Marche-Romania 2

Nr. 2, An I * mai 2010 * [email protected] * ziarul comunităţii româneşti din regiunea Marche * se distribuie gratuit

EditorialAndi Rădiu

Cronica înfrăţirii dintreRecanati şi Blaj

Silvia Ballini,una ragazza innamoratadella Romania

AndreaMarinelli:“Blaj è la primacittà gemellata ufficialmentecon Recanati”

Mirela Cisman, soprană la Ancona:“Italia este adoua mea patrie”

Activitate intensă la parohia ortodoxăromânădin Ancona

Urmărind c o m u n i t a t e aromânească din

Italia se poate observa că, demult timp, au apărut formaţi-uni care, cel puţin prin denu-mirile pe care le poartă, îşipropun să reprezinte pe toţiromânii din peninsulă. S-aformat deja asociaţiaromânilor din Italia, partidulromânilor din Italia, ligaromânilor din Italia, etc. Dacăîncercăm să aflăm câte per-soane active au aceste for-maţiuni, vom descoperi că penicăieri nu sunt mai mult dezece. Bineînţeles că atuncicând vreun politician, post deteleviziune sau publicaţievrea să discute cu un lider alcomunităţii româneşti dinItalia, apelează la cei careprin denumire se autointi-tuleză reprezentanţi ai tuturorromânilor din peninsulă. Deaici s-au creat multe momentepenibile, pentru că majori-tatea celor care se dau „şefi aicomunităţii” nu au nici expe-rienţa, nici studiile şi nici ca-pacităţile necesare unui lidercapabil...iar incapacitatea lordă o imagine ştearsă unei co-munităţi întregi.De aici şirezultatele aproape zero.

continuare în pag.4

pag. 3

pag. 2

pag. 6

pag. 9

pag. 4

LaurenţiuStoica, pictorromân la Ancona:“Arta mă face sămă simt liber”

pag. 8

2 [email protected] Invitaţi de onoare Nr. 2, mai 2010

Andrea Marinelli, Assessore alla Cultura di Recanati “Il gemellaggio, un ponte tra le culture”

Nato a Recanati nel 1973, il suo percorso nellmondo della politica è recente, dopo una lungaesperienza nell'associazionismo, nel 2009 parte-cipa alle elezioni comunali e viene nominato Assessore alla Cultura del Comune di Recanati.

Durante il suo mandato è stato firmatoil patto di gemellaggio fra le città, Recanati eBlaj, cosa potrebbe dirci riguardo questoevento importante ?E' stato un momento molto importante perché èla prima città gemellata ufficialmente con la nos-tra. Con orgoglio dico che si è trattata di unascelta molto significativa perché Blaj ha straor-dinarie affinità con la città di Recanati, perché èuna città con profonde radici culturali. E’ stata lacittà che ha salvaguardato il patrimonio della lin-gua latina, è la prima città dove si è tornato a scri-vere con caratteri latini, superando i carattericirillici. Rientra nel distretto di Alba Iulia, anticacolonia romana, roccaforte nella difesa dall'Im-pero Ottomano.

Quali sono le iniziative e i progetti cheavete avviato per sviluppare il gemellaggio ?L'atto ufficiale di gemellaggio è stato firmato aBlaj mentre è previsto che dall'11 giugno al 15giugno verrà a Recanati la delegazione di Blajcon il Sindaco e verrà firmato il giuramento difraternità europea che è l'ultimo passaggio perl'ufficializzazione. In occasione della visita, ladelegazione romena sarà ospite di varie iniziative,come le celebrazioni del Patrono di Recanati, SanVito e Vinum Verso, manifestazione culturale

dedicata al vino e al suo rapporto con la culturanelle sue variegate forme ed espressioni, un’oc-casione per promuovere il territorio e i suoi luo-ghi d’arte, valorizzando le attività culturali eproduttive. La delegazione romena presenteràuno stand con i vini Jidvei, quindi sarà anche oc-casione di scambi enogastronomici.

Il gemellaggio può portare all'inte-grazione della comunità romena ?Dal punto di vista culturale entrambe le cittàhanno figure importantissime delle culture Ita-liana e Romena come Giacomo Leopardi e MihaiEminescu, uno che apre la stagione romantica el'altro che la chiude come epilogo del Romanti-

cismo. Nel segno di questi due poeti si cerca disviluppare un percorso culturale che avvicini ledue comunità, presto verrà ultimata la traduzionein italiano di tutte le opere di Eminescu e com-pletata la traduzione delle opere di Leopardi inromeno. Stiamo discutendo la possibilità dicreare una filiale del Centro Mondiale della Po-esia in Romania sempre nel nome di Leopardi eEminescu.

L'integrazione della comunità romena,cosa ne pensa come Assessore e come cittadinoitaliano ?Ho conoscenza diretta della comunità romena,persone che stimo e che apprezzo in cui vedo unagrande volontà di integrarsi pur salvaguardandola tipicità specifica dei paesi di origine.Gli episodi spiacevoli sono marginali e secondome vanno inquadrati in un ambito delinquenzialegenerale presente in tutte le comunità.

Siamo in chiusura della nostra inter-vista, torniamo ai romeni delle Marche, vuolerivolgere un messaggio ?Voglio rivolgere un messaggio di abbracciofraterno testimoniato dalla grande apertura rap-presentata dal gemellaggio e un invito a conti-nuare nel lavoro, nella volontà di integrarsi e diessere partecipi alla vita sociale e politica diquesta regione perché siete un elemento impor-tante per l'arricchimento culturale marchigiano.

Adriana Maria Weissenbacher

Recanati — Con il progetto di gemellaggio "WAVE- Words andeverses of Europe", nell'ambito del programma europeo "Europe for citizens",le cittadine di Recanati e Blaj intendono avviare e formalizzare un rapportodi collaborazione basato su profonde radici storiche e culturali. Entrambi sonoinfatti storici centri dello sviluppo della lingua e della letteratura della propriaNazione: RECANATI é scenario della produzione di Leopardi; BLAJ, conla lingua della sua "Bibbia della Transilvania", ha avuto grande influenza suEminescu, il più grande poeta nazionale e padre della lingua romena contem-poranea. L'interscambio culturale tra le due cittadine mira a costituire ed am-pliare una rete di collaborazioni e sinergie su vasta scala. Particolare attenzioneé posta nel favorire l'interscambio culturale, per continuare, in chiave contemporanea, l'analisi del contesto sociale e territoriale realizzata dai duepoeti nazionali, in un ottica europea.

Il Comune di Recanati, in occasione del gemellaggio con il Comunedi BLAJ, nell'ambito del programma europeo "Europe for citizens", bandisceil Concorso " NOROC CIN CIN - ETICHETTA CELEBRATIVA DELGEMELLAGGIO TRA I COMUNI DI RECANATI e BLAJ".Scopo del concorso é realizzare l'etichetta celebrativa del gemellaggio,da ap-plicare alle bottiglie del vino selezionato. Attraverso tale concorso si vuole of-frire a giovani artisti e grafici del territorio delle due cittadine una validaoccasione di visibilità in ambito transnazionale,all'interno di un progetto europeo; si vuole inoltre promuovere l'evento di gemellaggio e i valori europeiad esso sottesi tra i giovani in età scolare e nelle istituzioni che si occupanodella loro formazione. Il concorso é rivolto ad allievi di Istituti d'Arte,LiceiArtistici, Accademie e Licei Classici del territorio italiano e di BLAJ, che

saranno considerati "autore". La partecipazione può essere individuale o digruppo (numero max. 3 partecipanti); nel secondo caso il gruppo dovrà no-minare un suo componente quale capogruppo e delegato a rappresentare ilgruppo presso l'ente banditore.. Agli effetti del presente concorso un gruppodi concorrenti avrà, collettivamente, gli stessi diritti di un singolo concorrente.Uno stesso concorrente o componente non può far parte di più di un gruppo. La domanda di partecipazione al concorso, dovrà pervenire all'Ufficio Proto-collo del Comune di Recanati-Piazza G. Leopardi, 26 - 62019 RECANATI(MC) IT, entro le ore 14,00 del 10 MAGGIO 2010, in un unico plico . Il plicodovrà essere chiuso e recare il nome del mittente e la dicitura "ConcorsoEtichetta Celebrativa del Gemellaggio tra i Comuni di Recanati e Blaj". Ogniautore potrà presentare fino ad un massimo di tre opere, che dovranno esserenon edite, mai pubblicate e mai premiate.

La Giuria, composta da esperti nel campo grafico si riunirà tra il 15 edil 16 Maggio 2010 ed esaminerà le opere secondo criteri di originalità,com-plessità e qualità tecnica. La graduatoria sarà pubblicata all'Albo Pretorio delComune di Recanati e on line nel sito dell'Ente : www.comune.recanati.mc.it La premiazione di natura promozionale-simbolica, avrà luogo il giorno 13Giugno 2010 durante la cerimonia ufficiale di gemellaggio.

Il vincitore prenderà parte alla cerimonia ufficiale del gemellaggio il13 Giugno 2010. L'etichetta vincitrice diventerà immagine ufficiale del gemel-laggio. Sarà riprodotta sulle bottiglie celebrative dell'evento. A tutti i parteci-panti sarà rilasciato un attestato di partecipazione. In seguito anche i progettinon vincitori,se ritenuti interessanti, potranno avere possibilità d'esposizionedurante le attività previste nei giorni del gemellaggio.

Il bando del concorso può essere scaricato dal sito dell'Ente: www.comune.recanati.mc.ite per le relative informazioni e/o delucidazionisi può telefonare al nr. 071 - 75 87 211 - Fax 071 - 98 24 16.

“E' stato un momento molto importante perché è la prima cittàgemellata ufficialmente con la nostra. Con orgoglio dico che si è trattata di una scelta molto significativa...”. Sono le parole

dell'Assessore alla cultura di Recanati, Andrea Marinelli, che ci haaccordato un intervista, noi abbiamo raccolto la sua testimonianza.

Andrea Marinelli, l’Assesore alla cultura di Recanati

" NOROC CIN CIN - ETICHETTA CELEBRATIVA DELGEMELLAGGIO TRA I COMUNI DI RECANATI e BLAJ".

3 [email protected] Eveniment Nr. 2, mai 2010

Cronica înfrăţirii dintre Recanati şi BlajProiectul înfrăţirii a fost iniţiat în anul 2002. A urmat

apoi semnarea la Recanati în 2003 a actului de protocolîntre primăriile celor două oraşe. Înfrăţirea definitivă afost concluzionată în decembrie 2009. Dar pentru astanu trebuie să mulţumim fostei administraţii comunale,care timp de şapte ani a refuzat categoric, argumentândcu diferite motive, să întoarcă vizita Blajului, sigilând în-frăţirea, în ciuda zecilor de invitaţii din partea primărieiBlaj şi a intervenţiilor doamnei Ioana Ungureanu, vi-

cepreşedinta Ligii Culturale Române, ideatorul şi pro-motorul acestei infrăţiri. Nu pot să nu afirm că am con-tribuit şi eu, în calitate de preşedintă a asociaţiei“Romanian Land – Marche” şi de cetăţean al localităţiiRecanati. Toate încercările au fost în van însă. Mi s-a datde înţeles, printre rânduri, că în România nu vor mergeniciodată, o naţiune pe care păreau că o desconsideră,motivând că e ca urmare a imaginilor negative transmisede televiziunea italiană.

În cadrul audienţei deprezentare, spre marea mea sur-prindere, Francesco Fiordomo,primarul din Recanati, s-a de-clarat imediat disponibil iniţia-tivei, exprimându-şi dorinţa de avizita “extraordinara, poetica şilegendara Transilvanie” în preaj-ma zilei de 1 decembrie, ZiuaNaţională a României şi să par-ticipe la festivităţile organizate laAlba Iulia. Am făcut demersurilenecesare către Primăria Blaj cares-a declarat imediat disponibilă.

În 2009, lucrurile au luat oalta întorsatură: administraţielocală nouă, viaţă nouă!

Delegaţia italiană formată dinprimarul oraşului RecanatiFrancesco Fiordomo, preşedinteleconsiliului local MassimilianoGrufi, consilierul pentru culturăAndrea Marinelli, Elisa Garbugliaşi eu, Jenica Răchinoiu, a aterizatpe aeroportul din Cluj exact lamiezul nopţii, pe 1 decembrie.

Vizita s-a desfăşurat pe parcur-sul a trei zile în care au avut locîntrevederi, schimburi de infor-maţii şi experienţe de ordinpolitic, administrativ şi edu-caţional. S-au mai discutatchestiuni legate de protecţia mediului şi colaborări între şcoliledin cele două localităţi. Deaseme-nea s-a specificat faptul că la Re-canati, încă din 2006 a fostînfiinţată o parohie greco-catolicăromânească, Blajul fiind “inima”acestei religii, aici aflându-seMitropolia Greco CatolicăRomână. Aplaudată şi aprobată

în unanimitate, atât de partea ital-iană cât si de cea română, a fostsemnarea unei convenţii, ca ur-mare a propunerii primarului ita-lian, a formării a două comisii,română şi italiană, care vor lucrala urmatoarele proiecte comuneşi vor urmări punerea lor în apli-care .

Ziua de 1 Decembrie afost petrecută în totalitate laAlba Iulia.

Oaspeţii italieni şi eu însumi amrămas adânc impresionaţi demulţimea de oameni adunată şi despiritul naţionalist românesc de-clarat cu fală şi mândrie, mai alesde tinerii ardeleni, înalţi şi dreptica brazii munţilor Carpaţi, “înar-maţi “ cu steagul tricolor iar la gâtpurtând fulare tricolore. O atmos-feră de nedescris care, pentru aputea fi înţeleasă deplin, trebuie

trăită direct. Masa ne-a fostservită într-un local medieval,fosta pulberieră a cetăţii AlbaIulia, într-o atmosferă care a păs-trat farmecul original. În una-nimitate a fost “votat” “PlatoulCavalerului” format din bucatetipic medievale , servite ca pe tim-puri, alcătuite din pui, grâu,cartofi, salată verde, totul udat cuun vin roşu local .

În a doua zi a vizitei oficiale ,am avut parte de o altă surpriză,mult dorită şi visatã de toţi: vi-zitarea oraşului Sighişoara şi casanatală a legendarului Dracula .Oaspeţii italieni au fost deosebitde încântaţi de oraş, de fru-museţile arhitectonice şi depeisajele înconjurătoare.

Totul s-a amplificat în faţaunui pahar de vin Jidvei, a fa-solei cu afumătură servită înpâine şi a pastramei de oaie cumămăligă.

Faptul care m-a frapat este căîn timp ce italienii au căutatmâncăruri tipic româneşti,românii care ne-au însoţit, au co-mandat mâncărură şi băuturi “oc-cidentale”. Ziua s-a închis cuvizita la Castelul Jidvei unde neaşteapta o primire regească, omasă împărătească şi bineînţeles,degustare de vinuri.

