+ All Categories
Home > Documents > MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

Date post: 31-Dec-2016
Category:
Upload: hoangtuong
View: 234 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
191
1 MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE Proiect 0787R2 DISTRICT + “Diseminarea strategiilor inovative pentru valorificarea bunelor practici ţintã” Sub-proiect “EAST_INNO_TRANSFER– Sprijinirea inovării şi promovarea transferului de cunoştinţe în noile state membre ale UE”
Transcript
Page 1: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

1

MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE

Proiect 0787R2 DISTRICT + “Diseminarea strategiilor inovative pentru valorificarea

bunelor practici ţintã”

Sub-proiect “EAST_INNO_TRANSFER– Sprijinirea inovării şi promovarea transferului de cunoştinţe în noile

state membre ale UE”

Page 2: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

2

I. MANUAL DE TRANSFERABILITATE – CONTEXT ŞI

OBIECTIVE ……………………........................…pag.3

II. CADRUL INOVĂRII……………………….............pag.9

III. TRANSFER DE INOVARE

MODELE/STRUCTURI ÎN POLONIA ŞI ROMÂNIA

Polonia………………….………………....……pag.19

România…………………………………….…..pag.28

IV. CONCLUZII, RECOMANDĂRI, URMĂTORII

PAŞI………………………………………………………...pag.52

V. ANEXE : STUDII DE CAZ, BUNE PRACTICI,

GLOSAR ……………………...................…….pag.58

Page 3: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

3

Capitolul I. Manualul de transferabilitate – Context şi obiective

1. Prezentarea INTERREG IV C şi DISTRICT+

INTERREG IVC asigură finanŝare pentru cooperarea interregională în Europa. Programul este implementat în cadrul obiectivului de cooperare teritorială al Comunităŝii Europene şi este finanŝat prin Fondul European de Dezvoltare Regională Fund (FEDR). Obiectivul general al Programului INTERREG IV C este îmbunătăţirea eficienţei

politicilor şi instrumentelor

regionale. Un proiect se bazează pe schimbul de experienŝă între parteneri care sunt, în mod ideal, responsabili pentru dezvoltarea politicilor locale şi regionale.

Domeniile de sprijin sunt inovarea

şi economia bazată pe cunoaştere,

mediu şi prevenirea riscurilor. Proiectul DISTRICT+ a fost aprobat şi co-finanŝat în cadrul Programului de

cooperare interregională INTERREG IV C, finanŝat prin Fondul de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene.

DISTRICT+ porneşte de la conştientizarea faptului că cercetarea şi inovarea sunt elemente cheie pentru dezvoltarea economică şi cooperarea interregională oferă o modalitate viabilă de a învăŝa reciproc în aceste domenii strategice ale politicii regionale.

DISTRICT+ îşi propune să facă schimb de experienţe şi bune practici între partenerii

regionali, în scopul de a îmbunătăţi eficienţa politicilor regionale în domeniile

inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice.

DISTRICT+ îşi propune să ofere instrumente de politică transferabile şi reţele

interregionale stabile de implementare a sub-proiectelor în domeniul clusterelor şi

reţelelor de întreprinderi, proiectelor inovatoare pentru IMM-uri cu universităţi şi

centre tehnologice, şi de finanţare a inovării.

DISTRICT+ este axat, la nivel strategic, pe schimbul de experienţe şi punerea în aplicare a sub-proiectelor pentru a valorifica bunele practici ale partenerilor în politicile de dezvoltare regională.

Page 4: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

4

2. EAST_INNO_TRANSFER

2.1 Scurtă prezentare a sub-proiectului “Sprijinirea inovării şi promovarea

transferului de cunoştinţe în noile state membre ale UE” - EAST_INNO_TRANSFER (inclusiv grupuri ţintă, obiective, rezultate aşteptate, indicatori)

Sub-proiectul EAST_INNO_TRANSFER îşi propune să susŝină implementarea iniŝiativelor inovative prin încurajarea schimbului şi transferul de bune practici din regiunile mai avansate din Europa de Vest (West Midlands şi Toscana) către partenerii cu mai puŝină experienŝă din noile state membre (Silezia Inferioară şi

Braşov), consolidând tranziŝia spre o economie bazată pe cunoaştere. Obiectivul general al sub-proiectului a fost de a sprijini punerea în aplicare a iniŝiativei inovatoare în statele membre ale UE în ceea ce priveşte tranziŝia către o economie bazată pe cunoaştere, prin îmbunătăŝirea capacităŝii de politică şi competenŝele şi abilităŝile specifice ale diferitelor categorii de actori implicaŝi în

domeniul dezvoltării serviciilor inovatoare avansate pentru IMM-urile inovatoare şi crearea de incubatoare tehnologice şi de centre de transfer pentru cercetare şi dezvoltare. Principalele rezultate ale EAST_INNO_TRANSFER s-au axat pe consolidarea capacităŝilor politice ale partenerilor şi îmbunătăŝirea competenŝelor şi abilităŝilor specifice ale personalului lor şi ale părŝilor interesate locale şi regionale privind: Servicii inovative în afaceri (programe de sprijinire a inovării; mecanisme şi

servicii de start-up; pentru crearea de IMM-uri pentru tineri cercetători; administrarea spin-off-urilor şi spin out-urilor);

Crearea, administrarea şi dezvoltarea incubatoarelor universitare, a centrelor de transfer pentru cercetare şi dezvoltare (C&D) şi a parcurilor tehnologice. 2.2 Temele sub-proiectului EAST_INNO_TRANSFER

Aspectele abordate de sub-proiect sunt în concordanŝă cu priorităŝile 3 şi 5 din DISTRICT+:

Dezvoltarea afacerilor inovative ; Dezvoltarea incubatoarelor tehnologice şi a centrelor de transfer C&D

SP îşi propune implementarea iniŝiativelor inovative în judeŝul Braşov (RO) şi Silezia Inferioară (PL) pe baza celor mai avansate experienŝe implementate în Regiunea Toscana (IT) şi West Midlands (UK). SP va avea un puternic caracter inovativ şi va aduce o evidentă valoare adăugată proiectului DISTRICT+ prin furnizarea către partenerii din România şi Polonia a unei metodologii eficiente şi instrumente specifice experimentate în ŝările mai avansate (IT şi UK), cu scopul de a îmbunătăŝi capacitatea politică şi competenŝele personalului.

Page 5: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

5

2.3 Partenerii şi rolurile lor

Oficiul Teritorial pentru IMM-uri şi Cooperaţie (RO) – PARTENER LIDER Rol: - management-ul şi coordonarea sub-proiectului; - Dezvoltarea prin schimb de programe specifice pentru sprijinirea creării de incubatoare universitare, dezvoltarea de IMM-uri inovatoare pentru tineri cercetători şi spin-off-uri universitare.

Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov(RO) Rol: să participe activ la toate activităŝile sub-proiectului şi să îmbunătăŝească competenŝele personalului său referitoare la problemele de politică privind dezvoltarea de incubatoare tehnologice şi de centre de transfer pentru cercetare şi dezvoltare a centrelor de transfer, cu scopul de a sprijini relaŝia dintre centrele de cercetare şi mediul de afaceri de la nivelul judeŝului Braşov.

Agenţia Metropolitană Braşov (RO) Rol: să participe activ la toate activităŝile sub-proiectului. Participarea sa este legată de rolul său în implementarea Planului de Dezvoltare Urbană 2009 – 2015: DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN CENTRUL DE CUNOŞTINŜE. Una dintre priorităŝi este proiectul GENIUS – Campusul Universitar Independent pentru Energie Verde, unde va fi situat un pol ştiinŝific de excelenŝă şi centru de transfer C&D.

Universitatea Staffordshire (UK) Rol: să participe activ la toate activităŝile din cadrul sub-proiectului şi să împărtăşească cu partenerii din România, Polonia şi Italia bogata lor experienŝă şi practică privind programe de gestionare a companiilor spin-out, spin-off ; incubarea companiilor absolvenŝilor şi sprijinirea inovării.

Institutul de Studii Avansate Sant Anna (IT) Rol: să participe activ la toate activităŝile din cadrul sub-proiectului şi să împărtăşească cu partenerii din România, Polonia şi Marea Britanie metodologiile şi instrumentele sale experimentale privind activarea proceselor de inovare cu un grad ridicat de transferabilitate şi, de asemenea, să pună la dispoziŝia partenerilor săi experienŝele sale în ceea ce priveşte crearea şi gestionarea de incubatoare tehnologice şi centre tehnologice de transfer.

Universitatea Tehnologică din Wroclaw – Incubatorul Universitar de Antreprenoriat (PL)

Page 6: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

6

Rol: să participe activ la toate activităŝile sub-proiectului şi să îmbunătăŝescă prin schimb de experienŝă şi bune practici competenŝele specifice ale personalului său în privinŝa management-ului incubatoarelor tehnologice şi a centrelor de transfer pentru C&D.

2.4 Principalele provocări ale proiectului

Obiective mai specifice vor fi atinse prin schimbul de experienŝă şi transferul de bune practici vizate cu scopul de a:

sprijini OTIMMC Braşov, principala instituŝie pentru IMM-uri, să dezvolte noi programe pentru IMM-uri inovatoare prin îmbunătăŝirea competenŝelor personalului în domeniul serviciilor inovative pentru firme;

sprijini AMB şi ADDJB Braşov, o agenŝie de dezvoltare metropolitană şi una regională pentru a-şi pune în aplicare strategiile lor privind inovarea şi C&D la nivel local şi regional prin îmbunătăŝirea capacităŝii şi a competenŝelor specifice ale personalului în domeniul managementului inovării;

sprijini dezvoltarea de incubatoare universitare şi centre de transfer tehnologic în judeŝul Braşov şi regiunea Silezia Inferioară prin consolidarea competenŝelor specifice ale personalului din Incubatorul Universitar pentru Antreprenoriat de la Universitatea Tehnologică din Wroclaw şi Incubatorul Universitar de la Universitatea Transilvania din Braşov.

2.5 Procesul (activităţi, monitorizare)

Activităŝile SP vor fi organizate în 5 pachete de lucru:

PL1 Management şi coordonare: urmăreşte să asigure coordonarea financiară, tehnică şi organizatorică a partenerilor. PL2 Metodologia de transferabilitate: definiŝie, implementare şi monitorizare: îşi propune să definească metodologia transferabilităŝii în scopul de a asigura eficienŝa implementării activităŝilor. Această metodologie va fi concepută, implementată şi monitorizată de către Comitetul experŝilor (CExp) şi va fi adaptată şi ajustată pe baza procesului de monitorizare a activităŝilor desfăşurate în cadrul PL 3, 4 and 5.

PL3 Analiza studiilor de caz şi recomandări de politici publice: îşi propune să susŝină transferul de bune practici către partenerii din România şi Polonia, bazate pe metodologia definită în cadrul PL2 şi pe bunele practici identificate şi împărtăşite. Fiecare partener va elabora 1 sau 2 studii de caz legate de temele sub-proiectului. Va fi întocmit un raport de evaluare care să cuprindă recomandări de politici pentru factorii de decizie politică din România şi Polonia.

PL4 Sesiuni de instruire şi vizite de studiu: îşi propune să perfecŝioneze competenŝele specifice ale personalului partenerilor din România şi Polonia şi ale altor părŝi interesate prin 4 sesiuni de instruire şi 4 vizite de studiu, bazate pe metode cum ar fi să înveŝi să acŝionezi prin încercare şi greşeală.

Page 7: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

7

PL5 Diseminare şi comunicare: urmăreşte să asigure o diseminare eficientă a rezultatelor şi output-urilor acestui SP în regiunile partenerilor din România şi Polonia, cu scopul de a determina un impact real şi o îmbunătăŝire importantă a practicilor şi politicilor lor în domeniul inovării C & D.

Activităţi:

1. Definirea şi aprobarea unui plan de diseminare şi comunicare (de către Comitetul Director, Comitetul Executiv şi Comitetul Experŝilor); acesta va fi împărŝit în două planuri de diseminare anuale;

2. Operaŝiuni Web-site pentru a promova sub-proiectul de către fiecare partener;

3. 4 broşuri vor fi livrate în cursul proiectului; 4. 1 conferinŝă de deschidere la Braşov; 5. 1 conferinŝă intermediară la Wroclaw ; 6. 1 conferinŝă finală la Braşov; 7. Fiecare partener va organiza alte 2 evenimente de diseminare în regiunile lor; 8. 11 conferinŝe de presă vor fi organizate; 9. 11 comunicate de presă vor fi diseminate în cele 4 regiuni.

2.6 Principalele constatări şi lecţii – conceptul de transfer

Obiectivul general, precum şi obiectivele specifice vor fi atinse printr-un program intensiv de schimburi de experienŝă între parteneri, bazat pe o metodologie eficientă şi inovatoare, care va asigura transferabilitatea de bune practici din regiunile mai avansate (Toscana, IT; West Midlands, UK) către regiuni din noi state membre ale UE (Judeŝul Brasov –RO; Silezia Inferioară – PL).

Scopul acestui proiect nu este doar de a îmbunătăŝi competenŝele specifice ale unor categorii de părŝi interesate din România şi Polonia, printr-un schimb de informaŝii şi cunoştinŝe în domeniul inovării cu partenerii din Italia şi Marea Britanie. Proiectul are ca scop în special îmbunătăŝirea politicilor publice în România şi Polonia privind dezvoltarea serviciilor de inovare în afaceri şi crearea de incubatoare universitare, centre de transfer şi parcuri ştiinŝifice, printr-un transfer eficient de bune practici identificate în contexte atât de diferite de cele în care acestea vor fi transferate.

2.7 Rezultate, diseminare, durabilitate, valoare adăugată

Output-uri: 1 plan de diseminare şi comunicare; 6 operaŝiuni Web site (300 vizite pe lună); 4 broşuri create; 1200 broşuri distribuite; 3 conferinŝe interregionale ; 8 alte evenimente de diseminare organizate; 11 comunicate de presă; 6 conferinŝe de presă.

Page 8: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

8

Procesul de diseminare (WP5) îşi propune, de asemenea, să contribuie la îmbunătăŝirea transferului procesului de inovare din ŝările vest-europene către noile state membre ale UE. Durabilitate: Din acest punct de vedere, criteriile de durabilitate au fost respectate în selectarea de bune practici de către toŝi partenerii. Valoare adăugată: În ceea ce priveşte obiectivele proiectului DISTRICT+, Programul INTERREG IVC, precum şi Agendele de la Lisabona şi Goteborg, EAST_INNO_TRANSFER a contribuit la o înŝelegere mai bună şi mai concretă a posibilităŝilor şi limitărilor privind transferul de bune practici către Polonia şi România, subliniind în acelaşi timp domenii posibile de cooperare interregională.

Page 9: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

9

CAPITOLUL II. Cadrul inovării 1. Cadrul – Douăsprezece întrebări despre politicile de inovare: un glosar

actualizat (IT, UK)

Acest capitol are ca scop introducerea şi discutarea unor concepte-cheie în

politica de inovare, aşa cum aceasta este gestionată la nivel local şi regional. Desigur, nu avem nici o intenŝie de a scrie un fel de enciclopedie compactă a politicii de inovare. Există mai multe moduri de a obŝine o imagine cuprinzătoare şi actualizată a aspectelor implicate în politica de inovare în economiile industriale contemporane, atât în cadrul literaturii academice cât şi a celei orientată spre practică. (În acest scop, o bibliografie propusă încheie acest capitol.)

Obiectivul acestui capitol este, prin urmare, mai specific şi, mai presus de toate, orientat spre nevoile proiectului EAST_INNO_TRANSFER. Prin urmare, am rezumat toate problemele care au fost ridicate în timpul discuŝiilor noastre pe marginea doisprezece (mari!) întrebări:

Chiar avem nevoie de inovare?

De ce fel de inovare avem nevoie? Pot politicile locale şi regionale să facă diferenţa?

Ce face administraţia locală să devină mai conştientă de problemele inovării şi mai capabilă să acţioneze?

Ce determină ca politicile de inovare să aibă succes? Ce este o strategie regională (locală) de inovare?

Reprezintă crearea de locuri de muncă un obiectiv? Cine face politica de inovare?

Sprijină investiţiile străine procesul de inovare? Care sunt cele mai eficiente instrumente ale politicii de inovare?

Sunt „instituţiile”/agenţiile utile? Care este rolul universităţilor?

Chiar avem nevoie de inovare? În mod greşit, acest lucru este perceput ca fiind o întrebare redundantă. Cine este împotriva inovării? Într-adevăr, mai multe tendinŝe (curente) din societate ar putea dori încetinirea ritmului de inovare, deoarece inovarea nu are impact numai asupra eficienŝei tehnice sau economice, ci implică schimbări mai ample şi mai profunde în societate, redesenând relaŝiile dintre grupurile sociale. Cu toate acestea, inovarea devine „obligatorie” dacă vom adopta scenariul economiei bazată pe cunoaştere. În cadrul acestui scenariu valoarea produselor şi serviciilor este din ce în ce mai determinată de cantitatea şi calitatea cunoştinŝelor, care este "ataşată" acestora. Cu alte cuvinte, noi cumpărăm nu doar produsul, ci cumpărăm şi cunoştinŝele cuprinse în acesta. Trecând la un nivel mai macro, cunoaşterea este un factor de creştere (dezvoltare) pentru ŝări, regiuni şi localităŝi, deoarece cantitatea şi calitatea cunoştinŝelor care sunt disponibile într-un anumit domeniu influenŝează direct competitivitatea produselor.

Page 10: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

10

Nu există doar o singură „cale” spre dezvoltare. O opŝiune este urmarea unei „căi joase” de dezvoltare. În acest caz, acceptăm să ne bazăm competitivitatea pe salarii mici, acceptând în acelaşi timp niveluri de productivitate scăzute. Acest lucru declanşeazã de multe ori o spirală descendentă de scădere şi mai mult a salariilor, nesiguranŝa locului de muncă, ameninŝare continuă de externalizare a muncii către regiuni cu salarii şi mai mici, investiŝii insuficiente în bunuri publice (de larg consum) şi protecŝia mediului etc. Direcŝia opusă poate fi definită ca o „cale mai înaltă” de dezvoltare şi este asociată cu un rol pozitiv în perspectiva economiei bazată pe cunoaştere, ceea ce implică salarii mai mari şi egale, relaŝii de muncă mai bune, practici mai durabile în privinŝa mediului şi investiŝii mai mari în bunuri publice (de larg consum). Inovarea este, prin urmare, în mod direct legată de creşterea economică şi în special de posibilitatea de a accelera ritmul de creştere economică. Inovaŝiile sunt, de asemenea, în mod direct legate de sustenabilitate: industriile inovatoare sunt nucleul posibilei noi "economii verzi" şi inovarea face posibilă "ecologizarea" industriilor tradiŝionale. De ce fel de inovare avem nevoie? Când discutăm despre inovare, ne referim, în mare măsură la progresele tehnologice din produse şi procese. Aceasta este, fără îndoială, o perspectivă parŝială. Inovarea trebuie să fie definită în linii mari, incluzând toŝi paşii, de la finanŝe la instruire, incluzând marketing, managementul cunoştinŝelor, C & D, proiectarea, re-tehnologizarea, consultanŝa, drepturile de proprietate intelectuală etc, paşi care sunt necesari pentru a introduce pe piaŝă un produs, proces sau serviciu nou sau îmbunătăŝit, mai degrabă decât strict axată pe cercetare pre-competitivă pură şi eforturi tehnologice. Factorii de decizie politică ar trebui să fie conştienŝi de necesitatea de a sprijini întregul proces şi nu doar simpla dezvoltare sau achiziŝia de cunoştinŝe tehnologice. Concentrându-ne pe tehnologie, este necesară o nouă viziune privind concurenŝa şi "diviziunea internaŝională a muncii". Apariŝia unor noi lanŝuri valorice globale implică faptul că producŝia este "disociată" şi cu lanŝuri din ce în ce fragmentate pe plan internaŝional. Sarcini specifice şi faze de producŝie (mai degrabă decât producŝia de produse complete) se mută dintr-o ŝară în alta (Baldwin 2006: vezi schema de mai jos).

Page 11: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

11

Competitivitatea depinde, prin urmare, de disponibilitatea unor tehnologii de înaltă calificare şi toate ŝările trebuie să opteze pentru tehnologii de clasă mondială sau cel puŝin din clasa Europa, prin specializarea capacităŝilor lor. Pot politicile locale şi regionale să facă diferenţa? Politicile de inovare necesită o abordare prin mai multe niveluri de guvernare. "Teritorialitatea" este esenŝială, dar resursele strategice (financiare şi non financiare) sunt distribuite între mai multe niveluri de elaborare a politicilor, până la nivel european. Şi astăzi, politicile de inovare au tendinŝa de a face trimitere la "sisteme de inovare" regionale sau locale. Practic această abordare subliniază rolul proximităŝii geografice şi a teritoriului (inclusiv elementele sale "soft", cum ar fi capitalul social), în sprijinirea schimburilor de cunoştinŝe, în efectele secundare, învăŝare şi inovare. În studiile de inovare industrialăm, "inovarea deschisă" este o paradigmă în curs de dezvoltare, care presupune faptul că "cunoştinŝele utile sunt distribuite la scară largă". Prin urmare, ar trebui să tratăm C & D ca pe un sistem deschis (mai degrabă decât închis). În acest cadru, inovarea deschisă este definită ca "utilizarea intrărilor şi ieşirilor de cunoştinŝe pentru a accelera inovarea internă, şi, respectiv, extinderea pieŝelor pentru utilizarea inovării pe plan extern. Inovarea deschisă este o paradigmă care presupune că firmele pot şi ar trebui să folosească ideile externe şi pe cele interne, precum şi căile interne şi externe către piaŝă, de vreme ce urmăresc să progreseze în tehnologia lor" (Chesbrough, 2006, 2). Toate aceste contribuŝii impun, de fapt, necesitatea unei abordări revizuite şi mai sofisticate a problemei proximităŝii. Relaŝia dintre logică spaŝială şi non-spaŝială în sistemele de inovare este, mai mult decât oricând, una nerezolvată. Baze de cunoştinŝe prezintă sensibilităŝi diferite faŝă de efectele proximităŝii şi atunci proximitatea în sine trebuie să fie tratată ca un concept cu mai multe faŝete: cognitiv, organizaŝional, instituŝional, social şi geografic. Astfel, pentru a evita stagnarea, clusterele regionale, au nevoie nu numai de condiŝii favorabile locale, ci şi de mobilitatea liberă şi substanŝială între cluster şi lumea din jurul său. Ele au nevoie atât de "buzz local" cât şi de "conducte globale".

Page 12: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

12

Ce face administraţia locală mai conştientă de problemele inovării şi mai capabilă să acţioneze? Mai întâi de toate, este important ca în zonã să existe destulă cultură a inovării şi ca această cultură să aparŝină elitelor locale, economice şi politice. Prin această expresie se înŝelege un set de valori comune, care include o dispoziŝie de a accepta riscurile, acceptarea diversităŝii şi o înclinaŝie pozitivă către schimbare. Cultura inovării este susŝinută de compoziŝia demografică a societăŝii şi a elitelor economice şi politice, în situaŝia în care grupurile sociale mai dinamice se fac auzite şi au un rol acceptat (tineri, femei). Gradul şi calitatea "capitalului social" este, de asemenea, relevant. Prin capitalul social înŝelegem normele şi relaŝiile sociale integrate în structurile sociale ale societăŝii, care creează încredere şi permit oamenilor să-şi coordoneze acŝiunile şi să-şi atingă obiectivele dorite. Capitalul social este relevant deoarece permite să se ocupe mai eficient de risc şi să profite de oportunităŝi. În cazul în care inovarea înseamnă discontinuitate, o atenŝie deosebită ar trebui acordată blocajelor cognitive şi politice, care ar putea împiedica schimbarea şi, mai ales, ar putea împiedica politicile să sprijine şi să ghideze schimbarea. Blocajele cognitive apar atunci când s-a dezvoltat o anumită viziune asupra lumii pe baza consolidării, întăririi sociale. Această viziune asupra lumii determină care fenomene sunt percepute şi care fenomene sunt ignorate. Atunci când evenimentele şi semnalele sunt percepute, viziunea asupra lumii determină modul în care acestea trebuie să fie interpretate (Grabher 1993). Blocajele politice apar în cazul în care relaŝiile de cooperare dintre industrie şi guvern duc la politici care vizează apărarea status quo-ului, stării de fapt, din cauza faptului că antreprenorii din industriile emergente şi antreprenorii "străini" au o pondere mai mică în aceste relaŝii. Blocajele sunt dificil de spart şi, in extremis, poate exista tendinŝa de a permite ca o situaŝie să se deterioreze progresiv, fără să existe o reacŝie prea evidentă din partea comunităŝii locale (aşa-numitul sindrom "broasca ce fierbe"-boiling frog). Ce determină ca politicile de inovare să aibă succes? Politicile de inovare constituie provocări mari pentru guverne, administratii locale. A fi un guvern bun înseamnă, desigur, a desfăşura operaŝiuni eficiente, a gestiona subvenŝiile corect şi rapid, a avea un set de reglementări stabil şi neinvaziv pentru activităŝi economice. Cu toate acestea, nu este doar o chestiune de eficienŝă. Pentru a gestiona o guvernare complexă (a se vedea mai târziu), guvernele trebuie să fie actori credibili, cu o viziune profund elaborată şi comunicată în mod clar şi cu expertiză tehnică suficientă şi uşor de recunoscut. Un element foarte important în politica de inovare este acceptarea unui anumit nivel de risc: eşecul este o chestiune inevitabilă în domeniul inovării. Acest lucru este şi mai adevărat dacă luăm în considerare faptul că e de aşteptat ca politicile să sprijine exact aceste procese de inovare care nu sunt realizate de companii individuale. Pentru a face ca acceptarea riscului să fie compatibilă cu procesele de politică, este important să se consolideze aspectele care garantează utilizarea adecvată a banilor publici (cu participarea experŝilor, evaluarea proiectelor prin evaluări independente, de tip peer etc).

Page 13: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

13

În plus, politicile de inovare trebuie să fie concepute şi proiectate ca nişte procese de învăŝare. Următoarea matrice (Christensen, 1999) poate aduce clarificări acestui punct crucial. În multe cazuri, politicile de inovare implementează tehnici cunoscute pentru a atinge obiectivele convenite. Tipul de guvernare care se aşteaptă să fie asociat cu această combinaŝie (cadranul A din matrice) este "programarea", caracterizată prin (şi evaluată în termeni de) previzibilitate, echitate, responsabilitate, eficienŝă şi eficacitate. Atunci când nu există un consens în privinŝa obiectivelor, apar mecanismele de negociere, care să conducă la mai multe preferinŝe (cadranul C). Cu toate acestea, politicile se confruntă tot mai des cu incertitudini în ceea ce priveşte "tehnologia" de elaborare a politicilor şi posibilele rezultate ale acŝiunilor de politică. Atunci când se cade de acord asupra obiectivelor este necesară experimentarea (cadranul B). În caz contrar, sunt necesare procese mai complexe de învăŝare socială (cadranul D).

Învăŝarea politicilor este, prin urmare, o componentă esenŝială a politicilor de inovare. Învăŝarea politicilor trebuie să fie concepută ca o parte integrantă a procesului de elaborare a politicilor şi are loc prin analize comparative, monitorizare, ex-post evaluare şi schimb de bune practici. Ce este o strategie regională (locală) de inovare? Uniunea Europeană încurajează de mulŝi ani conceperea strategiilor regionale de cercetare şi inovare ca o abordare cuprinzătoare şi integrată pentru a susŝine, la nivel regional, efortul Uniunii pentru "creştere-dezvoltare inteligentă", pentru a construi o economie de înaltă performanŝă bazată pe cunoaştere. Strategiile regionale îşi propun, în special, să ofere o bază sănătoasă şi mai eficientă de utilizare a fondurilor structurale. Prin clarificarea strategiilor, Regiunile ar trebui să fie în măsură să evite duplicarea şi fragmentarea politicilor, sincronizând diferite programe de finanŝare, oferind o bună politică şi stabilind condiŝiile pentru stimularea investiŝiilor private.

Page 14: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

14

Recent, a fost introdus conceptul de specializare inteligentă pentru a sublinia necesitatea ca politicile să se axeze mai punctual, să evite strategiile generice "fotocopiate", evidenŝiind avantajelor competitive. Aceste avantaje se referă la "platformele” tehnologice" şi la "diversitate" ca o condiŝie pentru diseminarea cunoştinŝelor, care dovedesc importanŝa pentru dezvoltarea economică a combinării unor cunoştinŝe diferite, dar complementare, extinzând şi diversificând în sectoare care sunt strâns legate de cele existente (Asheim, Boschma si Cooke, 2011). Acest lucru implică, de asemenea faptul că dezvoltarea unei capacităŝi autonome C&D nu este neapărat un obiectiv pentru toate regiunile, în timp ce concentrarea pe "co-inventarea de aplicaŝii" (Incursiune et al., 2009) ar putea fi o alternativa mult mai fezabilă şi fructuoasă. Specializarea inteligentă este un element-cheie al propunerii Comisiei Europene pentru o politică de coeziune reformată ca o condiŝionalitate ex-ante pentru utilizarea FEDR în perioada următoare de programare a Fondurilor Structurale 2014-2020. Acest lucru înseamnă că este o pre-conditie referitoare la utilizarea eficientă a fondurilor UE, care ar trebui să fie îndeplinită când un Program Operaŝional este aprobat. Reprezintă crearea de locuri de muncă un obiectiv? Desigur, crearea de locuri de muncă este un obiectiv strategic cheie pentru toate administraŝiile publice. Politica de inovare poate oferi o oportunitate importantă în acest sens, dar cu unele calificări importante. S-ar putea ca politicile de inovare să nu aibă un efect imediat, deoarece acestea pot induce, de exemplu, schimbări în procesul de producŝie, care favorizează un alt fel de ocuparea forŝei de muncă (de exemplu, calificare mai înaltă). Atunci este dificil să ai un simplu efect de "păstrare a locurilor de muncă" şi trebuie analizăm efectul final "net" asupra creării de locuri de muncă. Desigur, noi locuri de muncă ar putea fi mai sustenabile în timp şi pot oferi o oportunitate pentru noile generaŝii şi pentru grupurile sociale emergente (cum ar fi femeile). Politicile de inovare pot constitui un instrument important pentru a depăşi riscul de nepotrivire între oferta de forŝă de muncă şi cerere, lucru care ar putea deriva din structurile industriale învechite. Din ce in ce mai mult politicile de invoare se concentreazã asupra capitalului uman în detrimentul celui fizic. Literatura de specialitate privind "clasa creativã" a dovedit contribuŝia datã de anumite grupuri sociale la creşterea economicã. Atragerea, educaŝia şi circulaŝia de talente în şi între economiile locale şi regionale a apãrut ca o problemã cheie în politicile de inovare. Cine face politica de inovare? Politica de inovare, la fel ca multe alte politici publice din prezent, nu pot fi gestionate sau concepute doar de către guverne, administraŝii publice, ci trebuie să fie rezultatul unor interacŝiuni între actorii publici şi privaŝi. Cu alte cuvinte, politica de inovare necesită reŝele de "politică", adică sisteme de guvernare bazate pe elaborarea de politici inter-organizaŝionale (Kickert, Klijn şi Koppenjan, 1997). Reŝelele de politici reduc din supraîncărcarea guvernelor atât în ceea ce priveşte luarea deciziilor cât şi punerea lor în aplicare, furnizează resurse suplimentare şi/sau rare (financiare, politice, umane, relaŝionale), activează procesele colective de învăŝare, sunt mai bine plasate pentru a face faŝă incertitudinii.

Page 15: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

15

Reŝelele de politici au totuşi nevoie de management adecvat (şi uneori, sofisticat), cu procese care să includă politici de jos în sus şi subsidiaritate public-privat. În mod normal, ele nu se pot baza doar pe avantaje pe termen scurt (de exemplu, stimulente), ci necesită strategii cognitive, şi anume construirea de viziuni comune. Sprijină investiţiile străine procesul de inovare? Investiŝiile străine pot constitui un motor important pentru "creştere inteligentă". Acest fapt poate să introducă în economia locală actori (companii) noi, cu tehnologii modernizate sau superioare şi, de asemenea, prin presiunea concurenŝială, determină companii locale să inoveze şi ele ("efect de demonstraŝie"). Efectele pozitive sunt accentuate, în măsura în care uzinele deŝinute de străini adaugă valoare semnificativă la producŝie (şi nu sunt doar simple "uzine şurubelniŝă"), angajează la nivel local forŝă de muncă calificată şi colaborează cu companii locale şi instituŝii locale de cercetare şi educaŝie. În ceea ce priveşte latura negativă, guvernele, administraŝiile publice ar trebui să fie atente ca investiŝiile străine să fie viabile şi să nu fie doar o mişcare oportunistă pentru a achiziŝiona cunoştinŝe specifice aparŝinând companiilor locale (aşa-numitul efect de "aspirator"). Investiŝiile străine sunt, de asemenea, importante pentru o economie regională, datorită rolului corporaŝiilor multinaŝionale de gardian la lanŝurilor valorice globale şi datorită capacităŝii lor de a gestiona în mod eficient circuitele cognitive care stau la baza globalizării. Care sunt cele mai eficiente instrumente ale politicii de inovare? Există un consens general că politicile de inovare nu se pot baza doar pe un singur tip de instrumente. Mai ales stimulentele financiare (cum ar fi subvenŝii, facilităŝi fiscale etc) ar putea fi inadecvate atunci când gradul de inovare insuficient depinde de cauze structurale. Diferite experienŝe subliniază relevanŝa instrumentelor care sunt asociate procesului de inovare (incubatoare, acceleratori, business angels, servicii de sprijin pentru întreprinderi, servicii de extindere tehnologică) sau care asigură accesu pe piaŝa corespunzătoare (de exemplu, prin intermediul achiziŝiilor publice sau prin promovare). Politicile eficiente de inovare necesită o combinaŝie destul de echilibrată de servicii de susŝinere a inovării şi de instrumente financiare, şi în cadrul acestora din urmă, o combinaŝie adecvată de subvenŝii, împrumuturi şi inginerie financiară (capital de risc). Pentru a valorifica potenŝialul de zone periferice în domeniul inovării, trebuie să fie garantată accesibilitatea. Conexiunile trebuie să fie, în primul rând, fizice, permiŝând accesul efectiv la şi de la centrele metropolitane la scară europeană (aeroporturile, trenurile de mare viteză, autostrazile fiind condiŝii importante pentru inovare). Dar conexiunile, legăturile trebuie să fie, de asemenea, excelente în domeniul IT (în bandă largă) şi sub aspect cultural (presupunând că "clasele creative" nu sunt atrase de locaŝii "izolate").

Page 16: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

16

Sunt „instituţiile”/agenţiile utile? Agenŝiile de dezvoltare regională (ADR) sunt un element esenŝial pentru politica regională de inovare. Existenŝa lor în Europa şi în afara Europei este omniprezentă şi oferă o intermediere utilă în livrarea politicilor. Cu toate acestea, ADR-urile par să fie acum sub o presiune severă să efectueze schimbări semnificative, de multe ori radicale, cu obiective noi, noi moduri de livrare, modele noi de organizare, şi noua guvernanŝă. Conŝinutul şi conceperea activităŝilor ADR sunt modelate de apariŝia şi consolidarea noii paradigme a economiei bazată pe cunoaştere şi a dezvoltării regionale bazată pe cunoaştere. ADR-urile sunt intermediari şi furnizori de cunoştinŝe în regiunile "de învăŝare, care învaŝă". O relaŝie activă cu universitatea atât în cercetarea tehnologică cât şi în cea socială, deschiderea spre dezbaterea ştiinŝifică internaŝională (de asemenea, prin angajarea personalului internaŝional) şi o atitudine faŝă de acŝiune-cercetare pentru a completa instrumentul tradiŝional analitic par a fi esenŝiale pentru a adăuga cunoştinŝe relevante la învăŝarea regională. În acelaşi timp, ADR pot ajuta la stabilirea şi gestionarea relaŝiilor externe, care sunt importante pentru obŝinerea şi păstrarea cunoştinŝelor exogene. Pentru a realiza această sarcină, setul de instrumente tradiŝionale ale ADR-urilor sunt insuficiente şi competenŝe noi (cum ar fi cea de brokeraj, management international etc) sunt obligatorii. E de aşteptat ca ADR-urile să privească tot mai puŝin în interior, şi să joace mai mult rolul de "porŝi" pentru economiile regionale. Rolul universităţilor Rolul universităŝilor este, evident, esenŝial în politicile regionale de inovare, dar el trebuie re-evaluat şi revizuit. Se propune tot mai mult ca modelul tradiŝional al triplului helix, bazat pe interacŝiunea dintre lumea universitară, autorităŝile publice şi comunitatea de afaceri, să fie extins, pentru a adăuga un al patrulea grup de actori care reprezintă o gamă de utilizatori de inovare, ajungându-se la aşa-numitul unui helix cvadruplu. Acest lucru înseamnă că politica de inovare ar trebui să devină din ce în ce mai centrată pe utilizator, cu un accent mai mare pe înŝelegerea nevoilor latente ale consumatorilor. În al doilea rând, mobilizarea universităŝilor trebuie să fie abordată într-o manieră holistică, "transformaŝională" şi nu doar concentrându-ne pe interventii tranzacŝionale, cum ar fi servicii de consultanŝă pentru companii locale şi alte proiecte distincte. O abordare “transformaŝională” impune ca universităŝile: • Să fie capabile să dezvolte o viziune a rolului şi responsabilităŝii lor în dezvoltarea locală şi să intre într-un parteneriat foarte puternic şi durabil cu actorii locali (administraŝie locală, companii etc), pe baza unor interese convergente între universitate şi regiune; • Să aibă spirit antreprenorial, adoptând un model de universitate care are rolul suplimentar de comercializare a contribuŝiei cu cunoştinŝe la dezvoltarea întreprinderilor private din economia locală şi regională; • Să fie orientaŝi spre exterior: universităŝile trebuie să acŝioneze ca porŝi pentru global, nu să fie forŝate doar să sprijine companiile locale existente; • Să atragă talente.

Page 17: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

17

Concluzii Familia tot mai mare a Uniunii Europene confruntată cu mai multe crize şi care are un potenŝial de dezvoltare divers şi bogat, caută abordări şi concepte strategice, instrumente eficiente, şi eficace, cu scopul de a asigura parteneriate verticale şi orizontale, precum şi de a mobiliza energiile şi resursele pentru o dezvoltare durabilă, competitivă şi inteligentă. Regiunile sunt jucãtori mari care se ocupă de competitivitate, cunoaştere, inovare, creştere durabilă; ele trebuie să fie inteligente, ecologice, prospere, diverse. Ele trebuie să adune actorii relevanŝi, să structureze parteneriate care să facă diferenŝa şi să creeze valoare adăugată din potenŝialului regional. Companiile şi IMM-urile, universităŝile şi entităŝile de CDI, administraŝiile locale şi comunităŝile, diverşi alŝi actori îşi unesc responsabilităŝile, aptitudini şi resurse, pentru că înŝeleg că a fi durabil înseamnă creştere inteligentă, a fi competitiv înseamnă a fi inovativ, a avea succes necesită cunoştinŝe de top, politici solide şi parteneriate de încredere.

Diagrama se bazează pe schema de urmărire a sistemeler regionale de inovare

URENIO

Page 18: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

18

Din literatura academică:

Asheim, B.T., Boschma, R., Cooke, P. (2011), Constructing Regional Advantage: Platform Policies Based on Related Variety and Differentiated Knowledge Bases, Regional Studies, 45:7, 893-904

Bellini, N., Business Support Services: Marketing and the Practice of Regional Innovation Policy, Cork: Oaktreepress, 2002

Bellini, N., Danson, M., Halkier, H., Regional Development Agencies: The Next Generation?, London: Routledge, 2012

Bianchi, P. and Labory, S. (ed.s) , International Handbook of Industrial Policy, Cheltenham: Edward Elgar, 2006

Cooke, P., De Laurentis, C., Todtling, F., Trippl, M., Regional Knowledge Economies. Markets, Clusters and Innovation, Cheltenham: Edward Elgar, 2007

Etzkowitz H &Leydesdorff L (2000) The Dynamics of Innovation: From National Systems and “Mode 2” to a Triple Helix of University-Industry-Government Relations, Research Policy 29, 109-123.

Florida R. (2005), Cities and the Creative Class. London: Routledge.

Parrilli, M.D., Bianchi, P., Sugden, R. (ed.s), High Technology, Productivity and Networks. A Systemic Approach to SME Development, Houndmills, Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2008

Pike, A., Rodríguez-Pose, A., Tomaney, J. (ed.s), Handbook of local and regional development, London : Routledge, 2011

..şi pentru practicieni:

Guide on regional/national Research and Innovation Strategies for Smart Specialisation (RIS³): http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/s3pguide

Connecting universities to regional growth: a practical guide: http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/guides

Guide to broadband investment: http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/guides

Reports and thematic papers from the Regional Innovation Monitor: http://www.rim-europa.eu

OECD, Regions matter: economic recovery, innovation and sustainable growth, Paris : OECD Publications, 2009 (http://www.oecd.org/gov/regionaldevelopment/regionsmattereconomicrecoveryinnovationandsustainablegrowth.htm )

Page 19: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

19

CAPITOLUL III - Modele/ Structuri de transfer de inovare în Polonia şi România

Polonia

Regiunea este situată în sud-vestul Poloniei, lângă graniŝa cu Germania şi Republica Cehă, aproximativ la aceeaşi distanŝă de trei metropole europene: Berlin, Praga şi Varşovia, lângă Dresda. Are o tradiŝie industrială: exploatarea resurselor naturale, industria de căi ferate, extragerea cărbunelui. În prezent există multe ramuri industriale. Cele mai importante şi mai mari uzine industriale sunt: Copper Corporation (KGHM), Uzina electrică - Turów, LG ElectronicsSilezia Inferioară are o infrastructură de comunicaŝii bună (în comparaŝie cu restul Poloniei). Sectoarele economice de frunte din Silezia Inferioară sunt: industria chimică, farmaceutică, auto, electrică şi IT.

Contextul de inovare regional din Silezia Inferioară, în comparaŝie cu alte voievodate este:

1. Procentajul întreprinderilor care desfăşoară activităŝi de inovare – la mijloc, dintre 16 voievodate poloneze.

2. Întreprinderi care fac schimbări organizaŝionale – locul al doilea. 3. Înovări în marketing – la mijloc. 4. Investiŝii în activitatea de inovare – locul al treilea. 5. Susŝinere publică pentru activitatea de inovare – la mijloc

În generaI, Silezia Inferioară ocupă locul patru în ceea ce priveşte generarea PIB-ului Poloniei şi locul doi în ceea ce priveşte PIB per locuitor. În ciuda unor factori negativi şi trebuie subliniat faptul că Voievodatul Silezia Inferioară este unul dintre liderii în privinŝa afacerilor în Polonia. Regiunea ocupa locul al treilea in topul regiunilor inovatoare din Polonia.

Conform ultimei ediŝii a clasamentului privind inovarea regională 2012, performanŝa în inovare a Regiunii Silezia Inferioară (anii - 2007 - 2009 - 2011) a fost considerată modest-ridicată1.

Birourile administraŝiei locale cum ar fi Primăria din voievodatul Silezia Inferioară sunt interesate să sprijine activitatea de antreprenoriat şi inovare. Ultima ediŝie a Strategiei de Inovare Regională pentru voievodatul Silezia Inferioară pentru anii 2013 - 2020 cuprinde principalele direcŝii de dezvoltare regională inovativă. Declaraŝia de misiune a documentului propune ca:

1 Regiunile europene ar putea fi clasificate în 4 categorii: lideri în inovare, susţinători ai inovării, inovatori moderaţi şi inovatori

modeşti. Fiecare categorie este împărţită în: scăzut, mediu, înalt. Toate împreună dau un system de evaluare cu 12 trepte a performanţei în enovarea regională. Conform ultimului clasament de inovare regională 2012 Polonia este un innovator moderat, cu 15 regiuni care sunt inovatoare moderate. Regiunea Varşovia (Mazowieckie)rat.

Page 20: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

20

"În 2020 poziţia competitivă a Voievodatul Silezia Inferioară în Europa Centrală ca fiind unul dintre liderii polonezi în inovare rezultată din relaţiile de cooperare strânse în sectoarele de dezvoltare moderne şi dinamice ale economiei ... Zona Metropolitană Wroclaw, împreună cu alte centre de dezvoltare economică din regiune constituie nucleul de bază al potenţialului inovator al Sileziei Inferioare. Aceste inovaţii create în aceste domenii au făcut din Silezia Inferioară centrul european al inovării ... "

După cum se vede, rolul Sileziei Inferioare este esenŝial. În prezent, Wroclaw este “ locomotiva inovării” pentru restul regiunii. Wroclaw este al treilea mare centru universitar din Polonia – în fiecare an, aproximativ 19 000 termină studiile universitare la Wroclaw, şi fiecare al şaselea specialist informatician din Polonia este absolvent la Wroclaw. Principalele instituŝii universitare sunt situate în Wroclaw – Universitatea din Wroclaw, Universitatea Tehnologică Wroclaw, Facultatea de medicină din Wroclaw, Universitatea pentru protecŝia mediului şi ştiinŝele vieŝii din Wroclaw şi Universitatea de ştiinŝe economice din Wroclaw. Liderul în inovare este Universitatea Tehnologică din Wroclaw (peste 100 brevete acordate pe an). Potenŝialul intelectual din Wroclaw dă companiilor tehnice acces la personal cu înaltă calificare. În ultima vreme, Wroclaw a avut cel mai mare număr de investitori. IBM, Cadbury, Cussons, Volvo, ABB, Cargill, Bosch, Siemens, Wabco, Brandt, Alfa Laval, Bombardier Transportation, Maco Pharma, 3M, Whirlpool, Fagor, Hewlett Packard, şi LG Electronics, toate au ale să investească în Wroclaw. Există instituŝii economice inovatoare situate în Wroclaw – Camera de Comerŝ a Sileziei Inferioare, Clubul Centrelor de Afaceri – filiala Silezia Inferioară, Forumul Politic şi Economic al Sileziei Inferioare din Krzyżowa.

În regiune funcŝionează 120 instituŝii de susŝinere şi jumãtate dintre acestea promovează antreprenoriatul, transferul tehnologic şi dezvoltarea locală. Acestea sunt Agenŝiile de Dezvoltare Regională, Parcurile tehnologice, Centrele de transfer tehnologic, incubatoarele de afaceri. Ele sunt concentrate în zone urbane sau în zone legate de Zonele Economice Speciale.

Potenŝialul mare de inovare şi progresul economic din Silezia Inferioară nu înseamnă automat (pe termen scurt) o îmbunătăŝire spectaculoasă a tuturor indicatorilor care descriu situaŝia din regiune. Comparaŝiile internaŝionale arată clar că potenŝialul tehnologic al regiunii Silezia Inferioară faŝă de alte regiuni şi ŝări dezvoltate este scăzut. În plus, problema tinerilor din Silezia Inferioară în a-şi găsi locuri de muncă se accentuează (intensitatea acestui fenomen, măsurată prin rata şomajului în rândul acestui grup, a crescut semnificativ). Această situaŝie este opusul situaŝiei observată statistic în UE, în care situaŝia tinerilor în căutare de locuri de muncă s-a îmbunătăŝit semnificativ.

Există trei stadii de susŝinere a antreprenoriatului şi inovării:

Sprijinul administratiei locale;

Cooperarea dintre administraŝia locală şi mediul universitar pentru sprijinirea activităŝilor de inovare;

Sprijinul universităŝilor (academic).

Un exemplu de sprijin al administraŝiei locale pentru antreprenoriat şi activitatea de inovare, este Parcul Industrial Wroclaw. Parcul a fost creat pe zona

Page 21: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

21

postindustrială a oraşului Wroclaw (14.03.2005). A existat un acord între Primăria Wroclaw, DOZAMEL Sp. z o.o., Archimedes S.A. şi Parcul tehnologic Wroclaw. În prezent Parcul Industrial Wroclaw este o zonă industrială dinamică unde funcŝionează aproximativ 250 firme. Cele mai importante corporaŝii din parc sunt: Alstom, Rukki, Bombardier Transportation, Alfa Laval.

O ilustrare a cooperării dintre administraŝia publică locală şi universităŝi pentru sprijinirea inovaŝiei il reprezinta Parcul Tehnologic Wroclaw. Principalii acŝionari ai parcului sunt: Primăria Wroclaw, Universitatea Wroclaw, Universitatea Tehnologică Wroclaw, Universitatea de Protecŝia Mediului şi Ştiinŝele Vieŝii Wroclaw. Misiunea şi obiectivele Parcului : "Oferta noastra se adreseaza companiilor bazate pe tehnologii avansate, laboratoare, centre de cercetare, ştiinţifice şi dezvoltare. Obiectivul PTW (Parcul Tehnologic Wroclaw), este de a crea condiţii pentru utilizarea potenţialului ştiinţific şi industrial al regiunii Wroclaw şi pentru a stimula industria tehnologiilor avansate ... ". Parcul este un loc adecvat pentru firme mici şi mijlocii de înaltă tehnologie, care încep sau dezvoltă activitate pe piaŝă.

Un exemplu de sprijin universitar pentru întreprinzători şi activitatea de inovare este Incubatorul Universitar de Afaceri. IUA face parte din Universitatea de Tehnologie Wroclaw. In cadrul incubatorului se pot lansa firme universitare cum ar fi start-up-uri şi spin –off-uri. Start-up este o firmă universitară în prima sa etapă. Obiectivele sale sunt: iniŝierea activităŝilor de piaŝă şi progres economic. Studenŝi, doctoranzi, şi personal universitar pot crea start-up-uri pe o perioadă de 3 ani şi, de asemenea, prin grade universitare – pînă la 3 ani de terminare a studiilor. Firma de tip spin-off este o nouă întreprindere creată de personal universitar care poate folosi proprietăŝile intelectuale ale universităŝii (de exemplu: invenŝii rezultate din cercetările ştiinŝifice) şi resurse materiale (laboratoare, aparatură etc.).

IUA cooperează cu facultăŝile universităŝii şi alte unităŝi universitare, mai ales cu Centrul de Transfer Tehnologic Wroclaw (CTTW), Asociaŝia Autonomă a Universităŝilor şi Consiliul Doctoranzilor, Parcul Tehnologic Wroclaw (Incubatorul de Afaceri al Sileziei Inferioare ca iniŝiativă a Parcului Tehnologic Wroclaw) şi alte universităŝi şi instituŝii care promovează dezvoltarea tehnologică.

Cele mai mari obstacole în calea dezvoltării regiunii, precum şi a restului ŝării, sunt adânc înrădăcinate în mentalităŝile poloneze "anti-antreprenoriale". Ca şi în restul ŝării, neîncrederea oamenilor face ca nivelul de cooperare între întreprinderi să fie scăzut. Relaŝiile dintre acestea şi sectorul public sunt chiar mai rele. Un număr mic de brevete şi un număr relativ mic de firme care introduc cu succes inovaŝii pe piaŝă fac ca potenŝialul să nu fie folosit suficient. Luând în considerare activitatea redusă de inovare a firmelor poloneze (care se limitează, în general, la a absorbi tehnologii străine), se pare că un domeniu important, care ar trebui să fie sprijinit de către administraŝia de stat este de a încuraja şi de a facilita punerea în aplicare a know-how-ul dezvoltat de către comunitatea ştiinŝifică autohtonă. În scopul de a construi economia bazată pe cunoaştere, Voievodatul Silezia Inferioară trebuie să-şi consolideze baza de creativitate, spiritul întreprinzător şi inovator în rândul populaŝiei tinere din regiune.

Page 22: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

22

Incubatorul de Afaceri Universitar (IAU)

Globalizarea, schimbările economice dinamice şi economia bazată pe cunoaştere fac ca universităŝile să-şi schimbe obiectivele şi modul de comportament. De asemenea, celelalte instituŝii din sectorul cunoaşterii încearcă să fie mai aproape de industrie. Ele încearcă să-şi reorganizeze strategia, activităŝile şi resursele. Din ce în ce mai mult, universităŝile devin conştiente că numai oferind cunoştinŝe practice şi noi oportunităŝi pentru studenŝi îşi pot îmbunătăŝi poziŝia pe piaŝă. Modelul anterior de universitate bazat doar pe educaŝie şi cercetare ştiinŝifică este înlocuit cu abordarea universitară de a treia generaŝie. Acest model se axează în special pe antreprenoriatul studenŝilor şi oamenilor de ştiinŝă. În această abordare, principalul mod de comercializare este crearea de noi companii. Această mişcare este denumită antreprenoriat universitar.

Antreprenoriatul universitar în Europa Centrală şi de Est poate fi interpretat ca una dintre modalităŝile de tranziŝie de la o economie planificată la nivel central către economia de piaŝă. Se folosesc şi termeni ca: antreprenoriat tehnologic, antreprenoriat de inovare şi antreprenoriat intelectual. Noile companii create de studenŝi, absolvenŝi de universitate şi oameni de ştiinŝă sunt adesea numite spin-off-uri şi spin-out-uri. Spin-off-urile şi spin-out-urile provin atât din instituŝii de cercetare/universităŝi din sectorul public (spin-off-uri) cât şi din unităŝi de cercetare din întreprinderi private (spin-out-uri).

Cel mai bun loc pentru începerea unei astfel de companii este Incubatorul de Afaceri Universitar (IAU).

Un foarte bun exemplu de stimulare şi susŝinere a start-up-urilor este Incubatorul de Afaceri Universitar (IAU) creat de Universitatea Tehnologică din Wroclaw. Acesta promovează întreprinderi universitare prin participarea la multe evenimente, organizarea de ateliere de lucru, sesiuni de instruire, seminarii şi conferinŝe. IAU încearcă să sprijine tinerii întreprinzători în crearea de afaceri şi depăşirea obstacolelor. IAU este un organism universitar care a fost creat de Universitatea Tehnologică din Wroclaw în 2006. IAU încearcă să asigure condiŝii optime pentru dezvoltarea antreprenorilor IAU şi susŝinerea activităŝilor de afaceri.

Incubatorul de Afaceri Universitar realizează: consultanŝă juridică şi de afaceri, consiliere în privinŝa cerinŝelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte afacerile; organizează ateliere de lucru, întâlniri de afaceri, seminarii şi vizite de studiu. IAU creează şi broşuri informative, pagină web pe internet, programe TV, interviuri la TV şi radioreprenoriatului Universitar etc.

Misiunea Incubatorului de Afaceri Universitar este realizată prin susŝinerea activităŝii de afaceri din mediul universitar - studenŝi, doctoranzi, cadre universitare şi absolvenŝi de universităŝi, prevenirea şomajului, precum şi prin comercializarea de bunuri materiale şi a proprietăŝii intelectuale.

Prioritatea în sprijinul acordat de IAU o au studenŝii, doctoranzii, absolvenŝi universitari şi lucrători la Universitatea Tehnologică din Wroclaw, care au microîntreprinderi (1-9 angajaŝi). Întreprinderile trebuie să se caracterizeze prin

Page 23: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

23

producŝie si servicii inovative. Sprijinul IAU începe după semnarea contractului. Se acordă sprijin în conformitate cu normele şi reglementările acceptate de către Senatul Universităŝii Tehnologice din Wroclaw

În anii 2010-2012 Incubatorul de Afaceri Universitar a acordat:

95 consultaŝii juridice

212 consultaŝii în afaceri

132 consultaŝii privind cerinŝele Uniunii Europene în materie de afaceri.

44 companii şi-au instalat afacerile in incubator până la sfârşitul lunii octombrie 2012. Acest fapt dovedeşte că este un loc foarte atractiv pentru începerea unei afaceri şi pentru dezvoltarea cooperării între universitate şi industrie.

Principala zonă a activităŝilor de cooperare IAU este Incubatorul de Afaceri al Sileziei Inferioare (IASI). IASI este un joint-venture (socieatate pe acŝiuni) a Universităŝii din Wroclaw, Universităŝii Tehnologice din Wroclaw, Universităŝii de Protecŝia Mediului şi Ştiinŝele Vieŝii din Wroclaw şi Parcul Tehnologic Wroclaw (PTW).

IASI a fost creat pentru studenŝi, doctoranzi, absolvenŝi de universitate şi lucrători din universităŝile din Wroclaw şi Academia de Ştiinŝe Poloneză (PAN - Polska Akademia Nauk). La IASI oamenii îşi pot pune în aplicare ideile de afaceri. Acordul de cooperare a fost semnat pe 12 mai 2006. Conform acordului, PTW a organizat săli pentru activităŝile întreprinzătorilor universitari. Universitatea din Wroclaw, Universitatea Tehnologică, Universitatea de Protecŝia Mediului şi Ştiinele vieŝii conduc propriile incubatoare universitare, situate în IASI.

Viziunea IASI: "Sprijinirea cercurilor de creaŝie, ambiŝioase universitare în dezvoltarea atitudinilor inovatoare – să facă posibilă începerea propriei firme prin crearea unor situaŝii speciale organizatorice şi tehnice"

Incubatorul de Afaceri din Silezia Inferioară (IASI) a fost creat pentru a elimina decalajul dintre un potenŝial ştiinŝific puternic şi un nivel scăzut de întreprinderi inovative în regiune, precum un nivel scăzut de adoptare a tehnologiilor avansate în economie.

Principalele obiective ale IASI sunt:

Promovarea cunoştinŝelor despre antreprenoriat în universităŝile din Wroclaw,

Transferul de noi tehnologii către entităŝile de afaceri existente şi nou încorporate şi comercializarea rezultatelor cercetării ştiinŝifice,

Crearea unei structuri adecvate pentru asigurarea condiŝiilor pentru a genera inovare,

Asistenŝă în crearea, dezvoltarea şi promovarea afacerilor care folosesc tehnologii moderne,

Facilitarea comercializării lucrărilor C&D de către mai multe companii din Parc şi îmbunătăŝirea condiŝiilor pentru a realiza afaceri orientate spre inovare,

Page 24: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

24

Crearea de noi firme tehnologice şi dezvoltarea celor existente,

Crearea de noi locuri de muncă în sectoarele bazate pe cunoaştere.

Incubatorul de Afaceri din Silezia Inferioară oferă facilităŝi de birouri şi sociale pe o suprafaŝã totală de 443 mp. Are un hol de recepŝie, o sală mică de conferinŝe (o alta sala mare se află la etajul I), 10 camre complet mobilate, de diverse mărimi, 16 locuri de muncă în module în spaŝiu deschis, o bucătărie şi o sală pentru mic dejun. În plus, chiriaşii din Incubator pot avea acces uşor la următoarele ateliere şi laboratoare din clădirea I-CT şi IASI în condiŝii extrem de avantajoase:

Laboratoare avansate pentru diagnoza caracteristicilor fizice, mecanice şi electrice,

Laborator de procese fotochimice,

Laborator cu echipamente pentru joasă temperatură, presiune înaltă şi vacuum,

Laborator şi atelier de prototipuri de procese biotehnologice,

Laborator şi ateliere de prototipuri de tehnologie multimedia şi tehnici de transmisie,

Laborator fotometric.

Conform reglementărilor IASI ar putea sprijini întreprinzătorii universitari recomandaŝi de Incubatoarele Universităŝilor (IAU al Universităŝii,IAU al Universităŝii Tehnologice, IAU al Universităŝii de Protecŝia Mediului şi Ştiinŝelor Vieŝii).

În Polonia instituŝiile de învăŝământ superior sunt continuu percepute ca entităŝi care, practic, nu sunt interesate de lucrătorii în cercetare care-şi creează propriile afaceri. În comunitatea universitară există atitudini faŝă de descoperirile proiectelor de cercetare – entuziaste, de bun simŝ, neutre şi ostile. Politica privind antreprenoriatul universitar depinde de grupul predominant din autorităŝile universitare. Antreprenoriatul universitar poate fi stimulat prin schimbarea conştientizării studenŝilor şi a cercetătorilor.

Lista nevoilor

(POL)

Instituţii care răspund (POL)

Universitate, autorităţi locale şi cooperare în afaceri (model englez şi italian)

Directori şi directori executivi din instituţii poloneze (IAU ,WTP, WIP (Parcul Industrial Wroclaw ), primăria, consiliul local

Promovarea inovării în firmele existente (Pontadera-CERFITT)

Directori şi directori executivi din instituţii poloneze (IAU,PIW, PIW)

Sprijinirea inovării în sectorul IMM, moduri eficiente de a promova inovarea (model englez şi italian)

Instituţii de administraţie publică naţionale şi regionale: Prefectura/Consiliu local

Cooperarea dintre universitate, autorităţi locale, camera de comerţ (model englez)

Directori şi directori executivi din instituţii poloneze (IAU,PIW, PIW)

Planul strategic pentru incubatoarele universităţilor/ este un element esenţial al succesului incubatoarelor.

Directori şi directori executivi din instituţii poloneze (IAU,PIW, PIW);Prefectura (voievodatul Silezia Inferioară)

Page 25: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

25

Pre- incubarea

Polonia este o ŝară a contrastelor cu diferite nivele de civilizaŝie regionale. Principala problemă a ŝării este că nu există gândire pentru viitor. Implementarea obiectivelor pe termen scurt, lipsa de cooperare şi un simŝ al identităŝii sociale, un fenomen tipic economic, demografic şi cultural pentru o ŝară tânără din punct de vedere instituŝional, duc la o lipsă de sinergii, care în economia vechii pieŝe libere este efectul dominant în construirea bunăstării societăŝii. Aceste puncte de la nevoia de acŝiune la bază, o educaŝie eficientă, susŝinerea şi crearea unor atitudini pozitive sociale şi economice, precum şi, în special, conducerea politicii naŝionale adaptate nu numai la nevoile actuale, ci în vederea provocărilor viitoare cu care se vor confrunta cetăŝenii Poloniei.

Rolul dominant în construirea prosperităŝii naŝionale îl au întotdeauna oamenii care sunt creativi, întreprinzători şi angajaŝi din punct de vedere social. Sprijinirea unor astfel de atitudini este esenŝială pentru dezvoltarea rapidă a ŝării, Această preocupare este speciala pentru tinerii care tocmai îşi încep cariera, ca un nou grup pe piaŝă, care au şansa să aducă nouă valoare, potenŝial nou şi, prin urmare, oportunitatea de a-şi extinde piaŝa. Având în vedere activitatea scăzută de inovare a firmelor poloneze (care se limitează, în general, la a absorbi tehnologii străine), se pare că un lucru important ar trebui să fie sprijinul acordat de către administraŝia de stat, încurajarea şi facilitarea implementării know-how-ului dezvoltat de comunitatea ştiinŝifică autohtonă. Incubatoarele universitare sunt instituŝii importante pentru mediul de afaceri. Activităŝile incubatoarelor universitare sunt încă slab legate de procesele de învăŝare din universitate. Antreprenoriatul universitar este tratat ca o activitate adiŝională – predată în afara sălii de curs. Intensificarea programelor de incubare este esenŝială pentru dezvoltarea cooperării universităŝilor şi cercetătorilor cu mediul de afaceri, administraŝia locală şi regională şi instituŝii de susŝinere. Sprijinirea întreprinzătorilor universitari ar trebui să fie complexă la nivel regional. Acest lucru necesită cooperarea între universităŝi şi parcuri tehnologice, business angels, fonduri de pornire, iniŝiativele de cluster, capital de risc etc. Succesul în acest domeniu depinde de iniŝiativele autorităŝilor locale şi regionale. Acestea ar trebui să sprijine Sistemele de Inovare Regionale ca reŝea. Trebuie observat că punctele tari ale pre-incubatoarelor sunt:

potrivirea cu nevoile mediului, eficienŝa – oferind sprijin real cu costuri de funcŝionare relativ scăzute, impact pozitiv asupra mentalităŝii şi acceptarea de către cadrele

universitare.

Punctele slabe ale acestei forme de sprijin sunt:

gamă limitată de influenŝă, lipsa fondurilor pentru echipamente şi adaptare, lipsa parteneriatelor orientate spre afaceri cu comunitatea ştiinŝifică, probleme de comunicare cu instituŝiile locale şi regionale, lipsa de susŝinere,

Page 26: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

26

reticenŝa cadrelor universitare in a comercializa realizările lor ştiinŝifice, număr insuficient de consultanŝi / formatori profesionişti.

Oportunitatea pentru IAU este o sinergie pe care ele o generează. Ameninŝarea este că depinde de fluctuaŝiile demografice.

Serviciul de pre-incubare IAU ca exemplu de învăţare prin experienţă

Incubatorul de Afaceri Universitar cu Fundaŝia MANUS oferă serviciul de pre-incubare, permiŝându-le tinerilor să-şi încerce ideile de afaceri fără înregistrarea afacerii.

Pre-incubarea este un serviciu educaŝional oferit pentru dezvoltarea antreprenoriatului la tineri (în special din mediul universitar), concentrat, în special, în a-i ajuta pe oameni (din sectoarele economice cu înalt grad de inovare) cu idei tehnologice şi tehnice.

Scopul este de a pregăti persoana pre-incubată să înceapă şi să conducă o afacere independentă. Incubatorul şi Fundaŝia sprijină această persoană în toate activităŝile sale:

aspecte formale şi juridice (contracte, chitanŝe, facturi); consultanŝă juridică; consultanŝă de marketing; curs de instruire; obŝinerea de fonduri pentru proiecte; dobândirea clienŝilor; căutarea investitorilor; asistenŝă în găsirea echipamentelor şi sediului.

O persoană pre-incubată îşi poate crea propria marcă şi imaginea Fundaŝiei îi consolidează poziŝia în relaŝia cu clienŝii.

Persoana pre-incubată poate fi un adult având vârsta de sub 30 ani, care este student, doctorand, absolvent de universitate, pe o perioadă de până la 3 ani după absolvire, sau un angajat al Universităŝii Tehnologice.

Perioada de pre-incubare este de până la un an, cu posibilitatea de prelungire, în cazuri adecvate, până la maximum 24 luni.

Persoana pre-incubată (care nu este întreprinzător sau antreprenor) este subcontractor al Fundaŝiei. O astfel de persoană este îndreptăŝită să fie sprijinită cu fonduri guvernamentale şi UE.

Fundaŝia desemnează un supervizor pentru fiecare persoană. Persoanele pre-incubate au dreptul la consultanŝă personală gratuită cu supervizorul (3 ore pe lună). Consultanŝa cu supervizorul şi alŝi specialişti din Fundaŝie (peste cele 3 ore pe lună) se plăteşte.

Page 27: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

27

În cazul unei comenzi de la un client extern se semnează două contracte:

contractul principal, semnat de fundaŝie şi clientul extern subcontract semnat de Fundaŝie şi persoana pre-incubată

Fundaŝia taxează fiecare contract. Acest mecanism îi motivează pe oameni să acŝioneze, dar nu împiedică proiectele pre-incubate în cele mai dificile momente de funcŝionare. În plus, acest lucru învaŝă şi consolidează principiul fundamental de afaceri – trebuie să plăteşti pentru serviciile externe şi să le prevezi în buget.

Persoana pre-incubată adună fonduri în sub-contul său personal pe care le gestionează pentru achiziŝii, plăŝi, rambursări. Acest mecanism îi învaŝă abilităŝi de gestionare a capitalului firmei.

Rezumat şi recomandări

Serviciul descris aici este strâns corelat cu nevoile comunităŝii universitare şi este o bună practică. Acesta ar trebui recomandat pentru promovarea şi implementarea în alte centre universitare, care nu au introdus încă acest serviciu. Trebuie observat că nu este o noutate sistemică semnificativă. Formula acestui serviciu este folosită în alte centre de afaceri şi inovare. Acest lucru nu-i diminuează din valoare; dimpotrivă, el confirmă necesitatea de a dezvolta acest serviciu. Deoarece multe centre oferă servicii similare cu succes, chiar în domenii care nu au legătură cu comunitatea universitară, se confirmă faptul că este o bună practică. Scopul principal al pre-incubării este de a incita la acŝiune, schimbând societatea şi mentalităŝile, prevenind atitudinile anti-antreprenoriale şi construind stima de sine, atât de necesară pentru punerea în aplicare cu succes a proiectelor inovatoare.

