Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

Manuscrisele de la Marea Moarti/ trad' din ebraici' introd' ;i note:

Theodor H. Gaster, trad. din lb' englezi: Simona Dumitru' - Ed' a 4-a' -

Bucure;ti : Herald' 2018

tsBN 978-973-11"1 - 684- 6

I. caster, Theodor H. (trad.) (introd) (note)

II. Dumitru, Simona (trad)

091

THE SCRIPTURES OFTHE DEAD SEASECT

In English Translation with Introduction and Notes

by Theodor H. Gaster

Secker &Warburg Ltd., 1957, London

Copyright @ 1956, by Theodor H' Gaster

lllanuseriseleilp la

Illarea llloartt

Traducere din ebraici, introducere gi note:

THEODORI{. GASTER

Traducere din limba mglezi:

Simona Dunritru

EDrruRA S| trr**oBucuregti, 2018

MANUSCRISELE DE I.A MAREA MOART-A

I

t,t;

ffirffiiffiffi

iffi

lffi

lffi

2.15

3.19

4.4

II Ioan

1

5

Iuda

5 sqq'

5

7

8

Apocalipsa

6:t1Q.e)

11.3 sqq.

12.7-9

16.8

17.14

19.20Q0.10,14.

21.8)

20.8

21.23,25Q2.6)

22.16

Mi.6.CI xi.ll.M iii.s-6,

M viii.6.

M v.25; S viii.l7.

s ii-iii.s ii.l8.

CI iii.29f.; x.5.

R ix.16; xvii.6-7.

M iv.8.

M ix.11.

R ix.l5; xvii.6-7.

cr iii.29f.

Mviii.6.

CI vi.25f.

R ix.16.

Clvii.24.

S vii.19.

[uprins

PREFATAINTRODUCERE

SLUJIREA LUI DUMNEZEU. STATUTUL COMUNITATII 50

7

13

CUVANTUL LUI DUMNEZEU. STUDIUL SCRIPTURII 237

INTRODUCEREMANUALUL DE DISCIPLINADOCUMENTUL SADOCHITFORMULARUL BINECWANTARILORINTRODUCEREIMNURILE INCEPATOTI,ORCARTEAIMNURILOR

INTRODUCEREPREDICA LUI MOISE (O PARAFRAZA A LEGID

CARTEALUI MIHEIACARTEA LUI NAUMCARTEA LUI HABACUCPSALMUL 37

INTRODUCEREnAzSOTUL FIILOR LUMINIIirrrpotRlvR FIILoR iNtuNrRIculurMANUALUL DE DISCIPLINAPENTRU VIITOAREA FRATIE A LUI ISRAEL

NOUL LEGAMANT

53

5088

121

133

136

147

289

320325

241

245250253256272

283

APENDICE

IUDECATADEAPOIINTRODUCEREMEMORIILE PATRIARHILORCARTEALUI ISAIAiurAnAln cE vA sA vlNAREGELE MESIANICEPOCAITITSNNICA

ANEXE

SURSE

PENTRU o lrcrunA supuurxrnnAINDEXANALITICCITATE qI PAMLELE BIBLICE

328

333

337

350355

355

3s9

355

16V

370373

393

Colectia Manuscris

ffcsplngcrca fitmor erttitlorde Hipolit Din Roma

$artealnplcpciunti lul $olomon

Pisfs $ophia - ldrgtlal giII

Eatnlui Cnoll

€uan0lnlia dupi Comain traducerea lui Henri-Charles Puech

Ilc$rc gnora ti gnottlcl$mde Henri-Charles Puech

iiI

I

SLUJIREA LUI DUMNEZEU

Statutul Comunitdtii

It

hI

rlt

^Itr1

T1

7

1f

t'!,1tlttrr

ilI

*I

I,tItrlltlrtI

I,tId

Introilueere

Deoarece Comunitatea se considera adevirata Congregagie

a Israelului, insircinati cu misiunea clari de a pistra Legea

gi Legimintul lui Dumnezeu intr-o epoci de apostazie ;iconfuzie, de a aduce oamenii pe calea cea dreapti inainte de

|udecata de Apoi ;i de a purta ultima bitilie impotriva celor

lipsigi de credingi, ea s-a organizat in ceea ce s-ar putea descrie

ca ,,biserici". O astfel de organizagie necesiti un set formal de

principii ;i o constitufie, iar toate acestea sunt expuse in cele

doui documente cunoscute drept Manualul ile Disciplind ;iDocumentul Sadochit.