Ziua de 3 decembrie a fostfoarte încărcată de evenimente,începând cu vizita protocolară laCatedrala Greco-Catolică, vizita

la “Târgul Căciularilor”, eveni-ment anual, vechi de peste 300 deani şi care, din coincidenţă, în2009 a fost anticipat tocmai pe 3decembrie, datorită alegerilor. Deastă dată, prânzul a fost servit pestradă, în picioare. Bere, mici,muştar şi pâine. Ascultând co-mentariile, a fost cea mai fasci-nantă masă sevită până atunci.Un alt aspect care a impresionatplăcut delegaţia italiană a fost at-mosfera electorală care se trăia înacele teritorii: împărţiţi în douătabere, una de culoare roşie(Mircea Geoană) şi alta de cu-loare portocalie (Traian Băsescu)simpatizanţii nu se sfiau să poarteinsignele preferatului, să-şi deamâna pe stradă şi să încerce, maiîn glumă, mai în serios, să-lconvingă pe celălalt să treacă departea opusă, să-şi împodobeascămaşinile cu steaguri.

Localurile publice îşi demon-strau simpatia politică prin cu-loarea şerveţelelor pe mese şi aflorilor.

A urmat primirea delegaţiei ita-liene la Mitropolia Greco-Catolică de către PS Vasile Bizău,urmată în primărie, de punctulculminant al vizitei cu semnareaactelor oficiale de înfrăţire. Totuls-a încheiat cu clasicul dineu.

Înainte de a ne îndrepta spreaeroportul din Cluj, aflat la o dis-tanţă de peste 150 de km, dele-gaţia a făcut o vizitaă la liceulColegiul National “Ion MicuClain” din Blaj unde au avut locdiscuţii interesante şi au fost pro-puse numeroase proiecte şi cola-borări între tinerii liceeni românişi italieni, ca de exemplu un ziarbilingv on-line, schimburi de de-legaţii sportive şi interculturale.

În aceste 5 luni care au trecutde la semnarea înfrăţirii întreoraşele Recanati şi Blaj,proiectele au început să prindăformă şi unele chiar să se con-cretizeze. Delegaţia blăjeană încurand va vizita Recanati şicâteva podgorii românesti vor fiprezente la „Vinum Verso”.

Jenica Răchinoiu Cesca

Şedinţa reunită din sala Consiliului Local al primăriei din Blaj

“Sigur vom aduce micii si la Recanati”, pare să spună primarul

4 [email protected] Evenimente Nr. 2, mai 2010

Parohia ortodoxă română din Ancona, în prag de sărbătoare

Ziua de 9 mai este o dată cu o încărcătură simbolică deosebită şi lanivel internaţional. Pe data de 9 mai este sărbătorită declaraţia ministru-lui francez Robert Shuman care în 1950 a propus Germaniei, vechi i-namic al ţării sale, dar şi altor state, să contribuie la realizarea "uneisolidarităţi de facto" şi să pună "bazele concrete ale unei federaţii eu-

ropene indispensabile pentru menţinerea păcii". Lua astfel sfârşit o lungăistorie de confruntări sângeroase şi se inaugura o nouă etapă în evoluţiacontinentului nostru, bazată nu pe forţă şi violenţă, ci pe cooperare eco-nomică şi armonizare legislativă. Din 1985, ziua de 9 mai este sărbătorităca ziua de naştere a Europei, fiind un simbol al „unităţii în diversitate”.

„ Comunitatea Etnică Românădin Marche, care în acest an vaaniversa majoratul, comunicăspre buna aducere aminte căziua de 9 Mai este o dată im-portantă din istoria poporuluiromân. Şi, în acest an, Ziua In-dependenţei României – 9 Mai1877 este prezentă în memoriafiecăruia dintre noi. Nu trebuiesă uităm, nici noi, nici gene-raţiile viitoare că voinţapoporului român a determinatcucerirea independenţei de stata Principatului României. Ast-fel în Sesiunea Extraordinară aAdunării Deputaţilor din Prin-cipatul României, din data de9 Mai 1877, ministrul de ex-terne Mihail Kogălniceanu aproclamat independenţa de stata României. A doua zi, pe 10Mai 1877, se organizează„solemnitatea” marelui act is-toric, la care Principele Carol Iavea să declare „Sărbătoareanaţională de astăzi se cele-brează de astă dată cu deose-bire, ca fiind ziua proclamăriiindependenţei”. Ziua de 9 Maieste ziua sacrificiului şi a pa-triotismului neţărmuit alpoporului român care a îm-plinit şi pregătit venirea „ZileiZilelor” şi a întregirii su-fleteşti: 1 decembrie 1918”.

Duminică, 9 mai 2010, va

avea loc la Biserica RomânăOrtodoxă din Ancona, viaPodesti n° 12, o SfântăLiturghie ce se va desfăşuraîntr-un mod cu totul special.Slujbă religioasă va fi în limbaitaliană, iar corul bisericii vacânta în limba română. La bu-curia comemorării, la SfântaLiturghie vor participa Cava-leri ai Sfântului Mormânt de laJerusalim, sub ordinul Gene-ralului Agostino Capanna.Sfânta Liturghie va fi celebratăde preotul paroh Ioan Tobă,preotul Oleg Bonari şi preotulConstantin Dumitru Corniş.După Sfânta Liturghie, mem-brii comunităţii româneşti îm-preună cu autorităţile civile şi ecleziastice ale oraşului An-cona vor merge la Mole Van-

vitelliana din Ancona, săviziteze o expoziţie de icoaneortodoxe ”L’epoca d’oro delleicone ucraine sec. XVI-XVIII”. Această expoziţiepropune publicului numeroaseicoane provenite din rezervanatională istorico – culturală alui Kievo-Pecherskaia Larva şia Muzeului Naţional AndriySheptytsky. Aceste opere deartă se află în Italia pentruprima dată şi sunt realizateîntr-un mod special, cu fire deaur şi argint.„Cu speranţa că ne vom ruga

şi bucura împreună în acestă

zi specială, vă aşteptăm cu

drag în Ancona!Dumnezeu să

vă binecuvânteze!”

Preot paroh Ioan Tobă

Lettera da parte del Ordine Equestredel Santo Sepolcro di GerusalemmeLuogotenenza per l'Italia Centrale eSardegna – Sezione Marche

Ai Cavalieri e Dame,

A SE. Mons. Gr. Uff. Edoardo

Menichelli, Priore della sezione

Marche.

“Il Santo Padre Benedetto XVI, fin

dal inizio del suo Pontificato, ha

richiamato ai cristiani l'urgenza

dell'Unità, ponendola come pri-

maria missione del proprio minis-

tero. In risposta a questa

sollecitazione, la Sezione Marche ha

organizzato un incontro con la

Chiesa Ortodoxa di Romania ,

partecipando alla liturgia che sarà

celebrata di padre Ioan Toba

domenica 9 Maggio alle ore 10,

presso la Parrocchia di San Dasio

(ex Chiesa SS Annunziata ) in via

Podesti n° 12, di Ancona.

Ci troveremo lì, dunque, all'ore

9:15. Seguiranno la visita gratuita

alla mostra “L'Epoca d'oro delle

Icone Ucraine XVI – XVII sec, alla

Mole Vanvitelliana e la conviviale al

ristorante “Gli Amici del mare ” al

Porto Turistico.

Raccomando la più vasta presenza

per tenere alta la partecipazione

alla vita della Sezione”.

În t impul unei slujbe la parohia or todoxă din Ancona

Parohia Ortodoxă Română din An-cona – Preot Paroh Ioan TobăVia Podesti, nr. 12, Ancona.Slujbe se ţin în zilele duminică (de la ora9:45) şi în zilele de sărbătoare.Tel: 347.774.2227Email: [email protected]

Parohia Ortodoxă română si română– moldovenească din Macerata –Preotul Oleg Bonari Via Dei Velini, nr. 40, MacerataSlujbe se ţin în prima şi a treia duminică dinlună precum şi în zilele de sărbătoareTel : 320.463.2300

Parohia Ortodoxă Română din Pesaro Urbino – Preotul Paroh Constantin Dumitru Corniş.Chiesa del Porto, Pesaro Slujbe se ţin duminică ( de la ora 9:45) şi înzilele de sărbătoareTel: 340.265.9789

continuare din pag.1Majoritatea politicienilor români vin la

Roma în vizitele lor de lucru. Acolo îi întâl-nesc pe aceiaşi incapabili autodeclaraţi airomânilor, care nefiind în contact direct curestul conaţionalilor din peninsulă, habar nuau despre marile probleme cu care se con-fruntă românii din Italia. De fiecare dată,politicienii răsuflă uşuraţi la ieşirea de laadunările cu comunitatea, pentru că placa esteaceeaşi: se doresc doar bani pentru distracţieşi spectacole. Există oricum un fond pentruaceste manifestări, fond cu care se închid pe-

riodic şi constant gurile micilor şi neînsem-naţilor „reprezentanţi”.

Ca replică la această situaţie, Grupul“Marche-Romania” încearcă să facă lucruriconcrete, în folosul comunităţii şi să-şigăsească singur sursele de finanţare. Valoareacelor care deja activează dă dreptul să credemcă şansele unei activităţi laborioase şi con-structive, atât în plan politic cât şi asociativ saude voluntariat sunt mari chiar dacă numărulcelor înscrişi este încă destul de mic.

Sper să ne ţină Dumnezeu năravul pentrumult timp!

Urmăriţi “Marche-Romania” şi pe facebook

5 [email protected] Opinii Nr. 2, mai 2010

Quanto vale la vita di un rumeno?Cât valorează viaţa unui român din Italia?

A meno che… devono essersi dettiValerio Volpe e Cristina Nervo, unacoppia di trentenni di Verona con unbimbo di dieci mesi, questo rumenonon si fidi di noi. E Adrian Cosmin,28 anni, camionista rumeno, si fidavadi loro. Anzi si considerava quasisocio di Valerio e Cristina nella dittadi trasporti della quale la coppiaveronese era titolare.

Adrian aveva bisogno di lavorare e,un po’ perché si fidava e lo avevanoconvinto, un po’ perchè era latente ilricatto e temeva di perdere il posto dilavoro, aveva accettato di sottoscri-vere una polizza sulla propria vita.All’inizio aveva rifiutato, poi messoalle strette, aveva ceduto, fatto le vi-site mediche e firmato, quella che sisarebbe rivelata la sua condanna amorte. E’ normale, si fa sempre così,lo avevano convinto, e si era dovutoconvincere anche che fosse normaleche la polizza sulla sua vita fosse afavore della donna del suo datore dilavoro.

Il resto è cronaca marginale diquesti giorni. Marginale anche perchènon trova spazio in cronaca che limi-tatamente, brevemente, distratta-mente, nonostante si tratti forse delpiù efferato delitto dell’anno in Italia.Adrian era andato a casa dei veronesisuoi datori di lavoro. Questi lo hannodrogato, caricato nella macchina in-testata ad Adrian e in una zona iso-lata, ma vicina al posto di lavoro delragazzo, gli hanno dato fuoco, ten-tando poi di simulare un incidente.Contavano poi di incassare la polizzadi quasi un milione di Euro. Lo hannopremeditato per più di un anno l’omi-cidio di Adrian. Lo hanno fatto per isoldi e solo per i soldi.

Su quel corpo carbonizzato gli in-quirenti non hanno impiegato più ditanto per capire cosa fosse successo e,quando è saltata fuori la polizza,Cristina Nervo, messa di fronte al-l’evidenza, ha fatto presto a confes-sare. Non preoccupatevi, l’hanno giàmessa agli arresti domiciliari, facen-dosi scudo di un figlio di dieci mesi.In un paese dove la certezza dellapena fosse garantita, difficilmente

Cristina Nervo eviterebbe l’ergastolo.In Italia chissà, in Padania chissà.Come vedremo è già successo,potrebbe ripetersi.

Di fronte ad uno squallido fatto dicronaca nera come questo, una piccolastoria ignobile indice innanzitutto dimiseria umana, ma anche evidente-mente del pensare che la vita di unromeno valga meno di quella di unitaliano, diviene pleonastico perfinodire che se una coppia di romeniavesse ucciso in quel modo unragazzo italiano, saremmo letteral-mente sepolti dalla notizia. Verreb-bero oscurati perfino gli europei dicalcio e Bruno Vespa e Giuliano Fer-rara si abbandonerebbero a lungheedizioni speciali dei loro format tele-visivi.

Giornalisticamente avrebberoperfino ragione perchè poche volte siassiste ad un omicidio volontario pre-meditato di tale efferatezza. Ammessoe non concesso (anzi rifiutato) che siain corso una faida tra italiani e rumenia chi ne ammazza di più, neanche nelcaso terribile della povera GiovannaReggiani possiamo individuare unatale lucidità criminale data solo dallapremeditazione. Per il caso di VanessaRusso poi si trattò di violenza distrada finita casualmente (e preterin-tenzionalmente) in tragedia. Nonos-tante ciò servì a creare un contesto diodio antirumeno che sui media tennebanco per giorni lasciando tossine diodio in tutta l’opinione pubblica.

Non sarebbe giusto quindi conclu-dere che non solo gli italiani uccidonoi romeni, ma che lo fanno perfino inmaniera più aberrante, sia pur creandoinfinitamente meno allarme sociale.Eppure non può non venire in menteil caso di Jon Cazacu, il lavoratore rumeno che chiese di essere messo inregola al suo datore di lavoro. Larisposta del datore di lavoro fucospargerlo di benzina, dargli fuoco elasciarlo morire carbonizzato. Ac-cadde in provincia di Varese nell’anno2000. All’assassino di Jon non mancòmai la solidarietà della Lega Nord,che organizzò fiaccolate e gli fornìcopertura politica e assistenza legale.

Così tanta fu la solidarietà che inprimo grado l’imprenditore assassinoevitò un ergastolo scontato e fu con-dannato a trent’anni. Poi, sempre conla complicità della Lega Nord, riuscìad avere la pena prima dimezzata equindi ulteriormente ridotta, oltre abeneficiare dell’indulto che a parolela Lega Nord aborre. Sarà fuori nel2009. Per chi uccide un romeno inPadania, dobbiamo concludere, nonvale la certezza della pena. Vedrete,troveranno attenuanti anche per Volpee Nervo, la coppietta veronese. Delresto c’è un bambino innocente dimezzo e la vita di Adrian Cosmin, la-voratore rumeno, bruciato vivo per unmilione di Euro, tornerà a non valerenulla.

