Eug&ne S,ue

i, ;ii,!'i{'IdY:'{.!, ""*J t tisi'[

lrf \1:sf r!,. iLrrr.

:, :', :;r '\. l:. t:;l;1: jl ::; , ,:i ::1.

ur ..: :-t ::.. ,.r,.4 ... ::t 1:t)- ,:t't.. :,::f . i; lL.::. \!::.., f.i;|. ;t,

@,,uaono Obuo

-Maro)htruuil

Capitolul 1

Croitorulin anul 1769, pe strada Saint-Honor6, nu departe de

Palatul Regal, se putea vedea o privdlie modest[ de croito-rie, avdnd ca semn de recunoagtere o pereche de foarfeciaurite,'uriage, suspendate cu o tijl de fier deasupra uqii.

Maestrul Landry, proprietarul prdvSliei Foadecile deAur, w om mic, fusiform, palid, apatic, contrasta in modfrapant cu sofia sa, doamna Madeleine Landry. Aceasta, cuo vdrsti cuprinsd intre treizeci gi cinci gi patruzeci de ani,era activd, gi robustd; trdsdturile aspre, aspectul masculin,tonul brusc gi convingdtor, ardtau suficient cd exersa odominalie totald in gospodirie.

Era o zi de decembrie intunecatd gi ploioas5, tocmaibituse de ora unsprezece. Maestrul Landry, aSezat la ban-cul de lucru, mdnuia alternativ foarfecile qi acul, impreunicu Martin Kraft, ucenicul sdu, un neamt mare, gras gi fleg-matic de vreo doubzeci de ani, cu obrajii rozalii gi umflafi,cu un pir lung mai mult galben decdt blond, cu un aer stu-pid qi lent.

Sofia croitorului pdrea cuprinsi de un acces violent deproastd dispozifiq. Landry gi ucenicul- sdu pdstrau o tdcereplini de respect. In cele djn urm[ Madeleine, adresdndu-sesofului sdu, ii spuse disprefuitor:

- pu-fs, tu n-ai sdnge in vene... tu ai 15sa si !i se ia

pdnd gi ultimul client, imbecilule!Landry iqi d[du coate qi schimbi o privire cu Martin

Kraft, pistrd tdcerea gi manevrd acul cu gi ntai multiindem6-nare. Ir.iIat6, fErd indoiali, de reselnnarea victimei,gospodina continud, adresAndu-se impefuos sofului sdu:

- Pentru cine vorbesc, mi rog?

6 6'tEtne 6ue

Croitorul 9i ucenicul rimag.e1a muti'Madeleint, "";$;;A;"piita

o piha puternic[ sofu-

lui ei, spundnd: . ^--r --^-L^-^ rasnre ,rn imh '

- Mi se pare c[ atunci c6nd vorbeqc $esf1e-yn i1]tt

cil. md adresez ft. qi tA ;i p"ttu s[-mi rdspunzi"' prost

crescutule!

- Pentru Sfdnta Genoveva! strigd croitorul dugdndu-

si mdna la obrazqiinto-r"andu-se spre-ucenicul sdu. Cum !ile;lare

".t a,Kraftz' Ucenicul nu id'punse decdt lovind puternic fierul de

cdlcat.pe cusdtur;;fti ffi;, duiut"uttd lovitura exprima

atdta fi.irie, incdt co,ln-a ffi-dty'cu o.mAnd rapidd' ii aplicd

fleematicutui neaiif;#;$i'toieclie ca ei lui Landry'

sorindndu-i:'o*""1*3i eu, te voi invala sd blamezi purtarea mea'

lene$ule Sirilttlu our. asta, meqtere Landry? spuse 9i

ucenicul,-in:tot.attdtt-ttspremaestrulsdu'Acesta, p""d;;;it "'pitiritarii

soliei sale' ii spuse

cu mult calm: r

- [sum' Madeleine, explicd-te linigtit; iatd]-le:]:1i-zati. noi;^abi Kturt, ta acoidam atentie la ce vet spune'

' '

- ce r.ri.ir.i.L.'cet &;'pt; ; tit de spus' 'nu va fi

orea mult. '. t-.r,"9."'i"'J"ft"iiiatd ca inca unul dintre cei

#;i d;i iii.,ifi-ii 'tai, ,"r"trl consilierului parlamentar,

tocmai acela,r. ua,.'iL;-;;ilt"i nostru Mithurin!