Primul este confinut intr-unul dintre manuscrisele des-

coperite la Qumran in 1947. Ultimul, pe de alti parte, a fost

cunoscut de mai multi vreme din doui copii din secolul al

XII-lea gdsite de Solomon Schechter, intre 1896-1897, in si-

nagoga Ezra din vechiul Cairo (Fostat), care ficeau parte din

genizal sau depozitul de ,,manuscrise inliturate". De;i a fost

publicat in 1910, abia dupi ce au fost descoperite textele de la

Qumran au ie;it la iveali adeviratul caracter al acestui do-

cument ;i legitura lui cu Obgtea de la Marea Moarti. Aceasti

legituri este evidenti incl din Manualul de Disciplind gi s-a

I Depozite de manuscrise ce nu mai erau folosite, considerate eretice.Descoperirea ficuti de Solomon Schechter, pe 13 mai 1895, a unui fragment inebraici al Eclesiastului aatras atita atenlie asupra a ceea ce insemna,,geniza",incit termenul este aplicat acum depozitului de manuscrise gisite la Fostat,lingi Cairo. Aceasta era o biserici dedicati Sfintului Mihail, care, dupi cuce-rirea Egiptului de citre Hosroe, a devenit sinagogi. (N. tr.)

II

I

rl

MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTA

confirmat prin faptul ci un fragment al unei copii timpurii a

fost gisit intr-una dintre pe;terile de la Qumran.Ambele documente sunt compila;ii. Sunt, ca si spunem asa,

locul comun al unor formuliri variate 5i diferite ale Codului si

Principiilor ce au fost puse la un loc. Acest lucru este evident

mai ales in cazul Manualului de Disciplind, dintr-o lungi inter-polare ce relateazi doctrina Celor Doui Instincte ale Omului(r. iii-iv) qi care era destinati mai ales ,pentru folosul supra-

veghetorului" (literal, ,,cel care ii va aduce pe algii la vederea

liuntrici"), aritind ci aceasti secfiune era de fapt punctulprincipal al unei predici. in cazul Documentului Sodochit, o dis-

tincgie clari poate fi recunoscutd intre partea de inceput, care

este in sine un discurs omiletic despre istoria Comunitefii tidoctrina celor Rimagi, gi seqiunea imediat urmitoare, ce

reciti regulile ordinului.Ambele documente au fost destinate Comunitdfii catntreg,

;i nu doar celor din agezarea de la Qumran. Documentul Sadochit

face aceasti clarificare, distingdnd intre regulile ce trebuieurmate ,,in cetate" ;i cele de urrnat ,,in tabere (sau ageziri)" - odistincgie ficuti ;i de afirmalia lui fosephus cum ci esenienii

aveau comunitigi in multe cetigi.

Interesul major al acestor documente sti in legitura avut;cu ceea ce fosephus ;i Philon ne spun despre organizarea ese-

nienilor. in mare, este vorba despre acela;i sistem de probi ;iinigiere; acelea;i trepte pentru ,gradele puritifii"; aceea;i im-pirgire in comun a bunurilor, acelea;i mese in comun; aceea;i

organizare in privinga,,supraveghetorilor"; aceleagi misuriimpotriva blasfemiei sau celor aseminitoare; gi acelea;i reguliin privinga participirii la adunirile publice - pentru a nu maimentiona si alte elemente similare de mai mici importangi.Sunt, desigur, diferenfe ;i acestea i-au ficut pe mai mulgi sa-

I

lr

{?,T

Frl

$

$t

lilIt,tnfltIt

d

INTRODUCERE

vangi si fie precaugi in a identifica prematur Comunitatea cu

esenienii. Trebuie amintit insi ci fosephus ;i Philon descriu

condigiile ata cum se giseau in primul secol al erei cre;tine,

pe cdnd documentele noastre pot reflecta o perioadi timpurie

a relagiilor, chiar pini la hasidimii (evlavio;ii) vremii maca-

beene, care erau predecesorii spirituali ai esenienilor.

