Manual Interactiv

7/30/2019 Manual Interactiv

1/47

Manual de Activitati

InteractivDeprinderi de viata

Victoria Shanklin

2010

Acest manual a fost creat din dorinta de a facilita schimbul de bune practici intre oamenii

interesati in educatia privind deprinderile de via.


2/47

CUPRINS

Sectiune: Pagina

PREFATAIntroducere ................................................................................................... ii

Despre Manual ............................................................................................. iiCum se Utilizeaza......................................................................................... iiLectiile de invatat ........... .......... .......... ......... .......... ........... ........ ........... ..... ii-iii

TEMETEMA ASTIMA DE SINE

Ce este stima de sine..................................................................................... 1Silueta.......................................................................................................... 4Eu Sunt ........................................................................................................ 5Amprenta .......... ........... .......... ........ ........... .......... ......... .......... .......... ......... .. 8

TEMA BSANATATEApa .............................................................................................................. 9

Microbi .......................................................................................................12Igena Personala ...........................................................................................17

TEMA CPRESIUNE DE GRUPCum Reactionam .........................................................................................20Cum Simtim ........... .......... .......... ......... .......... .......... ......... ........... .......... ...... 23Cum Facem Fata..........................................................................................25

TEMA DCOMUNICARECe am auzit .................................................................................................27Detalii in Comunicare ..................................................................................29

TEMA EADOLESCENTI

Sanatate Feminina .......................................................................................30

Educatia Sexuala .........................................................................................32TEMA FADULTI

Cum facem cunostinta .................................................................................35

ACTIVITAI SUPLIMENTARE ..............................................................................37

EVALUARE DE SESIUNE ....................................................................................41

FORMULAR DE SESIUNE ...................................................................................42


3/47

Multumiri

Acest manual a fost creat si adaptat cu ajutorul materialelor Peace Corps, precum simateriale ale USAID, dar si ale altor organizatii din Romania, in special Asociatia Steadin Satu Mare si ASIS din Bucuresti.

Multe multumiri asistenilor social ai organizatie ASIS pentru sprijinul acordat intraducerea acestui manual, precum si pentru implementarea multora dintre sesiunileprezentate aici; in special: Stefaniei Maftei, Marianei Grosu si lui Alin Potinche. Fara

ajutorul lor crearea acestui manual nu ar fi fost posibila.


4/47

ii

Introducere

Acest manual a fost creat cu dorinta de a ajunge la populaiile deservite din Romnia, n

special a ce lor supuse la risc i care au nevoie de deprinderi de via. In urma muncii

directe si consultarii cu alti profesionisti din Romania este evident ca mult i au avutaceleasi probleme in lucrul cu aceste categorii de populatie. Este dificila incercarea de aveni mereu cu solutii eficiente pentru a stimula si instiga la o schimbare pozitiva a

comportamentului. Aceste activitati au fost create, colectate si traduse din diverse resursefiind puse cap la cap intr-un efort de a mprti cele mai bune practici care au fostncercate i utilizate n medii diverse.

Despre manualMare parte din manual a fost dezvoltata pentru a folosi in special persoanelor tinere. Cutoate acestea, este adaptabil pentru diferite categorii de persoane. Lectiile din acestmanual au fost folosite cu succes in sali de clasa precum si in centrele unde se desfasoara

activitati pentru oamenii ce isi duc viata in strada, pentru persoanele dezavantajate. Elepot fi folosite in multiple randuri pe masura schimbarii participantilor.Sugestiile sunt acordate pentru activitati variate astfel putand fi utilizate indiferent deaudienta. Sesiunile sunt formate pentru a promova o gandire critica/deschisa si tehnici de

rezolvare a problemelor.

Cum se utilizeaza acest manualDaca va ganditi ca este prea mult, ca nu se potrivesc toate, este in regula. Puteti lua toate

lect iile ca un intreg sau selectat i-le ca activitati individuale. Acest manual nu este destinatunei lecturi cronologice. Folositi Anexa I (pg. 40) sa adaugati sugestii pe masura cepentru a urmarii ce le mai bune pract ici si a le folosii in sesiunile viitoare.

Lectii invatate

-Cititi-va audienta-Este important sa va cunoasteti audienta. Intr-un grup dinamic, ceea ce functioneazapentru unul s-ar putea sa nu aibe aceleasi rezultate asupra altuia. In acest caz, aceasta va

contribuii la a va varia metodele de prezentare. De exemplu, daca gasiti un grup care isiregaseste bucuria in arta teatrului adaugati mai multa improvizatie si satira in sesiuni.Daca este un grup ce apreciaza mai mult intimitatea nu ezitati sa utilizati mai multe

discutii de grup asigurandu-va ca toti participa la acestea.

-Chestionare-Multe din aceste sesiuni vin impreuna cu intrebari, acestea sunt evaluari destinate pentrua fi utilizate inaintea si dupa terminarea sesiunilor. Este important sa va cunoasteti

audienta si sa intelegeti unde apar lacunele. Adesea furnizam aceleasi informatiigandindu-ne ca acestora le lipseste mereu ceva, neabordand radacina problemei..De exemplu, cu o lectie privind igiena personala am aflat ca multi participanti stiau caeste bine sa te speli pe dinti, li s-a spus acest lucru de multe ori innainte. Totusi, ei nu

stiau ca spalatul regulat al dintilor duce la stoparea sangerarii gingiilor. Si mai


5/47

iii

important,multi nu aveau o periuta de dinti. Mai mult, am aflat ca altii isi aruncaseraperiutele de dinti dupa trei luni deoarece in scoala o profesoara le spusese ca dupa treiluni aceasta nu mai era buna.

Pentru cei din ultimul exemplu acestia au presupus ca e mai bine sa nu foloseasca periutade dinti decat sa o foloseasca pe cea veche. Aceasta este doar o intelegere deficitara aigienei, insa afland de unde provin aceste neintelegeri ne poate ajuta sa dezvoltamactivitati ef iciente s i solutii pentru grupul vizat.

-Evaluari-Iata de ce este la fel de importanta si o evaluare cat se poate de rapida a chestionarelor sisesiunilor. In aproape fiecare sesiune participantiicreeaza ceva. Ar putea fi o satira, o

piesa de arta sau poate include doar completarea unui chestionar. Prin analiza acestorrezultate veti gasi asupra caror domenii sa va concentrati mai mult atentia. De exemplu,dupa completarea unui chestionar legat de o lectie cu privire la respectul de sine amdescoperit ca aproape toti participantii au simtit un nivel de presiune ridicat. De aceea am

creat noi lectii tinand cont de acest lucru.

-Sfaturi pentru facilitatori-

Fiti plini de viata si interactivi. Acest lucru este important mai ales atunci cand lucrati cutinerii, dar si cu adultii. De cele mai multe ori sunt facute prezentari in care publicultrebuie doar sa se uite la un ecran sau o tabla de scris si sa asculte de ce e rau sa fumezi,apoi la sfarsitul acestora toti se r idica, ies afara si isi aprind o tigara fara nici o ezitare. Inaceasta situatie nu mai este necesar sa stie de ce este rau sa fumezi, deja stiu. Trebuie

sa existe un element interactiv care sa ii implice in a se gandi la renuntarea la acest viciu.Nu va fie teama sa va murdariti pe maini. Fiti deschisi cu participantii si participati laactivitati. Daca tineti o lectie despre realizarea greselilor facute impartasiti cu persoanelede fata exemple din viata personala. Deveniti mai mult decat un moderator pentru

participanti, astfe l ii ajutati sa fie mai deschisi aratandu- le ca acela este un mediu s igurpentru a se exprima liber. Daca pentru un oarecare motiv nu puteti face asta pentru ca vi

se pare nepotrivit gasiti pe altcineva din exteriorcare poa te face asta.Fiti flexibili. Inca o data, nu veti stii sigur care va fi starea de spirit sau dinamismul

grupului. Daca vedeti ca ceva nu merge, incercati altceva. S-ar putea sa fie nevoie decateva incercari pentru a face lucrurile sa functioneze dar in aceste procese o sadescoperiti cai mai eficiente pentru a ajunge mai aproape de participanti.

