Alfabetul German – Pronuntie Germana Alfabetul German este compus din 30 de litere, 26 de litere din alfabetul Latin standard plus 4 litere extra. Cele patru litere extra sunt trei vocale cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü) şi simbolul ß numit eszett sau scharfes S (în Română: S ascutiţ). Diacriticele limbii Germane sunt cele trei vocale cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü); tremă sau umlaut este un semn diacritic format din două puncte plasate deasuprea unei litere, de cele mai multe ori litera este o vocală. Simbolul ß în limba Germană este o ligatură ce înlocuieşte literele ss, el aparţine exclusiv literelor mici şi nu se va afla niciodată la începutul unui cuvânt, în Elveţia şi Liechtenstein nu mai este folosit deoarece a fost înlocuit definitiv cu ss. Cele 4 litere extra din alfabetul German pot fi înlocuite în mod oficial, după cum urmează: litera ä cu ae, litera ö cu oe, litera ü cu ue iar ß cu ss. Cele mai des folosite litere din limba Germană sunt vocala e şi consoana n, la polul opus litera q. În limba Germană, literele luate individual sunt de genul neutru: das A , das B… Reguli generale în limba Germană: Accentul cade, în general pe prima silabă; Substantivele se scriu cu literă mare. Pronunţie Germană – Pronunţia cuvintelor în limba Germană În limba Germană, la fel ca în limba Engleză, cuvintele nu sunt citite cum sunt scrise, fapt ce îngreunează pronunţia acestora pentru vorbitori nativi de limba Română. Pronunţia cuvintelor în limba Germană este mai uşor de învăţat comparativ cu pronunţia cuvintelor în limba Engleză, deoarece, literele Germane, luate individual, nu au mai mult de două pronunţii (după cum veţi vedea în tabelul de mai jos). În continuare, waialo.com vă oferă posibilitatea să studiaţi gratuit pronunţia literelor Germane citite în mod individual sau în interiorul cuvintelor. LITERA PRONUNŢIA PRONUNŢIA IN CUVINTELE GERMANE EXEMPLU PRONUNŢIA A A a la fel ca ‘a’ din ‘acum’ aus aus
Transcript
Alfabetul German – Pronuntie Germana
Alfabetul German este compus din 30 de litere, 26 de litere din alfabetul Latin standard plus 4 litere extra. Cele patru litere extra sunt trei vocale cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü) şi simbolul ß numit eszett sau scharfes S (în Română: S ascutiţ). Diacriticele limbii Germane sunt cele trei vocale cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü); tremă sau umlaut este un semn diacritic format din două puncte plasate deasuprea unei litere, de cele mai multe ori litera este o vocală. Simbolul ß în limba Germană este o ligatură ce înlocuieşte literele ss, el aparţine exclusiv literelor mici şi nu se va afla niciodată la începutul unui cuvânt, în Elveţia şi Liechtenstein nu mai este folosit deoarece a fost înlocuit definitiv cu ss. Cele 4 litere extra din alfabetul German pot fi înlocuite în mod oficial, după cum urmează: litera ä cu ae, litera ö cu oe, litera ü cu ue iar ß cu ss. Cele mai des folosite litere din limba Germană sunt vocala e şi consoana n, la polul opus litera q. În limba Germană, literele luate individual sunt de genul neutru: das A , das B… Reguli generale în limba Germană: Accentul cade, în general pe prima silabă; Substantivele se scriu cu literă mare.
Pronunţie Germană – Pronunţia cuvintelor în limba Germană
În limba Germană, la fel ca în limba Engleză, cuvintele nu sunt citite cum sunt scrise, fapt ce îngreunează pronunţia acestora pentru vorbitori nativi de limba Română. Pronunţia cuvintelor în limba Germană este mai uşor de învăţat comparativ cu pronunţia cuvintelor în limba Engleză, deoarece, literele Germane, luate individual, nu au mai mult de două pronunţii (după cum veţi vedea în tabelul de mai jos). În continuare, waialo.com vă oferă posibilitatea să studiaţi gratuit pronunţia literelor Germane citite în mod individual sau în interiorul cuvintelor.
LITERA PRONUNŢIA
PRONUNŢIA IN CUVINTELE GERMANE EXEMPLU PRONUNŢIA
A A a la fel ca ‘a’ din ‘acum’ aus aus
Ä Ä e la fel ca ‘e’ din ‘sare‘ hätte hetă
B B be la fel ca ‘b’ din ‘bine’ bei bai
C C ţe
la fel ca ‘c’ din ‘cadou’ cousine cuzine
la fel ca ‘ţ’ din ‘ţară’ Celsius ţelsius
D D de la fel ca ‘d’ din ‘da’ das das
E E e la fel ca ‘ă’ din ‘acasă‘ ihre ihră
la fel ca ‘e’ din ‘sare‘ dem dem
F F ef la fel ca ‘f’ din ‘fier’, Februar februar
G G ghe la fel ca ‘g’ din ‘gard’ ganz ganţ
H H ha la fel ca ‘h’ din ‘haine’ haben habăn
I I i la fel ca ‘i’ din ‘inel’ ich ih
J J iot la fel ca ‘i’ din ‘inel’ jemand iemand
K K ca
la fel ca ‘c’ din ‘cadou’ kann can
înainte de ‘e’ sau ‘i’ ca şi ‘ch’ din ‘chiar’ Kette chetă
L L el la fel ca ‘l’ din ‘lanţ’ Lohn Lon
M M em la fel ca ‘m’ din ‘masă’ mit mit
N N en la fel ca ‘n’ din ‘nas’ Niemand nimand
O O o la fel ca ‘o’ din ‘om’ noch noh
Ö Ö oe la fel ca ‘io’ din ‘avion’ schön şion
P P pe la fel ca ‘p’ din ‘pat’ Personen perzonăn
Q Q chiu la fel ca ‘c’ din ‘cadou’ Qualität cualitet
R R er la fel ca ‘r’ din ‘roşu’ richtig rihtig
S S es
final – la fel ca ‘s’ din ‘sac’ aus aus
în rest – la fel ca ‘z’ din ‘zebră’ sagen zagăn
ẞ es-ţet la fel ca ‘s’ din ‘sac’ groß gros
T T te la fel ca ‘t’ din ‘tablă’ Tiere tire
U U u la fel ca ‘u’ din ‘unde’ und und
Ü Ü iu la fel ca ‘iu’ din ‘iubit’ für fiur
V V fau la fel ca ‘f’ din ‘fier’ Verpacken fepacăn
W W ve la fel ca ‘v’ din ‘vin’ was vas
X X ics la fel ca ‘x’ din ‘xerox‘ xenon xenon
Y Y iupsilon la fel ca ‘i’ din ‘inel’ Ägypten eghiptăn
Z Z ţet la fel ca ‘ţ’ din ‘ţara’ zurück ţuriuc
Grupurile formate din două litere identice, sunt citite ca şi cum ar fi o singură litera, de exemplu: ll – l, nn – n, ss – s, tt – t etc. În limba Germană unele litere pot fi citite diferit atunci când sunt
însoţite de anumite litere. În tabelul de mai jos, veţi învăţă cum se citesc grupurile de două şi trei litere în limba Germană atunci când acestea se află în interiorul unui cuvânt:
LITERELE
SE PRONUNŢĂ / SE CITESC IN CUVINTELE GERMANE
EXEMPLU
PRONUNŢIA
ÄU la fel ca ‘oi’ din ‘noi‘ häufig hoifih
CH la fel ca ‘h’ din ‘haine’ ich ih
EI la fel ca ‘ai’ din ‘stai‘ sein zain
EN
final – la fel ca ‘ăn’ din ‘răni’ haben habăn
în rest – la fel ca ‘en’ din ‘mentă’ wenn wen
ER la fel ca ‘ea’ din ‘neam’ der dea
EU la fel ca ‘oi’ din ‘noi‘ neun noin
GE la fel ca ‘ghe’ din ‘gheaţă’ genau ghenau
IE la fel ca ‘i’ din ‘inel’ wieder vida
SP
la început – la fel ca ‘şp’ din ‘şpagă’ spiele şpile
în rest – la fel ca ‘sp’ din ‘aspirină’ Aspirin aspirin
ST la fel ca ‘şt’ din ‘ştiinţă’ Stadt ştat
SCH la fel ca ‘ş’ din ‘şarpe’ schnell şnel
Cum pot să pronunţ cuvintele în Germană cât mai corect cu putinţă?Cu ajutorul tabelelor din această lecţie puteţi obţine o pronunţie Germană destul de bună, pentru un începător. Pronunţia cuvintelor nu poate fi mecanică, ea trebuie exprimată într-un mod cât mai natural posibil, iar acest lucru este realizabil doar în timp prin exemple şi exerciţii. Filmele,
muzica şi dialogul pot fi un factor important dacă doriţi să obţineţi o pronunţie rapidă, dar fără un vocabular dezvoltat există posibilitatea să fie o pierdere de timp. Pe site-ul nostru majoritatea lecţiilor conţin si pronunţia cuvintelor, astfel în timpul în care vă formaţi un vocabular de bază, veţi învăţa şi cum se pronunţă cuvintele cele mai comune în limba Germană.