Un punct de diferenfiere ce a fost frecvent amintit este cA,

printre esenieni, birbagii erau inigia;i o datd pentru totdeauna,

in weme ce - se susfine - Manualulprescrie o repetare anuali.

Aceasta insi consti de fapt intr-o proasti ingelegere a ceea ce

spune in realitate Manualul; pentru ci de fapt nu prescrie o ini-qiere anuali, ci doar o reevaluare anuald a comportamentuluiin

ideea de a inlitura sau, dimpotrivi, de a permite o reevaluare a

fieciruia in virtutea ,,gradelor de puritate".

Nu mai pufin interesante ti probabil mai incitante decdt

legitura avuti cu esenienii sunt numeroasele paralele pe care

aceste texte le au cu organizarea Bisericii crettine primare.

Comunitatea i;i di sie;i aceea;i denumire ('eilah)pe care primiicrettini din Palestina o dideau Bisericii lor. Acela;i termen este

folosit pentru a desemna adunarea legislativi asa cum era fo-

losit de acea comunitate pentru a denumi consiliul bisericii.

Existi doisprezece ,,birbagi ai sflngeniei" care au rolul de c5-

liuzitori ai comunitifii - o corespondengi remarcabili cu cei

doisprezece Apostoli. Ace;ti birbagi au trei superiori, care

rispund la numele de Ioan, Petru ;i Iacov, asemenea celor treistilpi ai Bisericii (Galateni, 2.9 f.). Existi un sistem precis de

mebaqqerim sau ,,supraveghetori" - un echivalent exact al gre-

cescului episkopoi sau ,,episcopi" (inainte de a dobindi funcgii

sacerdotale).Iar Comunitatea se descrie ca ,,pregitind calea indegert" - cuvinte pe care loan Botezitorul le-a citat din Vechiul

Testament pentru a-;i defini misiunea (Ioan 1.23).

I

rt

MANUSCRTSELE DE I-A MAREAMOARTA

Manualul ile Disciplind ;i Documentul Sadochit pot fi com-

parate de fapt cu Didahia, Didascalia Apostolorum $ Constituliile

Apostolice - primele documente ce fac referire la organizarea

Bisericii primare. intr-adevir, daci ne indepirtim de termi-

nologia greceasci prin care detaliile acelei organiziri ne-au

parvenit aproape in totalitate gi daci o traducem apoi in ebraici

sau arameici, vom afla ci existi o legituri remarcabili cu

textele gisite Ia Qumran, demonstrind ci acestea reflecti un

tip de organizare religioasi pe care biserica crettine primaris-a bazat in mare parte.

O legituri intre cele doui mari coduri este fragmentara

Carte a Binecuvdntdrilor. Acest mic document oferi protocolul

pentru schimbul de binecuvdntiri intre membrii comunitigii.

Aceste binecuvintiri sunt bazate pe binecuvAntarea preofeasci

din Numeri (6.24-26), cuvintele strivechi fiind interpretate ;ielaborate in fiecare caz astfel incdt si aibi o aplicare special5

asupra persoanei cireia ii sunt adresate. Interpretirile se ba-

zeazipe procedeul, cunoscut din literatura rabinici, de a afla

alte sensuri dintr-un text scripturar coreldndu-l cu alte pasaje

in care acelea;i cuvinte sunt folosite cu sensuri diferite.Astfel, formula ,,Domnul si te binecuvdnteze" este tacit

asociati cu un pasaj aseminitor din Psalmi 58.26, unde cu-

vAntul ,,binecuvintare" apare alituri de expresia ,,fAntinaIsraelului". Acestea sugereazi ideea ci binecuvintarea constide fapt in a bea din Fintina Divini.

