prof. univ. dr. ing. Mihai VOICULESCU consultant de specialitate prof. univ. dr. ing. Constantin PAVEL consultant de specialitate prof. univ. dr. ing. Gheorghe OPREA consultant de specialitate conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE consultant, expert construcTii în sistem AMVIC dr. arh. Ruxandra CRUTESCU consultant de specialitate ec. Marin CRUTESCU coordonator lucrare Dan Alexandru COSTACHE traducere manual tehnic AMVIC ec. Marilena TIHULCÃ constructor consultant în sistem AMVIC MANUALUL TE H N I C AL C O N S TR UCT II L OR ÎN SISTEM A M V IC Bucuresti 2008
Transcript
prof. univ. dr. ing. Mihai VOICULESCU consultant de specialitate
prof. univ. dr. ing. Constantin PAVEL consultant de specialitate
prof. univ. dr. ing. Gheorghe OPREA consultant de specialitate
conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE consultant, expert construcTii în sistem
AMVIC
dr. arh. Ruxandra CRUTESCU consultant
de specialitate
ec. Marin CRUTESCU coordonator lucrare
Dan Alexandru COSTACHE traducere manual tehnic AMVIC
ec. Marilena TIHULCÃ constructor
consultant în sistem AMVIC
MANUALUL TEHNIC
AL CONSTRUCTIILOR
ÎN SISTEM AMVIC
Bucuresti
2008
AMVIC este marcã înregistratã la OFICIUL DE STAT PENTRU INVENÞII ªI MÃRCI cu numãrul
de depozit M 2005 10469 pentru clasa de produse Cl:19: Materiale de construcþie nemetalice (cofraje din polistiren)
PREFATÃ
Cofrajele înglobate, modulare, termoizolante din POLISITIREN GRAFITAT, sistem AMVIC®
(ICF-insulated concrete forms) sunt cele mai inovatoare si adaptabile cofraje disponibile la ora
actualã pe piaTã. PreTurile competitive, distribuTia extinsã a produselor si suportul tehnic
excelent sunt combinate pentru a furniza clienTilor nostri o abordare simplã a unui produs final
superior la un cost de instalare mai mic decât al altor sisteme asemãnãtoare.
Dacã una din întrebãrile
dumneavoastrã nu are rãspunsul în
acest manual, vã rugãm sã asistaTi
la unul dintre seminarele de
pregãtire Amvic (verificaTi în zona
dumneavoastrã pentru programare) sau contactaTi-ne si personalul nostru va rãspunde competent la
întrebãrile dumneavoastrã. AMVIC se mândreste sã ofere clienTilor sãi servicii la un nivel
excepTional.
Suport Tehnic
Vã rugãm sã ne contactaTi pentru orice nelãmurire sau orice informaTie care e inclusã în acest manual
Site-ul Amvic este actualizat cu regularitate cu cele mai noi informaTii incluzând rapoartele testelor,
buletinele tehnice si rapoartele de evaluare. Acest manual tehnic este prezent si pe site.
MULTUMIRE
Societatea Comercialã AMVIC S.R.L. mulTumeste celor care au participat la realizarea acestui
manual în limba românã.
MulTumiri speciale pentru:
prof. univ. dr. ing M ihai VOICULESCU
consultant de specialitate prof. univ. dr. ing Constantin PAVEL
consultant de specialitate prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA
consultant de specialitate conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE
consultant, expert construcTii în sistem
AM VIC
dr. arh. Ruxandra CRUTESCU
consultant de specialitate arhitecturã ec. M arin CRUTESCU
coordonare lucrare Dan Alexandru COSTACHE traducere
m anual tehnic
ec. M arilena TIHULCÃ,
S.C. Eco Hom e Sistem S.R.L.,
consultanTã execuTie
Lucrarea se bazeazã pe traducerea -Technical Manual AMVIC- si pe experienTa producãtorilor si
utilizatorilor sistemului de realizare a construcTiilor cu folosirea cofrajelor modulare termoizolante
din POLISITIREN GRAFITAT expandat ignifugat, sistem AMVIC®
insulated concrete forms).
(termenul internaTional consacrat fiind -ICF-
MulTumim societãTii comerciale Eco Home Sistem S.R.L. pentru imaginile oferite care au folosit la
ilustrarea anumitor operaTiuni din conTinutul lucrãrii si pentru verificarea prin punerea în practicã a
recomandãrilor tehnologice si actualizarea acestora.
NEASUMAREA RESPONSABILITÃTII
Acest document are doar scop informativ. InformaTiile din acest document reprezintã abordarea
AMVIC asupra problemelor discutate la data publicãrii. Opiniile exprimate nu trebuie sã fie
interpretate ca fiind un angajament din partea S.C. AMVIC S.R.L. InformaTiile cuprinse în acest
manual nu pot înlocui reglementãrile tehnice si normativele în vigoare din domeniu.
Acest manual are mai mult rolul de a suplimenta cunostinTele profesionale. Toate structurile
construite cu “Sistemul de ConstrucTii AMVIC” trebuie sã fie proiectate, avizate si realizate în
conformitate cu reglementãrile si normele din construcTii în vigoare de cãtre un inginer proiectant
autorizat si avizarea acolo unde este cazul de cãtre un verificator autorizat. În toate cazurile,
reglementãrile si normele de proiectare si construcTie din domeniu sunt prioritare acestui manual.
INFORMATIILE CONTINUTE ÎN ACEST DOCUMENT SUNT FURNIZATE CA
ÎNDRUMARE, FÃRÃ SÃ SE SUBSTITUIE, SUB NICI O FORMÃ,
REGLEMENTÃRILOR ªI NORMELOR ÎN VIGOARE DIN DOMENIU.
Componentele carecteristice ale unei “case pasive”
1. O anvelopare corectã a construcTiei cu o protecTie termicã sub 0,15 W/m2K, minim 18 cm de POLISITIREN GRAFITAT cu densitatea de 24 kg/m3 sau polistiren cu o grosime minimã de 30 cm la o densitate de 16 kg/m3.
2. Eliminarea punTilor termice pe colTuri sau pe zonele de instalare a plãcilor.
3. Folosirea unei tâmplãrii exterioare de bunã calitate cu geam termoizolant cu trei foi, din care 2 cu Low E, baghetã termicã si Kripton, având U = 0,5 W/m2K. Ramele termoizolante cu U =0,8 W/m2K. Usa de intrare dublatã (sas). Montarea tâmplariei exterioare se executã cu Bandã Precomprimatã pe ambele pãrTi ale tocului.
4. Etansarea cladirii. Aceasta reduce pierderile de cãldurã si creste eficienTa instalaTiei de ventilaTie.
5. Utilizarea de instalaTii de aerisire-ventilare cu recuperarea cãldurii si controlul calitãTii aerului. La
aerisirea casei prin fereastrã se pierde si cãldurã. În cazul utilizãrii unei instalaTii de
aerisire-ventilaTie cu schimbãtor de cãldurã, se recupereazã 80% din cãldura conTinutã în aerul
evacuat. Încãlzirea se face numai prin pardosealã (reduce consumul de energie cu 25-30%)
6. Utilizarea energiilor pentru a cãror obTinere nu se degajã gaze de ardere:
-* T oate dimensiunile sunt pe perimetrului exterior al cofrajului
23
Tabel 2.2 - Cofraje termoizolante, înglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat expandat cu transfer
termic de 0,22 W/m2K
Produs
Grosimea
miezului
din beton
Dimensiunile structurii
L x Î x l
Volumul de
beton
pentru un
cofraj
Volumul de beton
pentru un metru
pãtrat de perete
SuprafaTa
peretelui exterior
pentru un cofraj
C ofraj
drept
AM V IC
15,24 cm
1,22 x 0,406 x 0,28 m
0,076 m3
0,151 m3
0,500 m2
20,32 cm
1,22 x 0,406 x 0,33 m
0,101 m3
0,202 m3
0,500 m2
25,40 cm
1,22 x 0,406 x 0,38 m
0,126 m3
0,252 m3
0,500 m2
C ofraj de
colT 90°
AM V IC
15,24 cm
(0,66 + 0,36) x 0,406 x 0,28m
0,064 m3
0,152 m3
0,420 m2
20,32 cm
(0,72 + 0,42) x 0,406 x 0,33m
0,094 m3
0,210 m3
0,460 m2
25,40 cm
(0,77 + 0,47) x 0,406 x 0,38m
0,13 m3
0,200 m3
0,627 m2
C ofraj de
colT 45°
AM V IC
15,24 cm
(0,55 + 0,25) x 0,406 x 0,28m
0,05 m3
0,150 m3
0,330 m2
20,32 cm
(0,56 + 0,25) x 0,406 x 0,33m
0,067 m3
0,202 m3
0,330 m2
-* T oate dimensiunile sunt peperimetrului exterior al cofrajului
24
Sfat Þineþi la îndemânã un vibrator pentru beton în cazul în care o sã aveþi nevoie de el.
Partea a 3-a - Unelte, materiale si accesorii
3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor
! ferãstrãu de mânã, ferãstrãu pliabil sau ferãstrãu tradiTional;
! ferãstrãu portabil electric;
! ferãstrãu circular portabil electric;
! ferãstrãu electric de masã (opTional);
! ruletã;
! masinã de gãurit cu acumulatori si accesoriile adecvate;
! perforator;
! unelte pentru fierar betonist;
! ciocan;
! echer;
! nivelã cu bulã de aer de 0,5 m;
! nivelã cu bulã de aer de 2 m;
! nivelã cu laser;
! furtun pentru nivel;
! firul cu plumb;
! sfoara zidarului (suficientã pentru a înconjura întreaga structurã);
! sfoarã pentru marcare (sfoarã de cretã);
! foarfecã pentru oTel beton;
! presã de îndoit si tãiat armãturã din oTel beton;
! scânduri, dulapi pentru schelã.
3.2 - Unelte pentru turnarea betonului
! reducTie de debit pentru turnarea betonului, diametrul interior de 65-70 mm;
! vibrator pentru beton cu lance de la 25 la 32 mm si mâner flexibil de la 3 la 4,2m;
! mãnusi din cauciuc;
! cascã de protecTie;
! ochelari de protecTie;
! cizme din cauciuc;
! unelte pentru finisarea betonului;
! lopatã platã pentru curãTarea betonului vãrsat;
! sorT protecTie.
25
3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor utilitãTilor
! cuTit fierbinte (pentru decuparea cu ajutorul ansei electrice);
! ferãstrãu electric cu lanT (pentru decuparea trecerilor în cazul traseelor instalaTiei electrice si
a instalaTiilor sanitare);
! pistol cu spumã si spuma necesarã.
3.4 - Lista materialelor
! oTel beton de armare dupã necesitãTi si accesorii, legãturi, bride;
! suruburi cu autofiletare sau autoforante de 4 si 6 cm, pas mare, pentru fixarea si alinierea
cofrajelor;
! suruburi (cuie) pentru beton de lungime 5-7 cm pentru fixarea tãlpii stâlpilor de susTinere la
placa de beton;
! materiale pentru golurile decupate 28x4x300 cm, lemn, OSB sau placaj pentru fabricarea
cofrajelor sau cadrelor pentru goluri;
! sârmã pentru legãturi;
! suruburi de ancorare, piuliTe si saibe;
! OSB sau placaj pentru crearea unei punTi între deschizãturile îmbinãrii sau distanTierilor
îndepãrtaTi, pene pentru suruburile de ancorare, etc.;
! spumã/adeziv cu dilatare controlatã pentru POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat;
! sistem de izolare împotriva apei sau a umezelii.
3.5 - Accesorii
Sunt prezentate cele mai comune accesorii necesare pentru sistemul AMVIC. Contacteazã
distribuitorul local AMVIC pentru a discuta despre disponibilitatea în stoc a accesoriilor, a uneltelor
de construcTie si a echipamentului.
Accesorii pentru sistemul AMVIC
! spumã poliuretanicã cu expandare controlatã;
! soluTie pentru curãTat pistolul;
! pistol pentru spumã;
! colier din plastic cu autoblocare (sârmã pentru legãturi);
! bandã latã pentru protejarea pãrTii superioare a peretelui;
! suruburi autofiletante cu pas mare, lungime 50-70 mm; 26
! stâlpi de susTinere, aliniere, spraiTuire si schelã (minim 50 buc./lucrare);
! suruburi pentru beton (cuie din oTel pentru beton);
! placã metalicã tip CLIK de fixare a pereTilor la intersecTii;
! echipament individual de lucru.
27
InstalaTie pentru producerea cofrajelor AMVIC 28
Partea a 4-a - Prezentarea generalã a construcTiei
Ghid de construcTie în 10 pasi
Pasul 1 - Traseazã conturul cofrajului si poziTia
deschizãturilor pentru usã si fereastrã, pe o fundaTie
normalã sau o suprafaTã nivelatã, planã. Armãtura pentru
joantare (petrecere/suprapunere) din oTel beton trebuie sã
se prelungeascã în sus, de la fundaTie în interiorul
cavitãTii cofrajului, conform cerinTelor proiectului.
Pasul 2 - ÎncepeTi cu plasarea cofrajelor de colT la fiecare
colT, apoi asezaTi cofrajele drepte cãtre centrul fiecãrui
segment de perete. La primul rând si urmãtoarele, folosiTi
coliere din plastic cu autoblocare sau legãturi de sârmã
pentru legarea distanTierilor în vederea solidarizãrii
cofrajelor. Dupã aceasta, asezaTi armãturile de oTel beton
orizontal poziTionându-le în clipsurile din partea de sus
a distanTierilor din interiorul cavitãTii. Clipsurile fixeazã
Figura 4.1 - Trasarea conturului pereTilor
pe poziTie armãtura de oTel beton si eliminã nevoia legãrii
cu sârmã.
Figura 4.3 - Montarea armãturii orizontale
Figura 4.2 - Plasarea la început a cofrajelor de colT
29
Pasul 3 - InstalaTi cel de-al doilea rând de
cofraje inversând cofrajele de colT, astfel
încât primul rând de cofraje sã fie
completat de cel de-al doilea într-un
model “Tesut”. În acest stadiu verificaTi
nivelul de-a lungul tuturor cofrajelor.
Dacã suprafaTa superioarã nu este la nivel,
folosiTi pene de fixare sau scurtaTi la bazã,
dupã necesitãTi.
Figura 4.4 - Montarea celui de-al doilea si al treilea rând de cofraje
Pasul 4 - InstalaTi rândurile urmãtoare de
cofraje prin suprapunerea continuã a
acestora, astfel încât toate îmbinãrile sã fie
bine fixate prin Tesere (legare tip “lego”).
Figura 4.5 - Instalarea “Tesutã” a rândurilor de cofraje
Pasul 5 - Odatã ce s-a ajuns la al 2-lea rând de cofraje
instalaTi stâlpii de susTinere, aliniere si schelã pe
perimetrul întregii structuri pentru a vã asigura cã
pereTii vor fi drepTi si verticali si pentru a vã permite
reglarea aliniamentului înainte si în timpul turnãrii
betonului. Stâlpii de susTinere au si un alt rol, acela de
a permite realizarea schelei necesarã muncitorilor.
Figura 4.6 - Instalarea sistemului de susTinere si aliniere a peretelui
30
Atenþie
Utilizarea lemnului în susþinerea pereþilor, în construcþia schelelor ºi a balustradelor nu este
recomandatã, deoarece se consumã foarte mult lemn, manoperã ºi în concluzie “bani”, iar rezultatele,
de cele mai multe ori, vor fi nemulþumitoare.
S a l v e a z ã p ã d u r e a !
O atitudine ecologicã înseamnã ºi folosirea de cantitãþi minime de material lemnos.
Fiecare construcþie în sistem AMVIC salveazã de la tãiere 10 copaci.
Pasul 6 - Pentru fiecare nivel, asezaTi
cofrajele pânã la înãlTimea din proiect a
peretelui. TãiaTi oTelul beton pentru armarea
verticalã la lungime si începeTi sã-l instalaTi
prin deschizãtura din partea de sus a zidului,
prin spaTiile dintre barele de oTel beton de
armare orizontalã.
Figura 4.7 - Instalarea continuã a rândurilor
Lungimea armãturii verticale din oTel beton
va fi cea stabilitã prin proiect. Pentru cazul continuãrii construcTiei cu un alt nivel, legãturile de
joantarea vor fi de minim 40 de ori diametrul barelor din oTel beton.
Figura 4.8 - InstalaTi oTelul beton de armare verticalã dupã ultimul
rând de cofraje
31
Pasul 7 - InstalaTi cofrajele (cadrele) pentru ferestre si usi în fiecare loc unde s-au lãsat golurile
corespunzãtoare si potriviTi cofrajele AMVIC în jurul lor. Cofrajele sunt folosite pentru a Tine betonul
în golul de perete. Pot fi folosite si cadre din lemn.