Lista nevoilor (POL) Responsible institutions (POL)

Scanarea bunelor practici din Italia şi Marea Britanie în ce priveşte susţinerea inovării

Prefectura, (voievodatul Silezia Inferioară)

Analiza comparativă a proceselor de evaluare a ideilor inovatoare

(modelele italian şi englez)

Directori şi directori executivi din instituţiile poloneze

(IAU,PTW, PIW)

Structuri organizaţionale (grafice) şi lista competenţelor / dezvoltarea competenţelor personalului

Directori şi directori executivi din instituţiile poloneze

Prefectura, (voievodatul Silezia Inferioară)

Page 28: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

28

România

1.1. Contextul general al inovării Anul 1990 reprezintă pentru Romania un punct de reper temporal semnificativ pentru transformarea contextului general şi pentru tema de inovare asociată organizaŝiilor cu scop lucrativ. Cadrul politic şi legislativ se caracterizează prin trecerea de la o politică centralizată de inovare şi transfer tehnologic la o piaŝă orientată spre tehnologie, determinată de nevoile, cererea organizaŝiilor private. Implicarea statului în crearea unui plan şi în dobândirea de brevete sau tehnologii a fost, de fapt, redusă treptat la zero. Diminuarea implicării statului poate fi considerată ca ciudată, fiind caracterizată, printre altele, prin refuzul său de a elabora politici coerente legate de acest domeniu, un fapt subliniat nu numai de alocările bugetare, dar şi de sistemul general de reglementări asociate inovării. Ultimii douăzeci de ani se caracterizează prin declinul institutelor publice de cercetare, şi închiderea unui număr mare dintre ele. Chiar dacă o revenire a cercetării, bazată pe universităŝile publice a fost de aşteptat din 2009, aceste aşteptări au fost destul de exagerate din cauza lipsei de resurse materiale şi de competenŝă comercială legate de inovare. Cadrul economic nu a fost favorabil, lipsa resurselor fiind rezultatul necesităŝii de depăşi o serie de deficienŝe cronice din alte domenii considerate ca fiind extrem de importante în această perioadă. Pe de altă parte, incapacitatea de a elabora strategii publice coerente a reprezentat principalul motiv pentru eşecul în încercarea de a atrage resurse din afara ŝării, cum ar fi fondurile UE. Criza economică a adâncit lipsa de resurse financiare, în special în domeniul investiŝiilor. Scăderea interesului public a declanşat diminuarea investiŝiilor cu rol in activare (în special infrastructura de transport). Cadrul tehnologic este determinat de discrepanŝa dintre restricŝiile actuale ale UE legate de sistemele de producŝie şi starea reală a faptelor, ca urmare a reorganizării şi restructurării industriei româneşti. Atât infrastructura de transport cât şi de utilităŝi (cu excepŝia IT) şi locaŝiile de tip brownfield generează costuri de funcŝionare suplimentare, care nu au fost recuperate încă prin folosirea unor alte mijloace. Cadrul socio-cultural se caracterizează prin aspecte diferite şi contradictorii. Tradiŝia românească în materie de inovare referitoare la produse, procese şi instituŝii este destul de discutabilă, chiar dacă capacitatea de a se adapta pare să genereze rezultate viabile datorită lipsei de aversiune faŝă de elemente exogene. Pe de altă parte, creativitatea actuală la scară naŝională semnalată în timpul manifestărilor internaŝionale legate de domeniu pare a fi un factor încurajator. Ar trebui subliniat faptul că preocuparea pentru mediul înconjurător a devenit o importantă componentă socio-culturală, cu o reflectare directă asupra cadrului juridic şi asupra sistemului de subvenŝionare pentru energia verde. În acest mod, numărul de condiŝii restrictive pentru ŝările estice a crescut şi a dus la majorarea costurilor operaŝionale.

Page 29: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

29

Cadrul concurenţial este determinat de presiunea către globalizare care implică toate industriile, şi, de asemenea, de apartenenŝa la UE. Aceste lucruri limitează intervenŝia statului în conceperea unui sprijin direct pentru un anume proiect. Acest cadru are un caracter destul de restrictiv pentru concurenŝii europeni, dar efectele sale nu sunt deloc importante pentru cei din Asia, şi în special pentru chinezi. Concurenŝa între soluŝiile bazate pe ceea ce deja există şi soluŝii noi tinde să le favorizeze pe cele din urmă. Pentru fiecare instrument de implementare implicat în transferul de tehnologie vor fi puse la dispoziŝie referinŝe în cadrul bunelor practici şi studiilor de caz prezentate în acest manual.

1.2. Economia şi CDI Pentru sprijinirea cercetării, dezvoltării şi inovării în Romania a fost elaborat un plan 2007-2013, Planul National CDI. Acesta urmăreşte creşterea competitivităŝii economice şi reducerea decalajelor socio-economice şi tehnologice faŝă de UE, având următoarele obiective:

îmbunătăŝirea sistemului de alocare a fondurilor publice pentru CDI şi asigurarea unei mase critice de cercetători în domenii-cheie, cu impact la nivel naŝional;

creşterea treptată a cheltuielilor publice şi private pentru CDI până în 2010, în conformitate cu ŝinta Lisabona de 3%;

crearea unui cadru legislativ coerent pentru stimularea parteneriatelor public-privat în C&D;

crearea unor mecanisme de sprijinire a investiŝiilor private în C&D;

crearea unui mediu de sprijin pentru activităŝile antreprenoriale în universităŝi, institute de CDI şi alte unităŝi de CDI;

protejarea proprietăŝii intelectuale prin sprijinirea publică a brevetelor, protejarea internă şi internaŝională a brevetelor.

Planul a stabilit priorităŝile de finanŝare publică şi a făcut unele modificări în alocările financiare, sprijină parteneriatele ştiinŝă - industrie şi a introdus o serie de indicatori cantitativi şi calitativi noi. Planul stabileşte trei obiective strategice:

Crearea de cunoştinŝe prin Knowledge C&D competitivă pe plan internaŝional, integrarea în reŝele internaŝionale şi promovarea cercetării de excelenŝă;

Creşterea competitivităŝii economiei româneşti prin inovare şi transfer tehnologic;

Creşterea calităŝii sociale prin identificarea şi reducerea disparităŝilor şi barierelor la bunuri şi servicii de calitate, crearea de beneficii directe pentru societate.

Planul este structurat în şase probleme şi unul dintre acestea este despre inovare: „sprijină proiectele de cercetare precompetitivă şi dezvoltarea infrastructurii de inovare”. Dar slaba finanŝare rămâne principala problemă. Investitorii privaŝi nu sunt stimulaŝi să sponsorizeze CDI sau să investească în PPP-uri axate pe inovare. Astăzi, perioada acoperită de acest plan este aproape terminată şi rezultatele ar trebui serios analizate. Noul plan ar trebui elaborat folosind cele mai reprezentative rămâneri în urmă faŝă de UE, pentru domeniile de interes pentru România.

Page 30: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

30

1.3.1. Entităţi instituţionale Sistemul C & D din România este o reŝea de instituŝii, organizaŝii, specialişti şi factori de decizie politică, care contribuie la generarea, răspândirea şi utilizarea tehnologiilor, cunoştinŝelor ştiinŝifice, inovaŝiilor, cu scopul de a consolida competitivitatea şi creşterea cotele pentru succesul economic. Principalele componente ale sistemului sunt următoarele: 1. Comisiile parlamentare pentru educaţie, ştiinţă şi sport, din ambele camere; 2. Instituţii guvernamentale:

Ministere care coordonează institutele naŝionale de C&D (8 ministere, 34 institute naŝionale de R&D);

Consiliul Naŝional pentru Politici de Ştiinŝă şi Tehnologie (asigură coordonarea şi corelarea politicilor specifice cu alte politici economice şi sociale relevante);

Sistemul Naŝional pentru Calitate operează prin Agenŝia Română pentru Standardizare (ASRO) şi Asociaŝia Română de Acreditare (RENAR);

Sistemul Naŝional pentru Protejarea Proprietăŝii Intelectuale lucrează prin Oficiul Naŝional Pentru Invenŝii şi Mărci şi Oficiul Român pentru Drepturi de Autor;

Agenŝii specializate care coordonează C&D în domenii specifice: Agenŝia Nucleară şi Agenŝia Spaŝială din România;

3. Instituţii naţionale de coordonare Academia Română (organizată în 14 secŝii specializate în ştiinŝe tehnice,

ştiinŝe fundamentale, şi ştiinŝe socio-umane; reŝeaua naŝională cuprinde 65 institute şi centre de cercetare, şi gestionează propriile programe de cercetare);

Academii de ramură: Academia de Ştiinŝe Medicale (23 institute şi centre de cercetare, 12 clinici afiliate universităŝilor de medicină) şi Academia de Agricultură şi Silvicultură (25 institute şi centre de cercetare, 91 unităŝi de producŝie şi cercetare);

4. Organisme consultative ale Ministerului Educaţiei Naţionale Consiliul Inter-ministerial pentru Ştiinŝă, Tehnologie şi Inovare (în care

secretari de stat din diverse ministere asigură corelarea politicilor de CDI cu alte strategii şi politici guvernamentale);

Comitetul Consultativ pentru CDI Consultative Committee for RDI(compus din personalităț i ale comunităț ii științ ifice și tehnologice);

Consiliul Naŝional pentru Cercetare Ştiinŝifică în Învăŝământul Superior – CNCSIS (format din reprezentanŝi ai mediului universitar);

Consilii de orientare strategică a CDI (stabileşte şi actualizează priorităŝile şi obiectivele programelor);

Comisia Tripartită pentru Dialog Social(asigură cadrul constituŝional pentru consultări cu parteneri sociali);

Consiliul pentru Burse de Cercetare, cu Academia Română (format din reprezentanŝi ai secŝiilor de cercetare ale Academiei);

5. Organizaţii de C&D; 6. Universităţi: 56 publice, cu peste 700 facultăŝi, şi 28 private; 7. Alte instituţii legate de inovare, cuprinse în Reţeaua Română pentru Inovare şi Transfer Tehnologic – parcuri ştiinţifice şi tehnologice funcţionale, centre de transfer tehnologic, incubatoare tehnologice şi de afaceri, reţele ITT;

Page 31: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

31

În sistemul naŝional CDI, activităŝile specifice sunt structurate în trei componente principale:

Cercetarea tehnologică, introdusă în Planul Naŝional CDI şi finanŝată pe bază de competiŝie de către Ministerul Educaŝiei şi Cercetării;

Cercetarea orientată în domeniul ştiinŝelor naturii, exacte şi socio-umane, desfăşurată de reŝelele Academiei Române şi, parŝial, de cele ale academiilor de ramură, finanŝată, cu precădere, pe bază instituŝională;

Cercetarea universitară introdusă în programe coordonate de CNCSIS şi finanŝate pe bază de competiŝie din fonduri nerambursabile speciale;

Cercetarea aplicată desfăşurată pe baza finanŝării private, de către entităŝi CDI şi/sau de către companii private interesate să-şi îmbunătăŝească propriile produse şi/sau servicii.

Principalele surse de finanţare pentru activităţile CDI sunt:

Programele naţionale de finanţare a CDI, pe baza Planului National CDI

2007-2013, Plan sectorial, Program Nucleus.

Programe de finanţare UE: Programul Operaŝional Sectorial pentru Creşterea Competitivităŝii economice, Programul Naŝional de Dezvoltare Rurală, programe trans-europene

Alte programe de finanţare internaţională a CDI Sistemul CDI din România dispune de un cadru instituŝional cuprinzător, cu organisme diversificate, capabile să planifice, gestioneze implementeze în mod corespunzător strategia şi politicile pentru ştiinŝă şi tehnologie; dar slaba articulare a părŝilor constitutive ale sistemului este din cauza comunicării lor insuficiente, care generează disfuncŝii numeroase şi afectează eficienŝa şi performanŝele întregului sistem.

Surse:

Web site-urile entităţilor CDI Strategia Naţională de C&D 2007-2013 Planul Nţional C&D 2007-2013 Corneliu Russu, Potenţialul de cercetare & dezvoltare şi inovare a României,

Centrul pentru economia industriei şi serviciilor, Academia Română, Calea Victoriei 125, Sector 1, 010071, Bucureşti, Romania

Raport privind seminarul de învăţare reciprocă în cercetare şi politicile de inovare ERAC 2012, Bruxelles, 24 ianuarie, 2012

Page 32: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

32

Polonia & România

1.4. Probleme şi oportunităŝi

a) Probleme

Actorii economici şi politici români interesaŝi în creşterea competitivităŝii ar trebui să aloce mai mult timp cercetării/innovation.

Pentru a obŝine rezultate prospere, se aşteaptă generatori de noi cunoştinŝe, care creează noi tehnologii, servicii inovative cu valoare adăugată ridicată în beneficiul IMM-urilor, rezultate ale cercetării transferate industriei, oportunităŝi ale valorilor de piaŝă, tehnologii transferabile către mediul economic, creştere a numărului de brevete-proprietate intelectuală, personal instruit specializat (Transfer tehnologic & de inovare, brokeri de tehnologie), creştere a gradului de inovare şi de formare a unei culturi inovatoare de masă. Atragerea investitorilor, achiziŝionarea de active corporale (clădiri, echipamente, instrumente) şi necorporale (în strategie, organizare, CDI, IP, IT etc), va creşte capacitatea companiilor şi a performanŝei sistemului CDI, productivitatea ştiinŝifică şi tehnologică şi calitatea rezultatelor cercetării. Măsurile luate pot ajuta la constituirea unor echipe internaŝionale CDI şi la crearea unor reŝele de cercetare care permit integrarea comunităŝii,parteneriate ştiinŝifice şi tehnice transnaŝionale la nivel european şi mondial.

Problemele identificate se regãsesc în:

• Valorificarea rezultatelor cercetării (crearea de cunoştinŝe, tehnologii, expertiză)

• Cercetarea în folosul mediului de afaceri • Atragerea mediului de afaceri în cercetare, • Antreprenoriat, active intelectuale, valorificarea invenţiilor • Marketing de cunoştinţe tehnologice • Organizarea inovării regionale • Crearea specializării inteligente • Parteneriat eficient între principalii promotori ai inovării: universităŝi,

centre de cercetare, sectorul privat şi factorii de decizie politică • Lipsa fondurilor interne alocate pentru CDI • Costuri de inovare prea mari

Principalele activităŝi inovatoare desfăşurate de întreprinderi au fost activităŝi de cercetare şi dezvoltare la locul de muncă, interne, activităț i externe de cercetare și dezvoltare luate de la alte întreprinderi sau instituț ii, achiziț ionarea de mașini, echipamente și software, achiziț ie de cunoștinț e externe (licențe, brevete, know-how, etc), precum și de formare pentru activităț i inovative, introducerea pe piață a inovării, activităț i de proiectare și alte activităț i de pregătire.

Cheltuielile pentru inovare şi distribuŝia lor sunt strâns legate de strategia întreprinderii. Unele întreprinderi alocă sume mari pentru anumite activităŝi de

Page 33: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

33

cercetare şi dezvoltare interne sau externe, în timp ce alte întreprinderi investesc în introducerea de noi tehnologii sau în alte tipuri de achiziŝii. Toate aceste activităŝi conduc la inovare. Ponderea cea mai mare din cheltuielile de inovare a fost pentru achiziŝionarea de maşini, echipamente şi software, şi anume 69.1% (sursa-comunicat de presă INSSE).

• Slaba cooperare în întreprinderile româneşti pentru desfăşurarea activităŝilor de inovare

Doar 11.2% din totalul întreprinderilor inovatoare au avut contracte de cooperare cu alte întreprinderi sau instituŝii necomerciale pentru realizarea activităŝilor lor inovatoare. Intensitatea cooperării este corelată cu mărimea întreprinderii. Astfel, întreprinderile mari au cooperat în procent de 26.2%, cele medii 12.2% şi cele mici 9.1%. Principalii parteneri de cooperare ai întreprinderilor inovatoare au fost furnizorii, în procent de 6.7% şi clienŝii, în procent de 5.1%. Restul partenerilor de cooperare au înregistrat procene mici (sursa-comunicat de presă INSSE).

• Piaŝa dominată de alte întreprinderi binecunoscute

• Slabă implicare a autorităŝilor locale în promovarea rezultatelor cercetării

• Slabă încredere a reprezentanŝilor administraŝiei locale în cercetarea românească • Număr scăzut de rezultate ale CDI (produse, tehnologii, brevete, proiecte şi desene industriale, articole, studii etc.).

• Pondere scăzută a veniturilor CDI din totalul veniturilor

• Puŝine surse de informare pentru inovare

Pentru a realiza activităŝi de inovare întreprinderile folosesc diverse surse de informaŝii.

Aceste surse sunt clasificate în: surse interne (în cadrul întreprinderii), surse de pe piaŝă (furnizori, clienŝi, competitori sau consultanŝi), surse instituŝionale (universităŝi, instituŝii ale administraŝiei publice sau instituŝii guvernamentale sau publice de cercetare şi dezvoltare) şi alte surse (conferinŝe, târguri, expoziŝii, reiste ştiinŝifice, publicaŝii comerciale şi asociaŝii profesionale). Principalele surse de informaŝii folosite de întreprindere în industrie şi servicii în perioada 2008-2010, au fost surse interne, în procent de 20.1%. Marile întreprinderi au înregistrat o pondere a folosirii surselor interne de 38.5%. Sursele instituŝionale sunt folosite mult mai puŝin, doar 1.7% universităŝile şi 1.2% instituŝiile guvernamentale sau institutele publice de cercetare şi dezvoltare (INSSE press release).

b) Oportunităţi

Conform Strategiei Naŝionale pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, pilonul inovare este reprezentat de acele proiecte de cercetare iniŝiate de companii, mai ales de cele care colaborează cu universităŝi şi institute de cercetare.

Page 34: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

34

Inovarea susŝinută este orientată spre transferarea rezultatelor cercetării, spre trecerea la brevete sau know-how dezvoltate în produsele/procesele şi serviciile inovatoare.

Un aspect important al inovării este cooperarea între întreprinderi, pe de o parte, şi entităŝi CDI, pe de altă parte. Ca rezultat, se vor încuraja: reŝele inovative, participarea la platformele tehnologice europene şi dezvoltarea unor platforme tehnologice naŝionale în domenii strategice. Investiŝiile publice în inovare constituie cheia pentru investiŝiile private. Astfel, în perioada 2007-2013, investiŝiile private în CDI trebuie să fie accelerate din investiŝii publice, vor fi introduse facilităŝi fiscale şi înregistrarea tăierilor de taxe se vor aplica în special proiectelor în care există colaborare cu universităŝi şi institute. Punerea în aplicare a acestor instrumente va crea mecanisme care să permită o mai bună selecŝie a investiŝiilor private în cercetarea ştiinŝifică şi dezvoltarea tehnologică.

Alte oportunităţi identificate:

Ponderea personalului specializat în activităŝi de instruire, cu studii superioare cu vârsta de 25-64 de ani

creşterea ponderii personalului implicat în CDI din totalul persoanelor angajate

Creşterea numărului de IMM-uri care au introdus inovare de produse şi procese

Întreprinderile care au introdus numai produse noi sau semnificativ îmbunătăŝite au avut o pondere de 2,4%, iar întreprinderile care au implementat procese noi sau semnificativ îmbunătăŝite au avut o pondere de 3,6%, în timp ce cele care au introdus atât produse cât şi procese noi sau semnificativ îmbunătăŝite au avut o pondere de 7,8 % (comunicat de presă INSSE).

Noi produse pentru firme şi piaŝă

Unul dintre principalii indicatori care caracterizează inovarea, este numărul de întreprinderi cu noi produse pentru firme şi piaŝă. Ponderea întreprinderilor cu noi produse pentru firme şi piaŝă a fost mult mai mare.

Piaŝa de desfacere cea mai importantă a produselor rămâne cea menŝionată, locală sau regională, 41,8% din totalul întreprinderilor; 33,1% din întreprinderi şi-au vândut produsele pe piaŝa naŝională, 14,6% pe piaŝa Uniunii Europene şi 1,2% din întreprinderile şi-au vândut produsele în alte ŝări (surse INSSE)

Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducerea de CDT în activităŝile de producŝie sau de funcŝionare din totalul de CDT

Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca pondere din total exporturi Cheltuielile medii procentuale pentru consultanŝă externă din totalul

cheltuielilor Procentul mediu al cheltuielilor de promovare, marketing şi distribuŝie de

produse / servicii pentru export, din cheltuielile totale ale companiilor cu activitate de export.

Page 35: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

35

2. Modele/Structuri de inovare, Instrumente de transfer de inovare in Romania şi Polonia: Descriere, analiză şi recomandări

2.1 IMM-uri inovatoare

Inovarea este motorul principal al competitivităŝii economice, care se dezvoltă pe o piaŝă europeană competitivă. Din statistici putem vedea diferenŝa mare între gradele de inovare din România şi UE. Obiectivul 2013 este de a creşte ponderea companiilor româneşti care introduc produse şi servicii inovatoare, astfel încât acestea să fie mai apropiate de media UE.

Inovarea este un rezultat pentru care cercetarea poate fi una dintre surse, alături de alŝi factori, cum ar fi experienŝa, comunicarea, marketing etc.

Strategia CDI sprijină orice tip de inovare care include o componentă de cercetare, în scopul de a asigura asocierea cu fonduri structurale alocate pentru inovare.

A. Rezultatele studiilor de caz

SC Elmas SRL and Tehmin SRL au fost în concordanŝă cu dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare, reducând decalajele de competitivitate şi de tehnologie în comparaŝie cu UE, manifestate în principal prin nivelul scăzut al inovării în întreprinderi, slaba dezvoltare a cercetării în companii. Prin scopul declarat de a implementa rezultatele cercetării lor proprii, ele îşi propun să sprijine capacitatea de cercetare a întreprinderilor, să-şi crească nivelul lor de inovare şi competitivitate pe piaŝă, să creeze noi locuri de muncă, prin cumpărarea de instrumente, echipamente, calculatoare şi software necesare pentru activităŝi de cercetare şi dezvoltare.

Cele două societãŝi propuse analizate sunt relevante prin dezvoltarea cercetării, capacităŝii de execuŝie şi omologării / autorizării mai multor prototipuri, atât pentru produse noi, cât şi pentru repararea şi modernizarea echipamentelor existente. Toate produsele comercializate vin cu un pachet complet de servicii incluzând: consultanŝă, proiectare, producŝie, modernizare, montare, autorizare ISCIR, garanŝie şi post-garanŝie.

Rezultate

1. Prin implementarea proiectelor de dezvoltare a producŝiei, pe baza activităŝii de cercetare companiile vor putea genera piese de rezervă şi echipamente noi.

2. Companiile răspund cererii pieŝei

3. Testele din laboratoarele proprii ale companiilor se desfăşoară pe echipamente

prototip pentru dezvoltarea şi aprobarea introducerii lor pe piaŝă ca produse noi şi

Page 36: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

36

pentru a efectua analize şi teste de laborator pentru inovaŝii şi schimbări în

tehnologie.

4. Segmentul specific al activităŝii companiilor are o tendinŝă de creştere datorită investiŝiilor noi în România şi posibilităŝii de a crea parteneriate solide.

5. Baza de date specifică pentru activităŝi de cercetare - inovare a fost creată prin consultarea celor mai recente ştiri, şi anume prin abonamente la publicaŝii profesionale şi prin colaborari cu institute de cercetare.

În urma transformării rezultatelor obŝinute din cercetare şi dezvoltare în produse noi, cerute de piaŝă, gama de produse va deveni mai diversificată.

Noile produse obŝinute vor avea un puternic impact internaŝional, şi acest lucru va genera o creştere a exporturilor în ŝări străine. Deoarece profitul companiei creşte, compania va plăti taxe mai mari la bugetul local şi central. În acest fel, bugetul de stat va dispune de mai multe fonduri.

B. Bune practici

Un pas important in dezvoltarea afacerilor a fost investiŝia într-o hală de producŝie din resurse proprii, necesară pentru dezvoltarea produselor. În cazul ELMAS SRL, crearea unei noi linii de producŝie permite fabricarea unei game complete de echipamente cerute pe piaŝă. Prin crearea unui nou laborator, companiile vor efectua teste de laborator, care vor creşte încrederea în calitatea produselor lor.

Aceste laboratoare au constituit un sprijin pentru cercetarea industrială aplicată, în conformitate cu cerinŝele UE.

Companiile implementează rezultatele cercetării ELMAS, aceasta are spaŝii de producŝie, laboratoare şi face promovarea rezultatelor cercetării sale. Unele dintre produsele create prin cercetare sunt brevetate sau aşteaptă brevetarea, lucru care este un mare avantaj.

Pentru scopul studiat, cele două componente au apelat la:

a) Cooperarea cu laboratoarele din Universitatea Transilvania Braşov

b) Parteneriate cu utilizatori şi cu solicitanŝi din companii româneşti şi străine

c) Brevete de invenŝii transferate produselor, începând de la prototip şi până la producŝia în serie, cu soluŝii tehnice ingenioase care aduc economii importante şi şi mai multă încredere.

d) Îmbunătăŝirea proceselor existente şi dezvoltarea de noi produse competitive

e) Crearea de noi locuri de muncă în cercetare-dezvoltare

Page 37: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

37

f) Atragerea de resurse financiare prin programe europene şi naŝionale pentru cercetare & dezvoltare şi inovare (CDI) pentru noi laboratoare echipate la standarde europene

C. Recomandare

În urma implementării proiectelor de investiŝii, companiile caută să monitorizeze influenŝa inovării în companie, precum şi:

Crearea unui spaţiu în companii, un spaŝiu adecvat activităŝilor de cercetare;

Punerea în aplicare a propriilor licenţe din cercetarea industrială

Dezvoltarea CDI, transferului de tehnologie şi abordarea unor noi domenii/subdomenii, cercetare industrială aplicată, în conformitate cu tendinŝele legislative şi de reglementare la nivel naŝional şi european;

Îmbunătăŝirea calităŝii şi diversificarea produselor

Dezvoltarea transferului de tehnologie universităţi / companii care sunt specializate în măsurarea, testarea şi certificarea

Dezvoltarea de noi produse şi tehnologii high tech.

Dezvoltarea naŝională a cercetării şi dezvoltării prin transferul de noi tehnologii cercetate

Laboratoare pentru cercetare, proiectare şi dezvoltarea a infrastructurii de C & D industrială aplicată şi acreditarea

Crearea de noi locuri de muncă în cercetare şi alinierea la cerinŝele Uniunii Europene.

Publicitatea cercetării de laborator şi introducerea sa în circuitul economic al producătorilor şi utilizatorilor precum şi în circuitul cercetării universitare.

Atragerea resurselor financiare prin: a) dimensionarea bugetului astfel încât să se obŝină rezultatele dorite cu costuri medii, b) planificarea timpului alocat fiecărei activităŝi, astfel încât acestea să poată fi realizate în condiŝii optime şi cu respectarea deplină a legii (unde este cazul), c) respectarea termenelor de execuŝie pentru fiecare activitate, d) respectarea termenelor şi condiŝiilor contractuale de către furnizori, e) alegerea echipamentelor propuse pentru achiziŝionare în funcŝie de caracteristicile tehnice, f) posibilităŝi de livrare, termene de livrare, raport calitate/preŝ, g) service post-garanŝie şi orice oferte care au inclus instruirea personalului, h) obŝinerea drepturilor de proprietate intelectuală (brevetarea produselor/proceselor) şi i) diseminarea rezultatelor CDI.

Page 38: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

38

Toate acestea n-ar fi fost posibile dacă n-ar fi existat o infrastructură de bază, un portofoliu important de clienŝi (locali, regionali, nationali, europeni), experienŝa tehnică a echipei implicate, o echipă specializată în cercetare industrială aplicată pe teren, parteneriat cu companii similare din Europa.

Cele două companii au fost permanent conştiene cu privire la oportunităŝile de piaŝă, cum ar fi dinamica domeniului de activitate, posibilitatea de accesare a programelor de finanŝare europeană, strategiile naŝionale şi europene în ceea ce priveşte sprijinul pentru IMM-uri, strategia naŝională în domeniul cercetării şi dezvoltării economiei naŝionale.

2.2. CIT-INFOTEH Braşov, România - Rezultatele studiului de caz

Centrul de Informare Tehnologică în Turism, Protecŝia Mediului şi Industria

Lemnului - zona 7 Centru Est INFOTEH a fost înfiinŝat în anul 2006 şi este unul din

rezultatele proiectului de construcŝie instituŝională finanŝat de către Programul

Naŝional “Dezvoltarea inovaŝiei şi a infrastructurii de transfer tehnologic –

INFRATECH”, prin intermediul Agenŝiei Naŝionale de Cercetare Ştiinŝifică aflată în

subordinea Ministerului Educaŝiei şi Cercetării.

Programul a înfiinŝat şi organizat cu succes mai multe reŝele naŝionale

formate din: a) Centre de Informare Tehnologică; b) Centre de Transfer Tehnologic;

c) Incubatoare de afaceri; d) Parcuri tehnologice.

Lista nevoilor (RO) Instituţia care răspunde (RO)

IMM-uri pentru inovare - Lipsa fondurilor în întreprinderi sau grupuri de întreprinderi - Costuri de inovare prea ridicate - Piaŝă dominată de întreprinderi - Cerere nesigură de bunuri şi servicii de inovare - Lipsa de fonduri din surse externe întreprinderii - Lipsa de personal calificat - Dificultăŝi în găsirea partenerilor de cooperare pentru inovare - Lipsa de informaŝii pe piaŝă

IMM-uri Organizaţii/asociaţii specializate în brevete, standardizare, acreditare, cercetare Întreprinderi mari IMM-uri, informaŝii statistice regionale Organizaŝii publice, Organizaŝiis/asociaŝii/ONG-uri specializate in consultanŝă Învăŝământ privat şi public Statistica naŝională, Organizaŝii/asociaŝii/ONG-uri specializate in analiza pieŝei

Page 39: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

39

Centrele de Informare Tehnologică sunt entităŝi dezvoltate în cadrul

universităŝilor, camerelor de comerŝ şi institutelor de cercetare. Reŝeaua centrelor

reuneşte parteneri intersectoriali interesaŝi în transferul de tehnologie şi inovaŝie,

în mai multe domenii regionale competitive de bază.

Instituţia CIT-INFOTEH

Camera de Comerŝ şi Industrie Braşov a dezvoltat conceptul de Centru de

Informare Tehnologică în jurul celor mai relevante sub-sectoare competitive ale

judeŝului şi ale economiei regionale: turism, protecŝia mediului şi industria

lemnului, ŝinând cont şi de nevoile şi potenŝialul dezvoltării viitoare a judeŝului şi

regiunii.

Astfel, Centrul de Informare Tehnologică în Turism, Protecŝia Mediului şi

Industria Lemnului CIT INFOTEH a fost înfiinŝat de Camera de Comerŝ şi Industrie a

judeŝului Braşov (CCIB) în parteneriat cu entităŝi publice şi private din judeŝele

Braşov, Harghita şi Covasna şi cu sprijinul Autorităŝii Naŝionale de Cercetare

Ştiinŝifică. Centrul CIT-INFOTEH este situat şi funcŝionează sub forma unui

departament al CCIB, şi este responsabil cu diseminarea şi promovarea inovaŝiei şi

transferului tehnologic în Regiunea Centru.

Parteneriatul

Parteneriatul CIT-INFOTEH este configurat pe domeniile relevante menŝionate

anterior între 12 entităŝi relevante: companii, camere de comerŝ, universităŝi,

instituŝii de cercetare, entităŝi publice, ONG-uri.

Valoarea adăugată a parteneriatului CIT-INFOTEH constă în faptul că membrii

implicaŝi sunt focalizaŝi pe competitivitatea regională şi îşi împărtăşesc

competenŝele, cunoştinŝele, responsabilităŝile, reŝelele şi resursele în promovarea

tehnologiei şi inovaŝiei pentru competitivitatea în afaceri.

În interiorul parteneriatului, CIT-INFOTEH este responsabil cu facilitarea

strategiei regionale privind asigurarea informării tehnologice, strategii de

implementare a activităŝilor, instrumente specifice şi managementul general al

centrului. Centrul CIT-INFOTEH Braşov este organizat sub forma unui departament în

cadrul CCIB, având o structură specifică şi autonomie financiară.

Strategia CIT-INFOTEH

Obiectivul strategic general al CIT-INFOTEH este promovarea informaŝiilor

referitoare la rezultatele cercetării-dezvoltării, documentării tehnologice şi

programelor de instruire pentru sectorul privat, venind în sprijinul dezvoltării

comportamentului inovativ în domeniile turism, protecŝia mediului şi industria

lemnului. Deşi primele trei domenii prioritare competitive pe care centrul le are în

vedere sunt turismul, protecŝia mediului şi industria lemnului, viziunea centrului

Page 40: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

40

pentru viitorul competitivităŝii regionale include şi domeniile transport feroviar,

industrie chimică, instalaŝii de ridicare şi transport.

Obiectivele strategice specifice care derivă din obiectivul general sunt:

Oferirea de sprijin pentru IMM-uri în implementarea rezultatelor cercetării şi

dezvoltării;

Sprijinirea accesului companiilor, instituŝiilor şi universităŝilor la programele

de finanŝare relevante;

Sprijinirea IMM-urilor de a-şi creşte potenŝialul de utilizare a noilor

tehnologii;

Diseminarea inteligentă a cunoştinŝelor ştiinŝifice.

Clienţii şi serviciile centrului CIT-INFOTEH

Principalele categorii de clienŝi ai centrului sunt: a) companii private care

activează în domeniile turism, protecŝia mediului şi industria lemnului; b)

universităŝi; c) entităŝi care lucrează în interiorul reŝelelor Cercetare-Dezvoltare-

Inovare.

CIT-INFOTEH furnizează o gamă largă de servicii în domeniile turism,

protecŝia mediului şi industria lemnului, adresate în principiu IMM-urilor dar şi altor

entităŝi regionale, naŝionale şi internaŝionale; principalele servicii sunt:

Furnizarea de asistenŝă în afaceri privind transferul de inovaŝie şi tehnologie;

Asistenŝă tehnică şi consultanŝă privind modelele experimentale şi dezvoltarea de prototipuri;

Furnizarea de asistenŝă şi consultanŝă privind legislaŝia în domeniul proprietăŝii intelectuale;

Asigurarea diseminării cunoştinŝelor tehnologice şi ştiinŝifice;

Oferirea de asistenŝă şi suport pentru entităŝi naŝionale şi internaŝionale în structurarea afacerilor relevante şi parteneriate cercetare-dezvoltare în domeniile de interes ale CIT;

Dezvoltarea bazei de date şi furnizare de informaŝii referitoare la rezultatele cercetărilor şi statistici;

Promovarea informaŝiilor disponibile în ŝară şi în Europa privind asistenŝă tehnologică către companiile din sectoarele relevante;

Furnizarea de informaŝii, consultanŝă, expertiză tehnologică în domeniile turism, protecŝia mediului şi industria lemnului, cu focalizare pe impactul dezvoltării, competitivităŝii şi creşterii numărului de angajaŝi al companiilor;

Furnizarea de programe de instruire în domenii specifice şi în afaceri;

Furnizarea de consultanŝă în elaborarea de propuneri de proiect, studii relevante, analize cost-beneficiu, planuri de afaceri, licitaŝii, studii de marketing, promovare, parteneriate intersectoriale.

Resursele financiare ale CIT-INFOTEH

Page 41: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

41

Resursele financiare disponibile pentru activităŝile CIT-INFOTEH provin din

proiecte, resurse proprii, alte resurse din proiecte conexe, taxe de participare şi

asistenŝă tehnică.

2.2.1. Exemple de bune practici

CIT-INFOTEH contribuie, din anul 2007, la un proces amplu şi complex de

dezvoltare a parteneriatelor, schimbare a mentalităŝii, deschidere a pieŝelor,

dezvoltare a capacităŝii sectoarelor şi domeniilor cu care lucrează. Pentru

obiectivele programului EAST_INNO_TRANSFER au fost identificate, în vederea

diseminării şi multiplicării, patru exemple de bune practici.

Exemplul de bună practică nr. 1- Deschiderea pieţelor relevante

Unul dintre scopurile principale ale CIT-INFOTEH încă de la debut este

deschiderea pieŝei de informare tehnologică prin furnizarea celor mai bune

informaŝii către părŝile interesate. Calitatea informaŝiei privind tehnologiile este

crucială pentru asigurarea: a) Serviciilor specifice către IMM-uri şi alte întreprinderi

mai mari interesate şi care aveau nevoi specifice; b) Contribuŝiilor substanŝiale la

consolidarea competitivităŝii.

Factorii cheie de succes sunt: a) focalizarea pe inovaŝiile tehnologice

relevante şi pe nevoile pieŝei; b) focalizarea pe companiile relevante; c) focalizarea

pe profit.

La transferul exemplului de bună practică sunt importante trei condiŝii: a)

exemplul ar trebui diseminat către celelalte Camere de Comerŝ din Regiunea

Centru; b) domeniile de interes pentru CIT trebuie formulate clar şi “virusate” cu

interesul de a utiliza instrumente pentru deschiderea pieŝelor relevante; c)

exemplul ar trebui diseminat şi multiplicat în interiorul reŝelei INFRATEH.

Rezultatele concrete ale activităŝilor interactive ale CIT privind deschiderea

noilor pieŝe pentru inovare şi noi tehnologii, constă în: a) 5 produse noi executate;

b)7 tehnologii noi implementate; c) peste 250 de companii în care s-au modernizat

tehnologiile.

Exemplul de bună practică nr.2 - Construirea de parteneriate

Un al doilea exemplu de bună practică identificat se referă la eforturile

continue de a construi parteneriate în jurul noilor tehnologii şi proiecte inovative în

domeniile CIT prin reunirea entităŝilor relevante din sectoarele privat, cercetare,

academic şi public, pentru a: a) cataliza cooperarea intersectorială; b) cataliza

cooperarea bazată pe schimburi şi împărŝirea resurselor, capabilităŝi,

responsabilităŝi, instrumente, potenŝial etc.

Factorii cheie de succes sunt: a) strategia de dezvoltare bazată pe schimburi

între parteneri; b) focalizarea pe partenerii relevanŝi şi interesaŝi în performanŝă; c)

Page 42: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

42

focalizarea pe respectarea şi articularea clară a intereselor şi caracteristicilor

specifice ale partenerilor.

Condiŝiile necesare pentru transferul bunei practici sunt: a) transferul trebuie

să se bazeze pe articularea partenerilor în funcŝie de domeniile lor specifice; b)

transferul bunei practici către alte regiuni trebuie să fie adaptat în funcŝie de

contextul şi nevoile regionale.

Rezultatele concrete ale investiŝiilor CIT în dezvoltarea de parteneriate solide

constă în: a) peste 320 de proiecte cu diferiŝi parteneri vizând dezvoltarea şi

modernizarea companiilor, bazate pe tehnologii la zi, logistică, creşterea

productivităŝii, îmbunătăŝirea calităŝii produselor/serviciilor; b) 10 proiecte

focalizate pe inovaŝii la nivel naŝional şi internaŝional.

Exemplul de bună practică nr. 3-Schimbarea mentalităţii

Strategia şi proiectele CIT-INFOTEH vizează schimbarea mentalităŝii actorilor

relevanŝi prin furnizarea informaŝiilor specifice şi instruirii referitoare la

tehnologiile inovative părŝilor interesate pentru a: a) articula promovarea

tehnologiilor inovative cu evenimentele de marketing; b) articula marketingul

tehnologiilor inovative cu programe de instruire relevante.

Doi factori cheie au contribuit la succesul acestei practici: a) focalizarea pe

inovaŝiile tehnologice relevante şi pe nevoile pieŝei; b) focalizarea pe companiile

relevante şi pe actorii instituŝionali.

Condiŝiile de transfer ale practicilor sunt: a) implicarea altor Camere de

Comerŝ din Regiunea Centru; b) articularea celor trei domenii economice aflate în

responsabilitatea CIT; c) transferul bunei practici către alte regiuni, luând în

considerare condiŝiile regionale specifice.

Rezultatele concrete ale investiŝiilor CIT în schimbarea mentalităŝii în favoarea noilor tehnologii şi inovaŝii se concretizează în: a) mai mult de 130 de evenimente regionale, naŝionale şi internaŝionale în R&D şi transfer de tehnologie şi inovare, la care au participat mai mult de 350 de companii; b) parteneriate bilaterale de afaceri; c) evenimente de promovare a afacerilor şi evenimente de premiere; d) peste 60 cursuri de instruire cu mai mult de 890 de participanŝi; e) crearea a 126 de noi locuri de muncă şi 38 societăŝi comerciale noi.

Exemplul de bună practică 4 – Funcţionarea în cadrul instituţional adecvat şi în

reţele

CIT-INFOTEH activează în domeniul asigurării informaŝiei privind tehnologia şi inovarea, ca departament în cadrul Camerei de Comerŝ şi Industrie Braşov. CIT este în acelaşi timp membru în reŝele de dimensiuni regionale, naŝionale şi internaŝionale (ex: Enterprise Europe Network). Participarea CIT în cadrul reŝelelor specializate judeŝene, regionale, naŝionale şi internaŝionale, are în vedere aspecte cum sunt: a) Asigurarea unei poziŝii instituŝionalizate relevante, atragerea de resurse, accesul la

Page 43: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

43

instrumente şi putere de a influenŝa politicile în domeniu; b) Participarea în acŝiuni relevante, ca membru al unui parteneriat puternic la scară regională. Factorii cheie care au contribuit la succesul bunei practici prezentate sunt: a) asigurarea relevanŝei CIT pentru instituŝia Camerei de Comerŝ şi Industrie Braşov; b) asigurarea condiŝiilor necesare funcŝionării pentru membrii reŝelei; c) menŝinerea unui parteneriat strâns între membrii reŝelei în jurul unor proiecte atrăgătoare. Condiŝiile necesare pentru transferabilitatea bunei practici sunt: a) implicarea în proces a Camerelor de Comerŝ din Regiunea Centru; b) articularea celor trei domenii ale CIT; c) diseminarea şi stimularea răspunsului la nivelul Regiunii Centru; d) transferul bunei practici către alte regiuni, luând în considerare condiŝiile regionale specifice. Rezultatele concrete ale parteneriatului CIT cu instituŝiile relevante se regăsesc în: a) funcŝionarea CIT-INFOTEH ca departament al Camerei de Comerŝ Braşov, beneficiind de imagine, putere, resurse, cooperare în reŝele specifice etc.; b) funcŝionarea CIT- INFOTEH pe o piaŝă regională: judeŝele Braşov, Harghita, Covasna; c) CIT-INFOTEH este membru activ al Programului INFRATECH, în cadrul Enterprise Europe Network etc.

Bune practici transferabile pentru rezolvarea aspectelor critice privind

funcŝionarea CIT INFOTEH şi instituŝiile relevante pentru elaborarea politicii publice

CIT - Disfuncţii &Necesităţi

Bune practici transferabile

Instituţii/entităţi instituţionale responsabile

Nivel local

Nivel regional Nivel naţional

Capacitatea instituţională

Echipă mică în comparaŝie cu necesităŝile

Diversificarea serviciilor şi surselor de finanŝare

CIT INFOTEH

-Consiliul Judeŝean -Universitatea Transilvania -Agenŝia de Dezvoltare Durabilă a Judeŝului Braşov

- Timp limitat acordat

pentru proiect din cauza lipsei de resurse financiare

Îmbunătăŝirea managementului costurilor CIT şi a costurilor dezvoltării

Implicare modestă în elaborarea şi implementarea de strategii şi politici regionale şi naŝionale în domeniu

Îmbunătăŝirea managementului dezvoltării şi a costurilor de marketing

Serviciile CIT

Lipsa standardizării şi structurării serviciilor (servicii, responsabilităŝi, costuri)

Lobby şi propuneri tehnice promovate către nivelul intituŝional naŝonal

CIT INFOTEH

-Consiliul Judeŝean -Universitatea Transilvania -Agenŝia de Dezvoltare Durabilă a Judeŝului Braşov

-Ministerele care coordonează institutele naŝionale C&D -Reŝeaua română pentru inovare şi transfer tehnologic

Page 44: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

44

-Reŝeaua Europe Enterprise

Transferul tehnologic nu a avut loc

Implementarea transferului tehnologic

CIT INFOTEH

- -

Servicii lipsite de diversitate şi valoare adăugată

Diversificarea serviciilor pe baza oportunităŝilor (incl. finanŝări) şi cererii pieŝei

CIT INFOTEH

Universitatea Transilvania

-

Lipsa unui plan de afaceri şi de marketing

Elaborarea planurilor de afaceri şi marketing bazate pe oportunităŝile şi nişele de piaŝă

CIT INFOTEH

- -

Finanţarea CIT

Lipsa standardizării (costurilor) serviciilor

Managementul costurilor interne, promovarea propunerilor pentru standardizarea serviciilor/ costurilor, dezvoltarea de parteneriate şi accesarea de fonduri în domeniu

CIT INFOTEH

-Consiliul Judeŝean -Universitatea Transilvania -Agenŝia de Dezvoltare Durabilă a Judeŝului Braşov

-Ministere care coordonează institutele naŝionale C&D -Reŝeaua Română pentru Inovare şi Transfer Tehnologic -Reŝeaua Europe Enterprise

Resurse financiare modeste

Lipsa unui plan financiar pe termen mediu şi lung

Dezvoltarea unui plan de afaceri bazat pe oportunităŝile pieŝei şi cele legate de finanŝare

CIT - Disfuncţii & Necesităţi

Bune practici transferabile

Instituţii/entităţi instituţionale responsabile

Nivel local

Nivel regional Nivel naţional

Cadrul legal

Lipsa instrumentelor pentru implementarea structurată a strategiei CDI în România

Promovare şi lobby pentru soluŝii tehnice către instituŝiile naŝionale responsabile

CIT INFOTEH

-Consiliul Judeŝean -Universitatea Transilvania -Agenŝia de Dezvoltare Durabilă a Judeŝului Braşov

-Ministerele care coordonează institutele naŝionale C&D -Reŝeaua română pentru inovare şi transfer tehnologic -Reŝeaua Europe Enterprise

Politica CDI este în responsabilitatea administraŝiei centrale, în timp ce majoritatea implementării ŝine de nivelul local

Autoritatea Camerelor de Comerŝ

Page 45: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

45

a fost slăbită prin transferul de roluri către Registrul Comerŝului

Sectorul afaceri

Lipsa unei culturi în domeniile CDI şi ITT

Campanii mai agresive în sprijinul dezvoltării culturii CDI şi ITT

CIT INFOTEH

-Consiliul Judeŝean -Universitatea Transilvania -Agenŝia de Dezvoltare Durabilă a Judeŝului Braşov

-Ministere care coordonează institutele naŝionale C&D -Reŝeaua Română pentru Inovare şi Transfer Tehnologic -Reŝeaua Europe Enterprise

Piaŝa este deŝinută de jucătorii importanŝi

Sectorul IMM este susŝinut de politici naŝionale şi regionale care pot reechilibra situaŝia

Criza economică ar putea descuraja iniŝiative de top

Strategia regională de inovare trebuie să devină operaŝională

Sectorul CDI

Insuficiente resurse şi informaŝii pentru lărgirea grupului de utilizatori ai serviciilor CIT

Campanii intensive în sprijinul serviciilor CIT

CIT INFOTEH

-Consiliul Judeŝean -Universitatea Transilvania -Agenŝia de Dezvoltare Durabilă a Judeŝului Braşov

-Ministere care coordonează institutele naŝionale C&D -Reŝeaua Română pentru Inovare şi Transfer Tehnologic -Reŝeaua Europe Enterprise

Lipsa unei culturi reale privind parteneriatele

Campanii intensive pentru promovarea parteneriatelor relevante

Orientare excesivă către cercetarea fundamentală

Campanii intensive pentru demonstrarea necesităŝii cercetării aplicate

Sectorul public

Lipsa unei culturi privind serviciile CIT şi domeniul ITT

Campanie mai agresivă în sprijinul culturii CDI şi serviciilor de ITT

CIT INFOTEH

-Consiliul Judeŝean -Universitatea Transilvania -Agenŝia de Dezvoltare Durabilă a Judeŝului Braşov

-Ministere care coordonează institutele naŝionale C&D -Reŝeaua Română pentru Inovare şi Transfer Tehnologic -Reŝeaua Europe Enterprise

Resurse şi modalităŝi limitate pentru a sprijini sectorul CDI

Dezvoltarea de parteneriate pentru identificarea de finanŝări şi oportunităŝi în sprijinul sectorului CDI şi serviciilor ITT

2.2.2 Recomandări

Identificarea serviciilor cu valoare adăugată pe pieţele regionale şi naţionale Serviciile şi produsele CIT-INFOTEH ar trebui să se diversifice, venind în întâmpinarea diverselor nevoi ale potenŝialilor clienŝi, având în vedere ca prioritate competitivitatea regională şi orientându-se spre deschiderea de noi nişe de piaŝă. În acest sens, este necesară definirea atentă a nevoilor nerezolvate şi cererea potenŝială de piaŝă privind tehnologia şi inovarea în domeniile specifice ale CIT,

Page 46: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

46

gândire de perspectivă cu privire la abordarea inovativă, atragerea de resurse, parteneriate, alianŝe. Rolurile actuale ar trebui extinse şi ar trebui de asemenea explorate noi roluri, vizând valoarea adăugată pentru a ŝine aproape clienŝii şi furnizorii, pentru îmbunătăŝirea portofoliului de servicii existent şi câştigarea de pieŝe de inovare. Viitorul profil al serviciilor CIT ar trebui să aibă în vedere: acŝiuni de hunting în tehnologie şi inovaŝie, brokeraj CDI, dezvoltarea unei baze de date privind entităŝile şi produsele CDI, configurarea unui registru CDI şi TT, calitatea de jucător pe piaŝa CDI şi TT, crearea unui serviciu regional şi naŝional. Aceste aspecte ar putea chiar să conducă la redefinirea a însuşi conceptului de dezvoltare CIT.

În procesul de diversificare a serviciilor şi extindere a echipei, CIT-INFOTEH

poate lua în considerare suita de oportunităŝi de finanŝare adresate CDI şi TT.

Asigurarea sustenabilităţii finanţării CIT CIT are nevoie de modalităŝi de finanŝare pe termen mediu şi lung, pentru a

putea asigura şi diversifica serviciile specifice către client şi pentru a putea să-şi

extindă accesul pe pieŝe. Sursele de finanŝare pot rezulta din abordarea integrată a

oportunităŝilor pe termen scurt cu o strategie pe termen lung, bazată pe

diversificarea serviciilor şi crearea de valoare adăugată, atragerea de clienŝi,

pregătirea de răspunsuri la aşteptările pieŝei etc.

Pe de o parte, serviciile actuale CIT ar putea fi extinse şi diversificate după

cum s-a menŝionat anterior şi ar putea fi îmbunătăŝite prin programe de vouchere,

programe de sponsorizare şi donaŝii (companii mari/cluburi CDI/donaŝii TTI), de

subscripŝii în sprijinul CDI/TTI, de contribuŝii ale asociaŝilor, suporterilor şi

laureaŝilor în CDI/TTI etc. Pe de altă parte, CDI şi TTI au nevoie de servicii orientate

către distribuitorii şi clienŝii CDI/TTI; produsele şi serviciile CDI/TTI necesită un

sistem premeditare şi de articulare la nevoile pieŝei, de înregistrare, traducere şi

comercializare, adaptare şi implementare. Toate aceste aspecte ar putea fi

transpuse în servicii, proceduri, resurse, responsabilităŝi şi costuri, în vederea

standardizării.

Oportunităŝile privind accesarea programelor de finanŝare relevante,

urmărind noile orientări strategice ale UE în CDI şi TTI, ar putea fi valorificate în

proiecte de tip win-win cu parteneri importanŝi.

Cu atât mai mult, CIT poate acŝiona la nivel naŝional şi promova, împreună cu

alte entităŝi importante, necesitatea unui instrument de finanŝare a transferului de

tehnologie şi inovaŝie. Ca prim pas, prin prisma Strategiei Regionale CDI, poate fi

creat fondul regional CDI în cadrul căruia o cotă parte să fie direcŝionată către

domeniul TTI.

Contribuţii la accelerarea procesului de structurare a legislaţiei şi procedurilor relevante

Page 47: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

47

Serviciile CIT nu sunt standardizate, pentru a putea fi plătite ca atare. Prin

urmare, CIT ar trebui să promoveze necesitatea elaborării de proceduri

standardizate privind serviciile de informare tehnologică şi de inovare, pentru a

consolida rolul CIT ca articulaŝie între sectoarele academic şi de afaceri. Cu privire

la acest aspect, CIT poate acŝiona ca o entitate regională într-o iniŝiativă la nivel

naŝional.

Membrii INFRATEH, universităŝile, entităŝile CDI se pot alia şi pot structura

propuneri pentru instituŝionalizarea procedurilor de ITT şi a costurilor aferente.

Participarea ca membru al unor alianţe şi reţele puternice şi cu valoare adăugată Reŝelele specializate şi comunităŝile joacă roluri cruciale în promovarea

intereselor specifice şi acŝionează sinergic pentru a stabili condiŝiile

instituŝionalizate de colaborare.

Serviciile TTI acŝionează ca o interfaŝă între interesele sectorului CDI şi cele ale

sectorului de afaceri.

În acest context, CIT ar trebui să se poziŝioneze în raport cu ambele

comunităŝi şi reŝele, la nivel regional, naŝional şi internaŝional, pentru a avea acces

la cererea de piaŝă, la tendinŝe şi oportunităŝi, pentru a acŝiona strategic privind

asigurarea calităŝii şi diversităŝii serviciilor şi asigurarea resurselor.

Mai mult, CIT poate dezvolta o relaŝie fructuoasă cu sectorul public, cu

agenŝiile regionale, comunităŝile locale, care sunt beneficiarii finali ai

implementării şi transferului rezultatelor CDI, în catalizarea dezvoltării durabile, a

competitivităŝii şi a unei noi calităŝi a vieŝii.

CIT ar trebui să îşi redefinească poziŝia şi rolurile, să se alăture reŝelelor

importante şi prestigioase, să participe la conducerea parteneriatelor inter-

instituŝionale, inter-sectoriale şi teritoriale, să dezvolte alianŝe strategice pentru a

putea contribui la politicile şi strategiile importante.

Participarea ca membru valoros în comunitatea şi reţelele CDI şi ITT CIT poate contribui la consolidarea imaginii sale publice prin contribuŝii semnificative ca membru în structurile relevante, atragerea de resurse umane valoroase, asigurarea de valoare adăugată serviciilor sale pentru sectorul CDI şi cel de afaceri, va acŝiona ca un membru responsabil în domeniile specifice de competenŝă la nivel regional, naŝional şi internaŝional. O parte a acestor eforturi se vor concentra asupra asigurării contribuŝiilor în

elaborarea documentelor strategice la nivel regional, naŝional şi internaŝional:

politici şi strategii în sectorul CDI, programe de finanŝare, planuri de acŝiune,

proiecte, iniŝiative. În cadrul structurilor consultative şi specializate, o astfel de

voce în domeniile CDI şi ITT va aduce beneficii considerabile.

2.3 Parcul industrial

Page 48: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

48

a. Rezultatele analizei (O analiză critică privind mecanismul economic al

parcurilor industriale) În acest manual, termenul “parc industrial” va fi folosit în sens generic, legat de o familie de infrastructură de afaceri. Abordarea generică este justificată atât de scopul economic de bază similar, precum şi de problemele legate de demarcarea conceptuală sau juridică. Practica naŝională, chiar şi în cadrul UE, este destul de diferită şi determinată de un context local, care influenŝează modul în care apar aceste entităŝi organizaŝionale. Parcul ştiinŝific reprezintă numele generic pentru entităŝi cum ar fi: parcurile tehnologice, parcurile de cercetare, parcurile ştiinŝifice şi tehnologice, centrele de inovare, incubatoarele tehnologice, incubatoarele de afaceri, technopolis şi altele. Conform definiŝiei date de IASP (Asociaŝia Internaŝională a Parcurilor Ştiinŝifice) pusă la dispoziŝie la www.iasp.ws, un parc ştiinţific-tehnologic este o structură organizaŝională care:

Are o relaŝie operaŝională cu mediul universitar;

Este conceput pentru a încuraja formarea şi dezvoltarea industriilor implicate în economia bazată pe cunoaştere;

Oferă o echipă de experŝi capabili să realizeze transferul tehnologic.

În România anului 2013, parcurile ştiinŝifice şi tehnologice funcŝionează conform Legii nr. 50/2003 şi reprezintă un domeniu în care se desfăşoară activităŝi de învăŝământ, cercetare şi transfer al rezultatelor cercetării, cu valorificarea lor prin activităŝi economice.

Parcul industrial reprezintă o entitate organizaŝională bazată pe un anumit domeniu în care se desfăşoară activităŝi economice, activităŝi de producŝie şi servicii industriale, şi, de asemenea, activităŝi legate de cercetarea ştiinŝifică şi / sau dezvoltarea tehnologică, fiind influenŝată de facilităŝi economice specifice.

În România, un parc industrial înfiinŝat conform Legii nr. 490/2002 poate fi creat prin asocierea între autorităŝile de administraŝie publică, fie ele centrale sau locale, agenŝi economici privaŝi.

Luând în considerare experienŝa AMB, analiza va urmări conceptul care a fost dat în titlu.

Legislaŝia actuală este reprezentată de:

Ordonanŝa de Guvern no. 65/2001 legată de constituirea şi funcŝionarea parcurilor industriale, aprobată prin Legea no. 490/2002, cu modificările ulterioare;

Ordinul no. 264/2002 privind aprobarea instrucŝiunilor legate de acordarea şi anularea titlului de parc industrial;

Ordinul no.296/2007 pentru aprobarea strategiei de stat privind sprijinul regional acordat pentru investiŝii făcute în parcuri industriale;

Ordinul de Guvern no. 65/2001 şi Codul Fiscal (Legea no. 571/2003), care stipulează facilităŝile acordate iniŝiatorilor/investitorilor în parcuri industriale.

Page 49: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

49

Referindu-ne la legislaŝia comercială, un parc industrial poate fi, ca formă de proprietate:

Proprietate publică – sediul aparŝine domeniului public;

Proprietate privată – sediul aparŝine unei persoane fizice/juridice private;

Proprietate mixtă – sediul aparŝine unei proprietăŝi privatedin unităŝile administrativ-teritoriale şi unor persoane fizice/juridice private.

Pentru a obŝine titlul de parc industrial, prin ordinul Ministerului

Administraŝiei şi Internelor (MAI), un proiect trebuie să îndeplinească o serie de condiŝii făcute publice.

Literatura de specialitate a luat în considerare crearea primului parc industrial în 1959, deoarece s-a observat o dezvoltare semnificativă din 1980 în mai multe părŝi ale lumii, în special în ŝările industrializate. Extinderea acestui mod de organizare a activităŝii se bazează pe un mecanism economic. Baza veniturilor o constituie diminuarea costurilor de exploatare, în forme multiple şi cumulative.

Diminuarea costurilor poate fi consecinŝa:

Anumite îmbunătăŝiri în exploatare, fără să existe aspectul social negativ de “externalitate” legat de partenerul public implicat direct sau indirect;

Anumite transferări de costuri de azi pe viitor, aceste costuri fiind asumate de partenerul public deoarece oferă avantaje sociale pe termen lung conform analizei cost-beneficiu.

Prima categorie a efectelor induse de parcurile industriale este legată de avantajele care conduc la realizările unor economii. Ele sunt asociate cu fenomene strategice pe termen lung, care să conducă la un efect totalizator. Cele mai importante fenomene sunt considerate a fi de gradul înalt de economisire şi economiile datorate obiectivelor.

Economiile menŝionate se regăsesc la nivelul intrărilor comune, cum ar fi electricitatea, apa (colectarea apelor uzate inclusă), comunicaŝii şi reŝelele de transport. Costurile legate de serviciile de protecŝie şi cele legate de mediu fac parte din aceeaşi categorie. Utilizarea sediului unui parc industrial oferă unui partener străin posibilitatea de a diminua riscurile investiŝiilor legate de o piaŝă nouă sau o nouă industrie. Un aranjament temporar este în cele mai multe cazuri, mai puŝin riscant decât investiŝia proprie pentru dezvoltarea de tip greenfield. Chiria este de preferat atunci când există posibilitatea unui transfer uşor de echipamente de producŝie în noi spaŝii disponibile într-un sit industrial diferit.

Economiile de costuri determină autorizarea unei noi afaceri şi a oricărei

abordări legale de funcŝionare legate de sediul, chiar şi la nivelul activităŝilor de relaŝii publice legate de autorităŝile locale, regionale sau naŝionale.

Cu cât relaŝiile între organizaŝii independente care funcŝionează în parc duc

la reducerea costurilor printr-o anumită formă de cooperare, cum ar fi un cluster, cu atât mai favorabilă devine situaŝia.

Reducerile de costuri pot apărea, de asemenea, dtorită unui pachet de sprijin

financiar pe care partenerul public îl poate oferi partenerului privat, iniŝiatorului parcului sau proprietarului care îi închiriază spaŝiul. Acest transfer temporal se manifestă prin reducerea taxelor sau chiar printr-un sprijin financiar de tip

Page 50: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

50

subvenŝie, pentru avantaje imediate la nivel social, în special crearea de noi locuri de muncă sau noi oportunităŝi de export. Societatea, şi anume partenerul public, sprijină diferenŝa financiară materializată în acel moment specific sau, cu alte cuvinte, oferă un împrumut financiar în condiŝii clar definite.

Acest tip de sprijin se referă la reglementările privind concurenŝa care pot fi considerate ca un factor distorsionant, şi, prin urmare, să fie considerat inacceptabil într-un anumit context.

În cazul României, reglementările UE sunt aplicate - fapt care reduce disponibilitatea sprijinului public sau acordarea aşa-numitelor facilităŝi.

Practica acordării de facilităŝi este, totuşi, larg răspândită în statele

europene, forma sa specifică constituind obiectul inovării locale şi naŝionale. forme de intervenŝie sunt întotdeauna puse la dispoziŝie, singura problemă fiind reprezentată de alegerea unei strategii care este coerentă şi justificată la nivel social. Întotdeauna sunt disponibile forme de intervenŝie, singura problemă fiind reprezentată de alegerea unei strategii care să fie coerentă şi justificată la nivel social.

În cazul în care costurile implicite sau explicite induse de funcŝionarea

parcului industrial nu sunt deloc avantajoase, clienŝii nu vor fi tentaŝi să folosească parcul. Rezultatul este că totul se reduce la proiectarea costurilor, după un model de analiză cost-beneficiu, incluzând toate costurile, cum ar fi cele pe termen lung implicite.

În cazul parcurilor industriale private devine evident faptul că iniŝiatorul

obŝine avantaje privind costurile, capabile să genereze atât un profit pentru el cât şi un avantaj initial pentru proprietarul care oferă spre închiriere spaŝiile. Amplificarea acestor avantaje către sectorul public va consolida baza economică a parcurilor industriale, ca societatăŝi comerciale. b. Bune practici:Între teorie şi practica din România

Parcul este gestionat de o societate comercială, conform Legii no. 31/1990.

Organizaŝia care gestionează parcul industrial îşi asumă, printre principalele sale obligaŝii:

Să furnizeze/ofere utilităŝile şi serviciile necesare pentru activităŝile desfăşurate în parc;

Să asigure selectarea cererilor de admitere în parcul industrial, depuse de noi agenŝi economici ;

Să atragă investitori care să desfăşoare activităŝi economice;

Să conceapă strategia de funcŝionare şi dezvoltare a parcului industrial;

Să încurajeze relaŝiile de cooperare cu autorităŝile publice.

In 2013, există în România două categorii principale de parcuri industriale:

Parcurile industriale care ŝin de domeniul public, în principal consiliilor judeŝene, cu active care aparŝin vechilor platforme industriale (uneori modernizate în maniere diferite), aşa numitele parcuri de tip brownfield;

Parcurile industriale care sunt pe domeniu privat, proiectul fiind sprijinit de organizaŝii publice în mod indirect, cu noi the project being supported by the

Page 51: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

51

public organizations in an indirect manner, cu active noi, aşa-numitele parcuri de tip greenfield. Atât punctele slabe cât şi punctele tari ale acestor parcuri industriale au

apărut foarte rapid, ca urmare a unei analize orientate spre cost, pe baza elementelor discutate anterior. Superioritatea soluŝiilor de tip greenfield este evidentă, datorită faptului că acestea generează economii de costuri asociate primei categorii discutate în acest studiu.

c. Recomandări

Luând în considerare condiŝiile generale şi naŝionale, se poate deduce că în

zona de interes, şi anume AMB, ceea ce contează cel mai mult este crearea de noi locuri de muncă stabile, în special în industriile de fabricaŝie sau în serviciile asociate acestora. Aceasta este o condiŝie extrem de importantă pentru generarea de procese inovatoare prin crearea cadrului de resurse necesare, în special cele umane, pe de o parte, şi mediul cel mai adecvat al cererii, pe de altă parte.

Din analiza economică a mecanismului de parc industrial si din analiza bunelor practici publice sau private, concluzia este că succesul este determinat de modul în care se realizează reducerea constantă şi pe termen lung a costurilor de funcŝionare legate de afaceri desfăşurate într-un astfel de parc. Aceasta include, de asemenea, costurile iniŝiale pentru demararea afacerii, asumate de către iniŝiatorul parcului industrial sau de cel care oferă spre închiriere spaŝiul.

Având în vedere aspectele discutate anterior, recomandările generale valabile pentru România şi aplicabile, pentru autorităŝile regionale şi locale, sunt următoarele:

1. În scopul de a susŝine o politică ce implică reducerea costurilor, o condiŝie logică o reprezintă existenŝa unei strategii publice naŝionale şi locale, prin care sunt alese o serie de domenii şi industrii de interes;

2. Pentru o zonă metropolitană din România (cum ar fi Brasov) această condiŝie presupune o corelare între poziŝiile asumate de către factorii de decizie locali (cooperare orientată pe proiecte, care implică reprezentanŝi ai tuturor partidelor reprezentate la nivel decizional), în cadrul naŝional creat prin contribuŝia lor. Autorităŝile locale pot identifica spaŝiile disponibile şi facilita demersurile legale necesare pentru crearea entităŝii respective, deoarece sprijinul material se va materializa în dezvoltarea infrastructurii exterioare, la standardele necesare pentru întreprinderile mari. Infrastructura de transport auto este esenŝială şi obligatorie în România pentru succesul unui parc industrial.

3. Aplicarea unui cadru fiscal de susŝinere şi corelarea acestuia cu obiectivele specifice stabilite pentru un parc industrial (negocieri bilaterale între sectorul public şi iniŝiatorul acceptat al parcului industrial) este cea mai importantă "piesă de imagine". Efectul său poate fi în mod constant îmbunătăŝite prin eliminarea "elementelor de stil local", legate de negocieri (în special reducerea corupŝiei şi plăŝi ilicite sunt luate în considerare).

4. Autorităŝile publice ar trebui să creeze un cadru care să încurajeze iniŝiative private prin dezvoltarea operaŝiunilor de marketing social, relaŝii publice, şi prin utilizarea relaŝiilor instituŝionale la nivel administrativ, cu acelaşi efect pozitiv pentru nivelul costurilor.

Page 52: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

52

5. Inovarea orientată spre produs sau proces, în sensul clasic, se va face atât prin încurajarea importurilor prin implanturi internaŝionale în parcurile industriale, cât şi ca o consecinŝă a dezvoltării unui sistem care generează resursele necesare, fie ele resurse umane, know-how sau infrastructură.