Consistenta este cheia. Desi nu aveti nevoie sa faceti toate sesiunile ce tin de temaprincipala de discutie, impactul poate fi mai mare in cazul in care exista un flux logic alactivitatilor. Incercati sa aveti tot timpul in vizor problemele discutate anterior.Vedeti catde multe au retinut participantii. Ar fi cu atat mai bine sa puteti creea activitati de rutina

bazate pe cele precedente. De exemplu, in fiecare zi la intrarea in sala de clasa/centru toti

trebuie sa se spele pe maini. Atunci devine un obicei.O sursa din afara. Cateodata este utila gasirea altcuiva pentru transmiterea informatiei.Daca participantii devin din ce in ce mai docili energizati-i cu o persoana din afara.

Astfel, cateodata ei participa mai activ si percep informatia mai bine.

-Tineti-o tot asa-Continuati sa va faceti propriile sesiuni. Folositi-va evaluarile pentru a creea jocuri noi si

activitati bazate pe nevoile participantilor. Puteti folosi acelasi tipar pe care il gasiti aici,incalzirea, o prezentare sumara a materialelor noi, activitatea si la sfarsit rezumatul.Anexa II (pg 41) include un exemplu de format de sesiune.


6/47

1

Tema AStima de Sine

DEPRINDERI DE VIATASTIMA DE SINE

Titlul sesiunii: Ce este stima de sine

Durata: 1 ora

Moderatori: 2

Materiale: sfoara

flip chart sau tablamarker

hartie si pixuri

Obiective:

Participantii sa stie ce inseamna stima de s ine si sa identifice cateva calitati personale,de care sa devina constienti si sa le foloseasca.

Activitati:

I. Exercitiu de spart gheata: Panza de Paianjen

Faceti un cerc cu toti participantii. Folositi o minge de sfoara si explicat i ca fiecareparticipant trebuie sa spuna cate o calitate a celuilalt. Cand spuneti o calitate a unui

participant aruncati mingea de sfoara spre persoana respectiva si tineti de o parte.Faceti asta pana cand toti participantii au aruncat macar o data si se face o panza depaianjen!

II. Ce inseamna stima de sine?Scrieti pe tabla cu litere mari STIMA DE SINE, apoi intrebati fiecare copil ce credeel ca inseamna Stima de Sine. Scrieti toate raspunsurile, dupa care scrieti definitiilepe intelesul lor. Dupa ce ati scris toate raspunsurile date de copii intrebati daca toti

sunt de acord. Copiii ar trebui sa inteleaga ca stima de sine este incredere si

satisfactie de sine.

Apoi, participantii vor scrie (sau vor spune daca nu stiu sa scrie) o situatie cand s-au

simtit mandrii de ei si/sau cand au avut un esec si n-au avut o stima de sine foartebuna. Acum, participantii vor scrie cum s-au simtit in ambele situatii. Adunti toatehartiile s i citi impreuna sentimentele tra ite de catre participanti, fara sa se dea numeleparticipantilor. Este foarte bine daca si moderatorii participa, atunci participantii se

vor simti mai siguri sa se deschida in fata altor persoan.


7/47

2

Dupa ce cititi vorbiti despre asemanarile s i diferentele din fiecare poveste. In final,subliniati ca fiecare dintre noi avem uneori stima de sine foarte buna, precum fiecaredintre noi avem si calitati excelente si este important sa ne concentram pe partea

buna.

Acum spuneti-le participantilor sa se gandeasca la calitatile de care sunt mandri.Ficare participant isi scrie numele mic si scrie o calitate pozitiva cu fiecare litera din

numele lor.

Ex:

M A R I A !!!a m e n mg u a t an z l e b

e a i l it n s i li t t g a

c a a enta

III. Concluzia

In final, cititi situatiile sau pastrati pana faceti o alta activitate care are legatura cuStima de Sine.


8/47

3

ChestionarStima de Sine

Total de acord = 5 Da = 4 Uneori = 3 Nu = 2 Niciodata = 1

1. Imi place cum arat _____

2. Intotdeauna ma gandesc inainte sa actionez _____

3. Rezist de obicei presiunilor facute de colegi _____

4. Am incredere in mine _____

5. Niciodata nu pretind sa fiu ce nu sunt de dragul altora _____

6. Incerc sa fac ce este corect _____

7. Sunt hotarat in deciziile mele _____

8. Nu renunt usor _____

9. Sunt mandru de cum arata corpul meu _____

10. Imi place de mine _____

11. Ma inteleg bine cu oamenii _____

12. Nu intampin dificultati in a-mi gasi prieteni de sex opus _____

13. Imi controlez usor sentimentele _____

Total: ______


9/47

4


Titlul sesiunii: Silueta

Durata: 1 ora

Moderatori: 2

Materiale: 1 lanterna

coli de hartie (alb si negru)lipicifoarfecereviste

culori

Obiective:

Participantii constientizeaza , exprima si valorifica particularitatile care ii fac safie unici.

Activitati:

I. Exercitiu de spart gheata: Faceti un cerc.Rugati participantii sa isi spuna

numele pe rand, apoi sa faca un gest care il reprezinta pe el. Primul va face gestul si isiva spune numele, urmatorul va face la fel, dar in plus trebuie sa spuna numele si sa facagestul persoanei dinainte. Urmatoarea persoana va spune numele s i va face gesturile

tuturor persoanelor dinaintea ei.

II. Introducere: Explicati scopul sesiunii : fiecare persoana este unica si trebuie sase bucure de asta in fiecare zi.

III. Activitatea Silueta: Folositi o lanterna cu care sa luminati un perete. Fiecareparticipant va sta langa perete, se va trasa conturul profilului sau pe o foaie neagra. Apoi,se decupeaza fiecare imagine si se lipeste pe o foaie alba.

Fiecare participant va decupa din revistele/materialele de pe masa cateva poze/ enunturi/desenelucruri care ii reprezinta. Acestea vor fi lipite unde vor ei pe foia alba sau

neagra.

IV. Prezentare: La sfarsitul exercitiului fiecare participant isi prezinta lucrarea.


10/47

5


Titlul sesiunii: Eu Sunt

Durata: 1 ora

Moderatori: 2

Materiale: foaie pentru f iecare participant

pixurirevistelipicifoarfece

culori

Obiective:

Participantii constientizeaza , exprima si valorifica particularitatile care ii fac safie unici.

Activitati:

I. Exercitiu de spart gheata: Faceti un cerc. Pe rand, fiecare participant va spune

Eu sunt.... si va face un zgomot reprezentativ pentru el/ea. Primul va face zgmotul siurmatorul va face la fel, dar in plus trebuie sa faca zgomotul persoanei dinainte.Urmatoarea persoana va face zgomotele tuturor persoanelor dinaintea ei.

II. Hai sa fim Eminescu!: Explicati ca fiecare dintre noi suntem unici si speciali.Scopul jocului este de a exprima cine suntem. Dati copiilor foi cu formulare depoezie s i un exemplu (gasiti formularele la sfarsitul sesiunii).

Pentru Varianta B explicati ca nu trebuie sa fie o propozitie, ci cuvinte care savorbeasca despre ei, pot scrie ceva abstract. Cititi exemplul de mai jos, apoiexplicati copiilor.

*Exemplu pentru Varianta B:

Eu sunt verde, albastru si mov

Eu sunt Alaska, Romania, Oregon si Jupiter

Eu sunt un vagabond

Eu sunt rock, manele si poezieEu sunt caine, pisica, arici si un urs

Eu sunt mar, cirese, pepene si banane

Eu sunt libera

Eu sunt trist, curioasa, si vesela

Eu sunt copac, floare, cer Natura

Eu sunt simpla_dar extraordinara


11/47

6

Dupa ce au scris cititi fiecare poezie, aratati-le cat de unici sunt cu totii. Este foarte binedaca moderatorii fac si ei acelasi lucru in acelasi timp cu ei.

* * * Varianta 2:Dati copiilor materialele si spuneti-le sa decupeze din revistele/materialele de pe masacateva poze/ lucruri/ enunturi/ desene/.. care sunt reprezentative pentru poeziile lor,deci pentru ceea ce sunt. Copiii isi pot exprima parerea in legatura cu ce au facut la

activitate.


12/47

7

Materiale pentru Sesiunea Eu sunt:

Eu sunt.

