• Determinarea preci5iei, formei si po5i iei reciproce a suprafe elor .///.... pag 682ț ț
• ncercările metalelor //////////..///../...//////.... pag 601• Măsurarea parametrilor func ionali ai ma inilorunelte;presiune, tura ie, temperatura,ț ș ț
de<it= /////////////////////..//////.... pag 61>
C"/i#o-,- II
S7D7V7*,ri si #e<!o-o8ii fo-osi#e -" o/er" ii-e e /re-,cr3ri .ec"!ice$ț
• (unoa terea sculelor necesare reali5ării diferitelor opera ii mecanice de prelucrareș ț
/////////////////////////../////... pag 612• Parametri geometrici si constructivi ai sculelor ///////////.... pag 6?1• Materiale si semifa<ricate folosite la reali5area sculelor ///////./. pag 696• Ma ini, utila@e, S.D.Vuri si tehnologii folosite //////////// pag 627ș
• "eali5area sculelor pentru a chiere, trasare, taiere, 3ndreptare, 3ndoire, găurire, filetare,ș
Orele de la<orator tehnologic Bi orele de instruire practică se pot desfăBura att 3nla<oratoarele Bi atelierele unităJii de 3nvăJămnt, ct Bi la operatorul economicKinstituJia
pu<lică parteneră pentru pregătirea practică.
Stagiul de pregătire practică (D% se reali5ea5ă la operatorul economicKinstituJia pu<lică parteneră pentru a răspunde nevoilor anga@atorilor din sectorul #MM, stagiul de pregătire practică poate fi organi5at Bi 3n unitatea de 3nvăJămnt, conform cadrului legal3nvigoare.
%#S$A !N#$)C#%O" D' (OMP'$'N$' D#N S$ANDA"D'%' D' P"'-)$#"'P"O+'S#ONA%) P' (A"' S' +!NDAM'N$'A&) (!""#(!%!M!%
!N#$)C# D' (OMP'$'N$' $'HN#('
SDV!"# !$#%#&A$' N P"OD!(C#A A"$#&ANA%) E# P"'S$A"'A
S'"V#(##%O"
'*'(!$A"'A OP'"AC##%O" E# P"OD!S'%O" P' MAE#N# D' P"'%!("A"'M'(AN#()
(ON+'(C## M'$A%#(' A"$#&ANA%', D' !& (ASN#( E# -OSPOD)"'S(
N$"'C#N'"'A E# "'PA"A"'A P"OD!S'%O" A"$#&ANA%' E# A !$#%A'%O" SP'(#+#('
Mo,-,- I$ SDV*URI UTILI9ATE @N PRODUCIAARTI9ANALĂ SI
Modulul GSDV!"# !$#%#&A$' N P"OD!(C#A A"$#&ANA%) E# P"'S$A"'A
S'"V#(##%O" face parte din pregătirea practică necesară do<ndirii calificării profesionale G%ăcătuB mecanic prestări servicii, clasa a *la, 3nvăJămnt profesional de> ani, Bi are alocat un număr de 691 ore conform planului de 3nvăJămnt, din care:
Modulul GSDVuri utili5ate 3n producJia arti5anală Bi prestarea serviciilor vi5ea5ădo<ndirea de competenJe specifice calificării G%ăcătuB mecanic prestări servicii, 3n
perspectiva folosirii tuturor achi5iJiilor 3n practicarea acestei calificării BiKsau 3n
continuarea pregătirii 3ntro calificare de nivel 8.
>. !nitateaK unităJile de competente la care se referă modulul:
GSDV!"# !$#%#&A$' N P"OD!(C#A A"$#&ANA%) E# P"'S$A"'AS'"V#(##%O"
• Sta<ileBte necesarul de SDVuri 3n funcJie de specificul lucrărilor reali5ate.• 'Fecută scule, dispo5itive Bi verificatoare specifice pentru activitatea proprie•
'Fecută scule Bi unelte pentru diferiJi clienJi• "econdiJionea5ă scule Bi unelte8. (orelarea re5ultatelor 3nvăJării si criteriilor de evaluare
MOD!%!%: SDV!"# !$#%#&A$' N P"OD!(C#A A"$#&ANA%) E#P"'S$A"'A S'"V#(##%O"
(unoBtinJe Deprinderi (riterii de evaluare
"e5ultatul 3nvăJării 6: Sta<ileBte necesarul de SDVuri 3n funcJie de specificul lucrărilor reali5ate.