Gennaro Carotenuto http://www.gennarocarotenuto.it

“Quanto vale la vita di un immi-grato? Poco, ben poco, quasi nulla.Si può buttare in un fosso, ma-ssacrare di botte, far cadere daun’impalcatura, oppure ammazzareper pochi spiccioli e nessuno ne sapiù niente. A migliaia ne muoiononel canale di Sicilia. Un irregolare

rumeno vale un po’ di più, ma pocodi più… a meno che… potrebbevalere molto, moltissimo, anche unmilione di €uro.”...questo e l’iniziodi un articolo che ha la firma di Gen-naro Carotenuto, giornalista pub-blicista, che dal 1998 collabora conprogrammi di Radio3Rai e il trimes-

trale Latinoamerica dove scrive dal1992. Ha lavorato o collaborato conquotidiani come El País di Madrid,La Stampa di Torino, La Jornada diCittà del Messico. Dal ‘97 è analistadi politica internazionale ed è sociodella cooperativa editoriale del set-timanale uruguayano Brecha.

AsociaţiaDemocrazia e Libertà

Grupul “Marche-Romania”via Manfredo.Fanti, 9 , Ancona

[email protected]

6 [email protected] Marchigiani în România Nr.2, mai 2010

Silvia Ballini, una ragazza italiana innamorata della Romania

Gentili lettori della neonata rivista Marche Romania, vi scrivoda lontano, da Sibiu. E sono felice di farlo in quanto marchigianae orgogliosa di vivere questa esperienza romena. Sono felice di

farlo perché vorrei contribuire con il mio pensiero al lavorosvolto finora da coloro che fanno parte della redazione ed allacircolazione delle libere idee.

Sono arrivata qui, nella città diSibiu, lo scorso 14 dicembre2009 senza conoscere nessuno(o quasi!). Ad aspettarmi al-l'aeroporto c'era Consuela, unagiovane insegnante di lingua in-glese del Collegio “GheorgheLazar” di Sibiu, conosciuta gra-zie ad internet, prima di partire.La sua accoglienza è statadavvero buona. La stessa serami ha portato a gustare piattitipici romeni al ristorante CramaSibiul Vechi, nel centro storicodella città, dove si magna ac-compagnati da musica popolare,suonata da uomini vestiti in abititradizionali. Un ambiente caldoed accogliente, frequentato damolti stranieri, ideale per iniziarea scoprire la città e i suoi segreti.Quando siamo uscite, la neveha iniziato a cadere a fiocchi leg-geri e per me è stata davverouna piacevole sorpresa scoprire,sotto la luce color arancio deilampioni, le morbide linee e i co-lori degli eleganti palazzi che siaffacciano su Piaţa Mare. Comepasseggiando fra le pagine diuna fiaba abbiamo scopertoPiaţa Mica, Piaţa Huet e lamaestosa Biserica Evanghelica.Da lì iniziata questa nuovaavventura, che ancora oggicontinua.

Sono partita con idee, immag-ini, pensieri fatti grazie allericerche in internet e, indubbia-mente, grazie e per sfortuna, aciò che quotidianamente ho as-coltato alla tv, letto sui giornali,sentito dalla gente. Sono partitaanimata dalla curiosità diconoscere, di sapere di più, divedere, di mettere alla prova ilmio “pregiudizio” (se mai neavessi avuto uno!) che, inutilenegarlo, ognuno di noi ha. Ognuno di noi si crea un'idea,un'opinione, ma saggio è coluiche sa mettersi in discussione,sa valutare ed apprezzare senzagiudicare, ma sforzandosi dicapire.Ho sopportato a fatica illungo periodo di freddo, laneve, il vento che forte hasoffiato per giorni, qui incittà. Siamo arrivati a -20 ° èstato davvero difficile per me,ma a poco a poco mi sono abit-uata. Ho addolcito le mie mat-tine d'inverno, col cozonac eriscaldato con un buon caffè

fatto con la moka, a casa. Pernoi italiani è davvero difficilefarne a meno. Del caffè, intendo.Ed è la prima cosa che cer-chiamo quando andiamo all'es-tero e se non è buono ci lamen-tiamo. Qui, come in altri paesiesteri sono pochi i locali in cui sipuò bere un buon caffè. Ma apoco a poco ho scoperto la città,i suoi locali, bar (e ce ne sonodavvero molti!), i suoi angolicaratteristici, assaporandonel'atmosfera antica e popolare,animata da gente differente.Persone distinte ed eleganti,giovani studenti, scolari, lavora-tori, vecchie e barboni zoppi-canti segnati dalla vita, bambinimalvestiti, ţigani con abiti va- riopinti e capelli a tesa larga.

Ho iniziato il mio lavoro ascuola, a gennaio. Sono qui per-ché ho vinto una borsa di studio(Comenius) che permette ai gio-vani laureati aspiranti professori(...in Italia!?) di fare esperienzaa scuola come assistenti e diconoscerne il funzionamento,apprendendo contemporanea-mente una nuova lingua. L'inizioè stato duro, non lo nego, anchese ho un buon spirito di adatta-mento e discrete capacità diproblem solving. L'iniziale diffi-coltà con la lingua, l'adattamentoal clima, alle persone e ai luoghi,l'orientamento nella città, sonostati i fattori con cui ho dovutofare i conti. Ma poi a poco a poco, ho in-iziato ad esprimermi meglioe ad apprezzare la vitalitàculturale e sociale di questacittà. Spettacoli teatrali, con-certi, locali e il corso intensivo dilingua romena fatto alla Facul-tatea de Litere şi Arte dell'Uni-versità Lucian Blaga mi hannoaiutato a stringere nuovi rapporti

di amicizia e tutto è andatomeglio. Ed oggi tutto procedebene. A scuola i bambini e iragazzi apprendono l'italiano esono curiosi di conoscere aspettidella mia cultura. Vado a scuolae svolgo con loro lezioni di lin-gua e grammatica italiana, rac-conto loro del mio bel Paese,delle sue bellezze, delle suecanzoni e tradizioni. Emergonomolti elementi di contatto emolte differenze, ed è bello edarricchente per entrambi, il con-fronto. E' una piacevole sor-presa quando scopro che paroledi uso comune nella lingua ro-mena si avvicinano così tanto aquelle del dialetto della miazona, il maceratese. Dunque questa Romania, dicui prima di partire hospesso sentito parlare, benee male, ...mi piace e mi affascina.

Mi piace la lingua, in quantofamiliare e dunque facile da ap-prendere (anche se a livellogrammaticale è destul de grea!).Mi piacciono i suoi paesaggi. Liho visti innevati e freddi, e ora liscopro verdi e rigogliosi pun-tellati da case dipinte con colorisquillanti, ... verde, rosa, aran-cione. Mi piacciono i suoi vil-laggi, i carri spinti dai cavalli cheaffiancano le macchine checome saette corrono lungostrade a tratti malconce. Mi piac-ciono le città, piene di storia eracconti, Sighişoara, Braşov,Timişoara, ed anche Bucharest,la Parigi dell'Est e la Mosca deiBalcani, spesso snobbata daglistessi romeni. L'ho scoperta evisitata lo scorso weekend. Si èmostrata con varie facce: frenet-ica e polverosa nelle strade, gri-gia e decadente, nei blocchicome gabbie e nei ruderi di an-

tiche abitazioni, verde e curatanei grandi parchi urbani. Sem-plicemente affascinante. Agghiacciante la sensazioneprovata dentro e fuori l'immensoPalatul Parlamentului, un'operaimmane che ti colpisce con lasua elegante freddezza.Mi piace la gente. Hoconosciuto gente moltogentile, disponibile e seriaed altra un po' meno.

Tutto il mondo è paese.Quando si è ospiti in un altroPaese, sempre e comunque èbene rispettare sia la propriaidentità sia la cultura che si in-contra. E' bene aprirsi, senzagiudicare. Incontrarsi.

Ho incontrato delle care per-sone nelle scuole dove insegno(Scoala Genarala n.8 e ColegiulNational Gheorghe Lazare), inBiblioteca e all'Ospedale, dovefaccio volontariato con i bambini,recitando filastrocche e can-tando canzoni in italiano.

Spero davvero di continuarequesto “incontro”, la prossimaestate, in un'altra città, Cluj-Napoca, con altra gente. Sperodi ottenere un'altra borsa di stu-dio, questa volta elargita dalGoverno romeno, che mi perme-tta di perfezionare la miaconoscenza della lingua e dellacultura romena, perché sono de-cisamente convinta che “cu câtcunoşti mai bine, cu atât iubeştimai mult”.

Silvia Ballini nasce a Macer-ata nel dicembre del 1977erisiede a Pollenza. Si laureanell'aprile 2005 discutendo unatesi dal titolo “Ricerche sullascultura lignea medievale: ilCristo di San Severino Marchee i Deposti del XIII secolo nelleMarche” (studio di ricerca su al-cune sculture lignee medievalipresenti in ambito maceratese)con il relatore prof. GrazianoAlfredo Vergani, ottenendo107/100. A fatto un viaggio in Angola,dove, presso il Centro di For-mazione Don Bosco di N'dala-tando, svolge attività diassistentato alle lezioni di infor-matica per giovani e adulti.Attualmente vive in Romania,nella città di Sibiu. Impara lalingua romena e insegna la lin-gua italiana.

Silvia Ballini a Bucarest

7 [email protected] Interviu Nr.2, mai 2010

Sandro Cecchini este unul dintre zecile de mii de pa-troni italieni al unei firme de construcţii care au angajaţiromâni sau colaborează cu firme româneşti. Firma sa aresediul la Moie di Maiolati Spontini în provincia Ancona.

Nu a făcut niciodată diferenţa dintre un angajat italiansau unul străin iar despre români afirmă că au un talentdeosebit în domeniul construcţiilor şi sunt foarte buniprofesionişti.

„Profesionalismul îl consider prio-ritar mai ales în vremurile astea decriză” este părerea lui Sandro Cec-cini, 48 ani, proprietarul unei firmesituate în localitatea Moie di Maio-lati Spontini, din provincia Ancona.Firma sa se ocupă cu distribuirea şimontajul panourilor de cartongips,metalice sau de fibre minerale, pre-cum şi cu izolarea termică şi fonicăa clădirilor. De când a început activ-itatea a avut angajaţi străini în pro-cent semnificativ şi colaboreazăfoarte des cu micile societăţi de con-strucţii din zonă care au patroniromâni. Care este criteriul cel mai impor-

tant când vă selectaţi angajaţii?Este unul care nu a dat greş niciodată: probadirectă. Pot spune că nu m-am înşelat nicio-dată. Imediat ce mă uit la un proaspăt angajatal meu cum lucrează îmi dau seama dacămerită sau nu să lucreze în firmă.

Contează că e italian sau străin, creştinsau musulman ori dacă are studii de vreunfel?Degeaba are studii superioare, dacă nu ştiesă ţină în mână un ciocan sau o unealtă oare-care. Am avut cazuri în care au venit per-soane cu studii superioare, făcute în ţara deorigine, dar care habar nu aveau meserie. Îndomeniul unde lucrăm noi important e săcunoşti bine meseria, degeaba ai studiatfilosofie sau ştii limbi străine. În privinţanaţionalităţii sau religiei, nu am avut nicio-dată vreo problemă. Profesionalismul îl con-sider prioritar.

Şi totuşi, multe firme italiene încearcăsă protejeze conaţionalii şi-i angajeazăînaintea străinilor. La dumneavoastrăcum s-a întâmplat?Vă repet, eu nu fac o triere a celor care seprezintă pentru a cere un loc de muncă, dupănaţionalitate. Dacă sunt buni meseriaşi, seri-oşi şi punctuali, nu mă interesează ce limbăvorbesc sau de unde provin. Munca în con-strucţii e grea, murdară şi chiar periculoasă.Mulţi conaţionali de-ai mei evită să-şi creezeo carieră aici. Azi toată lumea vrea să lucreze

funcţionar în bancă sau în vreo instituţie pub-lică. Dacă nu ar fi străinii, cu siguranţă acestsector ar avea foarte mult de suferit.

Mulţi condamnă străinii pentru că prac-tică preţuri mici iar firmele italiene au desuferit.Suntem într-o economie de piaţă. Intervinecererea şi oferta. Mai ales în aceste momentede criză, preţul cu care achiziţionezi cevacontează enorm. Ce rost are să colaborez cuo firmă italiană, care îmi cere aproape dublupentru un serviciu, când serviciul e la fel debine făcut de o firmă al unui străin?

Angajaţi români aţi avut sau aveţi înprezent?Români am avut în permanenţă. Primul pecare l-am angajat a fost în urmă cu şapte ani.Un baiat foarte serios, bun profesionist, careîn prezent are firma lui şi cu care colaborezpermanent. Şi-a văzut de treabă şi când asimţit că poate porni pe cont propriu a plecat.Mă bucur să întâlnesc asemenea persoane şidacă pot le şi ajut.

După cazul „Mailat”, în presa italiană,imaginea românilor a avut de suferit. V-ainfluenţat cu ceva? Aţi evitat românii?Nici vorbă de aşa ceva. Orice popor aredelicvenţi. Eu nu am întâlnit aici, în zonaunde locuiesc, români care nu vor sămuncească. Majoritatea sunt cu familiile lor,au copii la şcoală, îşi cumpără case, maşini,

respectă societatea în care trăiesc. In-fractorii care apar în presă nu pot creaimaginea despre un popor întreg. Îmiamintesc că, în urmă cu 15-20 de ani,erau sicilienii care veneau să cautelocuri de muncă în construcţii, înzona noastră. Mai făcea câte unul oprostie şi imaginea lor nu era tocmaipozitivă, dar asta nu însemna că îngeneral, nu erau nişte foarte bunimuncitori, buni profesionişti.

În afară de profesionalism, cealtceva aţi mai remarcat diferit laromâni, ca exemplu?Eu spun mereu că nu numai românii,ci în general străinii au mult mai multde luptat pentru a se integra şi a duceo viaţă normală. Ca italian, ai familia

lângă tine, ai prieteni, cunoştinţe şi în fine,eşti în ţara ta, vorbeşti limba ta. Astăzi e greupentru toată lumea iar cei care vin din alteţări trebuie să lupte mai mult pentru asupravieţui şi a avea o viaţă normală.

Consideraţi că aveţi o relaţie mai de-osebită cu angajaţii? Vă implicaţi şi înviaţa lor din afara locului de muncă?De câte ori pot, ajut angajaţii mei. A fost unmoment când unul dintre băieţi nu puteaobţine un credit iar ca străin obţinea mai greuîmprumutul. L-am ascultat şi am înţeles căacei bani erau necesari pentru el şi familialui. Am fost în bancă cu el şi am semnat cagarant. Încerc să dau şi să obţin încredere dela angajaţii mei. A fost un risc pentru că puteasă se întoarcă în ţara de origine iar eu plăteamcei 20000 de euro împrumutaţi.

În România aţi fost? Aţi putut gusta dinbucatele româneşti sau din vinul nostru?Nu am fost încă în România, deşi am fost in-vitat de nenumărate ori. Dar din vinul româ-nesc am avut ocazia să gust. Recunosc că egrozav de bun. Păcat însă că nu este comer-cializat şi publicizat mai mult în afara ţării.

