MARIN PREDA

MARELESINGURATIC

Prefayd de Oana Soar.eFi;d biobibliograficd s,i referinle critice

deLucian Pricop

EDITURA CARTEX SERV

CUPRINS

Marele singuratic, istoria Si mitul iubirii Srefall de Oana Soare) .

FiSd biobibliograficd....:...............Referinle critice..........

Marele Singuratic.... .!...i...i.!.i......

7

t4l6

23

MARELE SINGURATIC

PARTEI ixrAra

I

Un !6ran daci vine la Bucuregti, tot ldrani cauti. Doi inqimaiincercard,intr-o zi sd-l vadd pe Niculae Moromete inainte caacesta sd piriseascd definitiv satul de ldngd capitali, unde serefugiase de mulli ani ;i unde nimeni din Siliqtea nu qtia precisce face.

Cei doi iegird din fostul palat regal qi o luari la vale peCalea Victoriei, cdnd unul dintre ei aduse vorba despre biiatullui Moromete.

- ... sd fie prost, zise celilalt, tu nici la Bucureqti nu eqtialful, Marmoroqblanc. Cum, au trecut chiar atdt de mulli ani deatunci? Era un copil! M[ uit la tine, tu, mintea ta o lii in cap doarca sd te strdmbi! Eu nu zic cd nu este qi asta o socoteali, dar dd-mivoie, te rog, s[-]i spun ci ajunge omul de se saturi de unul carenu gtie altceva!

- De ce, Dine? Se putea sd fi qi murit, chiar dacd, erubdiattdnfu! Parcd numai bltranii au dreptul Ssta?

-La asta aq putea s6-!i rdspund printr-o simplS negafie, ziseceldlalt. Dar eu consider cd e mai bine sd intrim qi noi undeva,spre o pildi la ,,Carul cu bere", unde am auzit cd" e plin desiliqteni, qi sd bem qi noi o bere...

MarmoroEblanc parcd nici nu auzi, se uita inainte, cu qapcalui de vechi ceferist pe cap, qi c5lca agale, cu o expresie de bui-miceali pe chip (asta era strdmbitura la care se referea, pesem-ne, cel5lalt), ca gi c6nd oraqului i-ar fi lipsit ceva esenliaI, carese videa la fiecare pas, iar Marmoroqblanc se mira cLnimeni nubagd de seamd. Si fi alut doudzeci de ani qapca lui, aceeasi ca

27

pe vremea cdnd venea cu ea la adunirile din poiana fier[riei luiIocan qi unde era la fel de ticut ca qi acum. Ceea ce fusese in ea

ro$u se pistrase in mod ciudat intact, dar cozotocul avea o ptz-derie de plesnituri, nici nu mai Etiai ce e, iar musamaua avea cu-loarea pimdntului.

Celdlalt era qi el acum atent la altceva, ciuta cu privirea unanumit om, mai aqa, de-al lor, potrivit sd fie intrebat, pe care il qi

g[si qi il opri. ,,Carul cu bereoo, unde e, asta voia si gtie de la e1...

Veniseri la Bucureqti intre sapi gi secere, cel dint6i, care nuera altul decdt Din Vasilescu gi care ii frcuse odinioard luiMoromete un cap de humi arsi, il luase pe cel de-al doilea, prie-tenul sdu Marmoroqblanc, in camioneta trimisd s6-i incarce sculp-turile lui in lemn, pe care un corespondent regional al lurilti ziarcentral le semnalase, iar muzeul republican de arld trimisese infiecare anpe cdte cineva s[ le vadd qi sd le aduc5. $i pe cine luael sd fie martorul isprdvii? Rudele nu sunt martori buni, nu-icrede lumea, ;i atunci il luase pe Marmoroqblanc, om greu de

convins. Numai cd Marmoroqblanc prea se ardta ca qi cdnd nu s=ar

fi int6mplat nimic deosebit, de data asta, de pild6, intri in fostulpalat regal ca intr-o cdrciumd, cu ciciula in cap, qi nu scoase o

vorbb tot timpul, deqi qtia ci acolo sunt lucrdrile prietenului siu,care se dovediseri ci nu erau chiar niqte prostii sd sejoace alliicu ele din moment ce fuseserd aduse intr-un palat. Dar aqa se

intAmplS si avem incredere in neincrezdtoti, ea sd descoperimpe urm[ in ei niqte ranchiunoqi...