o "econdiJionare: sudarea, poli5area, călirea,refacerea părJii tăietoare,reascuJirea
o 'FecutăoperaJii derecondiJionare
0. (onJinutul formării
Se recomandă, parcurgerea 3n ordine, a următoarelor teme:
$ema 6: Sta<ilirea necesarului de SDVuri specifice lucrărilor reali5ate
• SDVuri specifice pentru:
operaJii pregătitoare operaJii de prelucrare manuală sau mecanică operaJii de 3ntreJinere Bi reparare operaJii specifice calificării ;torsionare, imprimare, acoperiri Bi protecJii anticorosive,
gravare Bi inscripJionare=• Mi@loace de măsurare sau verificare pentru: măsurarea lungimilor măsurarea unghiurilor măsurarea suprafeJelor determinarea preci5iei formei Bi po5iJiei reciproce a suprafeJelor verificarea proprietăJilor
(onJinuturile programei modulului GS.D.V.uri utili5ate 3n producJia arti5anală Bi prestarea serviciilor tre<uie să fie a<ordate 3ntro manieră fleFi<ilă, diferenJiată, Jinndcont de particularităJile colectivului cu care se lucrea5ă Bi de nivelul iniJial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămne la latitudinea cadrelor didactice care predauconJinutul modulului, 3n funcJie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoBtinJe
anterioare ale colectivului cu care lucrea5ă, de compleFitatea materialului didacticimplicat 3n strategia didactică Bi de ritmul de asimilare a cunoBtinJelor de către colectivulinstruit.
Modulul Q S.D.V.uri utili5ate 3n producJia arti5anală Bi prestarea serviciilor poate3ncorpora, 3n orice moment al procesului educativ, noi mi@loace sau resurse didactice.Orele se recomandă a se desfăBura 3n la<oratoare Bi ateliere din unitatea de 3nvăJămntsau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor preci5ate 3n unităJile decompetenJe menJionate mai sus.
?. Se recomandă a<ordarea instruirii centrate.pe elev prin, proiectarea unor activităJi de a3nvă are variate, prin care să fie luate 3n considerare stilurile individuale de 3nvăJare aleț
fiecărui elev.
Acestea vi5ea5ă următoarele aspecte:
• aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activi5area structurilor cognitive Bi operatorii aleelevilor, pe eFersarea potenJialului psiho fi5ic al acestora, pe transformarea elevului 3ncoparticipant la propria instruire Bi educaJie
• 3m<inarea Bi o alternanJă sistematică a activităJilor <a5ate pe efortul individual al elevului;documentarea după diverse surse de informare, o<servaJia proprie, eFerciJiul personal,instruirea programată, eFperimentul Bi lucrul individual, tehnica muncii cu fiBe= cuactivităJile ce solicită efortul colectiv ;de echipă, de grup= de genul discuJiilor, asaltuluide idei, etc.
• folosirea unor metode care să favori5e5e relaJia nemi@locită a elevului cu o<iectele
cunoaBterii, prin recurgere la modele concrete• 3nsuBirea unor metode de informare Bi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre 3nvăJare continuă.
Pentru atingerea o<iectivelor programei Bi de5voltarea la elevi a deprinderilor vi5ate de parcurgerea modulului, recomandăm ca 3n procesul de 3nvăJareKpredare să se utili5e5e cu precădere metode <a5ate pe acJiune, cum ar fi:
• efectuarea de lucrări practice• citirea Bi interpretarea desenelor simple• metode eFplorative ;o<servarea directă, o<servarea independentă=• metode eFpo5itive ;eFplicaJia, descrierea, eFemplificarea=.
Pentru achi5iJionarea competenJelor vi5ate de parcurgerea modulului QS.D.V.uri utili5ate3n producJia arti5anală Bi prestarea serviciilor, 3n continuare se recomandă ctevaeFemple de activităJi practice de 3nvăJare:
• eFerciJii aplicative Bi practice de identificare a S.D.V.urilor folosite 3n producJiaarti5anală Bi prestărilor de servicii
• eFerciJii aplicative Bi practice de recondiJionare scule Bi unelte de lucru•
eFerciJii aplicative de citire a documentaJiei tehnice Bi tehnologice• eFerciJii practice de măsurare Bi verificare
Se consideră că nivelul de pregătire este reali5at corespun5ător, dacă poate fi demonstratfiecare dintre re5ultatele 3nvăJării
9. Sugestii cu privire la evaluare
'valuarea repre5intă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadruldidactic va măsura eficienJa 3ntregului proces instructiveducativ. 'valuarea urmăreBtemăsura 3n care elevii Biau format competenJele propuse 3n standardele de pregătire
'valuarea repre5intă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadruldidactic va măsura eficienJa 3ntregului proces instructiveducativ. 'valuarea urmăreBtemăsura 3n care elevii Biau format competenJele propuse 3n standardele de pregătire
profesională.