Figura 4.9 - Instalarea si rigidizarea cu pervaze a cofrajelor pentru golurile de ferestre si usi
Sfat
Se recomandã cãptusirea, pe exteriorul cofrajului (cadrului) de usã sau fereastrã, spre golul de turnare
al betonului, cu POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat de 2-6 cm pentru a se evita
formarea punTii termice beton-tâmplãrie si pentru a permite dilatarea tâmplãriei la variaTiile de
temperaturã. Se pot folosi resturi de la decuparea cofrajelor.
Pasul 8 - TurnaTi betonul în pereTii pregãtiTi, folosind o pompã de beton cu reducTie de debit. Betonul
se toarnã pânã la o înãlTime de aproximativ 0,9-1,2 m în rânduri în spiralã pe verticala structurii pânã
ce se ajunge la partea superioarã a peretelui. În timpul turnãrii fiecãrui rând folosiTi un vibrator cu
diametru mic pentru a vibra betonul si a îndepãrta toate pungile de aer din beton. Folosind aceastã
metodã se poate turna un nivel pe zi. 32
Atenþie
Neutilizarea reducþiei de debit la pompa de beton, atrage abateri, miºcãri ale pereþilor, chiar ºi
riscuri de “explozie” .
Interzis a se turna betonul fãrã reducþie de debit.
Figura 4.10 - Turnarea betonului în rânduri de 0,9-1,2 m
Pasul 9 - NivelaTi betonul pânã când este plan la partea superioarã a
cofrajului, apoi, dacã este cazul plasaTi suruburile de ancorare în beton
înainte ca betonul sã facã prizã. Aceste elemente de legare vor fi
folosite apoi pentru realizarea legãturii cu grinda de planseu sau
pentru instalarea plãcii de metal de deasupra (talpã de grindã) pentru
instalarea grinzilor sau a grinzilor cu zãbrele pentru sarpantã.
Pasul 10 - ÎndepãrtaTi sistemul de susTinere odatã ce betonul s-a
întãrit, apoi treceTi la urmãtoarele stadii ale construcTiei.
Recomandãm îndepãrtarea stâlpilor dupa 4-5 zile de la turnarea
betonului.
Figura 4.11 - Elemente de ancorare plasate în beton pentru fixarea mecanicã a
sarpantei.
33
Grosimea echivalentã pentru diferite materiale la acelasi transfer termic.
34
Atenþie Constructorii în sistem AMVIC experimentaþi folosesc o mare varietate de metode pentru realizarea ºi instalarea cofrajele pentru goluri. Acest capitol este destinat constructorilor neiniþiaþi.
Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre si usi
5.1 Cofrajele sau cadrele pentru ferestre si usi
Cofrajele pentru ferestre si usi sunt o parte esenTialã a procesului de construcTie în sistem AMVIC.
Acest capitol prezintã principiile si cele mai utilizate metode de realizare si instalare a cofrajelor.
Cel mai utilizat material pentru
cadre este lemnul. Unii furnizori îsi
fac propriile cadre folosind lemn în
douã straturi.
Sfat
În multe cazuri, deschizãtura brutã specificatã pentru ferestre este de dimensiunile cadrului, iar
fereastra însãsi este mai micã. În acest caz, golul neprelucrat este de mãrimea cadrului ferestrei, deci
este neceasar un gol mai mare.
VERIFICATI ÎNAINTE DE A ÎNCEPE!
5.2 - Cofraje, cadre din lemn
5.2.1 - Alegerea lemnului
Constructorii folosesc cadre de lemn netratat cu o barierã impermeabilã între cadru si suprafaTa
betonului. Lemnul netratat trebuie sã fie de calitate superioarã, deoarece este mai usor de lucrat cu
el si bariera impermeabilã menTine cadrul drept. De aceea recomandãm ca în golurile de ferestre
si usi sã instalaTi polistiren expandat, ignifugat de 2-6 cm cu dublu rol: protecTie pentru a
împiedica scurgerea de lapte de ciment si cel de-al doilea de a nu face punte termicã la montarea
ferestrelor si usilor.
35
Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru ferestre/usi
Figura 5.2 - Cadru din lemn pentru un gol
5.2.2 - Construirea cofrajelor, cadrelor din lemn
Când construiTi un cofraj din lemn pentru sitemul AMVIC, cu baza mai mare de 100 cm, se lasã o
deschidere la baza cadrului prin care va fi turnat betonul suplimentar si se va executa vibrarea
acestuia. (Fig 5.3 si 5.4)
Figura 5.3 - Cofraj pentru gol de fereastrã Figura 5.4 - Deschidere la baza
cadrului ferestrei pentru turnarea si vibrarea betonului
36
Partea a 6-a - Armãtura de oTel beton pentru pereTii în sistem AMVIC
6.1 - Prezentare generalã
Realizarea oricãrei structuri folosind cofrajele AMVIC, cere constructorului o bunã pregãtire în ceea
ce priveste cunoasterea principiilor fundamentale de realizare a armãturilor din oTel beton. Acest
capitol al manualului va prezenta fundamentele armãturilor din oTel beton pentru pereTii în sistem
AMVIC.
6.2 - CondiTiile de bazã ale proiectului
Proiectantul trebuie sã menTioneze clar urmãtoarele informaTii pe planurile sale:
1. secTiunile transversale ale tuturor pereTilor care folosesc cofraje AMVIC. Fiecare secTiune
transversalã trebuie sã arate clar, pentru constructor dimensiunea cofrajului AMVIC folosit
de 15,24 cm ori 20,32 cm respectiv 25,4 cm;
2. fiecare secTiune transversalã trebuie sã prezinte înãlTimea fiecãrui perete de la toate nivelurile;
3. dimensiunile barelor verticale si orizontale de oTel beton de armare, distanTarea si clasa
oTelului trebuie sa fie marcate clar pentru fiecare nivel, în fiecare secTiune transversalã a
peretului sau într-o însemnare separatã;
4. asezarea barelor din oTelului beton pentru armare, în special cele verticale, trebuie sa fie
marcat clar;
5. proiectantul trebuie sã menTioneze tipul îmbinãrii prin petrecere (suprapunere) si lungimea
fiecãrei secTiuni a peretelui unde se prevede o îmbinare. (Pentru mai multe detalii vã rugãm
sã consultaTi îmbinarea cu ajutorul oTelului beton de armare din secTiunea 6.6 a acestui
capitol).
6.3 - Scopul barelor de armare
Structurile din beton armat au în componenTa lor douã materiale diferite:
a. betonul;
b. oTelul beton (OB).
Betonul simplu este un material rezistent la compresiune. Comprimarea unui cub sau cilindru, numai
din beton, necesitã o forTã relativ mare pânã se ajunge la distrugere. Totusi betonul simplu este relativ
37
10
slab la întindere (tipic în cazul întinderii el poate suporta o zecime (1/ ) din forTa de comprimare).
OTelul beton de armare are o excelentã rezistenTã atât la solicitarea de compresiune cât si la întindere.
De aceea structurile cu beton armat sunt proiectate special de cãtre ingineri astfel încât betonul sã fie
folosit în principal pentru a prelua eforturile de compresiune, iar oTelul beton de armare este folosit
pentru preluarea eforturilor de întindere si în unele cazuri pentru unele eforturi de compresiune.
Proiectarea structurilor din beton armat a fost perfecTionatã mai ales în ultimul secol atât pentru
siguranTã cât si pentru fezabilitatea economicã. Structurile din beton armat au avut un extraordinar
palmares la unele dintre cele mai complicate structuri, incluzând baraje, poduri si clãdiri înalte pe
întreg globul.
6.4 - Armãtura orizontalã
DistanTierii cofarjelor AMVIC de polipropilenã sunt proiectaTi precis pentru a poziTiona si fixa
oTelul beton de armare pe poziTia sa fãrã a mai fi nevoie sã fie legat.
Tipic, prima poziTionare a armãturii orizontale se face în clipsurile cele mai apropiate de panoul din
polisitiren grafitat expandat, ignifugat .
A doua poziTionare a armãturilor orizontale se face astfel încât sã fie plasatã în crestãtura aproapiatã
de centrul peretelui de beton.
A treia poziTionare este plasatã în aceeasi poziTie ca si prima linie. A patra poziTionare este plasatã
în aceeasi poziTie ca si a doua, apoi procesul se repetã.
Aceastã metodã de dispunere decalatã a armãturilor de OB este necesarã pentru a permite
introducerea armãturilor verticale de sus în jos si a le strecura printre barele de oTel beton orizontale,
în acest caz, barele verticale se fixeazã si nu au posibilitatea de a se misca.
În figura 6.1 este prezentat modelul reprezentativ al armãrii verticale si orizontale aplicat în rândul
de jos si deasupra, folosind cofrajul AMVIC de 15,24 cm.
38
6.5 - Armãtura verticalã
Armãtura verticalã este asezatã dupã ce
pereTii din cofraje AMVIC au fost montaTi
si ridicaTi în întregime. În cazul unui
perete de mai multe niveluri, armarea
este plasatã dupã ridicarea fiecãrui nivel
în parte. Barele de armare verticalã sunt
glisate în poziTie din partea superioarã a
peretelui, “Tesute” în armãtura orizontalã si
fixate în locul potrivit în concordanTã cu
planurile si specificaTiile tehnice ale
proiectului.
6.6 - Armãtura pentru golurile din pereTi
Figura 6.1 - Plasarea întreTesutã a barelor din oTel
beton verticale printre cele orizontale
MulTi pereTi vor avea goluri pentru ferestre sau usi ori pentru ambele. ExistenTa unui gol în peretele
de beton armat creeazã un efort suplimentar în jurul golului, în special la colTuri. Marginile ferestrelor
si ale usilor denumite praguri, pot fi supuse unui moment de încovoiere, iar eforturile marginale
depind de mai mulTi factori. Ca regulã generalã pentru toate golurile din pereTi, se prevãd bordaje
generate prin asezarea armãturilor din oTel beton.
6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oTel beton pentru armare
Barele de oTel beton au, cel mai adesea, lungimea de 6 metri. În cazurile în care armãtura de OB,
necesarã, depãseste aceastã lungime, este nevoie de petrecerea (suprapunerea) acesteia. Scopul
principal al petrecerii este de a transfera efortul, fie de întindere, fie de compresiune de la o bara de
OB de armare sau un grup de bare la o alta într-un mod care sã respecte cerinTele normelor de
proiectare sau de construcTii si/sau cerinTele specificaTiilor tehnice si ale planurilor proiectului.
6.7.1 - Tipuri de îmbinãri prin petrecere (joantare)
Pentru intenTia si scopul acestui manual vom prezenta un singur tip de îmbinare cunoscutã sub
numele de îmbinare prin petrecere (joantare).
39
Îmbinarea prin petrecere (joantare) este caracterizatã prin bare din oTel beton de armare suprapuse pe
o anumitã lungime. Lungimea îmbinãrii trebuie sã fie calculatã conform reglemetãrilor din
construcTie de un inginer proiectant si specificatã în planurile proiectului (obisnuit, lungimea de
suprapunere este mai mare de 40 de diametre). Barele de armare TREBUIE sã fie în contact între ele
si asezate împreunã.
6.7.2 - CerinTe minime pentru lungimea îmbinãrii prin petrecere
Ambele tipuri de îmbinari prin suprapunere necesitã o lungime minimã a îmbinãrii, stabilitã la
proiectare de cãtre inginerul care calculezã structura, în conformitate cu prevederile normativelor în
vigoare.
Sfat
Lungimea minimã a îmbinãrii prin suprapunere este proporTionalã cu diamentrul barelor de OB si
se stabileste conform reglementãrilor de proiectare în construcTii.
6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a barelor din oTel beton pentru nivelurile
superioare realizate prin turnarea succesivã a betonului
Când o construcTie are mai mult de un nivel de pereTi în sistem AMVIC, este necesar, pentru
constructor, sã înTeleagã cum sã execute îmbinãrile prin suprapunere ale armãturii verticale între cele
douã turnãri separate.
Existã douã opTiuni, ambele fiind acceptate din punct de vedere structural/ingineresc.
OpTiunea 1
PrelungiTi barele de oTel beton de armare peste nivelul de sus al nivelului inferior. Lungimea
prelungirii trebuie sã fie egalã cu lungimea îmbinãrii necesare, specificatã în proiectul de rezistenTã.
Vã rugãm sã consultaTi figura 6.2 pentru detalii specifice. Dezavantaj la turnarea betonului, furtunul
pompei de beton se manevreazã dificil, din cauza barelor prelungite.
40
OpTiunea 2
TãiaTi barele de oTel beton, de
armare, pentru nivelul inferior astfel
încãt acestea sã iasã în partea
superioarã a peretelui cu circa 5 cm.
La scurt timp dupã turnarea
betonului, plasaTi în betonul încã
fluid bare de armare verticalã
cunoscute si sub numele de ancore
(mustãTi de petrecere). Acestea
trebuie sã se prelungeascã în zidul
nou turnat, o lungime egalã cu
lungimea de îmbinare specificatã de
inginerul proiectant. Plasarea în
Figura 6.2 -Legarea armãturii nivelului superior prin suprapunerea cu armãtura de la nivelul
inferior
betonul încã fluid a barelor de OB pentru armare trebuie, de asemenea, sã iasã prin partea de sus a
peretelui la aceeasi lungime de îmbinare specificatã de inginerul proiectant.
6.9 - Proiectarea armãturii de oTel beton
pentru pereTi
Precizarea schemei de armare cu bare de
oTel verticale si orizontale, este o sarcinã a
inginerului proiectant al structurii de
rezistenTã si depinde de mai mulTi factori.
Aceasta depaseste scopul acestui manual
tehnic.
Figura 6.3 - Folosirea mustãTilor de petrecere pentru joantarea armãturii verticale
41
6.10 - Lucrãrile de armare a betonului si mãsurile de protecTia muncii
Pe toatã durata executãrii construcTiei se vor respecta cu stricteTe normele de protecTia muncii
generale si specifice domeniului.
Barele de armare iesite în afarã sunt periculoase si pot cauza rãni sau moarte.
Urmãtoarele mãsuri diminueazã foarte mult riscurile expunerii
la pericolul barelor de armare:
p protejaTi toate capetele barelor de oTel beton de armare
iesite în afarã cu capac sau un jgheab de lemn, sau
p îndoiTi oTelul beton de armare, astfel încât capetele
expuse sã nu mai fie în poziTie verticalã
p când muncitorii lucreazã deasupra barelor expuse,
protecTia/prevenirea împotriva cãzãturii este prima
formã de apãrare împotriva “tragerii în Teapã”.
Figura 6.4 - Capace ciupercã de plastic pe barele de oTel beton
Toate barele de armare iesite în afarã, pe care si în care angajaTii pot cãdea, trebuie sã fie protejate pentru a elimina riscul “tragerii în Teapã”
42
Partea a 7-a - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel
7.1 - Introducere
Un perete în sistem AMVIC poate fi început fie de pe o fundaTie, fie de pe o placã (radier general)
depinzând de proiect si de cerinTele ingineresti/arhitecturale. Existã avantaje si dezavantaje la ambele
metode, fãrã a exista un avantaj clar pentru una sau cealaltã.
Primul rând de cofraje pe radier
Avantajul de a începe un perete AMVIC pe radier este cã acesta oferã o suprafaTã planã si solidã pe
care se lucreazã si în care se ancoreazã sistemul de fixare. O suprafaTã solidã poate creste eficienTa
la locul de muncã.
Primul rând de cofraje pe talpa fundaTiei
Principalul avantaj de a începe de pe o fundaTie tip “talpã”, este cã se oferã izolaTie termicã pe
marginea plãcii. Marginea plãcii,
unde este localizatã podeaua, este
locul prin care se pierde cea mai
mare cantitate de cãldurã pe timp de
iarnã. Izolând aceastã porTiune,
pierderea de cãldurã este minimã si
proprietarii caselor vor reduce
foarte mult din cheltuielile cu
încãlzirea. Aceastã metodã este de
asemenea preferabilã dacã este
folosit un sistem de încãlzire prin
pardosealã, sau dacã finisajul final
al podelei va fi beton bãiTuit si Figura 7.1 -Cofraje AMVIC montate pe talpa fundaTiei
etansat.
La o casã obisnuita ca dimensiuni, de pe talpa fundaTiei se poate pleca cu o “elevaTie” formatã din
43
cofraje cu grosimea peretelui din beton de 20 cm, pentru subsol sau demisol grosimea minimã cerutã
de normative este de 25 cm.
Aceastã soluTie asigurã economie de timp (3-4 zile de muncã) si materiale
FundaTie tip radier si pereTi pentru un parter
Dacã se alege soluTia pentru un
parter cu soclu, atunci peretele
trebuie început în afara fundaTiei.
În unele cazuri, constructorii vor
hotãrî sã punã iniTial 2-3 rânduri
de cofraje, si apoi sã instaleze
sistemul de podea. Odatã ce
podeaua a fost instalatã, continuaTi
sã puneTi cofraje.
