NExtemc cu Constituţia şi politica statului român.

Page 16: Margareta depinde Majoritatea facultăţilor va începe cu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998_010_216… · Partidul Democrat a remis, ieri, presei un amplu

M j o i , 8 ia n u a rie 1 9 9 8 ULTIMA ORĂ

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ Şl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CUU-NAPOCA

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul1 Cluj, valabilă pentru 8.01.1998, în jurul orei 15. |

Prefectul este solicitat 1 să-şi intre in atributiuni

Intr-o scrisoare semnată de prof. un iv . d r . V . R . C onstan tincscu , B irou l Executiv al PUNR Cluj aduce la cunoştin ţa p refec tu lu i Alexandru Fărcaş că în judet continuă m an ifestă rile antiromâneşti fată de care prefectul nu ia m ăsurile cuvenite. S în t am in tite acţiunile de maghiarizare a denum irii uno r lo ca lită ţi româneşti ca Săvâdisla, Vlaha, Izvorul Crişului, Şaula, Sic şi altele şi adoptarea unor nume din perioada ocupaţiei ungare. Prefectul nu a luat nici o măsură îm potriva aces to r iniţiative ilegale. El este solicitat să emită un ordin pentru înlăturarea în 24 de orc a plăcuţelor cu denumirile

ilegale amplasate la intrarea în • unele localităţi, pe sediile unor I primării şi cămine culturale. I

*** 1^ în aceeaşi ordine de idei, la ̂

redacţie nc-a sosit ieri un fax 1 semnat de Gheorghc Funar, | p reşed in te le PUNR, care i condamnă acţiunile iredentiste J ale UDMR şi maghiarizarea I forţată a românilor din unele | localităţi transilvane.-Sc face t un apel că tre ce tă ţen i, J consilieri locali şi judeţeni, I către p a rtid e le p o litice , |. Uniunea Vatra Românească şi i Societatea “Avram Iancu” să î so licite p re fec ţilo r şi I parchetelor să acţioneze acolo | unde UDMR a avut iniţiative j în sensul arătat mai sus, pentru . întronarea legalităţii. ■

Alimentara de la BIG se mută la Union

I M

loan M ureşan, director l icăre a acceptat rocada

Magazinul alimentar de la parterul magazinului BIG din Mănăştur s-a închis. Aici, pe o suprafaţă de 2.500 mp, închiriată de la S.C. Metalo- Chimice, a funcţionat unul' din magazinele din reţeaua

al S.C. Alimentara, cel ] spaţiilor comercialecomercială a S.C.Alimentaia. La rîndul lor, cei de la Metalo-Chi- mice vor elibera un spaţiu de 300 mp de la parterul „Union”- ului, unde se va muta Alimen­tara. Rocada de spaţii comerciale între cele două societăţi

comerciale s-a făcut în termeni amiabili, cu şampanie chiar.

Dl loan Mureşan, directorul S.C. Alimentara, ne-a declarat, ieri, că firma pe care o conduce nu era interesată să rămînâ chiriaşă la Metalo-Chimice. C hiria era consistentă, iar investiţii nu aveau sens să fie făcute,, din moment ce spaţiul nu. era în proprietatea lor. în consecinţă, firma a renunţat la parterul BIG-ului şi a decis să construiască pentru mănăştureni, la Union, „cel mai m odem magazin alimentar din Cluj- Napoca”. Deocamdată nu este proiectată o imagine finală a magazinului, însă directorul de Ia Alimentara a afirmat că, în decurs de trei luni de zile, noua investiţie va fi gata.

Dna Silvia Litvin, director alS.C. Metalo-Chimice, societate

în proprietatea căreia se află BIG -ul, ne-a declarat, la rîndul său, că firma are planuri îndrăzneţe pentru cel mai marc complex comercial din Mănăştur. Renovarea spaţiilor com erciale a început cu parterul, dar va urma şi etajuL In final, noul BIG va fi un m agazin universal, după modelul „Centraf-ului. Noua strategie a S.C. M etalo- Chimice constă în politica paşilor mărunţi, dar siguri. După renovarea magazinului de menaj din Cipariu, BIG-ul este a doua încercare.

Şi directorul de la Metalo- Chimice consideră firească revenirea în propriile spaţii şi a avut aprecieri pozitive asupra modului în care a fost făcută rocada cu Alimentara.

M.S.

tr'^ r u m u r i l e T ra n s ilv a n ie i l a ^ a d io Q lU j jL ;

Este timpul să aflaţi mult mai multe despre soarta drumurilor noastre... europene. Este timpul să ştiţi că drumul de la idee la faptă reprezintă o scurtă distanţă pentru drumarii ardeleni. Despre aceasta şi multe altele (despre lume şi viaţă) vă va vorbi, cu simplitate.şi concizie, domnul"ing. Mircea Pop, director general al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, astăzi, 8 ianuarie 1998, între orele 11,00 şi 13,00, în cadrul emisiunii Exclusiv magazin pe 909 şi 1.593 KHz - frecvenţele atît de cunoscute ale Postu lui R adio C lu j. Realizatorul ediţiei: Florin Zaharescu.

Ion Diaconescu:iiiC riticile

fo rm u la te de R ad u Vasile trebuie să aibă

o lim ită ”Preşedintele PNŢCD, Ion

D iaconescu, a declarat, m iercuri, că criticile secretarulu i general al partidului, Radu Vasile, la adresa activităţii Guvernului şi a coa liţie i majoritare trebuie să aibă o limită.