Numerele in Germana
În această lecţie veţi învăţa numerele în limba Germană de la 1 la 100+.
Ştii cum se spune “zero” în Germană? Dacă răspunsul este “Nu”, atunci, eşti în locul potrivit, deoarece, pe această pagină, vei învăţa numerele şi expresii de bază cu numere, folosite în limba Germană. Fără numere, nu puteţi purta conversaţii esenţiale (despre: timp, vârstă, bani, preţuri, distanţe, etc.), de aceea, când studiaţi o limbă străină, este recomandat, să învăţaţi printre primele lecţii, denumirile numerelor şi cum sunt acestea folosite în viata de zi cu zi, în limba respectivă. Înainte să trecem la următorul punct al lecţiei noastre, şi anume “Numerele de la 1 la 1000+ în Germană”, trebuie să răspundem la întrebarea iniţială, şi anume “Cum se spune zero în Germană?”, zero în limba Germană, este null, şi se pronunţă: “nul”.
Numerele de la 1 la 1000+ în Germană:
În doar trei paşi, cu ajutorul sfaturilor şi tabelelor noastre, veţi învăţa să număraţi în limba Germană, de la 1 la 1000+. Primul pas, este să studiaţi şi să reţineţi numerele de la 1 la 20, exact aşa cum sunt, deoarece, aceste numere nu se formează conform nici unui model de memorare, trebuie să le acordaţi o atenţie sporită. Numerele de la 13 la 19 se sfărşesc în “-zehn”. În următorul tabel se află numerele de la 1 la 20, traduse în limba Germană, pe ultima coloană găsiţi sfaturile de pronunţie.
NUMĂRUL ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
1 unu eins ainţ
2 doi zwei ţvai
3 trei drei drai
4 patru vier fiăr
5 cinci fünf fiunf
6 şase sechs zecs
7 şapte sieben zibăn
8 opt acht aht
9 nouă neun noin
10 zece zehn ţen
11 unsprezece elf elf
12 doisprezece zwölf ţviolf
13 treisprezece dreizehn drai-ţen
14 paisprezece vierzehn fir-ţen
15 cincisprezece fünfzehn fiunf-ţen
16 şaisprezece sechzehn zecs-ţen
17 şaptesprezece siebzehn zib-ţen
18 optsprezece achtzehn aht-ţen
19 nouăsprezece neunzehn noin-ţen
20 douăzeci zwanzig ţvan-ţig
Al doilea pas, este să învăţaţi cum să număraţi de la 21 la 99 în limba Germană. Numerele de la 21 la 99 se formează conform urmatorului model: unităţi + und + zeci. de exemplu: fünfundsiebzig (şaptezeci şi cinci), achtundneunzig (nouăzeci şi opt). und este folosit doar pentru separarea unităţilor de zeci, nu este folosit pentru separarea zecilor de sute. Din următorul tabel este important să reţineţi denumirea zecilor exacte în limba Germană, iar cu ajutorului modelului precizat anterior, puteţi forma numerele de la 21 la 99, fără nici un fel de probleme. În tabelul anterior, aţi invăţat denumirile numerelor de la 1 la 20 în Germană, de aceea, următorul tabel va incepe cu numărul 21.
NUMĂRUL ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
21 douăzeci şi unu einundzwanzig ain-und-ţvan-ţig
22 douăzeci şi doi zweiundzwanzig ţvai-und-ţvan-ţig
23 douăzeci şi trei dreiundzwanzig drai-und-ţvan-ţig
30 treizeci dreißig drai-sig
40 patruzeci vierzig fir-ţig
50 cincizeci fünfzig fiunf-ţig
60 şaizeci sechzig zecs-ţig
70 şaptezeci siebzig zib-ţig
80 optzeci achtzig aht-ţig
90 nouăzeci neunzig noin-ţig
Observaţie!Numerele de la 21 la 99 în Germană, traduse literal, pot părea total inversate pentru un vorbitor
nativ de limba Română, deoarece, zecile sunt puse în locul unităţilor iar unităţile în locul zecilor. de exemplu: einundzwanzig tradus literal înseamnă unu şi douăzeci.
În al treilea pas şi ultimul veţi învăţa să număraţi de la 100 la +1000 în Germană. Toate sutele exacte de la 100 la 900 în limba Germană, se sfârşesc în “-hundert”. Dacă doriţi să formaţi sute în Germană, tot ce trebuie să faceţi este să lipiţi numărul unităţilor de cuvântul “-hundert”, să spunem de exemplu că vrem să formăm numărul 300, vom lua numărul drei (trei) pe care îl vom alătura cuvântului “-hundert”, rezultatul final va fi dreihundert.
Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfârşesc în “-tausend”, dacă doriţi să formaţi mii în Germană, puteţi aplica aceeaşi metodă învăţată în cazul sutelor.
Atentie!Când formaţi numere complexe în Germană, o mare parte din număr se scrie legat, milioanele, zecile şi unitătile se scriu separat, de exemplu: 5853 = fünftausendachthundert dreiundfünfzig.
NUMĂRUL ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
100 o sută (ein)hundert (ain)hun-dărt
200 două sute zweihundert ţvai hun-dărt
300 trei sute dreihundert drai hun-dărt
1000 o mie (ein)tausend (ain)tau-zănd
2000 două mii zweitausend ţvai tau-zănd
Matematică în Germană:
soluţia – (die) Lösung (pronunţia : di liozung)este egal cu… – ist gleich… (pronunţia : ist glaih)
adunarea – Addition (pronunţia : adiţion): plus – plus (pronunţia : plus)
scăderea – Subtraktion (pronunţia : zubtracţion):
minus – minus (pronunţia : minus)
înmulţirea – Multiplikation (pronunţia : multi-plicaţion): înmulţit cu / ori – mal (pronunţia : mal)doi ori trei este egal cu şase – zwei mal drei ist gleich sechs
împărţirea – Division (pronunţia : divizion): împărţit la – geteilt durch (pronunţia : ghetail duih)împărţit la – dividieren durch / durch (pronunţia : dividirăn duih / duih)opt împărţit la patru este egal cu doi – acht geteilt durch vier ist gleich zwei
Fraze şi expresii cu numere în limba Germană:
Când este ziua dumneavoastră de naştere? – Wann ist Ihr Geburtstag? (formal)Când este ziua ta de naştere? – Wann ist dein Geburtstag?Când sunteţi născut? – Wann sind Sie geboren?M-am născut pe întăi Septembrie – Ich bin am erste September geborenM-am născut pe 4 (patru) Februarie – Ich bin am 4 (vier) Februar geborenM-am născut pe 4 (patru) Februarie 1980 (o mie nouă sute optzeci) – Ich bin am 4 (vier) Februar 1980 (eintausendneunhundert achtzig) geborenEu sunt născut în 1984 (o mie nouă sute optzeci şi patru) – Ich bin in 1984 (eintausendneunhundert vierundachtzig) geboren
Formule de Salut – Expresii in Germana
Salutări sau mai bine spus Grüße. În această lecţie veţi învăţa formule de salut şi expresii în Germană cu fraze şi pronunţie. Această lecţie este compusă din cinci categorii principale, în fiecare categorie veţi învăţa:
1. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “Bună ziua” în Germană. 2. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “La revedere” în Germană. 3. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “Mulţumesc” în Germană. 4. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “Cu plăcere!” în Germană. 5. fraze şi expresii în Germană folosite în socializarea dintre două persoane.