Figura 7.2 -FundaTie cu placã
7.2 - Plasarea barelor de joantare în fundaTie sau radier
Greutatea pereTilor în sistem AMVIC trebuie sã fie transferatã la fundaTie. Pentru aceasta este
necesarã prezenTa în fundaTie a mustãTilor de petrecere din oTel beton. VerificaTi cu inginerul
proiectant, în conformitate cu normele din construcTii, alegerea celei mai bune metode pentru situaTia
concretã.
Când turnaTi fundaTia sau radierul, plasaTi mustãTi de armare dupã cerinTele inginerului proiectant
si/sau a normativelelor din construcTii. La colTurile de 90 de grade, începeTi prima mustaTã la
24,13 cm în interior dinspre exteriorul marginii formei AMVIC, apoi plasaTi urmãtoarele mustãTi
de petrecere la distanTa de 15,24 cm pentru a evita atingerea distanTierilor (Figura 7.2) 44
Note
MustãTile de petrecere din fundaTie trebuie asezate la distanTe divizibile cu 15,24 cm pentru a evita
atingerea cu distanTierii.
MustãTi de petrecere din fundaTie
Sfat
La majoritatea pereTilor, veTi folosi si cofraje scurtate, cofrajul va trebui tãiat si veTi avea o zonã în
perete unde spaTiul dintre distanTieri nu este de 15,24 cm din cauza pãrTii tãiate. În acest caz,
începeTi cu asezarea barelor de joantare din colTuri si înaintaTi spre partea tãiatã. (Nu este o
problemã foarte mare dacã aveTi o bara care vine direct pe pozitia distanTierului. Dacã aceasta se
întâmplã, puteTi îndoi bara într-o formã usoarã de S (graifuire) si aceasta va degaja distanTierul.
Figura 7.3 - PoziTia barelor de joantare.
45
7.3 - Nivelarea fundaTiei
Dupã turnarea fundaTiei si/sau plãcii la nivel,
asiguraTi-vã cã partea finisatã superioarã are o
denivelare de maxim 5 mm. (În general aceasta
este o cerinTã a reglementãrilor din construcTii).
O nivelare foarte bunã a fundaTiei va face mai
usoarã instalarea primelor douã rânduri de
cofraje.
Figura 7.4 - Placã de cotã zero turnatã si nivelatã, pregãtitã pentru montarea cofrajelor AMVIC
pentru pereTi
Nivelul poate fi verificat folosind o nivelã laser sau cu bulã
ori furtunul de nivel. Dacã diferenTa de nivel este mai micã
de 5 mm peste tot, continuaTi cu asezarea. Dacã nu, notaTi
variaTia fiecãrui colT de pe fundaTie sau placã si ajustaTi
cofrajele în stadiile ulterioare instalãrii.
7.4 - Trasarea conturului pereTilor conform proiectului
Sunt câTiva pasi în trasarea conturului pereTilor conform
proiectului. Trasarea este necesarã si trebuie marcat vizibil
si corect conturul pereTilor pe fundaTie sau placã înainte de
a începe instalarea cofrajelor AMVIC. Aceasta creste
eficienTa la locul de muncã si eliminã complicaTiile.
7.4.1 - Trasarea conturului de asezare a peretelui
Folosind sfoara de marcaj (sfoara de cretã)
Figura 7.5 - FolosiTi o sfoarã de cretã pentru a însemna asezarea zidului.
Înainte de a începe trasarea conturului de asezare a peretelui, verificaTi cu grijã planurile
clãdirii/proiectului pentru a determina asezarea si dimensiunile adecvate ale grinzii de fundaTie.
FolosiTi o sfoarã de cretã sau o coardã si însemnaTi asezarea peretelui pe fundaTie/placa la nivel. PuteTi 46
însemna fie suprafaTa exterioara fie cea interioarã a zidului.
Majoritatea constructurilor au tendinTa de a însemna
suprafaTa exterioarã din simplul motiv cã planurile
grijã ca toate colTurile de 90 de grade sã fie poziTionate
cum prevede proiectul. Aceasta poate fi fãcutã mãsurând
diagonalele sau laturile de 3-4-5 unitãTi (32+42=52 teorema
lui Pitagora) pentru unghiul drept. Un topograf poate usor
sã stabileascã unghiurile corecte la locul de realizare al
construcTiei, incluzând unghiurile variabile si pereTii curbi.
Pentru usurarea asezãrii peretelui, trasarea liniei de asezare
a acestuia, va fi dublatã de o alta la o distanTã de câTiva
centimetri, aceasta deoarece este posibil asezarea peretelui
peste linia trasatã si pierdem reperul de asezare.
Folosirea profilului L/canalului U
Figura 7.6 - Dublarea liniei de asezare a cofrajelor pentru un reper permanent
O alternativã a folosirii sforii de cretã este folosirea unui profil
L, usor pentru mãsurare sau o secTiune canal U pentru a
însemna planul. Profilul trebuie fixat de fundaTie/placa la nivel
cu suruburi (cuie) pentru beton adecvate sau spumã adezivã.
Când asezaTi primul rând, profilul L/canalul U va servi ca un
model de care puteTi lipi cofrajele ca în figurile 7.7, 7.8 de mai
jos.
Totusi, dacã doriTi sã aduceTi unele modificãri asezãrii
zidului dupã ce câteva rânduri de cofraje au fost puse, va fi
greu sã îndepãrtaTi profilul metalic dupã ce a fost însurubat
sau lipit de fundaTia/placa la nivel din beton.
Figura 7.7 - Profilul U acTioneazã ca un model pentru plasarea primului
rând
Figura 7.8 - Folosirea unui profil U pentru a însemna asezarea zidului
47
7.4.2 - Marcarea Ferestrelor/Usilor
OrganizaTi-vã mãsurãtorile conform proiectului si însemnaTi centrul amplasãrii fiecãrei ferestre
si usi pe fundaTie/placã. De asemenea este util sã însemnaTi dimensiunea brutã a golului.
7.4.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute
Din proiectele dumneavoastrã, calculaTi cu grijã înãlTimea de plasare (parapetul) pentru baza fiecãrui
gol brut. Aceastã linie este “linia de tãiere” pentru cofraj. ScrieTi alãturi pe placã dimensiunea golului
brut al ferestrei. Aceasta este înãlTimea la care veTi tãia cofrajul si instala cadrul.
Figura 7.9 - Marcarea poziTiei si a dimensiunilor golurilor
din pereTi
Sfat
Dacã instalarea cofrajelor AMVIC va dura mai mult de o zi, protejaTi linia de marcaj pentru a evita
stergerea sau curãTarea ei.
Sfat
TrasaTi linia de marcaj la 1,5 cm de conturul adevãrat al zidului. Mai târziu dacã aveTi nevoie sã
ajustaTi asezarea zidului din orice motiv, atunci veTi mai putea vedea conturul însemnat.
48
Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC
8.1 - Prezentare generalã
Aceastã parte a manualului vã explicã în detaliu pasii ce trebuiesc parcursi în cazul unui proiect în
sistem AMVIC. La sfârsitul acestui capitol, pereTii dumneavoastrã trebuie sã fie ridicaTi si pregãtiTi
pentru turnarea betonului.
8.2 - Organizarea: poziTionarea materialelor si a uneltelor
Odatã ce a fost trasat conturul pereTilor si au fost marcate poziTiile ferestrelor si a usilor este
necesarã pregãtirea materialelor si a uneltelor pentru a creste la maxim eficienTa în timpul
construirii. Un proiect reprezentativ în sistem AMVIC este mult mai usor de construit din
interiorul conturului construcTiei decât din afarã.
Practici recomandate pentru cresterea eficienTei muncii:
1. Înainte sã înceapã instalarea este de preferat sã
amplasaTi cât mai multe cofraje în interiorul
perimetrului conturului zidului. AsezaTile unele peste
celelalte dacã este necesar. Aceasta va minimiza
deplasarea muncitorilor în timpul procesului de
construire.
2. AsezaTi barele de armare din oTel beton, uneltele
si echipamentul în interiorul perimetrului
conturului peretelui incluzând sistemele de
susTinere, clestele/cuterul, ferãstraele
de masã, schelele si scândurile si alte
echipamente de care veTi mai avea nevoie.
3. Pentru fiecare nivel, construiTi, înainte de a aseza
cofrajele, cadrele pentru ferestre si usi, si asezaTi-le în
interiorul perimetrului pereTilor în vecinãtatea locului
unde vor fi instalate. (Vã rugãm sã consultaTi partea 5.)
Figura 8.1 - Asezarea cofrajelor AMVIC în interiorul perimetrului
conturului peretelui
Figura 8.2 - Unelte si scule pregãtite pentru montarea cofrajelor AMVIC
49
Figura 8.3 - OTel beton fasonat pentru armare, vã va
reducere simTitor timpul de execuTie
Sfat
Înainte de începerea construcTiei comandaTi mãrcile de oTel beton fasonate de la furnizorul
dumneavoastrã de oTel beton. Pentru colTurile de 90 de grade cereTi-le sã le taie si sã le îndoaie la
dimensiunile de îmbinare prin suprapunere adecvate, pentru a fi gata de asezare când ajung pe
santier. OB de armare similar, în formã de Z (Figura 8.2) necesar pentru iesirile pereTilor poate fi
comandat la furnizori.
Sfat
ÎncercaTi sã asezaTi toate materialele si uneltele la o distanTã de cel puTin 1,5 m de peretele
interior pentru a furniza spaTiu pentru echipamentul de fixare si aliniere.
Sfat
Dacã cofrajele AMVIC vor ramâne pentru o perioadã prelungitã de timp la locul de muncã,
protejaTi-le de praf, lumina solarã si vremea extremã prin depozitarea lor într-un mediu protejat.
50
8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlTimii peretelui si numãrul de rânduri de cofraje
pe nivel
Înaintea asezãrii cofrajelor, determinaTi înãlTimea exactã a pereTilor conform proiectului.
Cofrajul AMVIC are o înalTime de 40,64 cm. Dacã înãlTimea nivelului nu este divizibilã la 40,64
aveTi douã opTiuni.
TãiaTi primul sau ultimul rând de cofraje orizontal. Este recomandatã tãierea primului rând deoarece
capãtul tãiat va fi lipit de fundaTie sau placã si nu va afecta conexiunea urmãtoarelor rânduri. Dacã
vã decideTi sã folosiTi aceastã metodã asiguraTi-vã cã pãstraTi distanTierii de polipropilenã care
conecteazã cele douã panouri din polistiren expandat, ignifugat.
Figura 8.4 - Folosirea unui ferãstrãu circular pentru tãierea orizontalã a cofrajului
Sfat
Este recomandatã folosirea unui ferãstrãu circular deoarece tãierea distanTierilor manual poate fi
obositoare si consumatoare de timp. (Figura 8.3)
Sfat
Când folosiTi un ferãstrãu circular pentru tãieri, folosiTi unul cu discul de cel puTin 20 cm.
51
8.3.1 - Construcþie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri
În cazul unei structuri cu un singur nivel (parter), pereTii sunt turnaTi într-o singurã zi, de la
fundaTie sau placã pânã la planseu; în cazul structurilor cu mai multe niveluri cofrajele sunt asezate
si se toarnã beton câte un nivel pe etapã. Odatã ce un nivel este terminat, grinzile nivelului si planseul
vor fi instalate sau turnate înainte de a începe montarea cofrajele AMVIC pentru nivelul urmãtor si
turnarea betonului. Nu existã restricTii în ceea ce priveste tipul de planseu care se doreste a fi realizat
la o construcTie în sistemAMVIC (beton armat, pe grinzi din beton armat, grinzi metalice sau din
lemn).
8.4 - Asezarea primului rând de cofraje
Odatã ce etapele pregãtitoare au fost încheiate, începeTi asezarea primului rând de cofraje, urmând
pasii schiTaTi mai jos:
1. AsezaTi cofrajele limitã pentru goluri în locaTia însemnatã pe fundaTie sau placã.
Notã
Unii constructori nu vor lãsa golurile pentru usã decât atunci când cel de-al doilea rând de cofraje
a fost asezat. Aceasta oferã beneficiul stabilirii unui tipar de conexiune între rânduri înaintea
realizãrii golurilor. Când folosiTi aceastã metodã, cofrajele pentru goluri sunt instalate prin
decuparea cofrajelor, astfel încât sã se creeze o deschizãturã neprelucratã, apoi fixaTi cofrajul în
poziTie.
Notã din practicã
Din practica realizãrii construcTiilor în sistem AMVIC, pentru respectarea prevederilor normativelor de
realizare a construcTiilor din beton armat, se recomandã montarea cofrajelor pentru goluri numai dupã
montarea completã a peretelui, montarea armãturii orizontale si verticale, montarea armãturii din oTel
beton pentru realizarea bordajelor de goluri si cãptusirea golurior cu polistiren expandat ignifugat. Se pot
folosi pentru bordarea golurilor si bucãTile de panouri rezultate din decuparea cofrajelor pentru realizarea
îmbinãrilor “T” ale pereTilor. Acestea au ca efect usurarea montãrii si demontãrii cofrajelor pentru goluri,
materialul cofrajelor nu intrã în contact cu betonul si vor putea fi folosite oriunde în cadrul construcTiei
-acTiune ecologicã prin reducerea deseurilor si implicit economie.
52
2. Dacã nu tãiaþi orizontal primul rând, (vã rugãm sã
consultaTi secTiunea 8.2 de deasupra), extremitãTile din
partea de jos a conexiunii pot fi retezate pentru a
furniza o suprafaTã platã de contact cu fundaTia. Unii
constructori pot opta pentru lãsarea lor, ceea ce este de
asemenea acceptat.
3. ÎncepeTi aranjarea prin plasarea la început a colTurilor.
Cofrajele de colT vor fi plasate alernativ pentru
rândurile urmãtoare Dacã la primul rând de cofraje s-a
folosit un colT de dreapta, la cel de-al doilea rând se va
folosi un colT de stânga si asa mai departe. Alternarea
colTurilor, pe verticalã, creeazã în mod natural modelul
de Tesere a cofrajelor AMVIC.
Figura 8.5 - Plasarea la început a colTurilor
Sfat
ÎncercaTi diferite asezãri ale cofrajelor de colT pentru a reduce risipa.
Echipele profesioniste vor avea o pierdere de cofraje de doar 1%
4. AsezaTi cofrajele drepte începând de la colTuri si mergând
spre centrul peretelui sau cadrul usii. Dacã o mustaTã (barã de
petrecere) din fundaTie sau placã atinge distanTierul, îndoiTi-o
(graifuiTi-o) pentru a crea o curbã S în jurul distanTierului.
Aceasta va ajuta la prevenirea presiunii asupra cofrajelor,
ceea ce ar duce la dezaxarea pereTilor.
5. TãiaTi la dimensiunea potrivitã ultimul cofraj din fiecare
secTiune a peretelui. Ideal, tãierea se va face la distanTe de
5,08 cm de centrul dintre douã conexiuni pentru a nu tãia
talpa distanTierului si a pãstra nuturile întregi pentru
Figura 8.6 - Asezarea cofrajelor drepte
conexiunea rândului urmãtor. Aceasta va permite o aliniere corespunzãtoare a sistemului de
conexiune. Unde este posibil ajustaTi usor dimensiunile peretelui pentru a înlesni aceasta.
Dacã nu este posibilã ajustarea dimensiunilor peretelui se va monta un adaos de compensare.
PãstraTi acest adaos de compensare în acelasi loc când asezaTi urmãtoarele rânduri de cofraje.
53
Figura 8.7 - Compensarea cofrajelor cu elemente decupate având lungimea
multiplu de 5,08 cm
Notã
Adaosurile de compensare au nevoie de fixãri suplimentare (spraiTuiri) pentru a face faTã presiunii
hidrostatice din timpul turnãrii betonului. Vã rugãm sã consultaTi secTiunea 8.10 pentru mai multe
informaTii.
ATENTIE:
ConectaTi cofrajele din primul rând folosind coliere cu autoblocare (legãturi fermoar, coliere de
plastic sau legãturi de sârmã). Este în general suficient un singur colier cu autoblocare la capãtul
îmbinãrii. PlasaTi colierele cu autoblocare sau de sârmã înspre oricare margine (aproape de
suprafaTa interioarã a panoului din polistiren expandat, ignifugat ). Strângerea la centru va curba
distanTierii si poate duce la ruperea distanTierului sau smulgerea acestuia din panoul cofrajului.
În acel loc se creeazã o sursã de “explozie” în timpul turnãrii betonului deoarece la turnarea cu
pompa betonul va “bate” pe acea legãturã.