Andi Rădiu

“Il Controsoffitto” di Cecchini SandroMOIE DI MAIOLATI SPONTINI (AN), 60030Tel 0731.702.163

Sandro Cecchini: “Profesionalismul îl considerprioritar, nu naţionalitatea”

Corso gratuito di OPERATORE TEATRALE (600h)Ente Organizzatore Data Service , Montelupone

Obiettivi e modalità del corso: Il corso intende formare unafigura professionale con una preparazione ad ampio raggio chespazia dalle specifiche tecniche teatrali attoriali fisiche e vocali, finoalla storia del teatro e alla drammaturgia non tralasciando unapreparazione sul campo riguardante gli strumenti e le macchineteatrali. Lo sbocco professionale proprio di questo tipo dipreparazione va dall’impiego presso compagnie professionali giàesistenti, attraverso selezione e provinatura, a quello più auspicato,

e per il quale il corso si configura in maniera specifica, e cioè lacreazione ex novo di entità e realtà teatrali che possano avviareuna produzione di qualità sul territorio marchigiano, sfruttando lasingolare ricchezza di spazi scenici e l'interesse della comunità perquesta forma d'arte.

Scadenza iscrizioni: 26 maggio 2010Informazioni:Ulteriori informazioni potranno essere richieste [email protected] o presso la sede dell’Associazione Nuovi Lin-guaggi (C.da Marignano scn, Potenza Picena, tel. 392.4647175);

Sandro Cecchini in biroul firmei sale din localitatea Moie

8 [email protected] Români în Marche Nr.2, mai 2010

Laurenţiu Stoica, un pictor român talentat

Nu mi-a fost greu să faccunoştinţă cu LaurenţiuStoica, pictorul român careparticipa la acestă expoziţie,deoarece încă de la începuts-a dovedit a fi o persoanăfoarte amabilă şi gentilă.Laurenţiu originar din Con-stanţa este născut pe27/12/1977.

Desenează şi picteazădintotdeauna, era ceeace în epoca de aur senumea un copil talen-tat.

Dar, pentru cei ce nu-şimai aduc aminte de epocacomunistă, talentele nu erauapreciate la adevărata va-loare, aşa că Laurenţiu dupăce termină Institutul de Artădin Constanţa, decide să-şiîncerce norocul în Italia, ţarăpe care o consideră „una din-tre cele mai bogate din punctde vedere cultural şi am con-siderat că este o oportunitatepentru mine să încerc înafara ţării”. În 1998 a venitîn Italia şi s-a angajat la opizzerie unde lucrează şi laora actuală part time. Deşireuşeşte să se întreţină dinvânzarea tablourilor, Lau-renţiu a decis să-şi păstrezelocul de muncă la pizzeriedeoarece nu vrea să fie con-strâns să-şi devalorizezecreaţiile.

Laurenţiu şi-a ales undrum în arta lui, creazătot ceea ce vrea şi ceeace simte. Îi place totceea ce este legat deartă.Nu se limitează doar la pic-tură, îi place de asemeneascluptura, fotografia, poezia.Creaţiile sale îmbină toateaceste elemente şi depindfoarte mult de starea su-fletească, de origine, de inspiraţie, de anturaj. „Înapartamentul în care locuiesc

am amenajat o cameră, ca a-telier şi ori de câte ori îmivine câte o idee mă apuc delucru.”Laurenţiu a participatla numeroase expoziţii, atâtcolective cât şi individuale.Majoritatea au fost la An-cona sau localităţile dinapropiere. „Nu am încetatniciodată să lucrez, iar cândam avut posibilitate am par-ticipat la diferite expoziţiidin regiune”.

A fost remarcat şi decătre unul dintre im-

portanţii artişti an-conetani

Roberto Papini, ale căroropere sunt prezente în nu-meroase muzee şi colecţiiparticulare din Europa,Statele Unite şi Japonia l-aremarcat pe Laurenţiu de laînceput. „Maestrul m-a re-marcat chiar de la început, dela primele mele expoziţii. Deatunci am rămas prieteni, îmievaluează mereu operele şicuvântul său are mare va-loare pentru mine. Ne întâl-

nim destul de frecvent.”Una dintre lucrările ex-

puse în galeria 400 mq esteintitulată „Donna stranieramoderna”. Laurenţiu s-a in-spirat în a crea această operădin condiţia femeii româneemigrate. El consideră căeste foarte important să nune uităm originile.

Cea de-a doua creaţieexpusă în galerie se nu-meşte „Natività” şireprezintă armonia uni-versală.

Susţinută de asociaţia ATOPOS „ intenţia artiştiloreste nobilă şi încearcă să de-scrie o lume în permanentătransformare, o lume în care„stranieri” fac parte din viaţanoastră de zi cu zi, vorbescaceeaşi limbă, universală,pentru cine vrea s-o înţe-leagă.(“Corriere Adriatico”)

Laurenţiu ar dori foartemult să colaboreze cu alţi ar-tişti români din Italia sau cuasociaţii româneşti care ardori să prezinte sau să orga-nizeze expoziţii cu operelesale. Pentru a intra în con-tact, pot accesa contul său depe „facebook”, acolo unde sepot vedea de asemenea şimulte dintre creaţiile sale.

Graţiela Filip

Răsfoind ziarul „Corriere Adriatico” am avut plăcereasă găsesc un articol intitulat “Balkans in Ankon”, un ar-ticol care anunţa deschiderea unei expoziţii de artă cu ar-tişti originari din Albania, Bosnia, România, Serbia şi

Macedonia. Obişnuită să citesc în ziarele italiene mai multştiri negative despre români sau despre străini în general,am avut curiozitatea să-l cunosc personal pe artistulromân şi să-i văd operele expuse.

“Momenti del mio curioso infinito Perché io?La curiosità è la base del-l'evoluzione umana, dellacreatività e di tutte le do-mande che cominciano conperché io? Io mi trovo tuttii giorni la stessa domanda esolo cosi posso essere sod-disfatto della mia ricerca in-finita e del fatto cheappartengo alla specieumana .... o forse è solo unlimite illimitato di questouniverso, sempre messo inmovimento, sempre attrattocome se la parola sempre es-istesse davanti all'infinito.”

Laurenţiu Stoica

“Natività” - Laurenţiu Stoica

“Donna straniera moderna”


“Operele lirice mi-au dat imense bucurii”Soprana româncă Mirela Cisman, născută la Cluj,

laureată în Bel Canto la Cluj, s-a stabilit, prin căsă-torie, în Italia, la Falconara, în provincia Ancona. Ainterpretat roluri importante pe mari scene ale lumii,

iar acum predă canto (liric, jazz şi modern) şi artăscenică teatrală în Italia, dar cântă în continuare şiorganizează spectacole. Mirela Cisman este convinsăcă face cinste României în Italia.

Când v-aţi început cariera artistică?Am început să cânt în public de când aveam15 ani şi făceam spectacole de muzică jazzcu orchestra studenţilor din Cluj. Profesoaramea de muzică de la şcoală, care îmicunoştea vocea, ştia ca vorbeam perfectlimba engleză şi pasiunea pentru canto, măpropusese ca solistă unui grup nou de stu-denţi care interpretau muzică jazz şi căutauo solistă. Aş putea să afirm că am începutcariera artistică la începutul anilor 80 cândfăceam concerte şi turnee cântând jazz... dealtfel jazzul a rămas pasiunea mea şi astăzi.Trebuie să recunosc că dacă am ales aceastăcarieră este graţie profesoarei mele de muz-ică Olga Suceava; ea a fost prima care s-aocupat de vocea mea, m-a introdus în lumeamuzicală şi m-a prezentat cântăreţilor de laOpera din Cluj. Îi sunt cu adevărat re-cunoscătoare şi nu o uit niciodată. De laspectacolele de jazz am trecut la studiulcanto-ului liric cu multă uşurinţă imediat. Îmiaduc aminte că eram încă la şcoală în ultimulan când am luat primul premiu cu doinaStancuţei de Brediceanu, arie- romanţă foartefrumoasă de care sunt foarte legată sentimen-tal, mi-a purtat mereu noroc şi cântând-o amavut mari succese. Am făcut audiţii basuluiG. Rosu de la Opera de Stat din Cluj şi mez-zosoprana Edit Simon care m-a luat în clasaei de canto la conservatorul “Ciprian Po-rumbescu” din Cluj. În timpul studiilor anilorde Conservator am continuat activitatea con-certistică. Pentru că trebuie spus cu orgoliuşi recunoştinţă şcoala de muzică româneascăeste serioasă, de înalt nivel şi a dat scenei in-ternaţionale mulţi muzicieni excepţionali.Îmi aduc aminte ca erau atât de multe con-certe în anii de conservator şi au reprezentatun podium fantastic care prepara artistic şipsihologic marele salt la Teatrul de Operă. Lafinalizarea Conservatorului am intrat solistăla Opera de Stat din Cluj, apoi am plecat înstrăinătate cu diverse contracte. Pot spune căde când am deschis gura şi am început săcânt... nu m-am mai oprit....

Când şi de ce aţi venit în Italia?Venirea mea în Italia este legată de mai multesituatii împreună...unul este faptul că eramîntr-o perioadă intensă de audiţii în diverseteatre din Europa şi din Italia şi în acelaşitimp trebuia să petrec o perioadă în Italiapentru a cunoaşte familia actualului meu soţ.După căsătorie ne-am stabilit aici.

Care sunt satisfacţiile profesionaleobţinute până acum?Satisfacţia mea cea mai mare, în absolut, este

aceea de a face orice rol, orice concert sau ochiar cât de mică prezenţă artistică în modulcel mai perfect vocal, muzical şi artistic. De-sigur rolurile principale din operele lirice şioperetele pe care le-am interpretat mi-au datimense bucurii şi satisfacţii ( Violetta în“Traviata” de G. Verdi, Gilda în “Rigoletto”de G. Verdi, Lucia în “Lucia” de Lammer-moor de Donizetti, Norina în “DonPasquale” de Donizetti, Adina în “ElixirulDragostei”, Susanna în “Nunta lui Figaro” deMozart, Musetta în “La Bohème” de G. Puc-cini, Lucy în “Telefonul” de G. Menotti etc)sunt roluri importante, minunate şi dificile.Dar eu am acceptat şi roluri mai mici, secun-dare, apariţii în televiziune, în concerte etc.Care m-au stimulat şi mi-au dat ocazia să măconfrunt cu noi şi stimulante ocazii artistice.De fapt, moto-ul meu este de a face mereu şiorice fac în modul cel mai bun şi perfectposibil.... şi probabil acesta este secretul suc-cesului pe care îl am la public şi la critică.

Ce proiecte de viitor aveţi?Aş putea să vă răspund multe... multe... darîncepând cu cele apropiate şi imediat reali-zabile sunt: un proiect pe scară regionalăpentru revalorizarea artistică şi muzicală acelor 100 de teatre din Marche, regiune undelocuiesc, realizarea operei “Tosca” ca prota-gonistă, dar şi ca regizor şi scenograf cu oidee originală şi modernă, apoi un musicalscris şi regizat de mine, apoi multe concerte.De câţiva ani sunt profesoară de canto liricşi modern la două şcoli de muzică şi mă ocupde descoperirea şi lansarea pe scena muzicalăa noilor talente în muzica clasică şi în mu-zica pop, jazz, soul.

Ce colaborări aveţi cu Romania sau cuartişti de origine română?Am avut ocazia de a avea trei mari profe-

soare de canto: în România maestra LiaHubic. În Franţa marea soprana IleanaCotrubaş, în Italia marea mezzosopranăElena Cernei. Am fost solistă la Opera dinCluj patru ani şi am cântat cu mulţi dincolegii mei din România. De când sunt înItalia am colaborat cu artiştii români carelocuiesc în zona mea.

Ce părere aveţi despre imaginearomânilor din Italia şi cum ar putea fi îm-bunătăţită?Poate că răspunsul imediat ar fi instinctiv:

că italienii au o părere negativă despreromânii din Italia... dar nu este aşa...italieniisunt oameni buni şi nu confundă delincvenţiicu un popor întreg... Eu cred că românii cum-secade care trăiesc în Italia, s-au integratfoarte bine şi în mod complex în societateaitalian, este şi cazul meu, şi fac tot posibilulpentru a demonstra în orice acţiune că noitoţi românii suntem buni, generoşi şi corecţi.Este însă adevărat că de câte ori aud de vi-olenţe şi crime mi se strânge inima. Desigurcă de ajutor pentru a îmbunătăţi imaginearomânilor ar fi de a combate şi a denunţa înmod vehement orice acţiune criminală aconaţionalilor, menţinerea unui comporta-ment onest şi corect faţă de legea italiană şipopor, şi desigur, ar fi de mare importanţăpromovarea în mass-media italiană a perso-nalităţilor de origine română care s-au impusprin profesiile şi calităţile lor şi în general acomunităţii române de oameni serioşi carelucrează şi dau contributul propriu societăţiiitaliene.

Crina Suceveanu

Ce înseamnă Italia pentru dumneavoastră?Italia este a doua mea patrie, este actuala mea

patrie unde eu mă simt acasă, sunt respectată,apreciată, unde am afecţiunea celor dragi. Eu măconsider ”cittadina del mondo” pentru că am trăitîn Austria, în Germania, în Franţa şi datorită pro-fesiei mele am cântat în diferite părţi ale lumii. DarItalia este inima culturală a umanităţii, este patrialui Verdi, lui Puccini, lui Bellini, Mascagni şi alţimari compozitori şi mari cântăreţi cum sunt Gigli,Corelli, Pavarotti, Tebaldi, Di Stefano, Simionato,Freni, Scotto etc. Patria lui Leonardo, Michelan-gelo, Giotto, Raffaello, Tiziano şi aş putea con-tinua la infinit. În această ţară minunată se află maimult de 60 % din tezaurul cultural al lumii întregi.Din păcate de multe ori italienii uită de aceastăenormă bogăţie şi nu apreciază arta şi cultura aşacum ar trebui. Iată de ce ITALIA este patria meaîn inimă şi în spirit.

Mirela Cisman pe scena


A fi sau a nu fi pentru interesele comunităţiiLa sfărşitul lunii aprilie, grupul “Marche-Romania” a în-

ceput discuţiile cu administraţia oraşului Recanati, pentruprimirea autorizaţiei de gestionare a unei baze sportive, si-tuată în apropierea localităţii, dar care se află în paragină.