- Cum! N. d;;;Jfiirqi ffi"ud croitorul ucenicul cu

un aer indignat,.tia Adto*6zeinmod laq furia soliei sale

urnotu nefe-ric itului Kraft ''- Martin, tu ti"'ii"ti astfel de,:lienti? Nu ti-e ruqine?

Ai mei nu se .o*piJiii"iF""A oumriezeu! iii imi sunt

F,a.iiij'r:t;;;;i#_: J,rfr rit.i" D este a desetului... cum'..'\rv

t Nq#,str" ;;l-tfi; i"t"i"" t'andry inlrerupdndu-l pe

croitor. cum tt#5;;;$ti--maestre Landrv! De aceea

functionarut aomnutui 'Buston' procurorul

-din Chdtelet'

care este clientul taJ,i-""p?t^it titfr o lund ca sd se duc6'

si el. la acest blestemat Matnunnr- . r-^^ -".x:: ^^n*hr 'o' "'j c;;.i; f;;i;i et"Jt Mathwin face wdji pentru a-t

Marchizul 7

atrage Ia eI, spuse Landry trist; cdci eu provoc pe oricemuncitor al onorabilei corporalii a croitorilor cd nu coasemai bine gi mai rezistent decdt mine. Sfdntd Genoveva,pattoana oraqului nostru, spune dacd eu irosesc mbcar oiniime dintr-un sfert de cot din stofa care mi se d5! La fel qiou pasmanteriile qi...

^

- Pentru Dumnezeu! scuteqte-mi de enumerarea fru-moaselor tale caLitdli, domnule Landry. Vecinul nostruMathurin este un ticdios, un qmecher, fie, dar cel pulin el sestrdduiegte, se agit6, are cunoqtinfe, nu stb toatb ziua cavoicu brafele incrucigate.

- Scuze, cu picioarele, doamnS, maestrul Landry lefine toat[ ziua incruciqate, spuse Kraft cu un aer sentenfios.

- Ascultali-l pufin pe animalul Ssta! spuse gospodinaaruncdnd o privire semnificativ5 ucenicului, care l5si capulin jos qi reincepu sd manevreze fierul de c5lcat."

Doamna Landry relui subiectul:

-Tu n-ai o clienteld frumoas5! Numai megtegugari,funclionari de la procurori qi de la impozite, nici un domn!

- Pentru cel care face parte dintre domni, Madeleine,spuse croitorul riscdnd un ieprog timid, am unul printreclienfii mei, dar tu mi impiedici sS lucrez pentru e1...

Madeleine se inrosi de furie si stried:ine se inroqi de furie qi strigd:'dznesti si-rni vorbeqti de marchizul tdu, de

- LLll,jlcl,Luv9lr Dg-rur v vr uwt ur gw rrr@l vllrLvL vavt L

domnul tdu fermecitor, de acest excroc care ne datoreazdde un an trei sute de lire, qi de la care nu am putut niciodat[sd smulgem un gologan?

- Cucoann! gi tu vrei clienfi cu comportiri de gen-tilomi, de asemenea!

- Eu vreau clienfi niqte domni care pldtesc, gi nu nigteticdlogi care vin si batd strdzile Parisului, eu satia intr-oparte, cu fetrul pe o ureche, care pdcdlesc imbecili ca tine...bieti comercianti ca noi!' Croitorul ridica mdinile spre cer:

- Se vede, Madeleine, cA tu nu-l cunoqti pe domnulmarchtz mai mult dec6t pe Marele - Turc ... El, un tic6los!El, un excroc, el! Un biet tdn[r at6t de b16nd, de gentil, at6tde trist... qi apoi atdt de frumos, atdt de frumos, atdt de fru-

g 6-ug?ne Obue I

ffiEfit:'$ffi ,**}:"tr;'d#;i:ffi'".T{*fu |

$ffi1iiu..]".*. * ; g?t-if ujia-to'*paralie artisticd pentru a-qt

{exorima admirafia'^

- $i celdlalt'acum!"' splsg doamna Landry ridicind i

umerii J" aitpiiU'iloiuaautat ndbdare"' rdbdare"' astazr

incd. eu, no, *.,gt id ardt ac-estui g"t"" atdt de fermecdtor

litiiiali"; t;ilrv il;i*t phtitd cu asemenea mon-

ed6"' croitorului"' Ploua"**'b birjd se opri in fala prdvilieitorential.