Varianta A:

Ma gandesc la

Eu aud

Eu vad

Eu vreau

Ma simt

Imi fac griji pentruEu visez

Eu incerc

Eu sper

Eu sunt

Varianta B:

Eu sunt ________________________________________________________________

Eu sunt ________________________________________________________________

Eu sunt ________________________________________________________________

Eu sunt ________________________________________________________________

Eu sunt ________________________________________________________________

Eu sunt ________________________________________________________________

Eu sunt ________________________________________________________________

Eu sunt ________________________________________________________________

Eu sunt ________________________________________________________________

Eu sunt ________________________________________________________________


13/47

8


Titlul sesiunii: Amprenta

Durata: 1 ora

Moderatori: 2

Materiale: foie pentru fiecare participant

acuarele

Obiective:

Participantii constientizeaza , exprima si valorifica particulartitatile care ii fac sa

fie unici. Asta este o activitate foarte buna pentru a incheia sesiunea de stima desine.

Activitati:

I. Puneti toti participantii sa isi lase amprenta pe o foaie folosind acuarelele.Amestecati foile apoi, iar fiecare va trebui sa ghiceasca a cui este amprenta.

Dupa aceasta, fiecare va cauta cate un adjectiv pentru a descrie personalitatea celuilalt, ca

in exemplul: amprenta aceasta este a lui Denis deoarece pare mai complicata, frumoasa,nebuna, etc.

II. In final, gasiti ampreta corecta pentru fiecare participant si lasati-i pe participati sa

scrie adject ive, pe care ei considera ca vorbesc despre personalitatea lor.


14/47

9

Tema BSanatate

DEPRIDERI DE VIATAAPA

Titlul sesiunii: Apa potabila

Durata: 45 minute

Moderatori: 2

Materiale: 1 sticla cu apa sarata

1 sticla cu apa - cu un fir de par2 sticle cu apa (curata)

Obiective: Informare in legatura cu ceea ce inseamna apa potabila s i contaminarea cuboli de la apa nepotabila.

Activitati:

I. Chestionar: Dati primul chestionar legat de apa, copiii trebuie sa il completeze, dupace participantii au terminat, veti avea o discutie despre apa si sanatate. Apoi, punetiurmatoarele intrabari participantilor:

Ce boli putem lua de la apa contaminata?

Ce are apa contaminata?

- Gripa - Microbi- Boli - Poluare- Diaree - Chimica le

Acum intrebati :

De unde se poate lua apa de baut?chiuveta, izvor, fantana, etc...

Cum stiu daca apa este sau nu buna?se vede ca este murdaraare miros

Scrieti toate raspunsurile participantilor pe tabla si la prima intrebare enumerati-le inordine, de la apa cea mai potablia pana la apa nepotabila (raspunsurile nu trebuie sa fieneaparat cele corecte). Apoi vedeti daca au raspuns corect!

II. Experiment: Veti face un experiment. Intrebati participantii daca stiu ce inseamnaun experiment (veti da un exemplu).


15/47

10

Partea 1: Cereti 2 voluntari, dati-le amandurora cate o sticla de apa. Una va continesare, si cealalta nu va contine nimic. Intrebati voluntarii daca observa vreo diferenta

intre cele doua sticle si daca ei cred ca apa este buna. Atunci cand voluntarul varaspunde ca apa este buna, va fi pus sa bea. Unul din voluntari nu va avea nici oreactie, pentru ca va gusta din apa buna, dar celalalt va observa ca apa nu este buna,este foarte sarata si cu siguranta nu ii va placea.

Intrebati participantii : inseamna ca intotdeauna putem sa observam daca apa estebuna? NU!

Partea 2: Luati alti 2 voluntari, dati-le amandurora cate o sticla cu apa. Una are unfir de par inauntru si cealalta este buna de baut. Intrebati voluntarii daca ei vad vreodiferenta si daca apa este buna. Nu lasati voluntarul sa bea din sticla cu apa care areun fir de par (daca n-a vazut parul).

Scoateti firul de par si explicati-le ca de obicei daca gasim un fir de par in mancaresau apa il scoatem si putem sa mancam sau sa bem in continuare (asa fac copiii de

cele mai multe ori). Nu? Dar, daca ziceti ca acest fir de par este de la un animal saueste luat de pe jos unde animalele isi fac nevoile, mai mancam? Mai bem?

III. Concluzie: Reveniti la ce ati scris pe tabla si explicati-le participantilor ordineacorecta pentru apa potabila. Astfel veti face si o scurta recapitulare: Este important de

unde luam apa si chiar daca nu are miros si nu se vede nimic nu inseamna ca este

buna!Intotdeanua trebuie sa fim atenti de unde bem/luam apa. Si cum o pastramacasa!


16/47

11

Chestionarul 1Nume.

Data...

Chestionar - Apa

1. De unde luati apa de baut?

2. Cum tineti apa de baut acasa? (intr-o galeata, intr-o sticla, etc...)

3. Ati avut vreodata probleme de sanatate din cauza apei ?

4. Credeti ca apa voastra de acasa este potabila (buna de baut)?


17/47

12

DEPRIDERI DE VIATAMICROBI

Titlul sesiunii: Cum sa prevenim imbolnavirea

Durata: 60 minute90 minute

Moderatori: 2

Materiale: 1 lighian cu apa1 sticla cu apa

prosopsclipici

sapun

Obiective: Participant ii sa inteleaga mai bine ce inseamna microbii, unde se gasesc si

cum pot preveni imbolnavirea.

Activitati:

I. Chestionar: Dati copiilor chestionarul la completat, si dupa discutati cu ei despremicrobi. Puneti urmatoarele intrabari participantilor (raspunsurile nu trebuie sa fieneaparat cele corecte, ideea este sa aflati ce stiu participantii).

Ce sunt microbii?

Ce boli poti lua prin contactarea microbilor?

Unde gasim microbi?

Cum te pot imbolnavii microbii?Cum poti sa eviti microbii pentru a nu te imbolnavii?

II. Activitate: Veti face un experiment. Intrebati daca stiu ce inseamna unexperiment (veti da un exemplu).

Intrebati-i pe copii:

De ce ne spalam?

Cu ce ar trebui sa ne spalam?

Putem observa microbii cu ochiul liber?

Am microbi pe maini? (puneti-i sa va arate palmele)

In acest moment prezentati-le toate materialele.

Acum explicat i-le ca sclipiciul reprezinta microbii si ca daca se spala in asa fel incatscapa de sclipici atunci inseamna ca s-au spalat corect si au scapat de microbi.

Cereti voluntari (intre 2 s i 4) s i explicat i ca le veti pune sclipici pe maini, acestareprezentand microbii. Nu putem vedea microbii, dar putem vedea sclipiciul. Daca vor


18/47

13

curata sclipiciul inseamna ca vor scapa de microbi. Puneti mult sclipici pe mainelefiecarui voluntar si spuneti-le sa se frece pe maini. Iar apoi vor arata mainile ce lorlalti.VAIII, CATI MICROBI PE MAINILE LOR!!!!

Acum puneti-i pe voluntari sa se spele pe maini normal, adica cum fac acasa. Nu-ilasat i pe voluntari sa incerce sa scape de sc lipici. Trebuie sa aratati participantilor camai au sc lipici pe maini, ceea ce inseamna ca nu s-au spalat bine/suficient.

Intrebati:

Daca mancam cu mainele murdare ce se poate intampla?

Ce mai trebuie sa facem ca sa fim siguri ca putem manca?

Lasati voluntarii sa incerce mai multe metode de spalat. De exemplu: doar cu apa, cu

sapun, cu apa curenta (de la sticla). Dupa aceea, intrebati ce a mers bine.La sfarsit luati un alt voluntar, care nu a mai fost si puneti-l sa demonstreze cum nespalam corect.

1. isi uda mainile2. se pune sapun3. se freaca mainile foarte bine (timp in care ii punem sa cante o data melodia multi anitraiasca!!! in asa fel nu se plictisesc si vor retine mai bine cat timp trebuie sa frece

pentru ca toti microbii sa dispara)4. se clatesc cu apa curenta5. se sterg pe maini cu un prosop curat

Intreabati:

Mai sunt microbi/sclipici?

*Variante: Daca vreti puteti pune sclipici pe prosopul curat si uscat si sa-l dati unuiparticipant fara sa stie - va vedea ca inca are microbi pe maini.

Intrebati:

Cum va spalati pe maini corect?

Cand ar trebui sa va spalati pe maini? (Cand este cel mai important?)

Partea 2 Teatru: Daca aveti timp adaugati o mica scena de teatru la sfarsitul cursului.Spuneti-le tuturor ca doi voluntari trebuie sa joace o mica piesa de teatru despre ce auinvatat. Unul va fi un profesor si celalalt va fi o studenta. Nu se cunosc si nu au facut

cunostinta pana acum.