Aseminitor, fraza ,,;i pizegte-te" trimite simultan lapasaje precum Deut. 7.12: ,,Domnul va line legimAntul fagi de

tine" ;i Psalm 121.7: ,,Domnul te va line departe de riu". Ea evoci

deopotrivi ideea ci binecuvintarea consti in menlinerea

LegimAntului ;i in protejarea de influengele satanice.

,I

,t

rl{,l

tlI

h

IIII{ittlltIil

:t,l;II

INTRODUCERE

Din nou, cuvintele: ,,Domnul ;i-a ridicat chipul" sunt in-

terpretate in lumina diferitelor sensuri ale cuvintului ,,a

ridica", de a ridica sufletul din groapi, sabia ;i steagul in lupti,

obstacolele din cale.

Aceasti metodi de interpretare a Binecuvintirii Preoge;ti

poate fi admirabil ilustrati de modul in care este de fapt expusd

in textul clasic rabinic Sifrl, o compilagie alcituiti din cele mai

timpurii surse, in secolul al III-lea d.Hr.

$i pdze;te-te: Rabbi Isac spune: aceasta inseamnd pize;-

te-te de inclinagiile diavolegti, chiar daci Scriptura spune: ,,Ci

Domnul este nidejdea ta ;i va feri piciorul tiu de cursi" (Prov.

3.26). O alti explicagie ar fi ci expresia trimite la a te pizi de

demoni, chiar daci Scriptura spune: ,,$i-a trimis ingerii si aibi

griji de tine, si te lini deoparte de ce este rdu" (Ps. 91.11). Totugi,

o alti explicafie ar putea trimite la faptul ci Dumnezeu va linecu tine Legimintul ficut cu stremotii tii, dupi cum este spus:

,,Domnul Tiu va line pentru tine legimAntul, 9i mila Sa se va

lisa asupra ta, precum a ficut-o ;i cu strimo;ii tii" (Deut. 7.12).

Sau, din nou, cuvintele pot fi infelese in sensul ci Dumnezeu

va line (minte) pentru tine pedeapsa nimicirii, dupi cum spune

Scriptura: ,,strijerule (ebr. Pizitor), cit mai este pdni trece

noaptea? $i strijerul (adicd, Cel ce ;tie timpul) rispunde: Zorile

vin, dar este inci noapte" (1s.2'1.11-122). in sfAr;it, cuvintele se

pot referi la faptul ci Dumnezeu igi pize;te sufletul in ceasul

morfii, chiar daci Scriptura spune: ,,Sufletul domnului meu va

fi legat (adici, ginut drept) in minunchiul viegii" (1 Sam. 25.29);

sau a-fi line pa;ii departe de ce e riu, dupi cum este spus: ,,El va

pizi pa;ii celor cu credingi in suflet" (1 Sam.2.9).

Aceea;i compilagie, am Putea adiuga, are ;i interpretiri la

cuvintele: ,,Si caute Domnul asuPra ta cu faga si striluceasci

I

I

'l

MANUSCRISELE DE I.A MAREA MOARTA

ti s; te miluiasci", ce sunt in perfect acord cu cele din micul

nostru document:

Sd te miluiq.scd; Aceasta inseamnl sI te miluiasci in faga

tuturor fipturilor... sau si-qi dea harul cunoagterii gi al in-gelegerii, al ingelepciunii ;i pitrunderii... sau, din nou, si te

milostiveascd cu ingelepciunea Torei.