Gosoodina lud un aer mai pldgut' crezdttd cdva vedea

uo .ii.",ifl;iffiil;ir ;;ffid't'd"'ia' dar spre marea ei

mirare, vizitiul, otbi.t "

to"U&at inttl li gttoi de la locul

lui. orivi la insemnli piauatiti qi intrd la croitor"' , ---2 ^''-', t"'ffrii.ri*T-l_""'Ory? intrebd el cu o voce puternrca,

s c uturdndri-! i

"it;l ;rrn;*d,e p e c are s e

-s c urs ea p I o ai a'

- Mai intdi, nu e ndvoie s6-vd scriturali ca.un cdine

"ur. i"r"'ilr,;itffitttt;ilt*!; de maestrul Landry' spuse

NaiAli.i". acru. Ce vrefi cu-el?

- Buna ttt.u doi-nd, md scutur' Dentru ca m-a

oat**..lJrri "Ji"o*c[... aga cum putefi'videa,

'i-mi face

"uit."ta piii este mai pulin uqeq' -- lndator"ta pi'a:r:iii pieierinld' spuse gospodina'

Marchizul 9

- Cil despre maestrul Landry, vreau sd-i vorbesc dinpartea unui tdnir gentilom!...A$a cum md cheamd J6r6meSicard, n-am vdzutniciodatS un domn atdt de frumos... Hai,bine! squs.e vizitiul intre^rupQ1du-se, iat6,.pdlfuia m9a dg n_ecare imi piculi apa pe gdt; gi incepu sd-qi scuture pieptdni-tura.

Doamna Madeleine era pe punctul sd explodeze dinnou, cdnd se ldsd in jos geamul de la birjd. Un om in jur decincizeci de ani, gras,bronzat, pudrat, imbrdcat in negru, ilstrigd pe vizitiu cu o voce puternicd. Ydzdnd cd, era inutil sistrige, dpschise portiera, sdri din birje qi intri in prdvilie.

- Imi vei spune, caraghiosule, de ce md opreqti aici inloc sd md conduci la Palatul Soubise? strigd el.

- Scuzafimd, cetd{ene. Trebuia sd fac un comisionpentru un domn frumos...

$i ce md privegte pe mine, stdpdnul tdu? Suntgrdbit. Hai, du-te la locul tdu...

- Un moment, cetd!ene... i-am promis acestui gen-tilom si-i fac un comision, trebuie sd-l fac...

- Aha ! refuzi si mergi ! ... Ai grij d, cd dacd. nu te pui inmiqcare de indati, vei auzi de domnul locotenent depoli1ie... te previn.

, - Vd doresc noroc, voi_ petrece o noapte la Fort-I'Ev€que, dacd dorifi, dumneav6astrd sunteli si[pdnul, dareu aq fi linut promisiunea pe care am fdcut-o acestui tAndrgentilom.

Dupi alte disculii 9i dupd alte noi ameninfdri, vdzdndc[ nu va cdgtiga nimic din cauza incip6!6nirii vizitiului,omul cel gras imbrdcat in negru, care eta intendentul doam-nei mareqal, prin{esa de Rohan-Soubise, se aqezd injur0nd.

-Da4 strigi Madeleine cu un ton ar!5gos, trigdndu-l

pe Sicard de mdnecS, hai, spuneli in sfhrgit, ce aveJi de spussolului meu?

_ $iil ardtdpe Landry care privea aceasti sceni cu guracdscatd.

-laldpovestea, spuse vizitiul birjei: Treceam, acum o

o16, pe strada Faubourg-Sainl-Honor6,plouatare. Vid subpoarta hotelului Pompadour... un tdnlr care se addpostise

IO @"rE?no 6ao

acolo. dar acest tdndr eraa$a de gentil"' cd puteai sd'crezi

;";;1.-;;ir;;;t cu tbate cd e iarnd' avea o harna

sdrdcdcioasd din naneh cai"nr-e cI pasmanierie neagrd!!!