Lista nevoilor

(RO) Instituţia care răspunde (RO)

Observaţii privind implementarea (RO)

Parc industrial - Mai puţine

”hârtii” - Reducerea

costurilor

Primăria Consiliul local

1. Organizaţii publice nefocalizate pe costuri 2. mediu legislativ inconsistent

CAPITOLUL IV. Concluzii, recomandări, următorii paşi

1. Concluzii şi recomandări

Proiectul EAST_INNO_TRANSFER a fost derulat într-o perioadă de mari

schimbări. Scenariul economic global evoluează rapid, cu noi caracteristici, cum ar fi apariŝia unor lanŝuri de valori la nivel mondial şi a inovării deschise, care influenŝează capital modul în care procesele inovatoare pot şi trebuie să fie gestionate, în scopul de a extrage din economia bazată pe cunoaştere întregul său potenŝial de creştere. Între timp, politicile europene se orientează spre o nouă generaŝie de strategii regionale de inovare ("RIS3"), bazate pe respingerea definitivă a abordărilor "one-size-fits-all", şi pe "descoperirea antreprenorială" a strategiilor de "specializare inteligentă". Acest lucru conduce la necesitatea de a revizui politicile regionale de inovare.

În cadrul acestei revizuiri, însăşi UE subliniază cerinŝa ca strategiile regionale să fie „orientate spre exterior”. În lumea inovării deschise şi a lanŝurilor valorice globale, nici o politică serioasă de inovare nu poate fi eficientă dacă nu are posibilitatea de a îmbina cunoştinŝele locale cu cunoştinŝe existente "în altă parte" (în alte regiuni, în alte ŝări din Europa mai departe). Riscul unei politici de inovare auto-referenŝial la nivel regional (ca şi la nivel naŝional), este, de fapt, acela ca politica să fie irelevantă deoarece, în cele mai multe cazuri, realizarea unei mase critice şi viabilitatea specializărilor "inteligente" depind de încadrarea lor internaŝională / inter-regională. Prin urmare, valoarea şi domeniul de aplicare al reŝelelor Interreg trebuie să fie re-evaluate, mergând dincolo de schimburi de bune practici şi deschizând drumul către o cooperare substanŝială.

Deşi EAST_INNO_TRANSFER a arătat că domeniul de aplicare pentru transferul de cunoştinŝe în ceea ce priveşte politicile este încă important, în general, cele mai bune practici care au fost selectate şi prezentate nu au caracteristici care diferă foarte mult de experienŝa din Europa de Vest şi, în cele mai multe cazuri, acestea sunt similare. Aceasta reflectă în mod clar faptul că o mare parte a transferului de politici a avut deja loc, fie datorită politicilor europene, fie datorită schimbului de know-how şi a gradului crescut de profesionalism a managerilor din Europa de Est.

De asemenea, cele mai multe dintre aspectele şi problemele evidenŝiate în descrierile de caz sunt, de fapt, similare cu aspectele şi problemele din ŝările din Europa de Vest, diferenŝele fiind mai mult în privinŝa dimensiunii decât a esenŝei.

Page 53: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

53

De exemplu, există, fără îndoială, o problemă în ceea ce priveşte dialogul cu comunităŝile ştiinŝifice care nu sunt neapărat gata să se angajeze în activităŝi antreprenoriale. Universitarii controlează brevetele şi le folosesc mai degrabă ca să-şi completeze lista lor de publicaŝii academice decât să ofere un drept de monopol pentru câştiguri comerciale. Acest lucru ar putea fi văzut ca o problemă în contextul încurajării inovării şi sprijinirii cercetătorilor care doresc spin out sau să-şi deschidă propria companie. (Politicile pot avea un rol în acest sens, admiŝând ca universităŝile îşi folosesc proprietatea lor intelectuală în loc să nu o lanseze sau nu să nu facă suficient pentru a permite ca această proprietate intelectuală să fie folosită. În Marea Britanie, de exemplu, universităŝile sunt evaluate (HEBCIS).

Desigur, rolul pe care-l are contextul este deosebit de important. Acesta defineşte constrângerile dar şi oportunităŝile care sunt specifice sau pentru Polonia, sau pentru România. Diferenŝele de context fac dificilă evaluarea atât a comparaŝiei cât şi a potenŝialului de transferabilitate, în pofida omogenităŝii substanŝiale a cazurilor care sunt discutate. Mai apare o problemă din dificultăŝile în asigurarea unei baze pentru evaluare. Practicile sunt descrise critic, există dovezi pentru nivelul activităŝilor implicate, dar rezultatele absolute nu sunt comparate cu obiective ex ante şi sunt disponibile doar informaŝii foarte parŝiale cu privire la impactul asupra economiilor locale. Oricum, aceasta este o problemă destul de comună în toată Europa.

Cazul Wroclaw este un bun exemplu de set complex, diversificat şi bine gestionat de activităŝi şi instituŝii, dintre care niciuna nu este departe de practicile bine-cunoscute din Europa.

Se poate suspecta o redundanŝă în imaginea de ansamblu, dar acest lucru nu este neapărat o trăsătură negativă, deoarece garantează suficient "densitatea instituŝională" şi un set diversificat de opŝiuni de promovare a antreprenoriatului. De asemenea, cazurile din România reflectă o abordare diversificată într-un scenariu cu mulŝi actori, deşi există o dovadă mai puŝin clară a existenŝei unei strategii unitare sau coordonate în zona Braşovului. În toate cele trei cazuri este interesant de observat că există o încercare de a combina creativ resursele publice şi private.

Semnificaŝia experienŝei din Wroclaw merge mult dincolo de aspectele tehnice: "antreprenoriatului universitar din Europa Centrală şi de Est poate fi interpretat ca una dintre modalităŝile de trecere de la o economie planificată la nivel central la economia de piaŝă". La fel, cazurile de la Brasov arată relevanŝa unei diversităŝi de factori (şi doar câŝiva dintre aceştia de natură pur economică), toate acestea convergând spre susŝinerea unui proces mai larg de modernizare economică şi socială a regiunii. În cazul parcului industrial ICCO, din nou, un exemplu excelent de cooperare public-privat, alegerea de a merge pentru o dezvoltare "greenfield" reflectă, probabil, condiŝiile din România şi din zona Brasovului, care diferă în mod substanŝial de preferinŝa pe care zonele supraaglomerate din Toscana sau Midlands o arată pentru reutilizarea zonelor industriale dezafectate. Explicaŝia oferită este convingătoare: ea se referă atât la costuri cât şi la posibilitatea de a utiliza infrastructura de state-of-the-art (înalt nivel de dezvoltare) şi mediul de lucru bun. Cu toate acestea, există, de asemenea, motivaŝii mai largi în spatele ei, cum ar fi "trecerea de la mentalitatea colectivistă caracteristică vechilor zone industriale moştenite de la sistemul socialist, la mentalităŝi antreprenoriale bazate pe noi soluŝii adaptate momentului şi ideii de schimbare".

Tocmai din cauza acestei importanŝe deosebite (care este în mod clar un element distinctiv faŝă de Europa de Vest), atât cazurile din România cât şi cele din Polonia par să aibă un număr mult mai mare de factori critici decât cei strict legaŝi

Page 54: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

54

de o gestionare eficientă a iniŝiativelor. Se pune întrebarea în ce măsură aceste iniŝiative pot fi de succes fără un efort mai mare de a creşte gradul de conştientizare şi de a schimba atitudini în comunitatea locală în general, inclusiv aversiunea accentuată faŝă de risc şi înclinaŝia limitată către antreprenoriat. "Clasa creativă" necesită un mediu cultural unde talentul, tehnologia şi toleranŝa sunt apreciate şi promovate (cei trei "T" discutaŝi în operele lui Richard Florida). Iniŝiative cum ar fi servicii de pre-incubare şi incubatoare de afaceri (ca în Wroclaw) pot avea un impact eficient, atât datorită rezultatelor lor reale cât şi a "efectului lor demonstrativ". Dar acŝiunile paralele pot fi utile şi în comunitatea locală, pentru a promova conştientizarea şi sensibilizarea publicului larg cu privire la importanŝa inovării şi antreprenoriatului în a susŝine dezvoltarea economică. În acest sens unele dintre deficienŝele menŝionate (şi anume: probleme de comunicare cu instituŝiile locale şi regionale, lipsa de sprijin) ar trebui să fie tratate cu cea mai mare atenŝie.

Cazul Wroclaw este important şi datorită rolului universităŝii. Sugerăm doar că interpretarea acestui rol pare a fi destul de tradiŝională. În epoca de inovare deschisă şi lanŝuri valorice globale, universităŝile pot oferi oportunităŝi şi datorită previziunilor lor la nivel mondial. Acest lucru depinde foarte mult de gradul de internaŝionalizare a universităŝii. În Braşov, în ciuda importanŝei Universităŝii locale, observăm (spre deosebire de experienŝele poloneză, italiană şi engleză) profilul său relativ scăzut. Acest lucru pare contradictoriu atât cu importanŝa universităŝii în acest tip de politici, precum şi cu statutul important şi potenŝialul universităŝii publice locale.

Analizând aspecte tehnice mai specifice, observăm ca o caracteristică pozitivă adoptarea unei abordări coerente de "conformitate cu piaŝa". Acest lucru se reflectă în alegerea de a taxa fiecare contract. Aşa cum în mod corect partenerii din Wroclaw au afirmat, "acest mecanism îi motivează pe oameni să acŝioneze, dar nu împiedică proiectele pre-incubate în momentele cele mai dificile de funcŝionare a acestora. În plus, acest mecanism consolidează principiul fundamental de afaceri – trebuie să plăteşti pentru serviciile externe şi să le iei în calcul în buget ".

O altă problemă delicată se referă la utilizarea subvenŝiilor. Este important ca reducerea directă a costurilor de funcŝionare să se combine cu o abordare mai largă a reducerilor de costuri, care să includă eliminarea / reducerea costurilor pentru etapele birocratice necesare pentru începere şi funcŝionare, precum şi subvenŝiile implicite legate de exploatarea infrastructurii externe sau prin furnizarea de resurse , inclusiv de personal, şi sprijinul politic şi psiho-sociologic din partea instituŝiilor locale. Gestionare a subvenŝiilor este un aspect important deoarece un accent exclusiv pe subvenŝii directe poate conduce la un comportament oportunist şi viabilitate redusă a investiŝiilor.

Un alt set de probleme se referă la complexitatea politicilor pe mai multe niveluri, pe mai multe scări. Desigur, este destul de rezonabil să ne aşteptăm ca politicile locale să profite de pe urma unui cadru naŝional adecvat. Cu toate acestea deficienŝele de la nivel naŝional nu ar trebui să fie un motiv pentru a împiedica iniŝiativa locală şi experimentarea politica, ci ar trebui ca politicile să fie adaptate la condiŝiile contextuale specifice din anumite zone; de exemplu, în ceea ce priveşte legăturile dintre sectoarele economice vizate (ca în legăturile doar parŝial explorate cu sectorul turistic în cazul Braşov).

Unele grijile derivă din lipsa de claritate cu privire la modul în care rezultatele unor iniŝiative vor fi "valorificate" în viitor. S-a observat lipsa de standardizare a activităŝilor de sprijin, probabilitatea discontinuităŝii din cauza lipsei de resurse.

Page 55: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

55

2. Următorii paşi

Încercările proiectul EAST_INNO_TRANSFER trebuie consolidate printr-o serie de măsuri care derivă din concluzii şi recomandări. Durabilitatea proiectului se bazează atât pe modul în care partenerii români şi polonezi vor transfera aceste concluzii şi recomandări către factorii de decizie politică, părŝile interesate de inovare şi părŝile sectoriale, precum şi pe modul în care echipa proiectului va face un următor pas pentru a aduna principalii actori într-un proiect viitor, pornind de la rezultatele celui curent.

Transfer Pentru transferul rezultatelor sub-proiectului EAST_INNO_TRANSFER s-au

folosit o serie de instrumente cum ar fi: activităŝi de schimb de experienŝă, studii de caz, bune practici, broşuri evenimente de diseminare, mese rotunde etc.

Membrii echipei de proiect au convenit ca broşura finală să să fie în acelaşi timp documentul de încheiere, de concluzionare, şi un document deschis, care permite evoluŝiile viitoare şi invită la o continuare pe baza experienŝei, concluziilor şi recomandărilor anterioare. Astfel, pe lângă un format tipărit, broşura va avea o versiune electronică, afişată pe site-ul proiectului; această versiune va fi dezvoltată, în timp, de partenerii români şi polonezi cu etape şi rezultate după transferul de recomandări şi închiderea oficială a proiectului, pentru depăşi limitele proiectului şi a prezenta modul în care schimbările evolua. Părŝile interesate în inovare, factorii de decizie politică şi toate entităŝile interesate vor avea posibilitatea de a fi informaŝi, de a fi încurajaŝi să continue să colaboreze şi de a accentua colaborarea şi parteneriatele în politica de inovare şi în proiectele de inovare.

Condiţii de promovare pentru elaboraea şi implementarea politicilor de inovare durabilă

Pe de altă parte, EAST_INNO_TRANSFER ar dori să-şi păstreze elanul şi să construiască pe bunele practici şi rezultate obŝinute de proiect. Prin urmare, o serie de probleme identificate se vor aborda într-unul sau mai multe multe proiecte noi.

Echipa EAST_INNO_TRANSFER se va extinde şi / sau mări cu entităŝi interesate şi se va împărŝi în mai multe echipe de proiect, pentru a consolida impactul în următoarea generaŝie de proiecte EAST_INNO_TRANSFER, şi pentru a reacŝiona mai bine la viitoarele schimbări dinamice aşteptate. Abordarea transferului va continua cu o implementare eficace şi eficientă, cu un accent regional concret.

În urma concluziilor şi recomandărilor, o serie de proiecte potenŝiale vor fi luate în considerare, având în vedere programele de finanŝare actuale şi viitoarele oportunităŝi de programe de finanŝare:

Managementul strategiei şi politicii de inovare regională (RIS3), cu accent pe specificul regiunilor din România şi Polonia, şi având în vedere:

o Importanŝa inovării pentru dezvoltare regionalăThe centrality of innovation for regional development

o Revizuirea politicilor regionale de inovare o contextul apariŝiei de lanŝuri valorice la nivel mondial şi a inovării

deschise; o Abordarea strategică de tip "Descoperirea antreprenorială" de

"specializare inteligentă" abordare strategică; o Complexitatea politicilor pe mai multe niveluri şi la mai multe

scări; o Valorificarea rezultatelor iniŝiativelor în viitor;

Page 56: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

56

o Managementul resurselor.

Conectarea cunoştinŝelor regionale, în cazul regiunilor României şi Poloniei, cu accent pe:

o Riscul unei politici de inovaŝie auto-referenŝială, care se raportează doar la ea însăşi, la nivel regional şi naŝional

o Cerinŝa ca strategiile regionale să fie “orientate spre exterior”; o încadrarea internaŝională şi inter-regională este o premiză pentru a

ajunge la masa critică şi viabilitatea specializărilor inteligente.

Antreprenoriatul comunităŝii ştiinŝifice regionale, care trebuie să ŝină cont de aspecte cum ar fi:

o Dialogul intersectorial o Elaborarea componentei antreprenoriale sau / şi servicii în sprijinul

comunităŝii ştiinŝifice; o brevetele şi dreptul de monopol în scopuri comerciale; o Încurajarea inovării şi sprijin pentru cercetatori pentru spin out-uri

şi start-up-uri; o Admiterea faptului că universităŝile îşi folosesc proprietatea lor

intelectuală.

Consolidarea cooperării inter-sectoriale, deoarece "clasa creativă" necesită un mediu cultural unde talentul, tehnologia şi toleranŝa sunt apreciate şi promovate

o Necesitatea unei strategii regionale de inovare care să fie intersectorială, unitară şi coordonată;

o Implicarea eficientă a politicienilor şi a factorilor de decizie politică;

o Promovarea conştientizării şi sensibilizării publicului larg cu privire la importanŝa inovării şi antreprenoriatului anunŝ inovaŝie în susŝinerea dezvoltării economice;

o Rezolvarea problemelor de comunicare cu instituŝiile locale şi regionale, precum şi lipsa de sprijin printr-o strategie solidă de comunicare;

o Îmbunătăŝirea / întărirea şi sprijinirea rolului universităŝilor, deoarece ele pot oferi oportunităŝi de valoare adăugată, din cauza previziunilor lor la nivel mondial şi a legăturilor pe care le au. Aspecte româneşti şi poloneze şi care trebuie valorificate în viitoare proiecte potenŝiale sunt următoarele:

Setul complex şi diversificat de opŝiuni de promovare a antreprenoriatului;

Setul complex, diversificat şi bine gestionat de activităŝi şi instituŝii;

Setul diversificat de opŝiuni pentru promovarea antreprenoriatului;

Abordarea diversificată cu un scenariu cu mai mulŝi actori;

Încercarea de a combina creativ resursele private şi cele publice;

Antreprenoriatul universitar;

Relevanŝa varietăŝii factorilor convergenŝi în susŝinerea unui proces mai larg de modernizare economică şi socială a regiunii; Excellent examples of public-private cooperation;

Folosirea infrastructurilor moderne şi a unui bun mediu de lucru pentru structurile de inovare;

Serviciile excelente de pre-incubare şi managementul incubatoarelor;

Adoptarea unei abordări "conformitate cu piaŝa" coerente legate de servicii de inovare.

Page 57: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

57

Următoarea generaŝie de proiecte va acorda atenŝie unor aspecte critice

legate de o gestionare mai eficientă a politicii regionale de inovare:

Asigurarea unei cooperări inter-sectoriale eficiente, oficializate, la nivel regional, în strânsă legătură cu competitivitatea regională;

Asigurarea unei politici regionale de inovare chiar dacă nivelul naŝional nu asigură specificaŝiile şi cadrul precis;

Asigură condiŝiile pentru a continua planificarea, implementarea, monitorizarea şi actualizarea politicii regionale de inovare;

Asigurarea managementului politicii regionale de inovare în ceea ce priveşte organizarea şi resursele umane;

Îmbunătăŝirea şi consolidarea potenŝialului, rolului şi resurselor universitare ca actori de bază în materie de inovare regională;

Asigurarea resurselor: fondul regional pentru inovare, investiŝii, acces la programe de finanŝare UE, costuri standardizate pentru servicii, gestionarea subvenŝiilor, gestionarea costurilor;

Asigurarea sistemelor de monitorizare şi evaluare a inovării: oferirea unei baze de avaluare, evaluare ex-ante şi ex-post, analiză de impact, proceduri etc.

Page 58: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

58

CAPITOLUL V. Studii de caz, bune practici, glosar

Oficiul Teritorial pentru IMM-uri şi Cooperaţie Braşov

IMM-uri inovative SC ELMAS SRL and SC TEHMIN SRL

SC ELMAS SRL

„Totul dintr-o singură sursă!”

Compania ELMAS SRL a fost creată şi

dezvoltată exclusiv pe baza capitalului

privat românesc.

Compania este autorizată ISCIR

ISO 9001:2001 si

CE 1798 Modul H (pentru ascensoare).

Are implementat Sistemul de Management al Mediului DIN EN ISO 14001:2004,

Un colectiv format din 226 de angajaŝi

Societatea ELMAS deŝine o cotă de piaŝă la nivel naŝional de 80%.

In prezent oferă o gamă completă de produse structurate pe patru categorii

principale: stivuitoare, poduri rulante, ascensoare şi scări rulante, sisteme de

depozitare şi parcare.

Page 59: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

59

Toate produsele comercializate sunt insoŝite de un pachet complet de servicii

format din:consultanŝă,

proiectare, producŝie,

modernizări, montaj, avizări

ISCIR, service în garanŝie şi

post-garanŝie.

1.1 Obiective strategice de

inovare specifice:

- Echiparea la

standarde europene a

laboratoarelor de cercetare ale societăŝii ELMAS SRL

- Imbunatatirea proceselor tehnologice existente precum si realizarea unor

produse noi competitive

- Implementare de licente proprii prin cercetari industriale si dezvoltarea de

produse si tehnologii diverse, noi si nepoluante.

- Crearea de noi locuri de munca in cercetare-dezvoltare

- Atragerea de resurse financiare – (grant prin Programului Operational

Sectorial - axa prioritara „Creşterea competitivităŝii economice prin Cercetare-

Dezvoltare si Inovatie”)

Investitie

Un pas important in dezvoltarea afacerii l-a constituit realizarea investitiei de

2,5 milioane de Euro intr-o hala de productie, cu o suprafata de 2.800 de mp.

Finalizarea investitiei la inceputul anului 2005, coincide si cu lansarea productiei de

poduri rulante sub licenta germana Demag Cranes&Components, in Romania.

Inovare de proces

Linia de fabricatie creata permite realizarea unei game complete de poduri

rulante monogrinda si bigrinda, pentru sarcini nominale cuprinse intre o tona si 40

tone, si ecartmente de pana la 35 metri.

Prin crearea acestui laborator, nu vor mai fi obligati sa efectueze aceste incercari si

teste la alte laboratoare, ceea ce va creste increderea in calitatea produselor

realizate de societate. Acest laborator a creeat un suport pentru cercetare

industriala aplicata, conform cu cerintele UE.

Rezultate: In baza activitatii de cercetare – dezvoltare se vor putea genera noi

produse, echipamente de ridicat şi manipulat, ce au fost dezvoltate urmarindu-se

Page 60: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

60

cererile existente pe piata, ex. consum mai mic de energie, siguranta mai mare in

exploatare, fiabilitate ridicata, reducerea greutatii utilajului deci materie prima

redusa, marirea capacitatii de automatizare a echipamentului, atasarea de sisteme

electronice etc. produse destinate atat pietei interne cat si pietei externe - de

asemenea se va putea realiza alinierea capacitatilor C-D in concordanta cu cerintele

UE.

Deoarece societatea ELMAS SRL realizează doar produse care intră sub

incidenta prescripŝiilor tehnice din colecŝia I.S.C.I.R., care prezintă un grad sporit

de periculozitate în exploatare, in cadrul societatii este necesară dezvoltarea unui

laborator propriu in cadrul caruia se efectueaza testarile pe echipamentele

PROTOTIP in vederea dezvoltarii şi omologării lor pentru introducerea acestora pe

piata ca produse noi si sa se execute analize si probe de laborator pentru inovatiile

si modificarile de tehnologii.

Parteneriate

Pe parcursul dezvoltarii companiei, s-au concretizat parteneriate solide cu

societati germane de renume cum ar fi "Demag" - Macarale&Componente, "Linde" -

Echipamente pentru stivuit, ”Bucher Hydraulics” – componente hidraulice pentru

ascensoare, "Bito" - Sisteme de depozitare, "HÄNEL" - Depozite Carusel, "WÖHR" -

Sisteme de parcare auto, „MARCO AB” Suedia – Platforme ridicătoare

Segmentul specific activitatii firmei inregistreaza un trend ascendent, datorita

volumului mare de investitii in Romania.

1.2 Nevoilor identificate de managementul firmei referitoare la modernizarea şi

dezvoltarea infrastructuraii de C-D industriala aplicata a societatii ELMAS SRL , din

Brasov

Societatea ELMAS SRL are in proprietate un teren cu suprafata - 22214 mp pe

care se află construită hala de producŝie cu suprafata de 2800 mp parter +

subpanta destinată activitaŝilor de laboratoare de 720 mp.

Laboratorul dispune de cca 20 mp. si are in dotare:

- balante analitice de 20 kg de ord IV, mase etalon, echipamente si

dispozitive de masurat lungimi, echipamente pentru realizarea masuratorilor

de electrosecuritate, dinamometre electronice.

Baza de date specifica activitatilor de cercetare - inovare a fost creata prin

consultare a ultimelor noutati, si anume prin abonamente la publicatii de

specialitate ( abonamente la editura tehnica, editura Artehno, ASRO, etc ) precum

Page 61: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

61

si prin colaborari cu Institute de cercetare ( ICECON Bucuresti, ISIM Timisoara), cu

universitati (Universitatea Transilvania din Brasov, Catedra de Sudura).

Tot pe teremul firmei se afla si clădirea administrativa cu o suprafata

construită de 900 mp, şi cu suprafata desfăşurata este de 1950 mp.

De asemenea societatea mai deŝine în chirie 8 spatii respectiv birouri de

reprezentanŝă comercială în: Bucureşti, Constanta, Chişinău (Rep Moldova)

,Suceava, Sofia (Bulgaria), Tg. Mureş, Timişoara, Zalău.

Rezultate urmarite:

constituirea unei echipe de

cercetare, care va constitui

nucleul laboratorului de

cercetare;

amenajarea unui spaŝiu în

cadrul SC Elmas SRL, adecvat

desfăşurării activităŝilor de

cercetare;

echiparea laboratorului cu utilajele, instalaŝiile şi aparatura necesară efectuării

cercetărilor, dotari la nivelul laboratoarelor de cercetare industriala aplicata

existente in mediul economic din UE;

echiparea laboratorului de cercetare cu un centru de prelucrare, arhivare si

consultare a datelor;

acreditarea laboratorului;

mediatizarea laboratorului de cercetare şi introducerea lui în circuitul de interes

economic al producătorilor şi utilizatorilor dar si in circuitul de cercetare

universitara.

Societatea ELMAS SRL intentioneaza sa echipeze la standard european

laboratoarele de cercetare ale societatii in vederea ajungerii la acelasi stadiu cu

laboratoarele de cercetare si dezvoltare industriala ale unor mari companii

europene cu care colaboreaza in acest moment.

Aceste actiuni au ca rezultat imediat produse inovative, calitative noi, si

implicit, crearea de noi locuri de munca in domeniul cercetarii industriale aplicate

precum si realizarea unui laborator suport pentru cercetare industriala aplicata,

conform cu cerintele UE:

Page 62: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

62

o Laboratorul metalografic si incercari mecanice o Laboratorul hidraulic o Laboratorul de mase si lungimi (si aparatura universala) o Laboratorul de electronica industriala

Rezultatul final al tuturor acestor actiuni il va reprezenta cresterea

capacitatii de proiectare si dezvoltare a laboratoarelor ELMAS SRL, precum si

dezvoltarea unor noi game de produse prin posibilitatea testarii lor in concordanta

cu cele mai moderne metode de analiza si imbunatatirea nivelului de pregatire al

personalului implicat in activitatea de cercetare si dezvoltare.

Acestea conduc la obtinerea unor indicatori de performanta imbunatatiti prin

cresterea nivelului de dezvoltare tehnologica a societatii si cresterea nivelului de

competitivitate.

Realizare laboatoarelor de testare si verificare va aduce o crestere a

capacitatii de cerecetare si activitati inovative in vederea obtinerii de produse si

tehnologii imbunatatite prin valorificarea activitatilor proprii de CD&I si ofera

posibilitatea de transfer tehnologic prin aplicarea in productie a rezultatelor CD & I.

1.3 Analiza de Marketing

Studiile de piata scot in evidenta ca prin produse inovative-echipamente de

ridicat şi manipulat care raspund nevoii clientului: ex. consum mai mic de energie,

siguranta mai mare in exploatare, fiabilitate ridicata, reducerea greutatii utilajului

deci materie prima redusa, marirea capacitatii de automatizare a echipamentului,

atasarea de sisteme electronice se deschide un nou segment de interes pe piata de

desfacere nationala si internationala. Produsele vor fi promovate prin birouri de

reprezentanŝă comercială în: Bucureşti, Constanta, Chişinău (Rep Moldova),

Suceava, Sofia (Bulgaria), Tg. Mureş, Timişoara, Zalău.

Solutia propusa in contextul politic regional, national, european

Pentru o activitate cat mai eficienta a laboratorului de cercetare industrial,

s-au luat in considerare o serie de factori dinamici, care pot influenta in mod direct

succesul, atat pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, viabilitatea investitiei.

Alternativele au fost definite de caracteristicile importante ale activitatii

desfasurate de catre beneficiar. Astfel, in analiza alternativei optime s-au luat in

calcul urmatoarele variabile:

Factorul financiar privind alegerea sursei de finantare: s-au avut in vedere

trei variante posibile, si anume :

Page 63: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

63

a) finantarea din surse proprii

b) accesarea unui credit

c) obtinerea unui grant.

Primele doua posibilitati au fost atent analizate avand in vedere costul

estimativ al initiativei de investiii si s-a constatat ca veniturile societatii nu pot

acoperi valoarea unui laborator de cercetare de importanta celui prezentat, iar

realizarea acestuia numai din surse proprii ar prelungi mult prea mult finalizarea

investitiei sau ar putea chiar sa fie stopata la un moment dat. Accesarea unui credit

bancar nu poate fi garantata de fezabilitaeta financiara, care nu genereaza profit.

In acest caz, alternativa optima de abordat este obtinerea unui grant, ceea ce ar

asigura un grad maxim de realizare si finalizare la timp a investitiei.

Factorul de localizare a laboratorului: s-au analizat trei variante posibile, si anume:

a. modernizarea unor spatii existente ;

b. supraetajarea structurii existente (crearea de noi spatii)

c. construirea unor cladiri noi;

S-a analizat varianta construirii de noi spatii destinate cercetarii, in preajma

cladirii halei industriale, dar pretul pentru constructie echivala cu valoarea

echipamentelor ce urmau a fi achizitionate, deci un efort financiar mult prea mare.

S-a considerat ca fiind alternativa optima, modernizarea spatiului destinat

laboratorului, ceea ce implica o cheltuiala minima si ofera conditii optime de

desfasurare a activitatii de laborator. In plus nu necesita obtinerea de avize de

constructie pentru ca nu se modifica structura cadirii.

Echipa care va asigura continuitatea activitatii generate de viitoarele

transformari, va fi selectata din cadrul personalului existent in companie, personal

cu o bogata experienta in activitatea de cercetare teoretica si industriala.

Consideram alternativa optima, ca procesul de selectare a resurselor umane pentru

cele 4 posturile disponibile sa aiba loc din mediul universitar, eventual tineri

absolventi care au desfasurat activitati de cercetare specifice pe domeniul, in

timpul studiilor universitare.

S-au prevazut a fi achizitionate un numar de 50 echipamente care sa formeze

un laborator de cercetare industriala aplicata ce va oferi toate testarile si

masuratorile necesare societatii Elmas pentru a certifica produsele sale, rezultatele

Page 64: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

64

inovarii si cercetarii industriale si ale altor agenti economici si de cercetare din

domeniu.

În abordarea globală a strategiei de marketing s-au analizat alternativele din

matricea General Electric – McKinsey :

Puternică Medie Slabă

Puternică Investiţie Creştere Selectivă

Creşte sau renunŝă

Medie Creştere Selectivă

Creşte sau renunŝă

Recoltare

Slabă Creşte sau renunŝă

Recoltare Lichidare parŝială

Ŝinând cont de nivelul de atractivitate al segmentului de piaŝă vizat şi de

viitoarea poziŝie competiŝională a laboratorului, s-a optat pentru un mix între o

strategie investiŝională, combinată cu o strategie de creştere selectivă –

evaluându-se atent abordarea sistematică a temelor de cercetare industriala

aplicativa.

Dotare: Hala de productie confectii metalice, hala service stivuitoare, la

montaj si executie ascensoare, depozitul de materiale, materii prime si componente

1. 4 Descrierea profilului tehnologic propus la nivel de produs/proces inovativ

Realizarea si utilizarea in scopul cercetarii industriale aplicate a unui laborator de

cercetare industriala clasificat in patru profile complementare, dupa cum urmeaza:

a) Laboratorul metalografic si incercari mecanice

Inovare de proces

In acest laborator se va amplasa o linie metalografica pentru prelevarea si

pregatirea probelor metalice in vederea examinarii si testarii acestora. Incercarile

se vor efectua pentru produsele noi cat si ale celor ce se afla in executie.

Se vor efectua incercari ale caracteristicilor de duritate a metalelor, examimari si

analize de structura metalografica precum si incercari ale caracteristicilor mecanice

(tractiune, compresiune, incovoiere si rezilienta) pe esantioane din produsele noi

cat si ale celor ce se afla in executie.

Performantele acestor achizitii permite analiza structurii interne a

materialelor, comportarea lor in exploatare, in special la conditii grele, cu

Atractivitatea

pieţei Poziţia

competiţională

Page 65: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

65

posibilitatea inlocuirii otelurilor folosite in prezent cu oteluri noi, performante si

economice.

b) Laboratorul hidraulic

Testarea pompelor şi motoarelor hidraulice cu circuit deschis şi închis şi

testarea. supapelor şi cilindrilor hidraulici. Va oferi solutii noi in conditii de portanta

majora (conditii grele de lucru) pentru micsorarea frecarilor in circuitul hidraulic,

micsorarea zgomotului in functionare, imbunatatirea schemelor si componentelor

hidraulice din sistemele de ridicat.

c) Laboratorul de mase si lungimi (si aparatura universala)

In acest laborator se vor efectua verificari dimensionale ale structurilor

metalice realizate, verificarea influentelor termice asupra structurilor. De

asemenea se vor efectua verificari interne pentru mijloacele de masurare ale

societatii. Laboratorul va contine si aparatura universala pentru determinarea

conditiilor de masurare si a parametrilor adiacenti verificarilor.

Va facilita obtinerea unor date de inalta acuitate privind controlul dimensional, al

masei, datele de verificare si control necesare in studiul de cercetare, in fazele

intermediare si finale ale studiilor.

d) Laboratorul de electronica industriala

In acest laborator se vor efectua cercetari si testari ale echipamentelor

electrice si electronice de comanda ce vor echipa produsele noi si cele aflate in

fabricatie curenta.

Permite cercetarea

pentru schimbarea solutiilor

constructive in sensul cresterii

gradului de automatizare a

comenzilor, cresterea fiabilitatii

componentelor si ale comenzilor

centralizate.

Societatea ELMAS SRL doreste sa

dezvolte, prin resurse proprii,

produse si tehnologii noi.

Page 66: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

66

Prin analiza fizico-chimica a materialelor se vor imbunatati si implementa

procedurile noi de sudare, cu productivitate crescuta.

1.5 ANALIZA SWOT

Amplasamentul este situat in partea de nord a orasului, in zona industriala,

pe artera principala de circulatie rutiera DN1.

Laboratorul de incercari va fi amenajat in interiorul halei de productie a SC Elmas

SRL.

Datorita starii tehnice bune a structurii de rezistenta, nu sunt necesare

interventii majore asupra finisajelor si instalatiilor, dar pentru utilizarea judicioasa

a spatiului si realizarea unui laborator la standardele actuale, menit sa asigure

conditii optime de functionare, specifice unui laborator de inalt nivel tehnologic,

sunt propuse a se realiza urmatoarele lucrari:

Modernizarea laboratorului va cuprinde activitatile de mai jos

Izolarea termica, fonica si la umiditate

Realizarea fundatiilor necesare montarii utilajelor

Racorduri energetice specifice echipamentului ce se achizitioneaza

Compartimentarea si realizarea spatiului de receptie a probelor

Realizarea climatizarii spatiilor conform standardelor de laborator

Realizarea sistemului electronic de acces, si a sistemului de supraveghere

video

Valoarea investitiei este 4.450.309 lei (cu TVA), asistenta financiara

nerambursabila solicitata reprezinta 60% din valoarea eligibila a investitiei, adica

2.239.534 lei. Costurile investitiei au fost stabilite in functie de valoarea

echipamentelor, costurile materiilor prime, a fortei de lucru si celelalte cheltuieli

agregate.

1. 6 Analiza de risc

Riscurile majore ce pot influenta implementarea pentru SC Elmas SRL sunt :

Riscul legat de furnizor

Implicarea mai multor furnizori sau contractori – comunicare dificila,

control dificil al indeplinirii clauzelor contractuale, o mare diversitate a stilurilor de

Page 67: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

67

lucru care necesita disponibilitate mare de timp si energie din partea

beneficiarului ;

Lipsa de seriozitate a unor furnizori sau prestatori de servicii – intarzieri in

livrare si intarzierea lucrarilor.

Riscul tehnic

Deteriorari in timpul instalarii si manipularii echipamentelor si bunurilor

Defectele inopiante de functionare a echipamentelor

Riscul de marketing

Adoptarea unor strategii de marketing (mix de marketing)

necorespunzatoare : strategia suprapretului, promovare ineficienta, cat si

evolutii neprognozabile ale pietei.

Alegerea unor strategii de marketing performant si a unor campanii

agresive de publicitate .

Riscuri economice

Acestea sunt determinate de starea de recesiune sau expansiune a

economiei, precum si de imprejurari de forta majora pe plan national

si international : calamitati naturale, avarii, pierderi,etc.

Riscul datorat inflatiei

determina deprecierea leului si cresterea indicelui general al preturilor,

care poate afecta costurile estimate in bugetul de venituri si cheltuieli

anual.

Riscul datorat schimbarii majore a cursului valutar

Modificari legislative nefavorabile

In special fiscale

Riscuri politice

Instabilitate politica

Conflicte internationale

Riscul de lichiditate

Inexistenta la un moment dat a lichiditatilor necesare pentru :

aprovizionarea cu materii prime, plata furnizorilor de materii prime si

utilitati, plata salariilor, etc.

Riscul fortei de munca

Page 68: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

68

Concretizat in posibilitatea parasirii societatii de catre personalul

specializat si perfectionat, precum si in mentalitatile remanente ale unor angajati,

orientate spre asistenta sociala si nu spre performanta.

Analiza acestor riscuri identificate la nivelul institutiei pentru orizontul

urmatorilor 15 ani a determinat conturarea urmatoarelor masuri, menite sa asigure

fie reducerea impactului, daca riscul s-ar materializa, fie reducerea probabilitatii

de aparitie, fie ambele. Astfel :

Masuri legate de furnizor :

Reducerea probabilitatii aparitiei sau a impactului riscului se obtin prin :

Numirea unui furnizor sau contractor drept contractor principal

Dimensonarea corecta in timp a activitatilor strict legate de relatia cu

furnizorii

Analiza mai multor oferte (selectie, licitatie), parametrul cu ponderea cea

mai mare fiind pretul, dar se vor puncta si alte elemente (calitate,

caracteristici tehnico-functionale, termene si conditii de livrare, conditii

de garantie si service, modalitati si termene de plata, experienta,

recomandari, etc.). Contractul va cuprinde clauza privind riscul

nerespectarii acestuia si se va avea in vedere un furnizor de rezerva.

O implicare accentuata a conducerii in discutiile cu furnizorii

Masuri tehnice :

Respectarea normelor de manipulare si instalare a echipamentelor, in

cadrul societatii echipamentele vor fi actionate de un personal cu un inalt

grad de pregatire in ceea ce priveste manipularea utilajelor

Verificari periodice, intreprinse de catre personal specializat, a

parametrilor de functionare corespunzatoare a echipamentelor

Instruirea operatorilor pentru o exploatare corecta a echipamentelor, prin

realizarea cursurilor referitoare la protectia muncii, prevederea si

stingerea incendiilor si tehnica securitatii muncii sau prin angajarea unui

personal inalt calificat

Masuri privind marketing-ul :

Efectuarea unor cercetari de piata periodice (anuale) pentru determinarea

raportului cerere/ oferta.

Masuri economice :

Page 69: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

69

Transferarea riscului asupra altora (incheierea de asigurari)

Intocmirea unor planuri pentru situatii neprevazute

Acceptarea riscului (limitarea la monotorizarea situatiei)

Masuri impotriva inflatiei :

Dimensionarea bugetului in moneda Euro, care este supusa unor presiuni si

variatii inflationiste sau de curs valutar reduse, in comparatie cu moneda

autohtona. Astfel, se obtine si o anumita asigurare impotriva riscurilor de

curs valutar.

Incheierea contractelor pe perioade cat mai mici de timp si efectuarea

unor previziuni economice pesimiste pentru a evita pierderile produse de

schimbari ale cursului valutar

Realizarea contractelor intr-o moneda cat mai stabila

Masuri legislativ :

Reducerea impactului riscului legislativ se poate realiza prin cunoasterea

intregii legislatii aferente domeniului de activitate, in scopul folosirii

corespunzatoare a alternativelor legale permise.

Masuri politice :

Relatii cu clienti si furnizori care provin din tari stabile din punct de

vedere politic

Masuri privind lichiditatea :

Intocmirea unor previziuni ale fluxului de numerar pe o perioada de cel

putin 3 ani, rezultand capacitatea deplina a societatii de a-si acoperi

toata gama de plati curente si de a cofinanta investitiile.

Masuri in ceea ce priveste forta de munca :

Recrutarea de persoane cu experienta

Instruire continua a angajatilor

1.6 Concluzii

SC ELMAS SRL urmareste monitorizarea factorilor de influenta ai inovarii la nivelul

societatii precum si:

- dezvoltarea activitatii de Cercetare-Dezvoltare industriala, transfer tehnologic

si abordarea de domenii/subdomenii noi, cercetare industriala aplicata, in acord cu

tendintele si reglementarile legislative de pe plan national si european;

- creşterea calităŝii şi diversificarea produselor firmei SC Elmas SRL;

Page 70: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

70

- dezvoltarea transferului tehnologic cu univesitati specializate/firme, in

domeniul masurarilor, testarilor, incercarilor si certificarilor

- acordarea de servicii noi si extinderea serviciilor de testare-certificare existente

acordate intreprinderilor si diverselor institutii de cercetare

- atragerea de resurse financiare

- dimensionarea bugetului astfel incat sa se obtina rezultatele dorite cu costuri

medii;

- planificarea timpului alocat fiecarei activitati in asa fel incat acestea sa se poata

realiza in conditii optime si integral respectand prevederile legale ( acolo unde a

fost cazul);

- respectarea termenelor de executie pentru fiecare activitate;

- respectarea termenelor si clauzelor contractuale de catre furnizori;

- alegerea echipamentelor propuse pentru achizitionare in functie de caracteristicile

tehnice, posibilitatile de livrare, timpul de livrare, raportul calitate/pret,

posibilitatea realizarii rodajului in mod gratuit, service post-garantie si eventual

ofertele care au inclus instruirea personalului.

- obtinerea drepturilor de proprietate industriala (brevetare produs/proces)

- diseminarea rezultatelor CDI

S.C. TEHMIN BRASOV S.R.L.

Misiune: “Transport feroviar cu consum energetic minim,

cu agresivitate redusa asupra mediului dar cu asigurarea

confortului optim si a sigurantei circulatiei pentru

utilizator”.

Societatea Comerciala Tehmin Brasov SRL Brasov a fost infiintata in anul

2002. Obiectul de activitate al societăŝii îl constituie producŝia de echipamente

pentru materialul rulant din sfera CFR, cu codul CAEN 3020 – Fabricarea materialului

rulant, având pentru acesta toate aprobările din partea instituŝiilor abilitate

conform legislaŝiei de stat în vigoare, respectându-se întocmai reglementările emise

Page 71: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

71

de Ministerul Transporturilor în privinŝa producŝiei, precum şi în calitatea

produselor executate.

Societatea functioneaza cu 43 de angajati.

Producŝie orientata catre realizarea de produse inovative în domeniul

utilajelor din industria materialului rulant, dispozitive mecanice, hidraulice, termice

şi electronice cu aplicabilitate la vagoane, locomotive, panouri de comandă, panouri

de afişaj, toate pentru S.N.C.F.R. Societatea si-a fixat ca obiectiv modernizarea

materialului rulant feroviar (locomotive, automotoare, vagoane de calatori etc.).

Pe linia tehnologizarii firma detine echipamente de ultima generatie, masina

de stantat cu comanda numerica, laborator de electronica dupa ultimele standarde

si vopsitorie in camp electrostatic , toate avand ca scop realizarea de produse de

inalta tehnologie , capabila sa satisfaca cerintele actuale ale pietii.Totodata s-au

fabricat si creat utilaje specifice necesare productiei proprii.

Toate produsele aflate in fabricatie sunt produse noi concepute si proiectate

in cadrul societati, unele din ele fiind protejate de legea 64/1991 ca urmare a

brevetelor obtinute prin OSIM.

1.1 Obiective strategice de inovare specifice

Activitatea desfasurata se compune din cercetare, proiectare si productie si se

concentreaza in doua mari directii:

Reducerea consumului de energie necesar procesului de transport, respectiv a

consumurilor tehnologice specifice si a poluarii mediului la vehiculele feroviare cu

motor Diesel.

Mecanizarea si automatizarea comenzilor si proceselor tehnologice pentru

optimizarea lor si punerea în evidenta a abaterilor de la valorile optime a

parametrilor de functionare si evidentierea acestora în timp real.

Firma urmareste crearea şi dezvoltarea capacităŝii de cercetare-dezvoltare cu

aplicabilitate directă atât în domeniul transporturilor feroviare cât şi în cel

economic şi social.

Scopul consta in dotarea a 2 laboratoare de cercetare, proiectare si executia

prototipurilor si dezvoltarea infrastructurii de CD industriala aplicata, a SC TEHMIN

BRASOV SRL din judetul Brasov, asigurand premisele realizarii de produse complexe

Page 72: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

72

noi, de calitate superioara si implicit, crearii de noi locuri de munca in cercetare,

precum si alinierea la cerintele Uniunii Europene .

Firma urmareste dezvoltarea infrastructurii de cercetare si dezvoltare,

reducerea decalajelor tehnologice si de competitivitate foarte mari fata de UE

manifestate in principal prin nivelul scazut al inovarii in intreprinderi, a slabei

dezvoltari a activitatii de cercetare in firme .

Prin scopul declarat de aplicare a rezultatelor cercetarii proprii, se urmareste

sprijinirea capacitatii de cercetare a intreprinderilor care sa conduca la ridicarea

nivelului lor de inovare si de competitivitate pe piata, cu creearea de noi locuri de

munca , prin achizitionarea de instrumente, echipamente, calculatoare si software

necesare activitatii de cercetare-dezvoltare.

Investitia este relevanta pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare,

executie si omologare de prototipuri in zona instalatiilor complexe electrice si de

automatizare necesare materialului rulant feroviar, atat la produse noi, cat si la

repararea si modernizarea parcului existent.

1.2 Pasi parcursi catre dezvoltare

a) Colaborare cu laboratoare de la Universitatea Transilvania Brasov

b) Parteneriate cu utilizatorii si cu aplicantii din România si cu firme straine din

Elvetia, Finlanda, Italia, Germania, care lucreaza în domeniu.

c) Societatea îsi materializeaza singura rezultatele cercetarilor, dispunând de

capacitati de productie, de laboratoare si de o promovare strategica a rezultatelor

cercetarii. O parte din produsele realizate din cercetare sunt brevetate sau în curs

de brevetare, iar cele din categoria de risc A si B sunt omologate cu AFER.

c) brevete de invenŝie transferate în produse, pornind de la prototip, până la

execuŝia de serie, privind panourile de comandă ale locomotivelor din camera

de conducere, unde s-a apelat la soluŝii tehnice ingenioase, care aduc economii

insemnate şi o fiabilitate crescută a acestora.

d) panourile de afişaj din gări pentru publicul larg conŝin soluŝii tehnice deosebite,

brevetate şi implementate în produse ce se vând, atât în ŝară cât şi peste

hotare, având um portofoliu de clienŝi important.

- brevet: “Instalatie electrica de mentinere calda a motorului Diesel de pe

vehiculele feroviare”- brevet nr 108369C1/96.

Page 73: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

73

1.2 Nevoilor identificate de managementul firmei

- Diversificarea activitatii de cercetare-dezvoltare industriala aplicata a firmei

conform standardelor UE si obtinerea de granturi

- Constituirea unei echipe de cercetare

- Realizarea unui laborator durabil si bine echipat cu echipamente si facilitati

necesare desfasurarii de CDI

- Acreditare laborator si promovare

- licente proprii pentru produse si tehnologii noi la materialul rulant

(locomotive, automotoare, vagoane, utilaje de cale ferata)

- Dezvoltare activitati pentru obtinerea de produse inovative si tehnologii

(procese inovative) cu exploatarea rezultatelor din CD

- Noi brevete de produs si procese

- Noi echipamente electrice si produse automatizate

- Posibilitatea de reparare si/sau modernizare a echipamentelor/utilajelor

existente.

Produsele fabricate de societate echipeaza peste 75% din locomotivele Diesel, 100%

din automotoare

Investitie

Prin obiectivul general se urmareste modernizarea si dezvoltarea

infrastructurii de Cercetare-Dezvoltare (C-D) industriala aplicata a SC TEHMIN

BRASOV SRL.

Atingerea obiectivului general se poate face numai prin realizarea

urmatoarelor obiective specifice. Acestea se prezinta dupa cum urmeaza :

achizitionarea de echipamente noi, in vederea C-D industriale

achizitionarea de echipamente IT (calculatoare si periferice)

achizitionarea de aplicatii informatice la cele mai inalte standarde europene

crearea a 5 locuri de munca noi in activitatea de C-D a firmei

Inovare in proces

TEHMIN BRASOV doreste sa dezvolte prin licente proprii produse si tehnologii

noi la materialul rulant (locomotive, automotoare, vagoane, utilaje de cale),

asigurand in domeniul echipamentelor electrice si de automatizare tot necesarul

pentru produse noi si repararea/ modernizarea celor existente.

Societatea a creat pana in prezent peste 40 de tipo-dimensiuni diferite de

echipamente pe care le produce, toate realizate prin conceptie proprie.

Page 74: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

74

O prioritate o constituie alinierea activitatii de cercetare – dezvoltare

desfasurata in cadrul laboratoarelor SC TEHMIN BRASOV SRL la normele si parametrii

de calitate existenti in UE ca va permite dezvoltarea de noi game de produse de

calitate superioara.

Contextul actual al pietii feroviare este benefic firmei Tehmin deoarece

firmele producatoare de vagoane si locomotive pentru CFR nu sunt in masura sa le

repare si sa le modernizeze privind domeniul automatizarilor. Astfel SC MARUB SA

Brasov a inaintat deja cereri conducerii firmei pentru a prelua activitatile de

proiectare, cercetare – dezvoltare si modernizare a materialului rulant din posesia

acestora.

In concluzie, luand in considerare datele actuale, SC TEHMIN BRASOV SRL este

capabila de deserveasca piata automatizarilor materialului rulant feroviar acolo

unde nici o alta firma romaneasca nu este in masura .

Rezultate finale:

Rezultate sociale pe care SC Tehmin Brasov SRL le va genera vor fi urmatoarele:

1. Realizarea de noi locuri de munca - vor fi angajate 5 persoane, in acest mod

va fi sustinuta incercarea statului si a Uniunii Europene de a combate

somajul.

2. Se genereaza produse noi la nivelul si in concordanta cu cerintele UE, care sa

doteze noile vagoane ce se construiesc si care sa inlocuiasca tablourile

electrice si de automatizare de pe cele 2500 de vagoane existente in

exploatare (construite intre 1968 si 1990) in momentul intrarii in reparatie.

3. Va fi sustinuta egalitatea de sanse, astfel societatea va implica in cadrul

activitatii sale personal reprezentat atat de femei cat si de barbati in mod

egal, personal de nationalitate romana, cat si de alte etnii.

4. Contribuie la dezvoltarea nationala a ramurii de cercetare-dezvoltare prin

transferul noilor tehnologii cercetate ,catre industria constructoare de

material rulant.

Rezultate legate de mediul inconjurator – pe care SC Tehmin Brasov SRL le va

genera vor fi urmatoarele:

1. Tehnologiile folosite vor fi nepoluante

Rezultate economice pe care SC Tehmin Brasov SRL le va genera constau in:

1. In urma transformarii rezultatelor obtinute din cercetare-dezvoltare, in

produse noi, cerute de piata, se va diversifica gama de produse

Page 75: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

75

2. Produsele noi obtinute vor avea un impact international puternic, iar aceasta

va genera cresterea exporturilor in tari ca Bulgaria, Ungaria, Serbia, Cehia,

Slovacia care au material rulant asemanator cu dotarea din Romania

3. Crescand veniturile societatii, aceasta va plati impozite si taxe mai mari la

bugetul local si central. In acest fel bugetul de stat va dispune de mai multe

fonduri.

1.3 Analiza de Marketing

Studiile de piata scot in evidenta ca prin produse inovative - echipamente

pentru materialul rulant din sfera cailor ferate, care raspund nevoii clientului: ex.

consum mai mic de energie, siguranta mai mare in exploatare, fiabilitate ridicata,

reducerea greutatii utilajului deci materie prima redusa, marirea capacitatii de

automatizare a echipamentului, se deschide un nou segment de interes pe piata de

desfacere nationala si internationala.

Produsele vor fi promovate prin birouri si firme de reprezentanŝă comercială

în: Bucureşti, Arad precum si in tari ca Cehia, care are un sistem feroviar ca al

Romaniei.

Solutia propusa in contextul politic regional, national, european

Pentru o activitate cat mai eficienta a laboratoarelor de cercetare

industriale, se vor lua in considerare o serie de factori dinamici, care pot influenta

in mod direct succesul, atat pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung,

viabilitatea investitiei. Alternativele au fost definite de caracteristicile importante

ale activitatii desfasurate de catre beneficiar.

Factorul financiar privind alegerea sursei de finantare: s-au avut in vedere trei

variante posibile, si anume :

a) finantarea din surse propri,

b) accesarea unui credit

c) obtinerea unui grant.

Primele doua posibilitati au fost atent analizate avand in vedere costul

estimativ facut si s-a constatat ca veniturile societatii nu pot acoperi valoarea unui

laborator de cercetare de importanta celui prezentat, iar realizarea acestuia numai

din surse proprii ar prelungi mult prea mult finalizarea investitiei sau ar putea chiar

sa fie stopata la un moment dat. Accesarea unui credit bancar poate fi garantata de

fezabilitaeta financiara a firmei, care poate genereaza profit.

Page 76: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

76

In acest caz, alternativa optima de abordat este obtinerea unui grant, care sa

finanteze initiativa, ceea ce ar asigura un grad maxim de realizare si finalizare la

timp a investitiei.

Factorul de localizare a laboratoarelor:

Fiind vorba de dotarea a doua laboratoare de cercetare, localizate in cadrul

firmei Tehmin Brasov nu exista probleme privind accesul la utilitati. Locatia aleasa

estein prezent legată la reteaua de alimentare cu energie electrica , gaz metan a si

la reteaua de alimentare cu apa. Pe langa acestea Tehmin are un contract de

prestari servicii si cu o firma de salubritate locala , conexiune la internet ,

televiziune si telefonie fixa. Incalzirea se realizeaza cu ajutorul unei centrale

termice proprii.

Firma Tehmin are necesarul de utilitati acoperit de retelele existente.

Cercetarile aflate in discutie sunt nepoluante deoarece in baza lor au loc operatiuni

ce fizeara domenii ca electrica si electronica.

Laboratoarele care urmeaza a fi dotate fac parte dintr-o hala considerata

atelier mecanic si care se afla in evidenta autoritatilor locale responsabile cu

protectia mediului inconjurator, ca fiind ne poluante.

Prin aceasta firma Tehmin se demonstreaza a fi o firma matura, gata sa

respecte principiile dezvoltarii durabile a judetului Brasov , problema intens

dezbatuta in Agenda 21 locala.

In concluzie se stimuleaza implementarea unei tehnologii “enviormentally

frindly and ecologically clean”.

Descrierea investitiei :

Tema, cu fundamentarea necesitaŝii si oportunitatii:

Produsele vor putea fi exportate in tari ca: Bulgaria, Ungaria, Serbia, Cehia,

Slovacia care au material rulant de tip asemanator cu dotarea din Romania.

Totodata, se vor infiinta 5 noi locuri de munca pe care va fi angajat personal

de cercetare – dezvoltare, in vederea dezvoltarii temelor si domeniilor noi propuse

in cadrul societatii. Pentru atingerea acestor scopuri se vor achizitiona instrumente,

echipamente performante, precum si licente si echipamente IT.

O prioritate o constituie alinierea activitatii de cercetare – dezvoltare

desfasurata in cadrul laboratoarelor SC TEHMIN BRASOV SRL la normele si parametrii

de calitate existenti in UE ca va permite dezvoltarea de noi game de produse de

calitate superioara.

Page 77: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

77

Principalele constrangeri sunt reprezentate de slaba dezvoltare a

infrastructurii de cercetare – dezvoltare existenta la nivel zonal, precum si de

accesul limitat la informatii stiintifice de ultima ora.

Introducerea unor noi produse pe piata ca urmare a implementarii unei

activitati de C-D este argumentata si de cererile concrete al societatilor carora li se

adreseaza aceste produse.

In momentul de fata Caile Ferate Romane au ramas fara o activitate de

cercetare-dezvoltare si inovare . O problema foarte interesanta este faptul ca pana

la aparitia firmei brasovene Tehmin, nici o firma din tara nu a fost in stare sa

asigure cercetarea pentru mijloacele de transport pe cale ferata .

1. 4 Descrierea profilului tehnologic propus la nivel de produs/proces inovativ

Ideea centrală a acestei propuneri a fost determinată de condiŝiile generate

de aderarea României la U.E. care impun atât creşterea competitivităŝii ştiinŝifice şi

economice (pentru a micşora decalajele regionale existente) cât şi respectarea

normelor reglementate de diferite normative europene (atât la nivelul agenŝiilor

economici, cât si la nivelul diverselor instituŝii care desfăşoară activitati adiacente

domeniului mai sus menŝionat).

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele legate de investitie pot fi

atinse:

Scenariul propus pentru dezvoltare este urmatorul:

Tipul de entitate de C-D in care urmeaza a fi dezvoltata activitatea curenta:

a) diversificarea activitatii in 2 laboratore de cercetare,

b) pol de excelenta

c) centru zonal de cercetare

Tinand cont de complexitatea domeniului de cercetare 2 laboratoare (electric

si electronic) sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor propuse.

Pentru a realiza un pol de excelenta si centru zonal de cercetare este nevoie de o

activitate anterioara de anvergura si de o recunoastere la nivel national si

international. Aceasta faza este optima in termen de 4-5 ani dupa implementarea

propusa.

Astfel, se urmareste diversificarea activitatii in 2 laboratoare de C-D ,

proiectare.

Echipa care va asigura continuitatea activitatii generateva fi selectata din

cadrul personalului existent in companie, personal cu o bogata experienta in

Page 78: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

78

activitatea de cercetare teoretica si industriala. Consideram alternativa optima, ca

procesul de selectare a resurselor umane pentru cele 4 posturile disponibile sa aiba

loc din mediul universitar, eventual tineri absolventi care au desfasurat activitati de

cercetare specifice pe domeniul, in timpul studiilor universitare.

Softurile ce urmeaza a fi achizitionate sunt indispensabile firmei Tehmin. In

ziua de azi fiecare beneficiar se axeaza mai mult pe produse personalizate. In

concluzie firma brasoveana trebuie sa fie la zi cu aplicatiile informatice deoarece

personalizarea produselor ce urmeaza a fi cercetate, implica o ampla operatiune de

proiectare. In baza acestor softuri firma Tehmin va putea proiecta produse de un

inalt grad tehnic raportat la standardele in domeniu ale Uniunii Europene.

Personalul (existent in cadrul Tehmin) ce va fi implicat in aceasta activitate

(proiectare) va fi selectionat si instruit de firmele furnizoare de servicii de pe piata.

Toate echipamentele si softurile care urmeaza a fi achizitionate vor avea ca

tinta furnizori(producatori) din spatiul european.

Produsele executate de Tehmin sunt rezultate din activitatea proprie a firmei

de cercetare-dezvoltare. Practic pentru aceste produse firma are concurenta doar

din partea Remarurilor CFR. Aceste societati au fiecare specificatiile lor tehnice si

astfel pentru vagoanele si locomotivele din cadrul CFR si altor firme care au in

dotare material rulant , exista tipuri de produse automatizate diferite. Tehmin

propune o unicitate a produselor automatizate, astfel incat tot materialul rulant sa

aiba elemente automatizate unificate. Acest lucru ar facilita atat reparatia cat si

intretinerea materialului rulant. ( la reparatia vagoanelor si locomotivelor exista in

prezent 7 tipuri de automatizari facute de fiecare REMAR in parte. Calitatea

produselor Tehmin este aceea ca la reparatia tuturor elementelor materialului

rulant se va tine cont doar de o schema tehnica.)

Firma doreste introducerea pe piata a unor noi sisteme privind materialul

rulant, (acestea sunt inca la statutul de idei si sunt in faza de proiectare). Aceste

produse sunt insa confidentiale in momentul de fata. Managementul firmei

brasovene se afla in discutii cu membrii Autoritatii Feroviare Romane pentru a

introduce noile produse pe piata(in momentul in care vor depasi stautul de

prototipuri si vor fi transferate in procesul de productie).

Date generale (zona şi amplasamentul, statutul juridic al terenului care

urmează să fie ocupat, caracteristicile geofizice ale terenului - studiu geotehnic,

studii topografice, date climatice):

Page 79: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

79

S.C Tehmin Brasov S.R.L este situata in Brasov, iar amplasamentul in care va

avea loc investitia se afla situat in localitatea Bod. Activitatile se desfasoara în

cadrul punctului de lucru, acesta este format din corp administrativ, spaŝii de

producŝie, depozit materii prime, centrală termică, laboratoare, vestiare si

depozite.

Dreptul de proprietate asupra spatiilor si terenurilor apartin S.C TEHMIN BRASOV

S.R.L.

Imbunatatirea conditiilor de trafic feroviar, confortul pasagerilor in vagoanele

de calatori si reducerea semnificativa a consumului de emisii poluante si motorina a

locomotivelor diesel, sunt responsabilitati care apasa pe umerii firmei brasovene

S.C.Tehmin Brasov S.R.L.

Analiza financiara

Principalul scop al analizei financiare S.C. TEHMIN BRASOV S.R.L este de a

calcula performanta indicatorilor financiari. Performanta indicatorilor se calculeaza

din punctul de vedere al proprietarului care realizeaza infrastructura. Metodologia

folosita o reprezinta actualizarea cash-flow-ului analizat.

SC Tehmin Brasov SRL va obtine doua categorii noi de venituri provenite din:

Tablouri electrice cu automatizare si diagnoza pentru diferite tipuri de

vagoane modernizate

Surse de incarcare a bateriei de acumulatoare pentru materialul rulant

1.5 Analiza de risc

Evaluarea efectelor permite estimarea schimbarilor variabilelor, indicatorii

de performanta nu pot sugera nimic referitor la schimbarile ce survin. Analiza

riscului se ocupa de aceasta. Dincolo de evaluarea distributiei probabilitatii potrivite

a variabilelor critice, se poate evalua distributia pobabilitatii indicatorilor de

performanta financiara si economica.

Riscurile majore ce pot influenta implemantarea SC Tehmin Brasov SRL sunt :

Riscul legat de furnizor

Implicarea mai multor furnizori sau contractori – comunicare dificila,

control dificil al indeplinirii clauzelor contractuale, o mare diversitate a stilurilor

de lucru care necesita disponibilitate mare de timp si energie din partea

beneficiarului ;

Lipsa de seriozitate a unor furnizori sau prestatori de servicii – intarzieri in

livrare si intarzierea lucrarilor.

Page 80: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

80

Riscul tehnic

Deteriorari in timpul instalarii si manipularii echipamentelor si bunurilor

Defectele inopiante de functionare a echipamentelor

Riscul de marketing

Adoptarea unor strategii de marketing (mix de marketing)

necorespunzatoare : strategia suprapretului, promovare ineficienta,

cat si evolutii neprognozabile ale pietei.

Alegerea unor strategii de marketing performant si a unor campanii

agresive de publicitate .

Riscuri economice

Acestea sunt determinate de starea de recesiune sau expansiune a

economiei, precum si de imprejurari de forta majora pe plan national

si international : calamitati naturale, avarii, pierderi,etc.

Riscul datorat inflatiei

determina deprecierea leului si cresterea indicelui general al preturilor,

care poate afecta costurile estimate in bugetul de venituri si cheltuieli

anual.

Riscul datorat schimbarii majore a cursului valutar

Modificari legislative nefavorabile

In special fiscale

Riscuri politice

Instabilitate politica

Conflicte internationale

Riscul de lichiditate

Inexistenta la un moment dat a lichiditatilor necesare pentru :

aprovizionarea cu materii prime, plata furnizorilor de materii prime si

utilitati, plata salariilor, etc.

Riscul fortei de munca

Concretizat in posibilitatea parasirii societatii de catre personalul

specializat si perfectionat, precum si in mentalitatile remanente ale unor angajati,

orientate spre asistenta sociala si nu spre performanta.

Analiza acestor riscuri identificate la nivelul institutiei pentru orizontul

urmatorilor 15 ani a determinat conturarea urmatoarelor masuri, menite sa asigure

Page 81: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

81

fie reducerea impactului, daca riscul s-ar materializa, fie reducerea probabilitatii de

aparitie, fie ambele. Astfel :

Masuri legate de furnizor :

Reducerea probabilitatii aparitiei sau a impactului riscului se obtin prin :

Numirea unui furnizor sau contractor drept contractor principal

Dimensonarea corecta in timp a activitatilor strict legate de relatia cu

furnizorii

Analiza mai multor oferte (selectie, licitatie), parametrul cu ponderea cea

mai mare fiind pretul, dar se vor puncta si alte elemente (calitate,

caracteristici tehnico-functionale, termene si conditii de livrare, conditii

de garantie si service, modalitati si termene de plata, experienta,

recomandari, etc.). Contractul va cuprinde clauza privind riscul

nerespectarii acestuia si se va avea in vedere un furnizor de rezerva.

O implicare accentuata a conducerii in discutiile cu furnizorii

Masuri tehnice :

Respectarea normelor de manipulare si instalare a echipamentelor, in

cadrul societatii echipamentele vor fi actionate de un personal cu un inalt

grad de pregatire in ceea ce priveste manipularea utilajelor

Verificari periodice, intreprinse de catre personal specializat, a

parametrilor de functionare corespunzatoare a echipamentelor

Instruirea operatorilor pentru o exploatare corecta a echipamentelor, prin

realizarea cursurilor referitoare la protectia muncii, prevederea si

stingerea incendiilor si tehnica securitatii muncii sau prin angajarea unui

personal inalt calificat

Masuri privind marketing-ul :

Efectuarea unor cercetari de piata periodice (anuale) pentru determinarea

raportului cerere/ oferta.

Masuri economice :

Transferarea riscului asupra altora (incheierea de asigurari)

Intocmirea unor planuri pentru situatii neprevazute

Acceptarea riscului (limitarea la monotorizarea situatiei)

Masuri impotriva inflatiei :

Page 82: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

82

Dimensionarea bugetului in moneda Euro, care este supusa unor presiuni

si variatii inflationiste sau de curs valutar reduse, in comparatie cu

moneda autohtona. Astfel, se obtine si o anumita asigurare impotriva

riscurilor de curs valutar.

Incheierea contractelor pe perioade cat mai mici de timp si efectuarea

unor previziuni economice pesimiste pentru a evita pierderile produse de

schimbari ale cursului valutar

Realizarea contractelor intr-o moneda cat mai stabila

Masuri legislativ :

Reducerea impactului riscului legislativ se poate realiza prin cunoasterea

intregii legislatii aferente domeniului de activitate, in scopul folosirii

corespunzatoare a alternativelor legale permise.

Masuri politice :

Relatii cu clienti si furnizori care provin din tari stabile din punct de

vedere politic

Masuri privind lichiditatea :

Intocmirea unor previziuni ale fluxului de numerar pe o perioada de cel

putin 3 ani, rezultand capacitatea deplina a societatii de a-si acoperi

toata gama de plati curente.

Masuri in ceea ce priveste forta de munca :

Recrutarea de persoane cu experienta

Instruire continua a angajatilor

1.6 Concluziii

In urma investitiilor propuse, SC TEHMIN BRASOV SRL a urmarit monitorizarea

factorilor de influenta ai inovarii la nivelul societatii precum si:

Implementarea de licente proprii prin cercetari industriale aplicative in domeniul

materialului rulant.

Dezvoltarea de produse si tehnologii noi, inalt tehnologizate.

Dezvoltarea nationala a ramurii de cercetare-dezvoltare prin transferul noilor

tehnologii cercetate, catre industria constructoare de material rulant.

Se doreste crearea si dezvoltarea infrastructurii de cercetare si dezvoltare,

reducerea decalajelor tehnologice si de competitivitate foarte mari fata de UE

manifestate in principal prin nivelul scazut al inovarii in intreprinderi, a slabei

dezvoltari a activitatii de cercetare in firme, in special in domeniul feroviar.

Page 83: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

83

Dotarea laboratoarelor de cercetare, proiectare si dezvoltarea infrastructurii de

CD industriala aplicata

Realizarea de produse complexe noi, de calitate superioara

Se genereaza produse noi la nivelul si in concordanta cu cerintele UE, care sa

doteze noile vagoane ce se construiesc si care sa inlocuiasca tablourile electrice si

de automatizare de pe cele 2500 de vagoane existente in exploatare (construite

intre 1968 si 1990) in momentul intrarii in reparatie.