in transcrierea binecuvdntdrilor preofilor, in general, ;i a

marelui preot, in mod special, documentele noastre adoptd din

nou o alti cale. Ele pun accentul pe diferitele simboluri ale ofi-

cierii preoge;ti. Astfel, de vreme ce preotul oficiazi in ,,loc sfAnt",

binecuvdntarea este chemati asupra lui pentru ca el si poati

sluji mai departe in ,,Iocul sfint" ceresc. De vreme ce marele

preot purta o coroani sau mitri, se invoci asupra lui pentru a fiincoronat de Dumnezeu cu diadema cinstei ve;nice. De weme ce

preotul prime;te de reguliLprima parte a ofrandelor, este onorat

in speranfa ci se va bucura de ,,prima parte a bucuriilor"; ;i de

vreme ce este un slujitor la altar, ci ar ,,impirt5;i soarta inge-

rilor slujitori". (Acest ultim lucru, dupi cum se poate observa,

are, de asemenea, o paraleli remarcabili in Sifr6. ,,Cdnd Tora iese

din gura preofilor'l citim, ,,Dumnezeu vorbe;te despre ace;tia ca

;i cum ar fi ingeri slujitori" [Korah,5119]).

Textul nostru poart; titlul ,,Pentru Maskil". Acela;i titluapare gi in Manualul de Disciplind in pasajul ce discuti despre

cele doui duhuei pe care Dumnezeu le-a pus in fiecare om

(col. iii-iv). Nu este sigur ce anume inseamni cuvintul ebraic

Maskil in aceste contexte. De reguli, poate insemna fie (a) cel

care este inzestrat cu pitrundere interioari, fie (b) cel care in-cearci si le impirtS;easci altora aceasti viziunel. Daci ultima

"t

't

it

h

I

IIt.ll

ttr

tl

1l

titt:

tr|rlLI

lCuvintul apare cu acest ultim sens in Dan. 12.3, unde totuSi este deobicei tradus prin: ,,ci sunt inlelepgi".

INTRODUCERE

varianti este mai plauzibili, atunci este posibil ca atdt textul de

fagi, cit ;i pasaiul din Manual sI aibi rolul de ,,predici model"

pentru instructorii religio;i ai comunititii. intr-adevir, putem

chiar si ne aventurim in a spune ci erau discursuri de inifieredesemnate pentru a acompania lecturi din Lege; de pildi, do-

cumentul de fafi era cuplat cu acea secfiune din Numeri ce

include Binecuvdntarea Preofeasci, iar pasajul din Manual cu

,,lecqii" din Deuteronom (de pildi, 11.26 sqq.: ,,lat5, pun astiziinaintea voastri binecuvintarea ;i blestemul"). |osephus ne

spune explicit ci in cadrul Comunitigii asemenea expunerierau ceva ob$nuit in predicile sabatice.

Textul acestui document este foarte fragmentar, iar inunele cazuri rubricile care arati cui ii este adresati binecu-vintarea lipsesc. Dar sensul general al binecuvintirrii in sine

arati, de reguli, pe cine are in vedere. in aceasti privingi am

urmat sugestiile editorilor originari. in ceea ce privegte restul,

revizuirile noastre (indicate prin paranteze) se bazeazi pe orecunoastere a acelei metode exegetice scripturare de bazicvidenfiate mai sus.

I

'l

Jri'tt'

hll

ttI4tttl1t

:ltt

:tt|!}

\fit

lllanualul ilp llisciplini

Despre Leg dmdnt (i, 1 -l 5)

Togi cei ce vor si se alSture comunitigii trebuie si se lege

prin legimAnt si-i respecte pe Dumnezeu;i pe oameni;

si triiasci dupi anumite rAnduieli;

si-L caute pe Dumnezeu [ ];

si faci ceea ce este bine si drept in ochii Lui, potrivit cu

ceea ce s-a transmis prin Moise ;i profegii care L-au slujit;

si-i iubeasci pe toli cei ale;i de Dumnezeu ;i si urasci totceea ce El a respins;

si se gini departe de tot ce este riu ;i si se alipeasci de totce este bun;

si se poarte cu credingl ;i drept in aceasti lume ;i sinu mai urmeze invdrtosarea sufletuluil ;i desfrAnarea

ochilor2, ficind tot felul de riutaEi;

si aduci intr-o friqie a dragostei impirtisite pe toficei ce ;i-au mirturisit voinla de a asculta poruncile luiDumnezeu;

si se aliture comunitltii inchinate lui Dumnezeu;

rIer. 3.17.