54
Figura 8.8 - Tãierea cofrajului de completare
pentru o secTiune de perete Figura 8.9 - Potrivirea cofrajului tãiat în
poziTie
6. InstalaTi armãturile orizontale din oTel beton conform proiectului. (Vã rugãm sa consultaTi
partea a 6-a a manualului.)
Figura 8.10 - Folosirea colierelor cu autoblocare pentru a solidariza
cofrajele Figura 8.11 - Instalarea barelor orizontale
8.5 - Asezarea celui de-al doilea rând de cofraje
1. ÎncepeTi prin asezarea cofrajelor de colT.
Fiecare cofraj de colT are o laturã scurtã si o
laturã lungã. AsiguraTi-vã cã montaTi
colTurile din cel de-al doilea rând, astfel
încât latura lungã sã se conecteze cu latura
scurtã a primului rând. Aceasta va crea un
model cu legãturã continuã de 304 mm între
Figura 8.12 - Asezarea celui de al doilea rând de cofraje
55
Notã În timp ce aºezaþi rândurile, este foarte important sã aºezaþi adaosul de compensare aproximativ în acelaºi loc pentru fiecare secþiune a peretelui Aceasta va asigura un reper, pe verticalã, pentru solidarizãrile interioare ºi exterioare.
cele douã rânduri.
2. AsezaTi cofrajele drepte spre centrul peretelui.
3. PlasaTi cofrajul tãiat din acest rând în acelasi loc ca
si în primul rând. Aceasta va garanta cã îmbinarea
de compensare/asezare va rãmânã pe aceeasi
verticalã.
4. ApãsaTi cu putere pe cofraje pentru a vã asigura de
o conexiune sigurã cu rândul de jos.
5. InstalaTi armãturile orizontale din oTel beton dupã
cerinTele proiectului.
8.6 - Verificarea planeitãTii
Figura 8.13 - Asezarea îmbinãrii de compensare aproximativ în acelasi loc ca si în primul rând
Odatã ce al doilea rând de cofraje a fost asezat, plasaTi un placaj sau OSB pãtrat peste fiecare cofraj
de colT si verificaTi planeitatea rândului de cofraje. Dacã aveTi o denivelare mai mare de 5 mm va
trebui fie sã adãugaTi pene din polistiren expandat,
ignifugat la locurile joase fie sã tãiaTi locurile
înalte. Odatã ce pereTii au fost asezaTi la nivel în
interiorul valorii de pânã la 5 mm, sunteTi gata sã
fixaTi primul rând al cofrajului la fundaTie/placã.
FolosiTi capete de polistiren ca adaosuri pentru
aducerea la nivel a peretelui la îmbinãrile verticale.
Dacã trebuie sã tãiaTi primul rând de cofraje, Figura 8.14 - Verificarea nivelului dupã asezarea
celui de-al doilea rând 56
introduceTi un ferãstrãu de mânã sub primul rând de cofraje si tãiaTi cât doriTi.
Figura 8.15 - Ajustarea primului rând de cofraje cu un ferãstrãu de mânã
Figura 8.16 - Adãugarea penelor din polistiren expandat, ignifugat la primul
rând pentru aducere la nivel
Odatã ce pereTii au fost adusi la nivel cu toleranTa doritã, sunteTi gata sã fixaTi primul rând de cofraj
la fundaTie/placã.
Sfat Când adãugaTi/scurtaTi, reTineTi cã ar trebui lucrat pe ambele pãrTi ale cofrajului, pe interiorul si exteriorul peretelui.
8.7 - Fixarea primului rând la fundaTie/placã
AsiguraTi-vã cã toTi pereTii sunt pe liniile lor de asezare, apoi folosiTi spumã adezivã cu expandare
controlatã pentru a lipi baza primului rând la fundaTie/placã. IntroduceTi vârful pistolului cu spumã
într-una din crestãturi, la fiecare 15-30 cm, de-a lungul fundaTiei si puneTi un mic volum de spumã
adezivã sub cofraje de-a lungul întregului zid. LãsaTi adezivului 10-60 minute sã se întãreascã.
Sfat Momentul ideal pentru fixarea primului rând de cofraje la fundaTie este chiar înainte de pauzã.
Când umpleTi cu spumã un gol mare, asiguraTi-vã cã întreaga zonã a fost umplutã.
Este nevoie sã se foloseascã materiale profesionale, tuburi cu spumã cu expandare controlatã, pistolul
si tubul cu soluTie pentru curãTirea pistolului.
57
Figura 8.17 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea primului rând de cofraje la
fundaTie/placã Figura 8.18 - Umplerea cu spumã cu expandare controlatã sub un gol mare
8.8 - Asezarea celui de-al treilea si a urmãtoarelor rânduri
Instalarea urmãtoarelor rânduri de cofraje este asemãnãtoare cu instalarea celui de-al doilea rând de
cofraje.
TineTi minte:
1. ÎncepeTi din colTuri, alternând cofrajele de colT pe verticalã.
2. Dupã plasarea colTurilor, asezaTi cofrajele drepte spre centrul peretelui.
3. PãstraTi îmbinãrile de compensare/asezare în acelasi loc în timp ce peretele se ridicã. Ceea ce
rãmâne din secTiunile peretelui, trebuie sã-si pãstreze alinierea distanTierilor (indicate de
sanTul adânc de pe suprafaTele exterioare ale panourilor cofrajelor).
4. Asezarea armãturilor de oTel beton orizontale dupã cerinTele proiectului.
Notã
Este posibil ca distanTierii sã nu se alinieze în locul în care existã îmbinãri de compensare/asezare.
8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru usã
Dacã aTi ales sã amânaTi instalarea cofrajului de usã pânã ce primele douã rânduri de cofraje au fost
58
asezate, atunci trebuie fãcutã în acest moment. TãiaTi cofrajele si fixaTi cadrul pe poziTie. Nu
uitaTi sã lãsaTi un gol de 5 mm între cofraje si cadru pentru a permite ajustarea înaintea turnãrii
betonului.
(Vã rugãm sã consultaTi secTiunea 8.10.)
Figura 8.19 - Asezarea cofrajelor în jurul cadrelor pentru usã
Figura 8.20 - Instalarea cadrelor pentru usi la nivelul dusumelei
8.8.1.1 - Intrãri ridicate
Pentru usi la nivelul al doilea sau usi cu pragul ridicat, înãlTimea pragului usii trebuie calculatã cu
grijã înainte ca dusumeaua sã fie pe poziTie. Este o idee bunã sã instalaTi un prag în cofrajul în care
va fi turnat betonul în poziTia necesarã pentru a furniza un punct de asezare pentru fixarea usii.
8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre
Cadrele pentru ferestre si/sau usi trebuie sã fie deja
asamblate si gata pentru instalare. (Vã rugãm sã
consultaTi partea a 5-a a manualului.) Baza cadrelor
pentru fereastrã sunt plasate de obicei în cel de-al
3-lea sau al 4-lea rând de cofraje si trebuie sã fie
absolut la nivel. Dacã nu sunt, atunci tãiaTi-le sau
adãugaTi-le dupã necesitãTi. Când decupaTi
cofrajele, lãsaTi o distanTã de 5 mm între cofraj si
cadru pentru a permite ajustarea dupã ce toate
rândurile de cofraje au fost asezate si înainte ca Figura 8.21 - Construirea rândurilor din cofraje în jurul cadrelor ferestrelor
betonul sã fie turnat. (Vã rugãm sã consultaTi
secTiunea 8.10.)
59
8.8.3 - Barele de armare din oTel beton în bordajele din jurul deschiderilor din perete
InstalaTi barele de armare din oTel beton în jurul
ferestrei/usii în timp ce asezaTi cofrajele. Reducerea
rezistenTei în zona deschiderilor din pereTi trebuie sã fie
minimã. Barele din oTel beton vor preveni apariTia
fisurilor în pãrTile de sus, laterale si pervaz (zona de sub
golul ferestrei/usii). PãrTile orizontale (zona de deasupra
golului pentru usã/fereastrã), cunoscute si sub numele de
buiandrug al usii necesitã armarea cu oTel beton
suplimentar conform normativelor.
Figura 8.22 - Instalarea în perete a barelor de armare din oTel beton pentru crearea unui
bordaj
8.8.4 - Rândul de cofraje din partea de sus a peretelui
Rândul superior de cofraje necesitã atenTie specialã la fiecare turnare de beton deoarece nu este fixat
în partea de sus. În timpul turnãrii betonului, pãrTile superioare ale rândului din partea de sus a
peretelui au tendinTa sã se curbeze spre exterior, si dacã nu sunt fixate corespunzãtor se pot dezaxa.
Astfel conexiunea nu va mai fi aliniatã dacã va mai fi încã un nivel deasupra cu perete în sistem
AMVIC.
Urmãtorii pasi se recomandã pentru fiecare rând superior al unui nivel:
1. LegaTi fiecare cofraj cu urmãtorul
folosind coliere din plastic cu autoblocare
sau legãturi din sârmã, solidarizând
distanTierii si asigurându-vã cã sunt bine
fixaTi;
2. FolosiTi o scândurã orizontalã pe
suprafeTele laterale superioare de la
colTurile structurii. FixaTi-le cu suruburi
cu autofiletare în distanTierii din fiecare
cofraj, limitând deplasãrile;
Figura 8.23 - Protejarea nuturilor cu folie din
polietilenã
3. În cazul pragurilor lungi si înguste, instalaTi scânduri (gen pervaz) pe ambele suprafeTe ale
peretelui de cofraj. Aceasta ar trebui sã împiedice rândurile sã se curbeze spre exterior;
4. Dacã un alt rând de cofraje va fi instalat deasupra acestui rând superior, temporar protejaTi 60
partea superioarã a cofrajului. Un dispozitiv excelent de protecTie este profilul U usor, de 6,5
cm. Are dimensiunile exacte pentru a trece pe ambele pãrTi peste panourile din polistiren
expandat, ignifugat. Alternativ, poate fi folositã o bandã latã de 10 cm din polietilenã.
8.8.5 - Instalarea barelor de armare verticalã
Barele verticale din oTel beton pentru armare sunt asezate dupã ce ultimul rând de cofraje pentru
fiecare nivel a fost montat.
Figura 8.24 - Asezarea oTelului beton pentru armarea verticalã
Barele din oTel beton sunt introduse prin partea superioarã a peretelui si serpuite printre barele
orizontale din oTel beton care sunt deja instalate pe poziTie.
Figura 8.25 - Sistem de susTinere si aliniere
61
Dacã existã un alt nivel deasupra peretelui în sistem AMVIC, atunci consultaTi Partea 6 secTiunea 6.5
a acestui manual pentru detalii referitoare la îmbinare si asezare.
Sfat
TreceTi în revistã planurile de siguranTã pe santier si regulamentele de protecTie a muncii.
8.9 - Instalarea sistemului de aliniere si fixare a peretelui
Sistemele de fixare si aliniere sunt
necesare în timpul construirii în sistem
AMVIC si îndeplinesc cele trei funcTii
principale enumerate mai jos:
1. Asigurã verticalitatea si alinierea
cofrajelor de-a lungul fiecãrui
perete.
2. SusTin pereTii împotriva vântului si
a altor solicitãri laterale pânã ce
betonul este turnat si face priza.
3. Au rolul de schelã pentru
muncitorii constructori care aseazã
rândurile de cofraje.
8.9.1 - AplicaTii generale
Figura 8.26 - Instalare stâlpilor de aliniere si susTinere în interiorul peretelui
Urmãtoarele reguli de lucru se aplicã în general sistemelor de fixare si aliniere folosite la cofrajele
AMVIC, indiferent de categoria sau marca patentatã folositã:
• sistemul de fixare este instalat de obicei, dupã ce, cel de-al 2-lea sau al 3-lea rând de cofraje
a fost montat;
• în majoritatea cazurilor, sistemul de fixare este instalat numai în interiorul structurii de pereTi,
deoarece acolo este locul unde se desfãsoarã toatã activitatea;
• sistemul de fixare preia foarte bine împingerea, dar are limite la trasul peretelui. Desi în
62
general fixaTi o singurã faTã a pertelui, dacã aveTi o secTiune de perete pe care nu o puteTi
menTine verticalã prin altã metodã, va trebui sã instalaTi elemente de fixare pe ambele feTe
pentru a alinia corespunzãtor peretele.
Figura 8.27 - Schelã realizatã cu stâlpi de aliniere si susTinere
Stâlpul de susTinere este fixat cu o bridã care se aseazã în jurul piciorului vertical. AMVIC
recomandã folosirea bridelor, deoarece ele se fixeazã cu suruburi cu autofiletare în doi distanTieri
vecini realizând o rezistenTã superioarã a fixãrii.
Figura 8.28 - Bride fixate cu suruburi
autofiletante în distanTieri, pe ambele pãrTi
Dacã aTi lipit jos primul rând de cofraje si este atasat ferm de fundaTie/placã, începeTi
instalarea bridelor în cel de-al doilea rând. ContinuaTi fixarea bridelor din douã în douã rânduri,
exemplu: al 2-
lea rând, al 4-lea, al 6-lea etc.
63
8.9.2 - DistanTarea pentru sistemul de aliniere si fixare
În funcTie de sistemul folosit si de normele de
reglementare, existã cerinTe de distanTe minime pentru
suportul care susTine schela. Urmând recomandãrile de
mai jos vã asiguraTi cã vã aflaTi în interiorul limitelor
funcTionale ale sistemului.
Practici recomandate:
• instalaTi doi stâlpi de susTinere la distanTa de
600 mm de colT, câte unul pe fiecare parte;
• instalaTi câte un stâlp de sprijin la marginea
fiecãrui gol de fereastrã si usã;
• instalaTi stâlpii de sprijin de-a lungul
segmentelor de perete la o distanTã de maxim
1,8 metri între ei (o lungime si jumãtate de
cofraj drept);
• la pereTii care se terminã fãrã a se învecina cu
Figura 8.29 - Fixarea din interior a colTurilor
un colT (perete întrerupt), instalaTi stâlpi de sprijin pe toate cele trei laturi;
• la pereTii “T”, instalaTi cel puTin doi stâlpi de sprijin în opoziTie pe extremitatea “T”-ului,
deoarece pereTii tind sã se umfle la îmbinãrile “T” din cauza presiunii betonului în suportul
“T”.
64
Figura 8.30 - Montarea stâlpilor de spraiTuire de ambele pãrTi ale
golurilor
Figura 8.31 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri (o lungime si jumãtate de cofraj drept)
ATENTIE: Neutilizarea stâlpilor metalici de spraiTuire duce la pariia erorilor în realizarea pereTilor AMVIC
8.10 - Pregãtirea cofrajelor de goluri pentru turnarea betonului
În aceastã etapã trebuie sã reverificaTi cofrajele pentru ferestre si usi pentru reglãrile finale,
premergãtoare turnãrii betonului. Se recomandã urmãtorii pasi:
1. AsiguraTi-vã de alinierea si verticalitatea cofrajelor. La fiecare cofraj pentru fereastrã sau usã,
verificaTi încã o datã dacã sunt drepte si verticale. ReglaTi dupã necesitãTi.
2. VerificaTi existenTa si fixarea polistirenului expandat, ignifugat de 2 la 6 cm pe exteriorul
cadrului, spre partea în care se toarnã betonul. EtansaTi îmbinãrile dintre cadru si cofraj. Odatã
ce cofrajele sunt drepte si îmbinate perfect, umpleTi golurile dintre ele si conturul dat de
cofraje cu spumã adezivã cu expandare controlatã. LãsaTi-o sã se întãreascã cel puTin 30 de
minute. Spuma se aplicã numai cu pistolul.
3. SolidarizaTi colTurile. La fiecare cofraj, la fiecare din cele patru colTuri pe fiecare parte,
65
instalaTi un colTar ce se poate fixa cu suruburi în cofraj. AsezaTi colTarul prin
suprapunere peste peretele cofrajului pentru a realiza îmbinarea perfectã a cadrelor cu
acestea pe ambele
pãrTi, interior si exterior. ColTarul poate fi: o bucatã de OSB, scândurã sau placaj, etc.
4. Instalarea spraiTuirilor în cruce
pentru toate cofrajele. Acestea
sunt necesare pentru a proteja
cofrajele la îndoire datoritã
presiunii betonului. MontaTi atât
distanTieri orizontali cât si
verticali în toate golurile de usi si
ferestre. În general, ar trebui sã
existe cãte o rigidizare în cruce
la cel puTin fiecare 600 mm
lungime de cofraj pentru gol.
Pragurile de sus ale usii de peste
de 2,4 metri pot necesita
spraiTuiri suplimentare.
8.11 -ªpraiTuirile suplimentare
Figura 8.32 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete
atât vertical cât si orizontal
ªpraiTuirile suplimentare pot fi necesare pentru a conecta sau a crea o punte la cel puTin doi distanTieri
intacTi sau un distanTier si un cofraj. PuteTi realiza aceastã solidarizare/spraiTuire cu plãci de
OSB,
bucãTi de scândurã tãiate la dimensiunea corespunzãtoare etc.