Apelul nostru este pentru toţi românii din zonă care vor să seimplice în dezvoltarea acestui proiect, spaţiul putând deveniun excelent loc de întâlnire şi divertisment. Cei care doresc nepot contacta pe adresa mail [email protected]

Teren de fotbal, cu instalaţie pentru nocturnă Teren de tenis de câmp, din ciment (mai există două de zgură)

Spaţiu “pic nic” dotat cu mese şi scaune din ciment Clădire dotată cu duşuri, sală de antrenament

Spaţiu de joacă pentru copii Teren de “bocce”

pagină realizată de Marinela Dragomir


“Nu-mi place mizeria morală”

La aproape 50 de ani, Liliana Elena Nea-goe se declară o persoană cu conştiinţa cu-rată. La Jesi, în provincia Ancona, undelocuieşte împreună cu soţul ei, este cunoscutăca „Liliana, cea care lucrează pentru doc-tori”. „Am venit în Italia în baza promisiu-nilor unor prieteni italieni ai soţului meu, darplanurile de acasă nu s-au potrivit cu cele deaici. În final, preotul Tobă, din Ancona, m-aajutat să-mi găsesc un loc de muncă, pentrucâteva ore, la o familie de medici undefăceam curăţenie. De atunci, am demonstratcă îmi fac treaba bine şi am fost recomandatăşi altora. În prezent, lucrez în casele a patrufamilii de medici, în aproape 13 locaţii şiajung să muncesc câte 50 de ore pe săp-tămână. Asta dovedeşte că pe unde am fostangajată am fost şi apreciată. De mult timpprietenii şi cunoscuţii îmi spun că în Italia,dacă nu ai recomandări bune, nimeni nu seuită la tine”, este de părere Liliana.

A găsit de patru ori portofelepierdute şi le-a restituit

În Italia se simte respectată mai mult caniciodată, deşi înainte de a emigra a fostaceeaşi persoană corectă şi muncitoare. „ÎnRomânia am lucrat la o fabrică de pieseradio-tv din Curtea de Argeş, mai apoi la unmagazin, dar nu am simţit respectul pentruangajaţi, aşa cum îl simt aici. E o altă lumepentru mine. Poate şi datorită faptului că înItalia am trecut şi prin câteva peripeţii careau dovedit intergitatea mea.”

Liliana este cunoscută în localitateamarchegiană nu doar ca o bună colaboratoarefamilială, ci şi pentru aventurile prin care atrecut. A salvat viaţa copilului unei familiipentru care lucrează. „S-a întâmplat să fiu lalocul potrivit, în momentul potrivit. Fetiţa pa-tronilor, nefiind supravegheată atent debabysitter, a înghiţit un cărlig de rufe şi erape punctul de a se sufoca. Am intervenit ime-diat cum am putut şi am chemat urgent unuldintre părinţi. Copilul a fost salvat şi credeţi-mă că m-am bucurat foarte mult că am evitatla timp o catastrofă.”

Incredibil poate pentru unii, Liliana a găsit

de patru ori portofele pierdute, pline de bani şi documente şi de fiecare dată le-a restituit.A fost pe punctul de a fi chiar agresată decătre un trecător, care ar fi vrut să-şi în-suşească banii găsiţi. „Poate incredibil pentrumulţi, dar de fiecare dată am restituit ceea ceam considerat că nu-mi aparţine. Sunt con-vinsă că mulţi ar fi făcut la fel. Ceea ce m-aşocat a fost însă atitudinea unora. Spre exem-plu, când am văzut că unei bătrâne îi căzuseportofelul şi un tânăr intenţiona să-l ia, amintervenit şi era cât pe ce să fiu agresată. Ul-terior, bătrâna mi-a spus că era toată pensiaei, pe care abia o scosese de la poştă.”

"Am ţinut să-i spun că suntromâncă"

Atitudinea celor cărora le restituia docu-mentele sau banii i-au lăsat Lilianei un gustamar. „Majoritatea abia mai deschideau gurasă spună un mulţumesc. Eu nu aşteptam banisau alte foloase, dar niciunul nu a ţinut contcă eu consumam bani pe telefoane şi timppentru a merge la locul de întâlnire. O sin-gură dată, o doamnă, pentru că îi restituisemnişte documente importante, a ţinut să-mi dea20 de euro. Dar nu am vrut să-i primesc.”

Cu altă ocazie a fost pe punctul de a fi

confundată cu un hoţ. „Într-un supermarketam văzut o geantă abandonată. Îmi atrăseseatenţia că suna telefonul din interior. Am în-trebat pe cei din jur dacă nu le aparţineageanta şi când toţi au dat din umeri, am luat-o să o duc la bancul de informaţii al maga-zinului. În urma mea venea proprietara, carepierduse geanta şi s-a comportat cu mine caşi cum aş fi vrut s-o fur. Nu-ţi vine în cazurileastea mai bine să nu-ţi pese şi să te faci că nuvezi? Sau să devii un indiferent?”

Atitudinea pasivă a trecăto-rilor a intrigat-o pe Liliana nudoar odată.

Pe o stradă principală luase foc buncărelede gunoi şi nimeni nu chema pompierii. „Ob-servasem că flăcările devin din ce în ce maimari. Am pus mâna pe telefon şi am chematpompierii. Până la mine nu telefonase ni-meni, iar fumul ieşea de ceva timp. Puteau săardă copacii din jur sau să afecteze clădiriledin apropiere. Nimeni nu se obosea să dea untelefon.”

Datorită Lilianei, patronul unui magazinde legume fructe a putut să observe la timp ogreşeală de preţ. „Preţul era greşit pus în cal-culator, la mai puţin de jumătate. Era o dife-renţă de aproape 4 euro. I-am atras atenţiavânzătorului şi a pus preţul real. Am ţinut să-i spun că sunt româncă. Să vadă că un străina sesizat şi l-a informat. Toţi ceilalţi înainteau profitat şi au cumpărat cireşele la jumătatede preţ.”

Andi Rădiu

Liliana citind primul număr al ziarului nostru

Liliana Neagoe o vâlceancă care trăieşte şi munceşte înItalia, la Jesi, de mai bine de şapte ani are o poveste unică.A restituit portofele pierdute, a salvat viaţa unui copil şi

cu fiecare ocazie a demonstrat italienilor că este un româncorect şi cinstit. Însă, recunoştinţa pentru faptele sale nu agăsit-o la nimeni.

Liliana a decis să rămână pentru multtimp în Italia, unde se simte respec-tată. Dar gândul de a se întoarce în pa-trie nu a părăsit-o definitiv. „Nu-milipseşte nimic aici, mă simt respectatăpentru ceea ce fac, dar tot acasă mi-egândul. Oricum pentru încă o bunăperioadă rămân în Italia”.

Corso gratuito di ASSISTENTE FAMILIARE(100h)Ente organizzatore A.C.S.I.M.- Associazione Centro servizi Immi-grati Marche; Scadenza iscrizioni: 15 maggio 2010Obiettivi e modalità del corso:Il corso di Assistente familiare ha l'obiettivo di creare una figura pro-fessionale, un operatore, con caratteristiche pratico-operative che siprenda cura della persona non autosufficiente, sia essa anziana, di-sabile o portatrice di patologie invalidanti, anche a sostegno dei fa-miliari, contribuendo a sostenere e promuoverne l'autonomia e ilbenessere psico-fisico in funzione dei bisogni e del suo contesto diriferimento. L'Assistente Familiare svolge attività di assistenza di-retta, in particolare nella routine quotidiana (per esempio alzarsi,

lavarsi, vestirsi, preparare ed assumere pasti, uscire, …) ed occupan-dosi della pulizia della casa.La frequenza al corso è obbligatoria enon verranno ammessi alla prova d’esame coloro che superano iltetto massimo consentito di assenze previste pari al 25 % delle oretotali del corsoIl corso è completamente GRATUITO e agli allievi che fre-

quenteranno almeno il 75% delle ore corso verrà rilasciato un

attestato di Frequenza per "Assistente Familiare" (cod.reg.

TE10.6.1.1) ai sensi della L.R.16/90.

Informazioni:Per informazioni sul corso è operativo il numero verde840.000.676 o direttamente all'ente gestore:A.C.S.I.M., Via Roma, 62100 Macerata, tel. e fax 0733.264913; e-mail: [email protected]

12 [email protected] Limba română Nr.2, mai 2010

Cuvântul, punte peste timp şi spaţiu (2)Călătorind cu gândul între misterioasa Sarmisegetusa - citadelăa dacilor din Carpaţi - şi expresiva lor reprezentare pe Columnaridicată de Traian la Roma, “argumentele” lingvistice despre care

vorbeam în prima parte a acestei expuneri îmi apar tot mai im-portante în încercarea de a pătrunde subînţelesurile apropieriievidente dintre noi, românii, şi gazdele noastre, italienii.

Au trebuit să treacădouă milenii de la prima în-tâlnire atestată, pentru aavea prilejul – şi oportuni-tatea – de a ne descoperiunii pe alţii în mod paşnic şimai ales intim, aşa cumsuntem cu adevărat în viaţa

de fiecare zi. Ocazie sau întâmplare ce nepermite, azi, să culegem neaşteptate“mostre” ale asemănării limbii române vii,pe care o vorbim cu toţii, indiferent în ceparte a României ne-am născut, cu limba“vorbită”, vie, pe care o folosesc interlocu-torii noştri italieni, atît de diferită de cea lit-erară.

Începusem prin a aminti câteva cuvinte aledialectului napoletan, care-mi atrăseserăatenţia în canţonetele specifice regiunii Cam-pania: “mamme-ta / mamă-ta”, “lo sorece /şoarecul”, “l’omo / omul”, “nun / nu”, “cu/cu”, etc. Însă şansa de a convieţui de zeceani aici, în Marche, cu vorbitorii unui dialectşi a unor graiuri aparte faţă de celelalte zonelingvistice ale peninsulei italice mi-a permissă observ îndeaproape unele aspecte ce neleagă, indiferent de distanţa în timp şi spaţiu.

Primul aspect este cel al comprimării cu-vintelor, faţă de forma din limba italiană lit-erară, într-o manieră diferită însă de ceaaplicată în alte regiuni, cum ar fi Campaniasau Abruzzo. Astfel în Marche întâlnim, caşi în română, forma scurtă a infinitivului –“scaccià” pentru “scacciare”, “aspettà” pen-tru “aspettare”, “legà” pentru “legare”, etc. -precum şi scurtarea unor formaţiuni nomi-nale, cum ar fi “lu contadì marchijà” pentru“il contadino marchigiano”, “da Natàl a l’annnòv” pentru “da Natale a l’anno nuovo”, “ ’lgran” în loc de “il grano”, ”i cont”, “li mmac-carù”, “l’guadagn’” în locul formelor literare“i conti”, “i maccheroni” sau “il guadagno”.

Alături de această tendinţă se evidenţiazăfrecvent şi aceea a transformării unor vocaledeschise în vocale închise, ajungându-sechiar la diftongări, fenomene întâlnite înevoluţia limbii române – “lu medicu”, “lu

campu”, “lu tempu”, “quantu”, “friddu”,“fratellu”, “li puiritti”, “’ngnisciunu”, “iufussi”, “li scugnuri” ori “la dominica” în locde “il medico”, “il tempo”, “quanto”,“freddo”, “fratello”, “i poveretti”, “nessuno”,“io fossi”, “gli scongiuri” sau “la domenica”.

Dacă observăm individual elementele cealcătuiesc vocabularul dialectuluimarchegian, unele forme seamănă izbitor, deparcă am privi printr-o oglindă fermecată, cuacele cuvinte ce le corespund în limbaromână. Oare “somenta”, “scalz”, “lup”,“agnei”, “fora”, “mezz”, “l’om”, “paia”,“foc”, “loc”, “satullu”, “piducchi”, “semarita”, “furgure”, “nengue”, “cajina”,“unu”, “dui”, “mintua”, “carcu”, “putimu”,“fronne”, “jocu”, “radicina”,”puzzu”,“funnu”, “surdu” cât de departe sunt de alenoastre “sămânţă, desculţ, lup, miei, afară,miez, omul, paie, foc, loc, sătul,păduchi, semărită, fulger, ninge, găină, unu, doi, aminte,cârcă, putem, frunză, joc, rădăcină, puţ, fundsau surd? Exemplele pot continua, desigur,iar în mica noastră “expediţie” de găsire a lorvă invit şi de această dată, având nevoienumai de puţină atenţie şi de multă…curioz-itate!

Pentru a vă stârni imaginaţia şi curiozi-tatea, în loc de concluzie pun o întrebare:ţinând cont pe de o parte de miile de ani de

la “întâlnirea” dacilor cu romanii şi pe de altăparte de miile de chilometri care despartspaţiul carpato-danubiano-pontic de cel alpeninsulei italice, “surprinzătoarele” simili-tudini lingvistice – şi cu atât mai mult cele lanivel dialectal, adică antic şi conservator înacelaşi timp – precum şi inexplicabila “dis-pariţie” a limbii dacilor, pot pune în discuţieteoria provenienţei limbii române din limbalatină, lăsând loc şi altor ipoteze ? OpiniileDumneavoastră sunt aşteptate la adresaredacţiei.

Daniela Păun

A 2000 anni dalla campagna mil-itare dell’imperatore Traiano,siamo arrivati anche noi, i suoipronipoti, a toccare la riva del-l’Adriatico – da dove costui si èraimbarcato – e dove il destino ci harivelato delle sorprendenti argo-mentazioni linguistiche per la re-lazione inaspettatamenteravvicinata fra la nostra lingua equella della gente cui siamo tuttiospiti, nel presente. Anche la sem-plice costatazione di questesomiglianze ci può regalare tantepiacevoli sor-prese…

www.romanianmonasteries.org

www.romaniantours.com

www.brancastlemuseum.ro

13 [email protected] Cursuri şi proiecte Nr.2, mai 2010

Ziarul “Acasă”, publicaţie a românilor din Toronto-Canada, a răspuns cu entuziasm cererii noastre de colab-orare. Magdalena Manea, redactor şef, ziarist cu multăexperienţă, este deja un colaborator permanent al publi-

caţiei noastre. Materialul pe care ni l-a trimis pentru acest număr se referăla boala de care suferă şi mulţiromâni din Italia:vedetismul.

TârgovişteanulVasile Lupaşc, maremaestru şi multiplucampion mondial dekarate român s-a sta-bilit în Canada, înluna februarie a.c.Deja are la dispoziţie

în Mississauga o sală de antrenament undepregăteşte sportivii canadieni pentru înaltaperformanţă. Absolvent al Facultăţii de Isto-rie, specialist cu precădere în domnia luiVlad Ţepeş, Vasile, în puţinele sale clipelibere a imaginat, conceput şi demarat unproiect ambiţios: acela de a reda, cât maiaproape de realitatea vremii, profilurilediferitelor personalităţi române de-a lungulistoriei. Volumul “Răstignit Între Cruci”,publicat în urmă cu mai bine de doi ani şiaflat în distribuţie în România este un best-seller, tirajele epuizându-se unul după altul.Autorul susţine că a vândut deja circa 40.000de volume. În septembrie 2009, Vasile a spri-jinit punerea în scenă a unui spectacol me-dieval în aer liber, reconstituind momenteimportante din domnia lui Vlad Ţepeş.