- o haind dil'ii;;ff""it"it bt' out-unterie neagrd?

Este haina noastri!"titig;;;;;;t Lindrv: Adicd acesta

este ,,domnul incintdtoia; este acest blest6mat marchiz' e

;id#; '.,''[.i"a

d";;;; itoii-utn fdcut-o pe datorie"' nu e

sreu de recunoscut."""*:ii-bii*, d;;6 at {t cineva c?re-at. merita tl q:t:haine UioAuii in -oa sigur este,el' cdci' a$a cum eu ma

numesc J6rdme SicaiA, t*q 'ltry:niciodatd

pe cineva care

sd semene mai mult cu "un-lnqe:^*.i drr*rreavoastr6... V-a ,

- Se vedem ce este cu lngeruI.

dat si ne aduceli ;$d!;lt1 pt iute i-ati adus? Ne pliteqte

ffiied;;l.ii;i t,it. a. fvie pe care tti le daroreazd de un

an?u"' -Bani!...

bietul micul Iisus al bunului Dumnezeu"'

sisur cd nu, nu i-;;fii;l Ci* g.u*a inima s6-i cear6?

efi i;t ;; i-;* ;""d"t' Eiuti t la Palais-Marchand"'

- Ei .rrezi, solie? Ept"t croitorul cu un aer triumfbtor'

- raci, mudtii"iJ'-"L-u patalit.ge' 3tt* Y{1Y':$"cum te-a picalit Jft i#"lertilo"ud^6 cI este un cavaler

de duzind.

- Pdcdlit?... strigd demnu-l Sicard lovind furios' cu

piciorul. Plcdlit? ifdfi;;;#t cd acest domn gentil nu

k";ffi .t:J'rl;lrxi :"r?*t* ggr fi"ilr":'l ;i;it-ia*ti mea ldngd hotel qi i-am..spus:

- Urcali, i"#irl"meu -'-rin"tt*t"tsc'

-bdiatule"' imi

rdsounse incdt cu o voce ptdcutd ca o t\uzrca''"'u::b;;;Uid

"a"i ial? la os' "E posibil; spune-mr

numai, Prietene, cdt e ceasul"'

- E unspr"ii.", domnul meu' "Ora unsprezece $l am

treabd la Palatul MJth#;'rl oiu "ntp.re7T".

qt-i".T:llttl;L',iJft*a .t irnpotti* voinfei sale'. piivind trist ploata qt

odrdurile care se tranfbrmau ln raurl''

- ou, ur.uti;;'ilffi;f ttu' Pentru cd reiau' in

douazeci de #h"l; ;;"4;; pat'a' acolo' la Palatut

Marchizul ltMarchand, in timp ce pe jos gi pe vremea asta, nu veliirjunge niciodatd inainte deprdnz. "Mulfumesc, bdiete", imispuse el, jumitate suspindnd, jumdtate zdmbind, "nu ambani... aqa cd nu-!i pierde timpul aici".

- Nu am bani! mi trezesc strigdnd in timp ce deschidportiera, qi imping6ndu-1 aproape cu forla pe acest drigu!domn in trisura mea, cdci era sublire ca o trestie. Asta nuse va intdmpla, niciodatS! J6r6me Sicard si lase un gen-tilom ca dumneavoastrd s5 piardd o intdlnire din cauza uneipiese de doudzeci qi patru de bani! Luali numirul meu... mdvefi gdsi maitdrzitr, domnule!

$i frrb sd-i las timp si-mi rdspundi, sar pe locul meu,qi in doudzeci gi opt de minute il depun la PalatulMarchand.

-Ha| este limpede cd ii va vrdji pe to!i... pdnd la bir-jar, replicd doamna Landry; dar rdbdare... ribdare...

- Termini curind? lipi intendentul prinfesei deSoubise.