66
Figura 8.33 - Solidarizarea unei îmbinãri de cofraje pe ambele pãrTi ale peretelui
Figura 8.34 - Solidarizarea suplimentarã pentru o îmbinare compensatã
Solidarizãrile adiTionale sunt necesare pentru orice, si nu se limiteazã la urmãtoarele situaTii:
• unde un distanTier al unui cofraj a fost tãiat (pentru a monta armãtura pentru o centurã sau alte
elemente). Aceasta ilustreazã importanTa însemnãrii cofrajului pe suprafaTa interioarã în
momentul tãierii unui distanTier astfel încât mai târziu sã fie clar cã distanTierul a fost tãiat;
• unde existã o îmbinare între cofraje pe o suprafaTã rezultatã în urma tãierii unuia dintre
cofraje. O îmbinare între cofraje este atunci când nu mai existã un model de legãturã
neîntreruptã (nut-feder) între rândurile den cofraje AMVIC. Aici rigidizarea între cofraje
într-un singur rând se repetã exact în acealasi loc pentru rândurile ce urmeazã. ÎncercaTi sã
evitaTi acest gen de îmbinare cât mai mult posibil;
• unde existã o îmbinare compensatã. O îmbinare compensatã este acolo unde sistemul de
conexiune între rândurile de cofraje nu se aliniazã. Aceasta se întâmplã de obicei când aTi tãiat
ultimul cofraj dintr-o secTiune de perete pentru potrivirea dimensiunilor peretelui. PuteTi
observa de asemenea cã modelul de legãturã neîntreruptã pe îmbinarea compensatã este mai
mic de 30,48 cm;
• unde marginile cofrajului îmbinã un cadru de fereastrã sau usã, dacã se foloseste cadru de
lemn.
67
Figura 8.35 - Instalarea rigidizãrilor (pervaz) în jurul unui gol în perete
Notã importantã
Armarea si rigidizarea suplimentarã sunt extrem de importante. Lipsa acestor solidarizãri poate
produce frecvent o “explozie”. Cofrajul însusi, rezistã unei “explozii” cât timp distanTierii sunt
intacTi si îmbinarea din oricare rând este solidarizatã atât deasupra cât si dedesubt, cu condiTia ca
turnarea betonului sã se execute corect.
8.12 - Treceri pentru utilitãTi
Trecerile pentru utilitãTi trebuie sa fie realizate
dupã ce cofrajele pentru un nivel au fost asezate si
înainte de turnarea betonului. În general toatã
instalaTia electricã si tehnico-sanitarã este introdusã
în interiorul panourilor din polistiren prin tãierea
de canale cu un cuTit fierbinte în panourile din
polisitiren grafitat expandat, ignifugat si apoi
pozarea instalaTiei electrice si tehnico-sanitare
propriu-zisã. InstalaTia electricã pentru accesoriile
fixe exterioare
Figura 8.36 - Folosirea unor Tevi de PVC pentru treceri
68
este de obicei introdusã prin perete numai în locul unde un accesoriu fix exterior va fi plasat.
Urmãtoarea listã conTine cele mai obisnuite tipuri de strãpungeri întâlnite:
• accesoriu electric fix exterior;
• iesiri electrice exterioare si/sau accesorii fixe precum comanda pentru pompã, sisteme de
irigare, etc.
• intrãri si iesiri pentru instalaTia electricã de tensiune medie;
• instalaTie electricã de tensiune scãzutã (telefon, TV prin cablu, antene satelit, antene standard,
sisteme de alarmã, control al porTii, etc.);
• guri de evacuare pentru masinile de uscat;
• tubulaturã pentru ventilaTii;
• conducte pentru condens sau alt tip de furtunuri pentru cosuri de fum si aer condiTionat;
• conducte pentru apã;
• robineTi pentru apã;
• ventilatoare de spaTiu;
• tuburi de evacuare (de exemplu când cosul de evacuare este în garaj si tuburile trec pe sub o
podea înãlTatã).
Sfat
PrevedeTi sã instalaTi strãpungeri suplimentare pentru nevoi viitoare.
În majoritatea cazurilor, o bucatã de Teavã din PVC introdusã prin perete poate fi folositã pentru
trecere. DecupaTi o gaurã de dimesiunea Tevii si introduceTi Teava complet în cofraj. FolosiTi
spumã adezivã împrejurul Tevii pentru a o fixa si etansa.
8.13 - Instalarea planseului suspendat
Sistemele de planseu sunt de obicei suspendate de grinzile de ramã sau grinzile care sunt atasate
mecanic la beton, cu suruburi de ancorare sau cu o altã legãturã corespunzãtoare.
8.13.1- Instalarea grinzilor cu suruburi de ancorare
Dimensiunea suruburilor de ancorare, distanTa dintre ele si sablonul instalãrii trebuiesc specificate
69
de inginerul proiectant deoarece sunt elemente esenþiale ale proiectului structural.
Instalare
1. TãiaTi bucãTi de OSB sau placaj la dimensiunea de 20 x
20 cm si faceTi o gaurã cu burghiul în centru, pentru
surubul de ancorare;
2. InstalaTi surubul de ancorare prin gaurã folosind piuliTe
duble pe ambele pãrTi. AveTi grjã ca suruburile de
ancorare folosite sã aibã suficient filet pentru a permite
montarea de piuliTe duble pe ambele pãrTi. La un OSB de
13 mm aveTi nevoie de aproximativ 83 mm de filet;
3. TãiaTi o deschidere largã de 100 mm între distanTieri,
Figura 8.37 - Tãierea unui pãtrat în plãcile de OSB pentru instalarea suruburilor de
ancorare
° folosind un
pânã la înãlTimea maximã a grinzii. FaceTi tãieturile de sus si de jos la 20-30 ,
Un mare avantaj pentru beton când se folosesc cofrajele AMVIC este acela cã apa rãmâne în structura
betonului, nu se evaporã. Panourile din polistiren expandat, ignifugat spre deosebire de sistemele de
cofraje convenTionale, închid masa de beton generând un mediu optim si prevenind pierderea apei din
beton prin evaporare, pentru o perioadã lungã de timp. Aceasta înseamnã cã betonul va continua sã
se întãreascã si sã-si creascã rezistenTã un timp îndelungat, fãrã a fi nevoiTi sã folosim metode scumpe
suplimentare de aditivare sau utilizarea agenTilor ca adaosuri suplimentare.
NOTÃ :
Din practicã s-a constatat cã betonul turnat în cofrajele AMVIC, la 180 de zile de la turnare este
mai puternic decât cel turnat în cofraje clasice cu 50% .
10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer)
Aerul oclus, circa 5-7% constã în bule microscopice de aer introduse în beton prin adãugarea unor
anumiTi aditivi. Bulele microscopice furnizeazã spaTiu prin pastã pentru a prelua presiunea hidraulicã
atunci când betonul îngheaTã pe vreme rece. Fãrã bule, betonul poate crãpa când îngheaTã, deoarece
apa creste cu 9% în volum cand se transformã în gheaTã.
Aerul oclus are de asemenea proprietatea de a îmbunãtãTi lucrabilitatea betonului proaspãt.
10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer)
Aerul antrenat constã în goluri mari de aer care sunt prinse în beton în timpul amestecãrii si turnãrii.
Aerul antrenat scade calitatea si rezistenTa betonului precum si rezistenTa specificã a betonului, de
aceea trebuie întotdeauna sã fie eliminate golurile de aer pe cât mai mult posibil prin utilizarea
vibratorului.
Turnarea betonului cu reducTie de debit, reduce mult formarea de macrogoluri de aer, deoarece betonul
“se aseazã” usor în cofraje si nu permite nici “segregarea”
10.4 - Adaosuri, aditivi
Adaosurile sunt materiale altele decât cimentul, agregatele si apa, care sunt adãugate betonului fie
înainte, fie în timpul amestecãrii pentru a-i modifica proprietãTile, cum ar fi lucrabilitatea, mãrirea
98
perioadei de întãrire, raza de împrãºtiere, temperatura de maturare, timpul de întãrire sau culoarea.
Existã douã tipuri principale de adaosuri disponibile peste tot în piaTã: aditivi si adaosuri minerale.
Tabelele 10.1 si 10.2 aratã utilitatea adaosurilor folosite în beton.
Tabel 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent si utilitatea lor
T ipul de amestec chimic
E fectul asupra amestecului de beton
A cceleratori
A ccelereazã turnarea si dezvoltã rezistenTa timpurie.
A mestecuri de înglobare a aerului ÎmbunãtãTeste durabilitatea în medii de îngheT-dezgheT, reduce reactivitatea
chimicã a sulfurii si a bazelor. ÎmbunãtãTeste lucrabilitatea.
R educãtori ai reactivitãTii bazelor
R educe expansivitatea reactivitãTii bazelor.
Inhibatori de coroziune
R educe activitatea de coroziune a oTelului în mediu de clorurã.
R educãtori de permeabilitate
Scade permeabilitatea.
Încetinitori
Întârzie timpul de întãrire.
Super-plastifianTi
B eton fluid. Reduce raportul apã/ciment. Reduce cererea de apã (minim
12% )
R educãtori de apã
R educe cererea de apã cu cel puTin 5% .
A genTi de lucrabilitate
C reste lucrabilitatea.
Amestecurile minerale afecteazã natura betonului întãrit prin activitatea hidraulicã latentã sau
activitatea puzzolanicã. Puzzolanii sunt materiale pulverulente si includ tufuri naturale (cum ar fi
cenusa vulcanicã, folositã la betonul roman), cenusã zburãtoare si fum de silice.
Tabel 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent
T ipul amestecului mineral
E fectul asupra amestecului de beton
C imentat
P roprietãTi hidraulice. Înlocuirea parTialã a cimentului
T uf vulcanic E fectul de tuf. ÎmbunãtãTeste practibilitatea, plasticitatea, rezistenTa la sulfuri
R educe reactivitatea bazelor, permeabilitatea, cãldura caloricã a hidratãrii
Înlocuirea parTialã a cimentului.U mpluturã
T uf vulcanic si cimentat
La fel ca în categoriile cimentat si tuf vulcanic
C onvenTional inert
ÎmbunãtãTeste lucrabilitatea.U mpluturã
99
10.5 - SpecificaTii ale betonului pentru peretele în sistem AMVIC
Urmãtorul tabel sugereazã specificaTiile amestecului de beton care va fi folosit la pereTii în sistem
AMVIC. Acest tabel este numai un îndrumãtor si inginerul proiectant poate alege valorile date dupã
necesitãTi.
Tabel 10.3 - SpecificaTii de îndrumare pentru amestecurile de beton
D escrierea specificaTiei
V aloarea
cofraj de
150 mm
cofraj de 200
mm
cofraj de 254
mm
* R ezistenTã la compresie dupã minim 28 de zile de la turnare
20 M pa
20 M pa
20 M pa
** T asarea recomandatã
150 mm
125-150 mm
125-150 mm
P roporTia maximã recomandatã între apã si ciment A /C
0,55
0,55
0,55
D imensiunea maximã recomandatã a agregatelor
10 mm
10 mm
10 mm
A erul oclus maxim
5-7%
5-7%
5-7%
*** T ipul de ciment recomandat
C onform proietului * Valorile date sunt valorile minime
* * Valorile tasãrii date sunt optime pentru lucrabilitatea si presiunea hidrostaticã asupra cofrajelor în timpul turnãrii betonului
* * * Alte tipuri pot fi folosite cu încuviinTarea si supravegherea unui inginer proiectant
100
Partea a 11-a - Turnarea betonului 11.1 - Prezentare generalã
Aceastã parte a manulalului acoperã procesul de turnare si întãrire a betonului cu cele mai bune
practici aplicative, desprinse de-a lungul anilor. Aceastã informaTie este o resursã preTioasã pentru a
vã ajuta pe dumneavoastrã sã realizaTi cu succes un proiect.
11.2 - Lista de verificãri preliminarii turnãrii
Verificarea pereTilor
G asiguraTi-vã cã pereTii sunt drepTi, aliniaTi, la unghi si la nivel;
G verificaTi dacã sunt colTurile drepte si continue;
G verificaTi dacã rândul superior al cofrajelor a fost fixat;
G dacã va avea loc o a doua turnare, verificaTi dacã partea superioarã a cofrajelor a fost protejatã
pentru a evita ca betonul sã umple sistemul de conexiune;
G verificaTi dacã liniile de sfoarã au fost plasate în jurul perimetrului peretelui.
Sfat
Trebuiesc fãcute copii suplimentare ale listei de verificãri de mai jos pentru a vã asigura cã totul este
în ordine înaintea turnãrii betonului.
Verificarea deschiderilor din zid
G verificaTi dacã deschiderile din perete sunt la înãlTimea corectã;
G verificaTi dacã deschiderile pentru ferestre si usi sunt corect localizate si dacã sunt verticale
si aliniate;
G verificaTi dacã ancorajul pentru materialul de cadru a fost asezat.
101
Verificarea armãturilor din oTel beton
G verificaTi dacã oTelul beton, vertical si orizontal, de armare satisface cerinTele specifice
proiectului;
G verificaTi dacã barele de oTel beton pentru armarea din jurul deschiderilor din perete au fost
instalate;
G verificaTi dacã barele de oTel beton pentru bordarea golurilor de usi/ferestre sunt instalate
conform cerinTelor precizate de proiect.
Verificarea conexiunilor planseului
G verificaTi dacã toate conexiunile planseului au fost instalate, incluzând suruburile de ancorare,
conexiunile, etc.;
G verificaTi dacã buzunarele pentru grinzi au fost pregãtite (dacã sunt necesare pentru
operaTiune);
G verificaTi dacã suruburile de ancorare de la plãcile grinzii de talpã si elementele de legare au
fost localizate si sunt marcate clar pentru fixare în betonul moale.
Verificarea aliniamentului si a fixãrii
G verificaTi dacã sistemul de aliniere si fixare a fost instalat cum trebuie si toate scândurile au
fost fixate;
G verificaTi dacã toate îmbinãrile “T” au fost solidarizate adecvat;
G verificaTi dacã toate îmbinãrile compensate, îmbinãrile asezate sunt spraiTuite adecvat;
G pentru sistemele de fixare mai înalte de 3 m faTã de suprafaTa de suport, asiguraTi-vã cã aveTi
instalat un sistem adecvat de balustradã dupã cum o cer normele de protecTia muncii.
Verificarea strãpungerilor din perete
G verificaTi dacã toate strãpungerile (electrice, tehnice-sanitare, de evacuare, canale de ventilare
etc.) au fost practicate si cã toate formele de susTinere au fost instalate.
Verificarea uneltelor, echipamentelor si materialelor
102
G asiguraTi-vã cã aveTi douã vibratoare mecanice funcTionale la locul de muncã. Unul va fi folosit
pentru a vibra betonul în timpul turnãrii, în timp ce celãlalt va fi de rezervã în caz cã primul
se va defecta;
G asiguraTi-vã cã betonul comandat este corespunzãtor pentru metoda de turnare stabilitã prin
proiect;
G asiguraTi-vã cã aTi coordonat si confirmat timpii de furnizare pentru pompa de beton si beton;
G asiguraTi-vã cã aveTi “trusa de intervenTie la explozie” pregãtitã, la îndemânã. (ConsultaTi
secTiunea 11.12).
Verificarea locului de muncã
G verificaTi dacã santierul este curat si cã este destul loc pentru camioane, muncitori, etc. 11.3 - Sfaturi de siguranTã pentru manevrarea si asezarea betonului
Urmãtoarele sunt sugestiile, precauTiile si mãsurile de siguranTã recomandate pentru oricine
manevreazã betonul moale.
FolosiTi cãsti de protecTie
PurtaTi cascã pentru protecTia capului. Un santier de construcTie prezintã o varietate de pericole care
pot cauza rãni serioase la cap.
ProtejaTi-vã pielea
Betonul umed, proaspãt, este un puternic abraziv pentru piele. Poate cauza iritãri ale pielii,
arsuri chimice si contactul prelungit poate cauza arsuri de gradul trei.
De aceea recomandãm sã:
1. PurtaTi mãnusi impermeabile, bluza cu mânecã lungã, pantaloni lungi si cizme de cauciuc;
103
2. FolosiTi cãptusealã impermeabilã pentru a vã proteja pielea, genunchii, coatele, sau mâinile de
contactul cu betonul proaspãt în timpul turnãrii si a finisãrii;
3. SpãlaTi imediat cu apã curatã ochii si pielea care au venit în contact cu betonul proaspãt;
4. ClãtiTi repede cu apã proaspãtã hainele impregnatele de la contactul cu betonul proaspãt.
ProtejaTi-vã ochii
PurtaTi ochelari de protecTie cu acoperire completã sau ochelari de siguranTã cu scuturi laterale
în timpul turnãrii betonului.
