www.tubefun4.com Margaret Mitchell Pe aripile vântului Gone With The Wind,1936 PARTEA ÎNTÂI Capitolul I Scarlett O'Hara nu era frumoasă, dar bărbaţii nu-şi dădeau seama de asta când erau sub farmecul ei, aşa cum erau acum gemenii Tarleton. Pe chipul ei, trăsăturile delicate ale mamei, o aristocrată de origine franceză din regiunea de coastă, nu se armonizau cu trăsăturile greoaie ale tatălui, un irlandez cu obrazul rumen. Totuşi avea o faţă atrăgătoare, cu bărbia ascuţită şi fălci puternice. Ochii, puţin migdalaţi şi mărginiţi de gene dese, erau de un verde deschis, fără cea mai mică nuanţă căpruie. Sprâncenele, groase şi negre, desenau o neaşteptată linie oblică pe pielea albă ca magnolia, acea piele pe care puneau atâta preţ femeile din Sud şi pe care o apărau cu atâta grijă, cu ajutorul pălăriilor, al vălurilor şi al mitenelor, de soarele arzător al Georgiei. În acea luminoasă după-amiază de aprilie din anul 1861, Scarlett O'Hara, cum stătea între Stuart şi Brent Tarleton, pe veranda răcoroasă şi umbroasă de la Tara, plantaţia tatălui ei, oferea ochilor o imagine încântătoare. Rochia nouă, croită din doisprezece iarzi de muselină verde înflorată, unduia pe cercurile crinolinei şi culoarea se armoniza perfect cu aceea a sandalelor de marochin verde cu tocuri joase, pe care tatăl ei i le adusese de curând din Atlanta. Rochia îi scotea în evidenţă într-un mod fermecător mijlocul, cel mai subţire din trei comitate, şi corsajul foarte ajustat învăluia un piept bine dezvoltat pentru o fată de şaisprezece ani. Dar cu tot felul pudic în care-şi aşezase poalele rochiei, cu tot aerul rezervat pe care i-l dădea părul lins, strâns în coc la spate, cu toată cuminţenia mâinilor mici şi albe, încrucişate în poală, Scarlett îşi ascundea cu greu adevărata fire. Pe faţa ei, plină de o dulceaţă studiată, ochii verzi, neastâmpăraţi şi poruncitori, plini de viaţă, nu se potriveau deloc cu atitudinea ei cuviincioasă. Îşi datora bunele purtări observaţiilor blânde ale mamei ei şi disciplinei mai severe exercitate de Mammy, dar ochii îi trădau firea. Lângă ea, de o parte şi de alta, gemenii se lăfăiau în fotolii şi, râzând şi pălăvrăgind, priveau soarele prin paharele pline cu lichior de mentă. Îşi încrucişaseră neglijent picioarele lungi şi greoaie de călăreţi, încălţate cu cizme până la genunchi. În vârstă de nouăsprezece ani, înalţi de aproape 1,90 m, cu mâini şi picioare lungi şi cu muşchii tari, cu faţa arsă de soare, părul roşu închis, privirea veselă şi arogantă, îmbrăcaţi în vestoane identice şi cu pantaloni de culoarea muştarului, semănau unul cu altul ca două picături de apă. Afară, soarele care apunea poleia grădina, luminând copacii încărcaţi de flori albe care se profilau în mase compacte pe un fond verde deschis. Caii celor doi gemeni – nişte animale mari, roşcate ca părul stăpânilor lor – erau priponiţi pe aleea de trăsuri; lângă ei mârâia haita de câini slabi şi nervoşi care întovărăşeau peste tot pe Stuart şi pe Brent. Mai la o parte, cum se cădea
Transcript
1. www.tubefun4.com Margaret Mitchell Pe aripile vntului Gone
With The Wind,1936 PARTEA NTI Capitolul I Scarlett O'Hara nu era
frumoas, dar brbaii nu-i ddeau seama de asta cnd erau sub farmecul
ei, aa cum erau acum gemenii Tarleton. Pe chipul ei, trsturile
delicate ale mamei, o aristocrat de origine francez din regiunea de
coast, nu se armonizau cu trsturile greoaie ale tatlui, un irlandez
cu obrazul rumen. Totui avea o fa atrgtoare, cu brbia ascuit i flci
puternice. Ochii, puin migdalai i mrginii de gene dese, erau de un
verde deschis, fr cea mai mic nuan cpruie. Sprncenele, groase i
negre, desenau o neateptat linie oblic pe pielea alb ca magnolia,
acea piele pe care puneau atta pre femeile din Sud i pe care o
aprau cu atta grij, cu ajutorul plriilor, al vlurilor i al
mitenelor, de soarele arztor al Georgiei. n acea luminoas dup-amiaz
de aprilie din anul 1861, Scarlett O'Hara, cum sttea ntre Stuart i
Brent Tarleton, pe veranda rcoroas i umbroas de la Tara, plantaia
tatlui ei, oferea ochilor o imagine ncnttoare. Rochia nou, croit
din doisprezece iarzi de muselin verde nflorat, unduia pe cercurile
crinolinei i culoarea se armoniza perfect cu aceea a sandalelor de
marochin verde cu tocuri joase, pe care tatl ei i le adusese de
curnd din Atlanta. Rochia i scotea n eviden ntr-un mod fermector
mijlocul, cel mai subire din trei comitate, i corsajul foarte
ajustat nvluia un piept bine dezvoltat pentru o fat de aisprezece
ani. Dar cu tot felul pudic n care-i aezase poalele rochiei, cu tot
aerul rezervat pe care i-l ddea prul lins, strns n coc la spate, cu
toat cuminenia minilor mici i albe, ncruciate n poal, Scarlett i
ascundea cu greu adevrata fire. Pe faa ei, plin de o dulcea
studiat, ochii verzi, neastmprai i poruncitori, plini de via, nu se
potriveau deloc cu atitudinea ei cuviincioas. i datora bunele
purtri observaiilor blnde ale mamei ei i disciplinei mai severe
exercitate de Mammy, dar ochii i trdau firea. Lng ea, de o parte i
de alta, gemenii se lfiau n fotolii i, rznd i plvrgind, priveau
soarele prin paharele pline cu lichior de ment. i ncruciaser
neglijent picioarele lungi i greoaie de clrei, nclate cu cizme pn
la genunchi. n vrst de nousprezece ani, nali de aproape 1,90 m, cu
mini i picioare lungi i cu muchii tari, cu faa ars de soare, prul
rou nchis, privirea vesel i arogant, mbrcai n vestoane identice i
cu pantaloni de culoarea mutarului, semnau unul cu altul ca dou
picturi de ap. Afar, soarele care apunea poleia grdina, luminnd
copacii ncrcai de flori albe care se profilau n mase compacte pe un
fond verde deschis. Caii celor doi gemeni nite animale mari, rocate
ca prul stpnilor lor erau priponii pe aleea de trsuri; lng ei mria
haita de cini slabi i nervoi care ntovreau peste tot pe Stuart i pe
Brent. Mai la o parte, cum se cdea
2. www.tubefun4.com unui aristocrat, un cine mare, cu pete
negre, sttea culcat cu botul pe labe i atepta rbdtor ca bieii s
plece acas, la cin. ntre cini, cai i gemeni exista o nrudire mult
mai adnc dect aceea rezultnd dintr-o permanent tovrie. Erau ca nite
animale tinere, nepstoare, pline de graie i de nerv, strlucind de
sntate. Bieii erau impetuoi i susceptibili ca i caii lor, dar blnzi
cu cei care tiau cum s se poarte cu ei. Dei cei trei de pe verand
fuseser deprini din natere cu viaa uoar de pe plantaii i fuseser
servii din fraged copilrie de slugi mereu la cheremul lor, pe
chipurile lor nu se citea nici moliciune, nici indolen. Aveau
puterea i vioiciunea oamenilor de la ar, care i-au petrecut toat
viaa n aer liber i care nu i-au prea btut capul cu lucrurile anoste
din cri. Viaa n nordul Georgiei, n comitatul Clayton, era nc rustic
i, dup principiile n vigoare la Augusta, Savannah i Charleston,
chiar puin cam primitiv. Suditii din regiunile mai vechi i priveau
de sus pe georgienii din nord, dar aici, n nordul Georgiei, lipsa
rafinamentelor unei educaii alese nu avea nsemntate dac te artai la
nlime cnd trebuia. Ceea ce avea mai ales nsemntate era s cultivi
bumbac de bun calitate, s ncaleci bine, s tragi bine cu puca, s fii
un bun dansator, s tii s ii tovrie doamnelor i s bei ca un om de
lume, ca un gentleman. n toate aceste privine, gemenii se artau la
nlime, dar n acelai timp erau cunoscui pentru totala lor
incapacitate de a nva ceva din cri. Prinii lor erau oamenii cei mai
bogai din comitat, stpneau cel mai mare numr de cai i de sclavi,
dar cei doi tineri erau mai nepricepui la gramatic dect cei mai
muli rani albi sraci din mprejurimi. Tocmai din cauza asta Stuart i
Brent trndveau n aceast dup-amiaz de aprilie, pe verand, la Tara.
Fuseser eliminai de la universitatea din Georgia, a patra
universitate de unde fuseser dai afar n doi ani. Iar Tom i Boyd,
fraii lor mai mari, plecaser mpreun cu ei, fiindc nu voiau s rmn
ntr-o instituie n care gemenii nu erau primii. Stuart i Brent
considerau ultima lor aventur ca o excelent glum, i Scarlett, care
nu deschisese de bun voie o carte de cnd terminase anul trecut
Institutul pentru domnioare din Fayetteville, lua i ea lucrurile n
glum. tiu c puin v pas i c nici lui Tom nu-i pas c v-au dat afar,
zise ea. Dar Boyd? El vrea s studieze i, dup ce l-ai silit s
prseasc universitatea din Virginia, pe aceea din Alabama, i din
Carolina de Sud, a trebuit s plece acum i din cea din Georgia. Aa
n-o s sfreasc niciodat. O, va putea s-i continuie dreptul n biroul
judectorului Parmalee, la Fayetteville, rspunse Brent nepstor. De
altfel, n-are mare importan. Oricum, ar fi trebuit s ne ntoarcem
acas nainte de sfritul anului colar. De ce? Rzboiul, prostuo!
Rzboiul poate izbucni dintr-o zi ntr-alta, i cred c nu-i nchipui c
vreunul din noi ar rmne la universitate n timp de rzboi. tii bine c
nu va fi rzboi, zise Scarlett plictisit. Sunt numai vorbe. Nu mai
devreme de sptmna trecut, Ashley Wilkes i tatl lui i-au spus tatei
c delegaii notri la Washington vor ajunge la... un... acord amiabil
cu domnul Lincoln cu privire la Confederaie. i apoi, yankeilor le e
prea mare fric de noi. Nu va fi rzboi i m-am sturat s tot aud
vorbindu-se de el. Nu va fi rzboi! exclamar cei doi gemeni
indignai, ca i cnd li s-ar fi luat un bun al lor.
3. www.tubefun4.com Ba da, fetio, are s fie rzboi, zise Stuart.
Yankeilor le e poate fric de noi, dar dup bombardamentul de
alaltieri i dup felul cum generalul Beauregard i-a dat afar din
fortul Sumter, vor fi silii s se bat. Altfel, vor fi considerai de
lumea ntreag ca o band de lai. Confederaii... Scarlett fcu o mutr
plictisit, enervat. Dac mai repetai o dat cuvntul "rzboi", m duc s
m nchid n cas. n viaa mea nu m-a plictisit un cuvnt mai mult dect
cuvntul "rzboi", afar doar de "secesiune". Papa vorbete de rzboi de
dimineaa pn seara i toi domnii care vin s-l vad vorbesc de fortul
Sumter, de drepturile statelor sau de Abe Lincoln, de-mi vine s
urlu de plictiseal. i tinerii nu vorbesc dect de asta i de grozvia
lor de trup. Nu ne-am distrat nicieri n primvara asta, fiindc
tinerii n-aveau alt cuvnt pe buze. Sunt ncntat c Georgia a ateptat
Crciunul ca s proclame "secesiunea", altfel nici una din
petrecerile noastre n-ar fi fost reuit. Dac mai aud cuvntul
"rzboi", intru n cas. i Scarlett s-ar fi inut de cuvnt, cci nu
putea urmri mult vreme o conversaie al crei principal subiect nu-l
constituia persoana ei. Totui surse. Gropiele i aprur n obraji i
genele negre ncepur s se zbat repede ca nite aripi de fluture.
Bieii fur ncntai i, aa cum dorise, i cerur iertare fiindc o
necjiser. Nu-i pstrau pic pentru lipsa ei de interes. Dimpotriv.
Rzboiul i privea pe brbai, aa c socotir atitudinea ei drept o dovad
de feminitate. Dup ce manevrase aa nct s-i sustrag de la subiectul
plictisitor al rzboiului, relu cu interes discuia privitoare la
situaia actual a celor doi frai. Ce-a spus mama voastr aflnd c ai
fost dai din nou afar? Tinerii preau jenai. i aminteau de felul cum
reacionase mama lor cu trei luni mai nainte, cnd reveniser de la
universitatea din Virginia, dup eliminare. Pi, zise Stuart, n-a
prea avut ocazia s spun mare lucru. Azi-dimi-nea, Tom cu Brent i cu
mine am plecat de acas devreme. Nu se sculase nc. Tom s-a dus s fac
o vizit familiei Fontaine, iar noi am venit aici. Nu v-a spus nimic
asear, cnd v-ai ntors? Asear am avut noroc. nainte de sosirea
noastr aduseser noul armsar, pe care l-a cumprat mama n Kentucky
luna trecut. Toat casa era dat peste cap. E un cal superb,
Scarlett, trebuie s-i spui tatlui tu s vie s-l vad ndat ce va
putea... pe drum l-a i mucat pe grjdar i a clcat n picioare doi
dintre negrii mamei, care se duseser s-l ia de la gar, la
Jonesboro. Chiar nainte s ajungem acas, a fost ct pe ce s drme
grajdul i aproape l-a omort pe Strawberry, btrnul armsar al mamei!
Cnd am sosit, mama era la grajd cutnd s-l liniteasc cu nite buci de
zahr, i pe cuvntul meu c reuea. Negrii fceau nite ochi! Le era att
de fric, nct se agaser de grinzile lui, dar mama vorbea calului ca
i cum ar fi fost o fiin omeneasc, blnd ca un mieluel. Nimeni nu se
pricepe la cai mai bine ca mama. Cnd ne-a vzut a spus: "Pentru
numele lui Dumnezeu, ce cutai acas toi patru? Suntei mai ri ca cele
apte plgi ale Egiptului!" Atunci calul a nceput s sforie i s zvrle
din picioare i mama a zis: "Ieii afar! Nu vedei c e nervos,
mititelul de el! M voi ocupa de voi mine diminea!" Ne-am dus deci s
ne culcm. Azi diminea am ters-o nainte s pun mna pe noi i l-am lsat
pe Boyd s se descurce. Credei c o s-l bat pe Boyd?
4. www.tubefun4.com Ca ntreg comitatul, Scarlett nu izbutea s
se obinuiasc cu felul cum mica doamn Tarleton i certa fiii, mari
acum, i la nevoie le administra lovituri de crava la spate.
Beatrice Tarleton era o femeie de aciune. Ducea n spate nu numai o
vast plantaie de bumbac, vreo sut de negri i opt copii, dar i cea
mai mare cresctorie de cai din Georgia. Era iute din fire i, scoas
mereu din srite de desele trsni ale celor patru fii, socotea c din
cnd n cnd o mic btaie dat bieilor nu strica, ceea ce n-o mpiedica s
interzic s fie atins un cal sau un sclav. Nu, n-o s-l bat pe Boyd.
Nu l-a btut niciodat prea mult, fiindc-i cel mai mare, i fiindc-i
cel mai pipernicit din toat droaia, zise Stuart mndru de nlimea sa.
De aceea l-am lsat acas, ca s se descurce cu ea. Mama ar trebui s
nceteze de a ne mai bate. Avem nousprezece ani, Tom are douzeci i
unu. Se poart cu noi ca i cnd am avea ase. Oare mine va veni clare
pe calul ei cel nou la petrecerea Wilkes-ilor? Aa vrea, dar tata
spune c-i primejdios. De altfel, fetele n-o vor lsa. Spun c vor
reui s-o duc cel puin o dat la o petrecere n trsur, ca pe o adevrat
doamn. Sper c n-are s plou mine, zise Scarlett. De o sptmn plou
aproape n fiecare zi. Nimic nu-i mai neplcut ca un picnic care se
sfrete n cas. Mine va fi frumos i cald ca n iunie, zise Stuart.
Privete apusul sta de soare. N-am vzut niciodat un cer mai rou. Poi
ntotdeauna prezice timpul dup asfinit. Ochii lor se aintir asupra
nesfritei ntinderi a domeniului lui Gerald O'Hara, asupra arinilor
de bumbac proaspt arate i asupra zrilor roiatice. Acum, cnd soarele
apunea ntr-o vlvtaie de flcri n spatele colinelor, dincolo de rul
Flint, cldura de aprilie se schimba ncet-ncet ntr-o rcoare uoar dar
binefctoare. n acest an primvara venise devreme, ntovrit de ploi
calde i scurte, de izbucnirea florilor trandafirii ale piersicilor
i de salbele de flori ca stelele care mpnziser balta ntunecat i
colinele ndeprtate. Arturile erau aproape sfrite i splendoarea
purpurie a asfinitului accentua culoarea brazdelor de curnd
rsturnate n argila roie a Georgiei. ntors de fierul plugurilor,
pmntul umed i nfometat atepta seminele de bumbac, btnd n rou pe
creasta nisipoas a brazdelor, i n purpuriu, n rou aprins sau n
cafeniu acolo unde umbrele cdeau pe marginile brazdelor. Cldirile
plantaiei, cu zidurile lor de crmid date cu var, preau o insul n
mijlocul unei mri roii dezlnuite, ale crei valuri unduioase,
sinuoase, pline de vrtejuri, ar fi fost pietrificate n clipa cnd
erau gata s se prvleasc cu spuma lor trandafirie. n aceast regiune
nu existau brazde lungi i drepte, aa cum se puteau vedea n arinile
de argil glbuie din esurile aflate n inima Georgiei, sau n pmntul
negru i mnos de pe coast. Aici, n nord, arturile care unduiau la
poalele dealurilor erau crestate de mii de brazde n form de secer,
ca s mpiedice pmntul bogat s alunece n albia nurilor. Era un pmnt
slbatic, rou de culoarea sngelui dup ploaie, de culoarea crmizii n
timpul secetei, cel mai bun pmnt din lume pentru bumbac. Era o
regiune plcut, cu case albe, arini panice, ruri ncete i glbui, dar
o regiune de contraste unde strlucirea soarelui era orbitoare i
umbra foarte deas. Terenurile defriate i nesfritele ogoare de
bumbac ale plantaiilor surdeau unui soare cald, domol, binevoitor.
La marginea lor se
5. www.tubefun4.com nlau pdurile virgine, ntunecate i rcoroase
chiar n amiezile cele mai arztoare, pduri misterioase, puin
sinistre, ai cror pini ce vuiau preau s stea de veacuri, rbdtori,
de veghe, murmurndu-i ameninarea ntr-un suspin: "Bgai de seam! Bgai
de seam! Ai fost ale noastre odat. V putem lua napoi." La urechile
celor trei aezai pe verand ajungea zgomotul dobitoacelor btnd
pmntul cu copitele lor, clinchetul tlngilor, rsul strident i
nepstor al negrilor care se ntorceau de la cmp cu catrii. Din cas
se auzea vocea dulce a mamei lui Scarlett, Ellen O'Hara, chemnd-o
pe negresa mititic ce-i purta cheile. Vocea ascuit a copilului
rspundea: "Da, doamn!" i se auzeau paii celor ce ieeau pe ua din
dos mergnd spre afumtoare, unde Ellen obinuia s mpart hrana
muncitorilor care veneau de la lucru. i se auzea zngnitul
argintriei i clinchetul farfuriilor, n timp ce Pork, valetul
principal de la Tara, punea masa pentru cin. Auzind sunetele
acestea, gemenii i ddur seama c era timpul s se ntoarc acas, dar
n-aveau chef s dea ochi cu mama lor i ntrziau pe verand cu ndejdea
c Scarlett i va pofti la cin. Ascult, Scarlett, n legtur cu
petrecerea de mine, zise Brent. N-aveam de unde s tim c va fi un
picnic i un bal mine sear. Vei dansa cu noi? N-ai fgduit toate
dansurile tale, nu-i aa? Ba da! Cum puteam s tiu c vei fi cu toii
acas? Nu era s risc s rmn nedansat, numai ca s v atept pe voi doi.
Tu s rmi nedansat! Bieii ncepur s rd zgomotos. Ascult, fetio, va
trebui s-mi acorzi mie primul vals, s-i rezervi ultimul lui Stu i s
supezi cu noi. Ca la ultimul bal, ne vom aeza pe treptele scrii i-i
vom cere lui Mammy Jincy s vin s ne mai ghiceasc o dat. Nu-mi place
s-mi ghiceasc Mammy Jincy. tii c mi-a prezis c am s m mrit cu un
brbat cu prul negru ca pana corbului i cu musti lungi, i mie nu-mi
plac brbaii cu prul negru. i plac cei cu prul rou, nu-i aa, draga
mea? zise Brent surznd. Hai, fgduiete-ne c ne vei acorda valsurile
i c vei supa cu noi. Dac ne fgduieti, i vom spune un secret, zise
Stu. Ce secret? strig Scarlett cu o curiozitate de copil. E vorba
de ce-am auzit ieri la Atlanta, Stu? Dac-i chestia aceea, tii bine
c am fgduit s nu spunem nimic. Domnioara Pitty ne-a spus-o.
Domnioara cine? tii, vara lui Ashley Wilkes, care st la Atlanta,
domnioara Pittypat Hamilton, mtua lui Charles i a Melaniei
Hamilton. Da, o cunosc, e cea mai proast cucoan btrn pe care am
vzut-o n viaa mea. Ei bine, ieri, pe cnd ateptam trenul la Atlanta,
trsura ei s-a oprit n faa grii. A cobort ca s stea de vorb cu noi i
ne-a ncredinat c mine sear, la balul Wilkes-ilor, se va anuna o
logodn. O, tiu despre ce-i vorba, zise Scarlett dezamgit. Se va
anuna logodna prostnacului ei de nepot Charlie Hamilton cu Honey
Wilkes. De ani de zile toat lumea tie c vor sfri prin a se lua, dei
Charles n-a avut niciodat aerul c ar fi prea ncntat. Crezi c e un
prostnac? ntreb Brent. Anul trecut, de Crciun, l-ai lsat totui s se
cam nvrteasc n jurul tu.
6. www.tubefun4.com Nu-l puteam mpiedica, zise Scarlett ridicnd
nepstoare din umeri. Dar, dup prerea mea, e un ntru. De altfel, nu
se va anuna logodna lui, zise Stuart triumftor, ci logod-na lui
Ashley Wilkes cu sora lui Charlie, domnioara Melanie. Faa lui
Scarlett nu se schimb, dar buzele ei plir ca ale unei persoane care
a primit o lovitur pe ct de puternic pe att de neateptat i care, n
primul moment, nu nelege ce s-a petrecut. Privi la Stuart i chipul
ei era att de impasibil, nct tnrul, foarte slab psiholog, crezu c
era numai surprins i foarte interesat de noutatea pe care i-o
adusese. Domnioara Pitty ne-a spus c nu voiau s anune oficial
lucrurile nainte de anul viitor, fiindc domnioara Melly e cam slbu,
dar c, din cauza zvonurilor astea de rzboi, cele dou familii au
socotit c e mai bine s grbeasc nunta. De aceea vor anuna mine sear
logodna, la supeu. Scarlett, noi i-am spus secretul, i trebuie s ne
promii c vei supa cu noi. Ne-am neles, rspunse Scarlett automat. i
ne vei acorda toate valsurile? Toate. Ce drgu eti! Pariez c ceilali
biei vor nnebuni de ciud. N-au dect, zise Brent. Le venim noi de
hac. Ascult, Scarlett, ai s stai cu noi n timpul picnicului? Ce?
Brent i rennoi cererea. Sigur c da. Gemenii se uitar unul la altul.
Erau ncntai, dar i puin mirai. Dei se credeau curtezanii preferai
ai lui Scarlett, niciodat nu obinuser de la ea att de uor o dovad
de favoare. De obicei Scarlett i silea s-o roage, i amna, refuza s
le rspund, rdea cnd fceau pe supraii, se mbufna cnd se necjeau de-a
binelea. i dintr-o dat, le fgduise aproape toat ziua de mine.
Primea s se aeze lng ei la picnic, le rezerva toate valsurile (vor
aranja ei ca s nu se danseze dect valsuri), accepta s supeze cu ei.
Fcea s fii dat afar din universitate! ncntai de succesul lor, nu se
grbeau s plece. Vorbeau de picnic, de bal, de Ashley Wilkes i de
Melanie Hamilton. i tiau vorba, spuneau glume i rdeau de ele, i
fceau aluzii strvezii n legtur cu invitaia la cin. Trecu o bun
bucat de vreme nainte s bage de seam c Scarlett nu spunea aproape
nimic. Atmosfera se schimbase. Gemenii n-ar fi tiut s spun de ce,
dar dup-amiaza i pierduse farmecul. Dei Scarlett le rspundea la
ntrebri prea c nu acord dect o atenie foarte relativ conversaiei.
Ghicind c se ntmpl ceva ce nu puteau nelege, gemenii, ncurcai i
plictisii, mai rezistar ctva vreme, apoi se scular cam fr voie i se
uitar la ceasor-nicele lor. Soarele cobora asupra ogoarelor de
curnd arate i, de cealalt parte a rului, pdurile mari i profilau
masa lor ntunecat. Rndunelele treceau prin curte ca sgeile. Gini,
rae i curcani veneau de pe cmp blbnin-du- se i umflndu-se n pene.
Stuart rcni un "Jeems!" asurzitor i, dup cteva clipe, un negru
nalt, de vrsta gemenilor, nconjur casa i, suflnd din greu, se
repezi spre caii legai. Jeems era servitorul celor doi frai i, ca i
cinii, i ntovrea pre-tutindeni. Se jucase cu ei n copilrie i le
fusese druit n ziua cnd mpliniser zece ani. Vzndu-l, cinii culcai n
praful roiatic se scular, pndindu-i stpnii. Tinerii se nclinar,
strnser mna lui Scarlett i-i
7. www.tubefun4.com spuser c o ateptau devreme a doua zi la
familia Wilkes. Apoi plecar n goan, srir n a i, urmai de Jeems,
coborr n galop aleea plantat cu cedri, fluturndu-i plriile i
chiuind. Dup ce cotir pe drumul prfuit i pierdur Tara din vedere,
Brent i opri calul sub un copac. Stuart se opri i el, iar tnrul
negru i struni i el calul la civa pai n urm. Simind c hurile
slbesc, caii lungir gturile i ncepur s pasc iarba fraged de
primvar. Rbdtori, cinii se lungir din nou n praful moale i rou i se
uitar cu jind la rndunelele ce se roteau n amurgul care se lsa .Faa
lat i naiv a lui Brent trda ncurctur i o uoar indignare. Ascult,
zise el, n-ai impresia c ar fi trebuit s ne opreasc la cin? Credeam
c ne va opri, rspunse Stuart. Am ateptat s se hotrasc, dar nu s-a
hotrt. Tu ce crezi? Nu cred nimic. Am totui impresia c ar fi
trebuit s ne rein. n definitiv, e prima zi pe care o petrecem aici,
nu ne-a vzut de mult i mai aveam s-i spunem o mulime de lucruri.
Cnd am sosit, mi s-a prut c era foarte mulumit s ne vad. i mie mi
s-a prut. i apoi, acum vreo jumtate de or, tot cheful i s-a dus,
parc ar fi apucat-o durerea de cap. Am observat i eu, dar n-am dat
atenie faptului. Dup tine, ce crezi c s-a ntmplat? Nu tiu. I-am
spus oare ceva care a suprat-o? Se gndir o clip amndoi. Nu vd ce.
De altfel, cnd Scarlett e suprat, o tie toat lumea. N-are o fire
nchis ca alte fete. Da, asta-mi place la ea. Nu umbl nepat i
bosumflat cnd se supr. i spune verde n fa ce are. Dar sunt sigur c
vreo vorb de-a noastr sau vreun gest al nostru au fcut-o s amueasc
i s par bolnav. A putea s jur c era ncntat s ne vad i c voia s ne
opreasc la mas. Nu cumva o fi pentru c am fost eliminai? i-ai gsit!
Mare prost mai eti! A rs cu poft cnd i-am povestit. De altfel,
Scarlett nu pune mai mult pre ca noi pe nvtur. Brent se ntoarse n a
i-l strig pe rnda: Jeems! Poftim, domnu' B'ent? Ai auzit ce-am
vorbit cu domnioara Scarlett? Nu, domnu' B'ent. Cum c'ezi mata, c
eu spionez pe albi? S spionezi! Nu, Doamne ferete! Dar voi, negrii,
suntei la curent cu tot ce se petrece. M, mincinosule, te-am vzut
cu ochii mei strecurndu-te dup verand i pitindu-te lng zid, sub o
tuf de iasomie. Hai, zi, ne-ai auzit spunnd ceva care ar fi putut
s-o supere pe domnioara Scarlett... sau ar fi putut s-o jigneasc?
Prins asupra faptului, Jeems renun s susin c nu trsese cu urechea.
Nu, domnu' B'ent, zise el ncreindu-i fruntea neagr, n-am auzit c
spus ceva ca'e s-o supe'e. C'ed c-a fost fe'icit c vzut pe
dumneavoast' i a fost vesel ca o v'biu, pn cnd vo'bit dumneavoast'
de nunta lu' domnu' Ashley cu domnioa'a Melly Hamilton. Atunci a
tcut ca o po'umbi cnd se 'otete uliu' pe sus. Gemenii se privir i
ddur din cap n semn de aprobare. Totui nu
8. www.tubefun4.com izbuteau s neleag. Jeems are dreptate. Dar
nu vd de ce, zise Stuart. Ashley nu-i dect un prieten pentru ea.
Nu-l iubete. Pe noi ne iubete. Brent ddu din cap. Nu crezi c e din
pricin c Ashley nu i-a spus c mine sear se va anuna logodna lui i e
furioas c un vechi prieten ca el n-a prevenit-o naintea tuturor
celorlali? Fetele in mult s fie primele care afl lucrurile astea!
Poate c da, ei, i dac nu i-a spus c va fi mine? Trebuia doar s fie
un secret i o surpriz. Ce, un brbat n-are dreptul s pstreze
lucrurile astea pentru el? N-am fi tiut nimic dac mtua domnioarei
Melly n-ar fi pomenit de asta. De fapt, Scarlett trebuia s tie c
Ashley o va lua pe Melly ntr-o bun zi. O tim cu toii de ani de
zile. n familiile Wilkes i Hamilton se fac multe cstorii ntre veri.
Toat lumea tia c vor sfri prin a se cstori. Ca i Hpney Wilkes, care
va lua pe Charlie, fratele domnioarei Melly. Renun s ncerc s neleg!
Regret totui c nu ne-a invitat la mas. i jur c n-am nici un chef s
m ntorc acas, ca s-o aud pe mama certndu-ne pentru eliminare, mai
ales c nu e pentru prima dat. Pn acum poate c Boyd a gsit mijlocul
s-o potoleasc. tii bine c sectura aia e bun de gur. tii c
ntotdeauna reuete s-o potoleasc pe mama. Da, se poate, dar asta
cere timp. ncurc ntotdeauna aa de tare iele, nct mama nu izbutete s
le descurce, i atunci se d btut i-l roag s-i crue vocea pentru ziua
cnd va fi avocat. Dar probabil c n-a gsit nc momentul. Pariez c
mama e att de preocupat de calul cel nou, c a uitat de ntoarcerea
noastr i nu se va gndi la ea dect cnd se va aeza la mas i-l va zri
pe Boyd. i nainte de sfritul mesei, va fi foc i par. i abia pe la
zece Boyd va reui s-i demonstreze c nici unul din noi nu mai putea
rmne la universitate, dat fiind tonul cu care ne-a vorbit, ie i
mie, rectorul. n sfrit, la miezul nopii va fi att de suprat pe
rector, nct l va ntreba pe Boyd de ce nu l-a mpucat. Nu, nu ne
putem ntoarce acas nainte de miezul nopii. Gemenii se uitar unul la
altul, mbufnai. Nu se temeau de caii slbatici pe care-i nclecau, de
gloane la o nvlmeal, de furia unor vecini scoi din srite, dar aveau
o sfnt team de observaiile necrutoare ale mamei lor i de cravaa cu
care nu se sfia s-i ating. Ascult-m, zise Brent. Hai pe la
Wilkes-i. Ashley i fetele vor fi ncntai s ne opreasc la mas. Stuart
pru cam stingherit. Nu, nu mergem acolo. Trebuie s fie foarte
ocupai cu picnicul de mine i apoi... Uitasem, se grbi s spun Brent.
Nu, firete c nu putem merge acolo. i strunir caii i clrir ctva
vreme n tcere. Stuart prea ncurcat i faa lui bronzat se nroise. Pn
n vara trecut i fcuse curte Indiei Wilkes, cu aprobarea celor dou
familii i a ntregului comitat. Lumea credea c recea i rezervata
India Wilkes va avea, poate, o nrurire linititoare asupra lui. n
orice caz, era dorina cea mai vie a tuturor. Stuart ar fi putut s-o
ia n cstorie, dac Brent nu i-ar fi artat nemulumirea. Brent avea
simpatie pentru India, dar o gsea cam uric i prea moale i-i era cu
neputin s se ndrgosteasc de ea ca s-i in tovrie lui Stuart. Pentru
ntia oar
9. www.tubefun4.com gemenii nu se potriveau la gusturi i Brent
i purtase pic fratelui su, fiindc fcea curte unei fete care, pentru
el, n-avea nimic deosebit. i-apoi, vara trecut, n cursul unei
ntruniri politice ntr-un crng de stejari la Jonesboro, amndoi
deveniser contieni de Scarlett O'Hara. O cunoteau de ani de zile i,
n copilria lor, fusese una din tovarele preferate de jocuri, cci
tia s clreasc i s se caere n copaci aproape tot att de bine ca i
ei. Dar acum, spre marea lor mirare, se transformase ntr-o
domnioar, cea mai ncnttoare din lume. Pentru prima oar observar
vioiciunea ochilor ei verzi, gropiele pe care le fcea cnd rdea,
minile delicate, picioarele mici i talia subire. Refleciile lor
spirituale o fcuser s rd cu hohote i, plecnd de la ideea c-i
considera pe amndoi nite fiine excepionale, fiecare cutase s par ct
mai grozav. A fost o zi memorabil n viaa gemenilor. Pe urm, de cte
ori i aminteau, se ntrebau ntotdeauna cum de nu observaser mai
devreme farmecul lui Scarlett. Nu izbutir niciodat s rezolve aceast
problem, care era totui foarte simpl, i anume c Scarlett hotrse n
ziua aceea s atrag atenia gemenilor. Nu putea suferi ca un brbat s
se ndrgosteasc de o alt femeie dect de ea, i vznd pe Stuart fcnd
curte Indiei Wilkes la acea ntrunire, firea ei hrprea nu mai putu
rbda. Stuart nu-i ajungea; i puse ochii i pe Brent i reui n
planurile ei pe deplin. Amndoi se ndrgostir de Scarlett i amintirea
Indiei Wilkes i a lui Betty Munroe din Lovejoy, creia Brent i fcuse
curte fr prea mare entuziasm, se terse cu totul din mintea lor.
Gemenii nu se ntrebau ce va face cel ce va pierde, n caz c Scarlett
va acorda mna sa unuia din ei. Vor lua o hotrre atunci. Pentru
moment, erau foarte mulumii c erau din nou de aceeai prere n legtur
cu o fat, cci nu exista gelozie ntre ei. Era o situaie care-i
distra pe vecini i o enerva pe mama lor, care n-o putea suferi pe
Scarlett. Dac ireata asta o s se mrite cu unul din voi, aa o s v
trebuiasc. Numai s nu v ia pe amndoi. n acest caz vei fi silii s v
mutai n Utah, dac v vor primi mormonii, ceea ce m ndoiesc. Singurul
lucru care m sperie e c ntr-o bun zi o s v mbtai i o s devenii
geloi unul de altul din cauza mecherei steia mici, din cauza javrei
steia cu ochi verzi i vei sfri prin a v ucide unul pe altul. Dar, n
fond, nici n-ar fi prea ru. Din ziua ntrunirii aceleia politice,
Stuart se simise jenat n faa Indiei, nu fiindc India prea mndr
pentru aa ceva i-ar fi artat cu un gest sau cu vreo privire c era
la curent cu brusca schimbare fa de ea, dar Stuart se simea
vinovat. tia c o fcuse pe India s se ndrgosteasc de el. tia c-l mai
iubea nc, i n fundul sufletului simea c nu se purtase ca un
gentleman. i pstra nc Indiei o puternic afeciune i o respecta
pentru c era foarte bine-crescut, cult i pentru c avea caliti
reale. Dar, la dracu! era att de nesrat, de neinteresant i de
monoton, alturi de firea vioaie i schimbtoare a lui Scarlett. tiai
ntotdeauna la ce s te atepi din partea Indiei, n timp ce cu
Scarlett aveai ntotdeauna ceva neprevzut. Era de ajuns ca s suceasc
minile unui brbat, dar i asta era ceva plin de farmec. Ei bine, hai
s cinm la Cade Calvert. Cathleen s-a ntors de la Charleston, cel
puin aa ne-a spus Scarlett. Are poate tiri proaspete despre fortul
Sumter. Cathleen? Pun rmag pe tot ce vrei c nici nu tie c era un
fort
10. www.tubefun4.com acolo, i mai puin c era plin de yankei, pn
cnd obuzele noastre i-au silit s-o tearg. Nu o intereseaz dect
balurile la care merge i curtezanii pe care-i descoper. Da, dar e
att de amuzant s-o auzi sporovind! i va fi i o bun ascunztoare pn
ce mama se va duce la culcare. De acord! mi place Cathleen, are haz
i am chef s-o aud vorbind de Caro Rhett i de celelalte persoane pe
care le cunoatem la Charleston. Dar s m ia dracu, dac pot nghii o
mas n faa mamei ei vitrege, care e yankee. Nu fi prea sever cu ea,
Stuart. E plin de intenii bune. Nu sunt prea sever. Mi-e mil de ea
i nu-mi plac oamenii pe care trebuie s-i plng. i face attea
fasoane, i d atta osteneal s se poarte cum trebuie i s te fac s te
simi la largul tu, c sfrete ntotdeauna prin a spune i a face ceea
ce nu trebuie. M scoate din srite. i nchipuie c suditii sunt nite
barbari, chiar a spus-o mamei. Se teme de suditi. Ori de cte ori
venim la ea, am impresia c-i strnim o fric grozav. S-ar zice c e o
gin slab cocoat pe un scaun, cu ochi inexpresivi i speriai, gata s
bat din aripi i s ipe la cel mai mic gest. Nici nu poi s i-o
reproezi, doar l-ai rnit pe Cade la picior. Eram beat turt, altfel
n-a fi fcut-o, zise Stuart. De altfel, Cade n-a fost niciodat
suprat pe mine. Nici Cathleen, nici Raiford, nici domnul Calvert.
Numai matera asta yankee a scos urlete grozave i s-a apucat s spun
c sunt un slbatic i c oamenii cumsecade nu sunt n siguran n
mijlocul suditilor. Pi, e normal. E yankee i nu-i prea bine
crescut. Dar, la urma urmei, ai tras asupra lui Cade, care e fiul
ei vitreg. La naiba, sta nu-i un motiv ca s m jigneasc. Cu toate c
eti fiul bun al mamei, a fcut ea oare vreo dram cnd Tony Fontaine
te-a rnit la picior? Deloc, s-a mulumit s trimit dup btrnul doctor
Fontaine ca s te panseze i l-a ntrebat ce l-a mpiedicat pe Tony s
ocheasc mai bine. I-a spus c bnuiete c alcoolul l-a fcut s-i piard
ndemnarea. i aduci aminte cum s-a nfuriat Tony? Amndoi bieii
izbucnir n rs. Mama e cineva, zise Brent nduioat. Poi s fii
ntotdeauna sigur c va face ce trebuie i c te va pune la largul tu n
faa lumii. Da, dar ast-sear cnd ne vom ntoarce, e n stare s nu ne
pun la largul nostru n faa tatei i a fetelor, zise Stuart morocnos.
Am impresia c nu stm prea bine cu cltoria noastr n Europa. tii c
mama a spus c dac vom fi eliminai din universitate, nu vom mai face
cltoria promis n principalele ri din Europa. Puin ne pas! Ce-i de
vzut n Europa? Pariez c strinii tia n-au nimic de artat pe care s
nu-l avem i noi n Georgia. Caii lor nu sunt att de iui i fetele lor
att de frumoase ca ale noastre i tiu c n-au whisky de secar care s
poat rivaliza cu cel fcut de tata. Ashley Wilkes pretinde c au o
mulime de teatre i c dau o mulime de concerte. Lui Ashley i-a plcut
Europa. Vorbete de ea tot timpul. Pi, doar tii cum sunt Wilkes-ii.
Se prpdesc dup muzic, dup cri i dup teatre. Mama spune c-s aa,
pentru c bunicul lor era din Virginia. Spune c cei din Virginia se
intereseaz mult de chestiile astea. i privete. D-mi un cal bun de
clrit, ceva bun de but, o fat cumsecade s-i fac curte, una mai puin
cumsecade s m distrez cu ea, i n-am nici o nevoie de Europa lor! Ce
ne supr dac pierdem voiajul?
11. www.tubefun4.com Presupune c am fi n Europa acum, i c
rzboiul ar ncepe. N-am putea reveni la timp. mi place de o sut de
ori mai mult s merg s m bat dect s cltoresc n Europa. i mie la fel.
Ascult, Brent, tiu unde putem merge s cinm. Trecem balta i mergem
la Able Wynder s-i spunem c ne-am ntors toi patru i c suntem gata s
relum antrenamentul. Bun idee! strig Brent cu entuziasm. Ne va
spune toate noutile de la regiment i vom ti ce culoare au hotrt
pentru uniforme. Dac au ales aceeai culoare ca pentru zuavi, s m ia
dracu, dar nu intru voluntar. Cum o s art n pantalonii ia roii,
largi ca nite saci? Parc ar fi chiloi de flanel roie cum poart
femeile. Vei s me'gei la domnu' Wynde'? Fiindc dac me'gei, n-o s
avei mult de mnca'e, zise Jeems. Bucta'u' lo' a mu'it i n-au
cump'at altu'. Le gtete o femeie de la cmp i oamenii spun c e cea
mai 'ea mnca'e din toat Geo'gia. Dumnezeule! De ce n-au cumprat un
alt buctar? Cum s poat cump'a golanii ia albi? N-au avut niciodat
mai mult de pat'u. Tonul lui Jeems era plin de dispre. Avea o
situaie social deosebit, ntruct Tarleton-ii stpneau vreo sut de
negri i, ca toi sclavii marilor plantatori, nu nutrea dect dispre
pentru micii fermieri care nu aveau dect civa sclavi. Am s-i trag o
btaie pentru asta! strig Stuart cu o voce crunt. Nu te apuca s-l
numeti pe Able Wynder golan alb! Firete c-i srac, dar nu-i golan, i
s fiu al dracului dac las pe cineva, negru sau alb, s-l vorbeasc de
ru. Nu-i alt brbat n tot comitatul care s fie ca el, altfel de ce
l-ar fi ales trupa sublocotenent? N-am neles niciodat asta, rspunse
Jeems fr s-i pese de chipul amenintor al stpnului su. C'edeam c
ofie'ii vo' fi alei dint'e domnii bogai, n loc s fie alei dint'e
golanii din bli. Nu-i un golan. Golani sunt oameni ca Slattery-ii.
Able nu-i bogat, asta-i tot. E mic fermier, nu-i mare plantator i
dac oamenii l respect destul ca s-l aleag sublocotenent, ei bine,
un negru n-are voie s-i bat joc de el. Trupa tie ce face. Corpul de
cavalerie fusese creat cu trei luni nainte, chiar n ziua n care
Georgia se separase de Uniune, i de atunci recruii ateptau
nerbdtori rzboiul. Dei fuseser propuse o mulime de denumiri, corpul
acesta nu cptase nc una. n aceast chestiune fiecare avea o prere la
care nu voia s renune, ca i n chestiunea culorii i a croielii
uniformelor. "Pisicile slbatice din Clayton", "Mnctorii de foc",
"Husarii Georgiei", "Zuavii", "Trupa de pucai" (dei urmau s fie
narmai cu pistoale, sbii i pumnale, nu cu puti), "Cavaleritii din
Clayton", "Sn-ge i trsnet", "Gata oricnd", toate numirile acestea i
aveau partizanii lor. Pn ce lucrurile urmau s fie puse la punct i n
ciuda numelui pompos pe care l-au ales n cele din urm, lumea se
mulumea s numeasc acest corp "trupa". Ofierii erau alei de soldai,
cci n afar de veteranii rzboiului din Mexic i ai celui cu indienii
seminoli, nimeni nu cunotea meseria armelor. n afar de asta,
"trupa" n-ar fi admis niciodat un veteran care s nu fie iubit i
stimat. Toat lumea inea la cei trei biei Fontaine i la cei patru
biei Tarleton, totui acetia nu fur alei, fiindc Tarleton-ii se
mbtau prea repede i fceau pe nebunii, iar Fontaine-ii aveau un
caracter prea violent i
12. www.tubefun4.com prea brutal. Ashley Wilkes fu ales cpitan
fiindc era cel mai bun clre din comitat i fiindc se puneau multe
ndejdi n calmul su spre a menine o oarecare ordine. Raiford Calvert
fu ales locotenent, fiindc toat lumea l iubea pe Raif, iar Able
Wynder, fiu de vntor din regiunea blilor, el nsui mic fermier, fu
ales sublocotenent. Able era un fel de uria analfabet, serios i
capabil i plin de bun-sim. Avea o inim de aur i, mai n vrst dect
ceilali tineri, se purta cel puin tot att de bine ca ei n prezena
cucoanelor. Nu exista prea mult snobism printre membrii trupei.
Muli dintre prinii sau bunicii celor din trup ajunseser bogai dup
ce fuseser mici fermieri. De altfel, Able era cel mai bun inta al
trupei, un inta admirabil care, la aptezeci de iarzi, putea s
loveasc o veveri n ochi; n plus, cunotea toate secretele vieii n
aer liber, tia s aprind focul pe ploaie, s gseasc urma unui animal
i s descopere locuri cu ap. Trupa se nchina n faa adevratului merit
i, fiindc-l iubea pe Able, l fcu ofier. Acesta accept onoarea cu o
gravitate demn i fr s se mndreasc deloc, ca un lucru ce i se
datora. Totui, dac brbaii izbuteau s uite c Able se ridicase de
jos, nici soiile plantatorilor, nici sclavii nu reueau s uite. La
nceput nu fuseser recrutai dect fii de plantatori. Fiecare om era
obligat s-i aduc singur calul, armele, echipamentul, uniforma i un
servitor personal. Dar plantatori bogai nu erau prea muli n
comitatul Clayton, recent creat, i spre a ngroa rndurile trupei
fuseser silii s apeleze la fiii micilor fermieri, la vntorii care
triau n pduri, la pescarii de pe marginea blilor i chiar, ntr-un
foarte mic numr de cazuri, la "golanii albi", dac erau ceva mai
pricopsii dect media celor din clasa lor. Recruii din aceast ultim
categorie erau tot att de nerbdtori s se bat cu yankeii, n caz de
rzboi, ca i bogaii lor vecini, dar aici intervenea problema bneasc.
Foarte puini fermieri aveau cai. i cultivau fermele cu ajutorul
catrilor. Aveau rareori mai mult de patru catri i, dat fiind c
acest numr abia le ajungea, n-ar fi fost n msur s dispun de ei n
timp de rzboi, chiar dac ar fi convenit trupei, ceea ce nu era
nicidecum cazul. n ceea ce-i privete pe albii sraci, se socoteau
bogai dac aveau un singur catr. Locuitorii pdurilor i ai blilor
n-aveau nici cai, nici catri. Triau n ntregime din vnat i din
produsele pmntului lor. n general, fceau troc de mrfuri i adeseori
n-aveau timp de un an ntreg cinci dolari n cas. Era peste puterile
lor s-i procure cal i uniform. Dar, n srcia lor, erau de o mndrie
tot att de nemrginit ca i plantatorii n bogia lor. N-ar fi primit
niciodat ceva ce ar fi semnat a poman din partea bogailor lor
vecini. De aceea, spre a menaja susceptibilitatea fiecruia i a
nzestra trupa cu tot ce trebuia, toi marii plantatori din comitat,
tatl lui Scarlett, John Wilkes, Buck Munroe, Jim Tarleton, Hugh
Calvert, n afar de Angus Macintosh, contribuiser cu fonduri spre a
completa echipamentul trupei, al soldailor i al cailor. Fiecare
plantator acceptase s-i echipeze fiii i un anumit numr de ali
tineri, dar fcuser astfel nct cei mai puin bogai dintre recrui s
primeasc uniforme i cai fr s se simt jignii n onoarea lor. De dou
ori pe sptmn, trupa se ntrunea la Jonesboro ca s fac instrucie i s
se roage s nceap rzboiul. Nu izbutiser nc s strng un numr suficient
de cai, dar cei care aveau i nchipuiau c fac "manevre de cavalerie"
ntr-un cmp n spatele tribunalului, unde ridicau nori de praf,
rgueau tot strignd i nvrteau sbii datnd din timpul rzboiului
independenei, pe care le luaser din panopliile saloanelor. Cei ce
n-aveau nc
13. www.tubefun4.com pe ce s ncalece se aezau pe marginea
trotuarului, n faa prvliei lui Bullard, i priveau la camarazii lor,
meterind tutun, spunnd poveti, cnd nu organizau concursuri de tir.
Nu era nevoie s-i nvei pe aceti oameni s trag. Cei mai muli dintre
suditi se nscuser cu puca n mn i, fiindc-i petrecuser ntreaga via
la vntoare, deveniser intai exceleni. Ori de cte ori se fcea
instrucie, apreau tot felul de arme, provenind din plantaii sau din
cocioabele de pe lng bli. Se vedeau astfel lungi puti de vntoare,
care fuseser noi cu prilejul primei treceri a munilor Allegheni,
pucoaie vechi care se ncrcau pe la gur i care culcaser la pmnt muli
indieni pe timpul cnd Georgia abia se formase, pistoale puse n
serviciu n 1812 pe timpul rzboaielor cu indienii seminoli i n
Mexic, pistoale de duel montate n argint, revolvere de buzunar,
puti de vntoare cu eava dubl, frumoase carabine de fabricaie englez
cu patul de lemn fin. Exerciiile se sfreau ntotdeauna n crciumile
din Jonesboro, i seara se porneau attea bti, nct ofierii abia
puteau mpiedica s nu fie mori sau rnii nainte ca trupa s se msoare
cu yankeii. n cursul unor asemenea ncierri trsese Stuart Tarleton
asupra lui Cade Calvert, i Tony Fontaine asupra lui Brent. De curnd
eliminai de la universitatea din Virginia, gemenii se aflau acas
cnd se organizase trupa i se nscriseser cu entuziasm. Dar la dou
luni dup btaia i rnirea lui Cade Calvert, mama lor i expediase la
universitatea statului, poruncindu-le s rmn acolo. n timpul ct
sttuser la universitate suferiser din cauz c nu mai cunoteau
plcerile instruciei militare i puin le psa dac-i ntrerupeau
studiile, numai s fie lsai s galopeze, s urle i s trag cu puca n
tovria prietenilor lor. Ei bine, hai s mergem la Able, propuse
Brent. O tiem peste cmp, trecem prin valea domnului O'Hara i prin
punea Fonraine-ilor i vom fi acolo numaidect. N-o s ne dea de
mnca'e dect oposum i legume, protest Jeems. Ba tu n-ai s capei
nimic, declar Stuart strmbndu-se. Ai s te ntorci acas s spui mamei
c nu venim la mas. Nu, nu m duc! strig Jeems, speriat. Nu, nu m
duc. Nu-mi place, cum nu v place nici dumneavoast', ca doamna
Beat'ice s m ia la zo'. nti o s m nt'ebe de ce v-au dat din nou
afa' pe toi. i pe u'm de ce nu v-am adus acas ast-sea' ca s v
ce'te. i p-u'm se va 'epezi la mine ca un uliu la o v'abie, i p-u'm
o s spun c toate astea sunt din cauza mea. Dac nu m luai la domnu'
Wynde', am s stau n pdu'e toat noaptea i poate am s fiu p'ins de
pat'ule fiindc-mi place de o mie de o'i mai mult s fiu p'ins de
pat'ule dect de doamna Beat'ice cnd e sup'at. Gemenii se uitau la
negru, ncurcai i indignai. E n stare s se lase prins de-o patrul i
mama va rde sptmni ntregi. Zu, negrii sunt prea plicticoi. Cred c
aboliionitii au dreptate. Nu e drept s-l expunem pe Jeems la o scen
pe care noi vrem s-o evitm. Va trebui s-l lum cu noi. Dar,
ascult-m, negru idiot i obraznic, dac o s-i dai aere cu negrii lui
Wynder i dac-i lai s neleag c noi nu mncm dect pui fripi i unc, n
timp ce ei nu au altceva dect iepure i oposum, te... te voi spune
mamei. i pe urm n-o s mai mergi la rzboi cu noi. Ae'e! S-mi dau
ae'e fa de nite p'pdii de neg'i ca ei? Nici o g'ij. Sunt
bine-c'escut. Doamna Beat'ice m-a nvat bunele manie'e ca i pe
dumneavoast'! N-a prea avut mult succes cu nici unul din noi trei,
adug Stuart.
14. www.tubefun4.com Hai, la drum! Ddu pinteni calului i-l fcu
s sar fr greutate peste gardul care nconjura ogoarele lui Gerald
O'Hara. Calul lui Brent sri i el, urmat apoi de al lui Jeems, care
se inea agat de coam i de a. Lui Jeems nu-i plcea s sar peste
garduri, dar srise i mai nalte dect acesta ca s-i poat urma stpnii.
Se lsa noaptea. Pe cnd treceau printre brazdele roietice i coborau
valea spre ru, Brent strig fratelui su: Ascult, Stu. N-ai impresia
c Scarlett ar fi trebuit s ne pofteasc la mas? Asta-i i prerea mea,
strig Stuart la rndul su. De ce crezi c... Capitolul II Dup ce
gemenii Tarleton o lsar pe Scarlett pe veranda de la Tara i cnd
zgomotul galopului cailor ncet, fata se ntoarse la scaunul ei, ca o
somnambul. Faa i era mpietrit, iar gura, fiindc se silise s rd ca
s-i mpiedice pe gemeni s-i descopere secretul, o durea. Se aez cu
un aer obosit i-i aduse un picior sub ea. Inima i era plin de atta
suferin, nct avu impresia c se va sparge. Btea cu lovituri mici,
neregulate. Minile i erau reci i avea senzaia iminenei unei mari
nenorociri. Pe chipul ei se citeau durere i nedumerire, ncurctura
unui copil rsfat care a fcut ntotdeauna tot ce-a vrut i care acum,
pentru prima oar, se lupt cu neplcerile vieii. Ashley s se
cstoreasc cu Melanie Hamilton! Nu putea fi adevrat! Gemenii se
nelaser. Iar o pcliser. Ashley n-o putea iubi pe Melanie! Nimeni
n-ar putea iubi o fiin att de mic i de tears ca Melanie! Scarlett i
aminti cu dispre de trupul subire i copilresc al Melaniei, de faa
ei serioas i att de lipsit de farmec, nct era aproape urt. i Ashley
n-o mai vzuse de luni de zile. Nu se dusese mai mult dect de dou
ori la Atlanta, de la recepia pe care o dduse anul trecut la
Doisprezece Stejari. Nu, Ashley n-o putea iubi pe Melanie,
fiindc... Oh! nu se putea nela... fiindc pe ea o iubea! Pe ea!
Scarlett era singura femeie pe care o iubea, o tia precis! Scarlett
auzi pe Mammy clcnd greu prin hol, fcnd s se cutremure podeaua.
Repede i ndrept piciorul i ncerc s dea feei ei o expresie mai calm.
Nu era bine ca Mammy s bnuiasc mcar c se ntmplase ceva ru. Mammy
socotea c cei din familia O'Hara i aparineau trup i suflet, c
secretele lor erau secretele ei. Cea mai mic bnuial de mister
ajungea ca s-o hotrasc s porneasc la vntoare cu ncpnarea unui
copoi. Scarlett tia din experien c, dac curiozitatea lui Mammy nu
era satisfcut ndat, va ncepe s discute problema cu Ellen, i atunci
Scarlett va fi silit s povesteasc totul mamei sale sau s nscoceasc
vreo minciun plauzibil. Mammy iei din hol. Era o btrn foarte gras,
cu ochi mici i vicleni ca de elefant. De tip african pur, era de un
negru strlucitor. Credincioas familiei O'Hara pn la ultima pictur
de snge, i tiau de fric toi ceilali servitori. Mammy era negres,
dar principiile i mndria ei erau asemenea sau chiar le depeau pe
ale stpnilor ei. Fusese crescut n dormitorul Solangei Robillard,
mama lui Ellen O'Hara, o franuzoaic rafinat, rece i mndr, care nu
crua nici pe copiii ei, nici pe servitori de o pedeaps meritat
pentru orice nclcare a etichetei. Mammy o crescuse pe Ellen i
plecase din Savannah
15. www.tubefun4.com mpreun cu ea cnd Ellen se mritase i venise
la Tara. Pe cei pe care i iubea, Mammy i certa i, cum pe Scarlett o
iubea nespus i se mndrea cu ea tot att de mult, aproape nu mai
contenea mustrnd-o. Au plecat domnii? De ce nu i-ai 'ugat s 'mn la
mas, domnioa' Sca'lett? I-am spus lu' Po'ck s pun dou tacmu'i n
plus. Ce fel de manie'e sunt astea? M-am sturat s-i tot aud vorbind
de rzboi i n-a mai fi putut s-i ascult i n timpul cinei, mai ales c
tata le-ar fi cntat n strun i ar fi nceput s strige contra domnului
Lincoln. Ai manie'e de 'an, cu toat silina pe ca'e ne-am dat-o,
domnioa'a Ellen i cu mine. i cum se face c eti fr al, acum cnd
ncepe 'coarea nopii? i-am spus de o mie de o'i c ai s te mbolnveti
de figuri cnd stai afa' sea'a f' nimic pe ume'i. Int' n cas,
domnioa' Sca'lett! Scarlett se ntoarse cu o ncetineal studiat. Era
fericit c Mammy fusese prea ocupat cu chestiunea alului ca s-i
observe faa. Nu, vreau s stau aici s vd asfinitul. E aa de frumos.
Du-te repede i adu-mi alul. Te rog, Mammy, am s stau aici pn la
ntoarcerea tatei. Dup glas, pa'c ai i cptat gutu'ai, zise Mammy pe
un ton bnuitor. Nu, rspunse Scarlett nerbdtoare. Du-te de-mi adu
alul! Mammy reintr n hol i Scarlett o auzi strignd unei servitoare
care se afla la etajul nti: 'osa, zv'le-mi alul domnioa'ei
Sca'lett! Apoi, mai tare: Bun de nimic, neg'es sc'boas! Nu-i
niciodat unde e nevoie de ea. Acum t'ebuie s m sui chia' eu!
Scarlett auzi scara gemnd i se scul n picioare ncetior. Cnd va
reveni, Mammy va rencepe s-i fac moral pentru lipsa ei de
ospitalitate i Scarlett simi c nu va putea s ndure o discuie pe o
chestiune att de mrunt, cnd ei i se frngea inima de durere. Stnd n
picioare, netiind ce s fac, ntrebndu-se unde s-ar putea ascunde pn
cnd durerea i se va potoli puin, avu o idee care-i aduse o slab raz
de ndejde. n dup-amiaza aceea tatl ei se dusese la Doisprezece
Stejari, plantaia Wilkes-ilor, pentru a cumpra pe Dilcey, soia
valetului su, Pork. Dilcey era menajer i moa la Doisprezece Stejari
i de la nunt, care avusese loc acum ase luni, Pork nu ncetase zi i
noapte s-i piseze stpnul s-o cumpere pe Dilcey, pentru ca perechea
s nu fie desprit. n dup-amiaza aceea Gerald, nemaiputnd rbda,
plecase s-o cumpere pe Dilcey. "Fr ndoial, papa va ti dac povestea
asta ngrozitoare e adevrat. Chiar dac n-a auzit nimic precis, poate
c a observat ceva, a vzut o oarecare frmntare n familia Wilkes. Dac
izbutesc s-l vd singur nainte de mas, poate c voi ti adevrul, poate
voi afla c n-a fost dect o glum rutcioas a gemenilor." Era ora la
care Gerald trebuia s se ntoarc i, dac Scarlett voia s vorbeasc
singur cu el, n-avea altceva de fcut dect s-i ias nainte, acolo
unde aleea ddea n drum. Cobor ncet treptele verandei, avnd grij s
pri-veasc n urm spre a vedea dac Mammy n-o observa de la una din
ferestrele de la etaj. Vznd c faa mare i neagr a lui Mammy i capul
ei nfurat ntr-un tulpan alb ca zpada nu se ascundeau dup perdelele
vreunei ferestre, i ridic plin de curaj fusta nflorat i o zbughi
spre alee, ct de repede i ngduiau sandalele strns legate cu
panglici. De fiecare parte a aleii aternute cu pietri, cedrii de
culoare nchis i
16. www.tubefun4.com uneau ramurile, transformnd lunga alee
ntr-un tunel ntunecos. ndat ce Scarlett intr sub ramurile noduroase
ale cedrilor, socoti c nu mai putea fi vzut din cas i-i ncetini
pasul. Sufla greu, corsetul ei fiind prea strns ca s-i ngduie s
fug, dar continu s mearg ct putu de repede. n curnd ajunse la
captul aleii, n drumul mare; totui, nu se opri nainte de a fi depit
un cot care punea civa pomi ntre ea i cas. Cu obrajii mbujorai i
gfind se aez pe un trunchi de copac, ateptndu-l pe tatl ei. Tatl ei
ar fi trebuit s fie acum acas, dar lui Scarlett i pru bine c
ntrzia. Va avea astfel timpul s-i recapete rsuflarea i s-i schimbe
expresia feei, pentru ca tatl ei s nu bnuiasc nimic. n fiecare clip
credea c aude galopul calului i c-l vede urcnd dealul nebunete, cum
fcea ntotdeauna. Dar minutele treceau i Gerald nu mai venea.
Scarlett cercet drumul ca s-l vad. Inima ncepu din nou s-o doar.
"Nu poate s fie adevrat!" gndi ea. "De ce nu vine odat?" Ochii ei
urmreau drumul sinuos, rou ca sngele de pe urma ploii din dimineaa
aceea. l urmri n minte cum cobora dealul pn la apele domoale ale
rului Flint, cum trecea prin valea mltinoas i apoi urca un alt deal
spre Doisprezece Stejari, unde sttea Ashley. Drumul acesta nu mai
nsemna nimic altceva acum. Era numai drumul care ducea la Ashley,
la locuina frumoas cu coloane albe, care domina dealul ca un templu
grec. "O, Ashley, Ashley!" gndi ea i inima-i ncepu s bat mai
repede. Uit pentru moment senzaia dureroas de mirare i de dezndejde
care o stpnea de cnd Tarleton-ii i spuseser secretul, i n locul ei
ncepu s-o cuprind febra care o mistuia de doi ani. I se prea curios
acum c, pe vremea cnd era copil, Ashley nu o atrgea deloc. n
copilria ei Ashley venea mereu pe la ei, ns nu se gndise niciodat
la el. Dar din ziua cnd, cu doi ani n urm, Ashley, ntors din marea
lui cltorie de trei ani n Europa, venise n vizit la Tara, l iubise.
Era pe verand i el urcase clare de-a lungul aleii. Purta haine
dintr-o stof subire, cenuie. Lavaliera neagr scotea minunat n
eviden cmaa cu garnitur de dantel. Chiar acum Scarlett putea s-i
reaminteasc toate am-nuntele mbrc minii lui, cizmele att de
strlucitoare, cameea cu cap de meduz nfipt n cravat, panamaua mare
pe care o scosese de ndat ce o zrise. Desclecase i-i zvrlise frul
unui negru mititel. Se oprise s-o priveas-c. Ochii lui cenuii i
vistori surdeau i soarele juca att de luminos n prul lui blond, c
prea o coroan de argint strlucitor. i spusese: "Ce mare te-ai fcut,
Scarlett!" i urcnd scara cu un pas uor, i srutase mna. i glasul
lui! Nu va uita niciodat tresrirea inimii ei cnd l auzise. Parc
auzea pentru prima oar glasul acesta trgnat, sonor i muzical. Din
clipa aceea l dorise tot att de firesc i fr s-i dea seama, cum
dorea hran, cai de clrit i un pat moale. Doi ani de zile o ntovrise
prin comitat, la baluri, la petreceri unde se mnca pete fript, la
picnicuri, la serbri. N-o vedea niciodat att de des ca fraii
Tarleton, sau Cade Calvert; nu era niciodat att de insistent ca cei
mai tineri dintre Fontaine-i, dar nu trecea sptmn fr s fac o vizit
la Tara. Era adevrat, nu-i fcuse niciodat curte, ochii lui cenuii
n-avuseser niciodat lumina aceea cald pe care Scarlett o cunotea
att de bine la ceilali brbai. i totui... totui... tia c o iubea. Nu
se putea nela. Instinctul, mai puternic dect raiunea i experiena
ei, i spuneau c o iubea. Prea des vzuse cum i se nsufleea privirea
cnd o aintea asupra ei, plin de o tristee
17. www.tubefun4.com i de o duioie care o nedumereau. Da, tia c
o iubea. De ce nu i-o spusese? Nu putea s neleag. Dar erau attea
lucruri la el pe care nu le nelegea! Era ntotdeauna politicos, dar
rezervat i distant. Nimeni nu putea ti ce gndea, Scarlett mai puin
ca oricine, ntr-o regiune unde fiecare tia ce gndea vecinul su,
aproape n acelai timp cu el, rezerva lui Ashley era exas-perant. Nu
rmnea deloc n urma celorlali tineri n tot ceea ce privea
distraciile obinuite ale comitatului. Vna, juca jocuri de noroc,
dansa, discuta politic i era cel mai bun clre, dar se deosebea de
toi ceilali prin faptul c aceste lucruri nu erau pentru el scopul
vieii. i era singurul care se interesa de cri, de muzic i i plcea s
scrie poezii. O, de ce era att de frumos i de blond? O plictisea de
moarte conversaia lui despre Europa, despre cri, i muzic, i poezie,
i lucruri care nu o interesau ctui de puin, i totui ct era de
atrgtor! Noapte dup noapte, cnd Scarlett se ducea s se culce, dup
ce ezuse lng el n penumbra verandei, se zvrcolea n pat ceasuri
ntregi i se mngia numai la gndul c-i va cere mna la vizita
urmtoare. Dar vizita urmtoare venea, trecea i nu aducea nimic...
nimic, n afar de o cretere a febrei care o mistuia pe Scarlett. l
iubea, l dorea i nu-l nelegea. Natural, simpl ca vntul care sufla
asupra Tarei, ca rul galben care erpuia pe plantaie nu va fi n
stare niciodat s neleag ceva complex. i acum, pentru prima oar n
viaa ei, se gsea n faa unei firi complexe. Fiindc Ashley se trgea
dintr-o familie care-i petrecea timpul liber gndind, nu fptuind,
urmrind vise strlucitoare fr legtur cu realitatea. Ashley se mica
ntr-o lume interioar, mult mai frumoas ca Georgia, i revenea la
realitate cu greu. Privea oamenii ca spectator, fr s-i iubeasc sau
s-i urasc. Privea viaa fr entuziasm i fr tristee. Lua lumea i locul
pe care el l deinea n ea aa cum erau i, ridicnd din umeri, revenea
la muzica lui, i la crile lui, i la lumea lui mai bun. Scarlett
nu-i ddea seama cum reuise s o atrag, cnd felul lui de a fi era att
de deosebit de al ei. Misterul care-l nvluia i aase curiozitatea,
ca o u care n-are nici cheie, nici broasc. Felul lui de a fi, din
care nu nelegea nimic, nu fcea dect s-i mreasc dragostea pentru el,
iar ateniile lui bizare, reticenele lui nu serveau dect s-i
sporeasc hotrrea de a-l cuceri. Nu se ndoise niciodat c ntr-o zi o
va cere n cstorie. Era prea tnr i prea rsfat ca s fi cunoscut
vreodat o nfrngere. i acum, ca o lovitur de trsnet, aflase vestea
ngrozitoare. Ashley s-o ia pe Melanie! Nu putea fi adevrat! Nu mai
departe dect sptmna trecut, n timp ce reveneau n amurg clare de la
Fairhill, i spusese: "Scarlett, am ceva att de important s-i spun,
nct nu tiu cum s m exprim." Ea plecase modest ochii n jos, inima
ncepuse s-i bat de bucurie, credea c momentul fericit sosise. Apoi
Ashley spusese: "Nu acum! Aproape c am ajuns, n-avem timp! O,
Scarlett, ce la sunt!" i dnd pinteni calului, urcaser n galop
dealul de la Tara. Aezat pe trunchiul de copac, Scarlett se gndea
la cuvintele acelea care o fcuser att de fericit, i deodat luar un
alt sens, o semnificaie ngrozitoare. Dac voise s-i vesteasc logodna
lui? "O, de-ar veni odat papa!" Nu mai putea ndura nesigurana. i
plimb din nou privirea de-a lungul drumului i din nou fu dezamgit.
Soarele dispruse i lumina roie care cuprindea marginea lumii
devenea
18. www.tubefun4.com trandafirie. Deasupra, cerul i schimba
ncet culoarea, din azuriu ntr-un albastru-cenuiu, ca oul de prihor,
i linitea nepmnteasc a asfinitului de ar se ntindea pe nesimite n
jurul ei. Vluri de umbr lunecau pe cmpie. Brazdele roii i rana roie
a drumului i pierdeau magia culorii lor sngernde i nu erau dect fii
de pmnt negru. De cealalt parte a drumului, pe pune, caii, catrii i
vacile stteau nemicate, cu capul peste gard, ateptnd s fie dui la
grajd i la hran. Dobitoacelor nu le plcea culoarea ntunecat a
pdurii care mrginea punea i, cnd se uitau la Scarlett, urechile le
tresreau ca i cnd tovria unei fiine omeneti le-ar fi fost plcut. n
penumbra stranie, pinii mari de pe malul mltinos al rului, de un
verde att de cald n plin soare, se nlau ntunecai spre cerul
albastru, ca un ir neptruns de uriai negri ascunznd apa galben i
nceat care curgea la picioarele lor. Pe deal, dominnd cellalt mal,
naltele hornuri albe ale domeniului Wilkes-ilor se estompau puin
cte puin n ntunecimea stejarilor dei, plantai jur-mprejur, i numai
micile puncte luminoase ale lmpilor aezate pe mese artau c acolo,
departe, se gsea o cas. Cldu i umed, un suflu primvratic aducea
spre Scarlett parfumul jilav al pmntului proaspt arat i al tuturor
plantelor verzi i proaspete care tocmai rsreau. Asfinitul soarelui,
primvara, toat aceast verdea i aceast primenire nu erau o minune
pentru Scarlett. Le accepta frumuseea fr s le dea mai mult atenie
dect aerului pe care-l respira sau apei pe care o bea, cci pentru
ea nu exista frumusee dect n chipuri de femei, n cai, rochii de
mtase sau lucruri tot att de palpabile. Totui, penumbra linitit
care nconjura ogoarele bine ntreinute ale Tarei aduse oarecare
linite sufletului ei tulburat. Fr s-i dea seama, i era drag acest
pmnt, cum i era drag chipul mamei ei sub lamp, seara, la ora
rugciunii. Gerald nu se zrea nc pe drumul pustiu i erpuitor. Dac va
fi silit s mai atepte, Mammy nu va ntrzia s vin s-o caute i s-o
sileasc s se ntoarc acas, certnd-o. Dar, tocmai cnd se uita mai
atent la drumul ce se ntuneca, deosebi zgomot de copite n josul
punii i vzu cum caii i vacile speriate se ddeau la o parte. Gerald
O'Hara, tind peste cmp, revenea acas n galop. Urca dealul pe calul
su de vntoare, cu trupul masiv i picioarele fine. De departe l-ai
fi putut lua drept un biat tnr cocoat pe un cal prea mare pentru
el. Prul lui lung i alb flutura n vnt. i ndemna calul cu cravaa i
strigte. Dei preocupat de grijile ei, Scarlett i urmri tatl cu o
mndrie duioas, cci Gerald era excelent clre. "M ntreb de ce vrea s
sar ntotdeauna gardurile cnd e puin but", se gndi ea. "Mai ales dup
cztura de anul trecut, chiar aici, cnd i-a fracturat genunchiul.
S-ar fi putut crede c lecia i folosise. Mai ales c i-a jurat mamei
s nu mai sar niciodat." Scarlett nu se temea deloc de tatl ei i se
simea mai aproape de el dect de surorile ei. S sar gardurile i s
ascund asta de soia lui i ddeau lui Gerald un sentiment de mndrie
tinereasc i de plcere vinovat, care se ase-mna cu aceea pe care o
resimea fiic-sa nelnd-o pe Mammy. Scarlett se ridic spre a-l vedea
mai bine. Calul ajunse la gard, i lu avnt i sri cu uurina unei
psri. Clreul scotea strigte de entuziasm, btea aerul cu cravaa i
prul alb flutura n urma lui. Gerald nu-i vzu fiica n umbra
copacilor. Se opri n
19. www.tubefun4.com drum i ncepu s mngie gtul calului. Nu sunt
doi ca tine n comitat, i chiar n tot statul! declar el mndru
calului su, cu accentul irlandez care nu-l prsise, dei era de
treizeci i nou de ani n America. Apoi i netezi grbit prul, i aez
cmaa i-i potrivi cravata care alunecase pn dup ureche. Scarlett tia
c tatl ei se grbea s-i ndrepte inuta, spre a apare n faa soiei sale
ca un domn ce revine linitit acas dup ce a fcut o vizit unui vecin.
tia de asemenea c-l va gsi n cea mai bun dispoziie, astfel c-l va
putea descoase fr s-i trdeze adevratele motive. Izbucni n rs i, aa
cum ndjduia, Gerald tresri. Atunci o recunoscu, i pe faa lui rumen
apru o expresie pe jumtate ruinat, pe jumtate sfidtoare. Cobor de
pe cal cu oarecare greutate, cci genunchiul i era eapn i, trecnd
hurile n jurul braului, se ndrept spre fiica sa, chioptnd. Aa,
domnioar, zise el ciupind-o de obraz, m spionezi i, ca i sora ta
Suellen sptmna trecut, ai s m prti mamei tale? n glasul lui de bas,
cam rguit, se simea indignare dar i dorin de alintare. Spre a-i
necji tatl, Scarlett plesci din limb i, n acelai timp, ntinse mna
ca s-i ndrepte cravata. Simi rsuflarea lui Gerald mirosind
pu-ternic a whisky, amestecat cu un uor iz de ment. Mirosea i a
tutun, a pielrie bine uns i a cal, i Scarlett lega ntotdeauna
aceste mirosuri de tatl ei i, din instinct, i plceau i la ali
brbai, Nu, tat, nu prsc ca Suellen, l liniti ea, dndu-se napoi ca
s-i inspecteze inuta cu un aer priceput. Gerald era un brbat scund.
N-avea mai mult de un metru aizeci i cinci, dar era att de robust i
avea ceafa att de lat, nct cei ce nu-l cunoteau l luau, cnd sttea
jos, drept mult mai nalt dect era. Corpul lui masiv era susinut de
dou picioare scurte i puternice, ntotdeauna nclate n cizme din
pielea cea mai fin i ntotdeauna rsccrate ca picioarele unui bieel
fudul. Cei mai muli dintre oamenii mici de statur care se iau n
serios sunt puin ridicoli; n curtea ginilor ns cocoul mic dar
ndesat e respectat, i acelai lucru se petrecea i cu Gerald. Nimeni
n-ar fi avut ndrzneala s gndeasc c Gerald O'Hara era un personaj
mic i caraghios. Avea aizeci de ani, prul crlionat i era
alb-argintiu, dar faa inteligent n-avea nici o zbrcitur i ochii
mici, albatri i duri, exprimau nepstoarea tineree a unei fiine care
nu se plecase niciodat asupra unei probleme mai complicate dect
aceea de a ti cte cri trebuia s schimbi la pocher. n lungul i-n
latul patriei sale, pe care o prsise de mult, ar fi fost greu s
ntlneti o fa mai specific irlandez ca a lui, rotund, rumen, cu
nasul mic, cu gura larg i agresiv. Dei prea iute la mnie, Gerald
O'Hara avea inim bun. Nu putea ndura s vad un sclav amrt n urma
unei observaii, orict ar fi fost de meritat; nici s aud miorlind o
pisicu, sau plngnd un copil; dar nu putea suferi ca lumea s-i
cunoasc aceast slbiciune. Nu-i ddea seama c toi cei ce-l ntlneau
descopereau buntatea inimii lui dup cinci minute; i amorul su
propriu ar fi fost rnit dac ar fi tiut-o, fiindc i plcea s cread c,
atunci cnd ddea ordine urlnd ct l inea gura, toi tremurau i-i ddeau
ascultare. Nu-i venise niciodat n minte c singura voce de care
asculta toat lumea pe plantaie era glasul dulce al lui Ellen.
Gerald nu va afla niciodat acest secret, deoarece, ncepnd cu Ellen
i sfrind cu cel mai mrginit dintre argai, toat lumea conspira tacit
i binevoitor s-l fac s cread c vorba lui avea putere de lege.
20. www.tubefun4.com Scarlett era nc i mai puin impresionat
dect alii de accesele lui de furie i de strigtele lui. Era cea mai
mare dintre copiii si i acum, cnd Gerald tia c nu va mai avea fiica
s nlocuiasc pe cei trei care odihneau n cimitirul familiei, se
obinuise s se poarte cu ea ca i cu un brbat, ceea ce-i plcea fetei
foarte mult. Semna mai mult cu tatl ei dect surorile mai mici.
Carreen, care fusese botezat cu numele de Caroline Irene, era plpnd
i vistoare, iar Suellen, botezat Susan Elinor, se fudulea cu
elegana i cu inuta ei distins. n afar de asta, Scarlett i tatl ei
erau legai ntre ei printr-un pact al tcerii. Dac Gerald o
surprindea srind un gard n loc s fac o jumtate de mil ca s gseasc o
poart, sau dac o gsea pe verand la o or nepotrivit alturi de un
adorator, o certa el, dar nu spunea nimic lui Ellen sau lui Mammy.
i cnd Scarlett l descoperea srind peste garduri, cu toat
promisiunea solemn fcut soiei sale, sau cnd datorit brfelilor
comitatului afla suma exact a pierderilor lui la pocher, nu fcea
nici o aluzie la mas, cum obinuia Suellen cu nevinovat iretenie.
Scarlett i tatl ei i spuneau c, lsnd asemenea lucruri s ajung la
urechile lui Ellen, n-ar fi fcut dect s-o ndurereze, i pentru nimic
n lume n-ar fi vrut una ca asta. n lumina amurgului Scarlett i
privi tatl i, fr s tie de ce, fu mbrbtat de prezena lui. Era n el
ceva primitiv, aspru i plin de via care-i plcea. Dar fiind lipsit
de orice spirit analitic, nu-i ddea seama c asta se ntmpla fiindc i
ea avea, ntr-o oarecare msur, aceleai nsuiri, cu toate sforrile
fcute timp de aisprezece ani de Ellen i de Mammy ca s le nbue. Acum
ari foarte bine, zise ea, i nu cred s bnuiasc nimeni c te-ai inut
de prostii, dac nu te lauzi singur. Dar am impresia c, dup ce i-ai
fracturat genunchiul anul trecut srind acelai gard... Ei a! S fiu
al naibii dac am s permit ca fiica mea s-mi dicteze ce s sar i ce s
nu sar! strig el ciupind-o din nou de obraz. Dac-mi frng gtul, m
privete. De altfel, domnioar, ce caui aici fr al? Dndu-i seama c
recurgea la manevrele obinuite ca s scape de o conversaie neplcut,
Scarlett i trecu braul sub braul lui i spuse: Te ateptam. Nu tiam c
ai s ntrzii att. Voiam s te ntreb numai dac ai cumprat-o pe Dilcey.
Desigur c am cumprat-o, pe un pre care m-a ruinat. Am cumprat-o i
pe ea, i pe fetia ei Prissy. John Wilkes voia s mi le druiasc, dar
nu vreau s se spun c Gerald O'Hara profit de prietenii lui ca s fac
afaceri. L-am silit s primeasc trei mii pentru amndou. Pentru
Dumnezeu, papa! Trei mii de dolari! i nu era nevoie s-o cumperi i
pe Prissy! Ia te uit, domnule! Am ajuns s fiu judecat de fiicele
mele! strig Gerald, pompos. Prissy e o fat simpatic. O cunosc. E
tot att de ireat pe ct e de proast, i-o tie Scarlett, deloc speriat
de strigtele lui. i singurul motiv pentru care ai cumprat-o e
fiindc te-a rugat Dilcey. Gerald pru ncurcat i dezamgit. Asta se
ntmpla ntotdeauna cnd l prindeai cu o dovad de buntate i Scarlett
nu se sfii s rd de naivitatea lui. i dac ar fi aa, ce ai de spus?
La ce buri s-o fi cumprat pe Dilcey fr copil? Ca s-i piard vremea
jelindu-se? N-am s mai ngdui niciodat ca un negru de-al meu s-i ia
nevast de pe alt plantaie. Cost prea scump.
21. www.tubefun4.com Hai, pisicuo, hai acas s mncm. Umbra serii
se lsase din ce n ce mai deas, ultimul reflex verzui se tersese de
pe cer i atmosfera mblsmat a primverii se rcorea uor. Dar Scarlett
zbovea. Se ntreba cum s aduc vorba despre Ashley, fr ca Gerald s
bnuiasc ceva. Era greu, cci Scarlett nu era ctui de puin abil i
Gerald i semna att de mult, nct reuea ntotdeauna s-i ghiceasc
subterfugiile transparente, dup cum i ea i le ghicea pe ale lui. i
rareori o fcea cu tact. Ce mai e nou pe ia Doisprezece Stejari? Ca
de obicei. Cade Calvert era acolo i, dup ce am terminat cumprarea
lui Dilcey, am mers cu toii i ne-am aezat pe verand s bem grog.
Cade abia a sosit din Atlanta. Toat lumea i-a pierdut capul acolo,
nu se vorbete dect de rzboi i... Scarlett oft. Dac Gerald ncepea s
vorbeasc despre rzboi i despre secesiune, avea s vorbeasc ceasuri
ntregi. De aceea ndrept brusc conversaia n alt direcie. S-a vorbit
de picnicul de mine? A, da, ntr-adevr, s-a vorbit. Domnioara
nu-tiu-cum-o-cheam, mititica aceea drgu care a fost aici anul
trecut, tii, vara lui Ashley a, da, domnioara Melanie Hamilton a
sosit cu fratele ei din Atlanta i... A, a i sosit!? Da, o feti
foarte drgu, foarte linitit. N-are preri personale. Aa trebuie s
fie o femeie. Hai, vino, fata mea, nu te lsa rugat. Maic-ta ne
caut, probabil. Inima lui Scarlett se strnse la aceast veste.
Ndjduise totui c ceva o va fi reinut pe Melanie Hamilton la Atlanta
de unde n-ar fi trebuit s plece i, vznd c nsui tatl ei aprecia
caracterul blnd i linitit al Melaniei, att de deosebit de-al ei, se
hotr s dea crile pe fa. Era i Ashley acolo? Da. Gerald ls braul
fiicei sale, se ntoarse spre ea i o privi drept n ochi. Dac pentru
asta ai venit n ntmpinarea mea, de ce n-ai spus-o n loc s-o iei pe
att de departe? Scarlett nu gsi nimic de rspuns. Simi cum i se
nroesc obrajii de ciud. Hai, vorbete. Dar tot nu putu s spun nimic.
Ar fi vrut s poat s-l zglie pe tatl ei i s-i porunceasc s tac. Era
i el acolo, i surorile lui m-au ntrebat de tine foarte amabil.
Mi-au spus c ndjduiesc toi c nimic nu te va mpiedica s vii mine la
picnic. i garantez eu c aa e, adug Gerald cu iretenie. Spune-mi,
fetio, ce e ntre tine i Ashley? Nimic, rspunse Scarlett trgndu-l de
bra. Hai acas, tat! Acuma, tu vrei s te ntorci acas. Ei bine, nu m
mic de aici nainte de a nelege ce se petrece cu tine. ntr-adevr, mi
amintesc c ai fost cam bizar n timpul din urm. Te-a fcut s crezi c
ine la tine? e-a cerut n cstorie? Nu, zise ea scurt. i nici nu te
va cere. Pe Scarlett o cuprinse furia, dar Gerald o liniti cu un
gest. ine-i gura, fetio! John Wilkes mi-a spus adineauri,
fgduindu-i c
22. www.tubefun4.com voi pstra secretul, c Ashley o va lua pe
domnioara Melanie. Logodna va fi anunat mine. Scarlett ddu drumul
braului lui. Aadar, era adevrat! Durerea i strpunse inima tot att
de crud ca i cum ar fi fost mucat de colii unei fiare. Cu toat
durerea, zri ochii tatlui aintii asupra ei, puin ndurerat, puin
plictisit de a se gsi n faa unei probleme pe care nu era n stare
s-o rezolve. O iubea pe Scarlett, dar nu-i era prea plcut s fie
silit s rezolve problemele ei copilreti. Ellen avea rspuns la
toate. Scarlett ar fi trebuit s-i ncredineze ei necazurile. Aadar,
te-ai dat n spectacol? Ne-ai dat pe toi n spectacol! rcni el,
forndu-i vocea ca ntotdeauna cnd era emoionat. Ai alergat dup un
brbat care nu te iubea, cnd puteai s alegi pe cel mai bine din
comitat? Suprarea i mndria rnit gonir din inima lui Scarlett o
parte din durere. N-am alergat dup el. M... m surprinde, asta-i
tot. Mini, zise Gerald i, aplecndu-se spre faa ei ndurerat, adug
ntr-un brusc elan de duioie: mi pare ru, fetia mea. Dar, la urma
urmei, nu eti dect un copil i mai sunt o mulime de ali tineri. Mama
n-avea dect cindsprezece ani cnd te-a luat, i eu am aisprezece,
zise Scarlett cu vocea stins. Maic-ta nu-i seamn. N-a fost niciodat
nestatornic, aa cum eti tu. Hai, fetio, las necazurile. Te voi lua
sptmna viitoare la Charleston s-o vezi pe mtua Eulalie i, cu toat
frmntarea de acolo din cauza fortului Sumter, l vei uita pe Ashley
n opt zile. "M ia drept un copil", gndi Scarlett, neputnd vorbi de
durere i de furie. "i nchipuie c n-are dect s-mi arate o jucrie nou
ca s uit lovitura primit." Hai, nu te uita la mine att de
amenintoare, o sftui Gerald. Dac ai avea un dram de bun-sim, te-ai
fi mritat demult cu Stuart sau Brent Tarleton. Gndete-te la asta,
fata mea. Mrit-te cu unul din gemeni i plantaiile se vor uni, iar
Jim Tarleton i cu mine i vom construi o cas frumoas acolo unde
pmnturile se ating, n pdurea aceea mare de pini i... Sfrete odat!
Nu m mai trata ca pe un copil! strig Scarlett. Nu vreau s merg la
Charleston, nu vreau cas, nu vreau s m mrit cu gemenii. Vreau
numai... Se opri, dar prea trziu. Vocea lui Gerald deveni straniu
de calm cnd ncepu s vorbeasc, ncet, ca i cnd i scotea cuvintele
dintr-un fond de gnduri de care nu se folosea prea des. l vrei
numai pe Ashley, i nu-l vei avea. i chiar dac ar dori s te ia de
nevast, nu mi-a da consimmntul dect cu inima ndoit i numai de
dragul frumoasei prietenii care exist ntre John Walkes i mine. i
vznd privirea surprins a fiicei sale, urm: Vreau ca fiica mea s fie
fericit, i cu el n-ai fi fericit. Ba da, ba da! Ba nu, fiica mea.
Nu exist fericire n cstorie dect ntre fiine care se aseamn. Lui
Scarlett i veni poft s strige rutcios: "Dar voi ai fost fericii, i
mama i cu tine nu v asemnai deloc!" Totui, se stpni de team ca tatl
ei s n-o plesneasc pentru obrznicie. Cei din familia noastr sunt
deosebii de cei din familia Wilkes,
23. www.tubefun4.com continu Gerald cutndu-i cuvintele.
Wilkes-ii sunt deosebii de toi vecinii notri... deosebii de toate
familiile pe care le-am cunoscut. Sunt fiine ciudate. E mai bine s
se cstoreasc ntre veri i s-i pstreze ciudeniile pentru ei. Dar,
tat, Ashley nu-i... ine-i gura, pisicuo! N-am zis nimic mpotriva
biatului stuia, cci mi-e simpatic. Cnd spun ciudat, nu neleg nebun.
Ciudenia lui n-are nimic a face cu cea a Calvert-ilor care ar miza
ntreaga lor avere pe un cal, sau a Tarleton-ilor care la fiecare
generaie produc unul sau doi beivi, sau aceea a Fontaine-ilor care
sunt nite mici brute n stare s ucid un om pentru o jignire ct de
mic. Acest gen de ciudenie e uor de neles, desigur, i slav
Domnului, Gerald O'Hara ar fi putut avea toate aceste defecte. Nici
nu vreau s zic c Ashley ar fugi cu alt femeie dac ai fi nevasta
lui, sau c te-ar bate. De altfel, ai fi mai fericit n cazul acesta,
pentru c cel puin ai ti despre ce-i vorba. Dar el are alt fel de
ciudenie i nu e chip s-l nelegi deloc. Mi-e simpatic dar, dup
prerea mea, cele mai multe dintre lucrurile pe care le spune n-au
nici cap, nici coad. Hai, pisicuo, spune-mi adevrul. nelegi oare
tot ce trncnete despre cri, poezie, muzic, pictur n ulei i toate
prostiile de felul sta? O, tat, strig Scarlett nerbdtoare, dac l-a
lua de brbat, s-ar schimba toate! Nu mai spune! zise Gerald
zvrlindu-i o privire ptrunztoare. Atunci nu tii mare lucru despre
brbai, cu att mai puin despre Ashley. Nici o femeie n-a reuit s
schimbe caracterul brbatului ei. Caut s nu uii asta. Iar dac e
vorba s schimbi un Wilkes... s te fereasc sfntul! Toat familia e
aa, ntotdeauna a fost aa i probabil vor fi ntotdeauna aa. i spun c
sunt ciudai din natere. Uite-i ce osteneal i dau ca s mearg la New
York i la Boston, s asculte opere i s vad tablouri. i comand lzi cu
cri franceze i germane de la yankei i stau s citeasc i s viseze la
Dumnezeu tie ce, atunci cnd ar face mai bine s-i petreac vremea
vnnd sau jucnd pocher, cum fac brbaii adevrai! Nimeni n tot
comitatul nu clrete mai bine ca Ashley, spuse Scarlett furioas din
cauza insinurii c Ashley ar fi efeminat. Nu, nimeni nu ncalec mai
bine ca el, afar poate de tatl lui. Ct despre pocher, nu i-a ctigat
Ashley dou sute de dolari nu mai trziu dect sptmna trecut la
Jonesboro? Iar nu i-au inut gura bieii Calvert, zise Gerald cu un
ton resemnat, altfel n-ai fi tiut la ct se ridica suma. Da, pisicua
mea, Ashley e cel mai bun clre, cel mai bun juctor de pocher. i nu
voi fi eu acela care s conteste c atunci cnd se pune pe butur,
poate s bage sub mas chiar pe fraii Tarleton. E n stare de toate
astea, dar nu le face din toat inima. Iat de ce spun c e ciudat.
Scarlett tcu, cu inima strns. N-avea cum s-l apere pe Ashley,
deoarece tia c tatl ei are dreptate. Ashley nu fcea din toat inima
lucrurile acestea plcute, dei le fcea att de bine. ntotdeauna se
prefcea, politicos doar, c-l interesau lucruri care pentru toi
ceilali erau de un interes vital. Interpretnd corect tcerea ei,
Gerald i mngie braul i zise pe un ton triumftor: Vezi, Scarlett?
Recunoti i tu c-i adevrat. Ce-i trebuie ie un so ca Ashley? Toi din
familia asta sunt cam sucii. i urm pe un ton convingtor: Dac am
vorbit adineauri de Tarleton-i, nu era ca s i-i impun. Sunt biei
exceleni, dar dac-i pui ochii pe Cade Calvert, ei bine, mie mi-e
tot una.
24. www.tubefun4.com Calvert-ii sunt toi oameni cumsecade, dei
btrnul a luat o yankee. i cnd voi prsi lumea asta... ascult, draga
mea... o s-i las Tara ie i lui Cade. Nu l-a vrea pe Cade chiar
de-ar fi aurit, strig Scarlett scoas din srite. i te rog s nu m mai
bai la cap cu el! Nu vreau Tara i nici vreo alt plantaie. S ai o
plantaie nu conteaz, cnd... Era s spun: "Cnd n-ai brbatul pe care-l
vrei", dar Gerald, indignat de impertinena cu care primise oferta
Tarei, care era tot ceea ce iubea el mai mult pe lume dup Ellen,
rcni: Ia vezi, Scarlett O'Hara, s nu ndrzneti s-mi spui c Tara nu
conteaz! Scarlett cltin cu ncpnare din cap. Suferea prea mult ca
s-i mai pese de suprarea tatlui su. Pmntul e singurul lucru pe lume
care conteaz, strig Gerald fcnd gesturi indignate cu braele lui
scurte i groase. E singurul lucru pe lume care dureaz. Vezi de nu
uita asta! E singurul lucru pentru care merit s mun-ceti, s lupi
sau s mori! O, papa! fcu Scarlett cu un aer scrbit. Vorbeti ca un
irlandez. Mi-a fost mie vreodat ruine c sunt irlandez? Nu. Sunt
mndru. i nu uita, domnioar, c eti pe jumtate irlandez! i pentru toi
cei care au o pictur de snge irlandez n vine, pmntul pe care triesc
e ca mama lor. Mi-e ruine de tine n clipa asta! i ofer cel mai
frumos pmnt din lume... afar de cel din comitatul Meath, acolo, n
patrie... i tu ce faci? Strmbi din nas! Gerald ncepuse s se
ambaleze, s se nfurie i s strige, cnd observ expresia de deprimare
de pe faa lui Scarlett i se opri. Las, eti tnr. Are s te apuce i pe
tine dragostea de pmnt. N-ai s scapi, fiindc eti irlandez. Nu eti
dect o feti i nu te gndeti dect la curtezanii ti. Vei nelege cnd
vei fi mai mare. Hai, alege pe Cade, sau pe gemeni, sau pe unul din
bieii lui Evan Munroe i ai s vezi ce voi face pentru tine. O, tat!
Gerald se cam sturase de discuie i era foarte plictisit c
rezolvarea acestei probleme czuse pe capul lui. n afar de asta, era
cam necjit pe Scarlett c nu revenise la sentimente mai bune dup
ce-i oferise elita bieilor din comitat, i Tara pe deasupra .Cnd
druia ceva, lui Gerald i plcea s bai din palme i s-i sari de gt.
Hai, termin cu bosumflarea, domnioar! N-are importan cu cine te vei
mrita, cu condiia s alegi un brbat care s aib aceleai gusturi ca
tine, i care s fie gentleman, sudist i om de isprav. La femei,
dragostea vine dup nunt. O, tat, asta-i o alt idee din Irlanda. i-i
bun... Nu pot suferi obiceiul acesta american auzi, s te cstoreti
din dragoste, ca servitorii sau ca yankeii? Cele mai bune csnicii
sunt cele n care prinii aleg n locul fetei. Cum crezi c o prostu ca
tine va ti s deosebeasc un om de treab de o canalie? Privete la
Wilkes-i. Cum se face c, din generaie n generaie, i pstreaz puterea
i demnitatea? Pi fiindc se cstoresc cu persoane cu care se aseamn,
fiindc iau pe verii pe care familia i crede buni de luat. Oh!
exclam Scarlett, cu durerea trezit de groaznicul adevr cuprins n
cuvintele lui Gerald. i ls capul n piept, i Gerald, stnjenit, se
legn, de pe un picior pe
25. www.tubefun4.com altul. Nu cumva plngi? ntreb el, ncercnd
stngaci s-i ridice brbia, iar chipul lui arta ce mil i era de fat.
Nu! ip Scarlett smucindu-se din mna lui. Mini, i-mi pare bine c
mini! Sunt fericit c eti mndr, pisicua mea. i vreau s te ari mndr
mine la picnic. Nu in deloc s se spun poveti pe socoteala ta i s-i
bat lumea joc de tine n comitat, fiindc te prpdeti dup un brbat
care n-a avut pentru tine dect prietenie. "Oh, tiu c a avut alte
gnduri", se gndi Scarlett cu tristee. "Multe gnduri, tiu bine. De-a
fi avut numai puin mai mult vreme, a fi reuit s-l fac s spun... Oh,
dac cei din neamul Wilkes n-ar trebui s se cstoreasc ntotdeauna
ntre ei!" Gerald i lu braul. Acum mergem la mas i toate astea vor
rmne ntre noi. N-am s-o plictisesc pe maic-ta cu povetile astea...
i nici tu s n-o faci. terge-i nasul, fetio! Scarlett i terse nasul
cu batista ei sfiat i, bra la bra, tatl i fiica urcar aleea
ntunecoas, urmai de calul care nainta ncet. Lng cas, Scarlett era
ct pe aici s nceap din nou vorba, dar o zri pe maic-sa n
semi-ntunericul verandei. Avea plria pe cap, alul i mnuile i, n
spatele ei, cu chipul amenintor ca un nor de furtun, venea Mammy
innd geanta de piele neagr n care Ellen O'Hara punea ntotdeauna
pansamentele i medicamentele de care se folosea spre a-i ngriji
sclavii. Mammy avea buzele groase, dar cnd se supra se ntmpla ca
buza de jos s devin de dou ori mai lung. Era cazul acum, i Scarlett
tia c Mammy fierbea din cauza unui lucru care nu-i convenea.
Domnule O'Hara, exclam Ellen vznd c sosesc tatl i fiica. Ellen
aparinea unei generaii n care formalismul era meninut chiar dup
aptesprezece ani de cstorie i ase copii. Domnule O'Hara, la
Slattery-i e cineva bolnav. Copilul lui Emmie s-a nscut, dar e pe
moarte i trebuie botezat. M duc cu Mammy s vd ce-i de fcut. Vocea
ei deveni ntrebtoare, ca i cum realizarea proiectului ei depindea
de Gerald. Nu era n fond dect o simpl formalitate, dar Gerald punea
mare pre pe ea. Pentru Dumnezeu, izbucni el, de ce s iei la ora
cinei pentru golanii ia albi, i tocmai n clipa n care voiam s-i
vorbesc despre tot ce se spune la Atlanta n legtur cu rzboiul.
Du-te, doamn O'Hara. N-o s poi dormi la noapte dac tii c exist
oameni necjii i c nu eti acolo s-i ajui. Nici nu apuc s se
odihneasc noaptea i se i scoal ca s ng'ijeasc neg'ii i golani albi
i s'aci, ca'e a' putea s se ng'ijeasc i singu'i, mormi Mammy cu
glasul ei monoton, cobornd treptele verandei i ndreptndu-se spre
trsura care atepta pe o alee lateral. Ia locul meu la mas, drag,
zise Ellen ctre Scarlett, mngindu-i uor obrazul cu mna nmnuat. Cu
toate c-i stpnea cu greu plnsul, Scarlett tresri sub mngierea mamei
sale, care o emoiona ntotdeauna, i aspir parfumul delicat de lmi ce
emana din sculeul cu flori uscate cusut de rochia ei de mtase
fonitoare. Ellen O'Hara avea ceva care o rscolea pe Scarlett, o
depea, un fel de minune care, pe rnd, o speria, o fermeca i o
linitea. Gerald i ajut soia s urce n trsur i ddu ordin vizitiului s
mne
26. www.tubefun4.com prudent. Toby, care de douzeci de ani
ngrijea de caii lui Gerald, fcu o mutr indignat auzind c i se dau
sfaturi. Cu Mammy aezat lng el, Toby era ntruchiparea perfect a
negrului bosumflat i dezaprobator. Dac nu i-a ajuta pe golanii de
Slattery-i cu lucruri pentru care n alt parte ar trebui s plteasc,
zise Gerald clocotind de furie, ar fi mai dispui s-mi vnd acrii lor
nenorocii de pmnt mltinos, i aa comitatul ar scpa de ei. Apoi,
fericit s fac una din glumele lui obinuite, adug: Hai, fetia mea,
hai s-i spunem lui Pork c, n loc s-o cumpr pe Dilcey, l-am vndut pe
el lui John Wilkes. Zvrli frul calului unui mic negru i ncepu s
urce treptele verandei. Uitase durerea lui Scarlett i nu se gndea
dect la festa pe care o va face servitorului su. Cu picioarele
grele, Scarlett urc treptele n urma lui. i zicea c, n definitiv, o
cstorie ntre ea i Ashley n-ar fi mai ciudat dect aceea dintre tatl
ei i Ellen Robillard O'Hara. Ca ntotdeauna, se ntreba cum reuise
tatl ei, att de grosolan i de lipsit de finee, s ia o fat ca mama
ei, cci niciodat dou fiine nu fuseser mai diferite ca natere, ca
educaie i ca mentalitate. Capitolul III Ellen O'Hara avea treizeci
i doi de ani i, pentru vremurile acelea, era socotit o femeie ntre
dou vrste. Nscuse ase copii i nmormntase trei. Era cu un cap mai
nalt ca impetuosul ei brbat, dar avea atta graie n mers, n micrile
lente ale crinolinei, nct nu i se observa nlimea. Gtul rotund i
subire, care ieea din rochia de tafta neagr, era alb ca laptele i
prea ntruna uor tras spre spate de greutatea prului prins ntr-o
reea. De la mama ei, o franuzoaic ai crei prini fugiser din Haiti n
urma revoluiei din 1791, motenise ochii negri migdalai, umbrii de
nite sprncene ca cerneala, i prul negru. De la tatl ei, un soldat
de-al lui Napoleon, motenise nasul drept i lung i brbia ptrat, pe
care o ndulcea conturul plcut al obrajilor rotunzi. Iar viaa i
dduse lui Ellen mndria lipsit de arogan, farmecul, melancolia i
desvrita-i seriozitate. Ar fi fost o femeie de o frumusee izbitoare
dac ar fi avut cea mai mic strlucire n ochi, cea mai mic urm de
cldur n surs sau de vioiciune n glas, al crui timbru melodios era
ascultat cu atta plcere de familie i de servitori. Vorbea cu un ton
ovitor i dulce ca georgienii de pe coast, nmuind vocalele, apsnd
asupra consoanelor, cu un foarte uor accent franuzesc. Nu ridica
niciodat tonul ca s dea o porunc unui servitor sau s certe un
copil, dar la Tara toat lumea o asculta, pe cnd nimeni nu se
sinchisea prea mult de rcnetele i de urletele brbatului ei. Pentru
Scarlett, orict de departe ar fi cutat n amintire, mama ei fusese
ntotdeauna aceeai. ntrebuinase ntotdeauna acelai ton msurat, fie
pentru o rugminte, fie pentru o mustrare; fcuse ntotdeauna ceea ce
trebuia cu aceeai senintate, cu toate grijile pe care i le impunea
n fiecare zi greaua povar a unei case ca aceea a lui Gerald O'Hara;
i pstrase ntotdeauna calmul i nu se lsase niciodat abtut; nici
chiar la moartea celor trei biei, Scarlett n-o vzuse niciodat pe
maic-sa rezemndu-se de speteaza scaunului pe care sttea. De
asemenea, n-o vzuse niciodat stnd jos fr s aib ceva de cusut n mn,
n afar de timpul meselor, sau cnd ngrijea pe
27. www.tubefun4.com bolnavi, sau se ocupa de contabilitatea
plantaiei. Cnd avea musafiri, lua o broderie, altfel cosea cmile cu
volane ale lui Gerald, croia rochii fetelor sau fcea haine pentru
sclavi. Scarlett nu-i putea nchipui minile mamei sale fr degetarul
ei. Cnd se gndea la ea, i auzea fonetul rochiei i o vedea umblnd
prin cas, urmat de mica negres al crei unic rol era de a scoate
aele dintr-o rochie nsilat i de a duce din odaie n odaie cutia de
palisandru cu lucruri de cusut, n timp ce Ellen supraveghea
buctria, ori splatul i cusutul hainelor pentru toi cei de pe
plantaie. N-o vzuse niciodat pe mama ei dect auster i calm, mbrcat
cu o corectitudine perfect, oricare ar fi fost ceasul din zi sau
din noapte. Cnd Ellen se pregtea s mearg la un bal, sau s primeasc
musafiri, sau chiar s se duc la vreo serbare la Jonesboro, i
trebuiau deseori dou ceasuri, dou servitoare i pe Mammy pentru a se
gti aa cum dorea, dar iueala cu care se mbrca la nevoie era
surprinztoare. Scarlett, a crei camer se deschidea pe hol n faa
camerei mamei sale, cunotea din cea mai fraged copilrie zgomotul pe
care-l fceau n zorii zilei negrii alergnd cu picioarele goale pe
podea, ciocniturile grbite la ua mamei, vocile nbuite i ngrijorate
ale negrilor care vorbeau ncet de boli, de nateri sau de mori
ntmplate ntr-unul sau ntr-altul din irul de bordeie albe care le
erau rezervate. Cnd era mic, se sculase adeseori ca s se uite prin
vreo crptur a uii, i de acolo o vzuse pe Ellen ieind din odaia ei
ntunecoas, la lumina tremurnd a unei lumnri, cu trusa de farmacie
sub bra, cu prul bine pieptnat, cu bluza ncheiat, n timp ce Gerald,
nepstor, continua s sforie, ritmic i netulburat. Scarlett se simise
ntotdeauna linitit auzind-o pe mama ei trecnd prin hol n vrful
picioarelor i optind, sever dar plin de comptimire: "Sst! Nu aa de
tare. O s-l trezii pe domnul O'Hara. Nu cred c bolnavii sunt chiar
pe moarte." Da, era plcut cnd te bgai din nou n pat s tii c Ellen
plecase afar, n miez de noapte, i c totul era cum trebuie.
Dimineaa, dup ce-i petrecuse noaptea la cptiul unor luze sau
muribunzi, cnd btrnul doctor Fontaine, mpreun cu tnrul doctor
Fontaine, chemai n alte pri, nu putuser fi gsii ca s-i dea o mn de
ajutor, Ellen prezida ca de obicei micul dejun. Ochii negri erau
cercnai, dar glasul i gesturile nu trdau nici o oboseal. Blndeea ei
demn ascundea o trie de oel care-i impresiona pe toi din cas, pe
fiicele ei ca i pe Gerald, dei acesta din urm n-ar fi recunoscut-o
nici dac l-ai fi tiat. Uneori, cnd Scarlett se ridica pe vrful
picioarelor ca s-i srute mama i s-i spun noapte bun, privea la gura
ei cu buza de sus prea scurt i prea delicat, gura unei femei pe
care viaa o rnise. i se ntreba dac Ellen chico-tise vreodat cum
chicotesc fetele tinere sau dac i ncredinase n vreo noapte
secret