Crearea de noi locuri de munca in cercetare, precum si alinierea la cerintele

Uniunii Europene.

Page 84: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

84

AGENŢIA METROPOLITANĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ

PARCUL INDUSTRIAL ICCO BRASOV

Inovarea şi transferul de tehnologie s-au constituit şi în România ca parte a politicilor publice privind dezvoltarea regională şi naŝională, ca o consecinŝă a alinierii la practicile promovate de UE. UE a înŝeles dificultăŝile operaŝionalizării programelor asociate şi a dezvoltat un set de instrumente prin care se încearcă difuzarea rezultatelor experienŝelor pozitive dinspre ŝările cu economii avansate spre ŝările cu economii emergente ale comunităŝii europene pe care o reprezintă. Prezentul program este parte a acestui efort instituŝional.

Trebuie subliniat că acest efort este realizat în contextul în care ŝările avansate fac eforturi pentru o descentralizare administrativă, iar ŝările care au făcut parte din sistemul guvernat de planificarea centralizată încearcă să implementeze un model nou al economiei bazate pe piaŝă. Ambele aspecte au drept consecinŝă o relativă ambiguitate în definirea şi, în special, în practica utilizării instrumentelor asociate politicilor publice privind inovarea şi transferul tehnologic. Deşi se încearcă o clarificare a conceptelor bazice şi a o definire cât mai precisă a instrumentelor, metodologiilor şi politicilor asociate, practica se dovedeşte marcată de contextele locale şi rezultatul este reprezentat de generarea unor modele cu caracteristici mixte. Acestea se încadrează cu dificultate într-o „categorie pură” asociată abordărilor prescriptive ale decidenŝilor politici europeni, dar au meritul de a avea consecinŝe practice pozitive din categoria celor aşteptate de creatorii acestor politici.

Din categoria „subiectelor” recomandate în cadrul acestui program, AMB abordează tema parcurilor tehnologice. Aceasta este aleasă pentru că AMB prezintă o experienŝă practică interesantă legată de restructurarea industriei de tip socialist din zonă, dar şi de gestionarea unor entităŝi organizaŝionale din această categorie. AMB prezintă inclusiv o experienŝă a managementului unor structuri organizaŝionale noi, administrative şi economice, în condiŝiile existenŝei unor ambiguităŝi inerente începutului utilizării acestora. Având în vedere cele menŝionate anterior privind „categoriile pure”, studiul de caz ales va exemplifica o abordare inovativă de facto, impusă de contextul naŝional şi local. În practică, după cum se va demonstra, rezultatele concrete ale acestei abordări sunt pozitive şi, probabil, superioare celor ce s-ar fi obŝinut prin respectarea unei reŝete de tip birocratic.

1. Agenţia Metropolitană Braşov (AMB)

Agenŝia Metropolitană Braşov (AMB) reprezintă o entitate organizaŝională cu caracter administrativ ce „gravitează” în jurul oraşului Braşov. Ea reprezintă un parteneriat (public-public) între mai multe localităŝi din jurul Braşovului, aflate la o distanŝă relativ mică, astfel încât să permită dezvoltarea unor proiecte comune în scopul susŝinerii unor interese comune de natură locală/regională.

Chiar dacă crearea formală a AMB a avut loc doar în 2005, ea reprezintă rezultatul unui proces istoric îndelungat care a generat un sistem funcŝional coerent. Aria metropolitană are 136 mii ha şi cuprinde aprox. 400000 locuitori. Exceptând zona capitalei Bucureşti, această zonă metropolitană prezintă gradul cel mai avansat de omogenitate al concentrărilor de tip urban din ŝară. Paralel este de

Page 85: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

85

remarcat o distribuŝie semnificativă a obiectivelor economico-industriale pe această arie, atât ca urmare a „moştenirii” erei socialiste, cât şi a dezvoltării postdecembriste.

Din punct de vedere legal, AMB a părut ca urmare a aplicării Legii 246/2005, coroborată cu Legea 215/2001 privind administraŝia locală şi Legea151/1998 privind dezvoltarea regională.

Misiunea AMB este de a facilita cooperarea intercomunitară în zonă prin formularea şi implementarea unor activităŝi şi politici de dezvoltare durabilă. O serie de obiective sunt legate în mod particular de dezvoltarea economico-socială a zonei, cu utilizarea implicită şi explicită a instrumentarului de politici publice asociat transferurilor de tip inovativ din economie. Dată fiind natura organizaŝiei şi contextul său de operare, misiunea sa implicită este de a găsi cea mai bună utilizare a resurselor locale ale zonei, în particular ale entităŝilor administrative asociate.

2. Context general

Modul de operare al entităŝii aflate în studiu, ca şi consecinŝele activităŝii sale din punctul de vedere al subiectului în discuŝie, sunt explicate în contextul unor condiŝionări complexe, începând cu cele fizico-geografice şi administrative şi terminând cu cele socio-politice de ultim moment. În realitate, toate aceste elemente formează un sistem cu interacŝiuni reciproce, fiind greu de definit un element cauzal iniŝial. De aceea ordinea de prezentare a componentelor contextuale următoare nu reprezintă o relaŝie temporală sau cauzală.

2.1. Context geografico-administrativ

Zona acoperită de AMB prezintă câteva particularităŝi interesante de amplasare şi de interacŝiune a entităŝilor/localităŝilor asociate, particularităŝi generate de proximitatea dintre acestea.

Zona face parte dintr-un judeŝ poziŝionat în centrul ŝării, în partea interioară a curburii Carpaŝilor, la intersecŝia unor importante căi de comunicaŝie. Braşovul se află la intersecŝia drumurilor europene E60, E68 şi E 81, fiind poziŝionat pe coridorul IV european al căilor ferate (poze 1, 2, 3).

Poziŝia specială a zonei a oferit o protecŝie naturală localităŝilor ce s-au dezvoltat aici încă din Evul Mediu, fapt care explică densitatea urbană semnificativă, ca şi reŝeaua de localităŝi rurale ce înconjoară oraşul principal. Având în vedere istoria zonei marcată de tradiŝia germană este explicabilă structurarea concentrică a localităŝilor, ca şi un grad relativ ridicat al dezvoltării centrului administrativ al acestora.

Ulterior, după unirea din 1918 şi configurarea statului actual, sub ameninŝarea unei noi posibile confruntări majore după primul război mondial, a existat o politică de amplasare a unor industrii strategice în zona Braşovului. Motivarea era legată atât de amplasarea în centrul ŝării şi protecŝia naturală oferită de zona muntoasă, cât şi de concentrarea semnificativă a unei resurse umane calificate. Acest fapt, consolidat de politica de industrializare socialistă a zonei, a avut drept consecinŝă crearea unui pol industrial important bazat pe industriile prelucrătoare. Chiar dacă după 1990 a fost necesară o restructurare drastică a industriei zonei, resursele umane implicate, reŝeaua de localităŝi şi infrastructura aferentă au rămas.

Se poate puncta ca o concluzie parŝială că zona metropolitană prezintă o configuraŝie spaŝială a localităŝilor care creează oportunităŝi de dezvoltare, dar impune totodată un set de soluŝii privind politicile şi instrumentele probabil a fi aplicate.

Page 86: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

86

2.2. Context politico-legislativ

Înainte de 1990 a existat o politică de stat, specifică statelor de tip comunist, privind inovaŝia şi transferul de tehnologie. Atât politizarea procesului, cât şi planificarea sa centralizată, erau caracteristici definitorii, reflectate apoi în toate manifestările asociate subiectului. Inovarea era integrată vertical în legătură cu produse considerate de interes pentru economia naŝională. Difuzarea sa era strict controlată pe plan intern şi extern. „Împrumuturile” externe reprezentau aranjamente la cel mai înalt nivel guvernamental, cum este cazul licenŝelor unor produse cunoscute, dar existau şi practici care astăzi ar fi considerate formal ca fiind inacceptabile în spaŝiul occidental.

Din punct de vedere instituŝional, existau organizaŝii de tip „institut de cercetare” dedicate unor produse sau domenii de activitate. Universităŝile erau implicate într-o manieră formală, astfel că rezultatele de ansamblu erau relativ puŝin vizibile.

După 1990 numărul organizaŝiilor din cercetare a scăzut drastic pe fondul restructurării economiei şi al privatizării. Preluarea a numeroase organizaŝii de către firme străine a însemnat şi un control implicit al cercetării cu mutarea centrului de greutate la firmele-mamă din exterior. Paralel implicarea statului în cercetare prin alocaŝii bugetare şi alte instrumente de intervenŝie directă s-a redus. Bugetele alocate cercetării instituŝionalizate în formele existente, ca şi cercetării universitare, s-au redus drastic.

Aderarea Ro la UE a modificat abordarea la nivelul politicilor guvernamentale, existând posibilitatea accesării unor fonduri europene dedicate cercetării şi unor subiecte conexe asociate dezvoltării în cadrul UE. Aceste posibilităŝi există acum atât pentru organizaŝii publice, cât şi pentru cele private sau parteneriate între acestea.

În aceste condiŝii este evident că există un proces de descentralizare privind inovarea, rolul organizaŝiilor private devenind esenŝial. Rolul statului şi al organizaŝiilor publice se modifică de facto, partea de facilitare sau suport devenind predominantă. Aspectul respectiv se concretizează în facilităŝi legislative şi sprijin prin politici publice, ca şi în investiŝii directe, cu preponderenŝă asociate infrastructurii.

Astfel din ce în ce mai multe firme private îşi asumă riscuri de dezvoltatori în domeniu, în timp ce organizaŝii publice, cum ar fi universităŝile sau organizaŝii administrative, dobândesc un rol activ, inclusiv în calitate de proprietari sau manageri ai unor facilităŝi industriale.

După anul 2000, legislaŝia românească în domeniu a început un proces de aliniere la cea europeană, încercând să înglobeze şi aspecte locale. Aceasta pentru a clarifica o parte din ambiguităŝile existente la nivel internaŝional, inclusiv în recomandările UNESCO, în legătură cu conceptele asociate cercetării şi operaŝionalizării transferului ştiinŝific şi tehnologic, dar şi pentru că în practică „formulele” create sunt mai variate decât cele date de prescripŝiile din politicile publice.

Pentru studiul de caz prezent sunt de interes Legea 490/2002 privind parcurile industriale şi Legea 50/2003 (OG 14/2002) privind parcurile ştiinŝifice şi tehnologice, încadrate de recomandările UE şi UNESCO în domeniu. Este de remarcat că acestea reflectă standardele europene, dar păstrează şi problemele originare ale acestora. În consecinŝă este de aşteptat ca aspectele birocratice (cum ar fi autorizarea formală a unui anumit statut pentru obŝinerea unor facilităŝi) care

Page 87: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

87

se constituie în bariere în operaŝionalizarea structurilor organizaŝionale create să fie ocolite creativ pentru a obŝine efectele pozitive scontate, în special la nivel economic şi social.

La Braşov au apărut relativ devreme o serie de parcuri industriale care au folosit infrastructurile industriale existente ale unor industrii intrate în restructurare. În paralel s-au dezvoltat şi abordări „greenfield” pentru a răspunde mai bine necesităŝilor actuale. Iniŝiativele locale au fost reflectate în crearea în mai 2005 a Asociaŝiei parcurilor industriale, ştiinŝifice şi tehnologice şi a incubatoarelor de afaceri din România (APITSIAR) cu sediul în Braşov. APITSIAR este membru EURADA şi IASP, ceea ce demonstrează că la nivel internaŝional se operează într-o manieră flexibilă cu delimitările conceptuale asociate entităŝilor de tip „parc” în cauză.

Ar fi de subliniat că legislaŝia specială are drept efect acordarea unor facilităŝi de tip fiscal odată că obŝinerea unui anumit statut al parcului. În plus apare posibilitatea accesării unor fonduri nerambursabile la nivel european sau naŝional. Între 2002-2005 s-au acordat ajutoare nerambursabile de aprox. 14 mil euro unor astfel de organizaŝii (de reŝinut cifra pentru comparaŝii cu realitatea curentă a operării unui parc!). Ca şi o concluzie parŝială, legislaŝia domeniului are încă lacune care creează dileme, astfel că în practică se aleg forme care dau rezultate, chiar dacă se renunŝă la facilităŝi care impun consumuri de resurse pentru evitarea unor bariere birocratice.

2.3. Context economic

Criza economică din ultimii ani a accentuat lipsa resurselor financiare, în special în domeniul investiŝiilor. Tendinŝa de scădere a implicării publice directe în domeniul cercetării este reflectată de alocaŝiile bugetare pentru cercetare.

Dată fiind natura crizei actuale, majoritatea firmelor au procedat la o restrângere a cheltuielilor care nu aveau un impact imediat asupra operaŝiilor, ceea ce a afectat şi cererea pentru activitatea de cercetare sau asumarea riscurilor privind noile afaceri. Contracŝia financiară la nivel privat a fost coroborată cu cea la nivel public, constituindu-se într-o ameninŝare imediată a structurilor existente, inovative şi de cercetare, dar şi într-un stimulent pentru găsirea unor noi forme de afaceri care să fie orientate mai clar spre reducerea costurilor şi eficienŝă.

Cum orientarea economică spre profit a rămas o constantă pentru toate combinaŝiile asociative în discuŝie şi statul nu a putut să ofere stimulente compensatorii adaptate crizei (scutiri de taxe, amânări, etc) unele organizaŝii au trebuit să-şi restrângă activitatea.

2.4. Context tehnologic

Dezvoltarea noilor afaceri în stil occidental este condiŝionată de existenŝa unei infrastructuri moderne, performante şi eficiente din punct de vedere al consumurilor materiale, în special energetice. De aceea multe din facilităŝile existente de tip „brownfield”, preluate de diferite asociaŝii ale unor organizaŝii publice de la firmele restructurate, nu oferă avantajele care să se reflecte în costuri reduse pentru firmele ce le operează.

În aceste condiŝii se impune crearea unor noi facilităŝi de producŝie de tip „greenfield”. Acestea folosesc soluŝiile constructive de ultimă oră pentru infrastructură, inclusiv abordări ecologice. Concepŝia de tip modular a construcŝiilor destinate închirierii de către firme cu cerinŝe diversificate face necesară o amplasare într-o zonă periferică în afara spaŝiului locuibil. Soluŝia, în cazul în speŝă, este asociată folosirii unui spaŝiu în zona metropolitană.

Page 88: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

88

În cazul alegerii unui spaŝiu în zona extravilană, costul realizării infrastructurii suport pentru utilităŝi industriale devine prohibitiv pentru o comunitate locală mică, ceea ce face necesară participarea unui investitor public mai important sau a unuia privat. Aceste constrângeri tehnologice impun crearea unui parteneriat public-privat adecvat costurilor proiectului. Entitatea publică acordă facilităŝi de spaŝiu şi operare, iar cea privată resursele financiare necesare infrastructurii tehnologice.

Condiŝionarea operării unui parc de crearea de către partea publică a suportului de utilităŝi exterioare poate deveni o cauză a eşecului unui astfel de proiect, dată fiind situaŝia economică actuală a comunităŝilor locale. Finalmente, este de observat că există un standard tehnologic care face ca soluŝiile greenfield să fie mai avantajoase şi cu şanse mai mari de supravieŝuire economică, dat fiind costurile mai mici asociate.

2.5. Context socio-cultural

Dat fiind contextul geografico-administrativ, zona metropolitană prezintă o densitate demografică relativ ridicată la nivel naŝional. Distanŝele mici dintre localităŝi, dispunerea lor spaŝială şi reŝeaua de căi de acces permite concentrarea rapidă cu costuri reduse a unei mase importante de lucrători pentru un parc industrial sau altă organizaŝie de mari dimensiuni.

Mai importantă este însă existenŝa unei resurse umane educate şi cu competenŝe în domeniul industrial. Aceasta provine din „reciclarea” celei utilizate de industria dinainte de 1990, care număra peste 70000 de lucrători în firme care azi nu mai există, dar şi din tinerii nou intraŝi pe piaŝa muncii. Mulŝi dintre tineri menŝionează experienŝe interesante de muncă în occident după 1990. Pentru personalul cu înaltă calificare sursa o reprezintă o universitate publică cu peste 25000 de studenŝi, care poate acoperi domeniile tehnice, şi câteva universităŝi private.

Oferta de forŝă de muncă în condiŝiile lichidării a numeroase firme foste de stat generează o presiune pentru decidenŝii locali, nevoiŝi să caute soluŝii pentru crearea de locuri de muncă. Obiectivele de acest tip devin cele mai importante pentru promovarea oricărui proiect local.

Cadru cultural general şi tradiŝia zonei, inclusiv de tip industrial şi antreprenorial, sunt favorabile dezvoltării unor structuri organizaŝionale noi şi transferului de know-how în economie. Este, de asemenea, favorabil dezvoltării unor organizaŝii mari prin premizele de ofertă de forŝă de muncă existente pentru managementul de toate nivelurile.

Aceste caracteristici fac ca zona să fie atractivă pentru investiŝii mari şi pentru transferul de tehnologii care se bazează pe un personal numeros şi structuri organizaŝionale complexe. Chiar şi în domenii în care sunt viabile structuri organizaŝionale simple, cum ar fi IT, condiŝiile locale au permis dezvoltarea unor organizaŝii de mari dimensiuni, atingând chiar sute de oameni.

2.6. Context concurenţial

Deşi ar părea că implicarea organizaŝiilor publice elimină problematica concurenŝei, în realitate zona Braşov a dezvoltat condiŝiile pentru un mediu concurenŝial inclusiv în cazul parcurilor. Situaŝia este generată de existenŝa facilităŝilor industriale ale vechilor firme, de oferta de forŝă de muncă şi de existenŝa investitorilor privaŝi interesaŝi de zonă. Suportul administrativ oferit de administraŝiile locale a încurajat interesul pentru astfel de iniŝiative.

Page 89: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

89

Rezultatul existenŝei acestui context concurenŝial local s-a concretizat în dezvoltarea a numeroase entităŝi care asigură cu instrumente diferite un mediu favorabil transferului de know-how şi tehnologie. De aceea asociaŝia menŝionată, APSTIAR, a luat fiinŝă la Braşov şi are cei mai mulŝi membrii din această zonă.

Se pot inventaria acum parcuri de tip brownfield, cu rol implicit de incubator de afaceri, parcuri greenfield, incubatoare de afaceri, dar şi crearea unui institut modern universitar, tip greenfield, care înglobează elemente de infrastructură de ultimă generaŝie. Ar mai fi de menŝionat că au apărut şi numeroase facilităŝi industriale noi de închiriat, ceea ce contribuie la consolidarea fenomenului de transfer inovativ şi tehnologic.

Mecanismul concurenŝial al ofertei de facilităŝi industriale de transfer se bazează în esenŝă pe atribute de cost şi performanŝă relativă. Altfel spus, facilitatea trebuie să permită susŝinerea unui anumit proces, spre exemplu asigurarea unei puteri electrice instalate, la un cost care să permită derularea unor activităŝi competitive. Dacă există această premiză, în condiŝiile menŝionate legate de oferta de forŝă de muncă, atunci găsirea unui „aplicant” rămâne a fi o problemă de marketing în care este implicat operatorul facilităŝii. Partea publică ar trebui să sprijine aceste efort printr-o politică adecvată, care, în esenŝă, se concentrează în asigurarea infrastructurii de utilităŝi exterioare „la poarta” organizaŝiei.

Concurenŝa vechilor institute de stat axate pe cercetare este acum nesemnificativă. Dacă înainte de 1990 existau pentru industriile prelucrătoare aproximativ 3000 de lucrători –cercetători, tehnicieni şi muncitori, dedicaŝi cercetării, acum mai există doar o singură unitate cu mai puŝin de 30 de lucrători, aflaŝi permanent într-o situaŝie economică precară din cauza lipsei de comenzi.

3. Stakeholder-ii

Parcul în discuŝie are o serie de stakeholder-i formali, dar şi numeroşi stakeholder-i informali, chiar dacă unii dintre aceştia sunt deosebit de importanŝi pentru reuşita afacerii. Ei reprezintă atât entităŝi private, cât şi entităŝi publice. Funcŝionarea sa reflectă un parteneriat public-privat, fără însă a exista o formalizare de tip legal. Forma aleasă permite ca entitatea creată să aibă o viteză superioară de reacŝie la apariŝia oricărei oportunităŝi de afaceri.

3.1. ICCO – proprietar privat al parcului

ICCO este numele unui grup de firme (peste 20) cu sediul în Braşov. Afacerile grupului sunt diversificate, existând un segment de afaceri care sunt asociate cu dezvoltarea facilităŝilor de tip industrial. Acestea acoperă o serie mare de industrii, începând cu servicii de distribuŝie de tip comercial şi terminând cu industrii asociate domeniului energetic.

Grupul a depăşit din 2005 nivelul a 1000 salariaŝi, existând o oarecare fluctuaŝie de personal datorată atât crizei economice, cât şi modului de dezvoltare pe proiecte a afacerilor sale. Ultimii doi ani, deşi criza nu poate fi considerată ca încheiată, a marcat o creştere a numărului de salariaŝi.

Managementul operaŝional al parcului este asigurat de o entitate organizaŝională special creată, cu personalitate juridică: ICCO parc industrial. Firma respectivă are un personal de 20 de salariaŝi (numărul a variat în ultima perioadă de timp), dar există perspectiva unei creşteri datorate adăugării unor noi capacităŝi industriale folosite în parc. Acest personal se ocupă de întreŝinere şi asigurarea funcŝionalităŝii utilităŝilor comune.

Dacă firma respectivă are un rol clar de entitate cu rol contabil, este evident că o serie de funcŝiuni complexe sunt asigurate la nivelul grupului. Cea mai

Page 90: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

90

importantă pare a fi cea de marketing şi relaŝii publice, care, de facto, este asigurată de managementul executiv al grupului.

Pe de altă parte, parcul asigură grupului de firme baza tehnică pentru transferul unor tehnologii noi asociate predominant domeniului energetic, dar şi pentru experimentarea unor idei inovative de business şi management.

3.2. Primăria Ghimbav

Ghimbav este o localitate în imediata apropiere a Braşovului (în fapt localităŝile sunt lipite), fiind cunoscută pentru că aici sunt amplasate capacităŝi de producŝie pentru industria aeronautică, ca şi pentru că aici ar urma să se construiască un aeroport de pasageri pentru uz intern şi internaŝional.

„Tradiŝia” localităŝii este clară: oferă spaŝiu pentru industria ce foloseşte personal care, în majoritate, locuieşte în Braşov. În cazul parcului, ca şi în cazul uzinei aeronautice, avantajele pentru Ghimbav sunt cele uzuale în astfel de situaŝii. Cuantificarea concretă şi modul lor de gestionare reprezintă detalii care nu modifică natura relaŝiei public-privat.

3.3. Primăria Braşov

Implicarea sa pare a fi indirectă, dar beneficiile legate de utilizarea forŝei de muncă îi revin. Pe de altă parte, orice se întâmplă în zonă este asociat, din punct de vedere al imaginii pentru public, cu Braşovul şi apare a fi un succes al administraŝiei locale.

Din punct de vedere tehnic conexiunea importantă pentru utilităŝi se „închide” la Braşov, fie că acest fapt are legătură cu primăria, cu administraŝia judeŝului sau cu „reprezentanŝele” locale ale companiilor publice.

Majoritatea beneficiilor indirecte legate de operaŝiile din parc revin Braşovului. Aranjamentele directe, ca şi în cazul Ghimbavului, reprezintă chestiuni „colaterale” care nu modifică esenŝa parteneriatului de facto între primăria Braşov şi ICCO.

3.4. AMB

Dat fiind modul de constituire al acestei asociaŝii publice, implicarea Braşovului şi al Ghimbavului, face ca şi AMB să fie parte în acest aranjament, dar într-o manieră mai subtilă.

Primul aspect relevant pentru AMB este cel al utilizării amplasamentului care aparŝine legal unei localităŝii pentru beneficiul social legat de crearea locurilor de muncă utilizate de locuitorii întregii zone metropolitane. Paralel AMB gestionează avantajele şi dezavantajele rezultate din redistribuirea de roluri funcŝionale pentru administraŝiile locale în cadrul spaŝiului său de interes. În esenŝă este vorba despre faptul că un om munceşte într-o localitate, locuieşte în alta şi foloseşte servicii sociale sau alte utilităŝii ale uneia diferite de cele două (munceşte în Ghimbav, locuieşte în Cristian şi are viaŝă socială, copii la şcoală, în Braşov, etc.).

AMB foloseşte experienŝa respectivă, ca şi cea legată de alte parcuri de tip brownfield, pentru a crea o bază de cunoştinŝe pentru dezvoltări viitoare.

Există deja o altă experienŝă la Prejmer şi o alta în derulare legată de Institutul PRODD şi campusul Genius al universităŝii publice din Braşov.

Page 91: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

91

3.5. Companiile de utilităţi

Crearea unui astfel de obiectiv cu destinaŝie industrială înseamnă un proiect special pentru toate companiile publice de utilităŝi + electricitate, apă-canalizare, gaz, etc. Practic trebuie gestionat un mare consumator, constituit dintr-un grup de consumatori cu cerinŝe speciale. Parte dintre aceste cerinŝe nu pot fi rezolvate decât cu implicarea companiilor publice şi realizarea unui aranjament special cu firma proprietară.

3.6. Alţi stakeholder-i

Apariŝia unui astfel de parc polarizează de regulă activitatea unui număr important de alte organizaŝii cu caracter public sau privat. Acestea pot fi în postura de furnizor sau de client al parcului sau al firmelor din parc.

Din punctul de vedere al temei asociate studiului prezent este importantă categoria de stakeholder-i care „circulă” lucrătorii din parc, în sensul că sunt interesaŝi să plaseze personal sau folosesc personal care a acumulat cunoştinŝe prin prestarea unor activităŝi la/pentru angajatorii din parc. Între aceştia, Universitatea Transilvania este un furnizor important de personal cu înaltă calificare şi utilizează sub diferite forme o parte din rezultatele colaterale ale experienŝelor parcului, în special în domeniul energiilor regenerabile.

4. Amplasare şi caracteristici constructive

Parcul este situat într-o zonă a localităŝii Ghimbav, în imediata proximitate a laturii N-V a Braşovului, în zona în care este planificată construcŝia aeroportului. Poziŝia sa este rapid reperabilă pe hărŝile Google Earth. El ocupă o suprafaŝă de 34 de ha, dar are posibilitatea unor extensii suplimentare semnificative, pentru că suprafeŝele învecinate nu sunt construite.

Construcŝia actuală a fost concepută modular pentru a permite adaptarea spaŝială la cerinŝele unor chiriaşi industriali cu procese tehnologice avansate. Clădirile pentru administraŝie sunt realizate în regimul P+1. Având în vedere condiŝionările tehnologice, structurile de rezistenŝă au fost proiectate ca să susŝină puteri electrice importante, în special pentru iluminat, dar şi alte reŝele de utilităŝi. Există o staŝie proprie de energie electrică 110-20 kV 2x16 MVA, echipată modern pentru integrarea şi a altor surse de energie regenerabilă.

Reŝeaua de utilităŝi include gaz, apă şi canalizare, hidrant şi reŝea de telecomunicaŝii cu o antenă a unui operator important de telefonie mobilă (Vodafone). Acestea au fost proiectate să susŝină o capacitate de producŝie industrială. Există posibilităŝi ample de parcare amenajată în interiorul parcului, ca şi un heliport. Şoseaua de acces permite ajungerea cu autoturismul în centrul Braşovului în cca. 8-10min.

În vara 2012 grupul ICCO a implementat în parc un sistem de management al energiei în colaborarea cu firma Lockheed-Martin. Investiŝia a fost de cca 15 mil euro. Inaugurarea sistemului a avut loc în prezenŝa mia multor notabilităŝi, între care primarul oraşului Braşov şi ambasadorul SUA la Bucureşti. Scopul acestui sistem este de a optimiza consumurile de energie şi costurile asociate. Se speră ca atractivitatea parcului să crească şi să atragă şi alŝi chiriaşi semnificativi.

Page 92: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

92

5. Tipologia clienţilor

Proprietarul parcului a fost interesat de la început de realizarea unui cadru industrial inovativ care să atragă firme mari, cu procese performante, ca management şi tehnologie, şi impact economico-social semnificativ. De aceea proiectarea „finisajelor” tehnologice a fost făcută în colaborare directă cu viitorii chiriaşi. S-a plecat de la premiza că transferul de know-how va avea efecte şi după încetarea contractului cu unii dintre chiriaşi, iar readaptarea spaŝiilor va constitui o problemă de management care poate fi rezolvată cu păstrarea funcŝionalităŝii generale.

Clienŝii actuali reprezintă firme care au sute sau mii de angajaŝi, deci au maturitatea necesară pentru a implementa strategii de dezvoltare stabilă şi în această locaŝie. Majoritatea sunt firme străine, americane şi europene, cunoscute în industriile lor, ceea ce înseamnă că transferul tehnologic în care sunt implicate nu este afectat de incertitudinea rezultatelor imediate, iar pe termen lung există o aliniere la standardele internaŝionale. În aceste condiŝii, dat fiind faptul că practic toŝi angajaŝii (există un număr redus de cadre în situaŝia de expiat, dar aceştia sunt înlocuiŝi treptat) sunt autohtoni, există un transfer de cunoştinŝe generat de susŝinerea proceselor industriale respective, ca şi a celor de management.

Fluctuaŝiile de personal datorate unor condiŝii conjuncturale la nivelul industriilor respective sau impactul crizei tradus în restrângerea numărului de angajaŝi reprezintă, în mod paradoxal, rezultatul pozitiv implicit al transferului, pentru că cei implicaŝi vor disemina cunoştinŝele în altă parte. De regulă numele impresionante ale firmelor respective constituie o bună recomandare pentru noul loc de muncă.

Pentru poziŝiile executive fenomenul de transfer/diseminare de know-how este mai evident, ceea ce obligă firmele implicate la aranjamente speciale anticoncurenŝiale privind personalul.

Deşi criza economică nu s-a sfârşit, există semne că numărul de angajaŝi în parc tinde să crească pentru angajatorii deja existenŝi. Paralel, o mare firmă germană, Continental, este pe punctul de a se ataşa parcului, având ca proiect realizarea a peste 2000 de locuri de muncă.

Chiar şi o analiză sumară a stării de fapt a clienŝilor parcului arată clar că principala lor caracteristică este dată de crearea de locuri de muncă asociate unor procese industriale complexe care presupun dezvoltarea unor ierarhii, adică transfer de knowledge managerial, ca şi dezvoltarea unei diversităŝi de activităŝi funcŝionale, adică transfer de knowledge ştiinŝific şi tehnologic.

6. Marketingul şi relaţiile publice ale parcului

Toate activităŝile de marketing aferente parcului prezintă o complexitate sporită dat fiind faptul că sunt de tipul B2B şi se adresează unor investitori importanŝi. Pe de altă parte, parcul reprezintă o afacere care presupune construirea unei imagini publice, cerinŝă ce excede competenŝele angajaŝilor firmei care este proprietarul „direct” al activelor.

În acest context este firesc ca activităŝile de marketing şi relaŝii publice să se constituie într-o sarcină pentru grupul ICCO, dar şi pentru alŝi stakeholder-i dintre cei menŝionaŝi, în special cei publici.

Stakeholder-ilor publici le revine sarcina unui marketing implicit ce concură la realizarea unui mediu de business favorabil, incluzând un suport politic şi tehnic exterior pentru derularea afacerilor. Semnalele pozitive transmise de reprezentanŝii

Page 93: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

93

acestor stakeholder-i publici – judeŝ, primării sau agenŝii – sunt interpretate de potenŝialii investitori şi se traduc în activităŝi cu efecte economice.

Grupului ICCO, mai exact executivilor principali, îi revine rolul de a finaliza posibilele aranjamente practice în contextul general creat. Acesta ar fi cazul firmei americane din industria electronică Benchmarking, un locatar important al parcului. Tot grupului îi revine rolul esenŝial în realizarea „primei oferte”, ca şi în managementul „imaginii interne” (asociată modului de operare concretă internă a parcului). În mod evident grupul îşi va folosi avantajele de imagine legate de afaceri anterioare pentru a convinge foşti parteneri să devină clienŝi ai parcului. Cazul Continental pare să se înscrie în această logică.

Costurile acestor activităŝi sunt transferate în cea mai mare măsură stakeholder-ilor terŝi care au avantaje din operarea parcului, în principal grupul proprietar. Dat fiind modul de atragere al marilor firme ca parteneri de afaceri, există o publicitate de afaceri asociată mediului de business respectiv, ceea ce însemnă că este mai puŝin vizibilă pentru „operatori întâmplători”.

7. Managementul financiar

Ca şi în cazul marketingului, firma proprietară este legată de firmele grupului iniŝiator şi are un rol precis şi limitat dat de colectarea chiriei de la firmele ce operează în parc. Investiŝie iniŝială apare ca o datorie ce se stinge prin transferul legat de amortizarea activelor aferente parcului. Orice nouă investiŝie, cum ar fi cea legată de managementul energiei, urmează în principiu aceeaşi schemă. În mod evident aceste investiŝii sunt derulate prin firmele grupului, firme care constituie şi garanŝiile necesare pentru împrumuturile bancare aferente. Situaŝia financiară a firmei proprietare, ICCO Parc industrial SRL este vizibilă pe site-ul www.mfinante.ro

2009 2010 2011

Indicatori din BILANT

lei lei lei

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL

105784844 102854043 100873738

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din care

2428514 2769531 2501861

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

- - 4206

Creante 702687 1166417 1044538

Casa si conturi la banci

1725827 1603114 1453117

CHELTUIELI IN AVANS

- - 25677

DATORII - TOTAL 109785301 107727117 104693545

VENITURI IN AVANS - - -

PROVIZIOANE - - -

CAPITALURI – TOTAL, din care:

-1571943 -2103543 -1292269

Page 94: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

94

Capital social subscris varsat

1000 1000 1000

Patrimoniul regiei - - -

Patrimoniul public - - -

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri neta

6590270 15102729 16474949

VENITURI TOTALE 7879955 21300764 21993605

CHELTUIELI TOTALE

9452898 21824114 21182330

Profitul sau pierderea brut(a)

-Profit - - 811275

-Pierdere 1572943 523350 0

Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar

-Profit - - 811275

-Pierdere 1572943 531600 0

Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariati

18 22 26

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN

Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate

Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate

Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate

Situaŝiile relevă că în cauză este o investiŝie de aprox. 25 mil euro, fără a

considera investiŝiile recente în sistemul modern de energie, ca şi o relativă expansiune a activităŝii parcului.

Înŝelegerea completă a mecanismului financiar asociat nu se poate face însă fără analiza mai multor firme ale grupului sau ale întregului grup, ceea ce ar implica o discuŝie privind aşa-zisul bilanŝ consolidat, dar în condiŝiile în care legislaŝia românească prezintă lacunele actuale cunoscute asociate subiectului.

8. Managementul resurselor umane

Şi această funcŝie este asociată direct cu politica generală a grupului şi

integrată acestora. Din situaŝiile oficiale de tip financiar rezultă o creştere relativă numărului de persoane folosite, dar acestea sunt implicate doar în operaŝiile suport directe din parc.

Page 95: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

95

Pentru activităŝi suport de natură juridică, tehnică sau comercială parcul apelează la specialiştii grupului, dacă firmele implicate în calitate de chiriaşi nu au personalul necesar.

Soluŝiile inovative legate de managementul general al parcului sau de cel al energiei, în special în combinarea surselor alternative, sunt concepute şi implementate de firme specializate ale grupului, de echipe multidisciplinare cu includerea specialiştilor chiriaşului sau al firmei-mamă, cum este cazul Lockheed Martin, a tehnologiei transferate în parc.

Fiecare „transfer” reprezintă de fapt un proiect şi este tratat după perceptele managementului de proiect. În consecinŝă, va rezulta un „rulaj” important al specialiştilor dedicaŝi unor tehnologii specifice. Accentul este pus pe instruirea celor care sunt implicaŝi în managementul consumurilor energetice, aceştia difuzând apoi în toate firmele grupului, ca şi în cele ale partenerilor de proiect ale acestora în toată ŝara.

9. Managementul energiei

Problema managementului energiei, pentru că s-a considerat din primul

moment că va avea un impact semnificativ asupra costurilor şi condiŝionărilor tehnologice de existenŝă a parcului, a fost tratată inovativ pe baza transferurilor de la firmele semnificative în domeniu. Au existat două paliere de transfer: primul pentru soluŝiile legate de problematică clasică – staŝie de transformare, distribuŝie internă, etc, şi cel de al doilea legat de introducerea „elementelor inteligente” cu repercusiuni în managementul general al energiei.

Abordarea modulară a însemnat şi aici posibilitatea de a adăuga elemente noi de tehnologie, pe măsură ce acestea au devenit mature pentru a fi aplicate la o scară industrială cu beneficii economice directe.

În iunie 2012 s-a inaugurat proiectul de tip „reŝea inteligentă”, fiind primul proiect privat de acest tip din România. Acesta înseamnă un sistem energetic tip „energie verde” cu panouri fotovoltaice care va genera, într-o primă etapă, 4,8 MW, iar în a doua etapă, încă 7MW, asigurând o mare parte din energia necesară funcŝionării parcului. Tehnologia de control transferată, ca primă aplicaŝie civilă a companiei americane Lockheed Martin în mediul privat în România, constă în monitorizarea producŝia de energie electrică şi furnizarea în timp real, a informaŝiilor ce vor permite echilibrarea producŝiei, a consumului şi a calităŝii energiei furnizate.

Proiectul tip „reŝea inteligentă” reprezintă un experiment care foloseşte parcul ca „teren de control”. Dat fiind faptul că grupul iniŝiator este specializat în construirea de hale industriale mari, este de aşteptat ca soluŝia de producŝie a energiei, ca şi modul de management să fie duplicate ulterior în mai multe locuri din ŝară odată cu construirea de facilităŝi de producŝie de mari dimensiuni. În faza următoare paleta de tehnologii privind energia verde se va completa cu utilizarea energiei eoliene. Utilajele folosite vor reprezenta o soluŝie inedită, adaptată strict condiŝiilor meteo locale şi va reprezenta o iniŝiativă promovată de grup prin intermediul unei firme proprii specializate.

10. Cultura organizaţională

Parcul reprezintă un suport pentru promovarea unui culturi antreprenoriale, în primul rând prin adoptarea unei soluŝii de tip greenfield. Aceasta obligă la adoptarea şi păstrarea unui comportament de conservare a elementelor care definesc un standard ridicat de calitate al mediului de muncă.

Page 96: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

96

Soluŝiile tehnologice promovate, atât la nivel general de către proprietarul parcului, cât şi la nivel individual de către chiriaşii ce gestionează tehnologii specifice de industrie, imprimă personalului implicat o mentalitate inovativă şi antreprenorială. Aceasta se manifestă prin „ieşirile” spre afaceri proprii, cât şi prin adoptarea unui comportament exploratoriu legat de un job care să împlinească creativ o aspiraŝiile, dar, mai cu seamă, acumulările explicite, revelate de cv-uri, generate de parcul în discuŝie.

Pentru stakeholder-ii de tip public, implicaŝi direct şi indirect, noul mediu industrial creat permite experimentarea transferului de la mentalitatea colectivistă, asociată vechilor arii de tip industrial moştenite din sistem socialist, la mentalitatea antreprenorială care se bazează pe soluŝii noi adaptate momentului şi pe ideea de schimbare. Sugestia pentru administraŝiile locale asociate AMB de a genera spaŝii noi bazate pe proiecte adaptate condiŝiilor şi unui proiect este evidentă.

11. Funcţia triplă a „bunei practici”

Probleme rezolvate. Parcul ICCO este un experiment important de creare a unui mediu industrial nou pentru procese tehnologice de amploare, eficiente economic şi cu impact socio-economic semnificativ.

„Eficienŝa economică” se traduce în orientarea clară spre profit a entităŝilor private implicate, ceea ce diminuează intervenŝiile de sprijin ale statului sau cele regulatoare asociate mediului concurenŝial. Impactul socio-economic înseamnă crearea a mai mult de 1000 de locuri de muncă directe la momentul 2012, cu perspectiva ca acesta să crească la 3-4000 de locuri de muncă prin concretizarea proiectului Continental.

Pe măsură ce numărul de firme din parc va creşte, vor exista şi facilităŝi suplimentare oferite de proprietar, ceea ce va însemna alte locuri de muncă în parc sau în formele de servicii asociate.

Soluŝiile energetice adoptate reprezintă o abordare ecologică interesantă pentru zona AMB, care, dat fiind moştenirea industrială, are o serie de standarde de îmbunătăŝit. Deşi impactul cantitativ este minor, exemplul poate fi considerat un model de urmat şi de utilizat de entităŝile publice interesate. Stimularea unor astfel de soluŝii prin folosirea certificatelor verzi este doar o soluŝie tranzitorie care experimentează aplicarea locală a unei politici publice larg utilizate.

Operarea parcului ca ansamblu, cât şi a firmelor din parc în calitate de chiriaşi, conduce la formarea unei resurse umane specializate, atât din punct de vedere tehnologic, cât şi managerial. Difuzarea şi efectele de antrenare rămân a fi relevate de studii de tip sociologic şi industrial, dar efectele par a fi pozitive prin comparare cu aplicaŝii similare.

Cunoaştere în context. Realizarea parcului a însemnat şi înseamnă un stil de gestionare a relaŝiilor între stakeholder-i şi a relaŝiilor public-privat. Problema relativei inerŝii a organizaŝiilor publice a fost tratată cu realism, dovedindu-se că şi un „mozaic politic” poate să aibă un numitor comun legat de interesul public local. Inovarea, deşi nu apare într-o manieră explicită şi formalizată, este prezentă pe toate nivelurile, începând cu managementul relaŝiilor publice ale entităŝii în cauză. La bază există un transfer asociat proceselor industriale ale firmelor implicate, deşi acestea sunt interesate de păstrarea unui avantaj legat de cunoştinŝele pe care le posedă. Totuşi mobilitatea existentă pe piaŝa muncii generează funcŝia de difuzare care este interesantă din punct de vedere social. Orice eveniment (cum ar fi criza economică), care aruncă pe piaŝă resursele astfel formate, ajută în mod paradoxal acest transfer de know-how.

Page 97: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

97

Repere relevante. Parcul ICCO, spre deosebire de alte aranjamente speciale făcute cu firme occidentale mari, cum ar fi cazul Jucu cu Nokia, a însemnat iniŝial o asumare de riscuri la nivel privat a unui antreprenor român. În paralel a exista şi o asumare de riscuri la nivel public, pentru administraŝia locală care a permis şi a sprijinit acest proiect. Finalmente a însemnat o asumare de risc pentru un tip de parteneriat public-privat pentru care nu exista multe exemple relevante pozitive. Din contră, chiar unele cu implicarea puterii centrale –cazul Jucu -, nu au avut performanŝele scontate.

Modelul ales a permis deja transferul unor elemente de noutate, cuantificabile în valori mari pentru spaŝiul economic românesc. Ele sunt identificabile în domeniul energiei, industriilor prelucrătoare, logisticii şi managementului. Evident că numitorul comun al acestora este o abordare ecologică, ca premisă a unui management performant al costurilor. Abordarea este rezultatul unor caracteristici intrinseci ale tehnologiilor utilizate, dar şi al modelului de afacere adoptat pentru parc.

12. Analiza SWOT

S - Puncte tari 1. Asumarea riscurilor pentru proiect

2. Competenŝe funcŝionale şi know-how de business da la firma-mamă

3. Generarea de cunoştinŝe şi bune practici de management

Parcul în studiu reprezintă un exemplu de succes de asumarea de riscuri pentru a genera o structură-suport pentru afaceri care gestionează procese inovative ce pot să constituie o sursă de knowledge pentru angajaŝii şi organizaŝiile locale. Funcŝionarea ca firmă a parcului implică un transfer de competenŝe de la firma-mamă, în domeniul marketingului şi al managementului energiei, constituindu-se într-un proiect-pilot ce poate fi multiplicat în alte zone ale AMB. Transferul invers de cunoştinŝe dinspre firmele din parc spre alte organizaŝii, utilizând salariaŝii şi alŝi stakeholder-i externi – furnizori, colaboratori, clienŝi, etc - are un caracter implicit. W – Puncte slabe

1. Dependenŝa doar de sursele financiare ale firmei-mamă

2. Publicitate restrânsă

3. Conexiune fragilă cu mediul universitar

Punctele slabe se datorează unei legătură cu caracter exagerat exclusiv cu firma-mamă, în lipsa unei distribuŝii mai echilibrate a riscurilor asumate şi de către partea publică. Faptul grefează asupra imaginii publice şi suportului moral al comunităŝii. În paralel, dat fiind că viteza de reacŝie a firmei este superioară celei a universităŝii publice din zonă, relaŝia de parteneriat cu universitatea are doar un caracter sporadic, informal şi nu există obiective comune. O - Oportunităţi

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport a zonei

2. Disponibilitatea resurselor umane de calitate

3. Programe europene de dezvoltare

Page 98: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

98

Este probabil ca în perioada următoare de 2-3 ani să existe o ameliorare considerabilă a infrastructurii de transport, inclusiv de tip aerian, ceea ce ar face locaŝia mai atractivă. Există perspective favorabile pentru o ofertă consistentă de resurse umane calificate, în contextul existenŝei unor disponibilităŝi financiare de sorginte europeană. T – Ameninţări

1. Supra reglementare

2. Perspective economice generale incerte

3. Lipsa unor proiecte de produs/proces consistente la nivel naŝional şi regional

Acest tip de parcuri sunt grefate de o legislaŝie prea restrictivă pentru integrarea formală într-o clasă avantajoasă de proiecte, ceea ce se traduce într-o serie restrânsă de stimulente pentru întreprinzători. Acestea sunt marcate negativ de incertitudinea relansării economice interne, ca şi de lipsa unor proiecte care să focalizeze resursele şi să permită un suport financiar public.

13. Recomandări de politici publice pentru susţinerea proiectelor

similare

Politicile publice la nivel regional (care ar corespunde entităŝii de tipul metropolitan în cauză) ar trebui să fie componente ale unei politici naŝionale asociate dezvoltării spiritului antreprenorial şi inovării. Această relaŝie de la întreg la parte nu exclude acordarea unei marje largi de manevră decidentului public regional. Scopul ar fi realizarea unei mai bune adaptări la contextul local şi la condiŝiile particulare ale fiecărui proiect major din domeniu, considerent din punct de vedere la locurilor de muncă nou create sau al valorilor financiare de referinŝă - cifră de afaceri, investiŝie, etc.

În ipoteză că există definite nişte direcŝii prioritare naŝionale de dezvoltare a inovării este de aşteptat ca o „conformare” a unor proiecte de nivel regional/local să fie sprijinite de la nivel central prin facilităŝi de reglementare sau suport financiar focalizat. Modul de abordare trebuie să fie similar cu cel al marilor privatizări tip Dacia, Ford sau Sidex.

„Principiul personalizării”, în sensul acordării de facilităŝi şi a unui suport conceput cu o adresabilitate unică – „pe proiect”-, trebuie păstrat şi la nivel regional de către organizaŝiile publice implicate. În mod evident, nivelul personalizării trebuie pus în concordanŝă cu nivelul mizei proiectului.

Finalmente şi în esenŝă toate elementele de susŝinere de către partea publică a unui proiect cu implicarea unei părŝi private trebuie să se traducă în reducerea costurilor, directe şi indirecte, pentru organizaŝiile private. Costurile transferate dinspre partea privată spre partea publică se traduc în sacrificarea unor venituri imediate pentru venituri nete actualizate superior la un moment viitor pe o schemă de tip analiză cost-beneficiu.

Reducerea costurilor părŝii private trebuie concepută pe două direcŝii principale:

1. Eliminarea/diminuarea costurilor datorate demersurilor birocratice necesare

iniŝializării şi operării.

2. Diminuarea costurilor propriu-zise de operare prin diminuarea componentelor

generate de taxe şi impozite locale şi prin suportarea de către partea publică

a unei cote din costuri în contul „participaŝiei” (ca proprietar) la proiect, prin

Page 99: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

99

acordarea unui subvenŝii implicite asociate operării infrastructurii exterioare

sau a unor resurse, inclusiv a personalului.

Dacă pentru punctul 2 operarea reglementărilor în acord cu principiile concurenŝiale ale UE presupune sincronizarea diferitelor autorităŝi publice, pentru reducerea costurilor generate de birocraŝia locală, inclusiv a costurilor asociate „economiei paralele”, nu implică reducerea veniturilor publice imediate. Alternativa cere însă realizarea unor aranjamente regulatoare locale şi îmbunătăŝirea activităŝii organizaŝiilor publice implicate şi care pot genera, cu o probabilitate semnificativă, risipa timpului.

În corelaŝie cu politicile locale legate de pct.1, organizaŝiile publice pot oferi stimulente indirecte pentru de natură socială pentru cei implicaŝi, organizaŝii şi persoane, ca şi un suport de natură politică şi psio-sociologică. În fond, consecinŝa acestei abordări s-ar traduce într-o diminuare a unui cost echivalent generat cu obŝinerea unei imagini publice similare celei a proiectului, dar „plătite”.

Fără a avea legătură directă cu costurile sau cu „câştigurile” explicite sau implicite ale proiectului, se poate considera că un set de politici publice locale de stimulare a parteneriatelor de tip privat+privat şi public-privat poate avea un efect pozitiv asupra creării unor consorŝii centrate pe problematica inovării. Experienŝele „istorice” ale statelor asiatice sunt de interes. Dată fiind aversiunea est-europenilor faŝă de formele centralizate de organizare, este necesară utilizarea preponderentă a stimulentelor pozitive în locul celor negative de tip constrângere. O organizaŝie vizată cu predilecŝie ar fi universitatea locală.

Cu adresabilitate strict legată de tipul de instrumentul în discuŝie, parcul industrial şi tehnologic, este recomandabilă o politică publică de facilitare a contextului de operare prin definitivarea statului proprietăŝii asupra terenurilor din zonele de interes, în speŝă zonă metropolitană. În paralel sunt de rezolvat delimitările jurisdicŝionale între diferitele autorităŝi locale. Pentru o entitate de tip AMB sunt de operaŝionalizat experienŝele pozitive ale parteneriatelor public-public între localităŝi/primării de mărimi diferite sau a grupurilor cu o localitate dominantă. Aceste experienŝe presupun transferul de resurse şi partajarea avantajelor asociate unui proiect de anvergură.

Toate elementele menŝionate, incluse parŝial sau integrate în politici publice locale specifice proiectului INNO, trebuie să fie girate politic şi ghidate într-o manieră clară şi transparentă de un set de obiective strategice. În contextul românesc actual aceste obiective locale ar fi de dorit să vizeze crearea locurilor de muncă „adevărate” în sectorul secundar şi crearea unei infrastructuri industriale noi centrate pe deservirea unor obiective industriale de mari dimensiuni.

Conlucrarea pe verticală între autorităŝile centrale şi cele locale pentru realizarea unor proiecte naŝionale centrate pe produs/proces ar urma să genereze stimulente suplimentare pentru proiectele locale de mari dimensiuni.

În aceeaşi categorie a cooperării verticale trebuie înscrise şi certificările formale naŝionale necesare proiectelor de mari dimensiuni. Intervenŝia adaptată contextului local şi flexibilă a autorităŝilor publice centrale şi locale va facilita colectarea unor resurse externe, de tip fonduri europene sau investiŝii directe, cu consecinŝe directe în transferul de knowledge şi în transferul formelor inovative de management.

Page 100: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

100

14. Concluzii

Studiul de caz prezentat este ilustrativ pentru adoptarea unui model focalizat asupra rezultatelor practice, în special din punct de vedere economic şi social. S-a preferat o orientare clară spre profit asociată creării de locuri de muncă, în condiŝiile unei viteze mari de acŝiune cu evitarea barierelor birocratice, în locul bifării unor aspecte formale legate de formă pentru a implica financiar partea publică, dar cu pierderea capacităŝii de adaptare rapidă la oportunităŝile pieŝii.

După cum s-a arătat implicarea părŝii publice este asociată cu alte resurse decât cele financiare (adică o investiŝie directă ca participaŝiune), ceea ce demonstrează că o astfel de afacere este profitabilă, la propriu, şi sub această formă. Gestionarea unei relaŝii complexe public-privat poate da rezultate, chiar şi când riscurile principale sunt asumate de partea privată.

Partea inovativă este disipată la nivelul tehnologiilor de proces şi produs ale participanŝilor privaŝi, iar la nivel de management implică atât partea privată, cât şi cea publică. Este de remarcat că aspectele formale sunt minimizate şi sacrificate pentru păstrarea libertăŝii şi vitezei de acŝiune. S-au preferat resursele financiare private din aceleaşi considerente, în locul unor fonduri publice, eventual a unor programe europene cu fonduri nerambursabile.

Indicatorii de performanŝă cei mai importanŝi sunt cei ai dinamicii volumului de activitate din parc şi ai dinamicii numărului de locuri de muncă create, fără a cuantifica exporturile pe care firmele implicate le realizează pe baza producŝiei din acest loc. În plan secundar sunt de reŝinut performanŝele tehnice, în special legate de managementul energiei electrice provenite din resurse verzi.

Page 101: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

101

AGENŢIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEŢULUI BRAŞOV

Centrul de Informare Tehnologică în Turism, Protecţia Mediului, şi Industria Lemnului CIT-INFOTEH, Braşov, România

Inovarea – context naţional românesc şi european

Europa se confruntă cu provocări economice majore care necesită o politică economică ambiŝioasă, orientată pe termen lung. Cu o populaŝie îmbătrânită şi presiunile puternice concurenŝiale cauzate de globalizare, competitivitatea economică a Europei, creşterea economică şi a locurilor de muncă vor trebui să se bazeze din ce în ce mai mult pe inovarea în produse, servicii şi modele de afaceri. Acesta este motivul pentru care inovarea a fost situată în centrul strategiei Europa 2020 pentru creştere economică şi locuri de muncă.

România a moştenit o reŝea substanŝială de universităŝi şi institute de cercetare, reŝea care a fost extinsă şi diversificată după anii 1990. Principalele provocări cărora le face faŝă sectorul CDI au fost şi sunt încă lipsa severă de fonduri, restructurarea economiei şi exodului masiv de inteligenŝă. De-a lungul perioadei de pre-aderare şi în prezent, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România se confruntă cu multiplele crize mondiale. Pe de altă parte, contribuie la procesul de construire a abordărilor instituŝionale şi de parteneriate inter-sectoriale; de asemenea, structurează şi pune în aplicare strategii integrate, politici şi programe specifice şi proiecte în sprijinul maximizării impactului CDI asupra unei economii mai competitive pe plan regional şi naŝional. Programul Naţional „Dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic – INFRATECH‟ – Conceptul Centrul de Informare Tehnologică în Turism, Protecţia Mediului, şi Industria Lemnului – Zona 7 Centru Est INFOTEH a fost înfiinŝat în anul 2006 şi este unul din rezultatele unui proiect de construcŝie instituŝională finanŝat de către Programul Naţional „Dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic – INFRATECH‟ prin Agenŝia Naŝională de Cercetare Ştiinŝifică din cadrul Ministerului Educaŝiei şi Cercetării. Programul Naţional „Dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic – INFRATECH‟ lansat în anul 2006, a finanŝat proiecte de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de transfer de tehnologie şi inovare: Reŝeaua Naŝională de Transfer Tehnologic şi Inovare - ReNITT, inclusiv parcuri ştiinŝifice şi tehnologice, incubatoare tehnologice şi de afaceri, centre de transfer tehnologic, centre de informare, birouri conexe industriei. În prezent, programul susŝine 12 centre de Transfer Tehnologic, 4 parcuri ştiinŝifice şi tehnologice şi 15 incubatoare tehnologice ăi promovează pe cei 21 de membri prin platformele tehnologice din sistemului european în domeniu.

În vederea lansării INFRATECH, între anii 2003 şi 2004 a fost elaborat şi aprobat de către Guvernul României un pachet de legi, în scopul de a defini responsabilităŝile, a consolida entităŝile instituŝionale existente şi pe cele nou create, precum şi pentru finanŝarea activităŝilor specifice din cadrul programului: Hotărârea de Guvern nr. 406/2003, referitoare la Regulamentele metodologice

Page 102: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

102

specifice privind înfiinŝarea, funcŝionarea şi evaluarea pentru acreditarea entităŝilor din domeniul inovării şi transferului tehnologic, precum şi soluŝiile pentru sprijinirea acestora; Decizia Consiliului Concurenŝei nr. 429/2003; Hotărârea de Guvern nr. 128/2004 privind dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic - INFRATECH, Ordinul Ministerului nr. 4932/08.10.2004 privind Pachetul de informaŝii; Hotărârea Guvernului nr. 1579/2002 privind aprobarea Reglementărilor metodologice care stabilesc categoriile de cheltuieli pentru activităŝile de CDI, care urmează să fie finanŝate de la bugetul central.

Ca urmare, s-au constituit mai multe reŝele naŝionale: a) Centre de informare tehnologică; b) Centre de transfer tehnologic; c) Incubatoare de afaceri; d) Parcuri tehnologice.

Centrele de Informare Tehnologică sunt entităŝi dezvoltate în cadrul

universităŝilor, camerelor de comerŝ, institutelor de cercetare; reŝeaua este mai puternică, pentru că reuneşte interese şi instituŝii relevante pentru transferul de tehnologii şi inovare, care oferă sustenabilitate instituŝională.

O a doua caracteristică durabilă a reŝelei este aceea că Centrele de Informare Tehnologică sunt structurate în jurul avantajelor competitive ale regiunii/ zonei unde acestea sunt amplasate şi cu care lucrează.

Un al treilea aspect care conferă sustenabilitate acestei reŝele este că fiecare Centru reuneşte parteneri inter-sectoriali - IMM-uri, universităŝi, ONG-uri etc. - pentru a avea o voce reală şi un impact real în zonă / regiune. Centrul de Informare Tehnologică în Turism, Protecţia Mediului şi Industria Lemnului CIT-INFOTEH – Instituţia

CIT-INFOTEH - Instituţia

Programul INFRATEH articulează un număr mare de entităŝi interesate să găsească sprijin în inovare şi transfer de tehnologie. Camera de Comerŝ şi Industrie a judeŝului Braşov este unul dintre cei trei jucători-cheie care formează o reŝea în cadrul Regiunii Centru din România (a se vedea harta).

Reţeaua naţională

de Centre de

Informare

Tehnologică

Page 103: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

103

Camera de Comerŝ şi Industrie Braşov a dezvoltat conceptul de Centru de informare tehnologică în domeniile celor mai relevante sub-sectoare competitive ale economiei judeŝului şi regiunii: turismul, protecŝia mediului şi industria lemnului, având în vedere, de asemenea, atingerea obiectivelor viitoare de dezvoltare şi valorificarea potenŝialului judeŝului şi regiunii.

Astfel, Centrul de Informare Tehnologică în turism, protecŝia mediului şi industria lemnului CIT INFOTEH a fost înfiinŝat, în contextul naŝional descris anterior, de către Camera de Comerŝ şi Industrie a Judeŝului Braşov (CCIB), în parteneriat cu entităŝi publice şi private din judeŝele Braşov, Harghita şi Covasna şi cu sprijinul Autorităŝii Naŝionale de Cercetare Ştiinŝifică. CIT-INFOTEH este amplasat şi funcŝionează ca un departament specializat în cadrul CCIB şi este responsabil cu diseminarea şi promovarea inovării şi transferului tehnologic în Regiunea Centru.

CIT-INFOTEH este certificat şi recunoscut de Ministerul Educaŝiei şi Cercetării; este autorizat prin Decizia nr. 9119/16.04.2007 şi acreditat prin Decizia nr. 9785/04.11.2008 a Ministerului Educaŝiei şi Cercetării.

Deşi primele trei domenii prioritare competitive pe care centrul le are în vedere sunt turismul, protecŝia mediului şi industria lemnului, viziunea centrului pentru viitorul competitivităŝii regionale include şi domeniile transport feroviar, industrie chimică, instalaŝii de ridicare şi transport. (poduri mobile, macarale etc.). Parteneriatul

Parteneriatul CIT-INFOTEH este configurat pe domeniile relevante menŝionate

anterior între 12 entităŝi relevante: companii, camere de comerŝ, universităŝi,

instituŝii de cercetare, entităŝi publice, ONG-uri.

Entităŝile membre ale Centrului lucrează în parteneriat, pe baza rolurilor şi a

intereselor legate de natura lor specifică; ele utilizează şi articulează resursele şi instrumentele operaŝionale specifice.

În interiorul parteneriatului, Biroul CIT-INFOTEH din cadrul CCIB este

responsabil cu facilitarea strategiei regionale privind asigurarea informării

tehnologice, strategii de implementare a activităŝilor, instrumente specifice şi

managementul general al centrului.

Camera de Comerŝ şi Industrie a Judeŝului Braşov, Sediul CIT-

INFOTEH

Page 104: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

104

Companiile membre sunt interesate fie în a obŝine şi a utiliza cele mai bune informaŝii din domeniul tehnologic şi în transferul de noi tehnologii dezvoltate aducătoare de profit, pentru pieŝele relevante.

Interesul universităŝilor este de a dezvolta noi tehnologii, pentru a construi capacitatea profesională acordată la cererea de pe piaŝă, pentru a furniza soluŝii tehnologice profitabile şi pentru a-şi îmbogăŝi portofoliul de inovaŝii.

Institutele de cercetare-dezvoltare şi centrele urmăresc să dezvolte produse şi să le lanseze pe piaŝă pentru beneficiul tuturor părŝilor.

Entităŝile publice responsabile de domenii specifice de interes ale parteneriatului, sunt interesate de îmbunătăŝirea managementului domeniului şi prosperitatea regională, cu sprijinul şi contribuŝiile celorlalŝi actori implicaŝi: întreprinderile private, universităŝi, etc.

Camerele de Comerŝ şi Industrie, prin natura lor, caută corelarea cererii şi ofertei, problemelor şi oportunităŝilor în domeniile economice de interes pentru partenerii CIT INFOTEH.

ONG-urile care acŝionează în domeniile economice respective pot contribui prin catalizarea interesului tuturor părŝilor în tehnologii durabile, dezvoltarea avantajelor competitive, dezvoltare economică, aderarea la reŝele importante etc.

Valoarea adăugată a parteneriatului CIT-INFOTEH constă în faptul că membrii implicaŝi sunt focalizaŝi pe competitivitatea regională şi îşi împărtăşesc competenŝele, cunoştinŝele, responsabilităŝile, reŝelele şi resursele în promovarea tehnologiei şi inovaŝiei pentru afaceri competitive. Biroul CIT-INFOTEH

CIT-INFOTEH Braşov este organizat ca un departament în cadrul CCIB, având o structură specifică şi autonomie financiară.

Directorul general şi directorul adjunct sunt responsabili de gestionarea şi administrarea centrului.

Departamentul CIT-INFOTEH este structurat în mai multe birouri, cum ar fi: Biroul de Marketing şi PR, Biroul de informaŝii tehnologice pentru turism montan, rural şi balnear, Biroul de informaŝii tehnologice pentru protecŝia mediului; Biroul de informaŝii tehnologice pentru industria lemnului; Biroul de asistenŝă şi consultanŝă pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală; Biroul pentru crearea și editarea materialului tehnic, publicitate pentru companii.

Echipa de lucru a Centrului beneficiază de trei consultanŝi externi, specializaŝi pe domeniile de activitate CIT. Strategia CIT-INFOTEH

Obiectivul strategic general al CIT-INFOTEH este promovarea informaŝiilor referitoare la rezultatele cercetării-dezvoltării, documentării tehnologice şi programelor de instruire pentru sectorul privat, venind în sprijinul dezvoltării comportamentului inovativ în domeniile turism, protecŝia mediului şi industria lemnului.

Page 105: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

105

Obiectivele strategice specifice care derivă din obiectivul general sunt următoarele:

• Oferirea de sprijin pentru IMM-uri la punerea în aplicare a rezultatelor cercetării-dezvoltării; • Sprijinirea accesului companiilor, instituŝiilor şi universităŝilor la programele de finanŝare relevante; • Sprijinirea IMM-urilor pentru creşterea potenŝialului de a folosi noile tehnologii; • Diseminarea inteligentă a cunoştinŝelor ştiinŝifice.

Clienţi şi servicii CIT-INFOTEH Principalele categorii de clienţi ai Centrului sunt: a) companii private care activează în domeniile turism, protecŝia mediului şi industria lemnului; b) universităŝi; c) entităŝi care lucrează în interiorul reŝelelor Cercetare-Dezvoltare-Inovare.

CIT-INFOTEH este focalizat pe o dezvoltare regională economică durabilă,

bazată pe consolidarea competitivităț ii; în acest sens, furnizează o gamă largă de

servicii în domeniile turism, protecŝia mediului şi industria lemnului, adresate în

principiu IMM-urilor dar şi altor entităŝi regionale, naŝionale şi internaŝionale.

Principalele servicii sunt:

• Acordarea de asistenŝă în afaceri, în inovare şi transfer tehnologic; • Acordarea de asistenŝă tehnică şi consultanŝă privind modelele

experimentale şi dezvoltarea de prototipuri; • Acordarea de asistenŝă şi consultanŝă în domeniul drepturilor de

proprietate intelectuală; • Asigurarea diseminării cunoştinŝelor tehnologice şi ştiinŝifice; • Asistenŝă şi sprijin pentru entităŝile naŝionale şi internaŝionale, privind

structurarea de afaceri relevante şi cercetarea şi dezvoltarea de parteneriate în domeniile de interes;

• Dezvoltarea bazei de date şi furnizarea de informaŝii cu privire la cercetare, rezultate, statistici;

• Promovarea de informaŝii către companiile din sectoarele relevante, privind tehnologiile novatoare disponibile în ŝară şi în Europa;

• Furnizarea de informaŝii, consultanŝă, expertiză tehnologică în domeniile turismului, protecŝiei mediului, industriei lemnului, cu accent pe impactul asupra dezvoltării companiilor, competitivităŝii, ocupării forŝei de muncă;

• Furnizarea de programe de formare în domenii specifice şi în afaceri; • Furnizarea de consultanŝă în elaborarea de propuneri de proiecte, studii

relevante, analize cost-beneficiu, planuri de afaceri, studii de oferte, de marketing, de promovare, parteneriate inter-sectoriale.

Resursele financiare ale CIT-INFOTEH

Resursele financiare disponibile pentru activităŝile CIT-INFOTEH provin din

proiecte, resurse proprii, alte resurse din proiecte conexe, taxe de participare şi

asistenŝă tehnică.

Page 106: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

106

Bune practici CIT-INFOTEH Braşov a contribuit, începând cu anul 2007, la un proces amplu

şi complex de dezvoltare de parteneriate, schimbare de mentalitate, deschidere de pieŝe, construirea capacităŝilor în sectoarele şi domeniile cu care colaborează. Pentru obiectivele programului EAST_INNO_TRANSFER, au fost identificate, în vederea diseminării şi multiplicării, patru exemple de bune practici.

Exemplul de Bună Practică nr. 1 – Deschiderea pieţelor relevante

Unul dintre obiectivele principale ale CIT-INFOTEH de la înfiinţarea sa a fost de a deschide piaţa de informaţii tehnologice prin furnizarea celor mai bune informaţii pentru părţile interesate relevante. Calitatea Informaţiei Tehnologice a fost crucială pentru asigurarea:

a. Serviciilor specifice pentru IMM-uri şi întreprinderi mari interesate şi care aveau nevoi specifice;

b. Contribuţiilor substanţiale la consolidarea competitivităţii. Resursele financiare de care CIT face uz în proces sunt: resursele proiectului, taxele de participare şi taxele de servicii.

Pot fi identificaŝi mai mulŝi factori de succes: a) concentrarea asupra inovaŝiilor tehnologice relevante şi pe nevoile pieŝei; b) concentrarea asupra companiilor relevante; c) concentrarea pe profit.