11.4 - Ritmul turnãrii betonului
Când betonul proapãt este turnat în cofrajele AMVIC, exercitã o presiune lateralã pe laturile panourilor
din polistiren expandat, ignifugat .
Utilizarea reducTiei de debit reduce presiunea betonului la turnare.
Intensitatea acestei presiuni depinde de câTiva factori, incluzând:
a. viteza turnãrii betonului
b. greutatea unitãTii de beton
c. tipul cimentului
d. vâscozitatea betonului
e. temperatura betonului
f. înãlTimea turnãrii
g. adâncimea vibrãrii interne
Cofrajele AMVIC au o capacitate fundamentalã de formare (rezistenTã) de 41,4 KPa dupã cum a fost
testatã, conform secTiunii 6.4.4 a ghidului tehnic CCMC Canadian pentru forme de beton din polistiren
modular expandat.
Tabelul de mai jos aratã presiunea lateralã, proiectatã pentru betonul proaspãt turnat care trebuie luatã
în calcul pentru lucrãrile de pregãtire a pereTilor.
104
*
21
Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereTii vibraTi intern
P resiunea lateralã asupra pereTilor cofrajelor, exercitatã de betonul vibrat 1, 2
R itmul turnãrii
[mm/h]
10° C
21° C
L a înãlTimea de turnare de
4,2 m
[kP a]
L a înãlTimea de turnare de
4,2 m
[kP a]
305
28,73
28,73 V iteza de
turnare
recom andatã
610
28,73
28,73
914
33,04
28,73
1219 41,663
31,60
1524 50,273
34,47
1 - P resiunea maximã nu trebuie sã depãseascã w h, unde “w” este greutatea unitãTii de beton (kg/m3) si “h” este înãlTimea
maximã de turnare.
2 - B azat pe T ipurile I si III a d ensitãTii cimentului pentru betonul de 2400 kg/m3
maximã, fãrã aditivi si o adâncime de vibrare de 1,2 m sau mai puTin.
3 - P resiunea lateralã depãseste capacitatea de formare a cofrajului A M V IC .
si tasarea de 178 mm, vâscozitatea
Ritmul recomandat, de turnare pentru peretele în sistem AMVIC este între 900 si 1200 mm/h. Totusi,
ritmul de turnare a betonului pentru peretele din cofraje AMVIC, de pânã la 1,5 m/h sunt posibile la
temperaturi normale ( ° C). Se impune o vitezã micã a pompãrii betonului.
11.5 - Metode si echipamente pentru turnarea betonului
Betonul poate fi turnat în diferite feluri depinzând de aplicaTie si de condiTiile specifice de la locul de
muncã. Urmãtorul tabel rezumã cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofraje AMVIC.
105
Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofrajele AMVIC
M etoda de
turnare
T ipul de activitate care i se
potriveste cel mai bine
A vantaje
N ote speciale
P ompa pentru
beton
Folositã pentru a transporta
betonul direct din punctul de
descãrcare cum ar fi
mixerele betonierelor, în
cofrajele AM V IC .
Sunt disponibile extensiile
diferite ale pompei. P ompeazã
betonul în flux continuu. P ompa
poate misca furtunul de
repartizare a betonul vertical si
orizontal. P ompa montatã pe
camion are o mare mobilitate si
este foarte adaptabilã la multe
situaTii de turnare.
P entru eficienTã maximã,
planificaTi adecvat betonierele
pentru a asigura o aprovizionare
continuã a betonului cãtre pompã
cu timpi de pauzã minimi. FolosiTi
reducTiile de 8 cm, 6 sau 5 cm si
furtune flexibile la capãtul
conductei p en tru a red u ce viteza
d e tu rn a re a b eto n u lu i.
M acara si benã Folositã în general pentru a
transporta betonul deasupra
nivelului solului, direct în
punctul de descãrcare în
cofrajele AM V IC .
Furnizeazã o descãrcare curatã si
existã multe dimensiuni
disponibile pentru bene.
M acaralele pot fi folosite sã
transporte si alte materiale cum
ar fi oTelul beton de armare.
A siguraTi-vã cã bena are o
manivelã pentru a controla viteza
descãrcãrii betonului. SelectaTi
accesorii în partea de jos a benei
pentru a satisface turnarea în
pereTii A M V IC .
Jgheaburi de
descãrcare pe
camioanele
betonierã
P entru a transporta betonul
la un nivel mai jos, de obicei
sub nivelul solului, direct de
la punctul de descãrcare în
cofrajele AM V IC .
Foarte economic si usor de
manevrat. N u este nevoie de
energie deoarece gravitatea face
cea mai mare parte a acTiunii.
P antele trebuie sã varieze între 1:2
si 1:3. Jgheabul trebuie fixat
adecvat în toate poziTiile. Se iau
mãsurile necesare pentru a preveni
segregarea.
B andã
transportoare
P entru a transporta betonul
orizontal sau la un nivel mai
mare sau mai mic. P oate fi
folositã sã descarce betonul
direct în cofrajele A M V IC ,
dar de obicei este
poziTionatã între principalul
punct de descãrcare si
punctul secundar de
încãrcare.
B andele transportoare au lungimi
ajustabile si cu vitezã variabilã
pentru înainte si înapoi. P oate
transporta volume mari de beton
pentru poziTii cu acces limitat.
Sunt necesare mãsuri suplimentare
pentru a preveni segregarea. În
condiTiile climatice extreme,
lungimi mari ale benzii
transportoare necesitã acoperire
pentru a proteja betonului.
106
11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton
Este recomandat sã folosiTi o reducTie de vitezã “S” dublã sau accesoriu 90° dublu la punctul de
descãrcare a segmentului pompei. Aceasta va duce la reducerea vitezei de scurgere a betonului la
nivelele dorite. Un furtun flexibil de lungime potrivitã este întotdeauna recomandat pentru controlarea
vitezei scurgerii si din motive de siguranTã
Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul în
cofrajele AMVIC
MulTi antreprenori folosesc reducTii de 8 cm, 6 cm sau 5 cm cu un furtun flexibil.
Sfat
Folosirea unei pompe pentru a turna beton este cea mai preferatã si eficientã metodã.
Sfat
DiscutaTi turnarea cu operatorul pompei când daTi comada. AsiguraTi-vã cã furnizorul de beton
angajat are accesoriile pentru pompã necesare, cum ar fi conexiunile îndoite “S” , reducTiile si
furtunele flexibile.
Pentru livrarea betonului intocmiTi contract cu furnizorul, unde specificati : tipul agregatelor, tipul
betonului, tipul pompei (solicitaTi numai cu braT de 35-42 m), programul de livrare, buletinul de
analiza a betonului, viteza de turnare, diametrul de turnare (sã nu depãseascã 8 cm -reducTie).
107
11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori
90
90
În ziua turnãrii este necesarã o echipã de minim 4 constructori pentru lucru, plus operatorul pompei.
Cel puTin trei membri ai echipei sunt necesari pe schele: unul manevrând furtunul si doi lucrând cu
vibratorul. Un membru al echipei este necesar la sol pentru umplerea si obturarea cofrajelor ferestrelor,
curãTarea deversãrilor, descurcarea cablurilor electrice ale vibratorului, etc.
11.6 - Turnarea betonului
Note importante!
TineTi minte, betonul trebuie întotdeauna turnat într-un ritm constant si pe înãlTime, de 0,90-1,20 m
maxim pe etapa de turnare. Folosind ritmul de turnare recomandat de 0,90-1,20 m pe orã un perete
tipic, înalt de 2,8 metri trebuie turnat într-un interval de minim 3 ore.
Dacã folosiTi o pompã pentru beton, este important sã spuneTi operatorului sã arunce “prima parte
de beton pompat” (sedimentul care iese iniTial din furtun) în afara cofrajelor sau înapoi în pompã.
Turnarea betonului în colTurile de 0
Este recomandabil sã începeTi turnarea
betonului la un colT si apoi sã parcurgeTi
perimetrul peretelui, circular. Totusi,
colTurile necesitã atenTie specialã în timpul
turnãrii din cauza formei lor. Cofrajele de
colT faTã de cele drepte sunt întotdeauna
supuse la o presiune lateralã mai mare din
cauza asezarii betonului. SoluTia este
egalizarea presiunii betonului pe ambele
pãrTi ale cofrajelor de colT cât mai mult
posibil. Trebuiesc urmaTi urmãtorii pasi:
Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colT de °
1. ÎncepeTi prin a turna betonul de la o distanTã aproximativã de 0,6- 0,9 metri de centrul colTului;
2. Când umpleTi pereTii la înãlTimea cerutã, asiguraTi-vã cã turnaTi betonul aproximativ în acelasi
108
ritm pe ambele pãrTi ale cofrajului de colT prin mutarea furtunului pompei sau a punctului de
descãrcare înainte si înapoi;
3. Betonul nu ar trebui turnat pentru urmãtoarea elevaTie sau în jurul acelorasi cofraje de colT
pânã nu a trecut cel puTin o orã;
4. AsiguraTi-vã de consistenTa adecvatã a betonului.
Avertisment!
NU permiteTi betonului sã se acumuleze la o turnare pe o parte a cofrajului de colT. Aceasta
poate cauza o “explozie” în timpul turnãrii.
Turnarea betonului în jurul ferestrelor/usilor si în secTiunile drepte
1. De obicei, betonistii vor începe prin coborârea furtunului pompei si umplerea mai întâi a pãrTii
de jos a cadrului ferestrei. Fiecare bazã a ferestrei trebuie vibratã folosind un vibrator pentru
beton (consultaTi secTiunea 11.7 pentru detalii privitoare la vibrarea betonului) si apoi obturaTi
fereastra de umplere.
Sfat
Depinzând de gradul de vâscozitate al betonului, este recomandabil sã prindeTi în cuie sau suruburi
un capac de OSB deasupra deschideri(lor) de la baza cadrului ferestrei, pentru a preveni ca betonul
sã iasã afarã sau sã se reverse când turnaTi de pe marginea de sus la urmãtoarele treceri.
109
Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul
ferestrei
2. Cadrele de fereastrã si usã nu trebuie
umplute pe o singurã parte pe etapã de
turnare. UmpleTi ambele pãrTi ale
deschiderii folosind o miscare înainte si
înapoi. EvitaTi vãrsarea betonului pe
partea de sus a ferestrei si usii
(cunoscutã si sub numele de
buiandrug).
3. TurnaTi betonul normal în secTiunile
drepte pânã la înãlTimea doritã.
Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator pentru a omogeniza betonul
4. În timp ce umpleTi pereTii la un buiandrug, asiguraTi o turnare continuã de-a lungul întregii
lungimi fãrã a crea îmbinãri discontinue. Uniformizarea adecvatã a betonului în buiandrug
trebuie sã fie o grijã extremã. 110
Sfat
Cu o reducTie de 50-80 mm la furtunul pompei, este posibil sã opriTi betonul o scurtã perioadã de timp
punând mâna cu mãnusa de cauciuc peste capãtul gurii furtunului si ducând repede furtunul pe cealaltã
parte a ferestrei sau usii.
5. OpriTi-vã din turnarea betonului în cel de-al doilea colT la aproximativ 0,6-0,9 m. UrmaTi
recomandãrile date mai sus pentru turnarea betonului în cofrajele de colT.
11.7 - Controlul calitãTii
11.7.1 - Tasarea
Este recomandat efectuarea unui test al tasãrii în teren, la prima serie de beton, care ajunge la locul de
muncã. Dacã se constatatã cã tasarea este prea micã sau prea mare, informaTi furnizorul betonului sã
corecteze amestecul de beton pentru a fi adecvat la urmãtoarele serii de turnare. Aceasta vã va da o
idee asupra consistenTei corecte a amestecului de beton pentru sistemul de perete AMVIC.
Dacã este nevoie de o verificare specialã impusã de
normativele în construcTii, atunci un inginer va fi la locul
punerii în operã si acest test poate deveni o necesitate, nu
o opTiune.
Figura 11.5 - Efectuarea testului tasãrii în teren Figura 11.6 - Luarea unor mostre aleatorii de beton pentru testarea
rezistenTei la compresiune, la 28 de zile de la turnare
111
11.7.2 - Rezistenþa la compresie
Este recomandat sã pãstraTi probe din betonul turnat în cilindri sau cuburi de dimensiuni reglementate.
Probele vor fi testate mai târziu de un laborator de beton certificat pentru rezistenTa la compresie, la
28 de zile dupã turnare, pentru a se asigura cã betonul folosit la punerea în operã îndeplineste
condiTiile de rezistenTã la compresie, specificate, conform cerinTelor proiectului.
Dacã este necesarã o verificare specialã cerutã de normativele în construcTii, atunci un inginer va fi
la locul de punere în operã. Luarea mostrelor, la întâmplare, din beton pentru testarea rezistenTei la
compresie devine o necesitate si nu o opTiune.
11.8 - Vibrarea betonului
11.8.1 - Ce este vibrarea?
Sistemul de cofraje AMVIC permite vibrarea betonului, alte sisteme nu permit (pereTii acestor cofraje
sunt subTiri 4,5 la 5,5 cm, bridele de fixare a pereTilor nu au rezistenTã iar grosimea betonului este de
13-14 cm).
Vibrarea este procedeul de compactare a betonului proaspãt turnat. Betonul TREBUIE sã fie vibrat
pentru:
1. eliminarea golurilor de turnare si a aerului captiv;
2. modelarea betonului în interiorul cofrajelor si din jurul elementelor cuprinse în beton;
3. asigurarea cã oTelul beton de armare este bine înglobat si legat de pasta de ciment.
11.8.2 - Metode de vibrare
Industria betonului a acceptat 2 tipuri de vibrare a betonului - intern si extern.
Vibrarea internã
1. muncitorul constructor foloseste un vibrator de imersiune de dimensiuni adecvate pentru beton.
Aceasta este metoda preferatã pentru vibrarea corespunzãtoare. 112
2. manual, folosind tije de oþel ºi “mustind” betonul. Aceasta nu este o metodã practicã pentru
a fi folositã la cofrajele AMVIC si nu asigurã vibrarea adecvatã a betonului.
Notã importantã!
AsiguraTi-vã cã folosiTi un vibrator de dimensiune potrivitã pentru a vibra betonul corect. Folosirea
“mustirii manuale” pentru consolidarea betonului în pereTii din cofraje AMVIC trebuie EVITATÃ,
se poate perfora cofrajul.
Vibrarea externã
Aceastã metodã implicã atasarea unui dispozitiv mecanic vibrant la exteriorul cofrajelor AMVIC.
Chiar dacã aceastã metodã este acceptabilã, nu este la fel de eficientã ca o vibrare mecanicã internã.
Notã importantã!
Bãtutul usor al exteriorului cofrajelor nu este o metodã de vibrare a betonului acceptabilã în cazul
cofrajelor AMVIC.
11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton
11.9.1 - SpecificaTii, recomandãri
Vibratoarele constau în capete vibrante conectate la un motor de o tijã
flexibilã. În interiorul capului, o greutate excentricã este conectatã la
tija care se roteste la vitezã mare, fãcând capul sã se învârtã într-o
traiectorie circularã. Motorul poate fi alimentat la curent electric, cu
Figura 11.7 - Vibrator de interior pentru beton cu motor pe benzinã
benzinã sau cu aer. Capul vibrant este de obicei cilindric cu un diametru variind de la 2 la 18 cm.
113
Dimensiunile capului vibrant, ca si frecvenTa si amplitudinea, în corelaTie cu lucrabilitatea betonului,
Figura 11.8 - Vibrator de interior pentru beton acTionat electric.
afecteazã performanTele vibratorului.
Tabelul de mai jos prezintã specificaTiile recomandate pentru vibratoarele pentru beton folosite la
cofrajele AMVIC.
Tabel 11.3 - SpecificaTii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit în cazul
cofrajelor AMVIC
Caracteristica
Cofraj de 15 cm
Cofraj de 20 si 25 cm
Diametrul maxim al capului vibratorului
25 mm
38 mm
FrecvenTa (vibraTii pe minut)
10000 rot/min
9000 rot/min
Raza maximã de acTiune
100 mm
152 mm
Introducerea la distanTã de
152 mm
228 mm
ForTa centrifugã
100 kg
225 kg
Productivitate 1,5 la 3 m3/h 1,5 la 3,8 m3/h
11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului
Practici recomandate:
! vibrarea TREBUIE sã înceapã imediat dupã
turnarea betonului proaspãt si înainte de a începe
sã facã prizã;
! scufundaTi complet capul vibratorului în beton în
timpul vibrãrii;
! introduceTi vibratorul vertical si lãsaTi-l sã se
Figura 11.9 - Vibrarea betonului 114
scufunde cât de repede posibil sub propria greutate la adâncimea doritã;
A TineTi vibratorul 5-15 secunde apoi ridicaTi-l încet, aproximativ 80 mm/sec urmãrind în urma
miscarea ascendentã a aerului eliberat;
A miscaTi vibratorul si introduceTi-l la o distanTã de 1,5 ori raza de acTiune dupã cum este
arãtat în diagrama din figura 11.10;
Figura 11.10 - Plasarea corectã a vibratorului în beton
A lãsaTi vibratorul sã pãtrundã 150 mm în rândul de beton anterior turnat pentru a asigura o
legãturã adecvatã si a elimina discontinuitãTile;
Figura 11.11 - Acoperirea prin vibrare a ariei betonului din cofraj
A turnaTi betonul în pereTi pe o înãlTime de 0,9 - 1,2 m pe orã. Pentru vibrarea adecvatã, fiecare
rundã de turnare trebuie realizatã în rânduri de aceeasi grosime cât timp capul vibratorului
minus adâncimea de pãtrundere în stratul anterior turnat este de aproximativ de 150 mm;
115
A opriTi vibrarea odatã ce suprafaTa devine lucioasã si nu mai ies bule de aer care se sparg la
suprafaTa betonului.
Practici ce trebuie evitate:
A nu folosiTi vibratorul pentru a deplasa betonul lateral. Aceasta va duce la segregare;
A capul vibratorului nu trebuie sã atingã pãrTile cofrajelor. Trebuie sã fie în contact numai cu
betonul;
A nu scufundaTi capul vibratorului în jos în acelasi loc mai mult de o datã;
A nu TineTi vibratorul în aer mai mult de 15 secunde. Aceasta va cauza supraîncãlzirea;
A evitaTi introducerea capului vibratorului în partea de sus a grãmezilor de beton. Pentru
aplatizarea unei grãmezi de beton, introduceTi capul în jurul perimetrului. FaceTi asta cu grijã
pentru a evita segregarea,
Sfat
A AsiguraTi-vã cã tija flexibilã a vibratorului este destul de lungã pentru a se acoperi înãlTimea
zidului care se toarnã.
A AsiguraTi-vã cã sunt destui muncitori pentru turnarea si vibrarea betonului. O echipã de doi
oameni trebuie sã manevreze vibratorul pentru beton imediat dupã persoana care manevreazã
furtunul pompei, în timp ce fiecare strat este turnat.
11.10 - Terminarea turnãrii betonului
Dacã un al doilea nivel va fi construit deasupra nivelului ce se toarnã, opriTi umplerea rândului
superior de cofraje cu cel puTin 5 cm sub cofrajul din vârf. VibraTi-l bine, dar lãsaTi-l cu asperitãTi,
astfel ca a doua turnare sã aibã o suprafaTã rugoasã pentru o bunã legãturã mecanicã. O legãturã
excelentã se va realiza lãsând betonul nefinisat.
Dacã acesta este ultimul rând de cofraj în care va fi turnat betoul, atunci acesta trebuie netezit cu
mistria, (recomandãm folosirea unei nivele laser în acest moment) iar suruburile de ancorare trebuie
puse în betonul moale imediat dupã terminarea turnãrii, aceasta în cazul fixãrii cu conectori mecanici
ai cosoroabei. Recomandãm plasarea în betonul moale a suruburilor de ancorare, în partea superioarã
a peretelui si instalarea suporturilor dupã ce betonul s-a asezat. Suporturile sau plãcile superioare pot
116
fi instalate si se extind deasupra suprafaTei cofrajelor 30 cm sau pot fi înfundate în cavitatea cofrajului,
astfel încât polistirenul expandat, ignifugat se extinde nedecupat pânã în spatele grinzii.
Sfat
Constructorul devine foarte aglomerat spre sfârsitul turnãrii. MarcaTi locaTiile suruburilor de
ancorare pe pãrTile laterale ale cofrajelor înainte de turnare si plasaTi-le pe schele în preajma locului
unde vor fi instalate.
11.11 - Dupã turnare: reverificaTi cã peretele a rãmas drept si în caz de nevoie ajustaTi-l
Imediat dupã ce turnarea este completã verificaTi colTurile pentru verticalitate si pereTii pentru aliniere.
Existã un ecartament mic în care sistemul de fixare poate împinge si misca peretele. Dacã este
necesarã realinierea, ajustaTi sistemul de fixare. Sã aveTi 3-4 stâlpi de fixare pregãtiTi în cazul cã veTi
avea nevoie pentru a-i instala repede ca un sprijin suplimentar ajustabil în vederea împingerii peretelui
într-o zonã în care s-a produs un eveniment neasteptat.
11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie”
Pentru puTin probabilul eveniment al unei “explozii”, pregãtiTi trusa care conTine urmãtoarele:
A câteva bucãTi de OSB ori placaj, 600 x 600 mm sau asemãnãtor.
A o cutie cu suruburi, cuie pentru beton.
A o bormasinã cu acumulatori, complet încãrcatã.
A o scarã portabilã pentru a ajunge la orice înãlTime necesarã intervenTiei.
117
Figura 11.12 - Trusa pentru intervenTie la “explozie”
Înainte de începerea turnãrii, instruiTi-vã echipa cum sã intervinã la o “explozie”.
Dacã are loc o “explozie”, omul de la sol trebuie:
A sã facã semn cu mâna operatorului pompei si a vibratorului.
A dacã peretele doar s-a umflat si nu s-a separat de distanTier, instalaTi o piesã de spraiTuire a
formei în acel loc. FolosiTi o rigidizare suplimentarã pentru acest scop.
A dacã polistirenul expandat, ignifugat este spart, îndepãrtaTi-l, curãTaTi betonul si reintroduceTi
piesa spartã din polistirenul expandat, ignifugat asfel încât sã fie îmbinatã perfect cu peretele.
A instalaTi una sau mai multe piese de OSB cu mai multe suruburi în distanTierii intacTi sau
cofraje, pe ambele pãrTi ale locaTiei spãrturii. 118
Partea a 12-a - ProtecTie împotriva umezelii sub nivelul solului
12.1 - CerinTele reglementãrilor în construcTii
Normele din construcTii cer ca pereTii sub nivelul solului sã fie protejaTi împotriva umezelii sau a apei.
12.1.1 - ProtecTie contra umezelii si a apei
Aplicarea protecTiei contra umezelii va încetini sau întârzia apa si vaporii de apã sã penetreze prin
fundaTia construcTiei. Când este aplicatã corect, protecTia contra umezelii poate pãstra subsoluri uscate
cât timp nu este o presiune hidrostaticã datoratã apei din pãmânt.
Aplicarea protecTiei contra apei opreste apa din sol sã se infiltreze în fundaTia pereTilor. ProtecTia
împotriva apei în cele mai multe cazuri este mai scumpã decât cea contra umezelii. InvestiTia meritã
pe deplin, luând în considerare costurile de reparaTie, dacã peretele de subsol începe sã aibã infiltraTii.
12.1.2 - ProtecTie contra umezelii sau protecTie contra apei, conform normelor de construcTie
ProtecTia contra umezelii este necesarã pentru elevaTia fundaTiei din sol unde presiunea hidrostaticã
nu existã.
Dacã studiul geologic aratã cã existã condiTii de apariTie a presiunii hidrostatice, atunci elevaTia
fundaTiei închise va fi protejatãe
împotriva apei. Când pereTii sunt
protejaTi împotriva apei, nu este
necesarã protecTia contra umezelii.
12.1.3 - Sistemul de drenare a
fundaTiei/subsolului conform
normativelor din construcTie
Este necesarã o drenare adecvatã a
subsolului pentru toTi pereTii pe
care se sprijinã solul si închid Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice
119
spaTiu locuibil. Drenajul trebuie plasat în jurul perimetrului peretelui de fundaTie sau dedesubtul
fundaTiei sau nivelului plãcii. Scurgerile pot fi fãcute din plãci de drenaj, scurgeri cu rânduri de pietris
sau de piatrã spartã, Teavã perforatã sau alte sisteme agreate. Scurgerile vor descãrca apa prin metode
gravitaTionale sau mecanice în sistemul de scurgere.
Figura ilustreazã un sistem tip “Scurgere Francezã” care a fost utilizat cu succes pentru construcTiile
rezidenTiale.
12.1.4 - Recomandãri pentru menTinerea unui subsol uscat
Procent de armare -aria armãturii raportatã la aria secTiunii de beton si înmulTitã cu 100.
Profil U -evident, formã a secTiunii transversale care imitã litera U; a se vedea si alte litere precum C
si Z.
R -rezistenTã termicã.
Rãsinã epoxidicã - 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obTine prin condensarea
fenolului cu acetonã, dupã care printr-o nouã condensare cu epiclorhidrinã se obTine rãsinã epoxidicã;
proprietãTi mecanice excelente.
Rãsinã formaldehidicã -familie de substanTe organice obTinute, de exemplu, prin condensarea de
143
fenol cu formaldehidã, reacTie care conduce la "rãsini sintetice de mare valoare tehnicã, numite
bachelite sau fenoplaste".
Rãsturnare -în sens structural, tendinTa de rotire a unei structuri în raport cu baza, provocatã de forTe
orizontale si/sau de forTe gravitaTionale care produc moment în raport cu centrul de greutate al
structurii si care nu mai poate fi preluat de cãtre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul din
Pisa).
Reazem -blocaj real al deplasãrii pe o anumita direcTie.
RICHTER, Scarã -metodã obiectivã de mãsurare a intensitãTii unui seism la epicentru, elaboratã de
cãtre cercetãtorul american Charles. F. RICHTER si publicatã în 1935.
Riglã -termen asimilat cu o grindã, fãcând parte dintr-un cadru.
Ripare -procedeu de transport pe orizontalã al unui element de construcTie sau a unei substructuri în
poziTia finalã în structurã; procedeul permite pãstrarea unei poziTii fixe a macaralei si este foarte util
pentru structuri de mari dimensiuni, desi nu reprezintã o soluTie universalã în asemenea situaTii.
Rost -spaTiu liber sau dotat cu o garniturã între douã structuri; rol în combaterea efectelor termice sau
dinamice asupra structurilor.
Segregare -pierderea omogenitãTii amestecului de agregate la beton prin separarea pãrTii fine (cca. 0-3)
de cea medie (cca. 3-16) si de cea cu granulaTie mare ( > 16); fenomenul este uneori confundat cu
deficienTa calitativã a stratului de acoperire al armãturii (strat incomplet).
Sol expansiv -tip de sol cu proprietatea de umflare sau contracTie atunci când cantitatea de apã
conTinutã se modificã.
Soluri, armare -metode care introduc una sau mai multe structuri de rezistenTã suplimentare ce se aflã
în conlucrare cu solul si îmbunãtãTesc stabilitatea unui masiv; utilizarea geotextilelor este o astfel de
metodã la fel cum soil nailing (baterea în "cuie" a solului) este folositã cu precãdere în Statele Unite.
Soluri, lichefiere -a se vedea definiTia de la litera L.
144
Soluri, stabilizare -orice metoda care conduce la reducerea proprietãTilor de contracTie-umflare ale
solului; printre metodele de stabilizare se aflã compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau
amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenusã zburãtoare sau var.
Stâlp -structurã de rezistenTã pentru preluarea sarcinilor verticale si a unor sarcini orizontale si
transmiterea lor cãtre un suport aflat la baza sa; stâlpul poate consta dintr-o singurã barã, dintr-un
ansamblu de bare (ex. stâlpii pentru susTinerea liniilor electrice aeriene) sau orice altã formã în care
înãlTimea este mult mai mare decât dimensiunile secTiunii transversale; sensibilitatea la pierderea
stabilitãTii trebuie luata în considerare.
Structura în cadre -în accepTiune generalã, structura din bare drepte care formeazã un model spaTial
ortogonal (bare verticale si orizontale), dar variaTii pot sã existe.
Styropor -materie primã folositã iniTial de AMVIC.
ªarpantã -schelet format din piese din lemn, din metal sau beton armat, care susTine învelitoarea unui
acoperis (sau un alt element al unei construcTii) si permite realizarea formei acestuia.
ªemineu -canal vertical ce asigurã evacuarea gazelor de ardere a combustibilului dintr-un cuptor, prin
convectie; cos de fum; element decorativ care susTine focarul de ardere si are o deschidere cãtre un
canal vertical de evacuare prin convecTie.
Taluz -mal.
Tavan -element de construcTie cu rol de închidere orizontalã sau de separaTie; "tavanul fals" ascunde
ansamblul elementelor de rezistenTã care susTin tavanul real; percepTia termenului este legatã de un
element plan; termenul are si conotaTii regionale.
Tensiune normalã -forTã perpendicularã pe un element infinitezimal de arie a unei secTiuni si uniform
distribuitã pe acel element, elementul fiind supus unei solicitãri exterioare.
Tensiune tangenTialã -forTã aflatã în planul unui element infinitesimal de arie a unei secTiuni a unui
element sub solicitare exterioarã.
145
Turn de rãcire -construcTie, în general de forma unui hiperboloid parabolic, în interiorul cãreia trebuie
efectuatã rãcirea unor fluide industriale.
Turnarea betonului -procedeu tehnologic de punere în operã a betonului aflat în stare fluidã, în
vederea întãririi sub o anumitã formã; în general, forma este datã fie de un cofraj, fie de lucrãri
executate în pãmânt, fie combinaTia celor douã.
Teavã -obiect foarte lung în raport cu dimensiunile secTiunii transversale, cu secTiune implicit circularã
si care închide un anumit spaTiu; desi constituie un element dupã punerea în operã, Teava este deseori
privitã ca material de construcTie.
U -coeficient de transfer termic.
Urbanism -act prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeazã regimul juridic,
economic si tehnic al unui imobil, cerinTele urbanistice care urmeazã sã fie îndeplinite, precum si lista
avizelor si acordurilor necesare în vederea autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcTii.
Vicii ascunse -de fapt, sunt niste deficienTe ale unui bun, care îi afecteazã acestuia utilitatea, fãcând-o
sã scadã; viciile se pot numi ascunse atunci când nu se pot descoperi la o cercetare cât mai atentã si
mai serioasã, pe care orice cumpãrãtor este obligat sã o facã fie personal, fie apelãnd la o persoanã de
specialitate.
Vutã -variaTie a secTiunii transversale care porneste de la o extremitate a unui element de construcTie
(grindã sau arc); realizarea vutelor reduce tensiunile principale mari datorate forTelor tãietoare mari
în combinaTie cu posibile momente încovoietoare importante; termenul provine de la o traducere
aproximativã din limba francezã a cuvântului “voute” care semnificã boltã.
Zid de sprijin -element de construcTie care trebuie sã preia împingerea pãmântului si a cãrui fundaTie
trebuie sã preia eventual si unele sarcini verticale, în afara greutãTii proprii.
Zidãrie -element de construcTie cu dimensiuni în plan, considerabil mai mari decât grosimea, cu rol
de preluare a încãrcãrilor verticale dar si a încãrcãrilor orizontale care rezultã din acTiuni cum ar fi
vântul sau seismul; materialul de realizare porneste de la beton armat si poate ajunge pânã la chirpici
sau lut armat; din punct de vedere structural, zidãria poate fi consideratã portantã sau auto-portantã,
146
dar în orice situaTie va conlucra cu restul structurii de rezistenTã, de aceea detaliile corespunzãtoare
trebuie foarte bine analizate, mai ales în ceea ce priveste posibilele acTiuni orizontale asupra
construcTiei.
Zidãrie de cãrãmidã -zidãrie confecTionatã din blocuri paralelipipedice din diverse materiale (argilã
arsã, chirpici, BCA) prinse cu un mortar adeziv, de obicei atât în rosturile orizontale cât si în cele
verticale.
Zidãrie de placare -subansamblu cu rol decorativ sau mixt (poate include contribuTia la funcTia de
ventilare, de exemplu) ancorat de un alt element cu funcTie portantã sau auto-portantã dar fãrã a avea
o structurã proprie; a se deosebi de peretele-cortinã care are o structurã proprie.
147
Caracteristici ale produsului POLISITIREN GRAFITAT utilizat la cofrajele AMVIC sau la plãcile pentru termoizolaTii: -transfer termic scãzut cu 20% faTã de polistirenul cu aceeasi denitate; -mult mai rezistent la razele ultraviolete (viaTã mai lungã pentru tencuiala decorativã).
148
Anexa B - Proiectarea pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC
B1.0 - Respectarea reglementãrilor din România
ConstrucTiile care vor fi realizate folosind sistemul de cofraje înglobate, termoizolante din polistiren
ignifugat expandat AMVIC, respectã normativele si regulamentele de proiectare si realizare a
acestora din Tara noastrã. Pentru situaTii în care construcTia se plaseazã în afara limitelor impuse de
normativele si regulamentele în vigoare, acestea vor fi proiectate si agrementate de organismele
autorizate.