Despartiti voluntarii si scoateti studenta afara din sala. Spuneti-i cand intra in sala samearga direct sa faca cunostinta cu profesorul, iar in momentul in care vrea sa intindamana sa stranute sau sa tuseasca si apoi sa dea mana ca si cand nimic nu s-a intamplat (de

fapt este un test pentru profesor). Vorbiti cu toata lumea despre ce s-a intamplat (daca

a trecut testul sau nu!).


19/47

14

III. Concluzia: Explicati-le ca atunci cand se spala bine pe maini evita infestarea cudiferite boli si ca este mult mai important sa prevenim imbolnavirea, decat sa tratam oboala.


20/47

15

Chestionarul 2

Nume.Data...

Chestionar evaluare initiala

1. De cate ori pe zi va spalati pe maini? _________________

2. Cand va spalati pe maini?

3. Ce avantaje aveti cand va spalati pe maini?

4. Ce dezavantaje aveti cand va spalati pe maini?

5. Ce folositi cand va spalati pe maini?


21/47

16

Statistici:

Majoritatea microbilor si bacter iilor cauzeaza boli.

Avem intre 2 si 10 milioane pe antebrate.

Mainele ude imprestie de 1000 de ori mai multi microbi decat manile uscate.

Numarul de microbi de pe degete se dubleaza dupa ce folosim toaleta.

Microbii pot trai pe maini pana la 3 ore.

Milioane de microbi/bacterii se ascund sub ceasuri de mana, bratarii, si se pot

ascunde mai mule bacterii decat oameni sunt in Europa sub inel.

Cele mai periculoase bacterii sa afla in scutecele bebelusilor.

Unii virusi si bacterii pot trai intre 20 de minute si 2 ore pe suprafete ca mese,

clante si birouri.

Microbii calatoresc in jur de un metru si fac casute unde ajung si pot fi luati de

pe mainile celorlalti.

CEA MAI BUNA CALE DE REDUCEREA A IMBOLNAVIRII ESTE SA NE

SPALAM PE MAINI DES!!!!


22/47

17

DEPRINDERI DE VIATA

IGIENA PERSONALA

Titlul sesiunii: Un corp mai curat

Durata: 1 ora

Moderatori: 2

Materiale: 1 copil in marime naturala desenat

haine desenate (chiloti, tricou, sosete) periuta de dintipasta de dintisticla de apa

1 vassampon

sapunburete

prosopscotchunghierabrosuri

Obiective:

Participantii vor invata sa se spele corect pe tot corpul si vor constientiza cat de

importanta este frecventa si modul de spalare.

Activitati:

I. Introducere: Dati chestionarul init ial, faceti o mica recapitulare a celor 2

sesiuni, si faceti legatura intre apa, igiena si sanatate.

II. Activitatea Omuletul:Aveti desenat conturul unui omulet pe o foaie mare.

Rugati cativa voluntari sa faca o demonstratie legata de curatarea intregului corp,incepand cu spalatul pe dinti, pe cap, pe fata, in urechi, pe maini, etc. In timpulexercitiului rugati participantii sa fie atenti si impreuna comentati constructiv actiunea.

Pe o masa puneti hainele de hartie decupate. Voluntarii trebuie sa imbrace conturuldesenat ca si cum s-ar imbraca ei. Apoi discutati exercitiul cu toti participantii. Impreunaformulati concluziile. (hainelenjerie intima, sosete, tricou, bluza, pantalonie posibilca unii participanti sa uite ca lenjeria intima vine inainte de pantaloni).

Dupa incheierea exercitiilor prezentati cateva statistici medicale cu privire la:

cat de des ne spalam

cand ne spalam


23/47

18

chiar daca suntem bolnaviraciti trebuie neaparat sa ne spalam

In final, notati pe tabla centre, fundat ii unde oricine poate sa faca o baie, sa-si spelehainele, unde isi pot evalua starea de sanatate gratuit (medic de familie, medici dincentre sociale) in functie de tara/regiunea unde se tine sesiunea.

*Statistici: fiecare moderator la acest exercitiu este rugat sa se intereseze despre

statisticile relevante pentru acea perioada din tara/regiunea unde se va tine

sesiunea.


24/47

19

Chestionarul 3Nume .

Data


1. De cate ori faceti baie pe saptamana? (luni-duminica) _______________

2. De cate ori va spalati pe dinti pe saptamana? (luniduminica) _____________

3. Care sunt avantajele faptului ca ne spalam?

.

4. Ce dezavantaje avem daca nu ne spalam?

5. Ce folosesc atunci cand fac baie?:

6. Daca nu fac o baie de obicei este pentru ca:


25/47

20

Tema CPresiunea de Grup

DEPRIDERI DE VIATAPRESIUNEA DE GRUP

Titlul sesiunii: Cum Reactionam la Presiunea de Grup

Durata: 1 ora

Moderatori: 2

Materiale: 2 seturi de cartonase cu propozitii cu exemple de presiuni (anexa __)5 coli de hartie cu urmatoarele cuvinte:

Cearta

Nici o Problema

Jignire

Amenintare

Alte subiecte

Obiective:

Participantii vor recunoaste cand se afla sub presiunea grupului s i invata cum sa

faca fata presiunii de grup.

Activitati:

I. Introducere: Moderatorii povestesc despre un eveniment prin care ei au trecutfiind supusi presiunii de grup. Vor vorbi despre ce a insemnat acest lucru pentru ei si cumar reactiona in prezent daca ar trece prin acelas i lucru. Atunci veti explica ca astazi se va

vorbi despre presiunea de grup si despre cum sa luam cele mai bune decizii.

II. Ce fel de: Veti lipi 5 coli pe perete din fiecare categorie:

Cearta

Nici o ProblemaJignire

Amenintare

Alte subiecte

Impartiti fiecarui participat cate un cartonas si explicat i-le ca in functie de mesajul scrispe cartonas trebuie sa se aseze in dreptul cuvantului (dintre cele 5 coli scrise de pe

perete) cu care se identifica cartonasul, fara sa vorbeasca intre ei.


26/47

21

III. Cum Reactionezi:. Participatii trebuie mai intai sa aleaga cuvantul potrivit infunctie de ce scrie pe cartonas. Spre exemplu cel care primeste cartonasul pe care scrieti-e frica, esti un papa lapte ar trebui sa se aseze in dreptul foii pe care scrie

Amenintare. Nu conteaza foaia in dreptul careia se afla, daca este corect sau nu, fiecarecopil trebuie sa dea o explicatie pentru alegerea pe care a facut-o.

Apoi, fiecare participant este rugat sa dea un raspuns pentru ceea ce a primit pe cartonas.

In acest timp, unul dintre moderatori scrie pe tabla raspunsurile f iecaruia sub cuvantulcare se potriveste, adica refuz, amanare sau negociere.

In final, puneti toate raspunsurile pe o tabla pentru ca toata lumea sa le vada, scrieti-le

sub urmatoarele categorii: Refuz, Aman si Negociez. In asa fel participantii vor vedeafoarte clar cele trei metode de a evita presiunea de grup.

Exemplu de raspuns la:

ti-e frica, esti un papa lapte nu, nu imi este frica, dar nu vreau sa fac asta (raspunsul se va trece in

dreptul refuzului).

IV. Concluzia: La sfarsitul exercitiului se voteaza pentru cel mai bun raspuns. Sediscuta despre alegerea rasunsului respect iv.


27/47

22

Materiale pregatite pentru toate cele 3 sesiuni:

Cartonase/Propozitii:

Ti-e frica!

Nu conteaza!Nu o sa te doara!

Esti atat de slab!

Esti un papa-lapte!

Nu iti face griji!

Nu te mai plange atat!

Esti asa de copil!

Daca nu vei face/spune cumvreau/ce zic eu, atunci toata lume o sa afle ca

O sa iti placa!

O sa fie prea tare, hai sa o facem!

De ce trebuie sa strici tutotul mereu?

Hai, o sa ne distram pe cinste!

Care e problema ta, toata lumea face asta!

Fac asta in fiecare zi si nu am ajuns la spital niciodata!

Daca nu faci asta toata lumea o sa creada ca esti un las/o lasa!

3 categorii de raspunsuri/exemple:

Refuz = Nu sunt de acord cu asta; Nu vreau, multumesc; Nu ai dreptate, asa ca lasa-ma;etc..

