MONICA MARELLI

Fizl coMlou

Aripile, ldbulele gi codigelene povestesc / gtiinla V=YlcZ

EDITURA NOMINA

MONICA MARELLI

Flvl c&Mlou

IlustraliideAlberto Rebori

EDITURA NOMINA

FIZICA LUI MIAU

CUPRINS4ffi

Domnul Pescdrus 9i principiul zborului

Planorwl de hdrtie

Domnul Pegte gi legea lui Arhimede

Tbste de JTotabilitate

Doamna Fluture ;i iridescenfa ............,.

Domnul Pdianjen gi polimerii

Paianjenul de bwzunar

Domnul Liliac gi ultrasunetele .........,.,,..

NIai tnulte su,&ete, mai tnwlte wodificdri

Domnul Gecko gi forfele moleculare

Domnul $"rp" ;i cdldura

Elicea aetianatd de wdinile eald.e ......,.

Domnul Rechin gi efectul Magnus

Domnul Pdianjen de Apd si tensiunea superficiald

$tii cdte yicirturi?

Domnul Motan;i momentul angulari-1rtt,arteste-te, inviifte$e-te, invilrtegte-te ..,,.......

Doamna Broascd lestoasd gi cAmpul magnetic al Terrei ...,.....

11

l3

t9

2t

29

35

37

43

45

5r

59

6t

69

75

77

85

87

effi

t4 alutare tuturor,\#eu sunt Chicca!Sunt un fizician, ar trebuisd cunosc stiinto ca pepro p riile - mi ghe rute si,totusi, am o grdmaddde ?ndoieli. De exermplu,as putea sd vd povestescdespre Iegea Iui Arhimede,dar nu amtnteles niciodatdcum fac pestii de urcd. spresuprafala apei si coboardtn adancurt. sttu cumactioneazd fortagrav itationald, dar nu- mieste tocmai clc.r cum facadorabilii plsoiosi sdaterizeze pe cele patruIdbute atunci c6.nd cad,

rara sa se turteasca Precufi-tcldtitete. Si gazete?Cum f ac de ,, rd mcin sus r'?

tatd de ce m-am hatdrdtsd cer ldmuriri de Ia cinevacare chiar foloseste fizica,tn fiecare zi, pentru a

supravietui: mai precis, deIa animo.le. Am intervievattoqte tipurile : cvad.rupede,t6.rdtoare, pdrcase,sd rito are I i Tnotdto are.Trdsdtura Ior comund:sunt profeso ri excele nti !

!:

I

-

I

*f\t

**r

* {:e FC F€ E-.F L i- ,-: : i ,.' €::. +3 '#,,

* t:+, 2 '*e t:::, 'i rF F. 8"3 ,L ?^ €& * {u"* F* t - * Z

\-\-{t "----4\\ I --/-\\ / /

\v /-\-/

i

I

,\lx!

1$ i

\-/,

.frIr \tjU

l

A h, minunata brizd a mdrii... ;i iatd-i acolo, pesedru-H sii. in acel grup ar trebui sd fie gi al meu, cel care mi-apromis un interviu. Poate el este, cel care vine legdnat sdmdtntdmpine.

- Bund ziua, domnule Pescdrugl Ce faceti?

- Mi-e foame.

- Dorigi sd incepem mai tArziu?

- Nicidecum, weau sd stau pugin la oguet5, a;a imi mai iau gAndul de la mAnca-re... $tii, sunt la diet5, incd pufin 9i, cu burtape care o am, nu voi mai putea zbural

- Intocmai, a; dori sd-mi explicafi principiile zborului.

lafi spre ceruri aga cum facem noi. Da, a9 zice cd ai fdcut bine sd-miceri explicafii tocmai mie, sunt tipul cel mai potrivit. Nu sunt iste-ric precum puii ciripitori de wabie gi nici stangaci ca ratele de pelac. Pe langd eleganta cu care zbor, md deosebesc de semenii -"igiprin inteligenta deosebitd care, fdrd modestie, md face sd fiu unanimal unicat si...

va asfinEi Soarele si nu vreau sd vd refin de la treburile dumnea-voasl r5.

- A9a-i, aga-i, treburile mele. . . sd mdnAA6nc! Ce vrei sd ptii?

il ru"olui Miau

i

foarte ingrijorati ,

- Uite, totul s

sau metalice, atu

numim aer. Nu a

- Mi s-a spus

pugin bombate in

- Nu, aceastd

cd un avion poatt

- $i atunci?

- $i atunci m

sunt construite c

nu face nici cAt <

mi se face o fom

mefrice care igi 1

poate zbura, trel

englez Isaac Ner

cial la aceea carr

respunde o react

-Adicd dacd

tu imi rdspunzi <

(reacEiune) Si-..

- Dar ce glur

s5-mi cadd toate

- I\[5 scr,zafi

usoarS.

:::.o, Pescdru-- :el care mi-a, -.e legdnot sd

. ,_:..-u1.

-:. ..is sd vd indl-

" :: -rr bine sd-mi- - \u sunt iste-

-. ratele de pe

-: >.menii mei gi

- - ---- v f.: _:gC Sa fIU Un

--: iTli1l'e, CUrAnd-= - *rile dumnea-

- Care este secretul pdsdrilor gi avioanelor?

Cum pot acele gigantice bestii metalice sd se

ridice gi sd zboare?

- Ei bine, ai venit la omul potrivit! $tiutotul despre zbor. Te tulburd ideea cum de

reugegte un Boeing 747, ce cAntdregte 300 de

tone, sd zboare la peste 10.000 de metri, aga-i?

- Da. .. gi a nu gti cum gi de ce, md face sd fiu

toarte ingrijoratd cAnd zbor!

- Uite, totul se reduce la cum se migcd aripile, fie ele cu pene

sau metalice, atunci cAnd strdbat acel lichid transparent pe care ilnumim aer. Nu ai nicio idee despre secretul zborului?

- Mi s-a spus cE totul std in modul in care sunt f5cute aripile:

pugin bombate in partea de sus gi plate dedesubt...

- N.,, aceastb explicaEie nu este corect5. Cum iEi explici, atunci,

cd un avion poate sd zboare gi cu burta in sus?

- $i atunci?

- $i atunci meritul este al aripilor noastre gi al modului in care

sunt construite cele metalice ale bestiilor voastre, dar convexitatea

nu face nici cAt o ceapb degeratS. Mmm, cAnd md gAndesc la cepe

mi se face o fomi1d... Sd revin la explicaEie: exist5 aripi plate gi si-

metrice care igi permit sd zbori cu stil. Pentru a infelege de ce se

poate zbura, trebuie sd ne gAndim la marele om de gtiinlb

englez Isaac Neu,ton gi la ale sale legi ale migcdrii. ir-r sp"-

cial la aceea care spune cd oric6rei acfiuni ii co-

respunde o reacfiune egal5 9i de sens contrar.

-Adicb dacd ifi trag un pumn (acgiune),

tu imi rdspunzi cu altul la fel de puternic(reacfiune) ;i. . .

- Dar ce glumefi suntem! Cred cd or

sd-mi cadd toate penele de la atAta rAs...

- ME scuzafi, voiam sd fac lecfia mai

uEoard. trMEWTOM -

LEG'LE MIICARI'

Fizicq Ilui Miqu

-AscultS-md gi concentreaz1-tel. Deci, a treia lege spune intoc_mai c5, dacd aplic o forgd asupra unui obiect, acel obiect md impingecu o fo4d ega15. Chiar dacd lucrurile stau nemiscate pe o mas5, elesunt supuse celei de-a treia legil computerul tdu, de exemplu, estetras in jos de forfa gravitaEionald, dar nu cade pentru cd masa il im-pinge in sus cu aceeasi intensitate. Amuzant, nu? $i tot mullumitdcelei de-a treia legi, o minge std umflatd: gazul pe care il conqineimpinge in peretii de cauciuc, dar, pe aceea;i direcqie ;i cu aceeasifort5, invelisul apasd asupra gazului dinEuntru.

- Nu m-a9 fi gandit niciodard la astal $i ce legdturd are asta

cu zborul avioanelor?

/rs - ImagineazS-fi avionul in zbor.

Privegte-m5l Aerul care intAlnegtearipile este nevoit sE isi schimbe di-

rectia. Inainte sd soseascd avionul, eleste calm, are moleculele intr-o oarecare

agitafie, dar nu semnificativd, la fel ca persoaneledintr-o piafd aglomeratd: unii merg incolo, algii dinco-

lo, dar fdrd schimbdri neprevdzute. CAnd intrd in scendaripa, totul se schimbd: aerul care alunecd pe deasupra aripii (ca

surfer-ul pe valuri!) este impins inigial in sus (aripa este mai groasdin partea anterioard), apoi revine in jos ;i, cAnd ajunge la bordul defugd, forma aripii face in a9a fel incat aerul sd fie impins mai jos fafdde nivelul inigial.

-Agadar, recapitulAnd: aerul intAlne;te aripa, se inalEd, coboardgi alunecd de-a lungul intregii aripi, apoi se lipe;te de ea 9i ajungela o in5ltime inferioard celei la care se

afla initial, corect?

- Corectl ir-r n""rt punct putemafirma c5, per ansamblu, aripa a

Uaul Lasari-

sesc echilibrul. . .

Da. gtiu. par

atat de mult aer. 1.

nu? Ca gi cum str

ar fi un balon enc

pentru a rdmAne i

- Foarte inter€

Acum. iti r,:un ar ion de clas;

..pompeaz5" in 1os

secunde se transi

lmpins in jos as.

chiar are nevoie c

incluzAnd 5r pasa

carburantull Este

r esti. iar ea te im1

Deci. a treia

- Da. si mai tunghiul de arac. ielorl

- Ce este iinq-l

- Este unqhi'.i,

Ia amintel De t;paralele cu so-ul

general cdm Cr-. :1a inaltime si zb':i;

- Care esle ar,,

le inciinate?

Creste presltei inlerioare: in :putin mai muil ar

pilotul ridica puri

astfel. si portanta

impins aerul in jos. Deci, conform ce-lei de-a treia legi a lui Newton, trebuie sd

existe o reactiune a aerului in sus. $i iatd portamta,de ridicare ce mentine avionul la altitudine!

il riri.olui Miqu

SPRE

DIRECTIAiv.rds

adicd actiunea

:.: Sput€ intoC-- :,i rnd impinge;l: l'€ O mas5, ele

:: -\emplu, este-- :a masa il im-- :rr mulfumitS

:F- ::re ?1 conqiner. - --: Si cu aceeasi

::.turd are asta

' :ul in zbor.

-:r€ intAlnegte

., :chimbe di-.--i ationul, el

::r-o oarecare

:, :a persoanele

, -,. altii dinco-r-.-: -ltrd in scend

".:>..Drd aripii (ca

I : ::lf mai grOaSd

, - .: la bordul de

- :,:> mai jos fafd

. -:altd, coboarb

. :. ea gi ajunge

- Uaul Ldsafi-md un moment s5-mi regd-

sesc echilibrul. .

Da, gtiu, pare ciudat cE in joc esteatAt de mult aer, incAt sd susfind un avion,

nu? Ca si cum stratul de aer aflat in migcare

ar fi un balon enorm pe care avionul se agazb

pentru a rdmAne la in5ltime!Foarte interesant!

-Acum, igi voi face o demonstrafie. Modelul Cessna I72 esteun avion de clasd micS: atunci cAnd zboard cu 204 kilometri pe ord,

,,pompeaz5" in jos intre 3 gi 5 tone de aer pe secundd! $i tonele pesecundd se transformd in sute dacd ne gAndim la Boeing. Acest aerimpins in jos asigurd avionului forta ascensionald gi, crede-md,chiar are nevoie de ea: un747 cAntdregte aproximativ 390 de tone,incluzAnd 9i pasagerii (mai mult sau mai pufin supraponderali!) gi

carburantul! Este ca atunci cand sari pe o saltea elasticd: tu o stri-vegti, iar ea te impinge in sus...

- Deci, a treia lege a lui Newton explicl totul...

- Da, si mai este ceva care face parte din regulile lui Newton:unghiul de atac, un factor fundamental chiar si pentru zborul zme-elor!

- Ce este unghiul de atac?

- Este unghiul la care aerul se lovegte de aripd.la aminte! De fapt, aripile nu sunt perfectparalele cu solul, ci inclinate in sus, ingeneral cam cu 4 grade cAnd avionul estela indlqime gi zboarS orizontal.

- Care este avantajul de a avea aripi-le inclinate?

- Cregte presiunea aerului asupra suprafe-

fei inferioare: in practicS, aerul pus in migcare reuseste sE impingdputin mai mult aripile in sus, mdrind in acest fel portanta. Iar, dacdpilotul ridicd pufin botul avionului, atunci cre$te unghiul de atac gi,

astfel, gi portanfa.

*u;;Effi"t^SPRT

DIRECT'Aiv;ds

=dicd actiunea

Fizicq Elui Miou