- intr-o clip6, cetdfene. Ajungi la Palatul Marchand,gentilomul meu imi spune: ,,Bdiete, dd-mi num6ru1t[ra; totce doresc, este sd pot odat[ recunoaqte modul tdu frumos dea proceda gi s[-!i pl[tesc aceasti cursi a$a cum merili, pen-tru cd fdrd ajutorul tdu n-aq fi ajuns la o audienfi foarteimportantd pqnqu procesul nqeg, da.r pentru c[ tu,eqti atAt desdritor, fr-mi inci un serviciu; iegisem ca sd merg lacroitorul meu, s6-i spun sd nu uite sd-mi ,aducd haina. pecare mi-a promis-o pentru seara aceasta. Acest croitorlocuiegte pe strada Saint-Honorl,IaFoarfecile de Aur; dacd,asta nu te abate prea mult din drumul tiu, treci pe la aceastdpriv5lie, qi spune croitorului ci domnul marchiz de Let...Less...L6toridre, asta e, de L6toridre, aqteaptd in searaaceasta haina pentru care i-a luat mdsura acum cincis-prezece 211e... "

- Daci ar fi in drumul meu sau nu, ii rispund, voimerge neapdrat. Pe deasupra, dumneavoastrd m-a!i luat lamomentul potrivit, cetdlene, gi vizitiul se intoarse spreintendent, am trecut prin strada Saint-Honor6, ceea ce nu v-a derar$at prea mult, qi am fEcu comisionul pe lfutgdacest

12 6'tE?na Mue

demncavaleralacului,adingdbirjaruladresdndu-seluiLandry. .. r _ r- ^

-[sgm, crortorule, nu uita de haina acestui gentilom;

oac6 ati il." ia:-i'Ji"i'?1i i" d oia v1. { E}!a, as Y"l.'-'.1 :iiliil" [e"e-A*i" .i.. grhtir... tot gratis! C[ci sunt stgur ca

;#;-;;t "-"uii *'ii"tttttu care.Jeam[nd ar6fi de mult cu

,oun inger", uttu "ItaU"ie

s6-mi aduci noroc"' Acum'

6.iat.n5, pardon, scuze''-*,51-;ii" i"iouril' spre intendenrul prinlesei Rohan-

Soubise:------:Cand veli dori,vom Plega'mtenaentui, i"iitu-i".'uste sc".nd unicd, era interesat

i*ddi;;;;'i't.i ii;; ;;; ;; t'6bi si se intoarcd la birjs'

mai ales atunct J;;';;;;|-pJ.ooumna Landry.fipdnd 9i^"*it,Jai,aioiiiiui .iptiuiil pline de mirare 9i de iritare:"'' "4 ;.!"i"ila;;;;ii' d; i, "in ii o. o 1 i-q9g

I idl, :.1::,'_" i

promiteti incd un totti-'utttn'i tau platnic? Dar nu l-ati

inceput, sPer?-

- Dir... buna mea...

-Nu e"isti nici un dar-, rd-sPunde!_ Am mcot -ui mult decdt'sd-l incepem,.draga mea,

l-am terminat, spuse croitorul-cobordnd trtst prqrrea'_Ai gcut un ati.orto-t cu ce?.$i c6nd? Imi rdspun-

zi?... Dl^opt iit" nu v-am vdzltrt, pe tine 9i pe acest gerul

"t""i" al tiu, muncind la altceva ciecdt la aceste pelenne qt

la aceastd hain6 de Plug'Vrdnd s[ vini iinliutorut patronului siu' Martin Kraft

indrdzni sd sPun6:

- f,g, doamnS Landry' eu aql cumpdrat' din economi-

ile mel{ii"ri-rJti-a. p*ii" ir Segovia. de culoare tezis-

tenta, ca sd avemtail;" i;;t ol*uiatamilte com-pletd^' cu

lf,'";,:l*':l*1"',,19fr l'fr #:'ff '?ffi'1f

!?.'"",li""JJ,fitimpul nopfii.'. t"'"#"tii ii- nu uf"cteze niunca noastrd din

timbul zilei.''"'"::'A;tf.l, in timp ce eu dormeam linigtitd, cinstiti, tu

te sculai ;;; "ii*i"'"f ti.i.u", Cu sd faci abeastd capodop-

er6! strigd gosPodina

Marchizul t3

- Cucoand!... ce vrei?... Acest biet domn ne ingrijora6i pe mine gi pe Martin Kraft! Pentru Sfhnta Genoveva! neora mild sd-l vedem in plini iarni imbricat cu minunata sahain[ cafenie din tricou. Nu am putut rezista plicerii sd-lirnbrdcim ca pe un gentilom ce este... Fii lihiqtitd", maidcvreme sau mai tdrziu ne va pldti... Ag bdga mdna in foccI este la fel,de cinstit pe cdt este de fermecdtor!