În scopul de a transfera buna practică au fost identificate trei condiŝii: a) practicile ar trebui să fie diseminate către alte Camere de Comerŝ din alte judeŝe ale Regiunii Centru; b) domeniile de interes CIT trebuie să fie formulate clar şi “virusate” cu interesul de a utiliza instrumente pentru deschiderea pieŝelor relevante; c) bunele practici ar trebui diseminate şi reproduse în cadrul reŝelei INFRATEH. Rezultatele concrete ale CIT, ca urmare a atitudinii interactive cu care abordează deschiderea pieţelor tehnologiilor inovatoare şi noi s-au concretizat în:

• 5 produse noi realizate; • 7 noi tehnologii puse în aplicare; • Mai mult de 250 de companii care şi-au modernizat tehnologiile

existente.

Exemplul de Bună Practică nr. 2 - Construirea de parteneriate O a doua bună practică identificată se referă la eforturile continue pentru

construirea de parteneriate în jurul noilor tehnologii şi proiecte inovatoare în domeniile de referinţă ale CIT, prin reunirea unor entităţi relevante din mediul privat, de cercetare, academic şi sectorul public, pentru:

a. Catalizarea cooperării inter-sectoriale; b. Catalizarea cooperării bazate pe schimburi şi partajare de resurse,

capacităŝi, responsabilităŝi, instrumente, potenŝial, etc. Resursele financiare pe care CIT le foloseşte în proces sunt: resursele proiectului CIT INFOTECH, resursele proprii, resursele altor proiecte conectate.

Page 107: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

107

Următorii factori cheie de succes pot fi subliniaŝi: a) Strategia de dezvoltare bazată pe schimburi între parteneri; b) Concentrarea pe partenerii relevanŝi şi interesaŝi de performanŝă; c) Concentrarea pe respectarea şi articularea clară a intereselor şi caracteristicilor specifice ale partenerilor.

Pentru transferul bunei practici au fost identificate ca necesare două condiŝii: a) practica de transfer ar trebui să se bazeze pe articularea partenerilor în funcŝie de domeniile lor specifice; b) transferul practicilor în alte regiuni ar trebui să fie adaptat în funcŝie de nevoile regionale şi contextuale. Rezultatele concrete ale investiţiilor CIT în dezvoltarea de parteneriate solide s-au concretizat în:

• Mai mult de 320 de proiecte cu diverşi parteneri în vederea dezvoltării şi modernizării societăţilor bazate pe tehnologii la zi, logistică performantă, sporirea productivităţii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor; • 10 proiecte axate pe inovare la nivel naţional.

Exemplul de Bună Practică nr. 3 – Schimbarea mentalităţii Strategia şi proiectele CIT-INFOTEH sunt menite să schimbe mentalitatea actorilor relevanţi, prin furnizarea către părţile interesate de informaţii specifice şi formare privind tehnologiile inovatoare pentru:

a. a articula promovarea tehnologiilor inovatoare cu evenimente de marketing;

b. a articula comercializarea de tehnologii inovatoare cu programele de formare relevante.

Resursele financiare de care CIT face uz în proces sunt: resursele

proiectului CIT INFOTEH, taxele de participare, alte taxe de servicii, resurse din proiecte conexe.

Doi factori-cheie de succes au contribuit la succesul practicii: a) accentul pe inovaŝiile tehnologice relevante şi pe nevoile pieŝei; b) accentul pe companiile importante şi actorii instituŝionali.

Pentru transferul bunei practici au fost identificate ca necesare următoarele trei condiŝii: a) implicarea tuturor Camerelor de Comerŝ din Regiunea Centru; b) articularea celor trei domenii economice în responsabilitatea CIT, c) transferul practicii către alte regiuni, ŝinând seama de condiŝiile regionale specifice. Rezultatele concrete ale investiţiilor CIT privind schimbarea mentalităţii în favoarea noilor tehnologii şi inovaţii constau în:

• 111 evenimente de documentare tehnologică şi schimb de experienŝă la care au participat cca. 260 de companii;

• Stabilirea parteneriatelor de afaceri Româno-Germane şi Româno-Chineze; • Seminar privind legislaŝia de mediu; • 2 Conferinŝe Regionale privind Cercetarea ştiinŝifică 2020, în anul 2011, la

care au luat parte 155, respectiv 200 participanŝi;

Page 108: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

108

• 2 Conferinŝe Naŝionale în cercetarea ştiinŝifică 2010, 2011; • evenimente de promovare a afacerilor şi evenimente de atribuire de

premii în afaceri; • 15 simpozioane în domeniul tehnologiilor inovatoare; • 2 evenimente Zilele Energiei, cu peste 100 de participanŝi; • 24 cursuri de formare profesională, de nivel de calificare de bază şi 17

cursuri de formare, la nivel mediu, cu peste 470 de participanŝi; • 7 cursuri de formare, la nivel de perfecŝionare, cu peste 130 de

participanŝi; • 2 cursuri specializate de formare, cu 59 participanŝi; • 10 cursuri de instruire pentru experŝi, cu 235 participanŝi; • Crearea a 126 de noi locuri de muncă; • Crearea a 38 de noi companii.

Exemplul de Bună Practică nr. 4 - Funcţionarea în cadrul instituţional adecvat şi în reţele relevante

CIT-INFOTEH activează în domeniul asigurării informaŝiei privind tehnologia şi inovarea, ca departament în cadrul Camerei de Comerŝ şi Industrie Braşov. CIT este în acelaşi timp membru în reŝele de dimensiuni regionale, naŝionale şi internaŝionale (ex: Enterprise Europe Network).

Participarea CIT în cadrul reŝelelor specializate judeŝene, regionale, naŝionale şi internaŝionale, are în vedere aspecte cum sunt: a) Asigurarea unei poziŝii instituŝionalizate relevante, atragerea de resurse, accesul la instrumente şi putere de a influenŝa politicile în domeniu; b) Participarea în acŝiuni relevante, ca membru al unui parteneriat puternic la scară regională, cel puŝin.

Resursele financiare de care CIT face uz în proces sunt: Resursele proiectului CIT INFOTEH, taxe de participare, taxe pe servicii, resurse din alte proiecte conexe.

Au fost identificaŝi trei factori cheie de succes au contribuit la succesul practicii: a) asigurarea relevanŝei CIT pentru instituŝia Camerei de Comerŝ şi Industrie Braşov; b) asigurarea condiŝiilor necesare funcŝionării pentru membrii reŝelei; c) menŝinerea unui parteneriat strâns între membrii reŝelei în jurul unor proiecte atrăgătoare. În vederea transferului bunelor practici au fost identificate ca necesare patru categorii de condiŝii: a) implicarea tuturor Camerelor de Comerŝ din Regiunea Centru; b) articularea celor trei domenii economice în responsabilitatea CIT; c) diseminarea şi replicarea practicii la nivelul Regiunii Centru; d) transferul practicii către alte regiuni, ŝinând seama de condiŝiile regionale specifice.

Page 109: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

109

Rezultatele concrete ale CIT în lucrul cu instituŝii-umbrelă constă în:

• CIT-INFOTEH funcŝionează ca un departament al Camerei de Comerŝ şi Industrie Braşov şi beneficiază de imaginea, puterea, resursele, cooperarea, reŝelele acesteia;

• CIT-INFOTEH funcŝionează deja pe o piaŝă regională: judeŝele Braşov, Harghita, Covasna;

• CIT-INFOTEH este membru activ al Programului INFRATECH, din reŝeaua Enterprise Europe etc.

Date de contact CIT-INFOTEH, unde se pot găsi sau solicita informaŝii suplimentare:

CIT INFOTEH Camera de Comerţ şi Industrie Braşov RO 500 173 Braşov Str. Mihail Kogălniceanu, 18-20 Tel: 0268 417 046; 0268 412 357; 0728 137 742 E-mail: [email protected]; [email protected] www.ccibv.ro

Page 110: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

110

UNIVERSITATEA STAFFORDSHIRE „Centrul de Afaceri”

Ce este un Centru de Afaceri?

Centrul de Afaceri al Universităŝíi Staffordshire este plin de viaŝă, de comunităŝi de întreprinzători şi oameni de afaceri care fac schimb de informaŝii, lucrează împreună, producând un efect sinergic în activităŝile lor şi învăŝând fiecare din experienŝa celuilalt, ca şi din expertiza oferită de către universitate.

Centrul de Afaceri pune la dispoziŝie o întreagă gamă de birouri puŝin costisitoare, moderne şi creative pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

Oferind ca bonus accesul la resurse, precum infrastructura IT, săli de conferinŝe, parcare şi personal de primire etc, costurile globale sunt partajate între toate întreprinderile cu sediul în Centrul de Afaceri. Istoricul Centrului de Afaceri

Conceptul de Centrul (Sat) de Afaceri a devenit pentru prima dată o realitate cu peste zece ani în urmă. De atunci peisajul comercial s-a modificat foarte mult, şi Centrul de Afaceri a trebuit să se transforme şi să se adapteze la aceste schimbări. Scopul şi obiectivele Centrului de Afaceri · Creşterea gradului de retenŝie a populaŝiei în zona de origine · Creşterea numărului de absolvenŝi şi studenŝi care să demareze propria afacere, creând astfel locuri de muncă în zona locală · Crearea unui mediu protectiv şi a unei susŝineri pentru noi întreprinzători în demararea unei afaceri, prin oferirea accesului la oportunităŝi de finanŝare, mentori şi asistenŝa în planificarea afacerilor chiar la faŝa locului, prin universitate · Încurajarea întreprinderilor în a colabora cu Universitatea, utilizând expertiza, facilităŝile şi cercetarea pe care aceasta le pune la dispoziŝie Rolul Centrului de Afaceri

Centrul de Afaceri Stoke are ca obiectiv furnizarea unui mediu sigur pentru susŝinerea şi cultivarea întreprinderilor noi şi emergente. O comunitate de antreprenori intrată de curând în lumea afacerilor, cu sprijin şi consultanŝă puse la dispoziŝie atât de către universitate cât şi de către întreprinderile mai vechi care funcŝionează în interiorul Centrului de Afaceri.

Încurajând o varietate largă de afaceri, conduse de persoane care au aceeaşi viziune, economia locală este intarită, prin extinderea investiŝiilor locale şi în afara zonei.

Page 111: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

111

Pentru ce să alegi Centrul de Afaceri Stoke? Centrulde Afaceri Stoke este complet echipat cu birouri de dimensiuni mici si

medii. Oferind un pachet cu totul inclus, dar flexibil în acelaşi timp, el este capabil să furnizeze întreprinderilor noi şi emergente suport, facilităŝi şi resurse de care acestea au nevoie, la momentul la care ele se concentrează pe construirea unei afaceri, şi, prin urmare, nu au nevoie de preocuparea suplimentară a costurilor pe care le presupune un birou. Pechetul oferit de Centrul de Afaceri include: · Mobilier, computer, imprimante şi software · IT infrastructură şi suport · Toate cheltuielile de întreŝinere şi taxele de servicii · Săli de instruire şi conferinŝe · Acces la asistenŝa pentru întreprinderi, oportunitati de finantare si cursuri de formare în cadrul Universităŝii · Locaŝie excelentă pentru toate reŝelele de transport Fapte şi cifre:

Total No. Unităţi

(excl şedinţe /

admin)

unitate

mărime min/

Preţ

unitate mărime

max / Preţ

Total spaţiu de închiriat

Ocupare

actuală

Centru de afaceri Stoke 30 95 sq ft /

£255 pcm

569 sq ft /

£1435 pcm

8,053 sq ft 75%

Centru de afaceri Stafford

41 137 sq ft /

£385 pcm

303 sq ft / £785

pcm

8,151 sq ft 85%

Centru de afaceri Lichfield

26 117 sq ft /

£355 pcm

707 sq ft /

£2050 pcm

6,085 sq ft 95%

Centru creativ Stoke 17 £65 pcm N/A N/A 95%

Spaţiu birouri Oferit in Stoke

şi Stafford

£100 pcm N/A N/A N/A

Studiu de caz: o întreprindere localizată în Centrul de Afaceri

Coste and Waterman Ltd, cu sediul în Centrul de Afaceri Stoke a fost fondată în 2009, de către Gary Carse şi Daniel Waterman, absolvenŝi Universităŝii Staffordshire. Gary şi Daniel au fost studenŝi cu normă întreagă, deci afacerea a fost demarată în paralel cu studiile.

În 2011, după absolvirea facultăŝii, au luat decizia de a continua afacerea şi au preluat un spaŝiu în Centrul de Afaceri Stoke. Acest lucru le-a permis să îşi gestioneze firma într-un mod mult mai profesionist, având un sediu fix localizat într-un mediu de afaceri care le facilita întâlnirea unor potenŝiali clienŝi.

Două dintre primele lor proiectele includ un videoclip pentru o trupa britanică bine cunoscută, şi un anunŝ pentru banca Santander, în care joacă pilotul de formula unu Lewis Hamilton.

Page 112: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

112

Acum, ei sunt capabili să îşi gestioneze compania pe bază de normă întreagă, au colaborat cu companii de producŝie de film locale şi au realizat proiecte comerciale de anvergură. În prezent derulează o serie de proiecte majore.

Datorită locaŝiei lor în campusul universitar, Gary şi Daniel au avantajul de a colabora îndeaproape cu Universitatea Staffordshire, oferind sprijin studenŝilor, precum şi oportunitatea unei experienŝe de mincă pentru studenŝii care doresc o carieră în industria de animaŝie.

În ianuarie 2012, Carse and Waterman a fost preselectată pentru premiul “Start-UP-ul Anului” , care se decernează în cadrul unei ceremonii locale, recunoscându-se astfel impactul companiei asupra economiei locale într-un perioadă scurtă de timp.

Daniel atribuie acest success faptului că firma este localizată în Centrul de Afaceri Stoke, ceea ce oferă companiei o imagine mai profesionistă în lumea afacerilor.

Politica Guvernamentală a în domeniul Inovării care a stat la baza strategiei Fondului de finanţare pentru Inovare şi Educaţie din cadrul Universităţii

Staffordshire (HEIF) strategia 2011-15 SU şi HEIF www.staffs.ac.uk Politica Marii Britanii în domeniul Inovarei: LINII DE ACŢIUNE STRATEGICE

Fondul performanŝei din educaŝia superioară în UK Există 11 universităŝi engleze aflate în topul primelor 100 universităŝi din lume (locul doi după USA). UK atrage de 5% dintre doctoranzi (locul doi după USA). Marea Britanie este a treia ŝară din G8 (după SUA şi Germania) în ceea ce priveşte calificările pentru doctorat.

Marea Britanie produce mai multe publicaŝii şi are cheltuieli cu cercetarea pe unitate monetară (lira sterlină) mai mari decât alte ŝări din G8.

Având 1% din populaŝia lumii, Marea Britanie produce 7,9% din publicaŝii; Marea Britanie primeşte 11,8% din distincŝiile internaŝionale în domeniul publicaŝiilor si 14,4% din distincŝiile pentru publicaŝiile cu cel mai mare impact. Cu toate acestea, inovarea în Marea Britanie este la un nivel mult scăzut sub pragul aşteptat pentru o ŝară care se concentrează foarte mult pe cercetare academică. Marea Britanie este văzută ca un Adept al inovării mai degrabă decât un ca un Lider.

• Marea Britanie/Europa are nevoie de a atrage mai multe investiŝii private în cercetare şi inovare. Targetul este de 3% din PIB-ul destinat întregii zone de cercetare din Europa.

• Afacerile din domeniul Cercetării şi Dezvoltării (C&D) în Marea Britanie sunt concentrate în relativ puŝine companii mari şi într-un mic număr de sectoare industriale; 6 companii din Marea Britanie investesc în C&D în domeniul industriei ; BT, BAE systems, Rolls Royce, QinetiQ, Glaxo Smithkline, Astra Zeneca (altele sunt divizii ale corporaŝiilor multinaŝionale cu sediul în Marea Britanie …cei mai mari zece investitori deŝin 34% din totalul afacerilor C&D, iar primii 50 deŝin un procent de 56% din acestea).

• IMM-urile independente deŝin numai 3,5% din cheltuieli. Cu toate acestea…

Page 113: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

113

• Marea Britanie/Europa are nevoie de mai multe IMM-uri inovatoare pentru a crea creştere şi locuri de muncă, produse şi servicii inovatoare bazate pe aplicaŝiile muncii de cercetare în mediul de afaceri. În ceea ce priveşte cheltuielile publice pentru sprijinirea mediului de afaceri,

se pune accent pe dezvoltarea IMM-urilor cu ritm ridicat de creştere şi pe colaborarea cu universităŝile. IMM-urile cu ritm de creştere ridicat, care reprezintă 6% din totalul IMM-urilor, sunt mult mai inovatoare, mai dinamice, generând o creştere a ocupării forŝei de muncă cu 20% pe an.

În timp ce investiŝiile în domenii tradiŝionale ale Cercetării şi Dezvoltării în Marea Britanie sunt relativ scăzute, investiŝiile în alte domenii care încorporează cercetare, cum ar fi design-ul, branding-ul şi software-ul, sunt mai mari.

În Marea Britanie există destule poveşti de succes ; avem lideri mondiali în afaceri care furnizează produse şi servicii inovatoare în întreaga lume, dar performanŝa noastră generală, stabilită în raport cu afacerile de nivel mediu din ŝară, nu constă în atingerea unui nivel de bunăstare şi a unor locuri de muncă, iar Învăŝământul superior este neperformant în sensul comercializării produselor rezultate din cercetare pentru a creşte productivitatea a 30% din întreprinderile din Marea Britanie cu creştere zero.

Marea Britanie ocupă locul 8 în rândul celor mai competitive ŝări în privinŝa gestionării afacerilor, urcând cu două locuri faŝă de anul 2011, iar în ceea ce priveşte start-up-urile am deposit multe ŝări din G7, inclusive Germania şi Franŝa, rămânând însă mai departe în urma SUA. Bugetele departamentalale ale guvernului au fost realiniate, în sensul unei revizuiri strategice de cheltuieli pentru a aborda această nouă realitate. Revizuirea cheltuielilor

Bugetele pentru ştiinŝă au fost restricŝionate la 4,6 miliarde lire sterline până în 2015.

Acesta este un nivel de decontare în termeni financiari, dar se traduce în termini reali într-o pierdere de 10%. DEPARTAMENTUL PENTRU AFACERI, INOVAŢII ŞI COMPETENŢE a pierdut

25 de procente din bugetul său total. AIC este nevoită să facă economii la bugetul pentru ştiinŝă, fără a tăia din granturilepentru cercetare în valoare de 234 milioane lire sterline pe an până în 2014-2015. Economiile făcute vor fi reinvestite în granduri pentru cercetare.

AIC va trebui să facă economii eficiente de 162 milioane lire sterline pe an în instituŝele de cercetare şi universităŝi, dar încă nu se ştie dacă acestea vor contribui la cele 234 milioane sau vor fi o sarcină suplimentară. Cheltuielile cu capitalul ale AIC vor fi tăiate cu 44 de procente până în 2014-15.

Învăŝământul Superior a primit o lovitură mai mare decât ştiinŝa. BUGETELE UNIVERSITARE din care s-au scăzut cheltuielile cu CERCETAREA urmează a fi reduse cu 40% până în 2014-15. Aceasta înseamnă o reducere bugetară de 25% pentru majoritatea departamentelor. Potrivit analizei Browne, contribuŝia financiară a absolvenŝilor va creşte prin introducerea taxei de studii “în paralel cu o reducere drastică a burselor profesorale” începând cu 2012.AIC a confirmat că va continua să acorde burse profesorale pentru ştiinŝă, tehnologie, inginerie, matematică şi limbi moderne.

Page 114: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

114

Bugetul Pentru învăŝământul superior va suferi o reducere de 40% ( 2,9 miliarde lire sterline), urmând să ajungă până în 2014-2015 la 7,1 miliarde lire sterline.

Va avea loc o reformă a FONDULUI PENTRU INOVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR, care are ca scop “încurajarea universităŝilor în a creşte înteracŝiunea economică dintre baza de cercetare şi mediul de afaceri”. Guvernul dă asigurări că numai cele mai eficiente universităŝi vor fi finanŝate, cu condiŝia de a satisfice aşteptările.

Rezumând cele de mai sus, schimbarea majoră în politică este următoarea: „Învăţământul superior este acum punctul central al creşterii economice‟ Planul de Creştere al HMT/AIC, martie 2011

Acesta reprezintă noua directive pentru guvernul de coaliŝie în răspuns la recesiunea mondială şi la criza zonei euro. Traversăm cea mai mare criză din epoca modernă, iar Marea Britanie încearcă să iasă din recesiune şi să intre într-un trend pozitiv printr-o nouă strategie industrială, în cadrul căreia 20% din PIB provine din industria de prelucrare, iar accentul să fie pus pe inovare şi pe aducerea pe piaŝă a celor mai bune idei în mod eficient.

Pentru Universitatea Staffordshire, implicaŝia majoră la nivel organizational se referă la aplicarea în practică a TUTUROR rezultatelor cercetării şi la conectarea lor la strategia de Transferuri de Informaŝie. De asemenea, se pune accent pe economiile locale şi pe importanŝa IMM-urilor în reechilibrarea economiei, pe plasarea comunităŝilor şi a mediilor de afaceri în centrul dezvoltării economice.

Descentralizarea finanŝărilor, transferul lor către guvernele locale prin intermediul Parteneriatelor Antreprenoriale Locale (LEP) şi parteneriatele public-private au ca scop dezvoltarea strategiilor locale de creştere bazate pe propriile lor priorităŝi şi viziuni economice. Aceasta se poate realiza printr-o politică coerentă, concepută în interconexiune cu industria şi mediul academic. Parteneriatele Antreprenoriale Locale (LEP) sunt axate pe Reechilibrarea Economiei De la Naŝional la Local…a contrui ŝinând cont de oportunităŝile locale De la Sud la Nord…abordarea disparităŝilor regionale care persist Abordări sectoriale şi bazate pe locaŝie ale dezvoltării sustenabile De la Servicii la Industriile de prelucrare De la Public la Privat De la industriile tradiŝionale la o economie bazată pe cunoaştere De la meserii de slabă calificare la profesii cu grad înalt de calificare Aceste obiective pot fi atinse doar prin eforturile universităŝilor de a răspunde provocărilor creşterii economice şi provocărilor societăŝii. Programul Naţional privind Fondul de finanţare pentru Inovare şi Educaţie (HEIF) reprezintă stimulul politic major oferit universităţilor în scopul de a încuraja Transferul de Informaţie cu industria, în beneficiul economiei şi al societăţii.

Realizări majore ale HEIF

Page 115: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

115

HEIF este parte a politicii naŝionale în legătură cu cerinŝele creşterii economice şi tranziŝia către un sector privat care să relanseze economia.

Protejarea Fondului de finanţare pentru Inovare şi Educaţie (HEIF) HEIF are un buget annual de 150 milioane de lire distribuite în Sectorul

Învăŝământului Superior de către Consiliul de Finanŝare a Învăŝământului Superior care este o divizie a Departamentului pentru Inovaŝii în Afaceri şi Competenŝe.

Fondul de finanţare pentru Inovare şi Educaţie (HEIF) al Universităţii Staffordshire are alocate 4,8 milioane de lire sterline pentru perioada 2011-15. Este distribuit în funcŝie de performanŝă şi pe baza unei Strategii Instituŝionale Individuale şi a unui Plan de Măsuri.

HEIF a creat legături tot mai strânse cu mediul de afaceri: în 2003, Richard Lambert remarca că mai puŝin de 20% din afaceri erau legate de mediul academic. Într-un raport realizat în anul 2010 de către CBI Education and Skills Survey se arată că 66 % din afaceri erau, la acea oră, conectate la mediul academic.

• HEIF a generat creşterea veniturilor din Transferul de Informaŝii (în ceea ce priveşte impactul economic şi social)

• Veniturile totale rezultate din interacŝiunea dintre mediul academic britanic, mediul de afaceri şi comunitate au crescut cu 35%, de la 2.28 miliarde lire în 2003-2004 la 3.09 miliarde lire în 2010-2011.

• Câştiguri substanŝiale din investiŝii publice/ efectul de levier: fiecare 1 liră investită prin HEIF generează un venit pentru universitate între 4,9 şi 7,1 lire Se aşteaptă ca HEIF să sprijine universităŝile în extinderea activităŝilor care

fac obiectul Transferului de Tehnologie, cu impact asupra societăŝii şi economiei Marii Britanii.Este vorba despre suportul oferit educaŝiei antreprenoriale,întreprinderilor sociale cu impact asupra studenŝilor şi personalului şi spiritului antreprenorial.

HEIF identifică şase tipuri de activităŝi necesare derulării cu success a Transferului de Informaŝii (HEFCE recunoaşte că pot exista suprapuneri ale acestora): 1.Facilitarea procesului depunere în practică a rezultatelor. 2. Competenŝe şi dezvoltarea capitalului uman. 3. Partajarea şi difuzarea informaŝiei 4. Sprijinirea angajamentului comunitar/public 5. Întreprinderea socială / antreprenoriat. 6. Exploatarea resurselor material ale universităŝii.

Pe lângă restricŝionarea şi redirecŝionarea operată de către HEIF, creşte rolul Agenŝiei Britanice de Inovaŝii, Consiliul de Strategie Tehnologică (TBS). Încă de la înfiinŝare,TBS a devenit finanŝator principal al cercetării pe bază de cooperare şi al programelor de inovare, conectând universităŝile şi mediul printr-o reŝea bine structurată şi prin schimburi de personal, rol salutat pe scară largă atât de către universităŝi cât şi de mediul de afaceri. Universitatea Staffordshire are în organigramă un director de finanŝare care se ocupă de obŝinerea de finanŝări din partea TBS pentru IMM-uri.

Finanŝările sunt allocate pe baza implementării pe piaŝă a noilor tehnologii, astfel încât integrarea cercetării cu industria să genereze noi oportunităŝi de afaceri pentru dezvoltarea economocă a regiunii.

Implicaŝiile politice pentru Universitatea Staffordshire se referă la faptul că finanŝările de bază pentru infrastructura transferului de informaŝii (Departamentul

Page 116: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

116

de Dezvoltare Comercială şi Antreprenorială, facilităŝile, expertiza şi lansarea proiectelor în interiorul Centrului nostru de Cercetare Aplicată) sunt puse la dispoziŝie de către HEIF şi sunt utilizate ca o pârghie de obŝinere a unor viitoare finanŝări din partea TBS pentru industriile specific şi/sau programele de dezvoltare tehnologică Referinŝe •HEFCE policy -http://www.hefce.ac.uk/econsoc/buscom/ •HEIF 2011-15 -http://www.hefce.ac.uk/econsoc/buscom/heif/ •HEBCI survey -http://www.hefce.ac.uk/econsoc/buscom/hebci/ •Evaluation -http://www.hefce.ac.uk/pubs/hefce/2009/09_15/ • Cambridge/PACEC papers -http://www.pacec.co.uk/ http://www.wilsonreview.co.uk/ http://www.bis.gov.uk/assets/biscore/innovation/docs/i/11-1387-innovation-and-research-strategy-for-growth.pdf Răspunsul nostru la Directivele Politice

Universitatea Staffordshire va contribui la creşterea economică pe termen lung şi la prosperitatea generală prin crearea de noi afaceri şi prin investiŝii în portofoliul propriu de întreprinderi cu creştere ridicată, crescând valoarea proprietăŝii noastre intelectuale şi demonstrând impactul economic pe care il avem asupra activităŝii de inovare, locurilor de muncă şi prosperităŝii sociale.

Aceasta a condus la conturarea unor principii directoare ale strategiei Fondului de finanŝare pentru Inovare şi Educaŝie din cadrul Universităŝii Staffordshire (HEIF) pentru perioada 2011-15:

• Focusarea asupra pieŝei a făcut ca cererea să fie cea care orientează cercetarea, iar cercetarea să fie orientată spre produse şi servicii, spre bunuri de consum care se aliniază schimbărilor din societate şi oportunităŝolor economice prioritare pentru guvernul britanic:

• Sănătate, schimbări demografice şi bunăstare • Energie sigură, curate şi eficientă • Transport intelligent, “verde” (ecologic), integrat • Eficienŝă în acŝiunile asupra climei şi resurselor, inclusive asupra

materiilor prime • Societăŝi cu grad ridicat de incluziune, inovatoare şi sigure • Securitate, supraveghere şi luptă împotriva criminalităŝii

cibernetice

• Furnizarea unui mediu mai bun în care să fie comercializată cercetarea • Inovare deschisă şi găsirea în comun de soluŝii • Prosperitatea economică şi socială a Marii Britanii depinde de o economie

sănătoasă, bazată pe cunoaştere, pe conexiunea dintre baza de cunoştinŝe şi industrie

• Universităŝile sunt parte integrantă a lanŝului de aprovizionare a mediului de afaceri cu competenŝe şi inovaŝii

Page 117: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

117

HEIF constituie doar un aspect al răspunsului organizational de ansamblu la

aceste schimbări, dar este un vehicul important al strategiei noastre. Programul HEIF este condus de o echipă centrală formată din profesionişti în domeniul transferului de informaŝii, care funcŝionează în cadrul unui department important (52 de persoane) de Dezvoltare Comercială şi a Întreprinderii, responsabil pentru TOATE activităŝile în domeniul afacerilor şi pentru integrarea imperativelor comerciale şi de afaceri în Planul Universităŝii. Dezvoltarea Comercială şi a Întreprinderii în cadrul Universităţii Staffordshire

Universitatea Staffordshire este orientată spre utilizatorul final, spre cercetarea aplicată de piaŝă, ceea ce constituie un avantaj în ceea ce priveşte studenŝii şi partenerii nostri de afaceri şi comunitatea locală.

Oferta noastră de Afaceri este utilizată ca mijloc de articulare a gamei largi de servicii puse la dispoziŝia angajatorilor şi activităŝile oferite de universitate, care includ cercetarea aplicată, consultanŝă, exploatarea Proprietăŝii Intelectuale (IP),KTPs (Knowledge Transfer Partnership),Locuri de muncă şi dezvoltarea tot mai accentuată a forŝei de muncă.

Universitatea Staffordshire reprezintă o îmbinare între o afacere bine construită şi o universitate, fiind cunoscută pentru cercetarea aplicată care se desfăşoară aici şi putenicele ei legături cu industria.Cercetarea Aplicată din interiorul acestei universităŝi o singularizează în ceea ce priveşte indivizii, organizaŝiile şi societatea – noi anticipăm comercializarea expertizei noastre şi lucrăm în strânsă cooperare cu sectorul privat pentru a împărtăşi şi pune în aplicare rezultatele activităŝilor noastre.

Există o aspiraŝie permanent a universităŝii de a veni în întâmpinarea nevoilor angajatorului, cu un puternic accent pe efortul a oferi o forŝă de muncă cât mai calificată.

Centrul nostru de Cercetare Aplicată promovează cooperarea cu industria şi cu esperŝii internaŝionali în materiile de studio. Parteneriatele în domeniul cercetării generează colaborarea multidisciplinară, în scopul de a genera un impact economic şi social, încercând să resolve problem e reale, cum ar fi provocările pe care le reprezintă o populaŝie îmbătrânită şi reducerea emisiilor de carbon în viitor. Fiecare centru de cercetare aplicată are un mix dinamic de profesori itinerant, experŝi în domeniul industriei şi antreprenori rezidenŝi.

Proiectele de cercetare sunt sponsorizate de o gamă largă de colaboratori din industrie, consilii de cercetare, organizaŝii caritabile şi Consiliul de Strategie Tehnologică.

Universitatea dispune de 10 Centre de Cercetare Aplicată, care sunt principalele vehicule care livrează activităŝile de cercetare şi schimb de informaŝii şi reflect măsura în care competenŝele noastre fac faŝă priorităŝilor din industrie. Centrul de Studiu în Domeniul Sănătaŝii Mintale şi Îmbătrânirii(CAMH) Centru de Cercetare pentru Sport şi Educaŝie Fizică (CSHER) Institutul de Gândire Creativă Aplicată (I-ACT) Centrul de Media, Arte şi Tehnologie(C-MAT) Înstitutul de Cercetare în Politici Educaŝionale(IEPR) Centrul de Cercetare Aplicată în Afaceri (CABR)

Page 118: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

118

Centrul Mobil de Fuziune (MFC) Centrul de Informaŝii Secrete şi Sisteme de Securitate(CIISS) Centrul Staffordshire pentru Sisteme Eficiente de Energie (SCEES) Institutul pentru Mediu, Sustenabilitate şi Regenerare (IESR)

Importanŝa impactului şi relevanŝei cercetării este tot mai mare, şi punctul

nostru central rămâne Centrul de Cercetare Aplicată, care adduce în sprijinul cercetarii aplicate oportunităŝile activităŝii din zona comercială. În mod curent deŝinem în interiorul universităŝii 7 companii spin-out. Cunoştinŝele (informaŝiile) noastre ajung la parteneri de afaceri şi în comunitate prin intermediul publicaŝiilor, lecturilor, consultanŝei oferite, parteneriate de transfer de cunoştinŝe, prin companiile proprii spin-out şi start-up.Susŝinem activ exploatarea rezultatelor cercetării astfel încât partenerii nostril de afaceri să aibă acces la ultimele tehnologii şi modele de gândire, ceea ce ne face deosebit de competitivi.

Expertiza în cercetare este încorporată în mecanismele de sprijinire a studenŝilor, cu o ofertă sporită de angajare pentru absolvenŝi, cu oportunităŝi majore de a accesa programe de training în materie de afaceri şi consultanŝă în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală, destinate să asigure viitorilor cercetători un start în carieră cu accent pe impact şi valorificare. La Universitatea Staffordshire se pune accent pe interdisciplinaritate şi limita comercială dintre cercetare şi dezvoltare aplicată şi disciplinele de piaŝă. De cercetare beneficiază un public larg, ceea ce duce la creşterea dezvoltării economice şi sociale, mobilităŝii sociale, sănătăŝii şi bunăstării, comunităŝii, efectelor civice şi culturale. Acestea sunt extreme de importante, făcând parte din responsabilitatea socială corporatistă şi mobilitatea mediului economic. Noi maximizăm impactul, relevanŝa şi valorificarea bazei noastre de cunoştinŝe spre un număr semnificativ de parteneri, în scopul unei creşteri economice durabile. Lansând o serie de evenimente publice, îmbunătăŝim accesul publicului şi creştem gradul de colaborare între industrie, public şi partenerii din sectorul terŝiar.

Colaborarea cu mediul de afaceri şi angajatorii este fundamentală pentru îndeplinirea Planului Universităŝii şi oferă o experienŝă inegalabilă unui student. Aceste contacte îmbunătăŝesc activitatea didactică şi cercetarea şi furnizează mecanisme inovatoare pentru maximizarea impactului schimbului de informaŝii.

În mod curent gestionăm circa 20 de patente şi căutăm posesori de brevete, producători şi distribuitori care pot să participe la trasferul acestor tehnologii spre piaŝă.Tehnologiile pot fi brevetate în domeniul analizei video,pentru noi surse de energie, sisteme informatice inteligente, biomasă, generarea de energie electrică, design şi vizualizare a produselor electronice şi digitale high definition. Avem şi un portofoliu de Oportunităŝi pentru companii Spin-out (Spin-out Opportunities) de interes pentru antreprenori şi investitori. Ortopedie inteligentă Analiză video avansată Grand Independent Film Producŝie media originală Flux Ceramic Design Picture Nation

Pe lângă tehnologiile noastre de ultima generaŝie şi Centrul nostrum de

Ştiinŝe Aplicate,Universitatea Staffordshire creează valoare adăugată prin intermediul Fondului de finanŝare pentru Inovare şi Educaŝie (HEIF) – 4,8 mil. Lire –

Page 119: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

119

Strategia de Transfer de cunoştinŝe şi– Programul de Valorificare a Inovaŝiilor 3 Tier – Acces Rapid la Proprietatea Intelectuală, Commercial Edge initiative, Politicile în domeniul Proprietăŝii Intelectuale/acŝiunile şi investiŝiile universităŝii (gestionate de către Consiliul de Risc Comercial) – o platform uşor de accesat, destinată reducerii riscului pentru spin-out-urile nou înfiinŝate şi pentru obŝinerea licenŝelor comerciale:

Expertiză şi experienŝă în înfiinŝarea de noi companii Acces la facilitate de cercetare şi la personal Legături strânse cu organismele de finanŝare naŝionale şi regionale Legături strânse cu capitalul de risc şi investitori Asistenŝă pentru cererile de finanŝare Acces la facilităŝile incubatorului şi asistenŝă în gestionarea societăŝii

HEIF: Obiective şi DOMENII DE ACTIVITATE Vom arăta mai departe în ce fel oferta noatră contribuie la priorităŝile

creşterii economice la nivel national şi local În ce fel oferta noastră conduce la multiplicarea finanŝărilor suplimentare Modul în care partenerii nostril au fost consultaŝi şi implicarea lor viitoare In ce fel urmează ca noi să avem un rol de catalizator, factor şi partener

Pentru a creşte impactul bazei noatre de cunoştinŝe (informaŝii) prin îmbunătăŝirea accesului la aceasta şi prin punerea la dispoziŝie a tot mai multor inovatii către public şi colaborarea cu Industria, Publicul şi partenerii din Sectorul terŝiar.

Pentru a creşte capacitatea de inovare şi a dezvolta cooperarea cu start-up-urile şi partenerii comerciali în domeniul cercetării şi dezvoltării.

Pentru a creşte capacitatea de a licita pentru finanŝări oferite de TSB şi finanŝări europene în asociere cu sectorul privat şi cu alŝi parteneri.

Pentru a atinge obiectivele privind veniturile şi contribuŝiile în plan financiar punând în practică diverse modele comerciale şi transferal de informaŝii

Pentru a evalua oportunităŝi comerciale, sprijinind transformarea cercetării în produse şi servicii comerciale viabile

Pentru a gestiona toate problemele legate de Proprietatea Intelectuală, incluzând deciziile privind obŝinerea patentelor, investiŝiile efecuate în companii spin-out şi participaŝiile cu capital decise de către Consiliul Comercial.

• 127 noi afaceri • 250 noi locuri de muncă • 268 colaborări în domeniul trasnsferului de cunoştinŝe • 2000 absolvenŝi în stagiu/angajaŝi • Creşterea cu 500% a veniturilor obŝinute din Proprietatea Intelectuală • 8 noi companii spin-out

În ceea ce priveşte misiunea noastră pentru HEIF 2011-15, aceasta este: “

Crearea şi susţinerea locurilor de muncă în sectorul privat în scopul de a oferi un sprijin creşterii economice, în mod direct prin activitatea companiiloe start-up şi spin-out şi în mod indirect prin suportul acordat inovarei, competenţelor şi procesului de dezvoltare în interiorul companiilor deja existente”. Scopuri:

Page 120: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

120

- Dezvoltarea bazei proprii de cunoştinŝe prin facilitarea accesului la aceasta, prin suportul acordat inovarei şi prin colaborarea cu Industria, Publicul şi partenerii din Sectorul terŝiar - Cultivarea unui mediu receptiv, în care fezabilitatea oportunităŝilor comerciale şi noile modele de afaceri să poată fi testate şi evaluate, favorizând transformarea rezultatelor cercetării în produse şi servicii comerciale viabile şi durabile (împreună şi pentru partenerii nostri comerciali) - Crearea, susŝinerea şi consolidarea structurilor antreprenoriale şi a unei culturi adecvate în rândul absolvenŝilor, care să ducă la o creştere a numărului de întreprinderi nou-înfiinŝate în Staffordshire - Încurajarea inovării, a cercetării şi dezvoltării în colaborare cu IMM+urile partenere

Inovarea – atingerea limitei comerciale prin alinierea sectorului privat la impactul şi veniturile produse de cercetarea aplicată (tot mai multe oportunităţi comerciale şi venituri din contractile de cercetare crescute cu 30%, venituri din Proprietatea Intelectuală mai mari cu circa 500%), vor crea în sectorul privat, până în 2015, un venit suplimentar de 3 mil. lire sterline.

O prioritate-cheie este sprijinirea reechilibrării economice prin stimularea, catalizarea şi sprijinirea obŝinerii unor cunoştinŝe intensive, derulării unor activităŝi de valoare mare în Zona de Întreprinderi şi atragerii unor investiŝii- cheie interne în zonele prioritare. Întreprinderile mari rămân un beneficiar important. Din punct de vedere geographic, centrul acŝiunilor va fi zona Stoke şi Staffordshire LEP. În plus,vor fi întărite contactele interne şi internaŝionale în ceea ce priveşte inovarea deschisă şi potenŝialul commercial. În mod curent, avem 119 parteneriate în interiorul UE cu grupuri de cercetare.

Într-un studiu recent publicat de BIS sub titlul “Studenŝii în Inima Sistemului” se solicit universităŝilor să reevalueze colaborarea cu mediul de afaceri. După cum a scos în evidenŝă LEP, angajamentul în afaceri este misiunea decisivă a strategiei de angajament în afaceri.Prin intermediul “Special Purpose Vehicle „BIG‟”, Universitatea Staffordshire şi partenerii săi aplică lecŝiile raportului NESTA Vital 6%,urmând să identifice şi să focalizeze interesul asupra afacerilor cu potential mare de creştere în zona LEP.Inovarea este esenŝială pentru creştere şi este reflectată în obiectivele noastre strategice privind creşterea nivelului de colaborare în domeniul inovării deschise, valorificarea comerŝului global cu produse intangibile (softul Proprietăŝii Intelectuale şi conŝinutul) şi transformarea lor în succese comerciale.

Politicile naŝionale şi regionale în domeniul creşterii sectoriale specifice (STEM, fabricaŝie) au fost înglobate în strategia noastră, alături de priorităŝile locale îdentificate în strategia LEP de creştere.

Implicarea angajatorilor şi dezvoltarea forŝei de muncă vor spori printr-o colaborare reală între instituŝii şi angajatori care continua colaborarea noastră cu consiliile de Competenŝe Sectoriale şi cu actori din alte grupuri, cum ar fi corpuri profesionale, clienŝi corporatişti şi reŝele de IMM-uri. Vor fi aprofundate relaŝiile cu angajatorii prin coordonarea echipelor de Angajament al Angajatorilor, Transfer de Cunoştinŝe şi Carieră şi Plasarea Forŝei de Muncă, care sunt localizate în infrastructura de lucru cu mediul de afaceri (SU4B), aflată sub conducerea prorectorului universităŝii şi a directorului Departamentului de Dezvoltare Comercială şi a Întreprinderii. Multiplicăm progresul rezultat prin proiectele finanŝate prin HEFCE pentru a continua prin măsuri eficiente direcŝionate spre angajamentul în afaceri, modelele B2B/CRM şi managementul multi touch al

Page 121: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

121

relaŝiilor cu clienŝii rezultând în obŝinerea tot mai multor oferte de servicii, căi de progres şi eficientizare a relaŝiilor cu partenerii.

În plus faŝă de acestea, HEIF va permite Universităŝii Staffordshire: Să confirme rolul crucial al sectorului privat în aducerea inovării pe piaŝă Să fie un potenŝial partener pentru colaborarea în domeniul cercetării

Să încurajeze inovarea direcŝionată spre piaŝă Să ofere sprijin IMM-urilor în domeniul cercetării intensive, pentru a creşte

capacitatea acestora de inovare

Obiectivul cercetării – IMM-uri puternice în sectoarele high-tech (parcurile ştiinŝifice şi rezidenŝii Centrelor de Afaceri) care demonstrează capacitatea de a valorifica în plan comercial rezultatele proiectului şi, prin urmare, solicită servicii universităŝii.

Explorarea de noi forme de inovare, inclusiv inovarea în domeniul social, al creativităŝii, în design, export

Recunoaşterea importanŝei networking-ului şi crearea unor aşa-numite “Perioade Sabatice pentru Inovare” care să fie acordate universitarilor care interacŝionează cu sectorul privat

PARTENERIATE ŞI COLABORĂRI Parteneriate ale întreprinderilor locale din Stoke şi Staffordshire

Parteneriatele Locale al Întreprinderilor –PLI (The new Local Enterprise Partnerships –LEPs) au sarcina de a impulsiona regenerarea economică în aria geografică în care sunt localizate. În Staffordshire and Stoke-on-Trent, PLI are la bază un parteneriat între sectorul public şi cel privat, în care se regăsesc lideri în domeniul afacerilor, factorii de decizie ai autorităŝilor locale şi şi persoane din mediul universitar.Prin colaborarea dintre aceşti parteneri, conducerea PLI doreşte să fie vârful de lance al creşterii economice şi să disemineze rezultatele obŝinute în întreaga regiune.

PLI, înfiinŝate de către coaliŝia de guvernământ, sunt organizaŝii conduse de mediul de afaceri cu obiective în domeniul creşterii economice. În termeni de vârstă, se află într-un stadiu incipient al dezvoltării; sunt destinate să genereze creştere prin sinergie şi parteneriat. Oferă un sprijin valoros universităŝilor, îmbunătăŝind colaborarea acestora cu mediul de afaceri, acordând support în special IMM-urilor cu potential mare de creştere, o piaŝă pe care multe universităŝi o prioritizează. Dacă Pentru ca universităŝile să aibă capacitatea de a contribui la dezvoltarea economică locală, este esenŝială dezvoltarea unui potential al PLI de integrare a cunoştinŝelor de specialitate deŝinute de universităŝi în transferul de cunoştinŝe care are loc. GAI: Grupul de Afaceri şi Inovare (BIG: The Business and Innovation Group)

Grupul de Afaceri şi Inovare este o alianŝă strategică a patru parteneri, Keele University, Keele University Science & Business Park, Staffordshire University and North Staffordshire Chamber of Commerce, care lucrează împreună pentru a furniza consiliere de specialitate şi servicii companiilor cu potential de creştere înalt

Page 122: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

122

existente şi viitoare aflate atât în aria de acŝiune a Parteneriatului Local al Întreprinderilor din Stoke & Staffordshire, cât şi în afara acesteia. Liderii grupului au următoarele sarcini:

Să stabilizaze crearea de bunăstare prin acordarea de sprijin afacerilor existente şi facilitarea creării în zonă de noi afaceri durabile, cu potential de creştere înalt.

Să creeze locuri de muncă de calificare înaltă.

Să promoveze şi să sprijine poziŝia Staffordshire de destinaŝie pentru afaceri cu potential de creştere înalt, creând oportunităŝi pentru atragerea de investiŝii şi creşterea efectului de multiplicare în sectorul privat.

Să participle la identificarea şi crearea de noi domenii de afaceri şi să încurajeze exportul şi internaŝionalizarea afacerilor.

Să ridice standardul universităŝilor prin dezvoltarea unui cât mai bun angajament pentru afaceri, a legăturilor de colaborare, îmbunătăŝirea ofertei de muncă pentru absolvenŝi şi încurajarea înfiinŝării de start-up-uri de către absolvenŝi.

Marea Iniŝiativă permite o abordare coordonată în aria de lucru a PLI pentru a se adresa grupului „Staffordshire 300‟ ca grup prioritar de companii de înaltă creştere, care poate să intensifice Interacŝiunea Afacerilor Universitare pentru a impulsiona productivitatea, competitivitatea şi creşterea.

Multe organizaŝii-ŝintă sunt localizate în zone-cheie de investiŝii, în interiorul Zonei de Întreprinderi în sudul Staffordshire sau în Keele Science Park şi Centrul de Afaceri al Universităŝii Staffordshire.

Grupul de Afaceri şi Inovare nu are active în posesie (altele decât suprabeneficiile create), scopul lui este acela de a acŝiona ca o platformă unitară care să însumeze capacităŝile partenerilor.În consecinŝă, GAI va fi parte contractantă în contractile încheiate în urma licitaŝiilor pe care le câştigă, dar serviciile juridice, de gestiune financiară şi management îi vor fi puse la dispoziŝie de către unul sau mai mulŝi parteneri.Rezultatele licitaŝiilor la care participă GAI în numele tuturor partenerilor şi iniŝiativele acestuia vor fi distribuite către parteneri, cel mai probabil sub forma unui set coordonat de subcontracte pentru pachete de lucru specifice. Partenerii individuali vor fi responsabili de preluarea pachetului de lucru propriu şi pentru orice problemă care apare ca o consecinŝă a nepreluării acestuia. GAI nu are personal propriu, deşi, în anumite circumstanŝe, poate detaşa personal de la parteneri. Dacă nu există alte prevederi, toate costurile legate de funcŝionarea GAI vor fi partajate în mod egal de către parteneri.

Camera de Comerŝ are o reŝea de peste 1,000 de companii şi participă în strânsă cooperare cu universităŝile la o gamă largă de initiative care au ca scop sprijinirea proceselor de creştere şi inovare pentru IMM-uri. Fiind un actor important şi credibil în mediul de afaceri, participarea Camerei de Comerŝ la succesul acestui parteneriat este crucială. Dispune de grupuri de specialişti care oferă asistenŝă producătorilor, exportatorilor, firmelor profesionale şi altor companii, şi joacă rolul unei adevărate porŝi de intrare spre universitate. Partenerii constituiŝi în GAI au atras finanŝări de la Fondul European de

Dezvoltare Regională în valoare de 2 mil. Lire în scopul sprijinirii unei serii de

Page 123: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

123

întreprinderi şi proiecte inovatoare şi continua să caute oportunităŝi de colaborare pentru dezvoltarea iniŝiativelor care să ducă la dezvoltarea economiei locale şi regionale.

IC: Iniţiativa Comercială (TCEI: The Commercial Edge Initiative) The Commercial Edge

Commercial Edge are ca scop crarea bunăstării ca rezultat al activităŝii de inovare prin promovarea proprietăŝii intelectuale derivată din cercetare şi a expertizei universitare.În ultimii zece ani, Commercial Edge a încheiat contracte cu zece universităŝi de frunte din Marea Britanie.

În septembrie 2011, Universitatea Staffordshire şi Commercial Edge au semnat un acord de colaborare pentru valorificarea pe piaŝă a inovaŝiilor universitare. Commercial Edge va colabora strâns cu mediul universitar şi cu Echipa de Dezvoltare în Domeniul Comerŝului şi Întreprinderii pentru lansarea pe piaŝă a unui număr de inovaŝii şi proiecte de cercetare. Fiind o universitate care nu dispune de un birou propriu de transfer tehnologic, acest parteneriat creşte substantial capacitatea noastră de a obŝine venituri suplimentare din proprietatea intelectuală. În urma acestui accord, urmează a fi constituite societăŝi comerciale noi care să contribuie la dezvoltarea unor canale comerciale, evaluând relaŝiile care există cu industria şi explorând noi oportunităŝi de comercializare.

Proprietatea intelectuală deŝinută de Universitatea Staffordshire face parte din portofoliul altor universităŝi participante, creându-se astfel o masa critică de propuneri de valoare care prezintă interes ca oportunităŝi de obŝinere de licenŝe pentru companii puternice. Parteneri interni: Centrele de cercetare aplicată Circa o treime din bugetul HEIF este alocat ARCS pe bază competitivă, prin licitaŝie. Repartizarea acestuia se face în funcŝie de provocări şi domenii: Provocări: • -Emisii scăzute de carbon • -Îmbătrânirea populaŝiei • -Securitate • -Sănătate şi bunăstare Domenii: • -Inovare în design • -Digital futures • -Întreprinderi sociale HEIF: Care este experienţa acumulată?

În anul 2011 strategia instituŝională a HEIF a fost menŝionată pentru Excelenŝă şi Impact Ridicat într-un raport independent solicitat de HEFCE, BIS şi TSB.

“Universitatea este apreciată pentru contribuŝia sa la dezvoltarea economică

locală, pentru infrastructura inovativă destinată IMM-urilor cu potential de creştere înalt şi pentru contribuŝia la procesele de comercializare: Urmează, subliniate, câteva exemple de bună practică:

Page 124: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

124

Acces simplificat la Proprietatea Intelectuală – pentru simplificarea şi accelerarea transferului de cunoştinŝe către parteneri

Commercial Edge Initiative

BIG…Bringing Innovation and Growth/ Crearea de inovare şi Creştere

http://www.pacec.co.uk/

Transferabilitatea-cheie se referă la:

Universităŝile au un rol de conducere în LEP şi pot beneficia de conexiunea cu mediul de afaceri furnizat de astfel de parteneri. Întrucât LEP îşi defineşte tot mai mult structurile şi reŝelele, există oportunităŝi pentru universităŝi, entităŝi individuale şi consorŝii în a sprijini economia locală printr-un angajament proactive, atât prin intermediul parteneriatelor cu IMM-uri cât şi prin al parteneriatelor cu mari corporaŝii.

Universităŝile joacă un rol tot mai important în generarea de cunoştinŝe, în

aplicarea şi difuzarea acestora. Acest proiect a fost conceput în formă de “triplu helix”. Pe lângă rolul lor traditional în domeniul educaŝiei şi al cercetării, universităŝile si-au însuşit tot mai mult rolul de antreprenor, dezvoltând o infrastructură de inovare, cum ar fi incubatoarele de afaceri şi parcurile ştiinŝifice. S+au implicat în comercializarea de noi idei prin intermediul firmelor spin-outŝi prin activităŝi de patentare şi obŝinere de licenŝe.

Legăturile strânse cu mediul de afaceri au sporit rolul universităŝii în

procesul de inovare şi abilitatea de a depăşi graniŝele sectoriale şi geografice. Reducerea fluxurilor de finanŝare pentru a sprijini acest tip de activitate înseamnă că instituŝiile de învăŝământ superior trebuie să găsească modalităŝi de a utiliza infrastructura şi activele materiale pentru a incuba şi sprijini noi abordări. Universitatea catalizează activităŝile inovatoare şi oferă o conducere strategică.

Strategia de Transfer de Cunoştinŝe se bazează pe o combinaŝie de finanŝări.

Finanŝările HEIF furnizează infrastructura şi suportul generic pentru o serie de activităŝi, în timp ce alte surse permit crearea un sector personalizat, cu concentrare geografică sau disciplinară. Posibilitatea de a utiliza în mod discreŝionar HEIF în raport cu alte surse de finanŝare este un factor distinctive.

Un număr tot mai mare de membri HEI (46% din strategiile HEIF) pun accentul pe dezvoltarea unor relaŝii pe termen lung şi a unor parteneriate strategice cu utilizatori finali mai degrabă decât cu pe încheierea unor tranzacŝii singular. Universităŝile recunosc beneficiile acestor parteneriate, nu numai din punctual de vedere al sinergiei cu cercetarea şi activitatea didactică, dar şi al potenŝialului de afaceri cu rată de creştere continua.

Schimburile de personal sunt destinate să intensifice dialogul între universitari şi utilizatori. Acolo unde aceste iniŝiatiative sunt tot mai frecvente şi acolo unde ele există, universităŝile sunt chemate să contribuie la amplificarea lor, altfel ele vor rămâne o activitate nesemnificativă.

Peste 30% dintre universităŝile care fac parte din HEIF îşi intensifică eforturile pentru a îmbunătăŝi accesul la baza de cunoştinŝe de care dispun. Aceasta presupune colaborarea dintre ele; crearea de puncte de intrare în system cât mai

Page 125: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

125

vizibile, cum ar fi portalele web; acces simplificat; efortul de a deveni un partener de afaceri accesibil; şi valorificarea spaŝiului public în sensul integrării cât mai multor IMM-uri în interiorul acestuia.

Pentru a evita turbulenŝele din sistemul economic, multe universităŝi şi-au

creat surse alternative de finanŝare. Spre exemplu, câteva universităŝi – independent sau în colaborare – au introdus propriile lor vouchere de inovare.

O mărime nu se potriveşte tuturor. Directivele politicii naŝionale necesită o

recontextualizare la condiŝiile locale. Este necesară construirea unei viziuni commune tuturor actorilor, organizaŝiilor, publicului, liderilor din sectorul public şi privat şi din societatea civilă. Impactul Parteneriatelor pentru Transfer de Cunoştinţe (KTP), Inovare şi Competiţie (Knowledge Transfer Partnerships (KTP) Impact, Innovation & Challenge)

“KTP este principalul program din Europa destinat să sprijine

competitivitatea afacerilor, competitivitatea, productivitatea şi performanŝa printr-

o mai bună utilizare a cunoştinŝelor, tehnologiei şi competenŝelor disponibile prin

baza de cunoştinŝe din Marea Britanie” 1.

Înfiinŝat în urmă cu 35 de ani, KTP continua să îmbunătăŝească accesul

mediului de afaceri la cunoştinŝele obŝinute în cadrul universităŝilor. În perioada

2010/11, guvernul a finanŝat cu 34 mil. lire acestui program, care la sfârşitul anului

avea în portofoliu 1,234 de proiecte. Table 1: E fec t u l g ene r a t a sup ra co mpa n i i l o r de 1 l i r ă che l t u i t ă de g u ve rn pen t r u

PCT ( mar t i e 20 07 ) 2

2007-08 2008-09 2009-10 2010-11

Locuri de muncă create 54 32 34 23

Companii în care s-au desfăşurat cursuri de formare pentru angajaŝi

395 189 374 196

Creştere a profitului înainte de impozitare £0.96m £1.09m £0.69m £0.90m

Creşterea anticipată a profitului anual înainte de impozitare după încheierea parteneriatului

£3.08m

£3.61m

£3.53m

£3.08m

Investiŝii în instalaŝii şi maşini £2.27m £2.22m £1.42m £1.35m

Câştigurile variază de la an la an, depinzând de caracteristicile şi numărul

proiectelor finalizate,de evoluŝia mixului de întreprinderi implicat şi de organizaŝiile finanŝare.aceste schimbări sunt illustrate în tabelul 1. “«KTP implică formarea unui parteneriat între întreprinderi, o instituŝie academică şi o persoană calificată recent, cunoscută ca fiind Asociatul, pentru a facilita transferul de cunoştinŝe şi încorporarea de noi aptitudini în cadrul organizaŝiei de afaceri.» 4

Page 126: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

126

Timp de peste 25 de ani, Universitatea Staffordshire a sprijinit multe întreprinderi de diferite dimensiuni şi din diferite domenii în activităŝi de proiectare, reproiectare, transfer, organizare, dezvoltare, introducere, explorare şi punere în aplicare. Scopul este de a accelera creşterea economică. Universitatea Staffordshire a dezvoltat peste 90 de proiecte incluzând peste 60 de afaceri, şi a licitat cu succes pentru fonduri guvernamentale în valoare de peste 5 milioane de lire sterline.

1

realizări şi rezultate ale Consiliului de Strategie tehnologică al Board KTP 2010/11

2 realizări şi rezultate ale Consiliului de Strategie tehnologică al Board KTP 2010/11

3 TTermenul „business‟ include organizaŝii din sectorul privat cum ar fi NHS şi terŝe organizaŝii, inclusiv cele cu scop caritabil

4 realizări şi rezultate ale Consiliului de Strategie tehnologică al Board KTP 2010/11

De ce ar trebui să se implice întreprinderile?

Întreprinderile neexperimentate în inovarea deschisă nu au uzanŝa accesării cunoştinŝelor din mediul exterior. Aceasta, alături de o lipsa de resurse umane şi financiare poate împiedica dezvoltarea lor pe termen lung. Dezvoltând o relaŝie cu universitatea din zonă, ei pot începe o colaborare eficientă pentru a dezvolta cunoştinŝe şi abilităŝi, care să le faciliteze descoperirea de noi oportunităŝi de afaceri, îmbunătăŝirea celor existente, dezvoltarea de noi produse, procese şi servicii.

Parteneriatul încheiat în 2012 între Lord Stafford Award KTP şi Clive Durose

Woodturners Limited reprezintă un exemplu edificator. Primul lor KTP a dezvoltat un portofoliu de produse dinamice, care reflecta expertiza tehnică adusă în companie de către universitate, pe care întreprinderile concurente ar putea să o egaleze cu dificultate. Printr-un al doilea proiect a fost înfiinŝată o nouă unitate economică, Precision Timber Handrails , orientată spre design computerizat 3D , care la ora aceasta este punctul forte al întreprinderii. Acest proiect s-a dovedit a fi un success din punct de vedere tehnic şi financiar.

“ Pentru ca o întreprindere să prospere, este esential să îmbrăţişeze inovarea şi să migreze spre o piaţă cu valoare adăugată mai mare. Dar în acelaşi timp, a pur şi simplu nu avem competenţele şi resursele necesare. Nu am fi fost capabili să ajungem la performanţa pe care o avem azi fără sprijinul Universitaţii Staffordshire şi KTP Associates."

Clive Durose, Managing Director, Clive Durose Woodturners Limited De ce ar trebui să se implice universităţile?

KTP oferă universitarilor cu ocazia unică de a avea o implicare în mediul de afaceri. Ei pot dezvolta o activitate didactică şi de cercetare relevantă pentru întreprindere; pot aplica cunoştinŝele şi expertiza lor în probleme organizaŝionale majore; pot identifica noi teme de cercetare şi noi proiecte universitare/postuniversitare. 5

Unul dintre cei mai de succes întreprinzători universitari din Universitatea

Staffordshire este Dave Cheshire, profesor la catedra de tehnologie de proiectare,

Page 127: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

127

un puternic susŝinător al KTP ca fiind una dintre cele mai bune metode pentru companii de a creşte şi de a se extinde investind în oameni.

Profesorul David Cheshire Professor Cheshire şi- a început cariera în 1975 la

Dorman Diesels , transferându-se apoi la GEC Diesels pe postul de inginer senior în departamentul de proiectare şi analiză de componente de motoare. GEC Diesels a investit in proiectarea asistată de calculator, pentru care a făcut o adevărată pasiune, astfel încât s-a angajat în Applicon UK ca un manager de aplicaŝii pentru a-şi dezvolta în continuare cunoştinŝele şi abilităŝile. S+a alăturat apoi universităŝii Staffordshire din dorinŝa de a-i instrui pe tineri în utilizarea celor mai noi tehnologii de proiectare.

Profesorul Cheshire este Director de Program pentru următoarele programe

masterate şi studii universitare: MSc Engineering Awards - .MSc Mechanical Engineering; MSc Automotive Engineering; MSc Autosport Engineering and Undergraduate Award leader for - BSc(Hons) Product Design Technology; BSc(Hons) Product Design Technology with Management; BSc(Hons) Product Design Engineering. The KTPs he has managed include Caradon Twyfords (Bathrooms), Dudson Ltd (Tableware), Bristan (Brassware), Clive Durose Woodturners (Stair Parts) şi Wintech Engineering (Architecture). “Acesta a fost un parteneriat excepţional, care a demonstrat în mod clar beneficiile colabărării mediului de afaceri cu instituţiile academice. Produsele si procesele dezvoltate în acest proiect vor permite Wintech Ltd. să continue să fie o companie de succes." Profesor Dave Cheshire, Design Technology, Universitatea Staffordshire

De ce ar trebui să se implice absolvenţii?

KTP ofera absolventilor oportunitatea de a valorifica diploma obŝinută, de a continua să îşi dezvolte abilităŝile şi de a avea drept de proprietate asupra unui proiect provocator. Cunoscuŝi ca Asociaŝi ai KTP, absolvenŝii joaca un rol-cheie în gestionarea şi punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare în cadrul companiei lor gazdă cu sprijinul personalului si cu experienta universitară pe care o au.

KTPs acoperă o gamă largă de discipline şi sectoare de piaŝă, incluzând-agricultură; biologie/biotehnologie; calculatoare şi IT; proiectare; inginerie; produse alimentare; gestionare;comercializare; calitate; chimie, fizică, matematică şi ştiinŝe sociale.6

Asocierea dintre KTP şi GDM Heat Transfer Limited, Lisa Finney, au fost recunoscute de către Consiliul de Strategie Tehnologică ca fiind un lider al Viitorului în Afaceri (Business Leader of Tomorrow). Competenŝele deosebite ale oamenilor din echipa Lisei şi un angajament enorm în direcŝia companiei i-a permis acesteia să crească profitul cu 30% în primul an şi cu 16% în cel de al doilea.

Lisa a proiectat şi gestionat site-ul cel nou, generând noi comenzi în valoare de 90,000 lire în şi noi cereri de ofertă în valoare de 500,000 lire; a implementat un nou sistem CRM (Customer Relationship Management) şi a supervizat o noua identitate de brand si imagine. Datorita succesului repurtat, Lisa este acum Marketing Manager la GDM Ltd.

Page 128: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

128

Care este secretul KTP-ului de succes?

Un studiu recent al KTP întreprins de CIHE7 a ajuns la concluzia că "modelul KTP în sensul său deplin, de la identificarea unei nevoi a unei afaceri până la finalizarea proiectului şi raportarea finală, nu este doar o serie de procese, ci un singur model integrat şi, ca atare, integritatea modelul KTP ar trebui păstrată, întrucât fiecare element a fost găsit pentru a avea un scop specific şi recunoscut în construirea parteneriatelor; facilitează transferului de cunoştinţe şi dezvoltarea şi integrarea capacitatea inovatoare (în afaceri) ". Modelul a fost dovedit a fi fezabil şi guvernul continuă pentru a vedea o recuperare anuală a investiŝiilor. Din acest motiv KTP estelarg acceptat de către întreprinderi, universităŝi şi absolvenŝi de mare calibru. Care este viitorul KTP?

În discursul său final8 ca Director General CBI, Sir Richard Lambert a declarant: "Guvernul a dat dovadă de imaginative atunci când a luat decizia de a sprijini activitatea de inovare.De exemplu,investiŝiile promise pentru următorii patru ani în centre de tehnologie şi inovare şi în centre de activitate regionale sunt deja făcute. Dar există două riscuri majore. Unul este acela că acestea nu vor reuşi să creeze suficiente locuri de muncă pe termen scurt. Celalalt se referă la faptul că guvernul va fi atât de încântat de anunŝarea noilor politici încât va ignora programele valoroase deja aplicate în acelaşi scop. Un astfel de caz este viitorul Parteneriatului de Transfer de Cunoştinŝe, un program care presupune ca absolvenŝii să lucreze timp de trei ani în aceeasi companie pentru a impulsiona schimbarea şi inovarea în cadrul acesteia. Este în parte finanŝat de guvern şi în parte de către societatea în cauză, generează randamente economice substanŝiale atât pentru companie şi pentru ŝară, şi acesta este puternic centrat pe companiile mici. În felul acesta, costurile sunt mult mai mici.

Prof Tim Wilson într-un raport9 realizat în numele Departamentului de Afaceri Inovare şi Competenŝe (BIS) a recomandat: “TSB să fie încurajat să construiască pe succes dovedit şi să extindă atât programul KTP cât şi programul mini-KTP pentru a satisface nevoile întreprinderilor”.

Consiliul pentru Strategie Tehnologică a revizuit rolul KTP, luând în considerare evaluările independente efectuate de către Regeneris şi CIHE, şi recomandările făcute de profesorul Sir Tim Wilson. KTP, un "standard de aur", şi o parte integrantă a setului de instrumente TSBs va continua să fie unul dintre mecanismele prin care planul TSB să accelereze creşterea economică prin stimularea şi sprijinirea afacerilor conduse de inovare.

Universitatea Staffordshire oferă absolvenŝilor antreprenori în devenire oportunitatea de a începe propriile lor de afaceri, cu suport complet de-a lungul etapei de start-up şi primii paşi vitali de creştere.

Page 129: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

129

Abordarea noastră inovatoare oferă una dintre cele mai bune mijloace de înfiinŝare a afacerii dvs. şi îmbunătăŝirea şanselor sale de supravieŝuire şi creştere economică pe viitor. Noi oferim suport complet pentru a transforma ideea/ideile dvs. de afaceri într-o realitate comercială, oferindu-vă abilităŝile de care aveŝi nevoie pentru a conduce propria companie.

7

Consiliul pentru Industrie & Învăŝământ superior (CIHE) – Atribute cheie pentru KTP de succes August 2012 8

In căutarea creşterii, Discursul lui Sir Richard Lambert, Director General CBI, ianuarie 2011 9

O revizuire a colaborării întreprinderi-universitate, realizată în numele Departmentului de Inovare în Afaceri şi Competenŝe (BIS) – Februarie 2012

Instruirea în domeniul afacerilor şi seminarii de dezvoltare – dotaŝi-vă cu abilităŝile şi cunoştinŝele necesare pentru a lansa şi de a înfiinŝa afacerea dvs.

Accesul la un program mentor de afaceri - o serie de întâlniri faŝă-în-faŝă pentru a avea acces la o orientare şi un sprijin specific pentru a dezvolta afacerea dvs. a o menŝine pe drumul cel bun

Oportunităŝi create de existenŝa reŝelelor şi beneficii - oportunitatea de a promova afacerea dvs., de a vă stabili în regiune şi potenŝialul de a creşte afacerea

Clubul de Afaceri - un eveniment de reŝea regulat cu discuŝii de afaceri tematice

Sprijin de la echipa de Întreprinderi& Antreprenoriat

Grant de Afaceri - pentru a da un impuls financiar companiei dvs. start-up Instruirea în domeniul afacerilor şi seminarii de dezvoltare

- Evenimentele “Fii un leder inspirat” – Seminariile “Fii un lider inspirat” sunt o serie de evenimente la care Şcoala de Afaceri incită lideri din industrie la universitate pentru a împărtăşii abilităŝile şi cunoştinŝele lor de a conduce

- Cursuri de formare pentru companiile Start-up – Companiile strat-up recrutate în cadrul programului participă la o sesiune de training în afaceri intensivă pe parcursul a 3 zile acoperind toate aspectele finanŝelor şi marketingului de afaceri

- Cursuri de formare pentru companiile în dezvoltare – furnizăm o serie de evenimente de formare în care experŝii industriali împărtăşesc experienŝele şi abilităŝile lor, de două ori pe lună

Programul de mentorat în Afaceri

Întreprinderile mici sunt motorul economiei Marii Britanii. Dovezile demonstrează că întreprinderile care folosesc sprijin extern sunt mult mai susceptibile de a supravieŝui şi de a reuşi şi deŝinătorii de afaceri au afirmat în mod repetat că sprijinul pe care îl pretuiesc cel mai mult vine de la alŝi oameni de afaceri cu experienŝă. Din experienŝa mea în conducerea unei afaceri mici ştiu cât de util poate fi să înveŝi din experienŝele altcuiva care a fost deja în acest stadiu.

Page 130: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

130

Mentoratul poate fi o modalitate eficientă de promovare mai de succes a companiilor start-up, precum şi de obŝinere a unei productivităŝi mai mari şi unei creşteri în rândul întreprinderilor înfiinŝate. Cred că mentorii joacă un rol esenŝial în a ajuta firmele noi şi cele în curs de dezvoltare, să prospere şi să crească. Consolidarea reŝelei de mentorat este vitală dacă vrem să ajutăm antreprenorii în devenire din Marea Britanie.

Mentoratul este o modalitate foarte bună pentru deŝinătorii de afaceri şi antreprenori pentru a da ceva înapoi comunităŝii întreprinderilor, dar o relatie de mentorat adevărată lucrează în ambele direcŝii. Ca mentor puteŝi afla, de asemenea, noi idei pentru a îmbunătăŝi propriul know-how al întreprinderii dvs.. Veti dezvolta propriul management al relaŝiilor şi abilităŝi de comunicare; a-ŝi putea învăŝa noi modalităŝi de abordare a provocărilor din propria afacere.

Clubul de Afaceri

Clubul de Afaceri şi Reŝele oferă evenimente gratuite, prietenose, semi-formale care aduc experŝi pentru a vorbi pe teme de afaceri specifice, bi-lunar.

Aceste cluburi sunt o oportunitate pentru toate întreprinderile mici şi mijlocii din regiune să se întâlnească şi să-şi promova afacerea şi deopotrivă de a stabili contacte cu potenŝiali clienŝi şi furnizori. Ele sunt, de asemenea, o oportunitate, dacă doriŝi acest lucru, de a colabora cu Universitatea Staffordshire, şi pentru a vedea în ce fel putem lucra împreună pentru vă ajutăm să duceŝi mai departe afacerea dvs. Participarea uzuală este de aproximativ 70-80 de delegaŝi per eveniment.

Organizăm evenimente atât la Stafford şi Stoke şi ne-am bucura să luăm în considerare alte locaŝii, dacă cererea companiilor locale provine din altă parte.

Sprijinul echipei pentru Întreprinderi şi Antreprenoriat

Echipa este disponibilă pentru oricine care face parte din program, vreodată a fost în programul sau are de gând să aplice la program, precum şi pentru toŝi studenŝii care caută consultanŝă generală de afaceri pentru companii start-up. Toŝi membrii din echipă sunt instruiŝi în consultanŝă de afaceri şi sunt, de asemenea, foarte bine conectaŝi cu mai mulŝi specialişti externi, cărora le pot trimite întrebări specifice. Grant de afaceri

În prezent, oferim un grant de afaceri de 4000 £. Acest lucru nu este cheltuieli de întreŝinere, ci are un caracter strict pentru utilizarea cu privire la activităŝile de afaceri şi de capital. Deoarece banii reprezintă 44% din FEDR, avem reguli stricte europene pe care grantul trebuie să le respecte.

Centrul Creativ al Universităţii Staffordshire

Page 131: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

131

Profil

Conceptul de centru creativ a fost dezvoltat ca urmare a feedback-ului de la absolvenŝii antreprenori de la Universitatea Staffordshire. Acest feedback a cauzat o dorinŝă a persoanelor fizice de a începe propria afacere în zona Stoke-on-Trent, dar şi o confruntare cu lipsa de spaŝii de studiouri / ateliere disponibile în care să facă acest lucru. Cu ajutorul fondurilor de la acum desfiinŝata asociaŝie Advantage West Midlands, un spaŝiu neutilizat din campusul Universităŝii a fost reamenajat într-un spaŝiu creativ semi-open-plan.

Spaţiul de Lucru

Centrul Creativ deŝine aproximativ 3000 mp / ft de spaŝiu în plan deschis, utilizând ecrane fixe de pereŝi despărŝitori care să-l împartă în spaŝii private pentru a se potrivi cu cerinŝele utilizatorului.

În plus, Centrul Creativ beneficiază de un număr de spaŝii comune cu “utilizări multiple”, cum ar fi zone de relaxare confortabile, staŝii de lucru de calculatoare, spaŝii amenajate pentru pauze şi o bucătărie comună.

Grupul de Utilizatori

Având în vedere istoria în producŝie ceramică din zonă, baza de competenŝe relaŝionate cu aceasta şi recesiunea ulterioară a acestei industrii, cea mai mare parte a clienŝilor noştri sunt din domeniul industriei ceramicii. Cu toate acestea Centrul Creativ este deschis în cele din urmă pentru oricine lucrează în sectorul creativ şi sprijină, de asemenea, astfel clienŝii care proiectează / produc bijuterii, modele de suprafaŝă, grafică şi design web, grupuri de teatru şi multe altele.

Datorită configuraŝiei facilităŝii, efectele oricăror activităŝi ale potenŝialilor clienŝi trebuie să fie luate în considerare înainte de a li se permite să ocupe spaŝiu. Probleme cum ar fi zgomotul, fumul, praful şi mirosuri create de un client pot avea un impact negativ pentru toŝi ceilalŝi clienŝi. Prin urmare, planificarea atentă şi managementul clienŝilor şi a activităŝilor lor este importantă.

Ocuparea Centrului Creativ nu se limitează în prezent la companii start-up şi astfel pot ocupa spaŝiu mai multe firme înfiinŝate. Acest lucru a creat un bun mix de experienŝă şi aptitudini de care beneficiază în mod special întreprinderile mai mici şi mai tinere. De asemenea, nu există criterii predefinite de ieşire şi clienŝi pot, în prezent, rămâne atâta timp cât doresc, existând o cifră de afaceri firească care conservă baza de clienŝi, eliberarea spaŝiului făcându-se în timp. Totuşi, acest lucru face obiectul unei schimbări ca parte a unei Reviziuri de Afaceri şi a Strategiei Centrului Creativ, care este în curs de adoptare.

Colaborare şi Sprijin

Cum Centrul Creativ este localizat în centrul Facultăŝii de Arte şi Tehnologii Creative (ACT) a Universităŝii, există multe sinergii şi colaborări. ACT a sprijinit promovarea Centrului Creativ în rândul studenŝilor de la Universitate, împreună cu mulŝi lectori care solicită discuŝii promoŝionale cu studenŝii lor ca parte din programa şcolară. În schimb studenŝii folosesc cunoştinŝele şi experienŝa personalului Centrului Creativ / clienŝilor săi pentru a îi informa cu privire la aspectele de întreprindere în studiile lor.

Page 132: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

132

Clienŝii Centrului Creativ au acces la evenimente universitare, cum ar fi Start-Up Marea Britanie, Business Village Roadshow şi programul Întreprindere Creativă. Ei au, de asemenea, acces la personalul facultăŝii specializat pe domeniul lor şi la consiliere şi sprijin pentru dezvoltarea afacerilor de la echipa pentru Dezvoltare Comercială şi Întreprinderi. Facilităţi

Toŝi clienŝii Centrului Creativ beneficiază de acces la maşini şi echipamente de specialitate prin Facultatea de Artă şi Tehnologii Creative. Folosirea acestor echipamente este taxabilă prin sistemul "pay as you go", şi este pur şi simplu pentru a acoperi costurile de întreŝinere, uzură şi consumabile. Din moment ce mulŝi clienŝi sunt absolvenŝi ai Universităŝii, ei au deja o experienŝă în utilizarea acestor echipamente şi posibilitatea de a continua cu să o facă este foarte apreciată.

Facilităŝi pentru întâlniri şi întruniri sociale sunt oferite gratuit pentru utilizatori pentru a se întâlni şi a discuta cu antreprenori colegi din cadrul facilităŝii, cadre universitare sau agenŝii externe şi clienşi. Deoarece Saul Creativ este în campusul Universităŝii, clienŝii pot accesa facilităŝi în incintă, cum ar fi magazine generale, magazine de aprovizionare creative, o bibliotecă, baruri şi restaurante.

Sănătate şi Siguranţă

Un factor important întâmpinat în înfiinŝarea facilităŝii a fost problema de Sănătate şi Siguranŝă. A fost vital ca Universitatea să poată asigura siguranŝa tuturor utilizatorilor unei astfel de facilităŝi şi să poată proteja propriile interese şi o bună funcŝionare.

Natura semi-deschisă a planul facilităŝii a însemnat că activităŝile desfăşurate de un client în spaŝiul de lucru al său, afectau nu numai clientul respectiv, ci şi toŝi ceilalŝi clienŝi din facilitate. Având unităŝi individuale, închise pentru clienŝii ar fi facilitat acest aspect oarecum, dar ar fi afectat simŝul de comunitate al incintei.

Pentru a atenua această problemă, tehnicianul Centrul Creativ asigură tuturor clienŝilor evaluări detaliate ale riscurilor înainte de a se muta aici. Aceştea sunt, de asemenea, obligaŝi să informeze personalul Universităŝii de orice echipament care este utilizat în spaŝiul lor şi să se asigure că un astfel de echipament este testat pentru siguranŝă, folosit numai de către utilizatorii instruiŝi şi care poartă echipament de siguranŝă corespunzător în timpul utilizării.

În plus clienŝilor li se socicită să aibă instrucŝiuni tehnice actualizate înainte de a utiliza oricare dintre atelierele din cadrul Universităŝii; acest lucru este acordat cu programare.

Creştere şi adaptare

După o absorbŝie iniŝială lentă, Centrul Creativ a crescut din ce în ce mai mult, în prezent având toate spaŝiile complet ocupate. O serie de stimulente au fost anterior utilizate, cel mai eficient fiind o "ofertă de 4/4/4", prin care noi clienŝi ocupă spaŝiu gratuit, timp de 4 luni, urmate de 4 luni la jumătate de preŝ şi în cele din urmă la preŝul integral. S-a convenit că un astfel de sistem sprijină clienŝii în înfiinŝarea afacerii lor, permiŝându-le să înceapă tranzacŝionarea şi câştigarea un venit înainte de a li se cere să plătească pentru spaŝiul utilizat.

Page 133: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

133

Prin colaborarea cu clienŝii Centrului Creativ, s-a descoperit că, deşi toŝi sunt entuziaşti şi pasionaŝi de munca lor, mulŝi nu aveau competenŝe de bază în afaceri şi perspicacitate pentru a transforma munca într-o afacere.

Deseori clienŝii ar submina valoarea produselor lor într-un efort de a concura cu alternative ieftine, făcute în ŝările emergente, cum ar fi China şi India. Prin munca cu aceşti clienŝi, i-am încurajat să promoveze în schimb calitatea înaltă, unicitatea produselor lor. Alte aspecte includ clienŝii care iau comenzi mai mari decât ar fi putut face faŝă, pe timpul când lucrau individual. Aceasta şi multe alte probleme au fost abordate atât prin sprijinul echipei Centrului Creativ, dar şi prin alŝi clienŝi ai CentruluiCreativ, care au experimentat astfel de probleme şi de la care am învăŝat lecŝii.

Centrul Creativ – Studiu de Caz

Denise Moloney Ceramics

Denise Moloney, o absolventă a MA Ceramics de la Universitatea Staffordshire; ea a absolvit în 2011 şi a început să lucreze cu compania spin-out a universităŝii Ceramica Flux, cu sediul în Centrul Creativ din campusul Stoke-on-Trent. Colaborând îndeaproape cu echipa de la Flux, Denise a prins a mediului antreprenorial şi a decis să aplice pentru programul SPEED; un program finanŝat cu fonduri europene efectuat de Şcoala de Afaceri a universităŝii. Programul include finanŝare, îndrumare şi evenimente de reŝea pentru a dota absolvenŝii antreprenori pentru lumea comercială.

Munca ceramică a Denisei este rezultatul a peste şase ani şi jumătate de învăŝare şi creaŝie. Toate piesele ei sunt desenate de mână, emailate şi arse. Evoluŝia ei rurală este reflectată în desene complicate de păsări şi frunze din colecŝia Woodland Melody, constând din căni şi farfurii în nuanŝe de roşu, verde şi galben. Altă colecŝie a Denisei se numeşte Ŝara Minunilor şi se bazează pe Alice în Ŝara Minunilor, ilustraŝii disponibile sub formă de seturi de ceai complete sau elemente individuale. Fiecare piesă din gamă este finisată fie cu platină sau aur şi sidef şi ea a inclus, de asemenea, design-urile pe un număr de ceasuri ceramice cu stil vintage.

Denise a decis să se stabilească în Centrul Creativ datorită locaŝiei sale convenabilă şi centrale, preŝului accesibil şi unui mediu creativ deschis:

"Centrul Creativ oferă facilitatea perfectă pentru a localiza afacerea mea. Există un sentiment real de comunitate în rândul antreprenorilor care lucrează aici, toată lumea are propriile puncte tari şi fiecare dintre noi îl sprijină pe celălalt."

Page 134: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

134

Popularitatea lucrărilor Denisei este în creştere rapidă şi ea are deja expoziŝii permanente, la Galeria Tarporley în Cheshire şi Galeria Harley din Nottinghamshire. Cu doi ani în urmă, Denise a primit distincŝia Licenŝiere pe 5 ani de la Societatea de Meşteşugarilor Designeri şi a fost recent acceptată în Galeriile Mall, care reprezintă Societatea Meşteşugarilor Designeri şi Naŝiunea de Design

"Sunt încântată să fi fost acceptată în aceste asociaŝii prestigioase, este un impuls de încredere să ştiu că oamenii cu adevărat, apreciază munca mea şi mă respectă ca designer."

În plus faŝă de aceste distincŝii, colecŝiile Denisei au atras interes din partea cumpărătorilor cu amănuntul angrosiştilor, la târgurile Top Drawer de la Londra, Made by Hand din Ŝara Galilor şi Saltaire Arts Trail lângă Leeds. Aspiraŝiile sale pentru viitorul afaceri sunt să lucreze în continuare în Centrul Creativ şi să extindă partea de retail a afacerii în buticuri, magazine şi pe străzile pricipale. Puteŝi găsi pe site-ul Denisei ambele colecŝii: www.denisemoloney.co.uk

Mai jos găsiŝi detalii pentru o gamă de servicii finanŝate şi sprijinite de Consiliului Municipal al Stoke-on-Trent pentru a încuraja şi sprijini antreprenoriatul şi creşterea afacerilor locale. Oferta de Investiţii Active Soft Landing

Serviciul Investiŝii Active al Stoke-on-Trent & Staffordshire activează în numele Consiliului municipal al Stoke-on-Trent, Consiliul Judeŝean Staffordshire şi al Parteneriatului local al Întreprinderilor Stoke-on-Trent & Staffordshire pentru a atrage investiŝii străine în Stoke-on-Trent şi Staffordshire. Indicatorul cheie de performanŝă este numărul de locuri de muncă nou create.

Pentru a atrage şi susŝine investiŝiile străine directe, serviciul oferă o ofertă de soft landing pentru companiile internaŝionale care urmăresc să creeze o bază operaŝională în Marea Britanie. Acesta include:

spaŝiu de afaceri gratuit pentru până la şase luni

consultanŝă juridică şi contabilă gratuită privind formarea companie sau a

unei filiale în Marea Britanie

sprijin profesional în afaceri pentru a ajuta în angajamentele create cu

pieŝele din Marea Britanie,cu lanŝul de furnizori şi clienŝi

Serviciul este parŝial finanŝat de Fondul European de Dezvoltare Regională West Midlands, Programul 2007-13. Sprijinul inteligenţei afacerilor

Inteligenŝa afacerilor este importantă pentru orice afacere ca să supravieŝuiască şi să prospere astăzi de piaŝa concurenŝială. Utilizând o gamă largă de sisteme de afaceri, Consiliul Local ajută noi start-up şi întreprinderile existente pentru a:

Page 135: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

135

Creşte afacerea lor şi a monitoriza concurenŝii lor transformând datele în cunoaştere strategică relevantă care identifică lanŝurile de aprovizionare şi pieŝele de nişă

Capta, manipula, analizeza şi gestiona toate tipurile de date cartografice de referinŝă

Stabili cotele de piaŝă pentru anumite locuri de muncă şi roluri în cadrul unei organizaŝii

Evalua caracteristici cheie ale clienŝilor, nevoile şi dorinŝele lor, pentru a putea segmenta, ŝinti şi poziŝiona afacerea lor în scopul de a accesa grupurile de clienŝi cu care doresc să facă afaceri

Realiza cercetare de piaŝă prin proiectarea de sondaje atât calitative cât şi cantitative. Şi pentru a analiza rezultatele sondajelor pentru a îi ajuta să înŝeleagă punctele tari, punctele slabe ale afacerii, clienŝii săi.

Acest serviciu este oferit gratuit companiilor. Iniţiativele de fondare

Reţeaua de Creştere a Afacerilor Staffordshire Nord Acesta este un serviciu gratuit creat pentru antreprenori şi companii pentru a stimula fluxul de capital şi expertiză prin introducerea de business angels la companii care au nevoie de ajutor şi de sprijin. O iniŝiativă a Camerei de Comerŝ Staffordshire Nord şi Consiliului Stoke City-on-Trent, reŝeaua:

pune în legătură investitorii potenŝiali cu o afacere în căutare de investiŝii şi expertiză folosind alerte prin e-mail circulate la o bază de date de business angels.

ajută la procesul de formare a sindicatelor. Un sindicat reduce riscul financiar al unei investiŝii şi, de asemenea, contribuie la atragerea de finanŝare potrivită de la Angel Co-fund, o iniŝiativă sponsorizată de guvern pentru a spori investiŝiile în companii în creştere.

organizează întâlniri periodice ale investitorilor, cu accent pe schimbul de bune practici în timp ce încheie contacte valoroase

oferă cele mai bune ateliere de lucru de practică pentru a ajuta atât investitorii cât şi întreprinderile care caută investiŝii

oferă resurse online şi legături către asistenŝa financiară existentă în afaceri din iniŝiativele guvernamentale, prin împrumuturi private negarantate, prin furnizorii de finanŝare activi şi alte reŝele de business angel.

Fondul de Împrumuturi în Afaceri Stoke-on-Trent

O schemă de fond de împrumut stabilit de Consiliul Local Stoke-on-Trent, în colaborare cu Black Country Reinvestment Society (BCRS).

Iniŝial sunt £200,000 disponibile pentru creditarea companiilor care au probleme în obŝinerea de finanŝare de la bănci

împrumuturi între 10.000 de lire şi 50.000 de lire sterline disponibile pentru afacerile din Stoke-on-Trent

După lansarea schemei în iunie 2012, Camal Enterprises, o firmă locală de ceramică şi-a asigurat 50.000 de lire sterline din acest sistem.

Page 136: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

136

Iniţiativa de Afaceri

O organizatie non-profit, Iniţiativa de afaceri susţine noile afaceri start-up pe teritoriul judeţului. Consiliul Local Stoke-on-Trent este unul dintre partenerii săi, ajutând noi întreprinderi, cu o gamă largă de servicii, de formare şi de finanţare ..

Acestea includ: Sfaturi de la consilieri cu experienŝă, care pot ghida în toate aspectele legate

de înfiinŝarea unei afaceri, costul implicat, finanŝe şi nevoi de planificare, cerinŝele legale, etc

Cursuri de formare pentru a oferi antreprenorilor competenŝele şi aptitudinile necesare pentru conducerea unei afaceri de succes, cum ar fi marketing, contabilitate, elaborarea unui plan de afaceri

O subvenŝie de până la £ 1500 pe baza unui plan de afaceri solid. Subvenŝiile pot finanŝa echipamente şi alte costuri esenŝiale în faza de start.

Alte iniţiative de sprijin în afaceri ale Consiliului Local:

Business Enterprise Coaching. Un serviciu gratuit care îi ajută pe cei care doresc să înceapă propria afacere. Acesta oferă consultanţă de specialitate, cum ar fi dezvoltarea unui plan de afaceri, angajare de personal, sfaturi practice şi mentorat.

Sprijin pentru afaceri cu ritm de creştere ridicat. Un serviciu de coaching pentru companii care doresc să crească cu 20% sau mai mult, fie prin cifra de afaceri, forţa de muncă sau ambele, pe parcursul a trei ani consecutivi. Serviciul include identificarea spaţiilor adecvate, recrutare şi formare profesională, conducerea brokerajelor şi training managerial, accesul la consiliere financiară, inteligenţa de afaceri şi accesul la lanţul de aprovizionare.

Centre de Întreprinderi de Afaceri. Oferă spaţii de birouri şi de studio variind între 9 - 133 mp, cu servicii de întreţinere, camere moderne de întâlnire cu tehnologie integrată, recepţie cu scaune pentru vizitatori şi exemple de produse realizate de ocupanţii centrului de afaceri. Fiecare dintre cele cinci centre oferă spaţiu state-of-the-art pentru noi companii start-up la costuri competitive.

Page 137: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

137

SCUOLA SUPERIORE SANT‟ANNA (Regiunea Toscana)

STUDIU DE CAZ TOSCANA PONT-TECH ŞI CERFITT

REZUMAT Cazul Pont-Tech şi a Centrulul de Cercetare şi Educaŝie în Inovare

Tehnologică şi Transfer Tehnologic (CERFITT) din Pontedera este prezentat pentru a expune modul în care transferul de tehnologie este implementat în acŝionarea unei strategii pe termen lung şi cu perspectivă largă, redactat iniŝial pentru a face faŝă şi pentru a preveni efectele negative ale unei economii locale în care inovarea şi diversificarea lipseau.

Ameninŝarea unei crize dramatice în economia locală, ca urmare a deciziilor critice ale principalului actor industrial din regiune, a forŝat instituŝiile, antreprenorii şi

Universităŝile să promoveze un nivel global o re-gândire a căilor de dezvoltare locală şi să creeze şi să pună în aplicare o serie de instrumente (entităŝi persoane juridice şi facilităŝi) care au avut drept scop promovarea inovaŝiei şi transferului tehnologic.

După ce această decizie a fost luată, responsabilul cu realizarea acestuia a trebuit să definească strategii concrete şi durabile pentru consolidarea noului model, fără a crea conflicte cu cel existent şi evitând riscul de a fi respins.

Strategia a fost individualizată în furnizarea contemporană şi complementară a unor servicii pentru a spori numărul de noi afaceri în sectoarele inovatoare şi pentru a încuraja inovarea în cele existente.

Jucătorul principal în cadrul acestei strategii şi organismul responsabil de realizarea acestuia este Pont-Tech. 1. PONT-TECH. PROFIL

Înfiinŝat în 1996, în Pontedera (Pisa), Pont-Tech este un consorŝiu pentru Cercetare Industrială şi Transfer Tehnologic, care rezultă dintr-o iniŝiativă comună a entităŝilor publice şi private. Partenerii fondatori au fost Piaggio (producător de motociclete), Scuola Superiore Sant'Anna (o universitate publică puternic orientată spre cercetare, în tehnologii înalte), Provincia Pisa şi municipalitatea din Pontedera. Mai târziu, 8 alŝi parteneri s-au alăturat, printre care bănci, alte universităŝi şi municipalităŝi, Asociaŝia Antreprenorilor.

Misiunea Pont-Tech (capital social: 884.160 €) este de a promova cercetarea industrială şi transferul tehnologic prin servicii tehnologice şi de consiliere pentru firme şi cooperare cu universităŝi şi centre de cercetare. Competitivitatea Piaggio şi sistemul său de alimentare articulat şi a întregului sistem de producŝie locală reprezintă una dintre domeniile principale de activitate ale Pont-Tech.

Pont-Tech este situat în VALDERA, una dintre zonele cele mai industrializate din Toscana reprezentând una dintre zonele cele mai relevante din punct de vedere al dezvoltării economice şi industriale, nu numai în Toscana, dar în toată Italia Centrală. Foarte aproape de Pisa şi Florenŝa, are un patrimoniu industrial secular, în principal în industria mecanică.

Page 138: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

138

Caracteristicile sale sunt concepute pentru a fi zona de amplasare a sediului şi a principalelor fabrici Piaggio, cel mai important producător de motociclete din Europa. Reŝeaua sa de furnizori largă şi diversificată este localizată aici. De asemenea, IMM-urile locale numără printre clienŝii lor BMW, Ferrari, FIAT, Ducati, Maserati, Sauer-Danfoss, Magna, etc, dar cifra de afaceri globală (calculată ca medie per companie) de la aceşti clienŝi este foarte mică în comparaŝie cu cea derivată din nevoile Piaggio.

Prin urmare, una din principalele probleme ale sistemului de producŝie local este o mult prea mare rată de dependenŝă faŝă de Piaggio şi performanŝa acestuia. Acest lucru a devenit evident în jurul anului 1995, când strategiile de management ale Piaggio (cuplate cu dificultăŝi sporite în performanŝele pieŝei) au făcut concretă posibilitatea de relocare radicală a fabricilor către alte regiuni mai puŝin costisitoare şi, mai ales,care beneficiază de fonduri structurale europene mai mari decât Pontedera.

Instituŝiile locale şi actorii sociali nu au fost de acord cu aceste planuri, dar nu a fost suficient să se opună pur şi simplu la acest proiect: căi noi de dezvoltare post-industrială au trebuit să fie oferite, bazându-se pe o creştere de servicii profesionale şi a industriilor bazate pe de înaltă tehnologie.

În consecinŝă, un cadru pentru noi strategii de dezvoltare locală a fost elaborat şi în 1996, după o negociere între companie, guvernele locale şi naŝionale şi sindicate, ideea unei relocări a fost abandonată şi a fost elaborată o reproiectare completă a relaŝiei dintre firmă şi teritoriu, incluzând opŝiunea pentru un impuls puternic în favoarea cercetării şi inovării şi o nouă planificare a oraşului şi împrejurimilor sale industriale.

În cadrul acestui acord Pont-Tech a fost înfiinŝat pentru a face faŝă crizei lanŝului de aprovizionare Piaggio, pentru a evita relocarea sa, pentru a promova o dezvoltare industrială nouă. Acelaşi Piaggio a fost un partener fondator al Pont-Tech, împreună cu cea mai dinamică universitate de cercetare italiană din acel moment, Scuola Sant'Anna. Guvernele locale s-au alăturat parteneriatului, pentru a garanta startul acestuia şi respectarea liniilor de orientare.

În acelaşi timp şi în acelaşi cadru, în Pontedera a fost aprobată o reamenajare urbană ( " Proiectul Pontedera ") pentru a remodela un compus pre-existent de fabrici industriale sub forma unui District Central de Afaceri major dedicat cercetării şi inovării; noul Plan prevedea un Centru pentru Educaŝie şi Cercetare în Inovare şi Transfer Tehnologic (Pont-Tech), laboratoarele de cercetare ale Universităŝii "Scuola Superiore S. Anna", Muzeul şi Fundaŝia Piaggio, Servicii Universitare pentru studenŝi şi afaceri,o nouă Bibliotecă Publică, Centrul "Erasmus" pentru a spori mobilitatea internaŝională a studenŝilor, bănci şi alte servicii cu valoare adăugată.

Toate aceste etape au fost bazate pe un consens larg şi un angajament puternic al tuturor părŝilor implicate. Toate acestea au fost definite în documentele oficiale şi acorduri precum: " PROIECTUL PONTEDERA " (constând în reamenajare urbană şi realizarea de

facilităŝi pentru cercetare); " PROIECTUL LINK " (realizarea de noi cercetări şi Polul Educaŝiei de la Scuola

Superiore Sant'Anna; proiecte pilot pentru transferul de tehnologii în diverse domenii de aplicare);

PROGRAMMA DI SVILUPPO LOCALE PE LA RICERCA E L'INNOVAZIONE IN

Page 139: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

139

VALDERA (P. R. I. V.), adică Programul de Dezvoltare Locală pentru a spori Cercetarea şi Inovarea în VALDERA, aprobat şi finanŝat în 2002 şi incluzând realizarea CERFITT.

2. MISIUNEA PONT-TECH

Aşa cum am explicat mai sus, subiect care a fost instituit şi făcut responsabil de traducerea acestei strategii în practică a fost Pont-Tech, care a fost numit de către municipalitatea din Pontedera (proprietarul facilităŝilor), ca organizaŝie managerială a Centrului CERFITT şi a fost însărcinat cu stimularea cercetării industriale şi a transferului de tehnologie prin furnizarea de servicii tehnologice şi de management pentru firme, în cooperare cu universităŝi şi centre de cercetare.

Conducerea CERFITT a fost, în consecinŝă, doar o parte a misiunii aflate în sarcina

Pont de-Tech: de fapt, acest lucru nu este suficient pentru a construi unul alături de cealălalt un Laborator de Cercetare şi un Incubator pentru companii Start-up pentru a obŝine generarea şi dezvoltarea de noi întreprinderi inovatoare. O gamă largă de servicii trebuie să fie furnizate (logistică, informare, comunicare, consiliere, sprijin în elaborarea planurilor de afaceri şi în abordarea pieŝei ...) şi toate aceste activităŝi trebuie să fie efectuate într-un mod durabil, în baze comerciale (nu sunt permise ajutoarele de stat), dar la taxe rezonabile în funcŝie de specificul companiilor start-up.

În plus, misiunea nu sa încheiat odată cu sprijinul acordat companiilor start-up: un număr mare de IMM-uri industriale existau deja de mult timp şi nevoia lor de inovare era ridicată. Într-un cuvânt, Pont-Tech a avut misiunea de a promova înfiinŝarea de companii start-up de afaceri noi în sectoare noi, emergente şi de a promova inovaŝia în companiile existente.

Cum se vor atinge aceste obiective? Sunt două modalităŝi adoptate de Pont-Tech: 1. Administrarea facilităŝilor şi furnizarea de servicii 2. Efectuarea proiectelor şi promovarea parteneriatelor.

În ceea ce priveşte gestionarea de facilităŝi şi furnizarea de servicii pentru companii start-up, instrumentul principal a fost CERFITT şi incubatorul său.

Centrul de Cercetare şi Educaŝie privind Inovarea Tehnologică şi Transferul Tehnologic aparŝinând municipalităŝii Pontedera, a fost realizat cu co-finanŝarea regiunii Toscana (Total investiŝii: 11.954 mii €) şi include 2860 m2 pentru noi firme start-up care activează într-o varietate de sectoare (CERFITT nu este un incubator specializat), dar în principal în: • Mecatronică, • Micromecanică, • Biomedicale, • TIC, • Energie şi Mediu. În interiorul CERFITT: 30 birouri pentru noi afaceri, 1 laborator de testare (PontLab) 1Laborator SSSA Laboratory pentru micro inginerie

Page 140: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

140

1 Laborator Polimetric al Universităŝii Pisa Săli de conferinŝe Săli de întâlnire şi învăŝământ

În acest moment 16 companii start-up s-au stabilit în cadrul CERFITT (Age solutions, Aim, Antonelli & Barsotti, Branciforti, Electrawinds, Energy master, Fatronik Italy, Forsense, Glayx, Iamboo, Mach4, Spinpet, Asidev, Bm Solar, Qualimedlab, Next.) în timp ce 11 au părăsit facilitatea (Aedit, Company Service, Evidence, Encrea, Ergo, E-pix, Fabrica 136 (o companie spin off a Pont-Tech), Proteogenbio, Sir Comunicazione, Vr-Media, Win.), 8 dintre ele fiind încă active şi prezente pe piaŝă.

Merită subliniat faptul că doar 8 dintre cele 27 de companii start-up care, au fost în timp găzduite la CERFITT şi au beneficiat de servicii de la Pont-Tech sunt companii spin-off ale partener fondator SSSA. Luând în considerare istoria Pont-Tech şi a înfiinŝării sale, ne-am fi putut aştepta ca cele mai multe (dacă nu toate) dintre companiile găzduite să fi provenit de la SSSA şi anturajul său. Aceasta din două motive convergente: pe de o parte, din cauza unei presupuse preferinŝe a cercetătorilor şi studenŝilor SSSA de a privi Pont-Tech ca o "organizaŝie sarcină" de a fi utilizată pentru punerea în aplicare a politicilor de valorificare a cercetării şi pentru promovarea iniŝiativelor de afaceri provenite de la ei; pe de altă parte, din pricina unei presupuse atitudini a Pont-Tech de a se baza pe "produsele" SSSA pentru îndeplinirea atribuŝiilor sale, pentru implementarea modelului său de afaceri şi completarea incubatorului.

De fapt, situaŝia este mult diferită: multe companii sunt într-adevăr companii start-ul ale SSSA care au aplicat pentru admiterea la CERFITT, datorită unei relaŝii bune şi puternice existente şi încă rămase între însăşi SSSA şi Pont-Tech, dar şi mai multe sunt companii noi, care au scopul de a se stabili în cadrul centrului CERFITT, având origini care diferă de SSSA. Multe sunt fondate de către cercetători şi studenŝi de la Universitatea din Pisa sau Consiliul Naŝional de Cercetare (CNC), şi, de asemenea, multe dintre ele nu au o legătură directă cu o anumită universitate sau un organism de cercetare, dar provin de la viitori antreprenori de origini mixte şi eterogene, şi, în unele cazuri, nu au chiar nici o legătură cu această universitate de prestigiu.

Motivele pentru acest lucru trebuie relaŝionate cu o capacitate de atracŝie bună şi autonomă a CERFITT şi, într-un sens mai larg, cu o conştientizare destul de mare a faptului că pătrunderea în CERFITT - adică o facilitate aparŝinând Sistemului Tehnologic foarte bine integrat local constituit din Pont-Tech, PontLab, SSSA-înseamnă intrarea într-un mediu deschis pentru inovare, cu scopul de a facilita cooperarea şi fertilizarea încrucişată, eficient de asemenea, în termeni de comunicare şi marketing pentru beneficiul companiilor găzduite şi nu numai pentru succesul managementului Centrului.

Mai mult decât atât, atitudinea Pont-Tech a fost întotdeauna orientată spre a facilita accesul din "afara" sistemului local, realizând acŝiunilor de comunicare şi programe de prospectare menite să promoveze dezvoltarea CERFITT şi creşterea acestuia, ca rezultat al unui acces deschis la cererile provenind nu numai din apropierea teritorială şi instituŝională. Această strategie are premize fundamentale în faptul că Pont-Tech nu se limitează la a conduce un incubator şi a furniza servicii complementare: ea este, de asemenea, o organizaŝie de cercetare, promovare a proiectelor şi participare în alte proiecte, astfel încât un potenŝial aplicant pentru CERFITT cunoaşte faptul că pătrunde într-un "sistem de inovare", şi nu numai într-o infrastructură logistică pentru oameni inovatori.

Page 141: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

141

După cum am precizat mai sus, îndeplinirea misiunii de a promova inovarea necesită adoptarea unui model de afaceri sustenabil. În consecinŝă, veniturile de la CERFITT furnizează Pont-tech, cu resursele A) pentru gestionarea şi întreŝinerea CERFITT în sine; B) pentru furnizarea de servicii firmelor start-up găzduite; C) pentru acŝiuni suplimentare de promovare a noi proiecte, pentru a consolida reŝeaua de parteneri, pentru a creşte consensul (explorare şi dezvoltare).

Pont-Tech are o metodologie clară pentru a selecta noile companii start-up pentru a fi găzduite în CERFITT. Procedura începe cu căutarea de noi potenŝiali candidaŝi, adică persoane tinere, doctoranzi sau cercetători tineri, inventatori care au idei noi şi interesante, care într-un cadru industrial ar putea duce la realizarea de noi produse. Atunci când este individualizată, o astfel de persoană este asistată de consultanŝi care să o ajute să verifice soliditatea conceptului şi fezabilitatea sa de a deveni o idee antreprenorială.

Ori de câte ori acest prim pas este depăşit cu succes, persoanele (devenite acum "viitori posibili antreprenori") sunt preluate de către alŝi consultanŝi, care îi asistă în elaborarea unui plan de afaceri solid pentru a transforma compania lor într-o companie start-up reală .

Doar la sfârşitul acestei a doua etape, în cazul în care planul de afaceri este realmente bun şi robust, începe perioada adevărată de incubaŝie, care poate dura până la trei ani, după care, în ambele cazuri, de succes sau eşec, noua companie trebuie să părăsească CERFITT: în primul caz pentru a face faŝă provocărilor de pe piaŝă, în al doilea caz, eventual, pentru a încerca din nou ... 3. EXEMPLE DE (bune) PRACTICI

Pont-Tech ar trebui să fie doar puŝin mai mult decât un inspector de clădire dacă activitatea sa s-ar limita la a gestiona CERFITT şi incubatorul. De fapt, un rol important în realizarea misiunii şi o modalitate fundamentală de a susŝine dezvoltarea şi creşterea Pont-Tech este implicarea directă în realizarea de proiecte de cercetare, fie în calitate de contractant principal, partener sau subcontractor.

Pont-Tech este astfel de fapt foarte activ în realizarea de proiecte, în special în domeniul cercetării industriale şi în cel al dezvoltării experimentale, din nou, ŝinând cont de cele două principale şi "istorice" obiective: • să promoveze inovarea în companiile existente • să promoveze înfiinŝarea de afaceri noi, în noi sectoare emergente.

În ceea ce priveşte prima dintre aceste linii de acŝiune strategice, Pont-Tech consideră că, cea mai eficientă modalitate de a promova inovaŝia în companiile existente este de a identifica cea mai potrivită dintre tehnologiile dezvoltate în laboratoarele de cercetare ale universităŝilor partenere şi, în special, în cele ale adiacente Scuola Superiore Sant'Anna -care pot reprezenta noi oportunităŝi pentru industriile prezente şi pentru comunitatea locală.

Căutarea de noi parteneri şi realizarea de reŝele, acŝiuni de strângere de fonduri şi, dacă este necesar, de construcŝie a unui cadru juridic şi instituŝional dedicat poat fi acŝiuni utile şi eficiente pentru a îndeplini rezultatele.

În ceea ce priveşte a doua linie de acŝiune (promovarea înfiinŝării de companii în noi sectoare emergente) Pont-Tech ŝine socoteala sistemelor viabile industriale ("filières"), bazate pe noile tehnologii în cazul în care promovarea de proiecte de cercetare prin intermediul integrării între cercetare şi industrie poate genera noi oportunităŝi de afaceri şi, în acelaşi timp, poate deschide noi perspective pentru dezvoltarea industrială a teritoriului.

Două exemple vor urma pentru fiecare dintre liniile de acŝiune descrise.

Page 142: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

142

3.1 Proiecte care promovează inovarea în companiile existente Aşa cum am spus, la finalul anilor '90 un moment critic în relaŝia dintre Piaggio şi zonă s-a reflectat asupra întregului sistem de producŝie locală şi a riscat să aibă efecte importante şi negative asupra acestuia: relaŝiile stricte şi dependenŝa dintre furnizori şi o singură firmă principală s-au dovedit a fi un obstacol în calea creşterii autonome a întreprinderilor mici şi au fost o barieră pentru multe atitudini faŝă de inovarea de proces şi de produs. În căutare de noi căi pentru dezvoltare industrială Pont-Tech a activat pentru a oferi IMM-urilor: 1 - Servicii de consultanŝă şi verificare pentru a face faŝă nevoilor locale ale IMM – urilor. 2 - Dezvoltarea de soluŝii tehnologice. 3 - Consultanŝă privind îmbunătăŝirile în tehnologie şi aplicaŝii. 4 - Sprijinirea IMM-urilor locale să se implice în proiecte noi şi inovatoare.

Conform acestor orientări, trei proiecte-printre altele-au fost deosebit de eficiente şi au dezvoltat de-a lungul timpului o strategie internă bine definită: ESSETRE, VANTS, DROIDS. 1. Serviciile de consultanŝă şi verificare Essetre au fost furnizate la un număr de IMM-uri care aparŝin lanŝului de aprovizionare Piaggio pentru a individualiza zonele critice care afectează capacitatea lor de a reacŝiona în autonomie la condiŝiile variabile ale pieŝei şi pentru a găsi soluŝii posibile pentru a le corecta. Cazul cel mai de succes a fost aplicarea Tehnologiilor de Virtual and Augmented Reality la procesul de producŝie (de exemplu, în formarea conducătorilor auto de stivuitoare), precum şi la activitatea comercială (de exemplu, utilizarea de simulare în realizarea de cataloage). 2. După rezultatele bune ale Essetre, aceleaşi tehnologii au fost propuse pentru unele IMM-uri din cadrul proiectului VANTS (noi tehnologii de Sănătate Ocupaŝională) al cărui caz a constat în punerea în aplicare a tehnologiilor realităŝii virtuale şi realizarea unui prototip al unui exoschelet care urmează să fie utilizat pentru a reduce suprasarcina biomecanică şi pentru a preveni daunele şi rănirea muncitorilor din industria de construcŝii şi producătoare. Proiectul "VANTS" a fost un proiect pilot experimental în întregime finanŝat de către Direcŝia de Sănătate Regione Toscana 3. La finalul proiectului VANTS un prototip de lucru a fost realizat şi rezultatele au fost prezentate unor IMM-uri. Unele dintre acestea, şi în special trei IMM-uri aparŝinând lanŝului de aprovizionare Piaggio a realizat un parteneriat, cu SSSA şi Pont-Tech, pentru a finaliza şi a dezvolta prototipul de exoschelet, făcându-l potrivit pentru standardizare şi industrializare. Proiectul DROIDS a fost astfel conturat, cu scopul de a experimenta şi industrializa produsele noi bazându-se pe tehnologia dovedită. Proiectul DROIDS este în curs de evaluare în cadrul unui call regional de proiecte de cercetare şi ştiinŝă.

Rezultatul acestei succesiuni de proiecte este posibilitatea reală de a deschide un nou sector industrial şi comercial, bazându-se pe o tehnologie nouă extrem de inovatoare şi care să permită IMM-urilor să-şi asume efectuarea unui proces profund de diversificare de produs. Într-un cuvânt, acesta poate fi considerat un caz de succes de transfer tehnologic. 3.2 Proiecte care promovează înfiinţarea de noi companii în noi sectoare emergente

Page 143: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

143

În 2005, unele IMM-urilor locale au realizat un prototip al unui vehicul care utilizează un motor cu ardere internă tradiŝional (ICE), alimentat cu hidrogen. Scopul a fost doar de a dovedi de concept, dar rezultatele au fost deosebit de încurajatoare, astfel încât ei au cerut Pont-Tech sprijin pentru dezvoltarea prototipului prin intermediul unor programe europene sau naŝionale pentru a încuraja inovarea.

Abordat de Pont-Tech, Guvernul Regional asigura fonduri şi a sprijinea doar un proiect solid, ştiinŝific şi tehnic de mare impact. În consecinŝă, Pont-Tech a promovat un parteneriat între IMM-uri şi şase departamente sau laboratoare de la două Universităŝi, şi a atras o propunere de proiect de 10 M €, care a fost propus pentru evaluare la Guvernul Regional. Guvernul Regional a aprobat proiectul, dar a finanŝat numai Cercetarea Fundamentală (destinată universităŝii), în timp ce activităŝile legate de cercetare industrială a trebuit să fie- cu succes- propuse în cadrul call-urilor regionale din cadrul Programului fondurilor UE.

De asemenea, în acest caz, activităŝile au fost convenite în condiŝii de transparenŝă şi un Memorandum de Intenŝie a fost semnat în anul 2007 între Guvernul Toscana, Judeŝul Pisa, oraşul Pontedera, universităŝile din Pisa, şi Pont-Tech. Obiectivele Memorandumului au fost: a) Promovarea unui "district hidrogen", în care să se desfăşoare activităŝi de cercetare şi de fabricaŝie privind utilizarea hidrogenului în sistemele de mobilitate; b) Desfăşurarea unor activităŝi de cercetare şi experimente pe motoarele inovatoare endoterme, Sisteme de Celule de Combustibil şi Hidrogen ca purtător de energie curată pentru aplicaŝii staŝionare; c) Gestionarea problemelor generale (de exemplu, infrastructura de distribuŝie, regulamente, producŝia de componente, siguranŝă etc), pentru a promova aplicarea pe piaŝă a tehnologiilor de hidrogen; d) Experimentarea de metode şi tehnologii pentru a relaŝiona hidrogenul şi energiile regenerabile, precum şi pentru a produce hidrogen din procesele industriale- prin produse (de exemplu, în industria geotermică, chimică sau în industria siderurgică).

În cadrul Memorandumului au fost dezvoltate următoarele proiecte principale: H2 - Filiera Idrogeno. Un proiect de cercetare fundamentală realizat de

Universitatea din Pisa, în colaborare cu Scuola Superiore S. Anna. Printre rezultate se regăseşte şi realizarea unui vehicul cu combustie uşoară. SAVIA. Vehicle Power Systems from Hydrogen and Ammonia. Acesta constă în

"Extinderea Gamei" pentru un vehicole electrice hibride. NanocatGeo: un dispozitiv electro-chimic (Catalizator Nanostructurat) pentru a

genera hidrogen din energia eoliană. Atât în proiectul SAVIA cât şi în NanocatGeo, au fost implicate în calitate de

partener, subcontractant şi chiar (în NanocatGeo) în calitate de contractant principal IMM-uri locale. Astfel acestea pot dezvolta atât propria activitate de cercetare şi dezvoltare în cadrul acestui sector cât şi diversitatea produselor lor. În momentul de faŝă, noi căi de dezvoltare sunt îmbunătăŝite, iar perspectivele sunt încurajatoare, astfel încât Pont-Tech a fost numit în funcŝia de reprezentant al Guvernului regional al Toscanei în HyER, un parteneriat european "Hidrogen şi combustibili şi electro-mobilitatea în regiunile europene", în cadrul unui nou acord între instituŝii, universităŝi, centre de cercetare şi industrie pentru a promova un nou sector în curs de dezvoltare industrială în economia Toscanei.

Pe scurt, cazul descris prezintă o cale pozitivă spre inovare prin intermediul transferului de tehnologie: pornind de la o idee şi un prototip realizat de IMM-uri şi

Page 144: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

144

identificarea sprijinul necesar pentru dezvoltarea conceptului, Pont-Tech şi partenerii săi au atras o strategie largă, care a fost implementată cu succes şi în continuare dezvoltată până la realizarea de noi concepte industriale şi noi proiecte industriale.

În consecinŝă, şi în acest caz ne exprimăm opinia că este posibil să se vorbească de un caz de succes al transferul de tehnologic. 4. CONCLUZII.

În lucrare am expus motivele care au dus la înfiinŝarea Pont-Tech şi însărcinarea acestuia cu o misiune specifică. Strategia adoptată de către Pont-Tech pentru a îndeplini misiunea a fost, de asemenea, expusă şi au fost descrise exemple de punere în aplicare efectivă şi cu succes a strategiei.

În toate cazurile procesul de transfer tehnologic a fost un mod de promovare a inovării în industrie: în unul din cazuri oferind IMM-urilor existente, noi oportunităŝi de a diversifica producŝia; în altul alăturând competenŝele ştiinŝifice şi capacitatea industrială şi de expertiză pentru deschiderea unui scenariu tehnologic nou şi a unui sector industrial.

Conform argumentelor expuse, despre experienŝa Pont-Tech, se poate spune că pot apărea cazuri de succes ale procesului de transfer prin intermediul unei agenŝii locale dacă: MISIUNEA este clară şi bine susŝinută MANDATUL este clar şi a fost convenit Se execută un model de afaceri DURABIL UNELE INSTRUMENTE sunt furnizate sau puse la dispoziŝie Sunt definite OBIECTIVE clare Sunt propuse SOLUŜII INOVATOARE dar REALIZABILE Diferiŝi actori sunt DEDICAŜI efectiv Căutare de obiective şi soluŝii este ÎMPĂRŜITĂ între instituŝii, firme şi

universităŝi. Credem că această experienŝă poate fi utilă, de asemenea, pentru alte cazuri

şi teritorii.

Page 145: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

145

INCUBATORUL DE AFACERI UNIVERSITAR

– UNIVERSITATEA TEHNOLOGICĂ WROCLAW -

Studiu de caz pentru serviciile de „PRE-INCUBARE”

Caracteristicile situaţiei economice din Polonia

Examinarea situaŝiei economice bazată numai pe factori macroeconomici este supusă unei erori metodologice. Situaŝia economică, de fapt, este un rezultat al proceselor sociale care au loc, în funcŝie de istoria şi cultura regiunii.

Analizând cazul polonez, ar trebui să se păstreze în minte transformarea sistemului în 1989, care a dus la o schimbare de la o economie centralizată la o economie de piaŝă liberă. Un impact semnificativ asupra economiei au, de asemenea, fluctuaŝiile demografice, care sunt încă rezultatul celui de-al doilea război mondial. Un alt factor determinant al unei activităŝi economice este istoria şi cultura regiunii şi valorile sociale ca rezultat. Există o diferenŝă fundamentală în modul de a percepe munca, educaŝia şi în societatea între ŝările dezvoltate şi ŝările din fostul "bloc estic". În Europa de Vest există cultul muncii şi o acceptare a bogăŝiei rezultate. Polonia este dominată de cultul modestiei şi stigmatizează succesul. Există, de asemenea, o influenŝă în funcŝie de localizarea geografică: între centrele politice puternice din Europa de Vest şi Europa de Est.

Pe timpurile când Polonia făcea parte din blocul estic şi când exista un sistem economic impus numit “socialism real”, afacerea era doctrinar o trăsătură indezirabilă. De la societate se aştepta supunere faŝă de partid şi conformare cu planurile economice, care, prin definiŝie, nu tolerează iniŝiative.

În perioada de transformare forma dominantă de activitate economică era afacerea mică, iar efectul este vizibil astăzi în rolul dominant (cantitativ) al IMM-urilor în economia poloneză. În 2010, ca şi în anii precedenŝi, cele mai multe firme a fost înfiinŝate în sectorul comercial (144,1 mii, 30,1%) şi industria construcŝiilor (61,2 mii, 13%). Sectoarele comerŝ şi construcŝii au, de asemenea, cel mai mare număr de firme, care au fost închise [3,4]. Un alt rezultat al transformării a fost căderea fabricilor industriale mari. Un val de falimente ale (neajustată la piaŝă) fabrici, a provocat şomajul ridicat şi a şomajului structural.

Comparativ cu Europa de Vest, Polonia a avut istoric vorbind întotdeauna o mai mare participare a agriculturii în economie. În perioada premergătoare marilor războaie mondiale, tipul dominant de organizaŝie din câmpul agriculturii era ferma, în care de la lucrătorii nu se aşteptata inventivitate, ci doar supunere oarbă. În perioada numita "PRL" continuarea tradiŝiei agricole a fost reprezentată prin fermele de stat. În ciuda schimbărilor culturale şi creşterea ponderii producŝiei

Page 146: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

146

industriale şi a serviciilor, este încă vizibilă o cotă mai mare a agriculturii în raport cu ŝările mai dezvoltate.

Sursa: "Polonia în Uniunea Europeană", Institutul Naŝional de Statistică, 2012.

Perioada scurtă de timp care a trecut de la transformarea politică a fost de

ajuns pentru a construi o societate a bunăstării, ceea ce se poate vedea când se compară locuitorii polonezi cu putere mare de cumpărare în raport cu alŝi rezidenŝi ai ŝărilor Uniunii Europene. Graficul de mai jos arată în mod clar faptul că acumularea de capital este un proces cumulativ şi întins de-a lungul timpului.

Sursa: "Polonia în Uniunea Europeană", Institutul Naŝional de Statistică, 2012.

Page 147: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

147

Studiul, publicat în Raportul polonez de capital intelectual [1.14] indică o activitate socială foarte scăzută a polonezilor, de exemplu, în organizaŝiile non-guvernamentale.

Sondajul Brandurilor de Încredere Europene (2010) arată că, în general, polonezii sunt precauŝi. Dar încrederea noastră în Internet este extrem de mare: indicatorul de încredere în rândul respondenŝilor din Polonia a fost de 72% (media pentru toate ŝările europene este de 49%). Rezultatele sunt, de asemenea, reflectate în clasamentul ŝărilor cu cel mai mare număr de utilizatori pe site-ul de socializare cu cea mai rapida crestere din lume - Facebook [1]. Această neîncredere este, de asemenea, vizibilă în rândul antreprenorilor polonezi în înŝelegerea inovaŝiei. În ciuda investiŝiilor financiare substanŝiale în formă de proiecte finanŝate din bugetul UE pentru a promova inovarea, "puteŝi să o vedeŝi peste tot, dar nu în statisticile privind inovarea economiei poloneze" [15, pag. 71]. În ciuda acestui fapt, economia se află la un nivel destul de bun, aşa cum este ea măsurată prin indicatori, cum ar fi creşterea PIB-ului, creşterea producŝiei industriale, profitabilitatea companiei. Antreprenorii polonezi obŝin aceste rezultate prin investiŝii mai mici în cercetare şi dezvoltare, precum şi noi tehnologii decât colegii lor din străinătate. Cu toate acestea, este dificil să spunem că întreprinzătorii polonezi sunt iraŝionali. De ce trebuie să investeşti în inovare (cea mai riscantă, şi, prin urmare, cea mai scumpă formă de a obŝine un avantaj competitiv), atunci când alte metode, mai puŝin riscante şi costisitoare funcŝionează în mod constant? Răspunsul este, desigur, intuitiv - pe termen lung, având în vedere că economia poloneză este încă în expansiune, aceasta ajunge la un punct în care inovarea este inevitabilă. Cu toate acestea, fără o pregătire prealabilă şi fundamentare a rolului inovaŝiei, Polonia va pierde competitivitatea în acel moment şi (ca în trecut) va fi lăsată în urmă de alte ŝări. Acesta este un simptom al lipsei de previzionare, la toate nivelurile de luare a deciziilor, atât în administrarea cât şi în gestionarea întreprinderilor private. Pe de altă parte, investiŝiile în inovare cu orice costuri sunt o risipă de resurse, în special în domeniile în care aceasta este ineficientă şi, în principiu, în cazul în care economia poloneză nu are nici o şansă de avantaj competitiv.

Nu există un bun indicator care să descrie managementul şi previzionarea. Rezultatul cultural şi social a unei astfel de gândi este percepŝia deşeurilor generate de civilizaŝie. Şi percepŝia poate fi direct determinată prin analiza politicilor de gestionare a deşeurilor, în ŝară. Cu cât este mai mare ponderea depozitelor de deşeuri,cu atât există mai puŝin respect şi preocuparea pentru viitor în rândul cetăŝenilor ŝării. Comparativ cu celelalte ŝări europene Polonia nu se situează bine la acest capitol.

Page 148: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

148

Sursa: "Polonia în Uniunea Europeană", Institutul Naŝional de Statistică, 2012.

Abordarea educaŝiei este interesantă în lumina concluziilor de mai sus. În Polonia, procentul de studenŝi este mai mare decât media europeană. Acest lucru înseamnă că tinerii vor să investească în viitorul lor, pentru că se aşteaptă ca educaŝia să le ofere un standard de viaŝă mai ridicat decât al părinŝilor lor.

Sursa: "Polonia în Uniunea Europeană", Institutul Naŝional de Statistică, 2012.

Page 149: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

149

Din păcate, lipsa de corelare a învătământului cu provocările (cu care se confruntă absolvenŝii) duce în Polonia la un procent mult mai mare decât media europeană de somaj în rândul tinerilor. Un alt aspect cultural semnificativ este mândria de a termina un colegiu fără a ŝine cont dacă educaŝia ne va fi sau nu folositoare.

Sursa: "Polonia în Uniunea Europeană", Institutul Naŝional de Statistică, 2012.

Merită să spunem că majoritatea polonezilor au răspuns (la întrebarea "ce ai face cu o un câştig mare neaşteptat"): "Aş dori să stabileasc o firmă". Acest lucru pare să indice faptul că polonezii sunt întreprinzători. Din păcate, aceasta nu confirmă eficienŝa firmelor tinere. În Polonia, rata de eşec în afaceri este una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană (cea mai apropiată dinUE-este de 25). Peste 14% dintre polonezi (care îşi conduc propria) închid afacerile, în timp ce media UE este de puŝin peste 9%.Rezultatul cel mai slab este în Spania (16%) [4]. Conform datelor de la Institutul Naŝional de Statistică al Poloniei, în primul an supravieŝuiesc trei din patru firme din Polonia (în 2009, rata de supravieŝuire a fost de 77%), iar supravieŝuirea în următorii ani scade în mod semnificativ - până la 54% în al doilea an şi 31% în al cincilea an. Începând cu anul 2007, nivelul de supravieŝuire al firmelor poloneze s-a îmbunătăŝit treptat, şi în pofida situaŝiei economice favorabile au supravietuit doar două treimi din întreprinderi. În ciuda tendinŝei de creştere, nivelul de supravieŝuire al firmelor din Polonia este încă printre cele mai scăzute din Europa. Un studiu realizat pentru Comisia Europeană a arătat că incubatoarele de afaceri susŝin în mod eficient creşterea economică şi reducerea şomajului. În incubatoare sunt create circa 29 mii noi locuri de muncă în fiecare an. Supravieŝuirea firmelor în incubatoare este estimată la 80-90%. Într-o perioadă de 5 ani, IMM-urile neincubate au o rată de supravieŝuire cuprinsă în intervalul de 30-50%. [4]

Microîntreprinderile merită să fie numite un factor cheie în dezvoltarea economiei Poloneze.În mod obişnuit au un impact mic asupra mediului înconjurător, dar numărul lor mare conferă acestui sector un rol important în modelarea

Page 150: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

150

economiei. În Polonia, ca şi în UE, cele mai mici entităŝi, totalizează în jur de o cincime din companiile cu valoare adăugată. IMM-urile reprezintă mai mult decât 9 din 10 dintre toate companiile (96%), având o rată de 40% din numărul total de angajaŝi şi de 20% din numărul total de angajaŝi în cadrul unor firme [4]. Una din caracteristicile acestui sistem în Polonia, totuşi, este nivelul relativ scăzutde dezvoltare comparativ cu alte ŝări din UE. Micro-firmele poloneze sunt mai mici decât omoloagele lor din afara ŝării, angajează mai puŝini oameni şi au o cifră de afaceri mai scăzută.

Micro-firmele din UE generează o cifră de afaceri de 4,5 trilioane de Euro. Aceste entităŝi din cele mai mari cinci ŝări UE generează până la două treimi din cifra de afaceri (68,7) a entităŝilor cele mai mici. Participarea unităŝilor poloneze reprezintă 3,5 % din cifra de afaceri, dar importanŝa în economie ca procent din cifra de afaceri este puŝin peste media UE. În termenii veniturilor totale în Polonia, micro-întreprinderile generează 700 bilioane sloŝi polonezi, ceea ce reprezintă puŝin peste o cincime (22%) din sectorul întreprinderilor (în timp ce media UE este de 18,2%). 1,65 milioane de întreprinderi reprezintă o majoritate covârşitoare (96%), oferind un loc de muncă la mai mult de o treime din angajaŝii din firme (37,5%), generând mai mult de un sfert din cifra de afaceri (26,9) şi o cincime din valoarea adăugată brută (21,6) şi o şeptime din investiŝii (14,2%). Importanŝa micro-întreprinderilor în Polonia este puŝin mai mare decât media UE [4].

Rezumând- Polonia este o ŝară a contrastelor cu un nivel regional diversificat de civilizaŝie. Cea mai mare problemă a ŝării este lipsa de previzionare. Implementarea obiectivelor pe termen scurt, lipsa de cooperare şi sensul identităŝii sociale, un fenomen tipic economic, demografic şi cultural pentru o ŝară tânără din punct de vedere instituŝional, cauzează o lipsă de sinergie, care în economia vechii pieŝe libere reprezintă un efect dominant în constituirea averii societăŝii. Acest lucru indică nevoia de acŝiune, o educare efectivă, sprijin şi crearea unei atitudini pozitive sociale şi economice şi în special conducerea unor politici naŝionale pliate pe nevoile curente, dar ŝinând cont de provocările ulterioare cu care se vor confrunta cetăŝenii Republicii Poloneze. Rolul dominant în crearea prosperităŝii naŝionale îl au întotdeauna oamenii creativi, antreprenorii şi cei angajaŝi din punct de vedere social.Sprijinirea unor astfel de atitudini este esenŝială pentru dezvoltarea rapidă a ŝării. Asta îi priveşte în mod special pe tinerii care îşi încep cariera, ca grup nou pe piaŝă, care are o şansă de a aduce un aport de valoare adăugată, nou potenŝial şi prin urmare are oportunitatea de a extinde piaŝa. Caracteristicile regiunii Lower Silesia

Lower Silesia este localizată strategic în Polonia şi Europa, la intersecŝia rutelor est-vest şi nord-sud. Wroclaw este capitala regiunii, localizat la scurtă distanŝă de capitalele ŝărilor europene învecinate. Prin urmare, oraşul şi regiunea au o locaŝie excelentă în spaŝiul economic european. Distanŝa faŝă de Wroclaw şi Warsaw sau Berlin este de 350 km, faŝă de Dresden, Krakow şi Prague de 300 de km şi faŝă de Bratislava, Szczecin şi Vienna de 400 km. Faŝă de alte câteva oraşe poloneze învecinate Katowice şi Poznań de aproximativ 200 km.

Regiunea Silesia are 26 de judeŝe (powiaty), 3 oraşe cu drepturi de judeŝ şi 169 de municipalităŝi (36 urbane, 54 rural-urbane, 79 rurale), Regiunea acoperă o arie de 19 948 km pătraŝi locuită de aproape 2,9 milioane de locuitori. În 91 de oraşe trăiesc 70,9% din populaŝia totală a regiunii. 29,2% din suprafaŝa totală reprezintă păduri şi teren forestier, 53% teren agricol şi proporŝiile sunt similare altor regiuni ale tării. Resursele existente de minerale (inclusiv cupru şi lignit) sunt baza pentru dezvoltarea industriei miniere şi a multor alte tipuri de industrii.

Page 151: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

151

Dezvoltă, de asemenea, modern prelucrărea industrială şi sectorul serviciilor. Geografia, condiŝiile de mediu, resurselor de apă medicinală şi un bogat patrimoniu cultural şi istoric din regiune cauzează ca turismul şi domeniul de staŝiuni balneare să fie unele din principalele domenii de activitate în Silezia Inferioară.

Locaŝia geografică convenabilă, resursele naturale (inclusiv cupru), accesul la infrastructură, costurile mici de angajare şi o forŝă de muncă educată şi tânără au permis dezvoltarea dinamică a regiunii, care este una dintre cele mai industrializate părŝi ale Republicii Polonia. În termenii contribuŝiei la PIB-ul naŝional Silesia Inferioară se clasează pe locul 4 în ŝară (7,8% din total). Numărul de investitori străini din Silesia Inferioară este semnificativ faŝă de restul ŝării (a doua poziŝie din Polonia). Structura economiei din Silesia Inferioară este bazată pe trei piloni principali: servicii, industrie şi comerŝ. Primele două tipuri de activităŝi joacă un rol cheie în conturarea potenŝialului economic al regiunii. Sectorul serviciilor domină în termeni de volum (în jur de 91,6 mii firme). Dominaŝia cantitativă nu înseamnă cel mai mare nivel de încasări din vânzări- există în mod cert un avantaj al sectorului industrial (37,2% din venituri), chiar dacă acest sector reprezintă doar 8% din totalul firmelor din Silesia Inferioară. În sectorul comercial sunt în jur de 86 de mii de firme. [5,10]. Se poate observa un fenomen clar de fragmentare în sectoarele de comerŝ şi servicii (un număr mare de entiŝi mici, adesea cu unul sau doi angajaŝi).

Structura economiei Regiunii Silesia Inferioară este caracterizată de un număr mare de factori, care reprezintă un element important în dezvoltarea inovativă a regiunii.

Regiunea Silesia Inferioară este pe locul 3 în Polonia în termenii investiŝiilor, după Mazovia şi Silesia. Resursele de internet sunt de obicei utilizate deoarece accesul la internet este facil. În termenii atractivităŝii investiŝiilor, Silesia Inferioară a fost clasificată în 2010 de Institutul pentru Economie de Piaŝă pe locul 2 dintre toate regiunile (vaievodatele). Cea mai mare rată a fost acordată : cooperării cu investitorii, disponibilităŝii transporturilor, infrastructurii economice şi sociale. Factorii de securitate au primit un scor mic. În termenii atractivităŝii afacerilor cu tehnologii înalte a fost clasificată pe locul 5 (6 în 2009). Punctele tari au fost un număr mare de studenŝi , disponibilitatea transporturilor, densitate foarte mare a mediului de afaceri instituŝional, oportunităŝi semnificative de investiŝii în domeniul Zonei Economice Speciale, puterea mare de cumpărare a întreprinderilor, infrastructură socială dezvoltată, eficienŝa muncii peste medie şi structura economică favorabilă. [5,10].

Regiunea Silesiană se clasează pe locul 3 în rândul celor mai invative regiuni ale Poloniei. Nivelul indexului sintetic estimat pentru Silesia Inferioară a fost peste media întregii Polonii, dar departe de cea mai inovativă regiune, Mazovia, şi de nivelul european. Cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea în raport cu PIB-ul în 2008 în Silesia Inferioară au totalizat 1,07% (Polonia- 0,57%) în comparaŝie cu 1,9%, media UE. Situaŝia este mult mai proastă în cheltuielile cu CD finanŝate de firme în procent din PIB. Valoarea acestora a fost de numai 0,15% (0,16% Polonia, 1,17% UE) [5,10].

În structura economică a Silesiei Inferioare domină entităŝile mici, în particular subgrupe de micro-întreprinderi. Saturaŝia de întreprinderi cu tehnologie înaltă în sectorul de IMM-uri este cea mai mare din ŝară.

Cele mai multe IMM-uri sunt entităŝi cu o poziŝie stabilită pe piaŝă, care funcŝionează de mai bine de 5 ani. Trebuie accentuat că există o corelaŝie între vârsta şi scara activităŝii unei afaceri- aproape 9 din 10 companii medii operează mai mult de 10 ani (în timp ce rata pentru micro întreprinderi este mai mică de 50%)[5,10].

Page 152: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

152

Sectoarele din fruntea economiei în regiune sunt: chimic, farmaceutic, industria auto, electrică şi IT. Centrele puternice din industria minieră (cupru, nichel, granit, lignit) şi potenŝialul lor mare de inovare (ex. bazat pe colaborarea cu entităŝi pentru cercetare şi dezvoltare cum sunt Universitatea Tehnologică Wroclaw, Centrul de Cercetare Dezvoltare Cupru KGHM, Institutul Minier Poltegor Opencast) fac din minerit/ materii prime elemente cheie pentru inovare în Silesia Inferioară.

În acelaşi timp, se pot observa un număr de industrii emergente (totuşi fără o cotă importantă în economia regională a zilelor noastre), care au potenŝial mare de dezvoltare iar importanŝa lor în inovare pentru regiune va creşte pe viitor. Acestea sunt: producŝia de alimente sănătoase, producŝia de noi materiale, designul industrial, industria electronică, ingineria mecanică.

Competitivitatea regiunii determină de asemenea înalta educaŝie- în Silezia Inferioară sunt active aproape 40 de universităŝi. Instituŝiile academice lideri sunt concentrate în capitala regiunii. Acestea includ Universitatea Wroclaw, Universitatea Tehnologică Wroclaw, Universitatea de Medicină Wroclaw, Universitatea Wroclaw pentru Mediu şi Ştiinŝele Naturii şi Universitatea de Ştiinŝe Economice Wroclaw. Ca şi complement pentru oferta educaŝională a instituŝiilor ştiinŝifice lideri din Wroclaw (în special în contextul accesului universal la educaŝie înaltă gratuită în alte părŝi ale regiunii), sunt filialele locale ale universităŝilor din Wroclaw şi şcolile de stat. Se estimează că în toate universităŝile din Silesia Inferioară (în anul academic 2009/2010) au studiat mai mult de 171 mii de studenŝi şi că majoritatea (peste 72%) au studiat în universităŝile de stat. [5] Educaŝia privată este dominată de universităŝi în care poŝi studia ştiinŝe unaiste şi economie. Acest fapt exacerbează existenŝa disparităŝilor între cererea pieŝei forŝei de muncă şi educaŝia absolvenŝilor. Printre cele mai mari şcoli private sunt: Colegiul de Managemnt şi Finanŝe, Colegiul de Managemnt „Educaŝie” şi Colegiul de Management şi Bănci.

Numele universităţii Număr de studenţi*

Gradul de patente [16]

Incubator de afaceri

Universitatea Tehnologică Wroclaw

33 775 100 Da

Universitatea pentru Mediu şi Ştiinŝele Naturii Wroclaw

10 784 33,67 Da

Universitatea de Medicină Wroclaw

5 616 7,05 Da

Universitatea Wroclaw 31 557 2,3 Da

Universitatea de Ştiinŝe Economice Wroclaw

18 174 1,58 Da

*date proprii ale universităŝilor în 2011/2012 În regiune operează 120 de instituŝii de sprijin [5] şi jumătate din ele

promovează antreprenoriatul, transferul tehnologic şi dezvoltarea locală. Există Agenŝiile de Dezvoltare Regională, Parcurile Tehnologice, Centrele de

Transfer Tehnologic, Incubatoarele de afaceri. Toate sunt concentrate în zonele urbane sau în zonele relaŝionale cu Zona Economică Specială. Potenŝial mare inovator şi progres economic în Silesia Inferioară nu înseamnă neaparat (pe termen scurt) o îmbunătăŝire spectaculoasă a tuturor indicatorilor care descriu situaŝia din zonă. Comparaŝiile la nivel internaŝional arată clar că potenŝialul tehnologic al regiunii Silesia Inferioară comparativ cu alte regiuni din

Page 153: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

153

ŝările dezvoltate este mic. Pe lângă acest lucru, problema găsirii unui loc de muncă a tinerilor din regiune exacerbează (intensitatea ei măsurată ca rată a şomajului în cadrul acestui grup a crescut semnificativ). Această situaŝie este opusul situaŝiei observată statistic în UE, unde situaŝia tinerilor care caută un loc de muncă s-a înbunătăŝit semnificativ. În particular, situaŝia nefavorabilă a pieŝei forŝei de muncă se manifestă în rândul tinerilor. La sfârşitul anului 2010, peste 27 mii de someri aveau vârsta sub 25 de ani şi reprezentau 19,2% din şomeri. Una din caracteristicile nefavorabile, care se regăseşte şi în structura şomerilor, este o proporŝie crescândă a persoanelor cu educaŝie înaltă (în septembrie 2010 a fost de 9,7%, în decembrie 2004 de 4,4% şi în 2003 de 3,8% din totalul şomerilor)[5,10]

Cele mai mari bariere în dezvoltarea regiunii, cât şi a restului ŝării, sunt adânc înrădăcinate în mentalităŝile poloneze “anti-antreprenoriale” şi “anti- creative”.

Ca şi restul ŝării, neîncrederea oamenilor face gradul de cooperare dintre întreprinderi scăzut. Relaŝiile dintre acestea şi sectorul public sunt şi mai proaste. Numărul mic de patente şi numărul relativ mic de firme care au introdus cu succes inovaŝia pe piaŝă sunt cauza pentru care potenŝialul regiunii nu este folosit suficient. Centrele de Inovare în contextul antreprenoriatului universitar

În acest capitolse vor prezenta scurte caracteristici ale principalelor tipuri de instituŝii din mediul de afaceri relevant dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere. Luând în considerare activitatea de inovaŝie scăzută a firmelor poloneze (care în general se limitează la absorbŝia tehnologiilor străine) se pare că un domeniu important care ar trebui susŝinut de administraŝie, este încurajarea şi facilitarea implementării de know-how dezvoltat de comunitatea ştiinŝifică ingenioasă. Prin urmare am selectat trei tipuri dintre cele mai importante instituŝii ale mediului de afaceri. Acestea sunt parcurile tehnologice, centrele de transfer tehnologic şi incubatoarele de afaceri. Instituŝiile care aprovizionează cu servicii financiare (incluzând Fondul pentru Capital Social, Fonduri de Credit Locale şi Regionale şi Fonduri de Garantare a Creditelor) nu au fost analizate. Acest lucru se datorează saturării de capital pentru întreprinderile nou înfiinŝate care este acum cel mai mare din Europa. Aceasta este o oportunitate importantă pentru antreprenorii polonezi şi pentru implementarea inovaŝiei în general. Bariera manifestată de oamenii cu atribuŝii în sectorul financiar, este lipsa de activităŝi de acaferi şi lipsa de proiecte bune. Deci cheia succesului este concentrarea pe îmbunătăŝirea situaŝiei. Parcurile Tehnologice

Asociaŝia Internaŝională a Parcurilor Ştiinŝifice (AIPS) a adoptat în noiembrie 2002 următoarea definiŝie, aprobată de Summitul Mondial al Asociaŝiilor Incubatoarelor de Afaceri şi Parcurilor Tehnologice- parcul tehnologic (ştiinŝific, de cercetare, etc) este o organizaŝie manageriată de profesionalişti cu abilităŝi al căror scop este de a îmbunătăŝii binele comunităŝii în care acesta operează, prin promovarea unei culturi a inovaŝiei, competiŝiei între afaceri şi instituŝii bazate pe cunoaştere. Pentru atingerea acestor scopuri Parcul : - stimulează şi conduce circuitul informaŝiei, tehnologiei între universităŝi, unităŝi de CD, companii şi pieŝe; - facilitează crearea şi dezvoltarea companiilor bazate pe cunoaştere prin incubare şi procese de înflorire(spin-off şi spin-out);

Page 154: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

154

- adaugă valoare întreprinderilor prin servicii de înaltă calitatea, obiecte şi teritoriu la standarde înalte.

În ciuda faptului că primul parc a fost înfiinŝat cu 15 ani în urmă, aceste instituŝii sunt încă un fenomen nou în Polonia. Principala sursă de finanŝare a parcurilor sunt fondurile europene. În anii precedenŝi (2004-2006) şi în perioada curentă de finanŝare (2007-2013), în concordanŝă cu setul de linii strategice adoptat de Strategia Lisabona, finanŝarea şi dezvoltarea infrstructurii pentru o economie bazată pe cunoaştere se bucură de mult sprijin. În acelaşi trebuie reŝinute nenumăratele riscuri ale dezvoltării parcurilor tehnologice poloneze [7]: focusare pe infrastructura tehnică cu costul sprijinirii antreprenoriatului şi a

serviciilor de transfer tehnologic, care poate să se reflecte în imagini spectaculoase, care nu vor implementa funcŝionalitatea pentru care au fost stabilite

lipsa de antreprenori potenŝiali cu idei de afaceri inovative şi de studii de piaŝă potenŝiale pentru comercializare

lipsa de restructurare a sectorului de CD şi lipsa de deschidere a oamenilor de ştiinŝă pentru activităŝi de afaceri şi antreprenoriat

Climatul politic al ŝării, menŝinând ca priorităŝi politicile structurale defensive, care protejează structurile economice post-socialiste rămase

problema parteneriatelor locale şi regionale, problema protecŝiei contribuŝiilor lor proprii

urmarea granturilor- concepte dezvoltate rapid pentru competiŝia granturilor, fără a se gândi la funcŝionalitatea noilor structuri şi cum vor implementa ele trăsături ale parcurilor tehnologice.

forŝarea iniŝiativelor în ariile peroferice, fără facilităŝi de cercetare şi alte resurse necesare pentru dezvoltarea antreprenoriatului tehnologic.

În evaluarea tendinŝelor de dezvoltare curente ale parcurilor poloneze, încă

se menŝin anumite scenarii îngrijorătoare dezvoltate în anii precedenŝi [12,13] Oprirea dezvoltării parcului. Aceasta înseamnă în primul rând menŝinerea

infrastructurii fizice, creată pentru firmele-rezidente. În această variantă, crearea de alte trăsături dezirabile ale acestora este oprită sau minimizată. Cooperarea cu comunitatea ştiinŝifică şi transferul tehnologi sunt limitate. Un parc nu investeşte în incubarea considerată ca venit mic sau riscantă.

"Overscience” – un scenariu relaŝionat cu un parc bazat pe universităŝi şi investiŝii în “competenŝe tehnologice” de înaltă specializare, ex. laboratoare, centre de cercetare, etc. În acest scenariu, avem de-a face cu parcuri cu profil ştiinŝific (chiar afaceri universitare) dar nefolositoare pentru o comunitate de afaceri locală, în special pentru IMM-uri.

Acest lucru nu înseamnă că această formă de promovare a economiei bazată

pe cunoaştere nu este acceptată în Polonia. Încet devine vizibilă specializarea pe sectoare a parcurilor poloneze, care trebuie privită ca o profesionalizare a serviciilor acestora. Putem doar să sperăm că în paralel cu dezvoltarea societăŝii, creşterea numărului de proiecte bune va fi suficientă pentru a asigura clienŝii tuturor parcurilor tehnologice. Altfel, o parte a acestei infrastructuri va rămâne nefolosită. Astfel vom fi în situaŝia în care infrastructura va fi mai dezvoltată decât nevoile reale.

Page 155: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

155

Centrele de transfer tehnologic Centrele de Transfer Tehnologic sunt entităŝi din grupuri non-profit diverse

din punct de vedere organizaŝional (cu servicii de consultanŝă, training şi informare), active în domeniul transferului şi comercializării de tehnologie, şi ale tuturor sarcinilor care acompaniază acest proces.

Activitatea CTT în relaŝiile dintre ştiinŝă şi afaceri ar trebui să rezulte în adaptarea noilor tehnologii la companiile mici şi medii, şi astfel să ajute la creşterea gradului de inovare şi al competitivităŝii companiilor şi structurilor economice regionale. CTT ar trebui să împace comercializarea, cercetarea şi învăŝământul din universităŝi. PrimeleCTT-uri profesionale au început să apară la sfârşitul anilor 60 în universităŝile americane şi britanice, luând forma unor departamente academice, licenŝiind agenŝii şi agenŝii în cooperare cu piaŝa. Ca prim centru universitar din Polonia ar trebui să fiec onsiderat Centrul Wroclaw de Transfer Tehnologic înfiinŝat în 1995 la Universitatea Tehnologică Wroclaw sub forma unui departament universitar. Rolul acestor unităŝi a crescut în cadrul modelului universitar de afaceri. Ele au devenit primele instituŝii în legătură cu afacerile, care oferă informaŝii despre noile descoperiri din lumea ştiinŝifică, permiŝând îmbunătăŝirea eficienŝei şi urgentarea transferului tehnologic.

Principalele obiective ale activităŝii CTT includ: Dezvoltarea unei reŝele de contacte între lumea ştiinŝifică şi afaceri, sprijinul

trensferului tehnologic; Diseminarea realizărilor ştiinŝifice şi conducerea politicilor universitare de

comercializare a rezultatelor cercetării; Managementul proprietăŝii intelectuale create în instituŝiile de cercetare

ştiinŝifică, licenŝiere; Promovarea instituŝiilor de cercetare, echipelor de cercetare şi a realizărilor

acestora; Consultanŝă, training şi informare cu privire la implementarea realizărilor

inovative, antreprenoriat, proprietate intelectuală, etc... pentru comunitatea academică, partenerii externi;

Valorificarea cercetării şi potenŝialul inovator în regiune sau sectorul industrial, crearea de baze de date;

Evaluarea potenŝialului comercial al noilor soluŝii tehnice, cu privire la produse sau organizare, dezvoltând studii de pre-investiŝii;

Identificarea nevoilor de inovare ale afacerilor (audit tehnologic); Cooperarea cu investitorii şi alte centre de inovare şi antreprenoriat; Strângerea fondurilor pentru cercetare, dezvoltarea resurselor umane şi

proiecte de inovare; Diseminare, promovare şi dezvoltare a antreprenoriatului tehnologic.

Activitatea CTT ar trebui să întărească poziŝia strategică a universităŝilor în reŝelele de inovare ale pieŝelor tehnologice. În acest context, este esenŝială dezvoltarea contactelor cu entităŝile de afaceri, informaŝii despre cercetările desfăşurate în universităŝi, identificarea oportunităŝilor de vânzări ale rezultatelor cercetării, căutarea de parteneri şi clienŝi pentru alte proiecte, etc. CTT încearcă să comercializeze know-how-ul din universităŝi şi în acest mod să strângă fonduri suplimentare pentru universităŝi, ceea ce le permite cel puŝin parŝial independenŝa faŝă de fondurile publice. CTT-urile sunt de obicei unităŝi subordonate preşedintelul sau cancelarului din universităŝi. Obiectivul principal al departamentului universitar de transfer tehnologic este să asigure contactul dintre staff-ul academic, cercetare

Page 156: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

156

şi industrie. CTT-urile sunt parteneri obişnuiŝi ai parcurilor tehnologice şi incubatoarelor, pre-incubatoarelor, instituŝii de capital de risc sau alte instituŝii. Managerii centrelor de transfer tehnologic atrag atenŝia asupra lipsei de proiecte destinate comercializării ca fiind cea mai mare barieră în calea dezvoltării. Pe deasupra, trebuie reŝinute: Reticenŝa comunităŝii ştiinŝifice în ceea ce priveşte comercializarea şi

colaborarea cu mediul de afaceri; Buget mic, lipsa de sprijin financiar; Probleme de colaborare cu instituŝiile locale şi regionale; Lipsa de pieŝe pentru produsele moderne/tehnologice şi tehnologii; Situaŝia economică săracă din regiune, apatia şi stagnarea; Afacerile nu sunt interesate de oferta CTT Economia neagră a serviciilor de consultanŝă, comercializare şi tehnologice; Restricŝiile legale şi lipsa de proceduri pentru transferul şi comercializarea

tehnologiilor.

Nu există (în practică) venituri proprii în rândul principalelor centre

universitare.Acest lucru înseamnă că înfiinŝarea unui CTT este sprijinită de fonduri externe pentru dezvoltarea unor astfel de proiecte.Absorbŝia fondurilor pentru training şi studii post-universitare este relativ simplă. Totuşi, acest lucru ameninŝă fetişizarea trainingului specific, un sistem de “training doar pentru training”. Prin urmare, există un risc al CTT-urilor. Este posibil să se închidă unităŝile care au pierderi financiare în lichidităŝi asociate cu fondurile UE. Pre-incubatoarele şi incubatoerele universitare de afaceri

Incubatoarele universitare sunt create datorită cerinŝelor studenŝilor sau oamenilor de ştiinŝă care vor să înfiinŝeze noi companii. Incubatoarele i-au sprijinit pe aceştia în etapa de început a înfiinŝării unei afaceri proprii. Un ajutor oferit acoperă perioada de pregătire pentru crearea unei noi firme şi încearcă o evaluare a oportunităŝilor de pe piaŝă pentru succesul ulterior al acesteia. Interesul pentru pre-incubare a apărut în lume în jurul anilor 90 ai secolului XX, ca extensie a procesului educaŝional de pregătire a studenŝilor pentru activităŝi practice pe piaŝă şi verificarea cunoştinŝelor şi a aptitudinilor în cadrul propriei lor companii. Din aceste motive, incubatoarele sunt un sprijin pentru studenŝi şi oamenii de ştiinŝă în activităŝi practice ale pieŝei. În astfel de unităŝi se dezvoltă servicii şi activităŝi cum sunt promovarea şi educarea antreprenoriatului şi sprijinul comercializării de noi produse şi tehnologii. Comunitatea academică poate fi considerată un grup adecvat pentru proiecte de pre-incubare datorită dezvoltării constante şi diseminării conoştinŝelor. În acelaşi timp conceptul de preincubare este din ce în ce mai des utilizat în parcurile tehnologice de afaceri şi programele de dezvoltare a afacerilor locale. Acest lucru crează oportunităŝi pentru crearea unei reŝele de sprijin pentru antreprenoriatul inovativ (de la crearea ideii până la pătrunderea pe pieŝele naŝionale şi globale). Pre-incubatorul universitar oferă noi oportunităŝi specifice prin acces potenŝial la: Laboratoare universitare şi echipament de cercetare; Consultanŝă tehnologică şi pentru patentare Cunoştinŝele cercetătorilor şi studenŝilor prin servicii de consultanŝă şi

training Baze de date cu cercetători şi inventatori, idei, patente şi tehnologii

Page 157: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

157

Campanii publicitare şi activităŝi promoŝionale legate de clasele antreprenoriale

Competiŝii pentru studenŝi, doctoranzi şi tineri oameni de ştiinŝă privind planuri universitare de afaceri

oferte de training şi consultanŝă dedicate potenŝialilor antreprenori universitari

crearea unei reŝele de contacte externe cu investitori de risc (investitori informali şi fonduri sociale), asociaŝii ale studenŝilor, incubatoare şi percuri tehnologice. Un incubator universitar ca instituŝie este o cheie, alături de centrul de

transfer tehnologic (CTT), în găzduirea modelului universitar de afaceri. Incubatoarele universitare (IUP) trebuie considerate ca fiind cea mai

dinamică (în ultimii ani) categorie de entitate inovativă şi antreprenorială, cu un potenŝial încă mare de creştere. Dezvoltarea programului de pre-incubare este un semn al schimbărilor care au loc în universităŝile poloneze, care ar trebui să conducă spre întărirea transferului de cunoştinŝe pe piaŝă. Trebuie accentuat că discuŝia despre cerinŝele dezvoltării şi metodelor de activare ale antreprenoriatului universitar în Polonia a rămas în urma Statelor Unite cu 40 de ani, şi a statelor vechi membre UE cu cel puŝin 10. Atunci când evaluezi o situaŝie, trebuie să ŝii cont de condiŝiile naŝionale, bagajul structural şi mental. Primele încercări de a adapta conceptul unui incubator universitar au fost făcute la Universitatea Warsaw în 1998. În acele vremuri s-a început (sub egida Centrului de Transfer Tehnologic Universitar) primul program de pre-incubare a ideilor de afaceri în rândul studenŝilor UW- “Studenŝi cu idei”. Un interes aparte pentru activităŝile din acest domeniu a apărut în 2004 la câteva universităŝi şi printre activităŝile Clubului Centru de Afaceri Studenŝesc. Un important catalizator în actiune a fost competiŝia pentru “Incubatorul de Afaceri Universitar” organizată de Ministerul Economiei şi Muncii, în martie 2004, şi repetată în anii ce au urmat.

Într-o arie restrânsă, există un rol important al actului “Legea Învăŝământului superior”, care afirmă că incubatorul de afaceri universitar este creat pentru a sprijinii activităŝile academicilor sau stff-ului universitar şi ale studenŝilor, care sunt antreprenori. IAU poate fi creat: sub forma unei unităŝi universitare şi care funcŝionează după regulile

aprobate de Senatul Universitar sub forma unei companii sau fundaŝii comerciale şi care funcŝionează în baza

reglementărilor legii civile. Reglementările menŝionate mai sus permit dezvoltarea infrastructurii

universităŝilor, antreprenoriatului şi a transferului tehnologic şi oferă în sfârsit opŝiunea unei forme juridice (universitate ca unitate, companie comercială sau fundaŝie), adecvată nevoilor fiecărei instituŝii. Iniŝiativele de pre-incubare şi incubare ajută: climatului media, definirii priorităŝilor pentru utilizarea fondurilor UE în perioada 2007-2013 şi costurilor relativ mici necesare pentru conducerea unei astfel de unităŝi. Funcŝionarea unităŝilor poate fi împărŝită în funcŝie de organizatori şi tipul specific de organizaŝie în trei grupe: filialele Incubatoerelor Universitare ale Fundaŝiei de Afaceri (FIAU) Incubatoarele de afaceri universitare care funcŝionează ca unităŝi ale

universităŝilor Pre-incubatoarele funcŝionând în parcurile şi incubatoarele tehnologice

Page 158: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

158

1. Incubatoarele de afaceri universitare care aparŝin FIAU acŝionează (în baza unui acord) în majoritatea universităŝilor naŝionale. Un proiect de pre-incubare funcŝionează în incubator ca divizie a fundaŝiei având un subcont propriu. Aceasta înseamnă că nu e nevoie să aibă personalitate juridică şi asta reduce semnificativ costul unei afaceri în testare. Scopul şi condiŝiile de intrare şi ieşire dintr-un astfel de incubator sunt specificate în acordul iniŝial dintre fundaŝie şi tânărul întreprinzător. Fiecare incubator poate găzdui până la 10 firme. Acest lucru permite tinerilor întreprinzători să evite costurile de înfiinŝare a unei firme şi impozitele. Fundaŝia acoperă toate cheltuielile. Aceste costuri sunt împărŝite între firmele care funcŝionează în cadrul incubatorului şi plătite (parŝial) de către firmele incubate din veniturile proprii. Acoperirea costurilor de găzduire în incubator este graduală. Antreprenorii plătesc toate costurile după câteva luni de găzduire. Perioada de incubare durează până ajung la independenŝă, dar nu mai mult de 3 ani. După părăsirea incubatorului, firmei i se solicită să împartă profitul pe o perioadă egală cu cea pe care a fost incubată. Pentru sprijinirea dezvoltării proiectelor promiŝătoare a fost înfiinŝat în martie 2008 Fondul de Capital Social al IAP.

Reŝeaua FIAU include: Oficiul Director, care coordonează activităŝile din toată ŝara. Oficiul constă în

departamente care deservesc atât IAU cât şi firmele care funcŝionează în cadrul acestuia;

Incubatoarele de afaceri universitare funcŝionând în universităŝi din întreaga ŝară. Fundaŝia IAU plănuieşte să-şi extindă reŝeaua la 50 de pre-incubatoare şi să

atingă performanŝa de a putea verifica 5 mii de noi idei de afaceri în fiecare an.

2.Incubatoarele de Afaceri Universitare funcŝionând în universităŝile de stat sunt în principal în legătură cu centrele de transfer tehnologic sau oficiile de plasare a forŝei de muncă. Acest tip de incubatoare de afaceri funcŝioneză în general sub forma unei unităŝi universitare de sine stătătoare. În acest caz, cooperarea (cu alte unităŝi de învăŝământ şi cercetare) este mult mai facilă. Ele utilizează infrastructura şi resursele umane ale universităŝii. O instituŝie cum este universitatea creşte gradul de încredere în activităŝile incubatorului, incluzănd o stabilitate în ceea ce priveşte fluxurile de numerar asociate cu implementarea proiectelor externe. Un minus în ceea ce priveşte această formă de activitate este birocraŝia din universităŝi şi adesea o lipsă de înŝelegere a ideii ce stă la baza activităŝii respective. Incubatoarele universitare generează multe beneficii pentru universitate, incluzând în mod direct: Atractivitatea crescândă a ofertei educaŝionale şi îmbunătăŝirea imaginii

universităŝii, Îmbunătăŝirea relaŝiilor cu afacerile locale, Creşterea veniturilor cauzată de colaborarea şi transferul tehnologic dintre

firme şi absolvenŝi, Creşterea în volum a activităŝilor de cercetare şi sponsorizare a acestora, Obŝinerea de fonduri adiŝionale de la programe care promovează

antreprenoriatul tehnologic, Posibilitatea unor venituri suplimentare pentru studenŝi, cercetători şi

ingineri.

3.Pre-incubatoarele care funcŝionează în parcurile tehnologice şi sub egida organizaŝiilor studenŝeşti. Proiectele de pre-incubare sunt un complement firesc pentru sprijinul programelor de implementare a antreprenoriatului inovator.

Page 159: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

159

Acestea sunt realizate în incubatoare şi parcuri tehnologice. Ca rezultat se formează noile companii spin-off, pentru care incubatorul generează condiŝii optime de mediu şi dezvoltare inovativă. În acelaşi timp se închid ciclurile de incubare- de la pre-incubator, la oportunităŝi de evoluŝie a firmelor în cadrul incubatorului şi la perspectivele de investiŝii în parcul tehnologic. Firma are (într-un singur loc) posibilitatea de a îndeplini diferite nevoi care depind de stadiul de dezvoltare. Acest lucru oferă ocazia de a crea relaŝii de lungă durată între companii şi instituŝii de cercetare. Printre beneficiile directe ale viitorilor antreprenori se numără: reducerea costurilor de înfiinŝare a unei firme accesul la consultanŝă şi informaŝii mediu de afaceri favorabil efectul demonstrativ (“Şi eu pot să încerc”) concentrarea diferitelor forme de sprijin public pentru afaceri mici condiŝii favorabile pentru dezvoltarea afacerii la sfârşitul perioadei de

incubare Spre deosebire de tipurile anterioare de pre-incubatoare, un potenŝial

antreprenor (şi mai târziu o firmă) este de la început în contact cu comunitatea de afaceri şi un complex larg de servicii oferite în cadrul parcurilor tehnologice şi al incubatoarelor.

Fiecare din grupurile selectate are un model diferit de afacere. Trebuie reŝinut că pre-incubatoarele aflate la al doilea sau al treile grup de firme au o ofertă mult mai largă de pachete de servicii de afaceri. Incubatoarele Fundaŝiei IAU sunt caracterizate prin abilitatea de monitorizare continuă a progresului antreprenorilor şi reacŝionează rapid la dificultăŝile prevăzute.

Activităŝile incubatoarelor universitare sunt încă sărace în comparaŝie cu procesul de învăŝământ din universităŝi. Antreprenoriatul universitar este tratat ca o activitate adiŝională- învăŝare în afara clasei de studiu. Intensificarea programelor de pre-incubare este crucială pentru dezvoltarea cooperării dintre universităŝi şi cercetători şi parcurile tehnologice, investitorii informali, fondurile sociale, iniŝiativele de clustere, capitalul de risc, etc. Succesul în acest domeniu depinde de iniŝiativele autorităŝilor locale şi regionale. Acestea ar trebui să sprijine Sistemul Regional de Inovare ca pe o reŝea. Trebuie reŝinut că punctele tari ale pre-incubării şi incubării sunt: plierea pe nevoile mediului înconjurător eficacitate- a da un sprijin real la costuri relativ scăzute de funcŝionare impact pozitiv asupra mentalităŝii şi acceptanŝă din partea personalului

universitar Punctele slabe ale acestei forme de sprijin sunt:

arie de influenŝă limitată lipsa de fonduri pentru echipamente şi adaptare lipsa de parteneriate orientate spre afaceri cu comunitatea ştiinŝifică probleme de comunicaŝie cu instituŝiile locale şi regionale, lipsa de sprijin reticenŝa personalului universitar în ceea ce priveşte comercializarea

realizărilor ştiinŝifice numărul insuficient de traineri/ consultanŝi profesionişti

Oportunitatea pentru IAU este reprezentată de sinergia pe care o generează.

Ameninŝarea este repzentată de dependenŝa de fluctuaŝiile demografice. Caracteristicile Incubatorului de Afaceri Universitar al Universităţii Tehnologice Wroclaw

Page 160: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

160

Incubatorul de Afaceri Universitar a fost înfiinŝat pe 23 februarie 2006 ca unitate a universităŝii direct subordonată pro-rectorului universităŝii pentru Cercetare Cooperare în Ştiinŝe Economice. Incubatorul este o unitate pe de-a-ntregul formată cu personal angajat cu normă întreagă, cu un Consiliu Consultativ şi un Consiliu de Administraŝie. Incubatorul funcŝionează în conformitate cu reglementările aprobate de Senatul Universitar, are resurse materiale dedicate şi propriul buget.

Misiunea Incubatorului de Afaceri Universitar este sprijinirea activităŝii economice a societăŝii academice-studenŝi, absolvenŝi şi personal, prevenirea şomajului, diseminarea antreprenoriatului şi a inovaŝiei, comercializarea de bunuri materiale şi intelectuale. Scopul IAU este: Promovarea şi sprijinirea studenŝilor antreprenori, masteranzilor şi

absolvenŝilor (până la trei ani după absolvire) şi a angajaŝilor Universităŝii Tehnologice Wroclaw care intenŝionează să facă afaceri sub toate formele legale,

Folosirea eficientă a potenŝialului tehnic şi intelectual al Universităŝii Tehnologice Wroclaw şi transferul rezultatelor cercetării către economie,

Activarea comunităŝii universitare Wroclaw în economie Prevenirea activă a şomajului în rândul absolvenŝilor cu asistenŝa completă

pentru persoanele interesate în crearea micro-întreprinderilor şi activitatea acestora în primul stadiu de funcŝionare

Sprijinirea creării de coparteneriate start-up şi spinn-off de către angajaŝii universităŝii, care vor coopera cu universitatea şi vor plăti pentru utilizarea potenŝialului tehnologic şi intelectual al facultăŝilor din cadrul Universităŝii Tehnologice,

Strângerea fondurilor necesare funcŝionării IAU Iniŝierea şi sprijinirea activităŝilor inovative ale Universităŝii şi promovarea

Universităŝii Tehnologice ca centru de formare şi suport al implementării noilor tehnologii

Cooperare şi schimb de informaŝii între Incubatorul de Afaceri Universitar şi alte universităŝi. Principala sarcină a IAU este incubarea firmelor start-up pentru o perioadă de

trei ani şi incubarea firmelor spinn-off (firme ale angajaŝilor Universităŝii Tehnologice Wroclaw) pentru o perioadă negociată individual şi pre-incubarea pentru un an pentru persoanele din comunitatea academică (un serviciu care permite unei persoane fizice să testeze ideea sa de afacere fără a înregistra o companie).

Serviciul de pre-incubare este implementat împreună cu Fundaŝia Manus. IAU lucrează în strânsă legătură cu facultăŝile Universităŝii Tehnice şi alte

unităŝi ale Universităŝii, în special cu Centrul de Transfer Tehnologic Wroclaw, Asociaŝia Studenŝilor Autonomi şi Consiliul Studenŝilor Masteranzi, cât şi cu alte universităŝi şi instituŝii care promovează progresul tehnic, incluzând compania Parcul Tehnologic Wroclaw.

IAU urmăreşte activităŝi educaŝionale extensive prin organizarea de seminarii, conferinŝe, training şi consultanŝă de afaceri pentru candidaŝi şi antreprenori. IAU oferă de asemenea sprijin pentru persoanele care doresc să conducă o afacere şi antreprenori în domeniile consultanŝei juridice, contabilităŝii şi afacerilor. Rezultatul activităŝii IAU este un număr de 43 de firme aflate în incubator (după datele din august 2012), incluzând patru firme spin-off, 39 start-up şi 8 proiecte

Page 161: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

161

pre-incubate. De la începuturile sale, incubatorul a sprijinit 89 de companii universitare (august 2012).

Incubatorul de afaceri de la Universitatea Tehnologică Wroclaw cuprinde un număr de micro-întreprinderi şi întreprinderi mici care acŝioneză în diferite sectoare tehnice şi tehnologice. Incubatorul funcŝionează în cadrul propriei reŝele de parteneri cu care implementează proiecte publice caracterizate prin valoare mare media şi socială (spre ex. Festivalul de Ştiinŝă), cât şi proiecte de fond cu birourile primăriei din Silesia Inferioară (DISTRICT +, proiect internaŝional, INTERREG IVC), folosindu-se de sprijinul partenerilor din diferite zone. Fără îndoială, contribuŝia IAU include: activităŝi deschise şi sociale, trezirea interesului media în ceea ce priveşte problemele inovaŝiei, antreprenoriat, dezvoltare tehnologică şi economică în regiune. Evenimente de genul Festivalului Antreprenoriatului Universitar sunt o practică bună şi merită reluate.

Conform reglementărilor admiterea în Incubatorul de Afaceri Universitar al Universităŝii Tehnologice Wroclaw este pentru: studenŝi, masteranzi, absolvenŝi (până la 3 ani după absolvire) sau angajaŝi ai universităŝilor publice care vor să înfiinŝeze sau să menŝină o afacere. Prioritatea IAU în consultanŝă sunt studenŝii, studenŝi absolvenŝi, absolvenŝi sau angajaŝi ai Universităŝii Tehnologice Wroclaw care conduc micro-întreprinderi (1-9 persoane), caracterizate prin natura inovativă a producŝiei sau a serviciilor oferite. Clienŝii incubatorului sunt antreprenori din sectorul IMMM (întreprinderilor mici şi mijlocii şi micro-întreprinderilor). Serviciul de preincubare al IAU ca exemplu de învăţare şi experienţă.

Incubatorul de Afaceri Universitar împreună cu Fundaŝa Manus oferă servicii de pre-incubare permiŝând tinerilor să-şi testeze ideile de afaceri fără a-şi înregistra firma.

Preincubarea este un servicu educaŝional pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul tinerilor (mai ales a acelora din mediul academic), în particular focusat pe sprijinirea oamenilor (provenind din sectoare ale economiei foarte inovative) cu idei tehnice şi tehnologice.

Scopul este de a pregăti persoanele pre-incubate să înceapă sau să conducă propria afacere. Incubatorul şi Fundaŝia sprijină astfel de persoane în toate domeniile activităŝii lor: documente legale şi formale (contracte, chitanŝe, facturi) consultanŝă juridică consultanŝă de marketing cursuri de formare obŝinerea de fonduri pentru proiecte atragerea clienŝilor căutarea de investitori asistenŝă în găsirea echipamentelor şi a locaŝiilor

O persoană pre-incubată este o persoană care poate crea propriul brand şi imaginea Fundaŝiei întăreşte poziŝia sa în relaŝiile cu clienŝii.

Persoana pre-incubată poate fi un adult, care are sub 30 de ani şi este student, un masterand, un absolvent în perioada de 3 ani de la absolvire sau un angajat al Universităŝii Tehnologice.

Perioada de pre-incubare este de până la un an, cu posibilitatea de extindere în cazuri conforme până la maxim 24 de luni.

Persoana pre-incubată (care nu este un antreprenor) este un subcontractor al Fundaŝiei. Astfel de persoane sunt îndreptăŝite să fie sprijinite de UE şi prin fonduri guvernamentale.

Page 162: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

162

Fundaŝia desemnează un supraveghetor pentru fiecare persoană. Persoanele pre-incubate sunt de asemenea îndreptăŝite la consultanŝă gratuită oferită de supraveghetor (3 ore pe lună). Consultanŝa supraveghetorului sau a altor specialişti din cadrul Fundaŝiei (peste 3 ore pe lună) se plăteşte. În cazul existenŝei unei comenzi de la un client extern, se semnează două acorduri: acordul principal semnat de Fundaŝie şi clientul extern subcontractul semnat de fundaŝie şi persoana pre-incubată

Fundaŝia taxeaxă fiecare contract. Acest mecanism motivează oamenii să acŝioneze, dar nu împiedică proiectele pre-incubate în cel mai dificil moment al funcŝionării lor. Mai mult, el educă şi întăreşte principiul fundamental al afacerilor- nevoia de a plăti pentru servicii externe şi încadrarea acestor plăŝi în buget.

Persoana pre-incubată colectează fonduri într-un subcont individual şi le poate gestiona printr-o dispoziŝie, încluzând cumpărarea, plata, returnare paltă. Aceasta este educată în sensul dobândirii abilităŝilor de a gestiona capitalul companiei. Sumar şi recomandări

Serviciul descris aici este în strânsă legătură cu nevoile comunităŝii universitare şi este un exemplu de bună practică. Ar trebui să fie recomandat pentru promovare şi implementare în alte centre academice, care nu l-au introdus încă. Trebuie reŝinut că nu reprezintă o noutate sistematică semnificativă. Formula acestui serviciu este utilizată în alte centre de afaceri şi inovare. Acest lucru nu subminează valoarea lui, din contră, confirmă nevoia de dezvoltare a acestui serviciu. Deoarece multe centre asigură cu succes un serviciu similar, chiar şi în domenii care nu au legătură cu mediul universitar, acest lucru confirmă ce este vorba de o bună practică. Principalul scop al pre-incubării este impulsionarea spre acŝiune, schimbarea societăŝii şi a mentalităŝii, prevenirea atitudinii anti-antreprenoriale şi construirea stimei de sine, atât de necesară pentru implementarea cu succes a proiectelor inovatoare. Descrierea unui caz- o poveste de succes.

În 2005, doi studenŝi şi-au început studiile la Facultatea de Arhitectură, Universitatea Tehnologică Wroclaw. În timpul studiilor au observat că unul din instrumentele cheie ale unui arhitect este programul computerizat, în special programele de grafică. Ca majoritatea studenŝilor, ei s-au gândit să câştige nişte bani în plus, folosind cunoştinŝele dobândite din învăŝământul universitar prin prestarea de servicii de design grafic. La scurt timp, au observat că activitatea este legată nu numai de cunoştinŝele legate de uneltele grafice şi execuŝia tehnică, dar şi de voinŝa clientului. Arhitecŝii ar trebui să identifice şi nevoile, motivele şi motivaŝiile clienŝilor. În viaŝa lor a început (după cum afirmă ei) stadiul devenirii unui întreprinzător. Ei au combinat pasiunea cu munca şi studiul. Situaŝia ideală, care este visul oricărui student. Dar pe măsură ce a trecut timpul şi s-a apropiat momentul finalizării studiilor, au apărut şi problemele. Au contactat tot mai multe companii şi au preluat tot mai multe comenzi, până în momentul în care clientul a pus o condiŝie- “Ori primesc o factură ori aleg pe altcineva”. Au ajuns în situaŝia în care trebuia înfiinŝată o companie şi activitatea trebuia profesionalizată. Ştiau diferenŝa între a fi întreprinzători (cu costuri minime privind siguranŝa socială) şi conducerea unei afaceri, care cauzează costuri fixe, indiferent dacă primeşti sau nu comenzi noi. Era de asemenea important că amândoi studenŝii studiau în afara oraşului de provenienŝi. Prin urmare era dificil să înceapă o afacere acasă la părinŝi. Pe deasupra nu erau foarte siguri că vor găsi un segment de piaŝă permanent pe

Page 163: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

163

care să opereze. Pe timpul studiilor, comenzile erau o sursă de bani extra- aveau suportul financiar al părinŝilor, burse şcolare şi puŝină experienŝă de viaŝă. Comenzile clienŝilor ca singura sursă de venit (atunci când trebuie să plăteşti chirie la un apartament, mâncare şi alte cheltuieli de întreŝinere), sunt ceva complet diferit. Mai mult, nu aveau nici o idee despre condiŝiile legale de a conduce o afacere. Fără cunăştinŝe asupra legilor comerciale şi civile care reglementează activitatea unei afaceri, au abordat această problemă prudent. Au mers la Incubatorul de Afaceri Universitar să obŝină informaŝii.

După ce au ascultat situaŝia lor specifică, personalul incubatorului le-a oferit servicii de pre-incubare. După finalizarea tuturor formalităŝilor (erau conştienŝi că acum pot oferi “factură” clienŝilor lor), s-au întors la incubator.Clientul oferea un acord sofisticat. Studenŝii s-au întors deci la IAU pentru a solicita sprijin în redactarea contractului. În final afacerea s-a terminat cu succes şi i-a ajutat să înfrunte noi provocări. Au existat şi alte obstacole de acest gen. Pe parcursul fiecărui proiect studenŝii pre-incubaŝi au învăŝat mai mult şi mai mult datorită consultanŝei şi pregătirii oferite de IAU.

Ultimul element de sprijin pe care l-au primit a fost asistenŝa pentru a începe o afacere cu sprijinul Fondurilor Europene. Personalul incubatorului le-a arătat calea şi i-a sfătuit cum să aplice cu succes pentru obŝinerea fondurilor. În acelaşi timp pre-incubarea s-a finalizat şi noul studio de design înfiinŝat numit “Wild Cube” şi-a găsit locaŝia în cadrul Incubatorului de Afaceri Universitar. Luke Kubiak întrebat astăzi asupra opŝiunii şi dacă înfiinŝarea companiei fără pre-incubare ar putea fi mai eficientă, a răspuns prompt: - Puteam să ne prăbuşim. Acum 2 ani, când am început să lucrăm cu IAU, nu ştiam atât de multe lucruri, încât dacă ne-am fi dus la primărie să înfiinŝăm o companie, ori am fi ajuns la închisoare din cauza ignoranŝei asupra legilor (râde), ori am fi fost concediaŝi după a treia comandă neplătită. În Polonia sunt atât de mulŝi oameni necinstiŝi încât încrederea universităŝii în toŝi intră în conflict cu a face bani. - Perioada de pre-incubare înseamnă doar învăŝarea chestiunilor formale? - Bineînŝeles că nu. Am avut timp să ne asigurăm că avem o şansă să apărem pe piaŝa noastră target. Nu era evident acest lucru. La începutul acestei forme de colaborare, faptul că există cineva (IAU) care să te ajute cu documentaŝia scade din costurile fixe şi te ajută să te concentrezi asupra a ceea ce este cu adevărat important pentru afacere şi asta este un mare ajutor şi o şansă reală pentru un început uşor. Cu IAU am început uşor, fără mari complicaŝii şi probleme. - De ce este compania înregistrată şi localizată în incubator, deci de ce folosiŝi serviciile de incubare? - A fost un succes. Deschiderea unei companii acasă este o greşeală. Acasă totdeauna este ceva de făcut care să îŝi distragă atenŝia de la lucru. Închirierea de spaŝiu de birou de la IAU este mai rentabilă decât ofertele comerciale. Mai mult, întâlnim pe hol alte companii, aşa încât, spre exemplu, am început să colaborăm cu vecinii noştrii (râde). Este un efect de sinergie în practică. Şi pe deasupra, serviciile de consultanŝă... - Care vă sunt planurile de viitor? - Dezvoltare. Creştere. Deja cunoaştem piaŝa, ne-am făcut uşor un nume, avem sprijin, facem ce ne place. Nu ne temem de viitor. -Mulŝumim pentru interviu.

Page 164: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

164

Trebuie reŝinut că serviciile de pre-incubare educă ambii tineri în dobândirea cunoştinŝelor care le lipsesc. Ca în cele mai multe cazuri, nimeni nu a predat antreprenoriatul, nimeni nu a eliberat voinŝa de a acŝiona, ci din contră- întreprinzătorii din nevoia proprie, găsesc modalitatea (sub forma pre-incubării la IAU WUT) de a-şi atinge scopurile. Interviul arată de asemenea că dacă un astfel de serviciu nu ar fi existat, probabil compania nu ar fi luat naştere niciodată. Oricum, aceasta nu este o opinie singulară. Companiile care părăsesc incubatorul sunt mai bine pregătite profesional şi au o rată mai mare de supravieŝuire.

Cazul discutat aici, Wildcube (http://www.wildcube.pl/index), este un studio de design, care oferă servicii de sisteme de identitate corporativă, site-uri web şi toate materialele ATL şi BTL (ATL: above-the-line, utilizarea promovării pe canale mass media, BTL: below-the-line,care înseamnă reclamă şi publicitate ce nu foloseşte canale mass media) . Mai mult, oferta include de asemenea o comunicare vizuală cuprinzătoare şi servicii de grafică, creare de imagine pentru brand-uri, produse şi locaŝii, creare de logo-uri, arhitectura brand-ului, strategii de comunicare, producŝie şi publicitate (pregătire pentru tipar).

Page 165: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

165

Domeniul de afaceri se concentrează pe clienŝii marilor corporaŝii. Clienŝii mai mici nu sunt discriminaŝi, dar nu sunt ŝinta principală a studioului. Strategia pare să fie până în prezent eficientă. Profilul de afaceri al Wild Cube se potriveşte mai degrabă cu domeniile soft cum ar fi serviciile de creativitate, copyright, care se regăsesc în sectoarele de consultanŝă şi întreprindere. Aceasta nu este o activitate tipică asociată cu universitatea tehnică. Este caracterizată de un nivel înalt de sofisticare tehnică (high-tech), costuri mari cu investiŝia iniŝială, incluzând un studiu de implementare. Nivelul de risc pentru succesul viitor nu este cu nimic mai mic decât în cazul industriei high-tech. În ambele cazuri, caracteristicile inter-individuale ale liderilor de proiect şi cunoştinŝele lor de expertiză decid succesul pe piaŝă. Din această cauză, sprijinirea unor astfel de persoane este crucială pentru o economie bazată pe cunoaştere, şi serviciul de pre-incubare este atât de important. Analiza situaţiei şi recomandări.

Din perspectiva celor prezentate aici despre imaginea regiunii, se poate concluziona că una dintre cele mai importante activităŝi care poate contribui la schimbarea situaŝiei regiunii în ceea ce priveşte înovaŝia,este investirea şi sprijinirea oamenilor activi şi educaŝi. Activităŝile de informare uzuale, promovând atitudini creative, inovative şi antreprenoriale, nu sunt suficiente. Este un stadiu, realizat cu succes cu sprijinul fondurilor UE în drumul spre construirea unei societăŝi şi a unei economii bazate pe cunoaştere. În ciuda nevoii unei astfel de campanii, se poate nota că în general clienŝii acesteia tratează conŝinutul ei ca pe o reclamă televizată. În ciuda intensităŝii unei astfel de reclame, partea din conŝinutul ei care ajunge la consumatori este foarte mică. Mai mult, de la acceptarea conŝinutului până la utilizare este o cale lungă. Acest lucru rezultă din ştiinŝa psihologică elementară cu privire la procesul de învăŝare. Pentru a obŝine un rezultat mai bun în schimbarea mentalităŝii, trebuie utilizate metode mai eficiente de comunicare. Învăŝarea din experienŝă este aici cel mai bun exemplu. Astfel, se pare că rolul Incubatorului de Afaceri Universitar este semnificativ, deoarece permite clienŝilor

Page 166: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

166

săi să pătrundă aici, să capete experienŝă şi mai mult decât orice să dobândească competenŝele noi necesare în afaceri. Acest lucru permite oamenilor să rupă barierele temei şi este un indicator că atitudinile creative şi antreprenoriale au rezultate pozitive. Desigur, din punctul de vedere al întregii arii, o singură afacere de succes nu schimbă semnificativ nici rolul nici importanŝa regiunii. Totuşi, astfel de acŝiuni au un aport din punct de vedere cantitativ. Putem spera că odată cu creşterea numărului de persoane care îşi implementează cu succes ideile şi care prin munca în cadrul Incubatorului de Afaceri au învăŝat să lucreze împreună, în final se va atinge o masă critică de putere mentală şi socială, un bine necesar pentru recuperarea terenului în ceea ce priveşte inovaŝia în comparaŝie cu regiunile mai dezvoltate din Europa.

STUDIU DE CAZ

Incubator de Afaceri Universitar

din cadrul Universităţilor de Tehnologie din Wroclaw Introducere

Globalizarea, schimbările economice dinamice şi economia bazată pe cunoaştere face ca universităŝile să-şi schimbe obiectivele şi modul lor de funcŝionare. De asemenea, celelalte instituŝii din sectorul cunoaştere încercă să fie cât mai aproape de industrie. Ele încearcă să-şi reorganizeze strategiile, activităŝile şi resursele. Din ce în ce mai multe universităŝi sunt conştiente de faptul că numai oferind cunoştinŝe practice, dar şi noi oportunităŝi pentru studenŝi îşi pot îmbunătăŝi poziŝia lor pe piaŝă. Modelul vechi de universitate care se baza doar pe învăŝământ şi cercetare ştiinŝifică se înlocuieşte prin abordarea de a treia generaŝie universitară. Acest model este axat în special pe spiritul întreprinzător al studenŝilor şi al oamenilor de ştiinŝă. În această abordare, principala cale de comercializare este de a crea noi companii. Această mişcare se numeşte în termeni antreprenoriat universitar.

Antreprenoriatul universitar în Europa Centrală şi de Est poate fi interpretat ca o modalitate de a trece de la un sistem centralizat planificat la economia de piaŝă. Acest concept este din ce în ce mai des folosit de oameni de ştiinŝă, politicieni şi manageri. Ei folosesc, de asemenea, termeni ca : antreprenoriat tehnologic, antreprenoriat de inovatre şi antreprenoriat intelectual. Noile companii create de studenŝi, doctoranzi şi oameni de ştiinŝă sunt adesea numite spin-off-uri şi spin-out-uri. Spin-off-urile şi spin-out-urile, provin de la instituŝiile de cercetare/universităŝi din cadrul sectorului public (spin-off-uri) şi din cadrul unităŝilor de cercetare ale întreprinderilor private (spin-out-uri).

Cel mai bun loc pentru a începe acest tip de companie este Incubatorul de

Afaceri Universitar (IAU).. Lucrarea prezintă unul din aceste tipuri de incubatoare care şi-a început activitatea în urmă cu mai mulŝi ani în Wroclaw.

Analiza internă a Incubatorului de Afaceri Universitar din cadrul Universităţii de Tehnologie din Wroclaw (IAU) Caracteristica Generală a Incubatorului de Afaceri Universitar din cadrul Universităţii de Tehnologie din Wroclaw

Incubatorul de Afaceri Universitar (IAU) este o unitate universitară, care a fost înfiinŝată de către Universitatea de Tehnologie din Wroclaw în anul 2006. Acesta promovează întreprinderile universitare prin participarea la mai multe

Page 167: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

167

evenimente, organizare de ateliere de lucru, sesiuni de instruire, seminarii şi conferinŝe. IAU încearcă să asigure condiŝii optime pentru dezvoltare de antreprenori/întreprinzători IAU şi sprijină întreprinderile.

Punctul culminant al activităŝilor anuale din Incubator sunt evenimente cum ar fi Festivalul Întreprinderilor Universitare şi Competiŝia între toate Întreprinderile Universitare din Polonia. Premiile acordate laureaŝilor sunt sub forma unor statuete ce simbolizează “Norocul cu cornul abundenŝei”. Pe parcursul Festivalului IAU promovează ideea de antreprenoriat prin prezentarea companiilor din IAU şi prin participarea unor reprezentanŝi remarcabili din domeniul ştiinŝei şi afacerilor. În acest an invitatul special al Incubatorului de Afaceri a fost Dr. Leszek Czarnecki – bine-cunoscut om de afaceri din Wroclaw.

În scopul de a satisface interesul crescut pentru oferta Incubatorului, AIPhas a început o investiŝie în construirea unor noi facilităŝi IAU. În zona campusului Universităŝii Tehnologice din Wroclaw, pe strada Długa se va ridica o clădire, un studio şi laboratoare unde vor fi incubate mai mult de 200 de firme.

Misiunea Incubatorului de Afaceri Universitar este realizată prin susŝinerea activităŝii de afaceri din mediul universitar – studenŝi, doctoranzi, cadre universitare şi absolvenŝi de universităŝi, prin combaterea şomajului, precum şi prin comercializarea de bunuri materiale şi de proprietăŝi intelectuale.

Obiectivele activităŝii IAU sunt următoarele: - asistenŝă completă pentru persoanele care provin dintr-un mediu universitar pentru înfiinŝarea de micro-întreprinderi, - incubarea în primii trei ani de existenŝă a nou-înfiinŝatelor întreprinderi, - promovarea şi susŝinerea întreprinderilor studenŝilor, doctoranzilor, absolvenŝilor şi angajaŝilor Universităŝii de Tehnologie din Wroclaw - utilizarea eficientă a potenŝialului intelectual şi tehnologic din cadrul Universităŝii de Tehnologie din Wroclaw şi transferul rezultatelor cercetărilor către economie, - impulsionarea comunităŝii universitare din Wroclaw să se angajeze în activitatea de afaceri economice, - combaterea activă şomajului în rândul absolvenŝilor de universitate prin ajutor substanŝiale oferit persoanelor interesate în crearea de micro-întreprinderi şi buna lor funcŝionare în prima perioadă de operare, - sprijinirea procesului de creare a firmelor de tip spin-off-ului care cooperează cu Universitatea prin angajaŝii Universităŝii de Tehnologie, - strângerea de fonduri care sprijină activitatea IAU în domeniul întreprinderilor universitare, - iniŝierea şi sprijinirea activităŝilor inovatoare din cadrul Universităŝii, - promovarea Universităŝii de Tehnologie din Wroclaw ca centru de implementare a noilor tehnologii

Activităţile Incubatorului sunt gestionate de către director, care este propus de Senat şi numit de Rector (Cancelar). Organismele consultative care dau avize, sprijină şi supraveghează acŝiunile Incubatorului, sunt Consiliul de Supraveghere şi Consiliul de Consultanŝă, numite de Rector.

Analiza resurselor Incubatorului de Afaceri Universitare din Wroclaw

În prezent Incubatorul de Afaceri Universitar dispune de birouri în clădirea C-13 în campusul principal al Universităŝii de Tehnologie din Wroclaw (23-

Page 168: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

168

25WybrzeżeWyspiańskiegoSt). IAU dispune, de asemenea, spaŝii în Chełmońskiego St. În clădirea P-6 unde sunt disponibili mai mult de 500 m2– o singură cameră pentru management şi 16 birouri pentru tinerii întreprinzători. Companiile situate în incinta incubatorului ar putea folosi, de asemenea, 2 birouri în clădirea P-20 (34m2). Ele au termeni şi condiŝii speciale pentru folosirea acestor facilităŝi. Start-up-urile au acces, de asemenea, la sala de conferinŝă (30m2). Întreprinzătorii ar putea închiria, de asemenea, spaŝii de lucru. Taxa de închiriere pentru antreprenorii care au contract cu Incubatorul (IAU) este de numai 20 zloŝi/ metru pătrat (pentru spaŝii de birouri şi spaŝiu de lucru în clădirile P-6/P-20). Toŝi chiriaşii din cadrul incubatorului au acces uşor la experţii în susţinerea afacerilor, mentorat şi extinderea afacerilor indiferent de stadiul lor de dezvoltare.

Universitatea de Tehnologie din Wroclaw intenŝionează să dezvolte facilităŝi ale Incubatorului de Afaceri Universitar. În decembrie 2011 echipa de management a IAU a început să pregătească cererea de finanŝare pentru o nouă investiŝie pentru IAU. Aceasta ar trebui să fie o clădire nouă pentru antreprenorii universitari. Universitatea de Tehnologie din Wroclaw a semnat deja contract cu Studioul de Arhitectură Kuryłowicz pentru elaborarea unui proiect a noii construcŝii. Ar trebui să ofere spaŝii de birouri de 1585 m2 şi ar trebui să coste circa 25 de milioane de zloŝi. Scopul acestei investiŝii este acela de a crea un complex modern şi multifuncŝional, care constă din mai multe părŝi (spaŝii de birouri, săli de conferinŝe, spaŝii de depozitare, hale de producŝie). Clădirea nouă ar trebui să asigure condiŝii confortabile pentru firme start-up-ul. Aceasta este planificată pentru studenŝi, doctoranzi şi oameni de ştiinŝă din cadrul universităŝii de Tehnologie din Wroclaw. Activităţile Incubatorului de Afaceri Universitar din Wroclaw

Incubatorul de Afaceri Universitar (IAU) este o unitate a Universităŝii de Tehnologie din Wroclaw . Incubatorul funcŝionează în conformitate cu normele şi reglementările aprobate de Senatul Universităŝii la data de 16 decembrie 2010. IAU colaborează cu diferite facultăŝi şi departamente ale Universităŝii, în special cu Centrul de Transfer Tehnologic din Wroclaw (WCTT), Asociaŝia Studenŝilor Autonomi, Consiliul Doctoranzilor, Parcul Tehnologic din Wroclaw (WTP) şi alte universităŝi şi instituŝii care promovează dezvoltarea tehnologiei.

În cadrul incubatorului, putem lansa firme universitare ca starts-up şi spin –off. Un start-up este o firmă universitară aflată într-o fază de existenŝă incipientă. Obiectivele sale sunt : iniŝiază activităŝi de piaŝă şi de progres economic. Start-up-urile pot fi create de studenŝi, doctoranzi, şi cadre universitare pe o perioadă de 3 ani şi, de asemenea, de diferite grade universitare – până la 3 anide la terminarea studiilor. Firma de tip spin-off este o întreprindere nou creată de cadre didactice, care poate utiliza proprietăŝile intelectuale ale universităŝii (de exemplu: invenŝii rezultate din cercetare ştiinŝifică) şi resurse materiale (laboratoare, aparate etc.). Firmele IAU pot utiliza proprietăŝi intelectuale ale Universităŝii şi resursele lor pe baza unor reguli de comercializare şi contracte.

Studenŝii, doctoranzii, absolvenŝii universitari (până la 3 ani de la finalizare a studiilor) sau cadre universitare care doresc să ia o activitate economică, pot aplica pentru aderarea la AIP.

Prioritate în ajutorul dat de IAU au studenŝii, doctoranzii, absolvenŝii universitari şi angajaŝii Universităŝii de Tehnologie din Wroclaw, care pot conduce microintreprinderi de (1-9 muncitori). Întreprinderile ar trebui să se caracterizeze prin producŝie sau servicii inovative. Sprijinul IAU începe după semnarea acordului

Page 169: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

169

scris. Ajutorul este dat în conformitate cu normele şi reglementările acceptate de Senatul Universităŝii de Tehnologie Wroclaw.

Antreprenorii interesaŝi să se alăture IAU trebuie să completeze un chestionar. Formularul conŝine informaŝii despre potenŝialul antreprenor – potenŝial sprijin de la IAU, declaraŝiile antreprenorului privind îndeplinirea condiŝiilor, planul de afaceri, lista de nevoi etc.

Chestionarele sunt evaluate de Consiliul IAU. Consiliul stabileşte criteriile de selectare şi de evaluare. Decizia de a accepta sau respinge, chestionarul apreciat pozitiv este luată de directorul IAU. Numărul de firme din cadrul IAU la data de 31.10.2012 este de 44. Lista firmelor este în anexa 1. În perioada 2010-2012 Incubatorul de Afaceri Universitar a efectuat:

95 consultaŝii juridice

212 consultanŝă de afaceri

132 consultanŝă despre cerinŝele Uniunii Europene privind afacerile. Mai mult, IAU a organizat 36 de ateliere de lucru, întâlniri de afaceri,

seminarii şi vizite de studiu. Vizitele au fost organizate în Marea Britanie, Finlanda, România şi Italia.

Cele mai importante activităŝi de promovare sunt:

Realizarea de broşuri informative despre IAU,

Program TV despre personalul şi firmele IAU,

organizarea de expoziŝii în cadrul conferinŝelor ŝinute de Universitate

realizarea site-ului de internet

organizarea a 3 ediŝii a festivalului de Antreprenoriat Universitar

interviuri la radio şi Tv,

ofertele IAU pe piaŝa muncii

realizarea profilului IAU pe Facebook,

patru cereri pentru sprijin financiar Analiză Externă Analiza Mediului Macroeconomic

În 2009 Agenŝia poloneză pentru dezvoltarea întreprinderilor a făcut cercetări privind dezvoltarea întreprinderilor universitare. Li s-au cerut studenŝilor şi cadrelor didactice informaŝii privind interesele lor în a avea o afacere independentă, obstacule care apar în derularea unei afaceri şi cooperarea cu universitatea. Concluziile acestor cercetări sunt următoarele.

Gradul de dezvoltare al Antreprenoriatului Universitar înŝeles ca derulare a propriilor afaceri spin-off/spin-out este foarte mic. Doar 6% dintre respondenŝi conduc propria firmă (9% din personalul de cercetare şi 2% dintre studenŝi). Doar 8% din persoanele chestionate intenŝionează să-şi deschidă propria afacere şi să facă acest lucru în anul următor, deşi doar 40% dintre respondenŝi şi-au arătat disponibilitatea de a-şi utiliza cunoştinŝele profesionale în viitor. De departe, mult mai mulŝi studenŝi (51%), decât cercetătorii (31%), şi-ar dori să aibă propria lor afacere. Fiecare al treilea respondent este interesat în a avea o afacere independentă de Universitate şi fiecare al cincilea de a avea o afacere de familie. Aproape jumătate din studenŝi şi aproximativ 25% dintre cercetători sunt interesaŝi în acest tip de afaceri. Dorinŝa de a dezvolta o afacere care să depindă de Universitatea a fost declarată de 18% din studenŝi şi 24% din cercetători.

Motivul principal pentru care respondenŝii au preferat să aibă propria afacere complet independent de Universitate, este o oportunitate în a avea acŝiuni

Page 170: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

170

independente 63% (79% - studenŝi, 51% - personalul de cercetare). Motivele pentru care respondenŝii ar prefera să lucreze în cadrul structurilor universitare includ suport universitar (26%), faptul de a ŝine legătura cu universitatea (25%), risc mai mic, ceea ce înseamnă mai mare stabilitate şi certitudine (13%) şi posibilităŝile de dezvoltare (12%). Satisfacŝia la actualul loc de muncă (57%) lipsa dispoziŝiei corespunzătoare (24%) sunt motivele cel mai des menŝionate de către studenŝii care nu sunt interesaŝi să-şi deschidă o afacere proprie. Aceleaşi motive au fost date şi de cercetătorii care nu au vrut să se implice în afaceri. 76% dintre cercetătorii din acest grup au spus că sunt mulŝumiŝi de locul de muncă şi cei care nu au o dispoziŝie corespunzătoare - 10%.

Principalele motive pentru care ar fi interesaŝi în a avea propria afacere sunt oportunităŝile de a avea un profit mai mare – 42% (studenŝi - 38%, cercetători – 49%), nici un şef-34% (studenŝi – 42%, cercetători – 19%) şi o oportunitate de a-şi dezvolta propriile competenŝe.

Pentru 81% dintre respondenŝi a avea propria este legată de plăcere şi satisfacŝie. 82% dintre respondenŝi cred că-şi vor putea dezvolta competenŝele atunci când vor avea propriile lor afaceri şi în acelaşi timp va fi o astfel de oportunitate este atractivă aproape pentru toata lumea.

Convingerea că a avea propria afacere ar putea permite să se câştige mai mulŝi bani a fost exprimată de 79% dintre respondenŝi. Convingerea respondenŝilor că înfiinŝarea propriei afaceri va crea oportunităŝi de a dezvolta interese ştiinŝifice şi nu îi va forŝa să îşi asume riscuri excesive, ar putea duce la creşterea dorinŝei respondenŝilor să înfiinŝeze propriile lor afaceri. Cu toate acestea, 81% dintre respondenŝi cred că nu este probabil că a avea propria afacere nu este lipsită de asumarea de riscuri. 68% dintre respondenŝi cred că este foarte puŝin probabil ca având propria afacere să nu fie legată de stres , pe care ar dori să-l evite (51%).

Respondenŝii se aşteaptă să întâmpine probleme când derulează propria afacere, dar în acelaşi timp există un nivel scăzut de oportunităŝi pentru depăşirea unor astfel de probleme. Problema majoră a respondenŝilor, care ar putea submina dorinŝa de a-şi înfiinŝa propria afacere, este aceea că e dificil de conciliat problema taxelor legate de afaceri cu activitatea de cercetare; 63% dintre respondenŝi cred că pot să apară astfel de probleme. Printre problemele diagnosticate, motivul de mai sus este cel mai puternic corelat cu intenŝia respondenŝilor de a înfiinŝa propria afacere. În acelaşi timp, 40% dintre respondenŝi cred că dacă ar avea probleme, ei vor reuşi să depăşească aceste obstacole.

Lipsa ideilor de afaceri, este un alt obstacol pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial; 40% dintre respondenŝi cred că este o problemă reală, iar pentru fiecare a treia persoană ar fi greu să depăşească astfel probleme. Fiecare al doilea respondent este de părere că dacă el ar avea propria afacere şi ar da peste o problemă nu ar şti cum să o rezolve. Peste jumătate (56%) dintre respondenŝi susŝin că dacă s-ar lovi de această problemă, ei ar putea s-o depăşească cu uşurinŝă. 68% dintre respondenŝi cred că situaŝia economică proastă din Polonia este o reală problemă pentru propria lor afacere. Doar 19% dintre respondenŝi cred că ei ar putea să facă faŝă acestei problemă.

81% dintre respondenŝi consideră că familia ar avea o influenŝă pozitivă asupra deciziei lor de a înfiinŝa propria afacere. Marea majoritate a respondenŝilor (84%) ar ŝine cont de opinia familiei. 79% dintre studenŝi cred că ar fi ideal să facă afaceri cu cele mai apropiate cunoştinŝe şi, în acelaşi timp, 72% dintre studenŝi ar lua în considerare opinia acestor persoane.

66% din personalul de cercetare consideră că ar fi sprijiniŝi de colegi să-şi deschidă propria afacere şi, doar un pic mai mult de jumătate dintre cercetători

Page 171: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

171

(54%) susŝin că superiorul lor ar fi în favoarea unei astfel de decizii. Persoanele care lucrează în universităŝi şi ŝin cont de părerea superiorului lor (68%), care nu ar fi în favoarea înfiinŝării propriei lor afaceri (16%); 14% din cercetători sunt de părere că autorităŝile şcolare nu ar fi în favoarea deschiderii unei afaceri proprii , în timp ce 62% sunt de acord.

73% dintre cercetătorii intervievaŝi şi 60% dintre studenŝi sunt de acord cu afirmaŝia că universitatea lor oferă în planul de învăŝământ discipline care sprijină acŝiunilor lor; cu toate acestea, un procent semnificativ de respondenŝi nu cred că oferta universităŝii favorizează astfel de acŝiuni (10% dintre studenŝi şi 22% din personalul de cercetare).

În opinia a 88% din personalul de cercetare şi 80% dintre studenŝi planul de învăŝământ este util. Doar 3% din personalul de cercetare şi 7% dintre studenŝi evaluează negativ utilitatea programelor de învăŝământ în practică.

Calificativ mai ridicate pentru planul de învăŝământ au fost acordate de respondenŝii din universităŝi cu potenŝial de dezvoltare mai mic, spre deosebire de universităŝile cu potenŝial de dezvoltare ridicat, la fel ca şi universităŝile care nu sprijină antreprenoriatul, spre deosebire de cele care sprijină antrprenoriatul universitar. În cazul universităŝilor mai slab cotate, 74% dintre respondenŝi au indicat existenŝa în programa de învăŝământ, a unor discipline care favorizau activităŝile antreprenoriale. Acelaşi indicator pentru universităŝi mult mai bine cotate este 60%. Fiecare al patrulea student de la universitatea bine cotată nu vede în programa de învăŝământ discipline care să favorizeze crearea propriei afaceri. Opinii similare au exprimat doar 18% dintre studenŝii care învaŝă la universităŝile mai slab cotate. În cazul cercetătorilor, 80% dintre cei de la universităŝile mai slabe au indicat existenŝa programelor de studii cu discipline care favorizează activităŝile antreprenoriale, în timp ce opinii similare au fost exprimate doar de 66% dintre cercetătorii de la universităŝile mult mai bune.

70% dintre respondenŝii de la universităŝile care nu sprijină antreprenoriatul au indicat existenŝa în planul de învăŝământ a disciplinelor care favorizează activităŝile antreprenoriale, iar opinii similare au fost exprimate doar de 56% dintre cercetătorii de la universităŝile care sprijină antreprenoriatul.

Mai mult de jumătate dintre studenŝii chestionaŝi confirmă existenŝa unei obligaŝii de a merge la curs de formare a studenŝilor în companii sau instituŝii (55%). Universităŝile care nu sprijină antreprenoriatul sunt mai active în organizarea de cursuri de instruire cu companiile - 58% dintre ei au indicat existenŝa unor stagii obligatorii, în timp ce această practică este prezentă doar în 41% din universităŝile care sprijină antreprenoriatul.