Am fost contactaţi de Vasile cu rugăminteaca ziarul ACASĂ să sprijine mediatizarea şidistribuţia volumului Răstignit Între Cruci înCanada. S-a confesat că librăria “PaginiRomâneşti” din Montreal nu se ocupă să îlpromoveze şi că volumele lui stau înghesuiteprintre multe alte titluri.

Ne-am oferit cu generozitate timpul sădiscutăm acest proiect pentru zona Toronto.

Se pare că ori nu am fost destul de elocvenţiori scriitorul-karateka nu era într-o pasăbună, cert este că la întrebarea noastră de bunsimţ, în încercarea de a desluşi profilul inter-locutorului : cine eşti tu Vasile Lupaşc? amsimţit deja cum colaborarea se ducea pe ApaSâmbetei.

Vasile a fost iritat de faptul că eu nu ştiamcine este domnia sa. Cinstit, eu nu ştiam.Trăiesc în Canada de prea mulţi ani caproiectele culturale cu Ţepeş la Târgovişte sămă mai facă să ridic măcar sprânceana a cu-riozitate. Tot Vasile, la rugămintea de aspune câteva despre cum vede el distribuţiavolumului în Canada a detaliat: cartea lui sevinde foarte bine în zona obiectivelor istoricede rezonanţă (Castelul Bran, Cetatea Târgo-viştei) şi, prin inducţie, îşi imaginează că şiaici românii canadieni vor forţa uşile maga-zinelor româneşti să prindă un exemplar.

Discuţia care a urmat a fost un dialog alsurzilor: Vasile aştepta probabil să stabilimîmpreună un plan prin care să dăm buzna, cuprezenţa lui, în câmpul vostru de atenţie şiinteres. I-am repetat, deja mai puţinconvingător, că sunt toate şansele ca puţinisă ştie, la acest moment, cine este Vasile Lu-paşc, indiferent cât este el de cunoscut înRomânia. Karatele sunt sporturi mediatizatetangenţial în Canada, prioritate avândhockey-ul, basketball-ul, fotbalul mai nou,deci nici prin sport nu avea cum să ne ajungăla urechi numele lui.

Vasile nu a acceptat când i-am spus căromânii din Canada nu sunt copleşiţi de va-

loarea lui, întrucât nu-l cunosc, nu din vreunalt motiv! În Canada sunt puţini cei care ştiucine este Vasile Lupaşc. Iar un ocean-dis-tanţă, exact ca în Legea Victimelor/ Kilo-metru, filtrează puternic impactulinformaţiei. Drept răspuns, mi-a fost dat săaud din gura lui Vasile cum suntem denumiţicu toţii, de-a valma, inculţi! După care VasileLupaşc, la fel ca şi Cristian Bodnărescu înurmă cu vreo şase săptămâni, nervos a trântittelefonul.

Vasile Lupaşc este în Canada. Sper, sprebinele lui, că trăind aici să se dezbare devedetismul cu care a venit din România şi sănu emită păreri de un asemenea efect, laadresa românilor canadieni. Sper, sincer, caVasile peste câţiva ani, dacă va mai fi înCanada, să fi apucat să cunoască ce oamenide calitate şi de bun simţ sunt românii de aici.şi, la rândul său, să se comporte întocmai. ÎnCanada, românii nu sunt care-pe-care. Aicieste loc pentru toată lumea.

Vasile Lupaşc datorează etnicilor români,despre care şi-a permis a spune că sunt nişteinculţi, o scrisoare de scuze. Noi suntem de-schişi să o publicăm, oricând.

P.S.- Victime/Kilometru: aceasta este legeadupă care presa din toată lumea funcţionează,atunci când stabileşte prioritatea ştirilor: pen-tru un canal media, o victimă pe strada saeste mult mai importantă decât 100 de vic-time la 10.000km depărtare. Impactul eveni-mentului asupra audienţei scade cu distanţageografică.

Magdalena Manea

Legea Victimelor/Kilometru, aplicată la Vasile

TECNICO SISTEMI CAD/CAM:Il corso, che si svolgerà a Corrido-nia in Via dell’Impresa n. 17/19, hauna durata totale di 300 ore di cui 90di stage. Il termine ultimo per inviare la do-manda di iscrizione è fissato per ilgiorno 13/05/2010. http://www.formazionemarche.org/vedibando.asp?cod=0003a0092

SETTORE INFORMATICA ancheper il conseguimento della PATENTEEUROPEA DEL COMPUTER -ECDL Organizzati da: IAL CISL MARCHE Dove: sedi di Ancona e Falconara Per info: IAL CISL MARCHE Via dell'Industria, 17/A - 60125 Ancona- Tel. 071.2814639 E-mail: [email protected]

Corso a pagamento per pizzaioliLa Confcommercio di Fermo organizza il nuovo Corso Professionale per Piz-zaioli in collaborazione con l’Associazione Pizzaioli Marchigiani. Il corso avrà la durata di 30 ore suddivise in 10 lezioni (dalle 21.00 alle 24.00),di cui due teoriche e otto pratiche, che andranno ad approfondire in tutti gli as-petti le problematiche di questo interessantissimo mondo. Il costo del corso è di€ 400 (€333+iva) ma PER GLI AMICI DI FACEBOOK E’ RIDOTTO AD € 360 (€300+iva)

Essendo il corso a numero chiuso, vista la natura essenzialmente pratica dell’es-perienza formativa, si raccomanda la massima urgenza nella prenotazione.Quanti sono interessati possono rivolgersi agli Uffici Confcommercio di Fermocontattando l’ info line della Formazione Professionale allo 0734 622333 (Sig.Daniele Malvestiti)

CORSO GRATUITO DI FORMAZIONE PRO-FESSIONALE IN OPERATORE AGRITU-RISMO (ADDETTO POLIVALENTE AZIENDETURISTICO - RICETTIVE)

Ente organizzatore: ISTITUTO DI ISTRUZIONESUPERIORE "EINSTEIN-NEBBIA" Scadenza Domanda: 13 maggio 2010

ArgomentoLa finalità è quella di una formazione di base che diaai partecipanti gli strumenti per poter svolgere man-sioni operative nei vari ambiti del sistema turistico-ricettivo con particolare riguardo a quelloagrituristico. Verranno perciò trasferite conoscenzecomposite che andranno dalle mansioni svolte nel-l’ambito della ristorazione (dalla cucina, alla sala, albar) a quelle legate all’alloggiamento (reception, ri-ordino piani ecc.) senza però perdere di vista il man-agement per poter approfittare anche di opportunitàdi maggior livello.

INFORMAZIONIIstituto di Istruzione Superiore "Einstein-Nebbia" - Via Abruzzo, s.n. - Loreto Tel. 071 7507611 - Fax 071 7507660

Proiectul “Il libro, ponte interculturale”14 [email protected] Pagina copiilor Nr.2, mai 2010

Giovinezza senza vecchiaia e vita senza morte

Petre IspirescuNasce a Bucarest nel 1830,figlio di Gheorghe e di Elena.Il padre ha un salone di par-rucchiere. La madre era unabravissima raccontafavole.Dalla madre e dai clienti disuo padre, Ispirescu ha po-tuto ascoltare durante l'in-fanzia tantissime favole, cosida grande diventa uncollezionista di fiabe popo-lari.

La madre lo manda a im-parare leggere e scriverepresso il padre Nicola dellachiesa Udricani, la chiesadella loro parrocchia. 1840 studia musica col can-tore Lupescu. 1842 canta la messa in chiesae comincia a guadagnarepochi soldi: la famiglia ne haun gran bisogno. E' costrettoa lasciare la scuola. 1844 entra come apprendistain una tipografia, lavora 14ore al giorno. 1848 prende il diploma di ti-pografo, è molto serio sul la-voro e riceve aumenti distipendio e di responsabilità;nel 1849 impara a suonare lachitarra, scrive poesie ma lamancanza di studi si fa sen-tire. 1862 pubblica la prima rac-

colta di favole. 1872 la seconda serie di fa-

vole. La sua principale opera é

“Leggende e racconti deiromeni” in cui fiabe e rac-conti affidati alla tradizioneorale vengono raccolti erielaborati, senza perdereperò la loro genuinità. Nellefiabe, si intreccia il mondofantastico con il reale. Inverosimile diventa possi-bile e rinfresca l'immagi-nazione.Muore per congestione cere-brale il 27 novembre 1887.

C’era una volta... se non cifosse stato non si racconterebbe,quando sui pioppi crescevano lemele, quando gli orsi sbattevanola coda, quando i lupi e gli agnellisi abbracciavano e si baciavanofraternamente, quando alle pulcisi mettevano i ferri da cavallo pe-santissimi e continuavano asaltare fino alle nuvole...i più bu-giardi sono quelli che non mi cre-dono.

C’erano una volta un potenteimperatore e un’imperatrice gio-vani e belli che nel desiderio diavere figli avevano fatto tutto ilnecessario. Erano stati a con-sultare filosofi e maghi per farleggere le stelle e riuscire aprevedere l’arrivo di un erede,ma niente.

L’imperatore venne a sapereche in un vicino villaggio vivevaun vecchio mago e mandò a chia-marlo ma lui rispose ai messi chechi aveva bisogno di lui lodoveva andare a trovare. L’im-peratore e l’imperatrice, accom-pagnati da consiglieri, soldati eservitori, andarono alla casa delvecchietto.

Avendoli visti arrivare, il vec-chietto uscì a riceverli e disse: -Siate benvenuti ma cosa voletesapere? Quello che desideri tiporterà tanta tristezza. -Io non sono venuto a chiedertiquesto, disse l’imperatore mavorrei sapere se hai una cura perpoter avere dei figli. -La cura esiste ma avrete un soloun figlio. Sarà il principe az-zurro! Poi dette loro delle pozioni.Tornarono contenti al castello edopo pochi giorni l’imperatricerimase incinta. Tutto il regno etutta la corte erano felici. Ma poco dopo la nascita il bam-bino si mise a piangere e nessunoconosceva un rimedio al suopianto. Allora l’imperatore glipromise tutte le ricchezze delmondo ma niente lo faceva cal-mare. -Caro amore di papà, ti darò quelregno o quell’altro, ti faròsposare la principessa più bella...siccome non riusciva a farlosmettere, finalmente disse: -Ti darò la giovinezza senza vec-

chiaia e la vita senza morte! Allora il bambino si calmo' e

poco dopo venne al mondo. Lagioia in tutto il regno fu altissima:le feste durarono per tutt’una set-timana.

Man mano che cresceva ilprincipe diventava sempre piùbravo ed intelligente. Lo miseroa studiare nelle migliori scuole epresso i più grandi filosofi. Tuttoquello che gli altri bambini im-paravano in un anno, lui losapeva già dopo un mese. Tutto ilregno gioiva di avere un erede altrono tanto bravo quanto re Sa-lomone. All’improvviso il Principe Az-zurro divenne triste e pensieroso.Il giorno del suo quindicesimocompleanno l’imperatore detteun grande ricevimento al palazzo.In mezzo alla festa il principe sialzò e disse: -Papà è il momento di darmiquello che mi hai promesso allanascita. Sentendo questo, l’imperatoretristissimo disse: -Caro figlio, come potrei darticose inaudita ? Avevo fatto quellapromessa solo per farti quietare. -Se tu papà, non puoi darmiquello che hai detto, saròcostretto a girare il mondo pertrovare la promessa per la qualesono nato. Tutti i presenti: l’imperatore, inobili, i ministri si ingi-nocchiarono e lo pregarono dinon lasciare il regno. Gli dissero: -Tuo padre ormai è vecchio, timettiamo al suo posto e ti porte-remo come sposa la più bellaprincipessa che c'è sotto il sole. Non era possibile far cambiare

idea al principe. Rimase fermo,nella sua decisione, come una

roccia. Allora il padre decise dipermettere la partenza delprincipe ed ordinò i preparativi. Il Principe Azzurro andò allescuderie imperiali per scegliereun cavallo degno di lui…ma tuttii cavalli crollavano sotto la suaspinta… Quando stava per lasciare lascuderia notò in un angolo uncavallo magro, mal ridotto, pienodi bubboni e molto debole.Quando lo toccò il cavallo disse: -Comandi padrone…Poi alzandosi stette dritto comeuna candela. Il principe chieseche intenzioni avesse ed il ca-vallo rispose: -Per trovare la tua promessa, devifarti dare da tuo padre la spada, lalancia, l’arco, la faretra con lefrecce ed i vestiti di quando eragiovane. Mi devi curare con letue mani, e darmi l’orzo cotto nellatte.

L’imperatore chiamò il granmaggiordomo e gli disse di aprireal figlio tutti gli armadi. Dopoaver cercato per tre giorni e trenotti il principe trovò in una vec-chia cassapanca le armi ed ivestiti dell’imperatore da gio-vane. Per sette giorni il principelavorò per togliere la rugginedalle armi. Intanto curava ancheil suo cavallo. Quando il cavallo venne a sapereche il Principe Azzurro avevapulito e ripristinato i vestiti e learmi, si alzò e scuotendosi feceandare via tutte le piaghe ed ibubboni che aveva addossotrasformandosi in un bellissimostallone… Bel principe disse: -Fra tre giorni si parte. -Per me possiamo partire anchesubito, rispose il cavallo. Il giorno della partenza la corte,

il palazzo e tutto il regno eranopieni di dolore: il Principe Az-zurro vestito da cavaliere sul suocavallo salutò tutti uno a uno dal-l’imperatore all’ultimo stalliere.Tutti piangevano e continuavanoa pregarlo di non partire ma egli,spronando il cavallo, uscì dalportone. Lo seguivano dei carricon viveri, soldi e ...

...nel prossimo numero

Pagină realizată deGraţiela Filip

Avem plăcerea să vă anunţăm lansarea proiectului “Libro ponteinterculturale” şi în acelaşi timp de a vă invita să participaţi înnumăr cât mai mare. Proiectul se defăşoară în regiunea Marche,pe parcursul anului 2010 şi are ca obiectiv editarea unei carţi cu

poveşti româneşti traduse în limba italiană. Se va organiza o cam-panie de colectare a poveştilor româneşti traduse în italiană şi înfiecare lună va fi publicată o poveste în ziarul comunităţii. Lucrăriletrebuiesc trimise pe adresa de email: [email protected]

15 [email protected] Pagina copiilor Nr.2, mai 2010

“Un bătrân”Cezar Rădiu, 5 ani, Filottrano

“La bunici”Irimia Denisa Elena, 5 ani şi jumătate,

Falconara Marittima“Dezordine”

Dragoş Păun, 8 ani, Passatempo

Concurs de desene pentru copiiÎncepând cu luna martie, cu ocazia sărbătoririi zilei de 8 martie,

ziua femeii, s-a dat startul un concurs de desene pentru copiiiromânilor din regiunea Marche. Concursul va dura pe toată pe-rioada anului 2010, iar cele mai bune desene vor fi premiate în cadrulunui spectacol organizat de către grupul “Marche-România” subpatronajul Consulatului Onorific Român din Ancona, cu ocazia săr-

bătorilor de iarnă.În acest număr vă prezentăm alte trei desene, făcute de copii de

vârste diferite, expuse şi cu ocazia evenimentului din luna martie dela Recanati . Toţi cei care doresc să participe la concurs pot tri-mitedesenele la adresa via Garibaldi, 15, Jesi(An) sau scanate şi expediatevia mail la adresa [email protected].