J6r6me Sicard, un om mare gi gras in jur de treizeci deIuri, ascultase povestea croitorului cu o satisfacfiecrescdndi. Atunc:i cdnd maestrul Landry gi-a terminatio,vizitiul i-a intins mdna lui mare, gi i-a spus:

- Di-mi mdna... cinstite croitor; trimite-fi imediatsofia sd aducd o sticld din cel mai bun vin pe care-l ave\i,si'i-l bem impreund! $i dumneavoastrd, ucenic curajos, velibca o parte din aceastd sticld, cdci onorali foarfecile gi insti-Irrlia mai bine decdt oricare din respectablla voastrd tagmi.

- Dacd nu ve{i bea decdt vinul pe care vi-l voi serviou, nu vefi risca sd'vi pierde{i pu{ina'rafiune care v-amairlmas, qprye doamna Landry cu am5rdciune; merita{i dinplin sd beli cu prostul meu sof, pentru cd gi voi vd 15sa!ivrdjili de prima lichea intdlnitd! Dar pentru ci executali at6trle bine comisioanele date de acest marchiz fermecbtor,puteli si merge{i s5-i spuneli cd haina nu va iegi de aiciinainte de a ne fi plitit cele trei sute de livre pe care ni ledatoreazd deja. .. Pute-ti sd-l qrevenili, pentru a incheia, cdcu voi merge personal s5-i aduc aminte. .. Dacd acest fru-rnos marchiz nu este acas5, il voi aqtepta... daci nu-mi dimicar un acont minim, chiar astdzi md voi duce la uncomisar gi voi ardta cd, eu, o femeie mai inimoasd decAt voilofi, pui inmuiali ce sunteji...

- De inmuiat... sunt inmuiat... o mirtufisesc, total depdrerea dumneavoastrS, spuse J6r6me Sicard; dar desprepui... cumdtr6, dacd a$ avea un bici sau mdcar metrul etalonpe care demnul meu prieten il are pe masa de lucru qi dacla{i fi fost solia mea, v-aq fi demonstrat frrd menajamente cInu sunt un pui, ci un cocoS viteaz, foarte capabil sd vI dauo coreclie pentru a vd, invd[a sd refuzali sd oferili un paharde vin prietenilor... Am spus-o fIrd supirare, dar pentru ca

14 @,ugino Muo

bunul Dumnezeu sd audd Ei sd vd deafericita ideie ca sd vd

folosili de metrul.;tlt;^ tTpottiyl totiti' bravule croitor!

sDuse Sicard; upo, ua'it-atdu-sq intendentului :

""*"::'C;iai.n^., sunt la ordinele volstre'

- Din fericirtT'il;;;;;;ta' frrd a fi deloc foarte

suodrat;. ilt't;i;;, ti'ti aceastd.scend il amuzase'' Dupd ," u pt.iii ;i;ffi;quou- l*aw iqi lua mantia

si o umbreu mare,3;tffi;;ftit"iiau sa-i adu6a haina des-

iinatd domnului d."i:;#Ji"." il;i; aceasta haind, ei ieqi

cuorinsd de turie ; A;; gh ar;u*-la domnul fermecdtor'

pa'"uta ea ilnumea cu irome marcntz'

CaPitolul 2.