'? Cf. Num. 15.39, E2. 6.9.

MANUALUL DE DISCPLINA

si meargi cu credingi inaintea Lui, potrivit cu legile ;i po-

runcile pe care El le-a dat;

s5-i iubeasci pe tofi copiii luminiil, pe fiecare potrivit lo-

cului pe care-I are in comunitatea lui Dumnezeu;

si-i urasci pe tofi copiii intunericului, potrivit cu mlsura

vinii pe care o poarte fiecare, ;i pe care Dumnezeu in cele

din urmi ii va judeca.

Togi cei ce i;i mirturisesc picatele pentru a sluji adevi-

rului lui Dumnezeu trebuie si o faci cu toat5 puterea ;i cu

tot sufletul, iar toate bunurile lor vor aparfine comunitifiilui Dumnezeu2, astfel ca mingile lor si fie curigite de Adevirulpreceptelor Sale, puterea lor si fie ciliuziti de ciile Sale de-

sivir;ite, iar bogifia si le fie rAnduiti cu ceea ce Domnul a

hotirit dinainte.

Ei nu trebuie si se abati in niciun fel de la ascultarea porun-

cilor lui Dumnezeu atunci cind timpul i-a rdnduit; ei nu trebuie

sd fie nici impotriva wemurilor, dar nici si se supuni lor3.

Nu trebuie si se abati de la adevirula lui Dumnezeu, nici la

stinga, nici Ia dreapta.

Despre iniliere (i, I 6 -ii, 1 8)

Mai mult, toli cei ce se alituri comunitigii fac un leglmintinaintea lui Dumnezeu prin care trebuie si implineasci tot

1Luc.16.8; Ioan 12.35; Ef.5.8. Cf. de asemenea, Luc.1.79; Ro' 2.19.2 Aga si printre esenieni: fosephus Flavius, Rdzboi,il, viii, 3; Philon, citat

de Eusebiu, Praep. Ev., viii, 11; Porfir, ,,Abstinenfi fagi de carnea de animal", p.

381 (ed. Leyden, 1620). La fel gi pentru cregtinii de inceput: Luciar1 De mortePeregrini, c.13.

3 Nenumiratele variante ale calendarului au fost un motiv de disputiintre evrei;i diverse secte, printre care ;i samaritenii.

a Cuvdntul ,,adevir"este adesea folosit in manuscrise in sensul spe-cific al legii mozaice (Tora).La fel;i samaritenii trimit la adevir in sensul de

,,Adeverire" (Qusht'/.

II

tl

MANUSCRISELE DE IA MAREA MOARTA

ceea ce El a hotirdt, firi a da in lituri din pricina fricii sau a

groazeit sau din cauza vreunei incerciri la care au fost supu;ide citre Belial.'z

Cind fac acest Legimint, preogii gi levigii rostesc o binecu-vintare in faga lui Dumnezeu;i in faga celor pe care Dumnezeu

i-a ficut si vadi adevirul Siu; iar cei care intri in LegimAnttrebuie si rosteasci dupi ei: ,,amin, amin"3.

Apoi preogii repeti mdregele fapte ale Domnului a;a cum

apar in toati slava puterii Sale, slivind mila Sa aritati luiIsrael, in vreme ce levitii amintesc toate nelegiuirile copiilorlui Israel ;i toate picatele pe care le-au sivArgit sub stipdnirealui Belial. Si togi cei ce intri in LegimAnt trebuie si se mirturi-seasci spundnd dupi preoti: ,,Ne-am purtat gre;it, am picituit,am ficut firidelegi noi in;ine ;i piringii nottri ;i astfel ne-am

indepirtat de adevir. Agadar, Dumnezeu a ficut bine aducdndjudecata Sa asupra noastri ;i asupra piringilor nostria. Totu;i,din vremuri strivechi, El s-a aplecat cu mili asupra noastri, asa

cum o va face in toate veacurile ce vor veni".

Apoi preoEii vor rosti o binecuvintare asupra celor ce s-au

indepirtat de Dumnezeus ;i care au triit in picat pdnl atunci,

spundnd a;a: ,,Fie ca Domnul si te binecuvinteze cu tot binele

;i si te fereasci de tot ce este riu, luminindu-fi sufletul cu inge-

legerea lucrurilor si slivindu-te in cunoagterea celor ve;nice, ca

ridicdndu-;i El chipul milostiv asupra ta si-gi dea pacea vegnic56.

1 Cf. Migna., Berachoth,V,4.2 Cf. lubilee,1.2O; Testamentul lui Ruben, ii; Testamentul lui Levi, lii1'

Testamentul lui Zebulun, ix, Testamentul lui Naftali, ii; Testamentul lui Beniamin,vi, de asemenea, Diilahia, xxi.3.

3 ,,Amin" (sau ,,Amin, amin') era rispunsul standard la un jurimAnt:Num. 5.22; Deut.27, p assim; Migna, Shebu' oth, Y, 2.

a Ps. 106.6 Aceasta e formula obignuiti a confesiunii pentru ziua Izbivirii.s Cf. dezvoltirii acestei idei in Ef. 1.11 Ro. 8.17; Gal. 3.29 etc. gi cf, G. Dalman,

The worlds oflesus (1902)p.125 sqq.6 O extindere a binecuvintirii preote5ti, Num. 5.22-27.

{{

l1

?

U

0rltrtit

I*iII{IIiltlItil

!IJlI

J

MANUALUL DE DISCIPUNA

Levigii insi trebuie sd rosteasci un blestem asupra celor

care au ficut legimAnt cu Belial gi si spuni: ,,Blestemat sifii pentru toate vicleniile tale. Fie ca Dumnezeu sI te dea inmiinile celor ce cauti rizbunare ;i si lase nimicirea urma-

;ilor tii in mdinile celor ce se vor bucura de risplata noastri.

Blestemat si fii, dincolo de orice nidejde. Chiar daci faptele

tale sunt sivir;ite in bezn5, fii blestemat se arzi in focul ve;nicl.

Fie ca Dumnezeu si nu-!i acorde nicio ingiduingi atunci cind

o vei cere, nici iertare pentru nedreptigile sivdr;ite. Fie ca El

si-;i arate chipul minios dinaintea ta, ca astfel si-!i arate riz-bunarea Lui. Fie ca nimeni se nu-!i doreasci pacea cuveniti

doar celor ce-;i strigi in adevir mo;tenirea2".

$i togi cei care intrl in Legimint trebuie sI repete dupi ei

aceastA binecuvintare ;i acest blestem;i apoi [vor zice] ,,Amin,

amin'1

Apoi preogii ;i levigii vor continua si spuni: ,,Blestemat

sI fie cel ce a intrat in Legimint3 cu pata idolatriei in suflet

gi care gi-a aritat nedreptatea inaintea Luia ;i care, cind aude

preceptele acestui Legimint, se laudi in sinea lui, zicdndu-;i:

<Voi avea pacea, chiar daci at urma pornirile inimii mele!> Dar

fie ci-gi urmeazi poftele, fie ci este insetat de implinirea lors,

acesta va fi lepidat;i nu va fi iertat.

Fie ca Domnul ;i mdnia judecigilor Sale si-l nimiceasci

in focul vegnic gi fie ca toate blestemele de temut din acest

Legimdnt si se pogoare asupra lui.

r Cf Mat. 18.19; Dalman, The Words of lestrs, p. 161.2 Ebraica este obscuri, fiind propuse diferite interpretiri cu privire la

acest pasai.3 Printr-o gre;eali a scribului, sintagma ,,pentnr togi care au venit" a

fost transformati in texrul original astfel incat si urmeze mai degrabi dupi,,intri" decat dupi ,,blestemat va fl".

a lez.7;19;14.3,7.s Deut. 29.19. Acelagi pasaj este citat cu sens aseminitor in invdydturile

Apostolilor, ii, 23 siriace.