2. Ii<liografie
• MO"A"! #. s.a. Manual de cultura de specialitate clasa a #* SAM, 'ditura S#-MA>770
• A"#'S s.a. Manual de cultura de specialitate clasa a #* SAM, 'ditura A"AM#S >770• NO#A "., %#%#ANA S$AN'S(! Organe de maBini si mecanisme 'ditura S#-MA
>77>• %#(H#A"DOPO% -. S.a. Mecanica aplicata clasa a *a 'ditura Didactica si
Pedagogica >771• SAVA #. $inichigiuvopsitor auto, 'ditura Didactica si Pedagogica, 6441 ;(oro5iunea
materialelor=• POP'S(! AD"#ANA $ehnologia ela<orării si prelucrării semifa<ricatelor, 'ditura
Didactica si Pedagogica, >77>• M)"-#N'AN V. s.a. !tila@ul Bi tehnologia meseriei. (onstrucJii de maBini manual
pentru clasele a #*a Bi a *a licee industriale cu profil mecanic ;lăcătuB construcJii demaBini= Bi anii # Bi ## Bcoli profesionale ;meseria lăcătuB mecanic= 'ditura Didactică BiRPedagogică, "A, 6441
MODULUL II$ E0ECUTAREA OPERAIILOR SIPRODUSELOR PE MAINI
DE PRELUCRARE MECANICĂ
6. Notă introductivă
Modulul G'*'(!$A"'A OP'"AC##%O" E# P"OD!S'%O" P' MAE#N# D'
P"'%!("A"' M'(AN#() face parte din pregătirea practică necesară do<ndirii
calificării profesionale G%ăcătuB mecanic prestări servicii, clasa a *la, 3nvăJămnt profesional de > ani, Bi are alocat un număr de >01 ore conform planului de 3nvăJămnt,din care:
Modulul G'Fecutarea operaJiilor Bi produselor pe maBini de prelucrare mecanică vi5ea5ădo<ndirea de competenJe specifice calificării G%ăcătuB mecanic prestări servicii, 3n
perspectiva folosirii tuturor achi5iJiilor 3n practicarea acestei calificării BiKsau 3ncontinuarea pregătirii 3ntro calificare de nivel 8.
>. !nitateaK !nităJile de competenJeK re5ultate ale 3nvăJării la care se referă modulul• '*'(!$A"'A OP'"AC##%O" E# P"OD!S'%O" P' MAE#N# D' P"'%!("A"'
M'(AN#()
Asigură condiJiile materiale necesare eFecutării operaJiilor pe maBini de prelucraremecanică
#dentifică posi<ilităJile tehnologice de funcJionare, prelucrare Bi reglare ale diferitelor maBini unelte
"eali5ea5ă repere Bi produse prin operaJii de prelucrare pe maBini unelte specifice• !$#%#&A"'A S.D.V.!"#%O", MAE#N#%O" E# !$#%A'%O" #dentifică SDVurile Bi utila@ele din dotarea locului de muncă 'Fplică construcJia Bi funcJionarea SDVurilor Bi a utila@elor. Selectea5ă S.D.V.urile Bi utila@ele conform cerinJelor documentaJiei tehnice +oloseBte SDVurile Bi utila@ele la lucrări specifice8. (orelarea re5ultatelor 3nvăJării si criteriilor de evaluare
MOD!%!%: '*'(!$A"'A OP'"AC##%O" E# P"OD!S'%O" P' MAE#N# D'P"'%!("A"' M'(AN#()
o OperaJii de deformare plastică 3ndoire,am<utisare, for@are,
presare, imprimare,
torsionare Bi
specifice
'FecutăoperaJii deasam<lare
specifice
produselor
de tăiere: eva5area, <ordurarea, eFtrudarea,tăierea, decuparea,
perforarea
Procedee de asam<lare: prin sudare electrică sauoFiga5, lipire, presare,nituire, prin pene, BtifturiBi caneluri, prin filete
MaBini Bi utila@e specifice:
strung, maBină de fre5at,maBină de găurit, poli5or electric fiF Bi K porta<il,maBină de rectificat, presăcu eFcentric, cuptor pentrufor@ă Bi tratamente termice,
<aie de răcire, sursăelectrică de sudare,generator acetilenă
"e5ultatul 3nvăJării 0: #dentifică SDVurile Bi utila@ele din dotarea locului de muncă
o S.D.V.uri Bi utila@e
specifice operaJiilor pregătitoare 3n vederea prelucrării o S.D.V.uri Biutila@e specifice operaJiilor de prelucrare prin aBchiereBi prin deformare plastică
#dentifică
SDVurispecificeoperaJiilor
pregătitoare 3nvederea
prelucrării
o #dentificăSDVurispecifice
operaJiilor de prelucrare prin
o "ecunoaBterea
S.D.V.urilor Biutila@elor din dotarealocului de muncă
MaBini Bi utila@e specifice: strung, maBină de fre5at, maBină de găurit, poli5or electric fiFBi K porta<il, maBină de rectificat, presă cu eFcentric, cuptor pentru for@ă Bi tratamentetermice, <aie de răcire, sursă electrică de sudare, generator acetilenă.
Produse: o<iecte de arti5anat, produse de u5 casnic Bi gospodăresc, feronerie, fier for@at,
o<iecte pentru decoraJiuni interioare Bi eFterioare, mic mo<ilier metalic, dispo5itive pentru 3nchidere Bi siguranJă ;<roaBte, <alamale, 5ăvoare, grila@e, gratii, garduri, uBi, porJi=, scule, unelte.
1. "esurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utili5area următoarelor resurse materialeminime:
• MaBini Bi utila@e specifice ;strung, maBină de fre5at, maBină de găurit, poli5or electric fiF
BiKporta<il, maBină de rectificat, presă cu eFcentric, cuptor pentru for@ă Bi tratamentetermice, <aie de răcire, sursă electrică de sudare, generator acetilenă=• Materiale didactice ;SDVuri specifice, materiale, planBe etc.=• DocumentaJie tehnică Bi tehnologică• Softuri educaJionale• (alculator • Videoproiector ?. Sugestii metodologice
(onJinuturile programei modulului G'Fecutarea operaJiilor Bi produselor pe maBini de
prelucrare mecanică tre<uie să fie a<ordate 3ntro manieră fleFi<ilă, diferenJiată, Jinndcont de particularităJile colectivului cu care se lucrea5ă Bi de nivelul iniJial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămne la latitudinea cadrelor didactice care predauconJinutul modulului, 3n funcJie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoBtinJeanterioare ale colectivului cu care lucrea5ă, de compleFitatea materialului didacticimplicat 3n strategia didactică Bi de ritmul de asimilare a cunoBtinJelor de către colectivulinstruit.
Modulul G'Fecutarea operaJiilor Bi produselor pe maBini de prelucrare mecanică poate
3ncorpora, 3n orice moment al procesului educativ, noi mi@loace sau resurse didactice.Orele se recomandă a se desfăBura 3n la<oratoare Bi ateliere din unitatea de 3nvăJămntsau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor preci5ate 3n unităJile decompetenJe menJionate mai sus.
Se recomandă a<ordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităJi de3nvăJare variate, prin care să fie luate 3n considerare stilurile individuale de 3nvăJare alefiecărui elev.
• aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activi5area structurilor cognitive Bi operatorii aleelevilor, pe eFersarea potenJialului psiofi5ic al acestora, pe transformarea elevului 3ncoparticipant la propria instruire Bi educaJie
• 3m<inarea Bi o alternanJă sistematică a activităJilor <a5ate pe efortul individual al elevului
;documentarea după diverse surse de informare, o<servaJia proprie, eFerciJiul personal,instruirea programată, eFperimentul Bi lucrul individual, tehnica muncii cu fiBe= cuactivităJile ce solicită efortul colectiv ;de echipă, de grup= de genul discuJiilor, asaltuluide idei, etc.
• folosirea unor metode care să favori5e5e relaJia nemi@locită a elevului cu o<iectelecunoaBterii, prin recurgere la modele concrete
• 3nsuBirea unor metode de informare Bi de documentare independentă, care oferădeschiderea spre autoinstruire, spre 3nvăJare continuă.
Pentru atingerea o<iectivelor programei Bi de5voltarea la elevi a deprinderilor vi5ate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca 3n procesul de 3nvăJareKpredare să se utili5e5e cu precădere metode <a5ate pe acJiune, cum ar fi:
• efectuarea de lucrări practice• citirea Bi interpretarea desenelor simple• metode eFplorative ;o<servarea directă, o<servarea independentă=• metode eFpo5itive ;eFplicaJia, descrierea, eFemplificarea=.
Pentru achi5iJionarea competenJelor vi5ate de parcurgerea modulului G'FecutareaoperaJiilor Bi produselor pe maBini de prelucrare mecanică, 3n continuare se recomandăcteva eFemple de activităJi practice de 3nvăJare:
• eFerciJii aplicative Bi practice de identificare a S.D.V.urilor Bi utila@elor folosite #a loculde muncă
• eFerciJii aplicative Bi practice de utili5are a S.D.V.urilor Bi utila@elor folosite laeFecutarea operaJiilor Bi produselor
• eFerciJii aplicativede citirea documentaJiei tehnice Bi tehnologice
Se consideră că nivelul de pregătire este reali5at corespun5ător, dacă poate fi demonstratfiecare dintre re5ultatele 3nvăJării
9. Sugestii cu privire la evaluare'valuarea repre5intă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadruldidactic va măsura eficienJa 3ntregului proces instructiveducativ. 'valuarea urmăreBtemăsura 3n care elevii
Biau format competenJele propuse 3n standardele de pregătire profesională.
'valuarea poate fi:
a= 3n timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a re5ultatelor
• #nstrumentele de evaluare pot fi diverse, 3n funcJie de specificul modulului Bi de metodade evaluare pro<e orale, scrise, practice.
• Planificarea evaluării tre<uie să ai<ă loc 3ntrun mediu real, după un program sta<ilit,evitnduse aglomerarea evaluărilor 3n aceeaBi perioadă de timp.
• Va fi reali5ată pe <a5a unor pro<e care se referă eFplicit la criteriile de performanJă Bi lacondiJiile de aplica<ilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat 3nStandardul de Pregătire Profesională pentru fiecare re5ultat al 3nvăJării.
<= +inală
"eali5ată printro lucrare cu caracter aplicativ Bi integrat la sfrBitul procesului de predareK3nvăJare Bi care informea5ă asupra 3ndeplinirii criteriilor de reali5are acunoBtinJelor, a<ilităJilor Bi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
• +iBe de o<servaJie• +iBe test• +iBe de lucru• +iBe de autoevaluare• $este de verificarea cunoBtinJelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip 3ntre<ări structurate sau itemi de tipre5olvare de pro<leme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
• Proiectul, prin care se evaluea5ă metodele de lucru, utili5area corespun5ătoare a <i<liografiei, materialelor Bi echipamentelor, acurateJea tehnică, modul de organi5are aideilor Bi materialelor 3ntrun raport. Poate fi a<ordat individual sau de către un grup deelevi.
• Studiul de ca5, care constă 3n descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei3nregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
• Portofoliul, care oferă informaJii despre re5ultatele Bcolare ale elevilor, activităJileeFtraBcolare etc.
n parcurgerea modulului se va utili5a evaluare de tip formativ Bi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenJelor. 'levii tre<uie evaluaJi numai 3n ceea ce priveBte do<ndirea competenJelor specificate 3n cadrul acestui modul. O competenJă seva evalua o singură dată.
'valuarea scoate 3n evidenJă măsura 3n care se formea5ă competenJele tehnice dinstandardul de pregătire profesional.
2. Ii<liografie• MO"A"! #. sa. Manual de cultura de specialitate clasa a #* SAM
'ditura S#-MA >770
• A"#'S s.a. Manual de cultura de specialitate clasa a #* SAM, 'ditura A"AM#S>770
• aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activi5area structurilor cognitive Bi operatorii aleelevilor, pe eFersarea potenJialului psihofi5ic al acestora, pe transformarea elevului 3ncoparticipant la propria instruire Bi educaJie
• 3m<inarea Bi o alternanJă sistematică a activităJilor <a5ate pe efortul individual al elevului
;documentarea după diverse surse de informare, o<servaJia proprie, eFerciJiul personal,instruirea programată, eFperimentul Bi lucrul individual, tehnica muncii cu fiBe= cuactivităJile ce solicită efortul colectiv ;de echipă, de grup= de genul discuJiilor, asaltuluide idei, etc.
• folosirea unor metode care să favori5e5e relaJia nemi@locită a elevului cu o<iectelecunoaBterii, prin recurgere la modele concrete
• 3nsuBirea unor metode de informare Bi de documentare independentă, care oferădeschiderea spre autoinstruire, spre 3nvăJare continuă.
• Pentru atingerea o<iectivelor programei Bi de5voltarea la elevi a deprinderilor vi5ate de parcurgerea modulului, recomandăm ca 3n procesul de 3nvăJareKpredare să se utili5e5e cu
precădere metode <a5ate pe acJiune, cum ar fi:• efectuarea de lucrări practice• citirea Bi interpretarea desenelor simple• metode eFplorative ;o<servarea directă, o<servarea independentă=• metode eFpo5itive ;eFplicaJia, descrierea, eFemplificarea=.• Pentru achi5iJionarea competenJelor vi5ate de parcurgerea modulului G(onfecJii metale
arti5anale, de u5 casnic Bi gospodăresc, 3n continuare se recomandă cteva eFemple deactivităJi practice de 3nvăJare:
• eFerciJii aplicative Bi practice de eFecuJie Bi asam<lare a confecJiilor metalice• eFerciJii aplicative de citire a documentaJiei tehnice Bi tehnologice•
alegerea materialelor necesare reali5ării reperelor ce compun confecJiile metalice
Se consideră că nivelul de pregătire este reali5at corespun5ător, dacă poate fi demonstratfiecare dintre re5ultatele 3nvăJării
?. Sugestii cu privire la evaluare
'valuarea repre5intă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadruldidactic va măsura eficienJa 3ntregului proces instructiveducativ. 'valuarea urmăreBtemăsura 3n care elevii Biau format competenJele propuse 3n standardele de pregătire
profesională.
'valuarea poate fi:
a= 3n timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a re5ultatelor 3nvăJării.
• #nstrumentele de evaluare pot fi diverse, 3n funcJie de specificul modulului Bi de metodade evaluare pro<e orale, scrise, practice.
• Planificarea evaluării tre<uie să ai<ă loc 3ntrun mediu real, după un program sta<ilit,evitnduse aglomerarea evaluărilor 3n aceeaBi perioadă de timp.
1. SAVA #. $inichigiuvopsitor auto, 'ditura Didactica si Pedagogica, 6441 ;(oro5iuneamaterialelor=
?. POP'S(! AD"#ANA $ehnologia ela<orării si prelucrării semifa<ricatelor, 'dituraDidactica si Pedagogica, >77>
9. M)"-#N'AN V. s.a. !tila@ul Bi tehnologia meseriei. (onstrucJii de maBini manual pentru clasele a #*a Bi a *a licee industriale cu profil mecanic ;lăcătuB construcJii demaBini= Bi anii # Bi ## Bcoli profesionale ;meseria lăcătuB mecanic=, 'ditura Didactică Bi
Modulul GN$"'C#N'"'A E# "'PA"A"'A P"OD!S'%O" A"$#&ANA%' E# A!$#%A'%O" SP'(#+#(' se parcurge 3n stagiul de pregătire practică 3n vedereado<ndirii calificării profesionale %ăcătuB mecanic prestări servicii, clasa a *la,3nvăJămnt profesional de > ani, Bi are alocat un număr de 617 ore de instruire practică,conform planului de 3nvăJămnt astfel:
87 oreKsăptămnă F 1 săptămniKan L 617 oreKan
Modulul G3ntreJinerea Bi repararea produselor arti5anale Bi a utila@elor specifice vi5ea5ădo<ndirea de competenJe specifice calificării G%ăcătuB mecanic prestări servicii, 3n
perspectiva folosirii tuturor achi5iJiilor 3n practicarea acestei calificării BiKsau 3ncontinuarea pregătirii 3ntro calificare de nivel 8.
>. !nitateaK !nităJile de competenJe la care se referă modulul• N$"'C#N'"'A E# "'PA"A"'A P"OD!S'%O" A"$#&ANA%' E# A !$#%A'%O"
SP'(#+#(' 'Fplică fenomenul u5ării. Verifică starea tehnică a produselor Bi utila@elor Asigură condiJiile materiale necesare efectuării operaJiilor de 3ntreJinere Bi reparare Aplică tehnologia de 3ntreJinere Bi reparare a mecanismelor Bi utila@elor 'Fecută operaJii de 3ntreJinere Bi reparare a mecanismelor, maBinilor Bi utila@elor din
domeniul prestărilor de servicii8. (orelarea re5ultatelor 3nvăJării si criteriilor de evaluare
activităJile ce solicită efortul colectiv ;de echipă, de grup= de genul discuJiilor, asaltuluide idei, etc.
• folosirea unor metode care să favori5e5e relaJia nemi@locită a elevului cu o<iectelecunoaBterii, prin recurgere la modele concrete
• 3nsuBirea unor metode de informare Bi de documentare independentă, care oferădeschiderea spre autoinstruire, spre 3nvăJare continuă.
Pentru atingerea o<iectivelor programei Bi de5voltarea la elevi a deprinderilor vi5ate de parcurgerea modulului, recomandăm ca 3n procesul de 3nvăJareKpredare să se utili5e5e cu precădere metode <a5ate pe acJiune, cum ar fi:
• efectuarea de lucrări practiceT• citirea Bi interpretarea desenelor simple• metode eFplorative ;o<servarea directă, o<servarea independentă=• metode eFpo5itive ;eFplicaJia, descrierea, eFemplificarea=.
Pentru achi5iJionarea competenJelor vi5ate de parcurgerea modulului Q3ntreJinerea Birepararea produselor arti5anale Bi a utila@elor specifice, 3n continuare se recomandăcteva eFemple de activităJi practice de 3nvăJare:
• eFerciJii aplicative Bi practice de eFecuJie a lucrărilor de 3ntreJinere a utila@elor dindomeniul prestărilor de servicii
• eFerciJii de identificare a u5urii mecanismelor Bi utila@elor din domeniul prestărilor deservicii
Se consideră că nivelul de pregătire este reali5at corespun5ător, dacă poate fi demonstratfiecare dintre re5ultatele 3nvăJării
?. Sugestii cu privire la evaluare
'valuarea repre5intă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadruldidactic va măsura eficienJa 3ntregului proces instructiveducativ. 'valuarea urmăreBtemăsura 3n care elevii Biau format competenJele propuse 3n standardele de pregătire
profesională.
'valuarea poate fi:
a= 3n timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a re5ultatelor 3nvăJării.
• #nstrumentele de evaluare pot fi diverse, 3n funcJie de specificul modulului Bi de metodade evaluare pro<e orale, scrise, practice.
• Planificarea evaluării tre<uie să ai<ă loc 3ntrun mediu real, după un program sta<ilit,evitnduse aglomerarea evaluărilor 3n aceeaBi perioadă de timp.
• Va fi reali5ată pe <a5a unor pro<e care se referă eFplicit la criteriile de performanJă Bi lacondiJiile de aplica<ilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat 3n
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare re5ultat al 3nvăJării.
Mo,-,- I * SDV*URI UTILI9ATE IN PRODUCTIAARTI9ANALA SI PRESTAREA SERVICIILOR
C"/i#o-,- I
S#"5i-ire" !eces"r,-,i e S7D7V7*,ri s/ecifice -,cr3ri-or re"-i:"#e7
S7D7V*,ri /e!#r, o/er" ii /re83#i#o"reț
CURĂAREA
(urăJarea este operaJia tehnologică prin care se 3ndepărtea5ă oFi5ii si impurităJile depuse pe suprafeJele semifa<ricatelor.
(urăJarea manuală se eFecută cu peria de srmă sau cu pn5ă a<ra5ivă acJionată
manual.
(urăJarea mecanică se eFecută:
prin aBchiere 3n to<e rotative prin sa<lare.
(urăJarea chimică ;decaparea= se eFecută 3n <ăi care conJin soluJii acide, care atacăsuprafaJa semifa<ricatului. După scoaterea din <aie, piesele se spală cu apă caldă Bi rece,
introducnduse apoi 3ntro soluJie de neutrali5are. (urăJarea termică constă 3n arderea Bi 3ndepărtarea stratului de impurităJi cu a@utorulflăcării unui ar5ător.
(urăJarea hidraulică constă 3n aruncarea unui @et de apă su< presiune asuprasemifa<ricatului 3ncăl5it. 3n urma răcirii <ruBte, la suprafaJa semifa<ricatului are loc ocontracJie puternică, ce produce crăparea Bi desprinderea stratului de oFi5i.