F*stul asr-tf,erenfiarde }a Ptressis

Domiciliul marchizului n9 91a departe de prdvdlia

creditorului sdu. D;t;ffiia;tut94uit totuia intr-o camerd

si un cabinet, la "##il; ;;i-|f*ti case de pe sffada

i# 5l"#slttli l-gH:fi'fiffi : r"i'di'HTinff #" lictlesiului din Plessis

-Printr-o ciuaat,enie a destinului' tdndrul marchiz' desti-

nat sd farmece ouilrt"i Oi aati1g conditii' isi exersase

atraclia sa de ".i"iif.r,ii-tui^^i"tai

asupra acestui bdtrdn

maestru de srudii, '.'L?"'ii pii?irir.-i" iiimai tandrd afecli-

une.in ciuda a mii de mici aventuri ale acestui copil rdutS-

cios. inteleptul Dominique (ecunoscuse in elevui sdu atdt

de mult spirit, "t#;'b#;;tt, "tat" ""ttete sufleteascd' cd

se atasd in mod o#"Uii G-et' Poate.gi.adtitudinil-t:f.: pg

"";*-ii#di""t,;;i-dintre cei mai distinsi umanr$tl ar

coleeiului de la Pi;;tt.,-l; ar[ta pentru stirdiul limbilor

antide, determinaseri devotameniui extraordinar al

Marchizul t5

biitrdnului profesor pentru elevul siu.Abatele de Vighan, unchiul domnului de L6toridre,

pldtise timp de gase ani intrelinelea nepotului sdu, sdrmanirrfan, la cblegiul de la Plesdis. in timpul unei Cdbtorii anbatelui, soldapentru un trimestru fusese oprit6. Marchizul,interpretdnd, intr-un mod supirdtor pentru delicate{ea sa,cuvintele indrumdtorului de an despre aceastd inldrziere apld{ii, s-a decis sd pdrdseascd colegiul.

Dominique, afldnd de proiectul elevului siu, a ficut totce era posibil ca sd-l impiedice, dar marchizul aveanouisprezece ani qi o voinli de fier. Bietul profesorneputdnd si-l impiedice sd faci aceastd prostie, a vrutrndcar s5-1 insoteasci in fuga sa, atdt de mult se temea sd-llase pe tdndrul inarchiz sinfiur in mijlocul pericolelor dintr-un mare ora$.

Doctorul a frcut el insuqi toate pregitirile de evadare;intr-o noapte intunecat5, profesorul qi elevul au escaladatzidurile oolegiului, nu frri pericol pentru bdtrdnul profesor,nepregdtit pentru un asemenea exerci{iu.' lndrumitorul de an, satisicut poate de a fi scdpat de unelev rebel gi turbulent, nu a frcut niciun demers pentru a-lcduta pe fugar.

L?:toridre avea cincisprezece ludovici; Dominique aieao micd rentd de cincizeci de pistoli: acestea au fost primelefonduri ale gospoddriei 1or.

Tatdl marchizului .ldsase drept moqtenire fiului sdudoud sau trei procese neterminate. Cel mai important, caredura de peste cincizeci de ani, fusese inceput impotrivaducilor de Brunswick-Oels gi a prinlilor de Brandebourg-Bareuth, pe tema mogtenirilor de la strlmdtuga domnului deL6toridre, domnigoara de Olbreuse, care, atunci cdnd a fostrevocat edictul de la Nantes, emigrase gi se cisitorise cuunul dintre urmaqii familiei care conducea ducatulBrunswick.

Gentilom din Xaintonge, fbrd sprijin, frrd credit,L6toridre era disperat cd nu va putea continua procesele decare ar fi putut sd depindd o avere nesperatd pentru el: a fostde douizeci de ori pe punctul de a se angaja qi a se face sol-

16 @rtg?na Mue

dnt si numai indemnurile bunulu! s[u Dominique il

ffi3i.tii#Si'i^pa;il* sd ia aceastd cale'^ Fostul profesortJTu pftttit puttott"t" atent dosarele

",, uJ.li#d;;;iiitis;;utt' u" dra'gulelewlui sdu' se trans-

formase aproape --i"tt-"" procuror' Dreptatea pentru

marchiz ii pdrea evidintd;-nuera nevoie' sdt'nea el' decit

de rdbdare, qi intr-o'ii-s-ai'in atta, procesele vor fi caEtigate

ftrd indoiald. ^ . r , -, ^L:- ^l ir nnmnqr2 (Din ce in ce mai incdntat de.marchiz' el il'compu:?:"

Alcibiade, atdt de ?;ii1ff;tiii"^i"t-tbul ei puterea de

seducti e. l.uo -p.unqoit'rio-inique se ndstra mode st pentru

rolul auster al tui JJ.iu";i'tiTt..t,i ia ptezicd et-evului

sdu o avere strdlucitoare'