Pentru proiectarea si realizarea construcTiilor în sistem AMVIC, folosind cofraje pierdute,
termoizolante din polisitiren grafitat ignifugat, expandat AMVIC, în prezent se aplicã urmãtoarele
reglementãri de proiectare:
1. “Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat” indicativ CR
2-1-1.1-05, aprobat de MTCT cu ordinul 3/06.01.2006;
2. "Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clãdiri", indicativ P
100-1/2006 care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2006 prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcTiilor si turismului nr. 489/2005. Codul introduce în practica proiectãrii
structurilor noi concepte si abordãri, aliniate la prevederile Eurocodurilor care sunt în plin
proces de elaborare si implementare atât în România, cât si în Uniunea Europeanã;
3. Normele tehnice privind proiectarea si executarea adãposturilor de protecTie civilã în cadrul
construcTiilor noi;
4. Eurocoduri pentru construcTii,
5. Ordinul nr. 381 din 4 martie 1994 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere
a incendiilor. Emitent: Ministerul de Interne. Se aplicã la proiectarea, realizarea si utilizarea
construcTiilor noi de orice categorie si a instalaTiilor aferente acestora, indiferent de forma de
proprietate sau destinaTie, precum si la lucrãrile de modernizare, modificare sau transformare
a celor existente;
6. Adâncimea de fundare se stabileste conform STAS 6054-77
7. Materiale folosite vor fi certificate pentru a fi folosite în construcTii
149
B1.1 - Aplicaþie
Toate informaTiile conTinute în secTiunea B1.2 sunt aplicabile la structuri din beton armat: locuinTe,
clãdiri mici, clãdiri administrative, construcTii cu un nivel sau mai multe, etc.
B1.2 - Materiale
B1.2.1. Beton
Principala reglementare privind execuTia lucrãrilor din beton, beton armat si beton precomprimat este
normativul NE 012 -99.
Acesta a fost elaborat în principal, pe baza standardului european ENV 206-1, având în vedere si
schimbãrile importante survenite în special în gama sortimentalã a cimenturilor produse în Tarã.
Normativul NE 012-99 a încheiat un «ciclu reglementat» dominat de normativul C140-86.
Normativul NE - 012-99 s-a aliniat în mare mãsurã cerinTelor europene (standardului ENV 206-1),
unul din principiile de bazã ale standardelor europene, privind producerea betonului se referã la faptul
cã se indicã cu precizie cerinTele pentru beton, metodele de verificare ale realizãrii acestor cerinTe si
criteriile de conformitate, iar modalitãTile prin care se obTin aceste cerinTe trebuie sã fie în general în
sarcina producãtorilor.
Normativul NE 012 - 99 a fost elaborat pe baza datelor prezentate în standardul european ENV 206-1
si în mãsura în care a fost posibil, prin preluarea unor date din fostul normativ C 140 sau a unor
rezultate oTinute în urma unor cercetãri experimentale.
Acest proces a fost practic declansat odata cu elaborarea standardului SR 13510, care reprezintã
Documentul naTional de aplicare a SR EN 206-1: Beton. Partea 1: SpecificaTie, performantã, producTie
si conformitate.
EvoluTia normativã în acest domeniu este evidentã în special în ceea ce priveste urmãtoarele
aspecte:
A mai bunã corelare cu standardele de proiectare, execuTie si evaluare a structurilor din beton,
beton armat si beton precomprimat;
150
A clarificarea responsabilitãTilor tuturor factorilor implicaTi în producerea betonului;
A schimbãri în ceea ce priveste definirea si notarea claselor de expunere si stabilirea compoziTiei
betonului în funcTie de aceste clase;
A impunerea altor frecvenTe de prelevare a probelor si a altor criterii de conformitate pentru
diferite caracteristici ale betonului etc.
Tabel B1.2.1 Echivalarea (orientativã) pentru codifcarea betoanelor
Normativ NE-012/99
Normativ C140/79
Normativ C140/86
C 2,8/3,5
B50
Bc 3,5
C 4/5
B75
Bc 5
C 6/7,5
B100
Bc 7,5
C 8/10
B150
Bc 10
C12/15
B200
Bc 15
C 16/20
B250
Bc 20
C 18/22,5
B300
Bc 22,5
C 20/25
[B330]
Bc 25
C 25/30
B400
Bc 30
C 28/35
B450
Bc 35
C 30/37
C 32/40
B500
Bc 40
C35/45
C 40/50
B600
Bc 50
C 45/55
C 50/60
B700
Bc 60
a) [CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat.
Art. 7.1.1 Clasa minimã a betonului utilizat în pereTii structurali va fi BC 15.
La clãdiri cu înãlTimi mari (orientativ, cu mai mult de10 niveluri) se recomandã utilizarea unor betoane
de clasã superioarã BC 30 ... BC 40, în special la nivelurile inferioare.
b) RezistenTa la compresie a betonului armat dupã 28 de zile nu trebuie sã fie mai micã de 15 MPa
pentru pereTi, coloane, seminee si hornuri, fundaTii, elevaTiile fundaTiei, traverse si stâlpi
înclinaTi.
151
B1.2.2. OTel beton de armare
a) În conformitate cu [CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de
beton armat
Art. 7.1.2 Pentru armarea pereTilor structurali se utilizeazã:
• bare de oTel beton (PC 60, PC 52, OB 37);
• sârmã matã trasã (STNB) sau sârmã profilatã sub formã de plase sudate produse în industrie.
b) Sã aibã o petrecere (suprapunere, joantare) de minim 40 de diametre ale barelor de armare.
Prima casa pasivã din România
152
Anexa C - Dimensiunile pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC
Tabel C1.1 - ÎnãlTimea peretelui vertical din cofraje AMVIC
N r. de
rânduri
ÎnãlTimea totalã pentru cofraje A M V IC
[m]
1
0,41
2
0,81
3
1,22
4
1,63
5
2,03
6
2,44
7
2,84
8
3,25
9
3,66
10
4,06
11
4,47
12
4,88
13
5,28
14
5,69
15
6,10
16
6,50
17
6,91
18
7,32
19
7,72
20
8,13
153
Calculul înãlTimii peretelui liber
[CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat precizeazã cã
un perete din beton armat, similar cu un perete în sistem AMVIC trebuie sã aibã grosimea mai mare
decât raportul H/20, dar nu mai puTin de 15 cm.
Exemplu:
Pentru cofrajul AMVIC de 15,24 cm înãlTimea maximã liberã este:
H = 15,24 cm x 20 = 304,8 cm
Numãr de rînduri de cofraje = H / 40,6 cm = 300,48 cm / 40,6 cm = 7,5 rânduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 8 rânduri de cofraje, rândul 8 având decupatã jumãtatea de sus
pentru legarea planseului.
ÎnãlTimea construcTiei poate fi de P+4 etaje
Pentru cofrajul AMVIC de 20,32 cm înãlTimea maximã liberã este
H = 20,32 cm x 20 = 406,4 cm
Numãr de rînduri de cofraje = H / 40,6 cm = 406,4 cm / 40,6 cm = 10 rânduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 10 rânduri de cofraje, rândul 11 având decupatã jumãtatea
inferioarã pentru legarea planseului.
ÎnãlTimea construcTiei poate fi de P+8 etaje
Pentru cofrajul AMVIC de 25,4 cm înãlTimea maximã liberã este H = 25,4 cm x 20 = 508 cm
Numãr de rînduri de cofraje = H / 61 cm = 508 cm / 40,6 cm = 12,5 rânduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 13 rânduri de cofraje, rândul 13 având decupatã jumãtatea
superioarã pentru legarea planseului.
ÎnãlTimea construcTiei poate fi de P+12 etaje 154
Anexa D - Insectele si construcTiile în sistem AMVIC
D1.0 - Tipuri de insecte
În locurile unde se realizeazã construcTii existã trei tipuri principale de insecte:
1. Insecte de lemn umed.
2. Insecte de lemn uscat.
3. Insecte subterane.
Insecte de lemn umed
Acestea sunt predominante în regiunile cu umiditate mare, zonele împãdurite, în apropierea bãlTilor,
lacurilor sau pe vãile râurilor si atacã în primul rând lemnul în descompunere. Eliminarea sursei de
umezealã care conduce la descompunere, de obicei, va controla rãspândirea lor.
Insecte de lemn uscat
Acest tip nu are nevoie de o sursã de umezealã semnificativã. Pot zbura direct în clãdiri si încep
colonii în lemnul uscat. Folosirea lemnului tratat este de obicei mai eficientã împotriva acestui tip de
insecte.
Insecte subterane
Insectele subterane trãiesc în general în sol pentru a evita extremele de temperaturã si de asemenea de
a obTine umezeala necesarã existenTei lor. Ele pot ataca orice lemn uscat sau alta sursã de celulozã din
cadrul ariei de hrãnire a coloniei, cum ar fi stâlpii netrataTi ai gardului, stâlpi de utilitãTi, carton, hârtie,
scândurã fibroasã care sunt aproape de sol.
În afarã de intrãrile prin lemnul ce atinge sau este aproape de sol, insectele pot intra prin crãpãturi în
fundaTia de beton sau plãci, si prin spaTiile din jurul Tevilor de utilitãTi trecând prin fundaTiile de
beton.
155
D1.1 - Insectele si construcTiile în sistem AMVIC
Polistirenul expandat, ignifugat si betonul care intrã în componenTa cofrajelor AMVIC nu
constituie o sursã de hranã pentru nici unul din cele trei tipuri de insecte.
Gard realizat în sistem AMVIC
156
Anexa E - Instalarea utilitãTilor
E1.0 - Strãpungeri în peretele AMVIC
În proiectul pentru instalatiile electrice, sanitare, aerisire/evacuare, etc. trebuie sã existe schiTa
strãpungerilor prin pereTi. Acestea sunt fãcute dupã ce cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat
(ICF) au fost asezate si înaintea turnãrii betonului. Marcarea pentru strãpungerile instalaTiilor este de
obicei efectuatã prin decuparea unei gãuri prin cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) si
introducerea unei Tevi de PVC. Teava de PVC serveste ca un manson pentru instalarea ulterioarã a
cablurilor, a conductelor, a instalaTiei electrice si a altor utilitãTi necesare structurii. Spuma adezivã
poate fi folositã pentru a sigila golurile dintre Teava de PVC si panourile cofrajelor AMVIC.
Figura E1.1 - Strãpungeri pentru trecerea instalaTiilor
prin pereTii AMVIC.
Note importante!
Toate mansoanele pentru strãpungeri trebuie instalate la un unghi în jos spre exteriorul clãdirii.
Aceasta va permite scurgerea apei acumulate în afarã.
Mansoanele trebuie sigilate cu o cãlãfãtuire sau spumã impermeabilã dupã ce toatã instalaTia
electricã a fost realizatã.
E2.0 - InstalaTia electricã
E2.0.1 - Panoul principal de intrare
Panoul electric principal pentru o clãdire este de obicei localizat în interior, într-o camerã sau anexã
independentã. Dacã panoul electric principal va fi instalat într-un perete exterior, construiTi
157
echivalentul unui cadru de usã cu dimensiunile potrivite. ÎnãlTimea cadrului trebuie sã fie îndeajuns,
asfel încât sã rãmânã un spaTiu de aproximativ 30-45 cm deasupra panoului pentru a permite accesul
usor pentru a trage firele din partea de sus si a le misca pentru pozarea în polistirenul cofrajul de
deasupra. Cablarea poate fi fãcutã pânã la nivelurile superioare si mansardã.
În situaTia în care conductorii electrici vin pe sub panoul electric, realizaTi traseul prin fundaTie/palcã
permiTându-i sã intre în interiorul deschiderii fãcute de cadru.
Figura E1.2 - Panou electric principal instalat în peretele
exterior.
E2.0.2 - Cablarea electricã
Cablarea este realizatã în pereTii cofrajului AMVIC dupã ce betonul a fost turnat, prin decuparea
canalelor în panourile din polistiren expandat, ignifugat în care conductorii vor fi pozaTi. Cea mai
eficientã cale de decupare a canalelor este prin folosirea ferãstrãului cu lanT cu un opritor de adâncime, 158
instalat.
Figura E1.3 - Decuparea unui canal în panoul din polistiren folosind un
ferãstrãu cu lanT
Cablurile electrice sunt pozate în
panourile din polisitiren grafitat
expandat, ignifugat. FolosiTi spumã
adezivã ignifugatã pentru a fixa
conductorii în polistiren în locuri
convenabile în aceeasi manierã cum
capsele sunt folosite la cablarea si
pozarea convenTionalã.
FolosiTi plãci protectoare împotriva
cuielor, deasupra cablãrii în locuri
unde poate fi afectatã de suruburile cu
autofiletare.
E2.0.3 - Conductele
Figura E1.4 - Pozarea cablurilor electrice în panourile din polistiren
Conductele sunt instalate în pereTii AMVIC în aceeasi manierã ca si instalaTia electricã prin decuparea
unui canal în polisitiren grafitatul expandat, ignifugat dupã ce pereTii au fost turnaTi.
În cazul în care conductele vor fi pozate în beton, atunci vor fi asezate înaintea turnãrii betonului
incluzând cofretele, cutiile electrice si racordurile la care conductele vor fi bransate.
159
E2.0.4 - Doze electrice îngropate
Dozele electrice îngropate sunt instalate în cofrajele AMVIC dupã ce betonul a fost turnat prin
decuparea unei adâncituri în panoul din polistiren folosind un cuTit fierbinte ajustat la adâncimea
potrivitã. Panourile din polistiren expandat, ignifugat ale cofrajelor AMVIC au grosimea de 63,5 mm,
ceea ce este deajuns pentru majoritatea cutiilor electrice.
Dacã doza electricã necesarã este mai adâncã de 63,5 mm, atunci instalarea trebuie efectuatã înaintea
turnãrii betonului dupã cum urmeazã:
1. DecupaTi un cep în panoul din polisitiren grafitat expandat, ignifugat si împingeTi-l în cavitatea peretelui.
Aceasta va crea un gol mai adânc în care doza electricã va fi instalatã.
2. FolosiTi spumã adezivã pentru a lipi cepul de spumã în poziTia doritã. Aceasta va opri cepul
sã se miste în timpul turnãrii betonului.
3. Dupã ce betonul a fost turnat, deschideTi cepul de spumã, prins în peretele de beton si instalaTi
doza electricã pe poziTie.
E2.0.4.1 - Atasarea dozei electrice la perete
Dozele electrice sunt fixate în peretele cofrajului de:
1. FricTiunea cu polistirenul expandat, ignifugat.
2. Spuma adezivã.
3 Folosirea dozelor cu bride în faTã si însurubarea prin bride în
distanTierii de polipropilenã. Pentru dozele metalice cu bride,
folosiTi suruburi pentru beton si perforaTi prin beton.
Notã importantã!
NU FACETI alte gãuri în dozã decât cele marcate pe acestea.
E3.0 - InstalaTii tehnico-sanitare
Figura E1.5 - Dozã cu bridã atasatã la distanTier
160
InstalaTiile tehnico-sanitare pot fi pozate în aceeasi manierã ca
firele electrice sau conductele, prin decuparea de canale în
polistirenul expandat, ignifugat dupã turnarea betonului si
pozarea conductelor. Spuma adezivã este folositã pentru a fixa
conductele de scurgere pe poziTie.
Decupare se executã cu ajutorul “cuTitului cald”
Dacã sunt necesare brãTãri sau dispozitive de fixare, suruburile
pentru beton pot fi folosite pentru fixarea acestora la beton.
Conductele tehnico-sanitare mai mari, ex: 76 mm sau
Figura E1.6 - Conductã sanitarã pozatã
în polistiren
conducte de aerisire mai mari pot fi instalate prin cofrarea peretelui pentru a le potrivi în jgheaburile
fãcute din lemn sau metal în care Tevile sã fie ascunse si usor accesate pentru întreTinere.
Nu este recomandatã plasarea conductelor tehnico-sanitare în peretele din beton deoarece slãbeste
rezistenTa acestuia. Dacã este obligatoriu sã pozaTi conductele în beton pentru esteticã arhitecturalã,
inginerul proiectant trebuie sã stabileascã aceste detalii.
161
Model de certificat de eficienTã energeticã a construcTiilor 162
Bibliografie
1. ICF Technical & Installation Manual, Amvic System Canada
2. Mihai Voiculescu, ManualulTehnic AMVIC, Ed.ALPHA MDN, 2007
3. “Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat” indicativ CR
2-1-1.1-05, aprobat de MTCT cu ordinul nr. 3/06.01.2006;
4. "Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clãdiri", indicativ P
100-1/2006 aprobat de MTCT cu ordinul nr. 489/2005.
5. STAS 6054-77
6. "Ghid pentru stabilirea criteriilor de performanTã si a compoziTiilor pentru betoanele armate
dispers cu fibre metalice", indicativ GP-075-02
7. Standardul SR EN 13163:2003/AC:2006 Produse termoizolante pentru clãdiri. Produse