Amanare = Iti zic poate mai tarziu, Hai sa o lasam pe alta data; As vrea sa mai stau, dar

chiar am ceva important de facut, ne vedem poate mai tarziu;etc..

Negociere = Hai sa facem asta in loc de... ; Poate e mai bine daca facem cum zic eu; etc...


28/47

23


Titlul sesiunii: Cum ne simtim cand suntem sub presiunea grupului

Durata: 1 ora

Moderatori: 2

Materiale: scenariile

Obiective: Recunoasterea sentimentelor si frustrarilor atunci cand suntem sub presiuneaunui grup si acceptarea acestui fapt.

* * Important pentru moderatori * *

Aceasta sesiune merge mul t mai bine daca ati parcur s inainte pr ima sesiune de

presiune de grup.

Mai jos gasiti doar un singur exemplu pentru jocul de rol, dar ganditi -va la cel

puti n inca doua exemple (daca sunt adolescenti puteti sa folosit i exemple cu

sex sau dr ogur i) , care sa f ie relevante pentr u categor ia dumneavoastra de

par ticipanti . Retineti: cat mai mul ti participanti ar trebui sa joace rolul

persoanei excluse.

Activitati:

I. Introducere: Spuneti-le participantilor ca vor avea de jucat niste roluri inexercitiul ce urmeaza. Explicat i-le scenariul, apoi spuneti-le separat grupului sivoluntarului ce au de facut.

II. Joc de rol: (Faza I)Alegeti un voluntar dintre participanti. Luati-l deoparte si spuneti-i ca va trebui sa joacerolul unui tanar al carui stil este hippie (sau orice alt stil care ii place lui), asigurati-va ca

participantul sa intre in rol foarte bine. Explicat i-i ca atunci cand va intra in sala va vedeaun grup de oameni cu care vrea sa se imprieteneasca pentru ca ii place o fata din acelgrup. Asta este tot ce trebuie sa stie.

Acum, mergeti la ceilalti participanti, care reprezinta grupul. Acestia trebuie sa stie ca aucomplet a lt stil decat voluntarul nostru (spre exemplu ei sunt rockeri sau ceva opusstilului voluntarului). Spuneti-le ca tot ce au de facut este sa rada de tanarul care vaincerca sa se integreze in grupul lor.

III. Discutie cu voluntarul si grupul separat : Dupa scena aceasta intrebati-l pevoluntar cum s-a simtit. Amintiti-i ca el trebuie sa se integreze in grup pentru a o cuceripe fata de care ii place. Intrebati-l ce are de gand sa faca si lasati-l pe el sa gaseascasolutii. Acum spuneti-le celor din grup ca vor continua sa rada de el si sa-l respinga daca


29/47

24

acesta nu va deveni unul de-al lor. Doar daca voluntarul s-a gandit sa devina un rocker,de exemplu, va fi acceptat de catre grup.

IV. Joc de rol (Faza II): Tanarul intra din nou in sala si incearca sa se integreze ingrup.In functiede solutiile gasite de catre acesta, grupul va reactiona, si anume, ilvor respinge sau il vor integra.

V. Concluzie: Se discuta cu intreg grupul de data aceasta. Participantii vor fiintrebati daca s-au mai confruntat cu astfel de situatii, ce au simtit si cum au reactionat lapresiunea de grup.

.


30/47

25


Titlul sesiunii: Cum facem fata

Durata: 1 ora

Moderatori: 2

Materiale: scenariilepropozitii

Obiective: Cum sa facem fata presiunii de grup cat mai bine.


Aceasta sesiune merge mul t mai bine daca ati parcurs inainte pr ima sesiune de

presiune de grup.

Activitati:

I. Bey Frate!: Se poate juca folosind propozitii sau scenarii. Mai jos existaexemple, dar moderatorii sunt invitati sa isi foloseasca creativitatea si sa adapteze jocul lacategoria de persoane cu care lucreaza.

Faceti doua echipe, spuneti-le fiecareia in parte ca trebuie sa gaseasca cele mai creative sipractice raspunsuri la presiunea de grup. Unul din moderatori va citi propozitia/scenariul,

iar fiecare echipa are la dispozitie 1 minut pentru a veni cu cel mai bun raspuns la aceastapresiune facuta de grup. Unul sau doua persoane vor fi alese ca judecatori (celalalt

moderator si/sau alti participanti alesi dinainte pentru asta). Echipa cu cele mai multepuncte adunate la sfarsit cast iga, in functie de cate raspunsuri bune a dat la propozitiiledate de moderator!

Bey Frate! (desfasurator) :

Faceti cele 2 echipe

Moderatorul spune prima propozitie, echipele au la dispozitie 1 minut sa se gandeasca.

Echipele dau raspunsul in fata judecatorului/ilor, acesta pune punctul pentru echipa curaspunsul cel mai bun la presiune, raspunsul se scrie pe tabla.

Dupa asta jocul continua cu alte propozitii la care echipele trebuie sa vina cu noiraspunsuri.

Evaluare: Puneti judecatorul/ii sa se uite peste toate raspunsurile date de ambele echipe sisa aleaga cel mai bun raspuns dintre toate. Acesta va primi 2 puncte. Echipa cu cele maimulte puncte castiga!!!


31/47

26

Scenarii:

Sunteti intr-un grup de prieteni, doi dintre ei va propun sa fumati o tigara/ tigaracu marijuana.

Sunteti cu prietena/prietenul vostru, ea/el propune sa faceti sex, dar nu sunteti

pregatiti sa faceti asta. Prietenul/prietena insista spunandu-va: Hai, stii ca teiubesc mult!

Sunteti la o zi onomastica cu prietenii. Acestia va forteaza sa mai beti un pahar,

chiar daca stiti ca ati baut deja destul pentru cat puteti duce.

Stiti ca aveti teme multe la scoala, iar prietenii vostri mai vor sa stea afara dupascoala pana tarziu. Vreti sa mergeti spre casa, iar prietenii incep sa strige dupa

voi: Esti un fraier, te duci acasa sa faci temele, vrei tu sa pari ala/aia destept/a!

Veniti de la scoala acasa si vreti sa va faceti temele, iar cei de acasa (parinti, frati,verisori) rad de voi si va spun: Vrei tu sa pari desteptul/a famil iei! Mai lasacartea aia si hai afara!

Sunteti la scoala in pauza mare. Stati si vorbiti cu prietenii din cealalta clasa. Eiva propun sa chiuliti de la urmatoarea ora si sa mergeti in parc. Urmatoarea oraeste mate si nu ati vrea sa lipsiti de la mate, prietenii vostri au sportul, nu li separe important, va zic: Hai sa mergem in parc, e prea frumos afara, iar tie

matematica oricum nu-ti place!

Propozitii:

Hai sa fumam! Parintii tai pleaca in weekend, facem haos la t ine acasa? Nu te mai duce la antrenament, hai cu noi sa bem!

Hai sa chiulim de la mate, avem test azi! Spune-i mamei tale ca esti la mine in seara asta daca vrei sa te duci la Lucian!


32/47

27

Tema DComunicare

DEPRIDERI DE VIATACOMUNICARE

Titlul sesiunii: Ce am auzit

Durata: 1 ora

Materiale: esarfa de legat la ochimarker

pahar cu apaaltele in functie de cum doriti sa se desfasoare activitatea

Obiective:

Participantii vor invata sa comunice mai eficient si mai clar si vor realiza importanta

planificarii inainte de a actiona.

Activitati:

I. Indrumare cu 4 simturi (introducere): Pregatiti inainte un spatiu deshis, osala/camera mai mare. Impartiti participantii in doua grupe. Explicati-le ca unul dintre

membrii fiecarei grupe va fi legat la ochi. Cel legat la ochi are de indeplinit un obiectiv(de ex. Sa ia un pahar plin cu apa de pe masa si sa-l aduca inapoi fara sa se verse) cuajutorul celorlalti membrii. Explicati regulile inainte de inceperea jocului.

Reguli:Ceilalti membri nu au voie sa intre in spatiul in care se desfasoara activitatea

celui legat la ochi, pentru asta veti trasa niste linii pe podea, pe care membrii

echipei nu au voie sa le depaseasca.

Cele doua echipe vor sta la poli opusi in camera respectiva.