“Sper să nu-1 aud că ar cere destrăm area coaliţiei sau dezavuarea prim ului ministru”, a declarat liderul PNŢCD, referindu-se Ia criticile formulate de Radu Vasile apărute miercuri în două cotîdiane centrale.

‘Dînsul, nefăcînd parte din Guvern, are un grad mai marc de libertate în a-şi exprima unele păreri, dar care trebuie să aibă o limită”, a afirm at Diaconescu. Secretarul general PNŢCD a criticat activitatea Guvernului şi m odul cum a fost soluţionat conflictul între premierul, Ciorbea şi Trai an Băsescu.

Acoperişurile şi frigul, principalii duşmani ai învătămîntului preuniversitar

urmare din pagina t

au recurs la soluţia transferării, temporare, a orelor la Liceul de Informatică, unde elevi de la Şcoala 10 vor fi găzduiţi cît este frig. Directorul Gligor Topan, din Primăria Cluj-Napocâ, este optimist şi a dat chiar un termen pentru încheierea lucrărilor. Acesta este de o lună de zile. Totuşi n-a făcut secret faptul că pericole potenţiale există. O ploaie zdravănă, de exemplu, ar putea opri alimentarea cu energic electrică a şcolii. -

De asemenea, pentru Şcoala generală nr. 24, unde erau probleme cu încălzirea la-clasele „plasate” la Şpiru Haret, are ca termen de rezolvare a încălzirii pînâ la începutul sâptămînii viitoare. Alte şase clase ale acestei şcoli vor fi

găzduite, temporar, de Liceul agricol. Nici la Clujana temperaturile nu sînt la „parametri" optimi.

Inspectorul şcolar general, loan Săsârman, s-a declarat nemulţumit de condiţiile term ice din şcoli. Actualmente, temperatura medie e s te f i de 16-18 grade Celsius, cu toate că domnia s a } ar prefera să fie 20 de grade, mai ales pentru ce i mici. Intemperiile din ultimele zile au afectat mai multe unităţi şcolare, lina dintre acestea e s te Şcoala generală nr. 21, unde a fost improvizată o protejare a fisurilor cu folie de nylon, pînâ la organizarea unei licitării şi efectuarea proiectului de mansardare. în anuIT997, pentru reparaţiile capitale şi curente la unităţile şcolare au. fo s t cheltuite 5,5 miliarde de lei.

Cuponiadacăldurii

Primăria m unicipiului Gluj- Napoca anunţă că azi între orele 8.00- 12,00 şi 14,00 - 1630 vor fi distribuite tichetele valorice, - acordate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României, nr. 69/1997 pentru cererile cu nr. de înregistrare cuprinse între 1900 -2300. '

Pentru eliberare sînt necesare: buletinul de iden tita te ai adm inistratorului sau al preşedintelui asociaţiei de locatari şi ştampila asociaţiei pe care o reprezintă.

In cazul ce rerilo r depuse personal este suficient buletinul de identitate al solicitantului.

Invitat la Radio Contact, ora 21:

Prefectul filexandru Fărcaş

ndfo—ONTACT

Prefectul judeţului Cluj, dl Alexandru Fărcaş, este invitatul primei ediţii din acest an a emisiunii “Conversaţia de joi seara”.

Vom afla care este, în opinia d-lui prefect, bilanţul instituţiei pe care o conduce la un an de la preluarea acestei funcţii. Conversaţia se va axa însă şi pe probleme de strictă actualitate, care vor fi aduse m discuţie de realizatorul emisiunii, Dragoş STANCA, şi de ascultătorii Radio Contact care vor avea la dispoziţie două linii telefonice directe: 414.666 şi 155.008.

"Conversaţia de jo i seara” va începe pe 82,8 FM astăzi la ora 21. _

Ion Diaconescu

premierul Ciorbea trebuie să sc pronunţe

de a-1 menţine pe Băsescu la Ministerul

Transporturilor -“PNŢCD va sprijini

punctul de vedere al primului m inistru”, a declarat, miercuri, agenţiei Mediafax, liderul ţărănist.

El a arătat că premierul Ciorbea trebuie să se pronun­ţe asupra acestei decizii aPD, deoarece “primul ministru s-a simţit primul ofensat, a cerut demisia lui Băsescu şi apoi a acceptat-o”.

Biroul Permanent Naţional al PD a decis, miercuri, să-l menţină pe Traian Băsescu la conducerea Ministerului Transporturilor, Conducerea PD şi-a exprimat “încrederea” că această soluţie va fi pusă de acord, cu partenerii de coaliţie.

1.2 5 IANUARIE 1 9 9 8 @

y v '

x Găsiţi formularul de participare insj- Reţeaua m agazinelor ÂLCOM-CIuj

- M agazinul V TOTAL- Magazinele STAIL şi DALI :

- Reţeaua magazinelor CONIS

____________i.R.LAutorizată prin S C. nr. 128 /1991 . judecătoria

Clui-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 08 din 22.03.1991 cod fiscal 204469 ’_____

ILIE CALIAN (redactor şef); ;^ V A L E R CHIOREANU (redactor şef adjunct);

M ARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:[email protected]

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307;Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subredacţia Tutda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

G a r a m o n d— T ip o g ra f ie s ^


Recommended