În tabelul următor găsiţi traducerea unora dintre cele mai comune expresii şi cuvinte folosite în limba Germană, de asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de pronunţie pentru majoritatea frazelor şi cuvintelor.
CUM SPUN “BUNĂ ZIUA” ÎN LIMBA GERMANĂ?
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
Bună ziua Guten Tag / Hallo gutăn tag / halo
Bună ziua Grüß Gott (Sud Germania şi Austria) grius got
Bună ; Salut Hallo ; Hi halo ; hai
Bună / Salut Servus (între persoane de gen masculin) servus
Bună dimineaţa Guten Morgen gutăn morgăn
Bună seara Guten Abend gutăn abănd
Noapte bună Gute Nacht gute naht
Bine aţi venit! Willkommen vilcomăn
CUM SPUN “LA REVEDERE” ÎN LIMBA GERMANĂ?
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
La revedere Auf Wiedersehen auf vidăr-zen
La revedere! Auf Wiederhören! (după o conversaţie telefonică) auf vidăr-hiorăn
Pa Tschüss cius
Ne vedem mai târziu Bis später bis şpeta
Ne vedem curând Bis bald bis bald
Ne vedem mâine Bis morgen bis morgăn
Cu bine! Mach’s gut mahs gut
Cu bine! Alles Gute ales gu-tă
Mult noroc! Viel Glück fil gliuc
CUM SPUN “MULŢUMESC” ÎN LIMBA GERMANĂ?
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE
CITEŞTE:
Mulţumesc Danke danche
Mulţumesc! Danke schön! danche şiun
Mulţumesc! Danke sehr danche zea
Mulţumesc! Besten Dank (formal) bestăn danc
Mulţumesc! Ich danke Ihnen (formal) ih danche inăn
Mulţumesc! Herzlichen Dank (formal) herţlih danc
Mulţumesc mult! Tausend Dank tauzănd danc
Vă mulţumesc mult! Vielen Dank (poate fi folosit si formal) filăn danc
Vă mulţumesc mult! Danke vielmals (poate fi folosit si formal) danche fil-malţ
Vă mulţumesc mult! Haben Sie vielen Dank! (formal)
Vă mulţumesc mult! Ich danke Ihnen vielmals (formal)
Vă mulţumesc mult! Ein herzliches Dankeschön (formal)
CUM SPUN “CU PLĂCERE!” ÎN LIMBA GERMANĂ?
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
Vă rog! Bitte! bite
Cu plăcere! Nichts zu danken! nihţ ţu dan-căn
Cu plăcere! Gern geschehen (prescurtat Gern) ghern gheşin
Cu plăcere! Bitte schön! (formal) bite şiun
Cu plăcere! Bitte sehr (formal) bite zea
Cu plăcere! Mit Vergnügen (formal) mit faghenugăn
Scuzaţi-mă Entschuldigung enşuldigung
Îmi pare rău Es Tut mir Leid es tut mia laid
Nu-i nimic Schon gut şon gut
Nu-i nimic Kein Problem cain problem
Da / Nu Ja / Nein ia / nain
În continuare vă oferim posibilitatea să studiaţi fraze şi expresii în Germană folosite în socializarea dintre două persoane:
Care este numele dvs.? – Wie heißen Sie? (pronunţia : vi haisăn zi?) (formal)Cum te numeşti? – Wie heißt du? (pronunţia : vi haist du?)Eu mă numesc… – Ich heiße… (pronunţia : ih haise…) (formal)Eu mă numesc… – Ich bin… (pronunţia : ih bin…)Încântat de cunoştinţă – Freut mich (pronunţia : froit mih)Încântat de cunoştinţă – Sehr erfreut (pronunţia : zea efroit)Cum îţi merge? – Wie geht es Ihnen? (pronunţia : vi ghet es inăn?) (formal)Cum îţi merge? – Wie geht es dir? (pronunţia : vi ghet es dia?)Cum îţi merge? – Wie geht’s? (pronunţia : vi gheţ?)Mie îmi merge bine. Dar dumneavoastră? – Mir geht es gut und Ihnen? (pronunţia : mia ghet es gut und inăn) (formal)Mie îmi merge bine. Dar ţie? – Mir geht’s gut und dir? (pronunţia : mia gheţ gut und dia)Îmi pare rău. Nu înţeleg. – Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunţia : es tut mia laid. ih farşte-e niht)Într-adevăr? / Serios? / Adevărat? – Wirklich? (pronunţia : viuclih)Nu vorbesc aşa bine Germana – Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunţia : ih can niht so gut doici ţu redăn)Da. Nici o problema – Ja. Kein Problem (pronunţia : ia. cain problem)
De reţinut! La întrebarea “Wie geht’s?” nu este indicat să răspundeţi cu “Ich bin gut“, deoarece acest răspuns nu reflectă o stare de spirit, ci mai degrabă o capabilitate a dvs. de exemplu: Sunt bun la matematică – Ich bin gut in Mathematik
Fructe si legume in Germana
În această lecţie veţi învăţa denumirile fructelor si legumelor în limba Germană.
Cu ajutorul tabelelor noastre vă veţi îmbunătăţi vocabularul German atunci când vine vorba de cele mai comune: fructe şi legume. Fiecare tabel pe coloana a treia conţine pronunţia cuvintelor în limba Germană.
Fructe (Obst) în Germană:
Ştii cum se spune “piersică” în limba Germană? Tabelul de mai jos te va ajuta să înveţi denumirile în limba Germană a celor mai comune fructe.
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
ananasul die Ananas di ananas
banana die Banane di banane
capşuna die Erdbeere di erdbea
cireaşa die Kirsche di chirşe
dovleacul der Kürbis dea chiur-bis
lamâia die Zitrone di ţitrone
lamâia verde die Limone di limone
mărul der Apfel dea apfăl
măslina die Olive di olive
para die Birne di birne
piersica der Pfirsisch dea pfir-ziş
portocala die Orange di oranje
strugurii die Traube di traube
zmeura die Himbeere di himbea
Legume (Gemüse) în Germană:
Cum spuneţi “legume proaspete” în Germană? adjectivul “proaspăt” în limba Germană este cuvântul “frisches” (pronunţia : frişe), dacă vrem să spunem “legume proaspete” în Germană vom alătura adjectivul “frisches” de substantivul “Gemüse” (pronunţia : ghemiuse) şi vom obţine propoziţia: frischese Gemüse.
Ştii cum se spune “morcov” în limba Germană? Tabelul de mai jos te va ajuta să înveţi denumirile în limba Germană a celor mai comune legume.
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
cartoful die Kartoffel di cartofăl
castravetele die Gurke di ghiurke
ceapa die Zwiebel di ţvi-băl
conopida der Blumenkohl dea bliumăn-col
fasolea die Bohne di bone
fasolea verde die grünen Bohnen di griunăn Bone
mălai der Mais dea maiz
mazărea die Erbse di erbze
morcovul die Karotte di carote
ridichea der Rettich dea ret-tih
roşia die Tomate di tomate
salata verde der Salat dea zalat
varza der Kohl dea col
În această lecţie veţi învăţa cuvinte şi expresii de bază folosite în momentul în care doriţi să vă prezentaţi membrii familiei în limba Germană.
În tabelul următor găsiţi traducerea în limba Germană a celor mai comune grade de rudenie:
MEMBRII FAMILIEI VOCABULAR – FAMILIENANGEHÖRIGE WORTSCHATZ
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
părinţi die Eltern di eltărn
tată der Vater dea fatăr
mamă die Mutter di mutăr
frate der Bruder dea brudăr
frate vitreg Stiefbruder ştif-brudăr
soră die Schwester di şvestăr
soră vitregă Stiefschwester ştif-şvestăr
bunicul der Groβvater dea gros-fatăr
bunica die Groβmutter di gros-mutăr
bunicuţă Oma oma
străbunic der Urgroßvater dea uăgros-fatăr
străbunică die Urgroßmutter di uăgros-mutăr
unchi der Onkel dea oncăl
mătuşă die Tante di tante
văr der Cousin dea cuzin
verişoară die Kusine di cuzine
soţul der Ehemann dea ehe-man
soţia die Ehefrau di ehe-frau
copii die Kinder di chindăr
gemenii der Zwillinge dea ţivlingă
fiul der Sohn dea son
băiatul der Junge dea iunghe
fiica die Tochter di tohtăr
fata das Mädchen das med-hen
nepotul der Neffe dea nefe
nepoata die Nichte di nihte
naşul der Pate dea pate
naşa die Patin di patin
socru Schwiegervater şviga-fata
soacră Schwiegermutter şviga-muta
cumnat der Schwager dea şvagăr
cumnată die Schwägerin di şvegărin
De reţinut! Când doriţi să vă referiţi la o persoană de genul masculin singular atunci folosiţi der (pronunţia : dea) iar când doriţi să vă referiţi la o persoană de genul feminin singular atunci
folosiţi die (pronunţia : di). Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în care vreţi să spuneţi: al meu – mein (pronunţia : main) sau a mea – meine (pronunţia : maine).