Moderatori i trebuie sa stie ca f oar te important este sa nu le dea mai multe explicatii

pentru moment. La orice intrebare ale membrilor din echipe vor raspunde cu nu

stiu, mai putin intrebarile legate de regulile jocului. De exemplu daca intreaba daca

au voie membri i echipei sa vorbeasca intre ei se va raspunde cu nu stiu.

Acum se vor lega la ochi cei doi membri din fiecare echipa si moderatorii ii invartescpentru cateva secunde pentru ca acestia sa nu stie unde se afla exact in incapere. In acest


33/47

28

moment puteti sa le spuneti copiilor sa inceapa jocul si sa indeplineasca obiectivul. Au ladispozitie 5 minute pentru a indeplini obiectivul.

II. Discutie scurta si incercati din nou!: Dupa cele 5 minute in care ati observat ces-a intamplat intrebati-i pe participanti ce a mers bine si ce nu a mers bine. Nu comentatisi nu dati alte explicatii inca. Ii veti anunta pe membrii ce lor doua echipe ca vor avea o adoua sansa de a indeplini obiectivul si de a o face mult mai bine, dar ca aceasta runda este

putin mai complicata.Anuntati-i ca au 5 minute la dispozitie sa vorbeasca despre cum ar trebui sa faca din nou,dupa ce le spuneti ca in incapere vor fi aduse niste obstacole, pe care cel legat la ochi nutrebuie sa le atinga. La aceasta discutie are voie si membrul legat la ochi sa participe.

Obstacolele (diverse obiecte) le veti pune dupa discutia membrilor. Dupa ce faceti toateacestea, lasati jocul sa inceapa din nou!

III. Activitatea teoretica: Adunati-i pe participanti laolalta si incepeti discutia cu ce a

mers bine si ce nu a mers bine din nou. Intrebati-l pe membrul care a fost legat la ochicum s-a simtit in prima faza a jocului si cum s-a simtit dupa ce au planificat. Acum puteticomenta , trebuie sa va asigurati ca acestia au inteles jocul si au invatat ca: trebuie sa ii

ascultam pe cei din jurul nostru, sa comunicam clar si ca e foarte folositor sa planificaminainte sa actionam ( in loc sa dam cu totii direct iuni, numim un membru sa faca asta).


34/47

29

DEPRINDERI DE VIATACOMUNICARE

Titlul sesiunii: Detalii in comunicare

Durata: 1 ora

Modoratori: 1

Materiale: paine feliata pentru 5 sandvisuri

mustar

cascaval felii

carne felii

rosii, castraveti si alte legume felii

cutite

servetele

Obiective:Demonstrarea importantei comunicarii in detaliu si intelegerea dificultatilor in lucrul

cu persoane cu mentalitate diferita.

Activitati:

I. Scrieti: Participantii vor fi impartiti in grupuri de cate 2 sau mai multe persoane,in functie de numarul lor.Extraterestrii care fac sandwich-uri: Primul obiectiv al grupelor este sa scrie pasii indetaliu pentru a face un sandwich cu materialele care sunt pe masa. Explicati-le ca trebuie

sa scrie aceste instructiuni pentru cineva care nu a facut un sandwich niciodata, adica

pentru un extraterestru!!!

II. Faceti: Dupa 10 minute colectati toate instructiunile s i faceti un sandwich pe rand

pentru fiecare grup. In timp ce cititi ceea ce au scris, urmati fiecare pas cuvant cucuvant!!! De exemplu, daca scrie se punemustar pe o felie de paine, dar nu exact cat sicum, improvizati situatii amuzante (de ex. puneti mustar cu degetul pe ambele parti alefeliei, etc. ).

III. Concluzia: Cand ati facut toate sandwich-urile alegeti impreuna cu participantiicare grup a facut cel mai bun sandwich. D iscutati cu tot ii de ce rezultatele sunt variate,unele fiind departe de idea de sandwich. Important de ret inut: trebuie sa transmitem

informatia cat mai clar si complet pentru a comunica eficient si a obtine rezultatele doritetinand cont si de faptul ca fiecare om percepe/transmite prin propriul limbaj .


35/47

30

Tema EAdolescenti

DEPRINDERI DE VIATAEDUCATIE DE SANATATE FEMININA

Titlul sesiunii: Ce se intampla cu corpul meu?

Durata: 40 minute

Moderatori: 1 sau 2 femei

Materiale: absorbante

tampoanesapun igiena intima femininachestionar pentru fiecare participant

Obiective:

Participantele sa cunoasca informatiile reale despre igiena intima feminina si sa punain practica informatiile acumulate.

Activitati:

I. Chestionar: Dati un chestionar la f iecare participant. Inainte de asta explicat i-leca acest chestionar trebuie luat in serios, ca discutiile care urmeaza sunt mature siserioase.

II. Discutie: Corectati si discutati impreuna raspunsurile din chestionar si folositigidul (pg. 32) ca material de referinta pentru discutii.

III. Demonstratie: Puneti materialele pe o masa. Dupa discutie va veti da seama cetrebuie aprofundat si demonstrat in legatura cu folosirea tamponului/absorbantului.

IV. Activitate teoretica: Pregatiti materiale despre schimbarile hormonale la fete

odata cu aparitia menstruatiei. Faceti activitatea cat mai interactiva, povestiti despreexperienta personala a fiecareia, discutati ce s -a schimbat cu timpul, asigurati-va cainteleg ca simptomele (de ex. pofta de ciocolata) sunt normale.

V. Activitate practica: Fiecare participant trebuie sa scrie cel putin o intrebare pe ofoaie in anonimat. Dupa ce au terminat colectati foile, cititi si raspundeti la intrebari.Intrebarile neserioase nu ar trebui luate in seama. Important este sa le spuneti ca pot puneorice intrebare legata de acest subiect, pentru ca nimeni nu va sti cine a intrebat.


36/47

31

ChestionarNume .

Data


1. Pot sa fac dus cand sunt la menstruatie?

a. DA b. NU c. NU STIU

2. Pot sa inot cand sunt la menstruatie?a. DA b. NU c. NU STIU

3. Daca sunt virgina nu pot folosi tamponul intern.a. DA b. NU c. NU STIU

4. Ar trebui sa imi schimb tamponul intern...a. O data pe zi b. De doua ori pe zi c. O data la 8 ore

5. Ar trebui sa imi schimb absorbantul...

a. o data pe zi b. De doua ori pe zi c. De cate ori este nevoie

6. Scurgerea vaginala este normala.a. DA b.NU c. NU STIU

7. Este normal sa aveti urmatoarele simptome o data pe luna: acnee, balonare,

oboseala, durere de cap, pofta de mancare, depresie, iritabilitate, dificultati deconcentrare, rezistenta mica la stres, dureri de san?

a. DA b.NU c. NU STIU

8. Pot sa raman insarcinata daca nu mi-a venit menstruatia?a. DA b.NU c.NU STIU


37/47

32

GHID pentruEDUCATIA DE SANATATE

FEMININA________________________________________________________________________

Discutati despre igiena persoanala in timpul menstruatiei utilizand urmatorultipar:

menstruatia este o schimbare normala in timpul pubertatii la fete. Nu este o boala,aceasta nu va impiedica sa va desfasurati activitatile zilnice (miscare fizica, ore de

clasa, gimnastica, etc.)

igiena personala (ba ie/dus) este foarte importanta in aceasta perioada, mai ales dincauza secretiilor (din par si ale pielii) mai abundente.

tampoanele s i absorbantele sunt folosite pentru a absorbi lichidul menstrual

dupa dus, intotdeauna stergerea zonei intime se face din fata catre spate pentruprevenirea infectiilor.

Discutati urmatoarele:de ce au fetele menstruatie?

cate zile dureaza in mod normal menstra?

ce foloseste o fata in timpul menstrautiei pentru a isi pastra igiena?

alegerea produsului pe care vrea sa-l utilizeze in timpul mesntruatiei. (diferitefeluri de tampoane)

Abrobantesunt de diferite marimi, in functie de abundenta menstrei

absorbantele se fixeaza pe lenjeria intima cu ajutorul unor aripioare

este absolut necesara pastrarea protectiei pe durata intregii zi

este important sa schimbati absorbantul cat de des, aproximativ o data la 3-4 ore.aruncati absorbantul la cosul de gunoi, nu in toaleta, dupa ce l-ati acoperit cuhartie igienica

absorbantele parfumate pot irita pielea

Tampoane

puteti inota in perioada menstrei, daca folos iti un tampon intern

tamponul nu este folosit de catre fete la primul ciclu

important de retinuttamponul se schimba o data la 3-4 ore

datorita faputlui ca este intern, tamponul nu se pierde sau nu cade!