,,Carul cu bere" era plin de lume qi de fum qi glasurile cevamai inibuqite decdt intr-o gard. Cei doi intrard qi gdsird intr-a-devdr indati doi siligteni, unul al lui Lisandru Gulifi qi altul allui Pa{ac, alde Gheorghe, lucrau amdndoi pe un qantier qi dor-meau in bardci.

- Ce faceli voi, md, aici, Gheorghe? intrebi Din Vasilescu.

- Noi, md? sdri Gheorghe. Construim societatea! Jumateam qi construit-o, addugd el, a mai rimas jumatea ailaltd..

- Md, si fie al dracu! fbcu Din Vasilescu. $i cAt cAEtigali?

-Noi, m5?! fEcu Gheorghe iar, cu un entuziasm icnit. O miedoud sute de lei pe trei luni!

28

* Pdi stali bine, zise qi Marmoroqblanc. Da'tu parcd erailapuEcdrie, Gheorghe.

Ieqise recent, rispunse Gheorghe. Stituse pe urmi cdtvatimp pe-acasd gi intrase in spital, ci se imbolnivise, bduse spirtclintr-o sticld... Cdnd biutura asta cddea in cel ce ne hrdneste,continud Gheorghe qi-gi puse laba pe cel care de fapt doar mis-tuieste, haaa, m.ugi, qi la amintirea cumplitei satisfaclii se frecdpe burtd ca un cipcdun. Scria pe sticl5: ,,numai pentru vz ex-tern", dar el a zis: ,,il consider bun qi pentru uz intern" . L-au trans-portat cu salvarea gi s-a fbcut bine... E adevdrat cd are Ei elacuma o fat6? Da, zise Gheorghe, are treisprezece ani, o infiasede pe undeva din Moldova, de la unii care divorlaseri qi oldsaserd pe drumuri ca pe-o vagaboandS. El nu mai avea spe-ranla sd faci un copil al lui, a ajuns la vArsta cdnd bdrbatulincepe sd semene cu femeia qi nu mai e nici o deosebire intre eidoi acolo unde alt5datd era una mare... CAnd se putuse ii arsesede altele, camai pe urmi si fie concentrat qase ani, ce sd faci,vreai nu weai, cdnd te cheamd lara Ia datorie mai e dupd cumvreai fu? N-a fost rdzboi? Ei, dar cum e, tot copil e, zise Marmo-rogblanc. Cum invald la qcoald? Prost, cum sd invele, rispunseGheorghe, a rdmas qi repetentd...

- $i la pugcirie, zise Marmoroqblanc, spunea alde Ilie Ciu-pdgeanu cd afi dus-o bine.

- Noi, m6? icni iar Gheorghe. Sd tot fii achizitor la coopera-tivd,, pdcat cd nu m-am ales decAt cu cinci sute de lei, m-au qiprins.

* N-ai aqteptat qi tu sd te mai invechegti, zise Costici al luiLisandru Guli6.

- Ce si agtepli! E timp de agteptat? zise Gheorghe.Ei, qi cum era acolo? Ce frceau ei, spre o pildd, intr-o zi de

dimineala gi pdnd seara? O zi din viafa lui Gheorghe Pa{ac! Cef6ceau? PEi, diminea[a era scularea. Pe urm6, masa. Pdine (giaici Gheorghe intinse mAna qi gi-o tdie cu cealaltS, ca sd, arate cdtde mare era bucata: era mare!), cafea, pe urmd venea prdnzal:p6ine (gi iar intinse mAna qi misuri), castroane mari cu fasole,cuvarzd. MAncau qi pe urm[ se intindeau pe pat gemdnd: haaa,

29

bine mai e la puqcirie, paqtele md-sii! Pdni intr-o zi, cdndlatnapel s-a pomenit cu comandantul ci intinde aqa degetul chiarspre el qi il intreabi (gi aici Gheorghe imit6 deodatl cu un glas

subfire ca al unui om de alt[ condifie, care nu putea avea o vocenormali, groasd ca a lui): ,,Ce condamnare ai dumneata?" (qi re-venind la vocea lui): ,,Si trdifi, domnule comandant, trei luni!"(qi iar vocea sublire): ,,Pentru ce?" ,,Sd trdili, domnule coman-dant, comer! ambulant!" (aEa numea el ce fbcuse). ,,Trece!i-l lacameranumirul 1". Ce era camera asta? Bucdtdria. CurSlau car-tofi. Sute de kilograme. Se duceau qi ii cdrau cu niqte coquri qi

mai fdceau ce mai fEceau qi mai aruncau doi-trei de-dia mari inspuzd Ei ii mdncau... buni erau...

- Va sd zicd in principiu nu era rdu la puqcirie? zise DinVasilescu.

- Ce principiu? se risti Gheorghe.

- Ca idee! rdspunse Din Vasilescu.

- A, ca idee! Invers, se rdsti deodatd Gheorghe cu o expresiecare ardta cd fusese prins subit de inspirafie, care ii dictase ris-punsul, qi nu de gdndirea lui, care nu inlelesese despre ce eravorba.

Se lSsi o t[cere in care o lumin[ de admiralie se vdzu cumschimbd expresia sceptici de pe chipul lui Marmoroqblanc. S-arfi zis cd se simlea rdzbunat de ceva. R6nji qi le spuse celorlalli:

- De cdnd i-au luat lui Din ciopliturile alealamuzeu, spune,aqa, niqte cuvinte... vorbeam cu el despre alde Niculae al luiMoromete, cd el zicea ci si ne ducem pe la el sd vedem ce maiface, qi eu ii spun: pdi am auzit cd ar fi murit... El, cum se poate,zice, sd spun o vorbd ca asta, ci erabdiattdndr.- Ei qi? zic. $i elzice cd ar putea sd-mi rdspundd printr-o simpl5, nu Etiu cum a

zis, cum ziseqi, Dine, c[ luitai,ragatd? Sau cum dracu ziseqi, ga-

ragald?

- Negafie, rdspunse Din Vasilescu.

- Ei! fbcu Marmoroqblanc, cu un gest retezat de triumf ard-tdndu-l pe Gheorghe cu degetul pe deasupra halbelor de bere:Rispunde-i qi lui acum la ce-a zis!

- Adici Ia ce? La cuvdntul invers?

30

- La ce-a zis. Zi-i qi nl- Gheorghe a rrnrt sd spuni ci pugciria nu e bund ca idee,

tlar practic fi sn dd si min6nci...Marmoro gblanc, la auzul acestui rispuns, redeveni plictisit.

('osticd al lui Lisandru Guli16, cel mai tdndr dintre ei, si fi awtpatruzeci de ani, si care din pricina bdrbii negre nerase de mairnulte zile ardtaparcd negru gi la suflet, se insenind qi igi ardtdtlin{ii privindu-l pe Marmoroqblanc.

- Ti-u zis-o, nea Ioane!

- Ce mi-a zis-o? Pentru cd eqti tu prost qi nu inlelegi? ris-punse Marmoroqblanc.

Costicd al lui Lisandru Gulifi se lumind Ei mai tare la fa[dca qi c6nd ar fi vrut sd confirme astfel ci avea celdlalt dreptate,cd e un prost, qi cddsta e un rang la care nu ajunge oricine.

-Nea Ioane, cum a fost c6nd te-ai dus cu alde Fane gi cu Brig-man la Bal1},la Turnu qi v-au dat acolo pescarii ciorbd de pegte?

Marmoroqblanc se uiti neliniqtit la alde Costicd. Nu era de-alrund cu intrebarea asta!

- Am auzit cd unul din voi amdncat acolo la ciorbi de peqtepdnd..., relud Costicd cu un r0njet dricesc. Cici stiteali jos, aldeBrigman a spus ceva caraghios, ;i unul din voi s-a rupt aEa deo-datd de rds, qi atunci, in clipa aia, i s-au rupt gi malele in e1... Aqapovestea alde Fane!

- Du-te, b5, in... md-ti, zise atunci Gheorghe, care fiind maimare decdt Costici incepuse si arate inlelegere pentru bdtreni,de vdrsta cdrora nu mai avea mult p6nd sd se apropie.

Era limpede ci nu Fane acela o pifise acolo, gi nici Brigmancare povestise ceva caraghios, ci chiar Marmoroqblanc. Nutrebuia lSsat Costicd sd precizeze...

- Hai si trdim, zise atunci Costicd renun!6nd, dupd ce i-opl5tise lui Marmorogblanc fiindcd il frcuse prost. $i puse mdnape halbi.

$i to{i ciocnir5. Biuri indelung, dar parcd totuqi cu econo-mie, fiindci, ldsAndu-le jos, lichidul aproape ci nu se micqorasedeloc in halbele pdntecoase.

31

- Vd duceli degeaba la al lui Moromete, zise Gheorghe, nuvrea si stea de vorbi cu nimeni.

- Chiar cu nimeni? zise Din Vasilescu.

- Absolut. M-am dus eu, na! fbcu Gheorghe gi se ardtd pe

sine cu degeful, holbAndu-se, adicd, s-a dus el, marele Gheorghe,qi n-a stat Lla de vorbi cu el, darmite daci s-ar duce altul?!

- Ce, a ajuns qi el director? zise Marmoroqblanc.

- Ia uite la el! frcu Gheorghe nevenindu-i parcd s6-qi creaddurechilor. Director, m6! Abia poate s[ duci roaba de pdmdnt cucare card. Mai director ca mine, care car cu brafele!

$i aici lui Gheorghe i se pdru cd a spus ceva care ar fi trebuitsi stdmeasci hohotele: izbucni singur, ducAndu-qi pumnul la nas

cu cotul ridicat ca pentru a se feri de eventualii pumni cu care arfi putut tib[ri pe el ceilalli, mo(i de atdtards, qi l-ar fi lovit ast-fel ca si inceteze. Nu tibdri insd nimeni qi nici nu r6se vreunul.

A luat el intr-o zi autobuzul, expre, cu Costici, nu e aqa,

Costicd? zise Gheorghe. Auzise gi el despre biiatul lui Moro-mete c-o fr, c-o pdti, cd l-ar ft dat in gAt pe-acolo pe la Turnuunul Bdznae, ajutat de unul mai mare, Beju, care gi el a cdzut pe

urmi... $i cd era c6t pe-aci s6-l excludi dacd nu se ducea la fos-tul notar din 47 din Siligtea. Ajunsese om important, notaru-dsta,dar de-adeviratelea, ce si mai vorbim prostii, qi-i ziceluiNiculae,ca sd-l scape, treci incoa, qi l-a adus aicildngd. Bucuregti, intr-ogr[dind, la un castel. Ce mai, sunt sere de flori qi hectare de

pomi acolo... Avere, a stat un prin! in castelul dla, cd n-o fi statel, alde Gheorghe al lui Pafac sau alde Costicd al lui LisandruGulili. Sigur cd dupi ce ai fost activist la un raion, unde eqti qefpeste doudzeci de comune, si fii qeful unei casmale intr-o grddind,e greu. Pe cine mai ai in subordinea ta? Niculae, de, una, cd erabdiat cu carte, cu liceu! $i alta, cum si nu fi inv5lat el sd steacdlare pe douizeci qi cinci de comune cAt timp a fost activist?Pui m6na pe telefon, qi, JArrr, alo, Baldovineqtii, vd muma in...,executarea, ci vin peste voi qi vd dau cu capul de toli perelii!Sau pici peste ei in ;edin{a, c6nd nici nu le trece prin cap, qi teaqezi pe scaun in prezidiu. N-ai vizut? Bagi m0na in buzunar,scoli pachetul de tigdri, il pui pe masd, scoli qi chibritul qi il pui

32

l)r:ste pachet Ei incepi: tovardqul preqedinte din aceasti comun6,rr indeplinit el sarcinile date? $i te uili la preqedinte cum seincleasd de fricd in gdtul lui gros, sd se facd mai mic... Vina luiNiculae, invara aia cdnd veni in Siliqtea, care fu, de-o p6!i? Nuil inecard alde Mantarogie qi ai lui pe ginerele lui Trafulicd? $it'ine a fost vinovat? Niculae a fost vinovat, cd n-o fi fost el,( iheorghe al lui Pafac, trimisul comitetului raional al p.M.R. sdt:onducd activitatea de strAngerea recoltei. Cine i-a bd,gat dluialiica in oase de s-a aruncat in rdu? Nu i-a rdscolit Mantaroqiecasa, sd caute recolta ascunsS, gi pe ldngi recolti nu i-a gdsit el1i cartuqe in pivnil6? $i din pricina carluselor n-a luat-o ginerelelui Trafulici la goand spre pddure, qi dqtia dupd el, sd-l prindd, qil-au incollit la marginea r6ului, care se umflase? Cd din punct devedere cd alde ginerele lui TrafulicS nu gtia s[ inoate, inseamndcd avea omul doud frici in el, ;i qi-o fi fdcut socoteala qi ce-o fizis: sd mi inec, sau sd md bage la beci? $i din astea doud fricimai mare fricd a avut de beci, fiindcd nu rabdi to!i, el, spre opildd, alde Gheorghe al lui Palac, n-are nici cea mai micd fricd,ce poate s5-i facd, dar allii au, ei, na, sd-l iai pe om, care e invdlatsd fie liber, qi tam-nesam si-l inchizi qi sd nu-l mai laqi sd vaddlumina soarelui c6nd vrea el!... Cd in timpul rdzboiului o fi gisitqi Ssta o ladd cu carluqe l[sate de nemfi care fugeau qi o fibigat-o in pivnild, poli s5-1 invinuieqti de port ilegal de armi,cdnd armd, nu era? Omul e strAngitor, dacd le-a g6sit, ce-ai fivrut, sd le arunce?

Gheorghe parcd era trist relatdnd toate acestea. Dar repedeiqi reveni gi continui, cdutAnd vina qi in felul de a fi al bdiatuluilui Moromete, nu numai in istoria cu cel inecat. povesti altd isto-rie. Alta ar fi fost situalia, zise el, dacdla un moment dat cdndIsosicd secretarul de atunci al organizaliei i-a trimis la el acasdpe unul Geacd Ei unul Ddnilache si-i spuie cine erea sd-l omoarein f4a primiriei in 46, cdnd il bdturd pe Niculae oamenii. EraBilS! Niculae trebuia sb ia faptele in considerare! Dar Niculae cele-a frcut? Cdrali-vd, zice, delapoaftamea, dacd vre{i sd nu vIda;l afard din partid! V-au trebuit atd\ia ani ca sd spuneli? Ce v-avenit taman acu'? Lui alde Isosicd nu-i mai convenea alde Bild

J5

qi ar fi vrut s6-l curele in felul ista. Dar Niculae a b[nuit... Nu

cd ar frfinut la Bild, cum sd lii dacd a vrut sd te omoare, dar s-a

ferit sb intre in sforile satului, iar 6gtia din sat cum sd-l ierte? Pe

ldngd astea, toatd lumea invara aia stitea cu ochii pe Niculae sd

vadd cum o sd rezolve el situalia? Fiindcd unii credeau c6, haiti!

acum e care pe care,, dacd ii d[ ei jos de la primirie pe alde

Isosici qi Plotoagi, preqedintele cate era in funcfie, Ei le d[ foc

la case, gata cu comuniqtii, fac ei un guvern nou in Siliqtea, in

frunte cu alde Trafu1ic6, qi fug iia de la BucureEti cdnd or anzi,

se duc dracului! Pdni sd fugddia, a venit mililia 9i i-a luat"' Ori

Niculae n-a qtiut sd rezolve aceste turburdri-..

...$i avrut qi el, Gheorghe al lui Palac, cu alde Costici al

lui Lisandru Guli1i, sd-lvazdpe Niculae ce face el acuma acolo

in gridina aia dup[ ce nu mai erea ce fusese, chiar aqa erea, cum

se spunea, c[ dddea cu sapa qi cdra cu roaba? Adicd cum, bdiat

cu liceu, altceva mai bun nu-i gisise fostul notar? Vroiau si qtie

cum, biiat de la ei din Siliqtea, ajunse Oudbei director, care

vindea a1vi16 in sat cu cobilifa, pe oud, qi 6sta cu liceu cdzula

pdm|,rft qi nu se mai ridic6? Pdn[ qi Brigman, dacd veni el Ei nu

mai fu ce era, c6nd se intoarse in sat qi lu[ sffirqit colectivizarea

generalS, tot il fbcuri qi pe el ceva...

Aici Gheorghe al lui Pafac se opri singur, izbucni pe neaq-

teptate intr-un ris inghesuit de satisfaclie qi ddndu-se pe spate pe

scaun iEi duse din nou punnul la gurd cu cotul in gardd, ca gi

cdnd s-ar fi ferit sI nu incaseze iar lovituri de la ceilalli, pentru

rdsul excesiv pe care li-l provoca. Dar numai pe chipul negru al

lui Costicd apiru sticlireatdcutda unui rdnjet. Ceilalli stdteau !e-

peni. Din Vasilescu qi Marmorogblanc, amefi,ti dupi cdt se pare

de berea bduti qi de glasurile monotone, dar ridicate, ale berS-

riei, nu erau prea atenfi la povestirea lui Gheorghe.

- Ei qi ce l-au frcut pe alde Brigman? intrebd Costic6, care

infelesese cI de pdlania lui Brigman se omora aqa cu rdsul

Gheorghe.

- Cum, se mird acesta, qef de atelaj !

34

Asta insemna mai mare peste o cdrul6. Rdnjetul lui Costic[se addnci, miqcdndu-i qi frlcile lui negre de p5r, qi privirea i seimpufini, d6ndu-i o ?nfbliqare bestiald.

* $ef mare! frcu el.* Ei, na! frcu qi Gheorghe redevenind grav. Tragi de hdguri

gi, prrrr! direclia tarlarta numdrul patta, la strdngerea recoltei,pui mdna pe furci qi, aEa gef cum eqti, incarci.

Urmd o lungd ticere... Costici, cu gdndul la soarta luiNiculae, in jurul cdreia se invdrtise atdta Gheorghe povestind, iqireaminti pesemne, cu aminunte, ce piliserd ei atunci cAnd se du-seseri sd-l vadi pe b[iatul lui Moromete qi se gdndea, poate,cum si continue el c6t mai bine povestirea celuilalt, fiindcd zise:

-... Pdi n-am fdcut drumul degeaba?!

$i apoi nu mai addugdnimic, iar cuvintele acestea, lipsite delegituri, sunari fbrd noim6. Numai Gheorghe in{elese.

-Am fdcut drumul degeaba! se mir[ el. Asta am spus eu dela inceput.

Adicd ce-au pdfit! asta era intrebarea.Dar Costici tdcea, nu avea, dup6 cdt se pdrea, darul vorbirii,

pldcerea lui era sd asculte... $i la asta trebuie pricepere, fiindcdaltfel nu-ti povesteqte nimeni nimic.

De fapt nu plJiserd mare lucru, qi dacd Niculae le-ar fi fbcutgi el cinste cu un pahar de vin, aqa ca intre oameni, cine qtie,poate ci Gheorghe al lui Palac n-ar fi spus c6 biiatul lui Moro-mete era muncitor cu roaba, ci horticultor. Fdrd sd mai vorbimcI tot el rispdndise in sat, nu se ;tie de ce, qtirea pe care i-o spu-sese Marmoroqblanc lui Din Vasilescu... plecaseri intr-o dumi-nicd, in loc si se ducd la,,Carul cu bere", ca de obicei, se gdndi-serd sd se ducS la suburbana respectivd a Bucuregtiului unde seafla castelul qi sn-qi ast0mpere curiozitatea, care uneori e maitare ca setea, mai ales cdnd ai binuiala cd nu e vorba de cevaobiqnuit. Gheorghe al lui Palac fu singurul dintre cei care, vizi-tdndu-l pe Niculae, povesti cum fuseser6 primili, spre deosebirede ceilal1i, care doar il injurau sau treceau sub tdcere am6-nuntele, addugAnd de la ei ceva care nu se baza insi pe weun

35