În continuare vom învăţa câteva fraze, propoziţii şi întrebări de bază în limba Germană, toate în strânsă legătură cu subiectul principal al acestei lecţii:
Acesta este tatăl meu | Aceasta este mama mea – Das ist mein Vater | Das ist meine Mutter (pronunţia : das ist main fatăr / das ist maine mutăr)Domnul / Doamna – der Herr / die Frau (pronunţia : dea her / di frau)Masculin / Feminin – männlich / weiblich (pronunţia : menlih / vaiblih)Am doi fraţi / Am două surori – Ich habe zwei Brüder / Ich habe zwei Schwestern (pronunţia : ih habe ţvai brudă / ih habe ţvai şvestăn)Sunteţi casătorit(ă)? – Sind Sie verheiratet? (pronunţia : sind zi ferhairatet)Starea civilă – der Familienstand (pronunţia : dea Familien-ştand)Singur / Căsătorit / Divorţat – ledig / verheiratet / geschieden (pronunţia : ledig / ferhairatet / geşidăn)Fritz este tatăl lui Aida şi a lui Erica – Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (pronunţia : Fritz ist dea fatăr fon Aida und fon Erica)Aida este fata lui Fritz – Aida ist die Tochter von Fritz (pronunţia : Aida ist di Tohtăr von Fritz)
Directii si forme geometrice in Germana
Puncte Cardinale – die Kardinalpunkte: Nord – der Norden (pronunţia : dea Nordăn)Sud – der Süden (pronunţia : dea Siudăn)Vest – der Westen (pronunţia : dea Vestăn)Est – der Osten (pronunţia : dea Ostăn)în Nord – im Norden (pronunţia : im Nordăn)spre Nord – nach Norden (pronunţia : nah Nordăn)din Nord – aus dem Norden (pronunţia : aus dem Nordăn)
Direcţii – Richtungen: de-a lungul – entlang (pronunţia : entlang)Stânga – links (pronunţia : linx)în apropiere – bei (pronunţia : bai)Lângă – neben (pronunţia : nebăn)Peste – über (pronunţia : iubăr)Dreapta – rechts (pronunţia : rehţ)Drept înainte – Geradeaus (pronunţia : gheradeaus)
În această lecţie veţi învăţa cuvinte de bază în limba Germană, folosite în casă şi în jurul casei. Această lecţie este compusă din trei categorii principale, în fiecare categorie veţi învăţa cuvinte de bază traduse în limba Germană, ce fac referire la: zonele casei, aparatura electrică şi mobilier.
Zonele casei în Germană
Cu ajutorul cuvintelor din tabelul următor veţi putea să descrieţi apartamentul / casa în care locuiţi, de asemenea, veţi putea să deosebiţi într-o conversaţie, cuvintele care fac referire la subiectele legate de: numărul de camere, zonele casei etc…
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
baia das Badezimmer das bade-ţima
balconul der Balkon dea balcon
bucătăria die Küche di chiuhe
camera das Zimmer das ţimăr
dormitorul das Schlafzimmer das şlaf-ţimăr
grădina der Garten dea gartăn
garajul die Garage di garaje
gazonul der Rasen dea razăn
holul der Flur dea flur
parter das Erdgeschoss das erd-ghe-şos
peretele die Wand di vand
podeaua der Boden dea bodăn
primul etaj der erste Stock dea erste ştoc
scările die Treppen di trepăn
subsol der Keller / das Untergeschoss dea kelăr / das untăr-gheşos
sufrageria das Wohnzimmer das von-ţimăr
tavanul das Dach das dah
toaleta die Toilette di toilete
Mobilier şi Decoraţiuni în Germană:
Cu ajutorul cuvintelor din tabelul următor veţi putea purta conversaţii despre mobilier şi decoraţiuni, de asemenea, veţi putea să deosebiţi într-o conversaţie, cuvintele care fac referire la aceste subiecte.
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
biblioteca das Bücherregal das biuhe-regal
biroul der Schreibtisch dea şraib-tiş
cada die Badewanne di bade-vane
canapeaua das Sofa das sofa
chiuveta din baie das Waschbecken das vaş-becăn
chiuveta din bucătărie das Spülbecken das şpiul-becăn
coşul de gunoi der Papierkorb dea papir-corb
covorul der Teppich dea tepih
dulapul der Schrank dea şranc
duşul die Dusche di duşe
fereastra das Fenster das fenstăr
fotoliul der Sessel dea zesăl
mânerul de la uşa der Türknauf / der Türgriff dea tiur-knauf / dea tiur-grif
masa der Tisch dea tiş
mobila die Möbel di miobăl
oglinda der Spiegel dea şpigăl
patul das Bett das bet
pătura die Decke di deche
perdeaua der Vorhang dea for-hang
perna das Kopfkissen das cof-chisăn
poza das Bild das bild
prosopul das Handtuch das hand-tuh
robinetul der Wasserhahn dea vasăr-han
scaunul der Stuhl dea ştul
sertarul das Regal / die Schublade das regal / di şub-lade
uşa die Tür di tiur
vesela das Geschirr das gheşir
vaza die Vase di vaze
Aparate în Germană – Aparatură electrică în Germană:
Tabelul următor conţine traducerea din Română în Germană, a unora dintre cele mai des întâlnite aparate electrice de uz casnic:
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
aerul condiţionat die Klimaanlage di clima-anlaghe
aparatele die Geräte di gherete
aspiratorul der Staubsauger dea ştaub-zaugăr
ceasul die Uhr di ur
ceasul deşteptător der Wecker dea vecăr
congelatorul der Gefrierschrank dea ghefrir-şranc
cratiţa der Topf dea tof
cuptorul der Backofen dea bac-ofăn
cuptorul cu microunde die Mikrowelle di micro-vele
deschizătorul de conserve der Dosenöffner dea dozăn-eofnăr
fierul de călcat das Bügeleisen / das Eisen das biugăl-aizan / das aizan
fierul de călcat cu aburi das Dampfbügeleisen das damf-biugăl-aizan
frigiderul der Kühlschrank dea chiul-şranc
lampa die Lampe di lampe
maşina de spălat rufe die Waschmaschine di vaş-maşine
maşina de spălat vase die Geschirrspülmaschine di gheşir-şpiul-maşine
mixerul der Standmixer dea ştand-mixăr
radioul das Radio das radio
telecomanda die Fernbedienung di fern-bedinung
telefonul das Telefon das telefon
televizorul der Fernseher dea fen-ţe
uscătorul de păr der Haartrockner dea har-trocnăr
Zilele saptamanii in Germana
În această lecţie veţi învăţa zilele săptămânii în limba Germană, împreună cu unele fraze şi cuvinte de bază ce sunt în strânsă legătură cu acest subiect.
Tabelul următor conţine traducerea din limba Română în limba Germană, prescurtarea şi pronunţia în Germană pentru fiecare zi din săptămână.
ZILELE SĂPTĂMÂNII – TAGE DER WOCHE
ZILELE LUCRĂTOARE – WOCHENTAGE / WERKTAGS
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRESCURTAREA: PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
Luni Montag Mo mon-tag
Marţi Dienstag Di dins-tag
Miercuri Mittwoch Mi mit-voh
Joi Donnerstag Do doners-tag
Vineri Freitag Fr frai-tag
SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ – WOCHENENDE
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRESCURTAREA: PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
Sâmbătă Samstag Sa sams-tag
Duminică Sonntag So son-tag
De reţinut! Când scrieţi zilele săptămânii în limba Germană, prima literă este întotdeauna o majusculă.
În nordul Germanie puteţi întâlni persoane care în loc de Sonntag să spună Sonnabend, aceasta este varianta locală, folosită pentru ziua de duminică.
Toate cele şapte zile ale săptămânii, în limba Germană sunt de genul masculin (der), exemplu: der Freitag.
Prima zi din calendarul German este luni (Montag), iar ultima este duminică (Sonntag), la fel ca în calendarul Românesc.
Pentru a purta conversaţii în limba Germană, aveţi nevoie de un vocabular puternic, dezvoltat pe diferite subiecte, de aceea, în această lecţie, nu veţi învăţa doar zilele săptămânii, ci şi cuvinte înrudite cu acest subiect. În tabelul de mai jos, găsiţi cuvinte uzuale, ce vă pot fi de folos în viitoarele conversaţii, purtate în limba Germană:
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
acum jetzt ieţ
cândva irgendwann irgăn-van
astăzi / azi heute hoite
mâine morgen morgăn
poimâine übermorgen iubăr-morgăn
ieri gestern ghestărn
alaltăieri vorgestern for-ghestărn
zilnic täglich tag-lih
În continuare vom învăţa câteva fraze, propoziţii şi întrebări de bază în limba Germană, toate în strânsă legătură cu subiectul principal al acestei lecţii:
Câte zile sunt într-o săptămână? – Wie viele Tage hat eine Woche? (pronunţia : vi file taghe hat aine vohe?)într-o săptămână, sunt şapte zile – eine Woche hat sieben Tage (pronunţia : aine vohe hat zibăn taghe)Ce zi este astăzi? – Welcher Tag ist heute? (pronunţia : velhe tag ist hoite?)Astăzi este… / Azi este… – Heute ist… (pronunţia : hoite ist…)Astăzi / Azi este Joi – Heute ist Donnerstag (pronunţia : hoite ist doners-tag)Ce ai de gând să faci în acest weekend? – Was willst du am Wochenende machen? (pronunţia : vas vilst du am wohăn-ende mahăn?)Când / Unde ne putem întâlni? – Wann / Wo wollen wir uns treffen? (pronunţia : van / vo volăn via unţ trefăn?)(Formal) Când este cel mai bine pentru tine? – Wann passt es Ihnen am besten? (pronunţia : van past es inăn am bestăn?)(Informal) Când este cel mai bine pentru tine? – Wann passt es dir am besten? (pronunţia : van past es dia am bestăn?)
Lunile anului in Germana
Ianuarie – Januar (pronunţia : Ianuar)Februarie – Februar (pronunţia : Februar)Martie – März (pronunţia : Merţ)Aprilie – April (pronunţia : April)Mai – Mai (pronunţia : Mai)Iunie – Juni (pronunţia : Iuni)Iulie – Juli (pronunţia : Iuli)August – August (pronunţia : August)Septembrie – September (pronunţia : Zeptembăr)Octombrie – Oktober (pronunţia : Octobăr)Noiembrie – November (pronunţia : Novembăr)Decembrie – Dezember (pronunţia : Deţembăr)
Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal:lună(luni) – monat(e) (pronunţia : monat(monate)an(i) – jahr(e) (pronunţia : iar(iare)anul viitor – nächstes Jahr (se pronunta “neh-stes iar”)
Anotimpurile in Germana – Vremea in Germana
Vremea (Vocabular) – Wetter (Wortschatz): Aer – die Luft (pronunţia : di luft)Apusul Soarelui – der Sonnenuntergang (pronunţia : dea sonenuntergank)Atmosferă – Atmosphäre (pronunţia : Atmo-sfere)Cald – Warm (pronunţia : varm)Caniculă – die Hitze (pronunţia : di hitţe)Ceaţă – der Nebel (pronunţia : dea nebăl)Cer – Himmel (pronunţia : himăl)Cer înstelat – der Sternenhimmel (pronunţia : dea şternen-himăl)Curcubeu – Regenbogen (pronunţia : Reghen-bogăn)Cutremur – das Erdbeben (pronunţia : das erdbebăn)Dezgheţ – das Tauwetter (pronunţia : das tauvetăr)Foarte Cald – Heiß (pronunţia : hais)Formare de nori – die Wolkenbildung (pronunţia : di volcăn-bildung)Frig – Kalt (pronunţia : calt)Frumos – Schön (pronunţia : şiun)Fulger – der Blitz (pronunţia : dea bliţ)Furtună – das Gewitter (pronunţia : das ghevităr)Gheaţă – das Eis (pronunţia : das ais)Grindină – der Hagel (pronunţia : dea hagăl)Nori – die Wolken (pronunţia : di volkăn)Ploaie – der Regen (pronunţia : dea regăn)Polei – das Glatteis (pronunţia : das glat-ais)Prognoza Meteo – die Vorschau (pronunţia : di forşau)Răsăritul Soarelui – der Sonnenaufgang (pronunţia : dea zonen-auf-gang)Rouă – der Tau (pronunţia : der tau)Soare – die Sonne (pronunţia : di zone)Stea – der Stern (pronunţia : dea ştern)
Temperatura la umbră – die Temperatur im Schatten (pronunţia : di temperatur im şatăn)Vizibilitate – Sichtweite (pronunţia : Ziht-vaită)Zăpadă – Schnee (pronunţia : şne)
Cum este vremea, astăzi? – Wie ist das Wetter heute? Răspuns 1 : Es + verbPlouă – Es regnet (pronunţia : Es regnet)Răspuns 2 : Es ist + adjectivEste frumos – Es ist schön (pronunţia : Es ist şun)
De Reţinut:După cum puteţi observa în exemplele de mai sus, atunci când vine vorba despre vreme, Es simplu se foloseşte în frazele de răspuns împreună cu un verb iar Es ist se foloseşte împreună cu un adjectiv.
Anotimpurile – die Jahreszeiten: Primăvară – der Frühling (pronunţia : dea Friuling)în Primăvară – im Frühling (pronunţia : im Friuling)Vară – der Sommer (pronunţia : dea Zomăr)în Vară – im Sommer (pronunţia : im Zomăr)Toamnă – der Herbst (pronunţia : dea Herbst)în Toamnă – im Herbst (pronunţia : im Herbst)Iarnă – der Winter (pronunţia : dea Vintăr)în Iarnă – im Winter (pronunţia : im Vintăr)
Aici puteţi studia culorile cu sfaturi de pronunţie şi fraze de bază în Germană
Culorile sunt adjective importante în majoritatea limbilor vorbite pe pământ. Culorile sunt întotdeauna o parte importantă a vocabularului, deoarece cu ajutorul lor, puteţi descrie nenumarate lucruri: obiecte, fiinţe, fenomene ale naturii, etc. Cu waialo.com, prin intermediul acestei lecţii puteţi studia culorile în Germană complet gratuit.În continuare, veţi învăţa cum să întrebaţi ‘Care este culoare ta / dvs. favorită?’ şi cum să răspundeţi la această întrebare în limba Germană. Dacă doriţi să întrebaţi în mod formal ‘Care este culoare dvs. favorită?’ în limba Germană veţi spune ‘Was ist Ihre Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: vas ist iră liblings-farbe) sau ‘Welche ist Ihre Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: velhe ist iră liblings-farbe); ambele variante sunt corecte, puteţi alege varianta care o reţineţi mai uşor. Dacă doriţi să întrebaţi în mod informal ‘Care este culoare ta favorită?’ în limba Germană veţi spune ‘Was ist Deine Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: vas ist taine liblings-farbe) sau ‘Welche ist Deine Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: velhe ist taine liblings-farbe); ambele variante sunt corecte, puteţi alege varianta care o reţineţi mai uşor. Acum să analizăm cum putem răspunde la întrebarea studiată mai sus. Dacă doriţi să spuneţi ‘Culoarea mea preferată este…’ în limba Germană veţi spune ‘Meine Lieblingsfarbe ist…’ (pronunţia: mai-ne liblings-farbe ist); în spaţiul punctat puteţi utiliza culoarea dvs. preferată. În tabelul următor se află culorile uzuale traduse din limba Română în limba Germană.
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
alb weiß vais
negru schwarz şvarţ
gri grau grau
roşu rot rot
albastru blau blau
verde grün griun
galben gelb ghelb
portocaliu orange oranje
roz rosa roza
maro braun braun
argintiu silber zilbăr
auriu gold gold
Natura in Germana
Natura (Vocabular) – Natur (Wortschatz): aerul – die Luft (pronunţia : di luft)apa – das Wasser (pronunţia : das Vasăr)apusul soarelui – der Sonnenuntergang (pronunţia : dear Zonen-untăr-gang)cascada – der Wasserfall (pronunţia : dea Vasăr-fal)cerul – der Himmel (pronunţia : dea Himmel)coasta – die Küste (pronunţia : di quste)curcubeul – der Regenbogen (pronunţia : dea Reghenbogăn)
dealul – der Hügel (pronunţia : dea Hiugăl)deşertul – die Wüste (pronunţia : di Viuste)ferma – der Bauernhof (pronunţia : dea Bauernhof)floarea – die Blume (pronunţia : di Blume)floarea soarelui – die Sonnenblume (pronunţia : di Zonen-blume)frunza – das Blatt (pronunţia : das Blat)iarba – das Gras (pronunţia : das Gras)insula – der Insel (pronunţia : dea Inzăl)jungla – der Dschungel (pronunţia : dea Junghel)lacul – der See (pronunţia : dea Zi)luna – der Mond (pronunţia : dea Mund)luna plină – der Vollmond (pronunţia : dea Folmund)marea – die See / das Meer (pronunţia : di zi / das Me-a)muntele – der Berg (pronunţia : dea Berg)nisipul – der Sand (pronunţia : dea Sand)norul – die Wolke (pronunţia : di Volche)oceanul – der Ozean (pronunţia : dea Oţian)oraşul – die Stadt (pronunţia : di Ştat)pădurea – der Wald (pronunţia : dea Vald)peştera – die Höhle (pronunţia : di Hiole)piatra – der Stein (pronunţia : dea Ştain)plaja – der Strand (pronunţia : dea Ştrand)planta – die Pflanze (pronunţia : di Pflanţe)podul – die Brücke (pronunţia : di Briuche)pomul – der Baum (pronunţia : dea Baum)rădăcina – die Wurzel (pronunţia : di vurţel)răsăritul soarelui – der Sonnenaufgang (pronunţia : dea Zonen-auf-gang)râul – die Fluss (pronunţia : di Flus)soarele – die Sonne (pronunţia : di Zone)strada – die Straße (pronunţia : di Ştrase)ţara – das Land (pronunţia : das Land)terenul – das Feld (pronunţia : das Feld)trandafirul – die Rose (pronunţia : di Roze)tufişul – der Busch (pronunţia : dea Buş)tunetul – der Blitz (pronunţia : dea Bliţ)valea – das Tal (pronunţia : das Tal)valul – die Welle (pronunţia : di vele)vîntul – der Wind (pronunţia : dea vind)vremea – das Wetter (pronunţia : das vetăr)zăpada – der Schnee (pronunţia : dea Şne)
Animale in Germana
Animalele (Vocabular) – Tiere ( Wortschatz): albina – die Biene (pronunţia : di Bine)balena – der Wal (pronunţia : dea Val)broasca – der Frosch (pronunţia : dea Froş)broasca ţestoasă – die Schildkröte (pronunţia : di Şild-kreote)
calul – das Pferd (pronunţia : das Pferd)capra – die Ziege (pronunţia : di ţighe)căprioara – der Hirsch (pronunţia : dea Hirş)cătelul – der Hund (pronunţia : dea Hund)cimpanzeul – der Schimpanse (pronunţia : dea Şimpanţe)crocodilul – das Krokodil (pronunţia : das crocodil)curcanul – der Truthahn (pronunţia : dea Trut-han)fluturele – der Schmetterling (pronunţia : dea Şmetăr-ling)furnica – die Ameise (pronunţia : di Amize)găina – das Huhn (pronunţia : das Huhn)girafa – die Giraffe (pronunţia : di girafe)gorila – der Gorilla (pronunţia : dea Gorila)iepurele – der Hase (pronunţia : dea Haze)leul – der Löwe (pronunţia : dea Leove)liliacul – die Fledermaus (pronunţia : di Fledăr-maus)lupul – der Wolf (pronunţia : dea Volf)măgarul – der Esel (pronunţia : dea aizăl)maimuţa – der Affe (pronunţia : dea afe)oaia – das Schaf (pronunţia : das Şaf)paianjenul – die Spinne (pronunţia : di Şpine)papagalul – der Papagei (pronunţia : dea Papagai)pasărea – der Vogel (pronunţia : dea fogăl)pinguinul – der Pinguin (pronunţia : dea Pinguin)pisica – die Katze (pronunţia : di Kaţe)pisicuţa – das Kätzchen (pronunţia : das Keţen)porcul – das Schwein (pronunţia : das Şvain)raţa – die Ente (pronunţia : di Ente)şarpele – die Schlange (pronunţia : di Şlanghe)scorpionul – der Skorpion (pronunţia : dea Skorpion)şoricelul – die Maus (pronunţia : di Maus)ţânţarul – die Mücke (pronunţia : di Miuke)taurul – der Stier (pronunţia : dea Ştir)tigrul – der Tiger (pronunţia : dea Tigăr)ursul -der Bär (pronunţia : dea Bea)vaca – die Kuh (pronunţia : di cu)veveriţa – das Eichhörnchen (pronunţia : das aih-heorn-hăn)viţelul – das Kalb (pronunţia : das Kalb)vulpea – der Fuchs (pronunţia : dea Fucs)vulturul – der Adler (pronunţia : dea Adlăr)zebra – das Zebra (pronunţia : das ţibra)
Alimente in Germana
Mâncare (Vocabular) – Essen (Wortschatz): bacon – der Speck (pronunţia : dea şpeih)cârnatul – die Wurst (pronunţia : di vurst)carnea – das Fleisch (pronunţia : das flaiş)carnea de miel – das Lammfleisch (pronunţia : das Lam-flaiş)
carnea de pasăre – das Geflügel (pronunţia : das Ghefliugăl)carnea de porc – das Schweinefleisch (pronunţia : das şvaine-flaiş)carnea de vacă – das Rindfleisch (pronunţia : das Rind-flaiş)carnea de vită – das Kalbfleisch (pronunţia : das Kalb-flaiş)caşcavalul – der Käse (pronunţia : dea cheze)ciocolata – die Schokolade / die Praline (pronunţia : di şocolade / di Praline)crabul – der Krebs (pronunţia : dea crebs)curcanul – der Truthahn (pronunţia : dea Trut-han)friptura – der Braten / das Steak (pronunţia : dea Bratăn / das şteac)fructele de mare – die Meeresfrüchte (pronunţia : di Meres-friute)găina – das Huhn (pronunţia : das Huhn)găluşte – Nudeln (pronunţia : niu-dăl)gemul – die Marmelade (pronunţia : di Marmelade)grătarul – der Grill (pronunţia : dea Gril)îngheţata – das Eis (pronunţia : das ais)mierea – der Honig (pronunţia : dea Honig)orezul – der Reis (pronunţia : dea Rais)ouă – Eier (pronunţia : a-ia)oul – das Ei (pronunţia : das Ai)pâinea – das Brot (pronunţia : das Brot)peştele – der Fisch (pronunţia : dea Fiş)raţa – die Ente (pronunţia : di Ente)şunca – der Schinken (pronunţia : dea şincăn)tortul – die Torte (pronunţia : di Torte)untul – die Butter (pronunţia : di Butăr)salata – der Salat (pronunţia : dea Zalat)supa – die Suppe (pronunţia : di Zupe)zahărul – der Zucker (pronunţia : dea ţucăr)
Tacâmurile – das Besteck (pronunţia : das Beştec) linguriţa – der Löffel (pronunţia : dea Leofăl)furculiţa – die Gabel (pronunţia : di Gabăl)cuţitul – das Messer (pronunţia : das Mesăr)farfuria – der Teller (pronunţia : dea Tela)vasele – das Geschirr (pronunţia : das Geşir)paharul – das Glas (pronunţia : das Glas)sticla – die Flasche (pronunţia : di Flaşe)
Băuturi (Vocabular) – Getränke (Wortschatz): apă – das Wasser (pronunţia : das Vasăr)apă minerală – Mineralwasser (pronunţia : mineral-vasăr)alcoolul – der Alkohol (pronunţia : dea alcool)băutură nonalcoolică – alkoholfrei (pronunţia : alcool-frai)berea – das Bier (pronunţia : das bir)cafea fără cofeină – koffeinfreien Kaffee (pronunţia : cofain-frai cafe)cafeaua – der Kaffee (pronunţia : dea cafe)ceaiul – der Tee (pronunţia : dea Ti)ciocolata caldă – heiß Schokolade (pronunţia : hais şocolade)laptele – die Milch (pronunţia : di milh)sucul – der Saft (pronunţia : dea zaft)vin roşu – Rotwein (pronunţia : Rot-vain)vin alb – Weißwein (pronunţia : vais-vain)vinul – der Wein (pronunţia : dea vain)
Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal:serveţelul – die Serviette (pronunţia : di Zerviete)sarea – das Salz (pronunţia : das Zalţ)piperul – der Pfeffer (pronunţia : dea Pfefăr)masa – der Tisch (pronunţia : dea Tiş)gustul – der Geschmack (pronunţia : dea Geşmac)gustos – lecker (pronunţia : lecăr)uleiul – das Öl (pronunţia : das oil)oţetul – der Essig (pronunţia : dea Esig)muştarul – der Senf (pronunţia : dea Zenf)gheaţa – das Eis (pronunţia : das ais)ospătarul – der Kellner (pronunţia : dea Kelnăr)ospătăriţa – die Kellnerin (pronunţia : di Kelne-rin)meniul – die Speisekarte (pronunţia : di şpaize-carte)comanda – die Bestellung (pronunţia : di Beştelung)a plăti – zahlen / bezahlen (pronunţia : ţalăn / biţalăn)Nota, Vă rog! – Zahlen bitte! (pronunţia : ţalăn bite!)gustarea – der Imbiss (pronunţia : dea imbis)masa de prânz – das Mittagessen (pronunţia : das Mit-tag-esăn)cina – das Abendessen (pronunţia : das Abănd-esăn)micul dejun – das Frühstück (pronunţia : das Friu-ştiuc)
Germana in calatorie
aeroportul – der Flughafen (pronunţia : dea Flug-hafăn)agenţia de turism – das Reisebüro (pronunţia : das Raize-biuro)autobuzul – der Bus (pronunţia : dea Bus)automobilul – das Auto (pronunţia : das Auto)avionul – das Flugzeug (pronunţia : das Flug-ţoig)a ateriza – landen / zu landen (pronunţia : landăn / ţu landăn)a călători – reisen (pronunţia : raizăn)a merge cu bicicleta – radfahren (pronunţia : rad-farăn)
a zbura – fliegen / zu fliegen (pronunţia : fligăn / ţu fligăn)bagajul – das Gepäck (pronunţia : das Gepec)barca – das Boot (pronunţia : das Bot)bicicleta – das Fahrrad (pronunţia : das Farad)biletele de avion – die Flugkarten (pronunţia : di Flug-kartăn)biroul informaţii – das Auskunftsbüro (pronunţia : das Aus-cunfţ-biuro)călătoria – die Reise (pronunţia : di Raize)check-in – der Check-in / Abfertigung (pronunţia : dea Check-in / Abfertigung)decolare – der Abflug / start (pronunţia : dare Abflug / ştart)destinaţia – die Destination / das Reiseziel (pronunţia : di Deztinaţion / das Raizeţil)excursia – die Reise (pronunţia : di Raize)gara – Bahnhof (pronunţia : Banhof)geanta – die Tasche (pronunţia : di Taşe)hotelul – das Hotel / der Gasthof (pronunţia : das Hotel / dea Gasthof)maşina – der Wagen / PKW (pronunţia : dea vagăn / Pkv)mergem pe jos – zu Fuss (pronunţia : ţu Fus)metroul – die U-Bahn (pronunţia : di u-Ban)motocicleta – das Motorrad (pronunţia : das Motorad)nava – das Schiff (pronunţia : das Şif)oficiul vamal – das Zollamt (pronunţia : das ţol-amt)pasagerul – der Passagier / der Fahrgast (pronunţia : dea Pasajer / dea Fargast)paşaportul – der Pass (pronunţia : dea Pas)plecări – die Abfahrt (pronunţia : di Abfart)pregătiţi de decolare – startbereit (pronunţia : ştart-berait)ruta – die Route (pronunţia : di Rute)scopul – Ziel (pronunţia : ţil)sosiri – die Ankunft (pronunţia : di Ancunft)staţia de tren – der Bahnhof (pronunţia : dea Ban-hof)strada – die Straße (pronunţia : di Ştrase)strada principală – Hauptstraße (pronunţia : Haupt-ştrase)ţara – das Land (pronunţia : das Land)traficul auto – der Verkehr (pronunţia : dea fachea)trenul – der Zug (pronunţia : dea ţug)valiza – der Koffer (pronunţia : dea Kofăr)
Haine / Imbracaminte in Germana
Îmbrăcăminte (Vocabular) – Kleidung (Wortschatz): blugi – die Jeans (pronunţia : di gins)bluza – die Bluse (pronunţia : di Bluze)cămaşa – das Hemd (pronunţia : das Hemd)cămasă cu mâneci scurte – Kurzarmhemd (pronunţia : curţ-arm-hemd)cămasă cu mâneci lungi – Langarmhemd (pronunţia : lang-arm-hemd)ciorapi – die Socke / der Strumpf (pronunţia : di zokay / dea ştrumf)cizma – der Stiefel (pronunţia : dea ştifăl)costumul bărbătesc – der Anzug (pronunţia : dea Anţug)costumul de baie – der Badeanzug (pronunţia : dea Bade-anţug)cravata – die Krawatte (pronunţia : di cravate)
fusta – der Rock (pronunţia : dea roc)geaca – die Jacke (pronunţia : di iache)geaca sport – das Sakko (pronunţia : das zaco)geanta – die Tasche (pronunţia : di taşe)haina – der Mantel (pronunţia : dea mantăl)lenjeria intima – die Unterwäsche (pronunţia : di untăr-veşe)pantaloni – die Hose (pronunţia : di hoze)pantaloni scurti – kurze Hosen (pronunţia : curţe Hozăn)pantofi – die Schuhe (pronunţia : di şue)pantoful – der Schuh (pronunţia : dea şu)pelerina de ploaie – der Regenmantel (pronunţia : dea regen-mantăl)pijamalele – der Schlafanzug (pronunţia : dea şlaf-anţug)puloverul – der Pulli / der Pullover (pronunţia : dea puli / dea pulovăr)rochia – das Kleid (pronunţia : das claid)sandala – die Sandale (pronunţia : di zandale)sutienul – der BH / der Büstenhalter (pronunţia : dea BeHa / dea Biustăn-haltăr)tricoul – das T-Shirt (pronunţia : das ti-şărt)
Accesorii (Vocabular) – Zubehör (Wortschatz):ceasul – die Armbanduhr (pronunţia : di Arm-band-ur)cureaua – der Gürtel (pronunţia : dea ghiur-tăl)eşarfa – der Schal (pronunţia : dea şal)eşarfa pentru cap – das Kopftuch (pronunţia : das cof-tuh)mănuşa – der Handschuh (pronunţia : dea Hand-şu)ochelarii – die Brille (pronunţia : di Brile)ochelarii de soare – die Sonnenbrille (pronunţia : di Zonen-brile)pălăria – der Hut (pronunţia : dea Hut)poşeta – die Handtasche (pronunţia : di Hand-taşe)umbrela – der Regenschirm (pronunţia : dea reghen-şirm)
Bijuterii (Vocabular) – Schmuck (Wortschatz):brăţara – das Armband (pronunţia : das Arm-band)cercelul – der Ohrring (pronunţia : dea Oring)inelul – der Ring (pronunţia : dea Ring)lanţul – die Halskette (pronunţia : di Halskettare)
Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal:scump – teuer (pronunţia : toia)ieftin – billig (pronunţia : bilig)e prea scump – das ist zu teuer (pronunţia : das ist ţu toia)nu vreau – ich will es nicht (pronunţia : ih vil es niht)o iau – ich nehme es (pronunţia : ih neme es)o pungă, vă rog – eine Tüte bitte (pronunţia : aine tiute bite)
Vocabular de produse cosmetice in Germana
În această lecţie oferită de waialo.com vă puteţi dezvolta vocabularul German cu termeni folosiţi atunci când vine vorba de produse cosmetice şi îngrijire personală.
Cosmetice (Vocabular) – Kosmetik (Wortschatz): aparat de ras – das Rasiermesser (pronunţia : das Raziăr-mesăr)apă de cologne – das Kölnisch Wasser (pronunţia : das coloniş vasăr)aţă dentară – die Zahnseide (pronunţia : di ţan-zaide)cremă de ras – die Rasiercreme (pronunţia : di Raziăr-creme)fard – die Schamröte (pronunţia : di Şam-reote)fixativ – der Haarfestiger (pronunţia : dea Har-festigăr)gel de duş – das Duschgel (pronunţia : das Duş-gel)lac de unghii – der Nagellack (pronunţia : dea Nagăl-lac)machiaj – die Schminke (pronunţia : di Şminche)ondulator – der Lockenstab (pronunţia : dea Lochen-ştab)parfum – das Parfüm (pronunţia : das Parfium)pastă de dinţi – die Zahnpasta (pronunţia : di ţan-pasta)periuţa de dinţi – die Zahnbürste (pronunţia : di ţan-biurste)pieptene – der Kamm (pronunţia : dea kam)pudră – der Puder (pronunţia : dea Pudăr)rimel – die Wimperntusche (pronunţia : di vimpern-tuşe)ruj – der Lippenstift (pronunţia : dea Lipen-ştift)şampon – das Shampoo (pronunţia : das Şampu)săpun – die Seife (pronunţia : di saife)spumă – der Schaum (pronunţia : dea Şaum)uscător de păr – der Fön (pronunţia : dea Feon)
Termeni uzuali din sport in Germana
Aici puteţi studia traducerea Română Germană a termenilor uzuali folosiţi în sport, tot aici, puteţi învăţa denumirile în Germană a celor mai comune sporturi din lume.
Urări, mesaje şi cuvinte uzuale folosite de Crăciun în limba Germană.
Urările sau mesajele de Crăciun trebuie să vină din inimă, prin urmare, cu ajutorul nostru veţi învăţa să formulaţi singuri un mesaj sau o urare de Crăciun în limba Germană. Pe această pagină veţi găsi: exemple de mesaje şi urări în Germană, cuvinte uzuale folosite de Crăciun în Germană, traduceri, sfaturi de pronunţie, etc.Vom începe cu elementele esenţiale, şi anume, vom învăţa cum se traduce, se scrie şi se pronunţă cuvântul Crăciun şi expresia Crăciun fericit! în limba Germană. Cuvântul Crăciun în limba Germană se traduce Weihnachten şi se pronunţă ‘vai-nah-tăn’. Acum să vedem cum se spune Crăciun fericit! în Germană. După cum am învăţat mai devreme la Crăciun germanii spun Weihnachten, problemele încep atunci când vrem să spunem fericit, deoarece, la fericit germanii spun în multe feluri (glücklich, zufrieden, froh şi fröhlich), din cele patru variante doar două sunt exact ceea ce căutăm noi, şi anume: froh şi fröhlich; toate cele patru variante fiind adjective pot reprezenta mai multe însuşiri, spre exemplu: glücklich mai reprezintă şi norocos iar zufrieden mai reprezinta şi mulţumit; de aceea variantele corecte sunt froh (fericit; bucuros) şi fröhlich (fericit; vesel), în concluzie, dacă vrem să spunem Crăciun fericit! în limba Germană vom avea două variante corecte din care să alegem, si anume: Frohe Weihnachten! (pronunţia: fro vai-nah-tăn) şi varianta a doua Fröhliche Weihnachten! (pronunţia: froi-li-he vai-nah-tăn).În continuare, veţi învăţa cum să folosiţi cuvântul doresc în diferite expresii folosite de Crăciun în limba Germană. Dacă doriţi să spuneţi în mod formal vă doresc… sau vă urez… în limba Germană veţi spune Ich wünsche Ihnen… (pronunţia: ih viunşe inăn), dacă doriţi să spuneţi vă doresc… sau vă urez… în Germană unei persoane apropiate în mod informal veţi spune Ich wünsche dir… (pronunţia: ih viunşe dia); acum să vedem cum putem folosi Ich wünsche Ihnen… şi Ich wünsche dir… în expresii de Crăciun, spre exemplu: dacă vreţi să spuneţi Vă doresc (urez) un Crăciun fericit! (formal) în limba Germană veţi spune Ich wünsche Ihnen frohe Weihnachten! (pronunţia: ih viunşe inăn fro vai-nah-tăn), daca vreti sa spuneti Vă doresc (urez) un Crăciun fericit! (informal) în limba Germană veţi spune Ich wünsche dir frohe Weihnachten! (pronunţia: ih viunşe dia fro vai-nah-tăn). Dacă transmiteţi urări din partea mai multor persoane (de exemplu din partea familiei dvs.) şi doriţi să spuneţi “vă dorim…” sau “vă urăm…”, atunci veţi spune “Wir wünschen Ihnen…” (pronunţia: via viunşe inăn), spre exemplu: dacă vreţi să spuneţi “Vă urăm (dorim) un Crăciun fericit!, veţi spune “Wir wünschen Ihnen frohe Weihnachten!” (pronunţia: via viunşe inăn fro vai-nah-tăn).Mai jos veţi găsi un tabel ce conţine cuvinte uzuale folosite de Crăciun, aceste cuvinte vă pot fi de ajutor atunci când doriţi să purtaţi conversaţii în limba Germană despre Crăciun sau când veţi crea un mesaj personalizat de Crăciun în limba Germană.
VOCABULAR DE CRĂCIUN ROMÂN-ENGLEZ:
ROMÂNĂ GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
Ajunul Crăciunului Heiligabend hai-lih-abănt
Ajunul Crăciunului Weihnachtsabend vainahţ-abănt
a cânta singen zin-găn
Biblie Bibel bi-băl
bomboane Süßigkeiten ziu-zih-cai-tăn
bradul (pomul) de Crăciun Tannenbaum tanen-baum
bradul (pomul) de Crăciun Weihnachtsbaum vainahţ-baum
bulgăre de zăpadă Schneeball şne-bal
cadou Geschenk ghi-şenc
Cei Trei Magi Die Heiligen Drei Könige di hai-li-găn drai chio-ni-găn
colind(e) lied(e) lid(ă)
colind de Crăciun Weihnachtslied vainahţ-lid
Crăciun Weihnachten vai-nah-tăn
fulg de nea (de zăpadă) Schneeflocke şne-floche
fursecuri Kekse chec-se
fursecuri Plätzchen ple-ţien
horn Schornstein şorn-ştain
înger Engel engăl
jucărie Spielzeug şpil-ţoig
lumânare Kerze cherţe
lumini Lichter lih-tăr
Lumini de Crăciun Weihnachtsbeleuchtung vainahţ-be-loitung
Lumini de Crăciun Weihnachtslichter vainahţ-lih-tăr
Moş Crăciun Weihnachtsmann vainahţ-man
om de zăpadă Schneemann şne-man
rege König chio-nih
sfânt heilig hai-lih
Sfântul Nicolae Nikolaus nico-laus
şemineu Kamin camin
Un An Nou Fericit! Ein frohes neues Jahr! ain froes noes iar
zăpadă Schnee şne
Ziua Sfântului Nicolae Nikolaustag nicolaus-tag
În următoarele rânduri gasiţi texte în limba Germană ce pot fi folosite ca urări sau mesaje de Crăciun. Sperăm că următoarele exemple de texte să fie o sursă de inspiraţie în mesajele viitoare pe care le veţi compune pentru cei dragi.
Germană:Ein frohes Weihnachtsfest und alles Gute zum neuen Jahr!
Pronunţia / Se citeşte:ain froes vainahţ-fest und ales gute ţum noien iar!
Română:Sărbători fericite (de Crăciun) şi toate cele bune pentru noul an!
Germană:Herzliche Weihnachtsgrüße und alle guten Wünsche für ein erfolgreiches neues Jahr!
Pronunţia / Se citeşte:herţ-li-he vainahţ-gruse und ale gutăn viunşe fiur aine efol-craihe noies iar!
Română:Vă salut cu drag de Crăciun şi vă doresc toate cele bune într-un an nou prosper!
Germană:Wir wünschen frohe Weihnachtsfeiertage, Gesundheit und Glück für das kommende Jahr.
Pronunţia / Se citeşte:ai uiş iu ă meri cris-măs, meni ghifţ from santa clouz end ă hapi niu iăr.
Română:Vă dorim sărbători fericite (de Crăciun), sănătate şi noroc pentru anul următor.