Aproape 40% dintre studenŝii universităŝilor foarte bune au participat la stagii de formare de mai multe ori. Acelaşi indicator la universităŝile mai slab cotate este de 28%. Acest lucru arată o activitate mai intensă a studenŝilor de la universităŝile cu potenŝial de dezvoltare mai mare în perfecŝionarea cunoştinŝelor şi abilităŝilor prin participarea la diverse stagii , spre deosebire de studenŝii de la universităŝile cu potenŝial mai mic.

Aproape 90% dintre studenŝii chestionaŝi îşi exprimă opinii pozitive cu privire la concordanŝa dintre profilul programului universitar şi profilul întreprinderilor sau instituŝiilor în care a avut loc stagiul de instruire. Acest lucru este valabil în special pentru studenŝii de la universităŝile cu potenŝial mai mare şi poziŝie bună în clasament, unde cât mai mulŝi ,94%, au indicat concordanŝa profilului întreprinderii unde a avut loc stagiul de pregătire şi profilul programului universitar. La universităŝile cu potenŝial inferior, această concordanŝă a fost subliniată de 86% dintre studenŝi.

Page 172: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

172

Stagiile de pregătire au fost considerate de înalt nivel din punctul de vedere al calităŝii acestora şi a utilităŝii lor în practică. În opinia a 77 % dintre studenŝi, acestea sunt utile. Doar 7% dintre respondenŝi au păreri negative despre calitatea stagiilor şi 15% nu sunt convinşi de aspectul lor pozitiv sau negativ. Stagiile de instruire durează, de obicei, o lună (47% dintre răspunsuri). Participarea la stagii mai lungi de 3 luni a fost înregistrată doar la 9% dintre studenŝi.

Studenŝii şi personalul de cercetare au apreciat că durata stagiilor este prea scurtă. Mai mult de jumătate dintre studenŝi (54%) doresc prelungirea duratei de stagiu la peste 2 luni, în timp ce mai mult de o pătrime – o perioadă de stagiu mai mare de 3 luni. Părerile personalului de cercetare merg chiar mai departe: aproape două treimi dintre ei cred că stagiul studenŝilor ar trebui să dureze mai mult de 2 luni, în timp ce 44% consideră că mai mult de 3 luni.

Potrivit personalului din cercetare, universităŝile în care lucrează sunt, din punct de vedere organizaŝional, pregătite să gestioneze rezultatele cercetării şi proprietatea intelectuală. Cei mai mulŝi dintre respondenŝi (77%) consideră în mod pozitiv reglementările universităŝilor lor în acest domeniu. Doar 5% dintre angajaŝi nu sunt de acord cu această opinie şi alŝi 10% nu au nici o părere în acest sens. Calificative ceva mai bune s-au dat universităŝilor cu un potenŝial ridicat de dezvoltare (80% opinii pozitive), comparativ cu universităŝile cu un potenŝial mai scăzut (73%).

În opinia a 75% dintre angajaŝii din cercetare ai universităŝii care au fost chestionaŝi au relaŝii de afaceri în domeniul lor. Doar 6% dintre cercetători nu sunt deloc de acord cu această opinie. Cu toate acestea, procentul personalului din cercetare (16%) care nu au vreo idee cu privire la relaŝiile de afaceri ale universităŝilor lor mediul înconjurător, este destul de semnificativ. Calificative ceva mai bune s-au dat universităŝilor cu un potenŝial ridicat de dezvoltare (76% din opinii pozitive), comparativ cu universităŝile cu un potenŝial mai scăzut (73%).

Aproape jumătate din personalul din cercetare intervievat nu a lucrat niciodată în vreo societate comercială. Doar fiecare al treilea are mai mult de 3 ani de experienŝă de lucru într-o companie, în timp ce fiecare al şasea – mai mult de 5 ani.

În mod clar se remarcă o cunoaştere mai bună a relaŝiilor practice de afaceri în cazul personalului din cercetare de la universităŝile cu potenŝial mic de dezvoltare, decât în cazul celor care lucrează la universităŝile cu potenŝial mai mare.

În primul caz, 58% dintre lucrători nu au experienŝă de muncă în industrie şi aproape o treime dintre ei au mai mult de 3 ani de experienŝă de muncă în cadrul societăŝilor comerciale. Cei mai mulŝi din personalul care lucrează în cadrul universităŝilor cu potenŝial de dezvoltare mai mare (56%) nu au lucrat niciodată într-o companie. Personalul rămas, care lucrează în cadrul acestor universităŝi au mai puŝină experienŝă în sectorul afacerilor – doar fiecare al cincilea dintre ei are o experienŝă mai mare de 3 ani de lucru în cadrul companiilor, au mult mai puŝine cunoştinŝe în domeniul principiilor de funcŝionare ale unei întreprinderi decât în cazul cercetătorilor ce lucrează la universităŝi cu potenŝial scăzut de dezvoltare. Numai 1/3 din personalul din cercetare intervievat a mai lucrat cu unele companii sau instituŝii. Ceilalŝi se concentrează exclusiv pe cursuri şi muncă de cercetare în cadrul universităŝii lor. Calificative mai bune s-au dat universităŝilor cu potenŝial mic de dezvoltare (36% dintre angajaŝi colaborează cu terŝe părŝi), comparativ cu universităŝile cu potenŝial ridicat de dezvoltare (28% dintre angajaŝi colaborează cu terŝe părŝi).

Page 173: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

173

80% din personalul de cercetare susŝine că rezultatele scontate ale proiectelor de cercetare derulate de ei pot fi comercializate. Doar 9% dintre lucrători au îndoieli cu privire la utilitatea economică a cercetării lor. 80% dintre lucrători susŝin că proiectele de cercetare realizate de către aceştia sunt conforme cu cerinŝele pieŝei sau ale industriei. Doar 15% dintre cercetători au îndoieli în acest sens, dintre care doar 5% cred că proiectele de cercetare derulate de ei nu vor satisface nevoile din economie. Din cincisprezece instituŝii analizate care sprijină antreprenoriatul universitar, niciuna dintre ele nu a fost omisă în timpul evaluării. Procentul minim de răspunsuri (fondul de capital social) a fost de 23%, în timp ce maximul (birouri de resurse umane), 78%. Doar 2% din respondenŝi nu au ştiut nici o instituŝie care sprijină antreprenoriatul universitar.

Mai mult de 50% dintre răspunsuri au fost primite de către birourile de resurse umane (78%), de formare şi centre de consultanŝă (72%), băncile comerciale (66%), incubatoare de afaceri (63%), Incubatoare de Afaceri Universitare (62%), Agenŝia Poloneză pentru Dezvoltarea Întreprinderilor (60%), fondurile de creditare (53%), precum şi camerele de comerŝ şi asociaŝiile economice (53%). Instituŝiile care oferă servicii specializate pentru iniŝiative de afaceri, cum ar fi business angels şi fondul de capital de pornire au primit 28%, respectiv 23% dintre răspunsuri. Parcuri tehnologice, centre de transfer de tehnologie şi Reŝeaua Naŝională de Inovare (KSI), au primit mai puŝin de 50% dintre răspunsuri. Distribuŝia răspunsurilor care indică "cunoştinŝe spontane" (dobândite oriunde şi oricând) de instituŝii care sprijină antreprenoriatul universitar variază de la 39% (birouri de resurse umane) la 4% (business angels). 20% din respondenŝi nu au putut să menŝioneze nici un fel de instituŝie. Cele mai cunoscute sunt birourile de resurse umane (39%), de formare şi centre de consultanŝă (31%), incubatoare de afaceri (26%), Incubatoare de afaceri universitare (25%) şi Agenŝia de Stat pentru Dezvoltarea Întreprinderilor (25%). Mai puŝin cunoscuŝi sunt business angels (4%), Reŝeaua Naŝională de Inovare (7%) şi fondul de capital de pornire (8%). Instituŝiile care au avut un aport ridicat în dezvoltarea spiritului antreprenorial au fost, în opinia respondenŝilor, birourile de resurse umane (47%), urmate de cele de formare şi centrele de consultanŝă (36%) şi Incubatoarele de Afaceri universitare (31%).

Studenŝii şi personalul de cercetare consideră că universităŝile oferă, în tematicile lor, subiecte favorabile pornirii unei afaceri proprii. În acelaşi timp, auto-evaluarea cunoştinŝelor despre derularea activităŝilor de afaceri este la un nivel destul de ridicat, mai ales în rândul personalului de cercetare - în ambele categorii de universităŝi a fost aproape la fel (57% şi 58%). Studenŝii care urmează universităŝi din afara Topului Cincizeci şi cei de la universităŝi care susŝin antreprenoriatului evaluează cunoştinŝele lor despre conducerea propriei afaceri la un nivel mult mai scăzut decât studenŝii din universităŝi de renume.

Interesul în formarea gratuită în ceea ce priveşte antreprenoriatul în categoria de studenŝi care declară disponibilitatea lor de a lansa o afacere proprie este în medie de 79%. Cercetătorii arată interes în formare la un nivel inferior (51%) studenŝilor, deşi luând în considerare persoanele indecise, totalul disponibilităŝii personalului de cercetare de a participa la cursuri de formare despre conducerea unei afaceri proprii este de 68%. Cercetătorii care lucrează la universităŝi din afara Topului Cincizeci sunt mai interesaŝi în achiziŝionarea de cunoştinŝe în acest domeniu decât colegii lor de la universităŝi din Topul Cincizeci de învăŝământ superior din Polonia. Personalul de cercetare al universităŝilor de renume, mai mult decât colegii lor care lucrează la universităŝi de mai jos în listă, este interesat în principal de munca de cercetare. În eventualitatea unui interes în cursuri de

Page 174: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

174

formare plătite, disponibilitatea de a face plata pentru taxa de participare este mai mică (studenŝi - 52%, personal de cercetare - 36%). În categoria studenŝilor motivul principal pentru interesul la cursuri de formare profesională (69%) este o oportunitate de a dobândi noi cunoştinŝe. Faptul că sunt fără taxă este important pentru 36%. Pe de altă parte, 40% dintre studenŝi nu sunt în nici un caz interesaŝi de astfel de cursuri de formare, în timp ce 25% din respondenŝi consideră că acestea nu sunt utile pentru dezvoltarea carierei lor profesionale. Există o mai mare categorie de studenŝii care nu stiu de ce şi-ar dori să participe la cursuri de formare (55%). În rândul cercetătorilor se manifestă o credinŝă cum că astfel de cursuri de instruire le vor permite să dobândească noi cunoştinŝe, indicată de 33% dintre respondenŝi, care dovedesc o înaltă evaluare a competenŝelor proprii şi în domeniul activităŝilor de afaceri cu care aproape jumătate din personalul de cercetare a avut niciun contact. La întrebarea de ce sunt interesaŝi de participarea la cursuri de formare, aproape jumătate dintre ei au răspuns că nu ştiu.

Studenŝii şi cercetătorii au clasificat în unanimitate, în cadrul cursurilor de formare, pe primul şi al doilea loc creşterea de capital pentru activităŝile de afaceri şi procedurile formale pentru înregistrarea afacerilor. Cursuri de formare cu privire la identificarea de idei de afaceri atractive au fost clasificate doar pe poziŝia 8 de către ambele grupuri. Prea puŝin interes din partea studenŝilor şi a personalului de cercetare a fost manifestat pentru cursuri de formare pe specificul afacerilor, bazate pe inovaŝii tehnologice (locul 13, atât în grupul de studenŝi cât şi în cel al personalului de cercetare). Studenŝii manifestă un interes minim în probleme de protecŝie a proprietăŝii industriale (brevete, mărci comerciale, drepturi de autor) - ultimul loc pe lista de cursuri de formare profesională preferate, ca şi declaraŝia că înfiinŝarea de întreprinderi ar trebui să fie dependentă de universităŝi, făcută de aproape jumătate din studenŝii care intenŝionează să-şi înfiinŝeze propria afacere. Problemele de proprietate industrială şi de protecŝie a drepturilor de autor sunt mult mai în atenŝia cercetătorilor, care au clasificat astfel de cursuri de formare pe locul 6.

Cercetătorii tuturor universităŝilor eveluează în mod identic cunoştinŝele lor despre posibilităŝile de comercializare a rezultatelor cercetării - 52% din respondenŝi, la un nivel ridicat sau foarte ridicat, dar numai 19% la nivel scăzut sau foarte scăzut.

Respondenŝii au indicat în mod clar necesitatea de a reduce subiectele teoretice în domeniul antreprenoriatului, prin încorporarea în procesul educaŝional în primul rând a practicienilor cu pregătirea corespunzătoare, oamenilor de afaceri şi consultanŝilor / experŝilor. Şansa de schimbare de abordare a cursurilor existente despre desfăşurarea unei afaceri aşteptată, atât de către studenŝi cât şi de cercetătorii tuturor universităŝilor.

Potrivit respondenŝilor, sursa cea mai eficientă de informaŝii atât pentru studenŝii cât şi pentru cercetători este internetul - 76% pentru studenŝi şi 43% pentru cercetători. A doua sursă cea mai eficientă menŝionată de respondenŝi a fost televiziunea, presa şi radioul. Destinatarii activităŝilor promoŝionale de formare profesională au fost indicaŝi după cum urmează: studenŝi (58%), doctoranzi şi doctori (19%) şi autorităŝile universitare (16%) .43% din respondenŝii care aparŝin cercetătorilor au indicat principalii destinatari ai cursurilor de formare, după cum urmează: studenŝii (43%), urmaŝi de doctoranzi şi titularii gradulul de doctor (30%) şi autorităŝile universitare (18%). În cazul studenŝilor 76% s-au identificat ca fiind principalul grup ŝintă pentru activităŝi promoŝionale, urmat de grupul autorităŝilor universitare (14%) şi personalul din cercetare fiind indicat numai pe poziŝia a treia (6%).

Page 175: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

175

Cooperarea Incubatorului de Afaceri Universitar cu instituţii externe

Principalul partener privind activităŝile de cooperare al IAU este Incubatorul

de Afaceri Silezia Inferioară (DAIP - Dolnośląski Akademicki Inkubator Przedsiębiorczości).DAIP este o asociere în participaŝiune a Universităŝii Wroclaw, Universităŝii Tehnologice Wroclaw, Universităŝii de Mediu şi Ştiinŝele Naturii Wroclaw şi a Parcului Tehnologic Wroclaw (WPT – Wrocławski Park Technologiczny). DAIP a fost creat pentru studenŝi, doctoranzi, absolvenŝi universitari şi angajaŝii Universităŝii Wroclaw şi ai Academiei de Ştiinŝe Polonia (PAN – Polska Akademia Nauk). La DAIP oamenii îşi pot pune în practică ideile de afaceri. Acordul de cooperare a fost semnat pe 12 mai 2006. Potrivit acordului WPT a amenajat camere destinate activităŝilor antreprenorilor din universităŝi. Universităŝile Wroclaw, Tehnologică Wroclaw, de Mediu şi Ştiinŝele Naturii Wroclaw, pe lângă conducerea de Incubatoare de Afaceri proprii, au şi locaŝii pentru antreprenorii universitari în cadrul DAIP.

Misiunea declarată a DAIP: “susŝinem ştiinŝa din Wroclaw să înceapă să facă afaceri”.

Viziunea DAIP: “Sprijinirea cercurilor universitare creative, ambiŝioase în dezvoltarea atitudinilor inovatoare- facem posibilă înfiinŝarea firmelor proprii creând circumstanŝe speciale organizaŝionale şi tehnice”. Incubatorul de Afaceri Silezia Inferioară (DAIP) a fost creat în regiunea Silezia Inferioară pentru a recupera diferenŝele existente între potenŝialul ştiinŝific puternic şi nivelul scăzut de întreprinderi inovatoare din regiune cât şi nivelul scâzut de saturaŝie al tehnologiilor avandate din economie. Principalele scopuri ale DAIP sunt:

promovarea cunoştinŝelor despre antreprenoriat în rândul Universităŝii Wroclaw

transferul noilor tehnologii către entităŝile de afaceri existente şi noi încorporate şi comercializarea rezultatelor cercetării ştiinŝifice

crearea unei infrastructuri adecvate care să asigure condiŝiile pentru generarea inovaŝiei

asistenŝa în înfiinŝarea, dezvoltarea şi promovarea entităŝilor de afaceri folosind tehnologii moderne

facilitarea comercializării lucrărilor de CD de către câteva companii ale parcului care conduc afaceri orientate pe inovare

crearea de noi companii tehnologice şi dezvoltarea celor existente

crearea de noi locuri de muncă în sectoarele bazate pe cunoaştere. Operatorul de proiect împreună cu sediile sale de la primul etaj al clădirii

Incubatorului-Centru Tehnologic (I-CT) oferă birouri atractive şi moderne, spaŝii pentru ateliere de lucru şi producŝie care se închiriază în termeni exclusivi convenabili şi oferă oportunităŝi incomparabile pentru tinerii antreprenori. Pe lângă chiria lunară mică, sunt disponibile următoarele avantaje şi beneficii:

accesibilitate la echipamentele de laborator în cele mai convenabile condiŝii

vecinătate apropiată cu alte companii inovatoare

servicii de organizare şi consultanŝă

ajutor ştiinŝific şi în afaceri

sprijin pentru transferul tehnologiilor nou-dezvoltate

Page 176: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

176

mediu de afaceri conform şi sigur

mediu înconjurător prietenos Incubatorul de Afaceri Silezia Inferioară oferă birouri extensive şi facilităŝi

sociale cu o suprafaŝă totală de 443 m2. Dispune de un hol de recepŝie, o sală mică de conferinŝe (una mare se află la primul etaj)10 camere complet mobilate de diferite dimensiuni, 16 ateliere de lucru dispuse în boxuri în spaŝiu deschis, o bucătărie şi o cameră pentru micul dejun. Mai mult, chiriaşii din Incubator pot accesa uşor următoarele ateliere de lucru şi laboratoare din clădirile I-CT şi DINT în condiŝii extrem de favorabile:

laborator avansat de diagnosticare de caracteristici fizice, mecanice şi electrice,

laborator de procese chimice foto,

laborator cu temperatura scăzută, de înaltă presiune şi echipamente în vid,

laborator şi atelier de prototipuri de procese biotehnologice,

laborator şi atelier de prototipuri de tehnologii multimedia şi tehnici de transmisie,

fotografie metrică de laborator. Potrivit reglementărilor DAIP poate susŝine antreprenorii universitari

recomandaŝi de Incubatoarele de Afaceri Universitare (al Universităŝii, al Universităŝii Tehnologice şi al Universităŝii de Mediu şi Ştiinŝele Naturii). Antreprenorii universitari pot fi:

studenŝi, doctoranzi şi angajaŝi ai Universităŝilor Wroclaw sau ai Academiei de Ştiinŝe Polonia (PAN)

absolvenŝi universitari - până la 5 ani de la terminarea studiilor

angajaŝii din universităŝi (până la 5 ani de la încheierea contractului de muncă)

Deciziile de acordare a sprijinului pentru antreprenorii universitari de iau de către consiliul DAIP. Decizia se bazează pe: formularul de aplicare al antreprenorului, planul de afaceri şi recomandarea directorului Incubatorului de Afaceri.

În 2012 Incubatorul de Afaceri Universitar începuse deja cooperarea cu Parcul Industrial Wroclaw (Wrocławski Park Przemysłowy – WPP). Parcul Industrial Wroclaw acoperă o parte foarte atractivă a teritoriului urban. Pe o suprafaŝă de 163 ha, în apropierea centrului oraşului, sunt artere industriale, facilităŝi, hale de producŝie, spaŝii de investiŝii organizate. Este localizat în vechiul spaŝiu al fabricilor Arhimede, Domel şi Pafawag. Pentru antreprenorii din Incubatorul de Afaceri Universitar Parcul Industrial Wroclaw este o oportunitate foarte bună de a găsi parteneri de afaceri. Este pur şi simplu o piaŝă foarte mare. Pe o suprafaŝă de 163 ha de zonă industrială amenajată se regăsesc peste 250 de companii din mai mult de 60 de tipuri de industrii. Industriile cheie reprezentate în WPP sunt:

maşini electrice

tehnologie feroviară

structuri sudură

metalurgie

maşini

construcŝii

IT

transport

Page 177: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

177

Rolul entităŝii de Management al Parcului iIdustrial Wroclaw este asumat de

DOZAMEL ltd. Aceasta oferă: 1) Managementul infrastructurii: aprovizionare cu energie electrică, căldură,

apă şi canalizare, gaz, IT ; 2) Întreŝinerea clădirilor şi a echipamentelor; 3) Aprovizionarea cu servicii industriale şi non-industriale cuprinzătoare.

Echipa specializată şi experimentată DOZAMEL are disponibilitate 24/7.

Entitatea managerială oferă o gamă largă de servicii: • închirierea de birouri şi de spaŝii de producŝie • spaŝii • furnizarea de utilităŝi • întreŝinerea podurilor rulante • şi alte maşini • depozitarea • transport feroviar şi rutier • servicii în construcŝii • servicii de curăŝenie • Conference & restaurante • închiriere echipament de îmbrăcăminte de lucru • de sănătate şi depozitare sigură a produselor • HR e-Bank • seminarii şi conferinŝe regulate • pentru membrii Parcului (Universitatea WPP) si altele.

Descrierea unui caz- povestea de succes a Vratis Ltd.

VratisLtd. a fost fondată de oamenii de ştiinŝă ai Universităŝii Tehnologice. În 2006 Centrul de Transfer Tehnologic Wroclaw a organizat un concurs pentru planuri de afaceri inovative. Vratis a primit premiul 2. Echipată cu sprijin financiar, compania şi-a mutat sediul principal la Parcul Tehnologic Wroclaw.

În 2007, lucrarea lor care descrie un prototip al unui sistem asistat de calculator care diagnostică cancerului de col uterin a fost acceptată în Int J Gynec Cancer. Nucleul sistemului este o combinaŝie de algoritmi de prelucrare a diferitelor imagini care analizează imaginile de frotiuri citologice obŝinute cu microscoape cu contrast de fază.

În acelaşi an Vratis s-a alăturat consorŝiului şi a prezentat cu succes o propunere de grant pentru PC7 Programul UE pentru IMM-uri.Consorŝiul din Polonia, Irlanda, Germania şi reprezintă parteneri puternici universitari şi IMM-uri în sens textual şi ontologie, precum şi în analiza de imagine. Rolul companiei a fost de a dezvolta software-ul pentru urmărirea particulelor automate în recuperare fluorescentă după albirea fotografiei si imagini de corelaŝie fluorescentă spectroscopică.

În 2009 compania a fost premiată de Ministerul polonez al Ştiinŝei şi Învăŝământului Superior, cu "Grant pentru subvenŝii". Propunerea de proiect a fost clasată pe locul # 1 în rândul solicitanŝilor polonezi.Grantul a fost folosit de societate în proiectul privind accelerarea hardware a dinamicii fluidelor computaŝionale. În acelaşi an au primit cel de-al doilea premiu. Agenŝia Poloneză pentru Dezvoltarea Întreprinderilor (PARP), a premiat Vratis şi Institutul de Fizică Teoretică de la Universitatea Wroclaw, cu o subvenŝie pentru finanŝarea unei întreprinderi comune ştiinŝifice ce vizează paralelizare eficientă a metodelor

Page 178: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

178

numerice în dinamica fluidelor computaŝionale. Şi, în sfârşit, compania a foat premiată la un concurs foarte prestigios - Întreprinzător al anului 2010, organizat de Fundaŝia Kronenberg.

În prezent, Vratis are aproximativ 15 oameni de ştiinŝă calificaŝi şi ingineri angajaŝi. Compania oferă tehnologii avansate şi servicii pentru medicină, biotehnologie şi IT. Experienŝa lor este strâns legată cu viziunea legată de maşini şi de computerizare GPU (scop general de calcul) şi variază de la aplicaŝii biologice şi medicale la inspecŝie optică şi de control al calităŝii. Vratis are sediul central la Wroclaw, relaŝii puternice cu comunitatea academică, personal extrem de educat, şi experienŝă în cercetare şi dezvoltare de software, ceea ce îi face un partener de încredere.

Ei lucrează la proiecte de toate dimensiunile. Clienŝii lor variază de la mici start-up-uri până la mari companii de calibrul Fortune500. Proiectele pot dura de la o zi până la câteva luni. Ei se specializează în efectuarea de proiect pe bază de algoritm de dezvoltare, validare, implementare şi testare. Experienŝa companiei variază de la viziunea maşinii, microscopie, imagistică biomedicală, accelerare bazată pe GPU, dinamica fluidelor computaŝionale şi algebra liniară Sparse.

Vratis dezvoltă, validează şi optimizează software ştiinŝific şi sisteme de informare. Echipa sa de înaltă calificare de oameni de ştiinŝă şi ingineri au nu numai expertiză excepŝională în calcul de înaltă performanŝă ştiinŝifică, dar, de asemenea, expertiză într-un spectru larg de discipline ştiinŝifice şi de inginerie. Vratis a dezvoltat software pentru microscopie, dinamica fluidelor computaŝionale şi algebră liniară. Ei au trei produse principale:

1) SpeedIT 2) Arael 3) Picolin

SpeedIT este un set de rezolvatori acceleraŝi iterativi GPU pentru rezolvarea

unui sistem de ecuaŝii liniare. Acesta a fost de performanŝa - testată pe mai mult de 20 de matrici din Colecŝia Florida Matrix şi oferă accelerare peste metodele tradiŝionale. Ratele sale de performanŝă între 2,1 şi 11 GFLOPi au grad de precizie dublă. Vratis prezintă o vizualizare a fluxului de sânge într-o aortă umană (în colaborare cu Fundaŝia IT'IS, Zürich, Elveŝia).

Arael este acceleraŝie maximă GPU. Toate calculele cele mai consumatoare de timp sunt efectuate pe cardul de GPU (NVIDIA). Interactiv rezolvă ecuaŝii Navier-Stokes, cu metoda volumelor finite. Sprijină ochiurile 3D nestructurate în format FOAM Open. Rezolvă problemele cu geometrii de până la mai multe milioane celule (estimat pentru NVIDIA Tesla C2050 cu 6GB RAM).

Picolin este o aplicaŝie bazată pe web, cu un set de algoritmi de prelucrare a imaginilor şi instrumente pentru imagistica de celule vii cu microscopia fluorescentă focală şi con. Prelucrarea datelor se face pe partea de server făcând software-ul accesibil pentru utilizator, la costuri reduse.

Vratis oferă, de asemenea, o gamă largă de servicii. O echipa de profesionisti si cu experienŝă poate gestiona cerinŝele clientului, prin expertiză de consultanŝă, servicii de asistenŝă de rutină sau de formare. Oferind soluŝii cuplate cu consultanŝă independentă şi confidenŝială Vratis ajută clienŝii săi să aducă îmbunătăŝiri de proces. Compania furnizează servicii care sunt în continuă expansiune, în scopul de a ajuta clienŝii pentru a menŝine cele mai înalte standarde în domeniul în care activează şi pentru a îmbunătăŝi calitatea la un cost redus.

Page 179: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

179

Această poveste scurtă arată că, în Incubatorul de Afaceri Universitar al Universităŝii Tehnologice Wroclaw, există antreprenori universitari care se pot dezvolta cu succes afacerea lor şi pot fi competitivi peste tot în lume. Concluzii

În Polonia, şcolile de învăŝământ superior sunt continuu percepute ca entităŝi neinteresate practic de cercetători sau studenŝii care înfiinŝează propriile afaceri. În comunitatea academică atitudinile extreme sunt identificate în vederea punerii în aplicare în practică a rezultatelor proiectului de cercetare - sens entuziast, bun simŝ, neutru şi ostil. Politica cu privire la antreprenoriat academic depinde de grupul predominant în autorităŝile universitare.Antreprenoriatul academic poate fi stimulat prin schimbarea de conştientizare a studenŝilor şi cercetătorilor.

Un exemplu foarte bun de stimulare şi sprijinire a start-up-uri este Incubatorul Academic Universitar (Akademicki incubate Przedsiębiorczości - AIP), instituit de Universitatea Tehnologică Wroclaw. El promovează întreprinderi universitare prin participarea la numeroase evenimente, organizarea de ateliere, sesiuni de instruire, seminarii şi conferinŝe. AIP încearcă să sprijine tinerii antreprenori în crearea de afaceri şi ruperea de bariere.

Incubatorul de Afaceri Universitar efectuează: consultări juridice şi de afaceri, sfaturi cu privire la cerinŝele de afaceri ale Uniunii Europene; organizează ateliere de lucru, întâlniri de afaceri, seminarii şi vizite de studiu. AIP creează, de asemenea, broşuri de informare, site-ul de internet, programe TV, interviuri la TV şi radio, conferinŝe ca Festivaluri de antreprenoriat universitar, etc.

44 de companii se aflau în incubator până la sfârşitul lunii octombrie 2012. Acest lucru dovedeşte că acesta este un loc foarte atractiv pentru a începe o afacere şi a dezvolta cooperarea între universitate şi industrie.

Page 180: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

180

Anexa 1 Lista firmelor din Incubatorul de Afaceri Universitar al Universităŝii Tehnologice Wroclaw (WUT)

Nr. Nume Companie Data se semnare a acordului de cooperare

Statut deţinător Tip

1. Test Benefit 01.09.2008 Student la WUT Start up

2. AleBook 15.05.2008 Student la WUT Start up

3. Basis 16.09.2008 Absolvent WUT Start up

4. Ravisson/NIT 01.01.2009 Absolvent UEW Start up

5. Diagnova 01.02.2009 Student la WUT Start up

6. Arta Tech 01.12.2009 Absolvent WUT Start up

7. Software Project 02.03.2009 Student la WUT Start up

8. Telaic Solutions 02.06.2009 Student la WUT Start up

9. Energy Electric 03.03.2009 Student la WUT Start up

10. Red Dragon Media/Business Innovations

04.03.2009 Absolvent UEW Start up

11. ShotProduction 05.03.2009 Student la WUT Start up

12. Automotive Expert 05.10.2009 Absolvent WUT Start up

13. Zuchovski 05.11.2009 Student la WUT Start up

14. ASA S.C. 10.06.2009 Student la UEW Start up

15. Aduma 13.05.2009 Student la WUT Start up

16. EKO PM 15.07.2009 Absolvent WUT Start up

17. G4E 17.03.2009 Absolvent WUT Start up

18. OpenBit 17.08.2009 Student la WUT Start up

19. Fiscalpro 21.10.2009 Student la WUT Start up

20. Chemin 23.03.2009 Student la WUT Start up

21. Softer 23.03.2009 Absolvent WUT Start up

22. NewLogic 23.03.2009 Students la WUT Start up

23. GISplan 23.03.2009 Absolvent WUT Start up

24. Pecom 24.06.2009 Student la WUT Start up

25. Venturolab 25.03.2009 Student la WUT Start up

26. Useo 25.03.2009 Student la WUT Start up

27. IMPARES 01.02.2010 Student la WUT Start up

28. GDA 01.02.2010 Absolvent WUT Start up

29. Flexitank 01.12.2010 Scientist la WUT Start up

30. RoboTechnics 05.07.2010 Student la WUT Start up

31. QRC 07.10.2010 Absolvent WUT Start up

32. Alpem 09.03.2010 Student la WUT Start up

33. Syswise 09.11.2010 Student la WUT Start up

34. 360 Degrees 10.05.2010 Student la WUT Start up

35. FragariaSystems 10.06.2010 Student la WUT Start up

Page 181: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

181

Sursa: Incubatorul de Afaceri Universitar al Universităţii Tehnologice Wroclaw

36. Biuro Turystyczne Shell-Tur

10.11.2010 Absolvent UW Start up

37. Automatic Home 14.09.2010 Student la WUT Start up

38. X-Codingit Studio 19.11.2010 Student la WUT Start up

39. Major Tree 20.05.2010 Student la WUT Start up

40. Green Wave 20.05.2010 Om de ştiinŝăla WUT Spin-off

41. Hurtmen 20.12.2010 Absolvent WUT Start up

42. Lipid Systems 22.02.2010

Oameniu de ştiinŝă la WUT

Spin-off

43. Thunderbull Entertainment

22.11.2010 Student la WUT Start up

44. MB NARTEKSPOL 24.05.2010 Om de ştiinŝă la WUT Spin-off

45. Omnipoint 25.05.2010 Student la WUT Start up

46. Stermag 26.07.2010 Om de ştiinŝă la WUT Start up

47. Beauty First 10.03.2011 Student la WUT Start up

48. LogLabs 01.08.2011 Absolvent WUT Start up

49. AP Rehabilitacja 05.04.2011 Om de ştiinŝă la WUT Start up

50. Accesto 05.04.2011 Student la WUT Start up

51. INAU Inteligentna Automatyka

05.04.2011 Student la WUT Start up

52. Ambilia 08.12.2011 Doctorand la WUT Start up

53. Przedszkole parkowe 10.03.2011 Absolvent UW Start up

54. SkySoft 12.07.2011 Students la WUT Start up

55. BE-Plastic 14.03.2011 Absolvent WUT Start up

56. ATP Energy Group 20.01.2011 Absolvent WUT Start up

57. Coretechnologies 20.01.2011 Absolvent WUT Start up

58. Vratis 20.01.2011 Om de ştiinŝă la WUT Spin-off

59. Razor 20.07.2011 Absolvent WUT Start up

60. AMT Solutions 23.03.2011 Student la WUT Start up

61. Świderski Pracownia Projektowa

25.07.2011 Student la WUT Start up

62.

Rafał Sztandera Detal i Hurt (DiH)

28.11.2011 Student la WUT Start up

63. Custcom 18.01.2012 Student la WUT Start up

64. Tsoftware 03.02.2012 Absolvent WUT Start up

65. Hubamamun 04.07.2012 Absolvent AFAW Start up

66. Mobilne Korepetycje Anna Kołodziejczyk

04.10.2012 Student la WUT

Start up

67. Jurand Szela Architekci

15.10.2012 Absolvent WUT

Start up

68. WildCube 17.02.2012 Absolvent WUT Start up

69. 3P PROJEKT 17.02.2012 Om de ştiinŝă la WUT Start up

70. Pracownia Inside 21.05.2012 Absolvent WUT Start up

71. Szczyt 22.05.2012 Student la WUT Start up

Page 182: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

182

Bibliografie Poloneză (titlurile sunt prezentate în original)

1. „"Go Global" Raport o Innowacyjności Polskiej Gospodarki”, zespół ekspertów Uczelni Vistula, 2011r.

2. „Polska w Unii Europejskiej”, Główny Urząd Statystyczny, 2012r. 3. „Analiza Zróżnicowania Regionalnego Aktywności Inwestycyjnej Sektora MŚP,

ze Szczególnym Uwzględnieniem Działalności Innowacyjnej”, Ministerstwo Gospodarki, Departament Analiz i Prognoz, 2010r.

4. „Raport o stanie sektora małych i średnich przedsiębiorstw w Polsce”, Polska Agencja Rozwoju Przedsiębiorczości, 2011r.

5. Dolnośląska Strategia Innowacji 6. Regulamin Akademickiego Inkubatora Przedsiębiorczości Politechniki

Wrocławskiej 7. Ośrodki Innowacji i przedsiębiorczości w Polsce/ raport 2010, redakcja

Krzysztof B. Matusiak 8. Analiza stanu i kierunków rozwoju instytucji proinnowacyjnych w

województwie dolnosląskim, Ecorys, 2010, zamawiający UMWD 9. Przedsiębiorczość akademicka(rozwój firm spin-off, spin-out)-

zapotrzebowanie na szkolenia służące jej rozwojowi, Raport z badania, PARP, Warszawa 2009

10. Regionalna Strategia Innowacji dla Województwa Dolnośląskiego na lata 2011 - 2020, (dokument opracowany przez konsorcjum Politechnika Wrocławska - WCTT, Zachodniopomorska Grupa Doradcza, UMWD, 2012)

11. Dobre praktyki europejskie w zakresie przedsiębiorczości akademickiej- rekomendacje dla Dolnego Śląska, DPPPA, Wrocław 2011

12. Wpływ parków technologicznych na rozwój ekonomiczno-społeczny K. B. Matusiak 2008

13. Wybrane aspekty funkcjonowania parków technologicznych w Polsce i na świecie K. B. Matusiak, A. Bąkowski

14. Raport o kapitale intelektualnym Polski, Zespół Doradców Strategicznych Premiera, 2008

15. Innowacyjność 2010, Aneta Wilmańska, PARP 2010 16. Ranking szkół wyższych 2012, Rzeczpospolita, Perspektywy

Page 183: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

183

Glosar

Acces la finanţare

Se referă la posibilitatea ca persoane sau întreprinderi să aibă acces la servicii financiare, incluzând credite, depozite bancare, plăŝi şi alte servicii ce ŝin de managementul riscului

Benchmarking/Analiză comparativă

Un instrument de management pentru a compara performanŝele unei organizaŝii care este, în general, considerată ca fiind importantă în unul sau mai multe domenii, cu scopul de a-şi îmbunătăŝi performanŝele.

Incubarea afacerilor

Prestarea de servicii legate de formarea şi accelerarea operaţiunilor de afaceri ale companiilor nou-

create, cum ar fi planul de dezvoltare a afacerilor, facilităţi de management, marketing, consiliere

juridică, recrutare, accesul la finanţare, mentorat şi internaţionalizare.

Model de afaceri

Conceptualizarea propunerii de valoare care distinge o firmă de concurenŝii săi

Servicii de sprijinire a afacerilor

Guvernul/administraŝia locală oferă informaŝii, consiliere şi îndrumare firmelor.

Cluster

Un grup poate fi definit ca un grup de firme, agenŝi economici conecşi, precum şi instituţii care sunt

situate aproape unul de altul şi au ajuns la un nivel suficient pentru a dezvolta expertiza de

specialitate, servicii, resurse, furnizori şi competenţe. Ele sunt un fenomen economic real, care poate fi măsurat din punct de vedere economic, întrucât politicile clusterelor sunt o expresie a

angajamentului politic (şi iniţiativele de cluster constituie eforturi organizate) de a sprijini clusterele

existente sau crearea de noi clustere. Politicile clusterelor sunt concepute şi puse în aplicare la nivel

local, regional şi naţional, în funcţie de domeniul de aplicare şi ambiţie. Rolul UE este acela de a

facilita şi a se alătura unor astfel de eforturi, în special prin promovarea cercetării şi excelenţei în

educaţie şi a spiritului întreprinzător, stimularea legăturilor mai bune între industrie (în special IMM-

uri) şi de cercetare, precum şi încurajarea învăţării reciproce de politici şi cooperare transnaţională a clusterelor.

Organizaţia cluster Organizaŝiile cluster pot fi considerate ca persoana juridică care se ocupă de gestionarea, conducerea şi managerierea clusterelor, incluzând de obicei participarea şi accesul la sediu, facilităŝile şi activităŝile clusterului. Acestea sunt considerate ca forme noi şi extrem de eficiente de furnizori de sprijin pentru inovare care furnizează sau canalizează servicii de specialitate şi personalizate de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri. Organizaŝiile cluster sunt adesea, de asemenea, responsabile cu iniŝiativele clusterelor. Competitivitate O economie competitivă este o economie cu o rată constant ridicată de creştere a productivităŝii. Competitivitatea depinde de performanŝele IMM-urilor economice ce alimentează industria. Pentru a

Page 184: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

184

fi competitivă, UE trebuie să depăşească concurenŝii săi în materie de cercetare şi inovare a tehnologiilor, informaŝiei şi comunicării, spiritului antreprenorial, concurenŝei, educaŝiei şi formării profesionale. Strategia de la Lisabona urmăreşte să facă din economia europeană economia cea mai competitivă şi mai dinamică din lume: competitivitatea este, prin urmare, una dintre priorităŝile politice de vârf ale Uniunii Europene. Programe pentru Competitivitate şi Inovare (PCI) Programul cadru pentru competitivitate şi inovare (PCI) îşi propune să încurajeze competitivitatea întreprinderilor europene. Cu întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), ca obiectiv principal, programul va sprijini activităŝile de inovare, va oferi un acces mai bun la finanŝări şi va furniza servicii de sprijin pentru întreprinderile din regiuni. Aceasta va încuraja o mai bună preluare şi utilizare a tehnologiilor informaŝiei şi comunicaŝiilor (TIC) şi va contribui la dezvoltarea societăŝii informaŝionale. Va promova, de asemenea, creşterea utilizării energiilor regenerabile şi eficienŝa energetică. Programul va desfăşura din 2007 până în 2013. Design Design-ul poate fi definit ca un proces creativ structurat. Design-ul este uşor de asociat cu un design de produs industrial pentru produsele fabricate - în mod special cu "look-ul" unui produs. Cu toate acestea, termenul de design este mult mai larg, de exemplu, proiectarea pentru funcŝiune; pentru aspectul estetic, pentru a facilita procesul de fabricare, pentru durabilitate; şi proiectarea pentru fiabilitate sau calitate sau însuşi procesul de afaceri. Serviciul de design afectează modul în care clienŝii vor percepe furnizarea unui serviciu, cum ar fi o banca sau un restaurant fast-food. Elemente de design grafic, design special vor face parte din produs, serviciu şi brand de companie şi strategie de publicitate. Efect demonstrativ Efectele demonstrative sunt efectele asupra comportamentului indivizilor cauzate de observarea acŝiunii altora şi de consecinŝele acesteia... en.wikipedia.org/wiki/ EFTA Asociaŝia Europeană de Comerŝ Liber EIB Banca de Investiŝii Europeană Enterprise Europe Network – EEN (Reţeaua Europeană de Întreprinderi) Reŝeaua Europeană de Întreprinderi este un instrument-cheie în cadrul strategiei UE pentru a stimula creşterea şi locurile de muncă. Reunind aproape 600 de organizaŝii de sprijin pentru întreprinderi din 49 de ŝări, EEN ajută companiile mici să profite de oportunităŝile de afaceri pe piaŝa unică UE. Puncte locale de contact în ŝările din Balcanii de Vest există în BiH, Croaŝia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Serbia. Experŝii pot sprijini identificarea partenerilor de afaceri internaŝionale,a tehnologiilor noi şi pentru a obŝine fonduri UE sau alte surse de finanŝare. Şi ei pot consilia pe probleme diverse ca proprietate intelectuală, abordarea internaŝională, legislaŝia şi standardele UE. Există o gamă largă de servicii gratuite. Organizaŝiile membre includ camere de comerŝ şi industrie, centre tehnologice, institute de cercetare şi agenŝii de dezvoltare. Ele sunt legate prin baze de date puternice, împărŝind cunoştinŝe şi tehnologii de aprovizionare şi partenerii de afaceri în toate ŝările din reŝea. Dar ele sunt, de asemenea, în strânsă legătură cu Comisia Europeană, care le permite să ŝină pasul cu politicile UE şi să dea informaŝii mai departe companiilor mici înapoi la Bruxelles. Unii parteneri WBC-INCO.NET sunt, de asemenea, membri în Reŝeaua Europeană a Întreprinderilor

Page 185: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

185

Programul de Antreprenoriat şi Inovare – PAI Programul pentru antreprenoriat şi inovaŝie este unul dintre programele specifice din cadrul Programul cadru pentru competitivitate şi inovare (PCI). PAI are obiectivul de a sprijini întreprinderile (în special IMM-uri), spiritul antreprenorial şi inovarea (de exemplu, eco-inovare), precum şi a promova competitivitatea industrială în cadrul UE. Acesta susŝine, de asemenea, Reŝeaua Europeană a Întreprinderilor, centrele de afaceri şi de servicii de inovare din toate părŝile UE şi oferă întreprinderilor cu o gamă largă de servicii de calitate şi gratuit pentru a le ajuta să devină mai competitive. Europe INNOVA Europe INNOVA este o iniŝiativă care aspiră să devină laborator pentru dezvoltarea şi testarea de noi instrumente şi unelte în sprijinul inovării în scopul de a ajuta întreprinderile inovatoare să inoveze mai rapid şi mai bine. Aceasta reuneşte furnizorii publici şi privaŝi de sprijin a inovaŝiei, cum ar fi agenŝiile de inovare, oficii de transfer de tehnologie, incubatoarele de afaceri, intermediari de finanŝare, organizaŝiile cluster şi altele. Lansat în 2006, Europe INNOVA a fost conceput pentru a identifica şi analiza driverele şi barierele în calea inovării în cadrul sectoarelor specifice, pentru a duce la măsuri specifice de sprijin pentru politici. Abordarea sectorială principală consolidează cooperarea între clustere de afaceri, practicieni standard şi finanŝatori din Europa, prin stabilirea unor reŝele, mai precis platforme de învăŝare prin schimburi de experienŝe, bune practici şi cunoştinŝe pentru a servi mai bine IMM-urile. În 2009, un nou set de acŝiuni din Europe INNOVA a fost lansat, bazat pe platforme europene pentru inovare în trei domenii mari de politici prioritare: cooperarea transnaŝională cluster, servicii intensive de cunoaştere şi eco-inovare. Acŝiunile sunt orientate spre dezvoltarea şi testarea de noi servicii de sprijin al inovării pentru IMM-uri, în special start-up-uri, furnizate în prin parteneriate public-private alcătuite din profesionişti europeni în inovare. Serviciile de sprijin vor fi testate în vederea aplicării lor în spectru mai larg, de exemplu, de Reŝeaua Europeană de Întreprinderi. Iniŝiativa sprijină, de asemenea, proiectele de pe pieŝele-lider prin dinamizarea antreprenoriatului inovator, prin catalizarea relaŝiilor între furnizori şi cererile îmbunătăŝite, care declanşează dinamica de inovare în domenii de piaŝă lider acoperite de Platforma Europeană de Inovare. Programul cadru de cercetare şi dezvoltare (FP) FP este instrumentul principal al Uniunii pentru finanŝarea cercetării în Europa. Acesta este deschis organismelor publice şi private, mari sau mici şi reprezintă instrumentul cel mai important Uniunii pentru realizarea ambiŝiilor exprimate sub forma Domeniului European de Cercetare (ERA). Fiecare program-cadru se execută pentru o perioadă de patru ani. Programul actual, care este al şaptea, se va desfăşura între 2007 şi 2013. Gazelle “Gazelle”- le tipice sunt definite ca întreprinderi mici, cu rate de creştere extraordinar de mari pe mai mulŝi ani. Pentru a fi mai precişi, OECD aplică următoarea definiŝie: Întreprinderi, fiind angajatori pentru o perioadă de până la 5 ani, cu o creştere anuală medie a angajaŝilor (cifra de afaceri) mai mare de 20% pe an, pe o perioadă de cel puŝin 3 ani şi cu 10 de angajaŝi la începutul perioadei de observaŝie ". Orizont 2020 Orizont 2020 este instrumentul financiar de punere în aplicare a Innovation Union2, o iniŝiativă emblematică pentru Europa 2020 care vizează asigurarea competitivităŝii globale a Europei. Derulându-se în perioada 2014 - 2020 cu un buget de € 80 miliarde de euro, noul program al UE pentru cercetare şi inovare este o parte a efortului de a crea o nouă creştere şi locuri de muncă în Europa. Incubare (de afacere) Definiŝia unui Incubator de Afaceri poate fi descrisă ca un set de programe create de un guvern, o alianŝă de afaceri sau grup universitar, printr-o mare varietate de servicii / instruiri. Intenŝia este de a ajuta companiile mici din incubator să aibă o şansă mai bună de supravieŝuire prin faza de start-up. Serviciile pot include, dar nu se limitează la: ■ Spaŝiu de birou: De obicei, la o rată redusă.

Page 186: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

186

■ Oficiul pentru servicii de: recepŝioner, săli de conferinŝe, calculatoare, echipamente de birou etc. ■ consultanŝă antreprenorială şi mentorat: Serviciul de consilier antreprenorial poate varia de la stabilirea unei prezenŝe web până la a identifica oportunităŝi de acordare a licenŝelor de proprietate intelectuală pentru creşterea de capital. ■ Planificarea afacerii şi consultanŝă de ajustare la piaŝă: Planurile de afaceri sunt dinamice şi în mod constant trebuie să fie ajustate pentru a se potrivi pe piaŝă. ■ Persoane de contact şi de reŝea : Cel mai mare avantaj al unui incubator de afaceri este accesul la antreprenori cu experienŝă, inovatori şi profesionişti, care pot răspunde la întrebări, pot oferi îndrumare şi resurse Tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor (TIC) TIC include orice dispozitiv de comunicare sau cerere, care cuprinde: radio, televiziune, telefoane celulare, calculator şi hardware-ul de reŝea şi software, sisteme de satelit şi aşa mai departe, precum şi diferite servicii şi aplicaŝii asociate cu acestea, cum ar fi videoconferinŝe şi învăŝare la distanŝă. TIC transmite rapid metodele de producŝie la nivel mondial, de muncă şi de afaceri şi practicile comerciale şi de consum, în interiorul şi între întreprinderi şi consumatori. TIC permite o schimbare radicală în structurile de organizaŝii şi mijloace de învăŝare, cercetarea, dezvoltarea, producerea, comercializarea, distribuirea şi servisarea bunurilor digitale şi tradiŝionale şi servicii. Ea are, de asemenea, un mare potenŝial de a îmbunătăŝi calitatea vieŝii. Managementul inovaţiei Managementul inovaŝiei poate fi înŝeles ca fiind capacitatea de a gestiona o invenŝie / idee de noi produse, procese, servicii, forme de organizare sau o îmbunătăŝire elementară a unei sistem de afaceri (model) până la comercializarea cu succes a acestuia. Politica de inovare (IMP ³ rove) În concordanŝă cu concluziile Consiliului UE pentru Competitivitate din 4.12.2006, politica de inovare poate fi înŝeleasă ", ca un set de instrumente (în scopul) îmbunătăŝirii accesului la finanŝare în sprijinul inovării, creării unui mediu inovator prietenos de reglementare şi a cererii de inovare, precum şi consolidării activităŝilor instituŝiilor relevante pentru inovare, inclusiv legăturile dintre instituŝiile de cercetare şi industrie ". Pe baza acestei definiŝii, de obicei, politica de inovare "abordează aspecte orizontale, compuse din diverse politici publice, care necesită astfel de guvernare eficientă ". Sprijinirea inovării pentru scopul acestei consultări. Sprijinul pentru inovare poate fi definit ca orice acŝiune sau iniŝiativă instrumentală pentru a pune în aplicare politicile de inovare, care este obŝinută sau (co) finanŝată de către sectorul public, cu scopul de a influenŝa procesele de inovare şi capacităŝile în întreprinderi şi sporind astfel competitivitatea lor. Sprijinul pentru inovare poate fi furnizat într-o formă directă sau indirectă. Sprijinul inovării direct afectează procesele de inovare în întreprinderi, prin furnizarea de resurse specifice (de exemplu, financiare, umane sau organizaŝionale), sau informaŝii care sunt orientate către activităŝi de inovare. Măsurile directe de sprijin pentru inovare sunt în mod clar dezvoltate pentru beneficiile întreprinderilor, care sunt finanŝate din fonduri publice. Sprijinul inovării indirect afectează condiŝiile cadru legale, economice, sociale, culturale care influenŝează procesele de inovare în întreprinderi. Inovaţie O inovaŝie este punerea în aplicare a unui produs nou sau semnificativ îmbunătăŝit (bun sau serviciu), sau proces, o metoda de marketing, sau o nouă metodă de organizare în practicile comerciale, organizarea locului de muncă sau relaŝiile externe. Cerinŝa minimă pentru o inovaŝie este faptul că produsul, procesul, metoda de introducere pe piaŝă sau metoda organizaŝională trebuie să fie noi (sau semnificativ îmbunătăŝite),în cadrul firmei. Voucherele de inovaţie Un voucher de inovare poate fi definit ca un bilet gratuit pentru un IMM să coopereze cu un furnizor de cunoştinŝe. Acesta stimulează transferul de cunoştinŝe între IMM-uri şi organizaŝii de cercetare şi contribuie pentru a închide un decalaj de cunoştinŝe, deoarece adesea există numai utilizarea într-un mic grad de cunoştinŝe a instituŝiilor de cercetare de către IMM-uri. Pe de altă parte, acesta extinde baza de clienŝi pentru furnizorii de cunoştinŝe şi exploatarea stocurilor de cunoştinŝe disponibile.

Page 187: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

187

Reţea IRE Regiuni inovatoare în reŝeaua europeană IPR (Intellectual Property Rights- Drepturi de Proprietate Intelectuală) Drepturile de proprietate intelectuală se referă la termenul general pentru atribuirea drepturilor de proprietate prin brevete, drepturi de autor şi mărci comerciale. Aceste drepturi de proprietate permit deŝinătorului să exercite un monopol asupra utilizării elementului respectiv pentru o perioadă de timp specificată. Prin limitarea imitaŝiei şi duplicării, puterea de monopol este conferită, dar costurile sociale ale puterii de monopol pot fi compensate de beneficiile sociale ale unor niveluri mai ridicate de activitate creatoare încurajate de câştigurile de monopol. Reţele de Schimburi de Cunoştinţe Facilitează schimbul de cunoştinŝe şi promovează preluarea de noi abordări şi practici pentru împărtăşirea mai eficientă a cunoştinŝelor Transfer de Cunoştinţe Transferul de cunoştinŝe implică procese pentru captarea, colectarea şi schimbul de cunoştinŝe explicite şi implicite, inclusiv abilităŝile şi competenŝele. Acesta include atât activităŝi comerciale cât şi non-comerciale, cum ar fi colaborări de cercetare, consultanŝă, acordare a licenŝelor, crearea companiilor spin-off, mobilitatea cercetătorilor, publicaŝii, etc. În timp ce accentul este pus pe forme de cunoştinŝe ştiinŝifice şi tehnologice, alte forme cum ar fi procesele tehnologice activate de afaceri sunt, de asemenea, în cauză. Triunghiul cunoaşterii Se bazează pe interacŝiunea dintre trei componente: inovaŝie, cercetare şi educaŝie.Triunghiul cunoaşterii este menit să stimuleze creşterea, competitivitatea şi dezvoltarea durabilă. În Strategia de la Lisabona, triunghiul cunoaşterii este, de asemenea centrul pentru înfiinŝarea Institutului European de Tehnologie. Strategia Lisabona La summitul de la Lisabona din martie 2000, liderii Uniunii Europene au stabilit o nouă strategie, bazată pe un consens între statele membre, pentru modernizarea economiilor din UE. Acest lucru a devenit cunoscut sub numele de "Strategia de la Lisabona". După obŝinerea rezultatelor iniŝial moderate, Strategia de la Lisabona a fost simplificată şi relansată în 2005, şi are în prezent mai mult potenŝialul de a-şi aduce o contribuŝie puternică la creşterea economică a Europei. Obiectivul principal rămâne de a asigura un viitor prosper, corect şi durabil din punct de vedere al mediului pentru Europa, prin intermediul reformelor economice adecvate Totodată Europa poate asigura că economiile sale sunt bine poziŝionate pentru a profita de oportunităŝile oferite de globalizare. Informaţiile şi Inteligenţa Pieţei Forţei de Muncă Informaŝiile şi inteligenŝa pieŝei muncii (LMI) ne spun tot ce s-a întâmplat în lumea muncii, sau pe piaŝa forŝei de muncă. LMI ne poate informa cu privire la: numărul de job-uri vacante din fiecare sector tipul de loc de muncă vacant – dacă este part-time, full-time, temporar, sezonier sau permanent trendurile generale din lumea muncii – care tipuri de afaceri prosperă sau eşuează ce tipuri de afaceri se înfiinŝează, se închid, într-o anumită zonă abilităŝile şi calificările căutate de angajatori ce nivel de calificare şi pe ce tematici au oamenii câŝi oameni îşi caută de lucru LMI Lead Market Initiative Iniŝiativă de piaŝă lider

Page 188: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

188

Mentoratul "Mentoratul este pentru a sprijini şi a încuraja oamenii să gestioneze propria învăţare, pentru ca aceştia să poată maximiza potenţialul lor, dezvoltarea competenţelor lor, pentru a îmbunătăţi performanţa lor şi a deveni persoana care doresc să fie." Eric Parsloe, Şcoala Coaching & Mentoring Oxford. Mentoratul este o puternică dezvoltare personală şi un instrument de responsabilizare. Acesta este un mod eficient de a ajuta oamenii să progreseze în cariera lor şi devine tot mai popular pe măsură ce potenţialul său este realizat. Acesta este un parteneriat între două persoane (mentor şi student) care în mod normal lucrează în acelaşi domeniu sau împărtăşesc experienţe similare. Este o relaţie bazată pe încredere reciprocă şi respect. Inovaţie non-tehnologică Multe inovaŝii sunt de natură non-tehnologică, de exemplu în domenii cum ar fi marketing, organizare, management şi design. Ele nu sunt în primul rând conduse de o invenŝie tehnologică sau îmbunătăŝire, şi, prin urmare sunt menŝionate ca inovaŝii non-tehnologice. Termenul nu este neproblematic, cu toate acestea, tehnologia (de exemplu, informaŝii şi tehnologii de comunicare), este folosită ca un factor pentru a sprijini cele mai multe dintre inovaŝiile din ziua de azi, chiar şi atunci când tehnologia nu este obiectivul principal sau cea care impulsionează inovarea. OECD Organizaŝia Economică pentru Cooperare şi Dezvoltare Inovaţie deschisă Este utilizarea teleologică a intrărilor şi ieşirile de cunoaştere pentru a accelera inovaŝia. Cu cunoştinŝele acum distribuite pe scară largă, companiile nu se pot baza în întregime pe activităŝi proprii de cercetare, ci ar trebui să dobândească invenŝii sau de proprietate intelectuală de la alte companii, atunci când se avansează modelul de afaceri. "Inovare deschisă este utilizarea teleologică de intrări şi ieşiri de cunoaştere pentru a accelera inovaŝia internă, respectiv extinderea pieŝelor pentru uz extern a inovării. [Această paradigmă] presupune că firmele pot şi ar trebui să folosească ideile externe, precum şi interne, căi interne şi externe ale pieŝei, dacă caută să avanseze tehnologia lor. " Henry Chesbrough, Inovarea deschisă: Cercetarea o nouă paradigmă Institutional thickness Totalitatea formelor sociale, culturale, şi instituŝionale şi de sprijin disponibile pentru întreprinderi. Aceasta include asociaŝii profesionale, agenŝii de voluntariat, coaliŝii sectoriale, instituŝii, şi elitele locale-efectele lor asupra politicii locale, precum şi consensul instituŝional al acestora: acorduri comune, opinii şi interpretări împărtăşite, şi legile nescrise. Management de proces Managementul de proces este aplicarea de cunoştinŝe, abilităŝi, instrumente, tehnici şi sisteme pentru a defini şi de a îmbunătăŝi procesele, în scopul de a satisface cerinŝele clienŝilor profitabil. PRO INNO Europe® PRO INNO Europe ® este o iniŝiativă care îşi propune să devină punctul focal pentru analizele de politici de inovare, de învăŝare şi dezvoltare în Europa, cu scopul de a învăŝa de la cei mai buni şi de a contribui la dezvoltarea politicilor de inovare noi şi mai bune în Europa. Iniŝiativa reuneşte actori publice responsabili pentru inovare în vederea încurajării cooperării transnaŝionale privind sprijinul pentru inovare, prin diferite instrumente. Lansat în 2006, PRO INNO Europe ® a susŝinut o cooperare mai strânsă între factorii de decizie la diferite nivele de inovare, contribuind astfel la crearea unui spaŝiu european de inovare. Noi concepte de politică de inovare au fost elaborate în comun şi testate, ajutând la îmbunătăŝirea eficienŝei acestora şi la accelerarea punerii în aplicare a acestora în întreaga Europă. În 2009, acŝiuni noi vor fi lansate, concentrându-se pe domenii prioritare specifice, cum ar fi clustere, eco-inovare şi servicii. Identificarea şi diseminarea ulterioară a "bunelor practici" nu mai este suficientă. Pentru a face progrese reale, ŝările şi regiunile participante trebuie

Page 189: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

189

să lucreze mai aproape împreună în căutarea "celor mai bune practici" în sprijinul inovării şi pentru a aplica ulterior aceste idei. Acŝiunile reflectă îndeaproape recomandările Comunicării, "Punerea în practică a cunoştinŝelor: o strategie de inovare extinsă pentru UE", în special în ceea ce priveşte crearea unei UE mai favorabile inovării prin intermediul unor parteneriate la nivel larg care implică consumatori şi cetăŝeni şi promovarea cooperării între părŝile interesate . Achiziţie Publică Achiziŝiile publice se referă la contracte care acoperă aprovizionări, servicii şi lucrări achiziŝionate de către sectorul public. Achiziŝiile publice sunt supuse normelor internaŝionale şi ale UE, deşi nu toate achiziŝiile publice sunt supuse acestor obligaŝii. În conformitate cu aceste norme achiziŝiile din sectorul public trebuie să urmeze proceduri transparente deschise, cu asigurarea unor condiŝii echitabile de concurenŝă pentru furnizorii. Strategiile de inovare regionale Strategiile regionale de inovare sunt sistematice, exerciŝii orientate către obiective efectuate de parteneriate regionale cu scopul de a defini sau de a revizui politicile regionale de inovare Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică - CDT CDT se referă la cercetare şi dezvoltare tehnologică şi activităŝi demonstrative. Acestea sunt menite să avansează semnificativ termenul de state-of-the-art. Cercetarea, împreună cu educaŝie şi inovare, formează "triunghiul cunoaşterii", despre care se speră că va permite Europei să menŝină dinamismul economic şi modelul social. Managementul resurselor Managementul resurselor este desfăşurarea efectivă a resurselor unei organizaŝii atunci când acestea sunt necesare. Aceste resurse pot include resursele financiare, de inventar, aptitudini umane, resurse de producŝie, sau tehnologia informaŝiei. SIR Strategia de Inovare Regională Small Business Act (SBA) Adoptat în iunie 2008, Small Business Act pentru Europa reflectă voinŝa politică a Comisiei de a recunoaşte rolul central al IMM-urilor în economia UE şi pentru prima dată pune în aplicare un cadru cuprinzător pentru IMM-uri de politici pentru UE şi statele sale membre. Acesta are ca scop de a îmbunătăŝi abordarea generală a spiritului antreprenorial,de a ancora permanent principiul "Gândiŝi mai întâi la scară mică" în elaborarea politicilor din reglementările serviciului public, şi de a promova creşterea IMM-urilor ", ajutându-le să rezolve ultimele probleme care le împiedică dezvoltarea. Small Business Act pentru Europa se aplică tuturor companiilor independente care au mai puŝin de 250 de angajaŝi: 99% din totalul întreprinderilor europene. Specializare inteligentă Conceptul de specializare inteligentă poate fi definit ca "un proces antreprenorial de descoperire, identificare dacă o regiune poate beneficia de specializare într-o anumită zonă a ştiinŝei şi tehnologiei".Comisia Europeană sugerează că dezvoltarea de strategii de specializare inteligente ar trebui să vizeze resursele concentrându-se pe cele mai promiŝătoare domenii cu avantaj comparativ regional, de exemplu, pe clustere, sectoare existente şi activităŝile trans-sectoriale, eco-inovare, pieŝe de înaltă valoare adăugată sau zone specifice de cercetare. Astfel, conceptul solicită concentrarea asupra resurselor, evidenŝierea avantajelor competitive şi alinierea actorilor regionali interesaŝi şi a resurselor în jurul unei viziune măreŝe pentru viitor.

Page 190: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

190

IMM- Întreprinderi mici şi mijlocii Definiŝia IMM-urilor se aplică întreprinderilor cu mai puŝin de 250 de angajaŝi şi o cifră de afaceri de max. 50 de milioane EUR. Întreprinderile mici au mai puŝin de 50 angajaŝi şi au o cifră de afaceri mai mică de 10 milioane EUR. Micro-întreprinderile au mai puŝin de 10 angajaŝi şi au o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro. Spin-Out De asemenea, cunoscut ca un spin-off sau starburst, se referă la un tip de acŝiune corporativă în care o societate se "desparte pe" secŝiuni” de afaceri separate. Definiŝie comună de spin-out este atunci când o divizie a unei companii sau organizaŝii devine o activitate independentă.Compania "Spin-out" are active, proprietate intelectuală, tehnologie, şi / sau produse existente din partea organizaŝiei-mamă. Acŝionarii societăŝii-mamă primesc acŝiuni echivalente în noua companie, în scopul de a compensa pierderea de capitaluri proprii în stocurile iniŝiale, astfel, la momentul de spin-off, proprietatea asupra societăŝii-mamă şi asupra companiei spinn-off sunt identice. Cu toate acestea, acŝionarii pot cumpăra apoi şi vinde acŝiuni de la oricare dintre aceste societăŝi independent; acest potenŝial face investiŝiile în companii mai atractive, deoarece potenŝialii cumpărători de acŝiuni pot investi doar în partea afacerii care cred că va avea cea mai mare creştere. De mai multe ori echipa de management a companiei noi provine din aceeaşi organizaŝie mamă. Adesea, un spin-out oferă posibilitatea unei divizări să fie susŝinute de către societate, dar să nu fie afectată de imaginea companiei-mamă sau istoric, oferind posibilitatea de a lua idei existente care au zăcut într-un mediu vechi şi a le ajuta să crească într-un nou mediu. Standardizare Standardizarea este procesul prin care UE urmăreşte să stabilească criterii de înaltă calitate în toate ŝările sale membre. Ea se bazează pe consens între diferiŝii parteneri implicaŝi - industrie, consumatori şi autorităŝi publice. Interoperabilitatea, şi anume compatibilitatea tehnică a produselor, serviciilor şi proceselor complementare este rezultatul dorit. Procesul implică, de asemenea crearea unor metode de testare şi cerinŝe de siguranŝă, sănătate, performanŝă organizaŝională şi de mediu. Standardizarea permite IMM-urilor să rămână la curent cu tehnologia şi practicile de afaceri. Aceasta este un simbol al calităŝii, recunoscut de clienŝi. Este, de asemenea, un mijloc de a valorifica poziŝia de lider european pe pieŝele noi. Start-up O companie nou creată sau o companie cu un istoric de funcŝionare limitat Fonduri Structurale Fondurile Structurale (şi Fondul de Coeziune) sunt instrumentele financiare ale Uniunii Europene (UE), politica regională, care sunt destinate pentru a restrânge disparităŝile de dezvoltare între regiunile şi statele membre. Fondurile participă pe deplin, prin urmare, în urmărirea obiectivului de coeziune economică, socială şi teritorială. De asemenea, ele sunt tot mai mult utilizate pentru a urmări obiectivele politicii de inovare la nivel regional. Transfer Tehnologic Transferul de tehnologie este procesul de împărtăşire a competenŝelor, cunoştinŝelor, tehnologiilor, metodelor de fabricaŝie, mostrelor de producŝie şi facilităŝilor între instituŝiile ştiinŝifice, companii şi alte organizaŝii pentru a se asigura că evoluŝiile ştiinŝifice şi tehnologice sunt accesibile la o gamă mai largă de utilizatori care pot apoi dezvolta în continuare şi exploata tehnologia în noi produse, procese, aplicaŝii, materiale sau servicii.

Page 191: MANUAL METODOLOGIC DE TRANSFERABILITATE ver. RO

191

Referinŝe: http://en.wikipedia.org/wiki/Access_to_finance http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/glossary/index_en.htm# https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/60637/business-support-social-enterprise.pdf http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/_getdocument.cfm?doc_id=2270 http://wbc-inco.net/glossary/list http://blog.theentrepreneursadvisor.com/2011/07/business-incubators-business-accelerators/ http://stats.oecd.org/glossary/detail.asp?ID=3236 http://www.scotland.gov.uk/Topics/Education/skillsstrategy/adviceandguidance/LabourMarketInformation http://www.mentorset.org.uk/pages/mentoring.htm http://openinnovation.berkeley.edu/what_is_oi.html http://www.answers.com/topic/institutional-thickness http://www.oecd.org/innovation/policyplatform/48137737.pdf http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/ http://wbc-inco.net/object/document/10299 http://en.wikipedia.org/wiki/Spin_out


Recommended