- Dar. bietul *Hibo*inique' ii.sounea tindrul' eu nu

am decdt capa 9i Jd'".;;piotectoi fdrd dumneavoas-

ilt"tfi fosf sing-ur oe lume'

- Dar .q,, ttl;;;i;r' gopiluJ meu' eeti iubit din

orima clip6, d"t ;;ii;;.q"ii Jt'ittautd ce esti cunoscut''datoritd firii tale bung -si.

generoase, dar eEti tpllPtl'iut;tiil;#;i gr.u.u ii itl'dt-bittt ca.9i mine' dar in{elegl ger-

mana ca $r ffanc "';:;;;i;ineiiilrliltente a tatdlui tdu care

te - a c re s c ut cu un ;;iJA;'* I' i gf^ : ftl :l g:*l |""-rfilif;te-a crescul su ulr varsL tsvrrrr:^" :"^^-:iia f,tr'ales, fiul lui

6un. ." toate cd nu ai ascenden! panaa r^,. ^a Al^ihiqae i.l"t"-ao ii riumesc eroul meu pentru

i:Hf;*:"'#r"'#i'iitl"'""4"at"""1^':l]lti^T:li;;33:;lJif "f Itiitis?*{lii-:"":'!.*:.i:*1?'-l'lf i''ffifii"i"rll;r;"t.mJ.-tbuttyttityt?:="-'95"'::ig:::TilH'li"i3$#i":tiffi ;;iiitik"*"'-151*l*:*l?liffiii"iiiiYn:i" r" r.Ji':'lii' "iti

Alcibiade nu l-a uitat pe

Marchizul 17

Florentin. Dupd ce a urcat cele cinci etaje care duceau lalocuinfa marchizului, so{ia croitorului se opri un momgntpe palier ca sd-gi tragd sufletul qi ca sd poatd da frdu liberluriei sale.

Cdnd se reflcu dupd drumul ei precipitat, bitu la uqd.Se auzi un pas greu gi tdrqit... u$a se deschise.

Spre niarea uimire a lui Madeleine, un om deosebit derur6t se arlti privirii ei.

Acesta era fostul profesor de la Plessis. Jean-FrangoisI)ominique avea pe atunci vreo cincizeci de ani, era mare qi

rrsos. Fala sa sla6[, palidd, disproporliolat de.lungd, .purtarurrna ravagiilor vdrs-atului de vdnt, p5rul rar qi cenuqiu eralegat la splte cu o panglicd sublire. O cuverturd veche dela[b, drapatd majestuos, ii servea drept halat. Fizionomia sacxprima pedanterie qi o remarcabili mul;umire de sine.

Calnera pe care o ocupa era sdracd, dar era tbartecuratd. in partea din spate a-alcovului se vedea un pat miccu o singurd saltea, o comodd, o masd 9i patru scaune dinlcmn de-nuc ldcuite cu grijd erau toatl mobila. Uga intre-deschisd a unui mic cabinet intunecat 15sa sd se zdreascd inobscuritate un pat din curele arunjat cu grijd. C_u toate ciiarna era deose6it de grea, nu era nici o urm6 de foc in qem-ineul camerei glaciaie. in sfargit, la piciorul cuEetei dinlemn pictat se vedeau doui mici portrete pastel cu- ramedestul^de bogate din lemn aurit; unul reprezenta-unb^drbatmatur, impodobit cu o perucd stil Ludovic al XIV-lea qi

purtdrid ciucea SfAnfului Ludovic atagatd cu- o agrafd^dearTnura sa. Celdlalt portret era al unei femei de o rard fru-muse^!e, imbrdcat[ ca Diana, zeila v dndtorli.

iir aceastd camer[ domnea o aparen{d de sdrdcie mdn-,Jra iire ar fi inmuiaiorice altd fem6ie, ddr nu pe MadeleineLandry.

--Nu locuiegte aici un domn L6toridre? spuse ea bruscbdtrf,nului inalt care iqi purta cuvertura de ldni ca pe o togdroman6.

Aceste cuvinte ,,IJn domn L6toridre" pdrurd cd ilqocheazi in mod nepldcut pg.fgstul profesor de la.colegiulPlessis. El rispunse cu un fel"de demnitate causticS: