Home >Documents >marfuri alimentare examen

marfuri alimentare examen

Date post:06-Jul-2018
Category:
View:226 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 8/18/2019 marfuri alimentare examen

    1/97

     

    SILVIUS STANCIU

    MĂRFURI

    ALIMENTARE Selecție examen 

    2016

  • 8/18/2019 marfuri alimentare examen

    2/97

     

    2

    Introducere Mărfurile alimentare constituie produse destinate comerțului, cu însușiri  specifice metabolismului uman. Produsele alimentare au un

    specific structural, calitativ și  cantitativ ce nu trebuie ignorat, fiind  produse ingerabile, ce  participă  efectiv la derularea proceselor metabolice în corpul uman. Constituind o legătură esențială  a omului cu mediul ambiant și  o condiție  de bază a existenței  sale, alimentele pot acționa  în direcția  desfășurării normale a metabolismului uman sau îl pot perturba, dacă nu îndeplinesc condiții bine definite de inocuitate și igienă.  Conform definiției ANSVSA (2012), aliniată Directivelor  CE 98/83 și 80/778,  prin marfa alimentară  (sau aliment) sunt definite toate substanțele sau produse prelucrate, parțial prelucrate sau neprelucrate destinate a fi ingerate de oameni. Termenul include apa și  băuturile, guma de mestecat și toate substanțele  aflate intenționat  în produsele alimentare în etapele  preparării, fabricării  sau altor tratamente. Termenul de marfă  alimentară  nu cuprinde: hrana pentru animale; animale vii (mai  puțin  cele care nu sunt preparate in vederea consumului uman); plante înainte de recoltare, medicamente (în sensul Directivelor 65/65/CEE, 92/93/CEE); produse cosmetice (in sensul

    Directivei 76/768/CEE); tutun si produse din tutun (în sensuldirectivei 89/622/CEE); stupefiante si substanțe  psihotrope (conform Convenției  Unice a Națiunilor   Unite din 1961 si 1971); reziduuri si contaminanți (substanțe ce apar accidental în produsele alimentare). Asigurarea securității alimentare a cetățenilor implică disponibilitatea alimentelor și accesul  populației  la acestea. Organizația Mondiala a Sănătății (1970) definește 3 problematici ale securității alimentare: disponibilitate (cantitate suficientă); acces (suficiente resurse economice si fizice pentru a avea alimentele corespunzătoare dietei

    individuale); utilizare (suficiente informații despre nutriție, apă siigienă corespunzătoare) și o stabilitate a acestor condiții.  Siguranța  alimentara impune asigurarea manipulării  corespunzătoare   pe timpul procesului tehnologic, în condiții de igienă a ingredientelor alimentare si alimentelor, astfel încât acestea sa nu reprezinte o sursa de îmbolnăvire a organismului și să  prevină apariția îmbolnăvirilor . Obiectivul politicii uniunii europene în materie de siguranță alimentară este de a proteja consumatorii, garantând totodată buna funcționare a pieței unice  (EU, 2015). Datând din anul 2003, politica

    comunitară în domeniul alimentar se bazează  pe conceptul de trasabilitatea intrărilor   (materii prime agricole, furaje pentru animale

  • 8/18/2019 marfuri alimentare examen

    3/97

     

    etc) și a ieșirilor (producția primară, prelucrarea, depozitarea, transportarea și comercializarea cu amănuntul).  Autoritățile comunitare au convenit asupra standardelor comune privind igiena

     produselor alimentare, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea  plantelor, precum și pentru a combate contaminarea cu substanțe externe, cum ar fi pesticidele. La fiecare etapă de producție  au loc verificări riguroase, iar importurile extra comunitare trebuie să întrunească aceleași standarde și să treacă prin aceleași verificări ca și alimentele produse în zona comunitară.

    1. CLASIFICAREA MĂRFURILOR ALIMENTARE 

    Preocupările în domeniul sistematizării mărfurilor alimentare au apărut în perioada de formare a pieței mondiale (sec. XVII - XVIII). Pe măsura dezvoltării comerțului  și  industriei, sistematizarea mărfurilor alimentare a căpătat importantă tot mai mare, determinând o amplificare, în plan teoretic a încercărilor de clasificare și realizarea unor sisteme cu utilitate teoretică.  În ultimele decenii se constată fenomenul de creștere  cantitativă a  producției  alimentare, de diversificare sor timentală, de creștere  a

    dimensiunii întreprinderilor de industrie alimentară precum și  deapariție a unor reglementări complexe în domeniul comerțului național  și internațional cu produse alimentare. Clasificarea mărfurilor alimentare are drept scop sistematizarea acestui ansamblu într-un mod unitar, logic și  sinoptic, ordonarea ierarhică pe baza unor criterii cât mai judicios selectate.  Sistemele criteriile și numărul treptelor ierarhice precum și obiectivele urmărite au condus la un număr apreciabil de modele teoretice bazate  pe criterii tehnologice, utilizate atât pe plan național  cât și 

    internațional. În multe cazuri, legătura dintre aceste modele estelaborioasă, dificilă și chiar imposibilă.  Criteriile utilizate în clasificarea merceologică clasică sunt:

    Origine:    produse de origine vegetală, animală, minerală;     produse mixte.

    Gradul de prelucrare tehnologică: materii prime; semifabricate; roduse finite.

    Compoziția chimică:

      

    mărfuri alimentare cu preponderență  glucidică, lipidică,  protidică; 

  • 8/18/2019 marfuri alimentare examen

    4/97

     

    4

       produse gustative.  Destinația de consum - pentru consum uman sau industrial.  Modul de conservare: alimente proaspete; alimente conservate.

    Stabilitatea: produse ușor  alterabile; alterabile; greu alterabile.  Modul de ambalare: neambalate; semi ambalate; ambalate;

     preambalate. Criterii metabolice:    produse energetice (bogate în lipide, glucide);    produse protectoare (bogate în vitamine, enzime);    produse alimentare cu rol plastic/constructiv (bogate în

     proteine, aminoacizi, săruri de calciu, etc.).  Clasificarea merceologică a produselor alimentare este acceptată pe  plan internațional, ordonând mărfurile alimentare în 10 grupe pe baza unor criterii cum ar fi: 

      originea (produse vegetale, animale, minerale); 

     

    compoziția chimică;    gradul de prelucrare tehnologice (materii prime, semifabricate,

     produse finite);    proprietățile merceologice, etc.

    Conform clasificării merceologice, cele 10 grupe de produse

    alimentare sunt:1)  

    cereale, leguminoase şi produse rezultate din prelucrarea acestora;

    2)  legumele şi fructe proaspete şi produsele rezultate din  prelucrarea acestora;

    3)   produse zaharoase (materii prime zaharate şi produsele rezultate din prelucrarea lor);

    4)   produse gustative (condimente, stimulatori de aromă, băuturi alcoolice);

    5)  

    grăsimi alimentare (grăsimi de origine vegetală, animală, mixte); 6)  lapte şi produse rezultate din prelucrarea acestuia;  7)  ouă şi produse din ouă;  8)  carne şi preparate din carne;  9)   peşte, alte vietăţi acvatice şi produsele rezultate din prelucrarea

    acestora; 10)  concentrate alimentare şi alte tipuri de mixuri alimentare. 

    Această clasificarea se aseamănă în mare măsură cu cea utilizată în activitatea comercială, la organizarea depozitelor, a reţetelor de

    fabricaţie, magazinelor, etc. 

  • 8/18/2019 marfuri alimentare examen

    5/97

     

    Sistemul naţional de clasificare a mărfurilor elaborate de Comisia  Naţională pentru Statistică (CPSA)  La nivel naţional, Comisia Naţională pentru Statistică a elaborat

    Clasificarea Produselor şi Serviciilor Asociate Activităţilor –   CPSA, sistem integrat nomenclatoarelor internaţionale de activităţi, produse şi servicii.  CPSA, aprobată prin HG 53/29.01.1999 este organizată conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională –  CAEN, legiferată  prin HG 656/1997. Elaborarea acestui nomenclator se înscrue conform HG 75/1992 în strategia de armonizare şi aliniere a statisticii publice româneşti, asigurându-se colectarea, prelucrarea, analiza şi diseminarea datelor statistice referitoare la produse şi servicii. CPSA înlocuieşte Clasificarea Unitară a Produselor şi Serviciilor (CUPS).  CPSA reprezintă o clasificare sistematică în care se realizează o ordonare a principalelor grupe de produse şi servicii pe 7 niveluri ierarhice succesive: secţiune, subsecţiuni, diviziune, grupă, clasă, subclasă, subclasă elementară.  Clasificarea mărfurilor alimentare conform tarifului vamal de export al României ( legea 102/nov. 1992, legea 141/1997), este identică cu cea cuprinsă în NCCV). Conform aceastei clasificări, produsele

    alimentare sunt grupate în patru secţiuni, cuprinzând 21 de capitole:   secţiunea I  - animale vii şi produsele regnului animal;    secţiunea a II -a - produse ale regnului vegetal;    secţ iunea a III-a - grăsimi de origine vegetală şi animală;    secţiunea a IV -a - băuturi alcoolice, alcool, oţet, tutun. 

    Pe plan mondial se utilizează modele practice oficiale de clasificare a mărfurilor alimentare, cunoscute sub denumirea de nomenclaturi.  Principalele nomenclaturi sunt:   nomenclaturi normale:

      

    nomenclatura vamală de Bruxelles (NVB);  nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamală (NCCV);  

     nomenclatura sistemului armonizat (NSH).   nomenclaturi destinate analizei economice - clasificarea tip pentru

    comer ţ

Embed Size (px)
Recommended