“Clubul Copiilor”-“Costume din Poveşti” Ambasada României în Italia invită copiii din comunitatea

românească să ia parte la o nouă aventură care se va derula sub egida“Clubului Copiilor”.

Pentru cea de-a patra ediţie din cadrul acestui proiect propunemconcursul intitulat „Costume din Poveşti”, dedicat Zilei Inter-naţionale a Copilului. Concursul va consta într-o paradă a copiilor,care vor fi îmbrăcaţi în costumele eroilor preferaţi din poveştile citite.De asemenea, fiecare participant va face o scurtă prezentare (poatefi şi un monolog), în limba română, a personajului ales (maxim 3minute). Sunt încurajate personificările inspirate din poveştiromâneşti şi este recomandată respectarea strictă a celor 3 minute deprezentare, pentru a evita descalificarea.

Înscrierile copiilor vor fi trimise până la data de 24 mai 2010, pe

adresa Ambasadei României în Italia, via Nicolo Tartaglia nr. 36,00197 Roma sau pe adresa de e-mail: [email protected], cumenţiunea - Pentru competiţia “Costume din Poveşti”. Rugăm să fiespecificat numele, instituţia de învăţământ unde urmează cursuri, lo-calitatea unde locuiesc şi datele de contact (numărul de telefon şi/sauadresa de e-mail ale părinţilor).

Concursul se va desfăşura pe data de 30 mai 2010, începând cuorele 10.00, locaţia urmând a fi comunicată ulterior. Ordinea intrăriiîn concurs se va stabili prin tragere la sorţi, lista putând fi consultatăîncepând cu data de 28 mai 2010 pe site-ul Ambasadei României înItalia. Costumele câştigătoare vor putea fi vizionate on-line, pe site-ul Ambasadei României în Italia, în cadrul unei ferestre web specialdedicate acestui eveniment. http://roma.mae.ro

Se pun bazele de noi proiecte cu elevii din BradProiectul de colaborare început între elevii

Şcolii generale “Horea, Cloşca şi Crişan” dinBrad-Hunedoara, director prof. Natalia Intoteroşi copiii din regiunea Marche - Italia, s-a derulatşi pe parcursul lunii aprilie. Într-o vizită efectutăla Brad, George Teseleanu, Consul Onorific alRomâniei la Ancona, a primit din partea

elevilor sute de cărţi pentru copiii români dinMarche, volume ce vor fi duse la bibliotecaromânească din cadrul Consulatului din An-cona, care va fi inaugurată în lune iunie. Subgenericul “Interculturalitate românească Brad-Marche”, copiii au pregătit un spectacol în careau recitat poezii din creaţiile lui Eminescu şi

Leopardi, cei doi poeţi romantici. Elevii şi pro-fesorii de la şcoala din Brad şi-au exprimat dor-inţa de a veni în luna decembrie la Ancona,acolo unde vor prezenta un spectacol şi vorcunoaşte familii şi copii români care locuiescîn regiunea Marche.

Urmează “replica” copiilor din Marche.

Aspecte din timpul spectacolului prezentat de elevii de la şcoala generală “Horea, Cloşca şi Crişan” din Brad - Hunedoara

16 [email protected] Turism Nr.2, mai 2010

Două castele în care s-a scris istorie

Se un giorno deciderete di pas-sare una vacanza nel nostropaese, dovete sapere che le sosted’obbligo, oltre ai monasteri dellaBucovina, inclusi nel patrimoniodell’Unesco per la bellezza deiloro affreschi esterni, oltre alleimpressionanti chiese in legnodel Maramures e le chiese fortifi-cate della Transilvania, sono icastelli. Tra cui i più famosi sonoquelli di Peles, ex residenza es-tiva di re Carol I di Romania, e ilcastello medievale di Bran, notoai turisti come il “Castello diDracula”.

Il Castello Peles sorge a Sinaia,località turistica sulla Valle delPrahova (nel sud della Romania)ed è un vero simbolo della storiamoderna della Romania. Fueretto nella se-conda metà delXIX- esimo secolo su commis-sione del primo re di Romania,Carol I, il quale era di originetedesca.

Carol I visitò per la prima voltaSinaia nel 1866, anno del suo ar-rivo in Romania, e, incantato dalpaesaggio molto pitoresco, decisedi comprare un pezzo di terreno efarvi costruire un castello.

Qualche anno più tardi furonoavviati i lavori, eseguiti da circa300 operai e sorvegliati personal-mente da re Carol I, il quale con-siderava il castello la “sede” dellanuova dinastia reale di Romania.

Col passar del tempo diventòresidenza estiva della famigliareale e vi si svolsero importantiriunioni politiche come il Con-siglio di Corona del 1914, quandosi decise la neutralità della Roma-nia durante la prima guerra mon-diale. Il castello ospitò diversepersonalità dell’epoca, scrittori,musicisti, ma anche re e regine.Tra i più importanti ospiti si an-noverò anche l’imperatore del-l’Austro- Ungheria, FrancescoGiuseppe.

Il Castello Peles ha 160 stanzee sale in cui si possono ammirarediversi oggetti decorativi, tappetiorientali, dipinti, collezionid’armi dei secoli quindicesimo-diciannovesimo. Tra le sale piùimportanti: la Sala fiorentina, instile rinascimentale toscano,arredata con mobili italiani delXVII secolo, lampadari di Mu-rano, copie di opere del Vasari edi Rubens. Le sue porte inbronzo, decorate con personaggifemminili e motivi floreali, sonostate realizzate nei laboratoriLuigi Magni di Roma.

La Sala delle Colonne, semprein stile rinascimentale italiano, è

arredata con specchi veneziani,mobili italiani dei secoli XVI-XVIII e copie di celebri quadriitaliani. Un’altra è la Sala d’Armiche ospita una splendidacollezione di oltre 4000 armi eu-ropee ed orientali dei secoli XV-XVIII e vecchie armaturetedesche oppure la Sala Moresca,adornata nello stile ispano-moresco dell’Alhambra diGranada, la quale conserva scul-ture in marmo di Carrara, tra cuila copia di una fontana che sitrova in una moschea del Cairo, etrofei di armi arabe.

I mobili d’arte nel castello sonooriginali e risalgono al XV- esimosecolo, essendo stati realizzati dafamosi laboratori europei di mo-bili come quello di Monaco diBaviera, Vienna o Amburgo. Vi sitrova una delle più ricche e pre-giate collezioni di dipinti in Eu

ropa, circa 2000. Nel castello esistono anche un piccolo teatroe una sala da concerti. Nel suo giardino all’italiana c’èuna profusione di statue, vasi efontane che provengono daVenezia e sono opera dello scul-tore Romanelli. Come curiosità,va detto che Peles avevadotazioni molto moderne per l’e-poca in cui venne costruito- fu ilprimo castello interamente elettri-ficato in Europa.

Este situat pe un deal pitorescîntre regiunea Emilia-Romagnaşi Marche la câţiva kilometri deminunatul litoral al Mării Adriat-ice.

Cetatea este formată din ziduri,turnuri şi nucleul urban al satuluivechi, totul oferind un complexarhitectural care oferă vizitato-rilor, de departe, o privelişte mi-

nunată şi unică. Fiecare colţ,clădire, stradă sau pasaj consti-tuie o mărturie a secolelor decucerire şi dominaţie. Gradara afost pe parcursul secolelor alXIII-lea şi al XIV-lea, câmpul deluptă dintre familiile nobile celemai puternice.

Aici, mari lideri şi oameni dearme din istoria Italiei au defilat,au luptat şi au format alianţe într-

o încercare de a impune domi-naţia într-o zonă atât de mică casuprafaţă, dar foarte importantădin punct de vedere strategic.Pentru aceasta, Gradara, astăzi,este cunoscută ca o veritabilăcapitală a Evului Mediu.Castelul, pentru mult timp, a fostprivilegiat deoarece unele dintreaceste strategii şi jocuri de putereau determinat cursul istoriei dinpeninsulă.

Dar sunt multe alte rute şilocuri ce trebuie descoperite îninteriorul şi în afara zidurilor:vederi panoramice, comori mici,locale şi magazine de ciudăţeniiîn cazul în care se vrea a cumpărasuveniruri şi artizanat de calitate.Gradara este un oraş care esteplin de istorie şi de viaţă, joc şicultură, artă şi iniţiative care văinvită să încercaţi noua expe-rienţă de neuitat într-un modernEv Mediu.

http://www.gradara.org

Pentru cine este interesat săcunoască într-un mod cât maireal istoria castelului, o poateface între 16 -18 iulie când vafi organizat un spectacol, cufiguranţi şi costume de epocă,precum şi cu multe efecte spe-ciale, ce vor încerca să recon-stituie mari bătălii care auavut loc de-a lungul istoriei.Două zile vor fi deschise târ-guri ce vor prezenta într-unmod identic perioadei evuluimediu, materiale şi obiecte deartizanat, ilustrate şi multealte produse interesante.

Ziduri exterioare ale castelului Gradara

Se vi capita di andare a Sinaia,non lasciatevi sfuggire l’occasionedi vedere anche il Castello Pelisor,in stile viennese, costruito tra 1899e il 1902 come residenza estiva delre Ferdinando I, nipote di Carol I,e il padiglione di caccia diquest’ultimo, il Foisor, ambeduenelle vicinanze del Castello Peles.

Pagină realizată de Cătălin Groza

Castelul Peleş

Sinaia - Castello Peleş,ex residenza di re Carol I Hohenzollerendi Romania

Castelul Gradara

Din reţetele Bucovinei17 [email protected] Gastronomie Nr.2, mai 2010

Nordul Bucovinei, temeinic tipãrit detãlpica austriacã, a ajuns sã-nvârtã macul„pi moldovinieşti“.Aluat:• 3 ceşti fãinã • 2 ouã + 1 ou deuns la sfârşit • 1 pahar zahãr tos• 1 praf de sare • 2 linguri unt + 1 lingurãde uns tava• 1 ceaşcã de lapte • 1 linguriţã de drojdie• 3 linguri untdelemn.• Se amestecã toate şi se frãmântã pânãiese un aluat ţapãn; se lasã sãcreascã 2-3 ceasuri.Umpluturã:• 500 g seminţe mac • 1 ceaşcã zahãr tos •2 cãni de lapte• miroase bune: zahãr vanilat sau vanilie,coajã rasã de lãmâie

• Macul se macinã şi se pune la fiert, pânãse leagã• Când s-a închegat un pic, luãm de pe focşi punem arome şi mai amestecãm• Aluatul dospit se întinde foaie groasã deun deget• Se netezeşte umplutura şi se învârte în-

vârtita• Se unge cu unt o tavã de cozonac, sepotriveşte învârtita, se unge cuou, se dã la cuptor încins, cu foc iute, sãcreascã dintr-o datã• Dupã ce s-a-nfoiat, molcomim focul şi-llãsãm sã coacã învârtita pânãse rumeneşte.

Bucovineasca „învârtitã“ e o bunãocazie sã gustaţi un vin dulceag, cum eFeteasca Albã de Cotnari sau Busuioacade Moldova. Sau chiar o Grasã verdeaurie şi uleioasã, cu miros amestecat deflori de tei şi frunze de nuc, de tãmâie şide piersicã coaptã.

Gustul e de asemenea complex şi somp-tuos, dulce-amar, cald ca miezul soarelui.Rar vin, nobil, ce trebuie gustat, cu solem-nitate, iar nu bãut, cã-i pãcat şi te-mbatãde nu ştii cum te cheamã şi cât ai sã

Învârtită cu mac

Ingrediente:• 1,5 kg cartofi • 2 ouã • 1 pachet unt• 1 pahar untdelemn • 1 ceapã mare • 2 mor-covi• 1 ceaşcã mare smântânã • 250 g caşcaval •sare, piper, mãrar• 1 kg carne tocatã viţel (sau pasãre)Sos:• 1 pahar smântânã • 1 lingurã miere • 1 paharvin• 1 pahar suc roşii • piper, cimbruMod de preparare:• Ceapa se toacã bob de orez, morcovul se rade;se pun la cãlit împreunã în jumãtate untamestecat cu jumãtate pahar ulei

• Cartofii se curãţã şi se taie felii subţiri• Când ceapa s-a muiat, se adaugã carnea, sã iagust bun, pânã se coloreazã şi face bulbuci mici,semn cã s-a pãtruns de cãldurã• Cartofii se pun la prãjit pe foc iute, în unt cuulei, pânã se rumenesc• Se bat ouãle cu smântânã, cascaval, sare şipiper

• Dacã şi-a schimbat faţa, carnea se sãreazã şipipereazã, se presarã şi cu ceva mãrar şi se tragedeoparte• Se unge o cratiţã mare cu unt şi ulei, sepotriveşte un strat de cartofi, apoi un strat decarne cu ceapã şi morcov, se toarnã smântânacu ou şi cascaval, apoi iar cartofi, iar carne, iarsos de smântânã s.a.m.d.• Ultimul strat trebuie sã fie de lactate-ouate• Se dã la cuptor, la foc mic, sã se lege toate încet,pânã-ntr-o orã• Acum, femeile frumoase şi harnice, cu pieleaca laptele şi cu gândul ca focul de pe valeaBistritei pun de se fierbe deoparte un sos dulce-acru de roşii, vin, miere, smântânã, cimbru şipiper; când musacaua s-a rumenit şi s-a pus pemasã mare, e şi sosul alãturi, sã ude, dacã s-auscat ceva.

Dacã în lume, observa Pãstorel, toţiafumã cu lemn tare, excluzând violentrãşinoasele, ca prea agresive, ei bine,românul din Bucovina apuseanã s-afolosit tocmai de acest dar al braduluide a-şi impune mirosul, spre a creaunul din cele mai rafinate şisavuroase aperitive, pãstrãvul afumatla fum de cetinã şi pãstrat în hârzobde brad.

• pãstrãvi (200 g minimum la bucatãdar e mai bun afumat cel mare)• sare• se spalã pãstrãvul, se taie pe burtã,se curãtã de toate, mai ales de branhii• se sãreazã bine peste tot, se lasã o zişi o noapte în zeama lui, sã sepãtrundã• Se scurge, se clãteste scurt, se lasã

în vânt câteva ore, sã se usuce• Se trece prin ambii ochi o tepuşã, seatârnã în afumãtoare• Se face un fum cãlduţ, subţire, dinrumeguş şi cetinã de brad, 1 zi, si 2-3zile, fum rece.

Se poate oferi imediat, e magnific,dar se poate şi conserva în hârzob,adicã învelit într-o savantã împleti-turã de cetinã sau, dupã obicei şi loc,

în coajã de brad.

Vinul salmonidului acesta?Feteascã Albã de Târnave, fãrã nicioîndoialã, pentru cã numai acolo, înzonã rãcoroasã, acest vechi vin româ-nesc se exprimã complet (cãldura ex-cesivã aplatizeazã vinul) eliberând unbuchet floral ierbos şi un gust bogat,dinamic dar şi cu delãsãri de senzu-alitate şi lene orientalã.

Musaca de Dorna

Păstrăv afumat

În acest număr vă prezentăm reţete mai speciale, adunatedin nordul ţării, din Bucovina, ţinut bogat nu doar de istorieşi mănăstiri superbe, dar care are şi o bucătărie specială,

bogată şi deosebit de savuroasă. Nu lipsesc metodele depreparare şi afumare a păstrăvului, specifice acestei regiuni,precum şi cozonacul cu mac.

Pagină realizată de Bogdan Hoţu

18 [email protected] Informaţii Nr. 2, mai 2010

Accesul şi angajarea pe piaţa muncii din Italia"Ghidul lucrătorului român

în Italia”, ediţia 2009, a fost real-izat de către Ministerul Muncii,Familiei şi Protecţiei Sociale încolaborare cu AmbasadaRomâniei de la Roma, cu spri-

jinul Filialei CGIL Lazio Romaşi Asociaţia Identitatea Multiet-nică "AIME".În acest număr văprezentăm chestiuni referitoarela posibilităţile şi modalităţile deacces şi angajare în Italia

Italia a deschispiaţa muncii pentruromâni?Da, însă nu total şi în anul2009 Guvernul italian amenţinut accesul liber în ur-mătoarele sectoare:• cele în care îşi desfăşoarăactivitatea personalul de con-ducere şi cu o înaltă calificare • agricol • turistic-hotelier ;• al activităţii casnice (mena-jer) şi de asistenţã pentru per-soane (îngrijitoare);• construcţii; • mecanic ;• cele în care se desfăşoarăactivităţi sezoniere ;• cazurile prevãzute la art.27din Textul Unic privind imi-grarea şi muncasezonieră(lectori universitari din cadrulprogramelor de schimb saude limba maternă; profesoriuniversitari şi cercetători cetrebuie să desfăşoare în Italiao sarcină academică sau oactivitate retribuită de cer-cetare în cadrul universităţilor,institutelor deeducaţie sau decercetare care funcţioneazăîn Italia; traducători şi inter-preţi; • colaboratori familiali careerau angajaţi şi în străinătate,de cel puţin un an, având unraport de muncă domestic cuprogram normal de lucru sta-bilit cu cetăţeni italieni sau dinunul din statele membre UEcu reşedinţa în străinătate,care se transferă în Italia,pentru continuarea raportuluide muncă; persoane care,fiind autorizate să stea în

Italia pentru motive de for-mare profesională, des-făşoară perioade temporarede pregătire în cadrul firmeloritaliene, efectuând şi prestăricare fac parte din activităţi demuncă subordonată; • lucrători angajaţi în cadrulcircurilor sau spectacolelorambulante din străinătate; • personalul artistic şi tehnicpentru spectacole lirice, deteatru, concerte sau de balet; • balerini, artişti şi muzicieniangajaţi în localuri de petre-cere; • artişti ce sunt angajaţi la in-stituţii de teatru sau de cine-matografie sau la societăţiradiofonice sau de televi-ziune, publice sau private,sau la instituţii publice, încadrul manifestărilor culturalesau folclorice;• străini care trebuie sã des-făşoare orice tip de activităţisportive de performanţă pelângă societăţi sportive ita-liene; • ziarişti corespondenţi oficialiacreditaţi în Italia şi angajaţilegal primind salariul de la or-ganisme de presă cotidianesau periodice, sau de la pos-turi radiofonice sau de televiz-iune străine; • persoane care, în conformi-tate cu normele şi acordurileinternaţionale în vigoare pen-tru Italia, desfăşoară activităţide cercetare sau o muncăocazională în cadrul pro-gramelor de schimb de tinerisau de mobilitate a tinerilorsau sunt persoane care lu-crează în sistemul au pair ;• asistenţi profesionişti anga-jaţi în cadrul structurilor sa-nitare publice sau private).Accesul liberilor profesioniştieste neîngrădit.Pentru angajarea lucrătorilorromâni şi bulgari în alte sec-toare de activitate este nece-sară obţinerea, în prealabil, aunei autorizări deangajare/”nulla osta al lavoro”. Autorizarea pentru angajaretrebuie solicitată de către an-

gajator de la Ghişeul Unicpentru Imigrare din cadrulPrefecturii locale, aceastafiind eliberată printr-o proce-dura simplificată.Nu este posibilă începereaactivităţii lucrative înainte deeliberarea autorizării pentruangajare în sectoarele în careaccesul lucrătorilor românieste condiţionat de obţinereaacestui document.Cum mă angajezlegal în Italia?• Trebuie să obţineţi de la au-toritatea competentă(Agenziadelle Entrate) codul fiscal(codice fiscale);• În cazul în care angajarea serealizează într-unul dintresectoarele pentru care acce-sul nu este liber, angajatorultrebuie să solicite autorizareapentru angajare /nulla-osta allavoro la Ghişeul Unic pentruImigrare/ ”Sportello Unico Im-migrazione ”, din cadrul Pre-fecturii;• Cu cel puţin o zi înainte deînceperea activităţii lucrativepropriu-zise,angajatorul esteobligat să transmită comuni-carea obligatorie cu privire laînceperea raportului demuncă la centrul pentruplasare în muncă compe-tent/”centro per l ’impiego ” şiinstitutelor de protecţie so-cială competente (InstitutulNaţional pentru Protecţie So-cială -I.N.P.S.şi InstitutulNaţional pentru de Asigurareîmpotriva Accidentelor demuncă şi Bolilor Profesionale

-I.N.A.I.L.),în conformitate cuprevederile legislaţiei italienedin domeniu;• Trebuie să solicitaţi în-scrierea în registrul de evi-denţă a populaţiei /”anagrafe” de la nivelul primăriei locale,pentru şedere mai mare de 3luni.Care sunt riscurilela care mă expundacă lucrez ilegal?• imposibilitatea de obţinere adreptului de şedere, pentru operioadă mai mare de treiluni;• membrii de familie nu potobţine dreptul de şedere peteritoriul statului italian, pentruperioade mai mari de 3 luni,cu excepţia cazurilor în carepot îndeplini condiţiilemenţionate anterior.• retribuţii diferite şi drepturireduse faţă de cele stipulateîn contractul colectiv demuncă aplicabil;• imposibilitatea de a benefi-cia de prestaţiile oferite desistemul de securitate socială:alocaţie pentru nucleul familialindemnizaţie de maternitate(în cazul femeilor), ajutor deşomaj, pensie (neincludereaîn stagiul de cotizare a pe-rioadei lucrate), asistenţămedicală (în natură) în caz deboală ;• lipsa unei formări corespun-zătoare privind protecţiamuncii, siguranţa la locul demuncă fiind periclitată, lucră-torii fiind adesea victimeleunor grave accidente.

19 [email protected] Publicitate Nr.2, mai 2010

ROMSERVICE SNC di Radiu Camelia Cati & Cvia Garibaldi, 15, Jesi (An)

cel.328.19.25.137mail: [email protected]

G&GEDILdi Gabriel HotuTel.335.606.8601

393.232.8553Fax 071.590.6280

Ristrutturazioni ediliVia Flaminia, 424, Falconara Marittima (An), 60015

i n f o @ e s m o . i t

c o n s u l e n z a p e r

l ’ i n t e r n a z i o n a l i z z a z i o n e

Magazin cu produse româneşti

“Sapori romeni” di Elen Muşat

via Leopardi, nr.5b Falconara Marittima (An)

*punct Atlassib (bilete - pachete)*transfer de bani la cele mai avantajoase tarife*prenotări bilete de avion, tren,navă, autocar pentru toate destinaţiile*bilete de odihnă şi tratament înRomânia

*autoturisme de închiriat înRomânia*traduceri, apostile, acte notari-ale*pariuri sportive on line*internet point*credite ipotecare, împrumuturipersonale, cărţi de credit

ziarul comunităţiiromâneşti din regiunea

MarcheCoordonator redacţie:Andi Rădiu

Colaboratori: Crina Suceveanu, Daniela Păun, Graţiela Filip, Bogdan Hoţu, CătălinGroza, Kinga Niculescu, Adriana Maria Weissenbacher, Magdalena Manea (Canada)

Sediu: via Garibaldi, 15, Jesi (An)tel. fax 071.7220877, cel. 3291299452

“TRANSILVANIA”

MAGAZIN CU PRODUSEROMÂNEŞTI

VIA GARIBALDI, NR. 69JESI (An)

TEL. 0731.212.985CEL. 328.623.002

www.conceptconsulting.net

dott. Angelica PopoviciuPiazza Stamira, 5,

Ancona(AN) Telefono: +39.071.207.5166

Fax: [email protected]

Pentru publicitate: cel.329.12.99.452 (Andi Rădiu)

mail: [email protected]

www.democraziaeliberta.net

20 [email protected] Informaţii Nr.2, mai 2010

Consulatul General al României la BolognaSe aduce la cunoştinţă tuturor

celor interesaţi începerea activităţiiConsulatului General al Românieila Bologna, având competenţăpentru regiunile Emilia Romagna,Toscana şi Marche.

Până la deschiderea tuturorbirourilor consulatului, aflate încăîn curs de amenajare, pentru a veniîn sprijinul membrilor comu-nităţilor de români din regiunilemai sus menţionate care solicităservicii consulare, vor putea fi eli-berate următoarele tipuri de docu-mente:-Titluri de călătorie / titluri de călă-torie pentru minori,toate tipurile de procuri (generale,speciale, de administrare, juridice,de vânzare, de cumpărare etc.), de-claraţii de frontieră necesare la ple-

carea din România a minorilor în-soţiţi doar de un părinte (declaraţiasemnată de celălalt părinte) sau dealte persoane (declaraţie semnatăde ambii părinţi), “nulla osta almatrimonio” pentru cetăţeniiromâni care se căsătoresc în Italia,atestate de stare civilă şi compo-nenţa familiei; -Traduceri: certificate de naştere,căsătorie;

Documentele care se vor anexacererii de servicii consulare vor fiexpuse la sediul Consulatului.Celelalte servicii consulare (în-

scrierea certificatelor de naştere, decăsătorie, de deces, procurarea depaşapoarte din ţară, vize etc.) vorputea fi efectuate numai după de-schiderea tuturor secţiunilor Con-sulatului.

Program de lucru: L, M, M, J, V ore 9.00-16.00Cererile de servicii consulare şi numerele de ordinese eliberează până la orele 12.00

Mijloace de transport în comun: Liniile urbane de autobuze nr. 14 - staţia Tangenziale SanVitale, 55 şi 56 - staţia Larga; 89, 99, 206, 237 şi 257 -staţia Tangenziale San Vitale

De pe Tangenziale: ieşirile 11 sau 11 bis.

Consulatul Onorific al României la Ancona

Direcţ i i de acţ iune ale con-suli lor onorif ici :1. Reprezentarea intereselor României îndomeniul politic, economic şi cultural înzona de competenţă;2. Acordarea de asistenţă şi protecţie pentruapărarea, în zona de competenţă teritorială aConsulatului General, a drepturilor şi intere-selor Statului român, a cetăţenilor români -persoane fizice şi juridice – în conformitatecu legislaţia şi principiile dreptului inter-naţional şi a Republicii Italiene;3. Promovarea obiectivelor în domeniulpolitic şi economic la nivelul autorităţilor lo-cale, personalităţilor politice, mass.mediaetc.;4. Efectuarea de activităţi în circumscripţiaconsulară pentru facilitarea dezvoltării relaţi-ilor bilaterale în diverse domenii;5. Aplicarea de modalităţi adecvate pentrustimularea dezvoltării relaţiilor şi pentru fa-cilitarea contactelor economice şi comerciale

între întreprinderi româneşti şi italiene, pre-cum şi recomandarea de întreprinderi din cir-cumscripţia consulară şi susţinerea stipulăriide contracte comerciale,6. Activităţi privind furnizarea de informţiiîn domeniul imprenditorial român şi asupraoportunităţilor economice din România;7. Promovarea cooperării între reprezentanţiicomunităţii româneşti din zone de compe-tenţă;8. Activităţi privind stimularea dialogului şicooperării între comunităţile locale şi Româ-nia;

9. Transmiterea de date şi informaţii Ambasadei României în Italia şi autorităţilorcompetente române cu privire la evoluţiile îndomeniile comercial, economic, cultural şiştiinţific în zona de competenţă;10. Activităţi de publicare de informaţiiprivind România în presa scrisă şi audio-TVlocală;11. Acordarea de asistenţă şi consultanţăcetăţenilor români aflaţi în dificultate;12. Recomandarea de avocaţi pentruapărarea intereselor persoanelor fizice şi ju-ridice române în procedurile judiciare şi ad-ministrative legate de zone de competenţă;13. Promovarea fenomenului cultural românîn societatea din zona de competenţă;14. Activităţi de susţinere a creării de asoci-aţii de prietenie cu România şi a activităţiloracestora;15. Promovarea de activităţi pentru stimula-rea cooperării între universităţi române şiitaliene.

Consulatele Onorifice nu pot efectua ac-tivităţi care implică sau presupune exer-ciţiul autorităţii de stat (legalizări,autentificări, transcrieri de documente,aisitenţă sau reprezentare juridică etc.

Consulii onorifici sunt numiţi dintrepersoanele cu poziţii importante în ţările

respective – oameni politici reputaţi, per-sonalităţi remarcabile în domeniile eco-nomic, financiar, bancar, cultural,ştiinţific, avocaţi de renume, cu indepen-denţă financiară şi comportament lanivelul importanţei funcţiei încredinţate,apropiaţi de România.

Pentru activitatea desfăşurată, consuliionorifici nu primesc din partea statuluiromân salarii, indemnizaţii sau alte veni-turi, oricare ar fi denumirea acestora şisuportă din bugetul propriu toate cheltu-ielile ocazionate de exercitarea funcţiilorlor oficiale decurgând din această calitate.

Consulatul Onorific al României

la Ancona

Adresa: via Manfredo Fanti, nr.9

(Palazzo Camerata)

tel. +39.071.201.247

fax +39.071.208.1862

Consulatul General al României la Bologna

Sediu l : V ia Guel fa nr. 9 , Scara A , Inter ior 3 ,Bologna (BO)

Telefon: 0039.051.587.2120 / 051.58.2209

Fax: 0039.051.587.1950

E-mail: [email protected]

Date post:	30-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	realitatea-italia
View:	239 times
Download:	8 times

Marche-Romania 2

Documents