Firul atasat este pentru scoaterea tamponului din vagin

aruncati tamponul la cosul de gunoi, nu in toaleta, dupa ce l-ati acoperit cu hartieigienica


38/47

33

DEPRINDERI DE VIATAEDUCATIA SEXUALA

Titlul sesiunii: Viata sexuala

Durata: 1 ora

Moderatori: 2

Materiale prezervative2 castraveti

servetele

plicuri cu cate o foaie inauntru pentru fiecare participant

Obiective:

Educare si informare teoretica si practica cu privire la viata sexuala sanatoasa.

Activitati:

I. Chestionar: Dati fiecarui participant cate un chestionar. Dupa ce au terminatcorectati impreuna si discutati despre importanta sexului protejat.

II. Activitate practica: Rugati-i pe participanti sa se ridice in picioare pentru

aceasta activitate si sa isi schimbe locul ocupat pana atunci. Dati fiecarui participantplicul cu foaia inauntru. Patru dintre foile din plic sunt notate cu un X. As igurati-va canimeni sa nu deschisa plicul pana la sfarsitul exercitiului. Explicati ca fiecare participanttrebuie sa intretina relatii sexuale cu cel putin doua dintre persoanele de fata, actul sexual

fiind reprezentat printr-o strangere de mana. Spuneti-le ca este important sa retinapersoanele cu care au dat mana.

Dupa ce toata lumea a terminat exercitiul, acestia se vor aseza la locurile lor. Acum

participantii pot deschide plicurile. Rugati-i pe cei care au X-urile sa se ridice in picioare.Spuneti-le acestora ca au o boala cu transmitere sexuala. In acest moment rugatipersoanele care au facut sex cu cei infectati sa se ridice si ei in picioare. Spuneti-leacestora ca si ei sunt acum infectati. Rugati-i pe cei care au facut sex cu persoanele cares-au ridicat ultimii sa se ridice si ei. Daca vreti continuati exercitiul pana ce toata lumea

se afla in picioare.

*Daca exista persoane care au refuzat actul sexual, explicat i rolul abstinentei ca si metodade prevenire a bolilor cu transmitere sexuala.

La sfarsitul activitatii ar trebui sa f ie clar pentru toata lumea cat este de usor este sa neinfectam cu boli cu transmitere sexuala.

IV. Demonstratie: Demonstrati practic si specificati importanta folosirii corecte aprezervativului, utilizand materialele pe care le aveti.


39/47

34

VI. Concurs: Impartiti participantii in grupe de cate 6 persoane. O persoana din echipa va t ine castravetele, iar ceilalti vor forma un rand in dreptul acesteia. Pe rand,fiecare membru al echipei va trebui sa demonstreze folosirea prezervativului. Pentru

fiecare echipa este necesara prezenta unui moderator, acesta avand rolul de a observa siconfirma daca membrii echipei au aplicat prezervativul corect. Dupa confirmare, un altmembru poate incepe demonstratia.

Echipa care termina prima este castigatoare.


40/47

35

Tema FAdulti

DEPRINDERI DE VIATASCOALA PARINILOR

Titlul sesiunii: Facem Cunostinta

Durata: 1 ora

Modaratori: 2

Materiale: 2 foi pe care sa scrie DA si NUscotch, sfoara sau creta

lista de enunturi pregatite

Obiective:

Crearea unui mediu deschis pentru un grup de adulti. Identificarea rolului fiecaruimembru in situatiile de dificultate din cadrul familiei si intelegerea difer itelorstereotipuri a le familiei.

Activitati:

I. Introducere: Discutie despre tema sesiunii. Stabilirea regulilor de grup (nici unraspuns nu este gresittoate raspunsurile sunt corecte/acceptate) si informarea lor inlegatura cu faptul ca vreti sa creati un mediu deschis, unde toata lumea sa vorbeasca cat

mai liber.

II. Exercitiu de spart gheata: Toata lumea trebuie sa stea intr-un cerc pe scaune. Opersoana sta in centrul cercului. Exista un scaun mai putin pentru toate persoanele, asadar

o persoana va ramane mereu pe dinafara (persoana din mijloc).Aceasta trebuie sa spunaceva legat de familie (de ex. am o fata frumoasa, vreau sa-mi duc copiii la scoala,uneori ma supara copiii mei), iar ceilalti, daca se regasesc in cele spuse de aceastapersoana trebuie sa se ridice de pe scaun si sa se aseze pe alt scaun gol, dar nu langa

vecinii lor.La sfarsit, moderatorul va spune ca scopul jocului este acela de a ii face pe ei sa inteleagaca familiile, chiar daca sunt diferite si diverse, au foarte multe lucruri in comun.

III. Activitatea Linia parerilor: Pregatiti doua foi, una pe care sa scrie DA, una pecare sa scrie NU. Puneti-le la poli opusi intr-o camera. Trasati o linie intre ele cu scotch,cu sfoara sau cu creta. Explicati participantilor ca li se vor spune niste afirmatii, cu care eivor fi mai mult sau mai putin de acord. In functie de asta, se vor aseza in camera pe linie.

De exemplu, daca sunt total de acord se vor aseza langa foaia pe care scrie DA, daca sunt


41/47

36

de acord, dar nu in totalitate, se vor aseza la mijloc, dar spre DA. Dupa fiecare afirmatie,intrebati-i pe participanti de ce s-au asezat asa.

Exemple de afirmatii:

Femeilor ar trebui sa le revina rolul principal in ingrijirea copiilor.

Parintele singur nu poate ingriji de copilul sau la fel de bine ca doi parinti.

Parintii care fac abuz de alcool nu pot niciodata sa ingrijeasca adecvat copiii lor.

Doar parintii din familii vulnerabile isi maltrateaza copiii.

Nu este corect de a face discriminare intre per soane doar din cauza etniei, religiei,sexualitatii sau apartenentei la un grup social etc.

Palmuirea copiilor este o pedeapsa acceptabila.

As fi fericit daca fiul/fiica mea s-ar casatori cu o persoana din comunitatearromilor.

IV. Concluzia: Identificarea contradictiilor intre opiniile persoanelor, incurajarea lorsa vorbeasca deschis despre problemele pe care le intampina in cadrul familiei,constientizarea opiniilor diferite si acceptarea faptului ca oamenii au diverse background-

uri. Aceste lucruri nu trebuie sa influenteze relationarea dintre ei.


42/47

37

ACTIVITATI SUPLIMENTARE

Urmatoarele exercitii/ jocuri/ activitati practice pot fi adaugate la oricare dintresesiunile prezentate mai sus:

Jeopardy: Este un joc foarte folositor la sfarsitul unor activitati teoretice. De exemplu,

pentru sesiunile de sanatate puteti folosi jocul ca si concurs pentru a vedea ce au retinutparticipantii.Pentru joc ar trebui sa alegeti patru sau cinci categorii (ex. La sesiuniledespre sanatate : apa, microbi,sanatate,surpriza ) din care sa puneti cateva intrebari legatede ceea ce s-a discutat la sesiuni. Participantii se vor imparti in doua echipe. Pentru

amuzament puteti ruga echipele sa isi gaseasca un nume si un motto al grupului din carefac parte. Echipele raspund pe rand. Fiecare membru din echipa are posibilitatea saaleaga din ce categorie se va pune intrebarea si de cate puncte. Daca cel care a cerutintrebarea nu stie sa raspunda, poate intreba alti membri ai echipei lui pentru jumatate de

punctaj. Daca echipa care intreaba nu stie raspunsul corect, cealalta echipa are sansa de a

raspunde daca cineva stie. Continuati pana se epuizeaza intrebarile sau timpul.

Apa Microbi Sanatate Surpriza

100 100 100 100200 200 200 200

300 300 300 300

400 400 400 400

Asa ar trebui sa arate pe o tabla jocul. In spatele fiecarui punctaj trebuie sa fie o intrebare,

cu cat punctajul este mai mare, cu atat intrebarea este mai grea.

Gaseste obiectul: Pentru acest joc trebuie sa aveti un voluntar dintre participanti.

Scoateti voluntarul afara din incapere iar apoi explicat i-le celor care au ramas ca trebuiesa aleaga un obiect din sala pe care voluntarul ar trebui sa-l descopere. Nu mutatiobiectul, doar il alegeti. Voluntarul trebuie sa ghiceasca obiectul la care s-au gandit si l-au ales ceilalti participanti. Cand intra in sala voluntarul, ceilalti trebuie sa inceapa sa

faca un zgomot (sa bata din palme, sa bata pe masa cu mainile, etc.), iar in functie de catde aproape este voluntarul de obiect, cu atat ei vor face zgomot mai tare, invers, cu catvoluntarul este mai departe de obiect, cu atat vor face mai putin zgomot. Tot ce ii vetispune voluntarului este ca el trebuie sa gaseasca un obiect pe care ceilalti il aleg. Nu ii

spuneti nimic despre zgomotul pe care ceilalti il vor face. Instruiti-i pe cei care raman insala ca nu au voie sa faca nimic altceva in afara de zgomot, nu vorbesc, nu zambesc, nurad.***Scopul jocului: Sa ii obisnuim pe copii sa gandeasca intr-un mod mai critic si sa fie

mai atenti la tot ce ii inconjoara, sa invete sa asculte si sa urmareasca semnele care iiduc la posibile reusite sau esecuri.


43/47

38

Ce a schimbat?: Puneti participantii sa se numere cu 1 si 2. Apoi, spuneti-le ca cei cunumarul 1 sa se aseze in stanga, iar cei cu numarul 2 in dreapta. Rugati-i pe participantisa se aseze fata in fata, daca se poate ca acestia sa nu se cunoasca este foarte bine.Puneti-i

sa se uite unii la ceilalti pentru cateva secunde, apoi sa se intoarca spate in spate.Explicati-le acum ca au 1 minut la dispozitie pentru a schimba 3 lucruri la ei (sa isi scoataun cercel, sa isi ridice tricoul, sa isi scoata lantul, sa isi prinda parul, etc.) in timpul incare stau spate in spate. Apoi participantii se vor intoarce din nou fata in fata si vor

trebuie sa ghiceasca ce s-a schimbat la partenerul/a lui/ei.***Scopul jocului: Ii invatam pe copii sa fie observatori mai buni ai celor care suntlanga ei, sa isi dea seama daca ceva nu este in regula cu ceilalti din jurul lui.

Deseneaza prin mine: Rugati-i pe participanti sa isi aleaga un partener cu care salucreze la acest exercitiu. Unul trebuie sa stea pe scaun la o masa cu o foaie si un pix, iarcelalalt trebuie sa stea in spatele lui neavand voie sa ii dea indicii celui care deseneaza.

Cel care sta in spatele celui de la masa, ii deseneaza ceva pe spate cu degetul, iar cel de lamasa trebuie sa deseneze pe foaie ce simte pe spate. La sfarsitul exercitiului puneti-i peparticipanti sa compare ideea cu ceea ce s-a desenat.

***Scopul jocului: comunicarea nu este intotdeauna clara, cateodata chiar daca simtimca intelegem, de cele mai multe ori nu intelegem in totalitate ceea ce ni se comunica.

Exercitiu de spart gheata: Toata lumea trebuie sa stea intr-un cerc pe scaune. O

persoana sta in centrul cercului. Exista un scaun mai putin pentru toate persoanele, asadaro persoana va ramane mereu pe dinafara (persoana din mijloc).Aceasta trebuie sa spunaceva legat de familie (de ex. am o fata frumoasa, vreau sa-mi duc copiii la scoala,uneori ma supara copiii mei), iar ceilalti, daca se regasesc in cele spuse de aceasta

persoana trebuie sa se ridice de pe scaun si sa se aseze pe alt scaun gol, dar nu langavecinii lor.

***Scopul jocului: este acela de a ii face pe ei sa inteleaga ca familiile, chiar daca suntdiferite si diverse, au foarte multe lucruri in comun.

Telefonul fara fir: Asezati copiii intr-un rand. Moderatorul ii sopteste primului opropozitie s i ii spune sa o transmita mai departe. Ultimul trebuie sa spuna propozita care

a ajuns la el. Important: mesajul nu poate fi repetat.***Scopul jocului: Realizarea faptului ca transmiterea informatiei necesita perceperea sireproducerea ei cat mai exacta. Cu cat informatia circula la mai multe persoane cu atatmesajul isi pierde sensul.

Activitate cu Farfuria: Grupul se aduna intr-un cerc. Li se da o farfurie de plastic goala,pe care trebuie sa o atinga doar cu un deget, fiecare dintre ei. Farfuria se pune la nivelulgurii lor si au ca sarcina sa o puna jos, fara sa le cada. Dupa indeplinirea sarcinii se reia

punandu-se pe farfurie un pahar cu apa, avand aceeasi sarcina, sa puna farfuria cu tot cupahar pe podea.

La sfarsitul indeplinirii celei de-a doua sarcini, urmeaza o sesiune de discutii

depre cele doua experiente;

Comparam cele doau sarcini, punerea farfuriei goale jos, cu punerea farfuriei cutot cu pahar;


44/47

39

Ce au simtit initial, dar cand a trebuit sa puna si paharul jos?

S-a remarcat un lider?

Daca au simtit ca o sarcina usoara le da mai mult de furca , iar una care pare grea,este usor de realizat?

***Scopul: Rolul fiecarui membru al familiei/grup este important in rezolvarea

problemelor cu care se infrunta familia/grup. Uneori tratam o sarcina usoara cu

indiferenta si ne da mare bataie de cap. Problemele mari cu care ne confruntam au rolulde a uni familia/grup si se rezolva mai usor de cat cele usoare.

Planul de Viitor: Folositi chestionarul inclus la pagina urmatoare ca material pentrudiscutiile viitoare.*** Scopul: Participatii vor incepe sa se gandeasca la viitor si sa dezvolte obiectivele pe

termen scurt si lung.


45/47

40

Planuri de Viitor

1. Mi-ar placea sa termin _______________________________________________

2. Pana la sfarsitul anului as vrea sa_______________________________________

3. Pana la sfarsitul lunii mi-ar place sa ____________________________________

4. Mi-ar placea sa am destui bani sa ______________________________________

5. Ceea ce as dori cel mai mult sa schimb la mine este ________________________

6. Mi-ar placea ca prietenul/ prietena mea sa _______________________________

7. As vrea sa fiu acel prienten care _______________________________________

8. Un lucru pe care chiar as dori sa il incerc este_____________________________

9. Un loc unde mi-ar placea sa merg este___________________________________

10.Una dintre calitatile mele pe care as dori sa dezvolt in viitor este______________

__________________________________________________________________

Imi vad viitorul astfel: (desenezi/scrii jos)


46/47

41

Evaluare activitate/sesiune:

Ce a mers bine:

Ce a mers mai putin bine:

Recomandari:(ce ar trebui schimbat)

Materiale Pregatite:


47/47

TEMATEMA SPECIFICA

Titlul sesiunii:

Durata:

Modaratori:

Materiale:

Obiective:

Activitati:

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	dan-arsenie
View:	254 times
Download:	0 times

Manual Interactiv

Documents

Heap interactiv – Manualul profesorului Clasa a XI-aema/proiecte/soft/2004/heap/manual.pdfHeap interactiv – Manualul profesorului Clasa a XI-a - 7 - M 1.2 – MaxHeap – prezentare

Display Interactiv Elementary IQ

Ghid de instalare DOLCE INTERACTIV

Invatarea Prin Cooperare Si Invatarea InterActiv Creativa. Metode Si Tehnici Interactive de Grup

Ghid de instalare a echipamentelro DOLCE INTERACTIV

Catalog Interactiv Plaja 932

Catalog Interactiv AOTV

10030 Lectie Demo Japoneza Nivel Incepatori Interactiv

2 Test Interactiv Pentru Elevi

Crearea raportului interactiv in mediul Apex Oracle.

Lectie Demo Engleza Nivel Incepatori Interactiv

Cap5 Invatarea Interactiv Creativa

Realizarea unui curs didactic interactiv cu Mediator 7

Modelul Interactiv Al Comunicarii.ppt1.Ppt3333

Marketing interactiv pentru IMM prin Cirip.ro

54 Lectie Demo Engleza Nivel Incepatori Interactiv

10031 Lectie Demo Engleza Nivel Intermediar Interactiv

Catalog Carrefour Colectia Tex Vara 2015 Interactiv 923