S"5-"re" es#e o/er"i" e c,r3"re .ec"!ic3 /ri! c"re se 1!e/3r#e":3 oFi:ii /ri!-o2ire" /iese-or c, ";,#or,- ,!,i ;e# e !isi/ i! c,"r7
etul este produs 3ntrun a@uta@ special ;du5ă=, racordat la reJeaua de aer comprimat.Sa<larea se poate eFecuta pe cale:
umedă, cu nisip ume5it 3n preala<il uscată, 3n interiorul instalaJiilor de sa<lare.
D,/3 .o,- e -,cr, i!s#"-"ii-e /e!#r, s"5-"re /o# fi$ /ri! "s/ir"ie /ri!8r"2i#"ie c3ere -i5er3 i /ri! ref,-"re7
(7 I!s#"-"i" /e!#r, s"5-"re /ri! "s/ir" ieț curăJă piese de dimensiuni mici. Aerulcomprimat trece din conducta 6, prin camera >, spre tu<ul 8. Nisipul care cade dinrecipientul 0 este antrenat de aerul atmosferic ce intră prin conducta 1 ca urmare a
depresiunii create 3n camera >. A@uns 3n camera >, prin conducta 1, nisipul este antrenat Bi proiectat, prin intermediul unui a@uta@ special ;du5ă=, asupra semifa<ricatului de curăJat ?,care este aBe5at su< a@uta@ la o distanJă de circa 677 mm. Nisipul tre<uie să fie uscat Bicernut fin, pentru a putea fi refolosit 3n cadrul circuitului 3nchis din instalaJie.
&7 I!s#"-"i" /e!#r, s"5-"re /ri! 8r"2i#"ie are conducta 6, prin care aerul comprimat pătrunde 3n camera de amestec >. Aerul antrenea5ă nisipul, care, datorită greutăJii proprii,cade din re5ervorul 8, prin orificiile 0, 3n camera de amestec >. 3n urma căderiigravitaJionale a nisipului 3n camera de amestec >, se formea5ă @etul necesar operaJiei desa<lare, aruncat prin tu<ul 1.
)7 I!s#"-"i" /e!#r, s"5-"re /ri! ref,-"re are conducta 6, prin care aerul pătrunde 3n
re5ervorul >, apăsnd pe supapa 8, care 3nchide orificiul de umplere cu nisip sau alice.Presiunea din cameră Bi greutatea proprie a nisipului sau alicelor determină căderea
granulelor 3n camera de amestec 0, de unde sunt refulate prin tu<ul 1 Bi proiectate prindu5a ? asupra semifa<ricatului de curăJat. Admisia aerului este oprită cnd toatăcantitatea de granule este evacuată, iar orificiul de admisie de la re5ervorul de alimentare9 este deschis automat. #nstalaJia este utili5ată pentru curăJarea pieselor mari.
REINEI
Procedeele de curăJare sunt: manuale, mecanice, chimice, termice Bi hidraulice.
Sa<larea este operaJia tehnologică prin care se 3ndepărtea5ă oFi5ii, prin lovirea pieselor cu a@utorul unui @et de nisip din cuarJ.
#nstalaJiile pentru sa<lare sunt: prin aspiraJie, prin gravitaJie Bi prin refulare.
Ie!#ific"i r3s/,!s,- corec#$
6. (urăJarea mecanică se eFecută cu: a= peria de srmă <= prin sa<lare c= 3n <ăi.
>. #nstalaJia prin refulare se utili5ea5ă pentru curăJarea pieselor a= mici <= mari.
8. Decaparea este curăJarea: a= chimică <= hidraulică c= termică.
ndreptarea la rece influenJea5ă proprietăJile mecanice ale metalelor astfel: măreBteduritatea, ridică limita de curgere, reduce re5ilienJa, măreBte re5istenJa la distrugere prinBocuri repetate.
Materialele care se pot 3ndrepta sunt numai metalele Bi alia@ele care au o plasticitate <ună.
OJelul cu un conJinut de car<on su< 7,1W Bi unele materiale neferoase ;plum<, 5inc,alia@e moi Bi semidure din aluminiu Bi cupru= se pot 3ndrepta la rece dacă au grosimea maimică de 87 07 mm. OJelurile pentru scule cu un conJinut de car<on mai mare de 6,>W,oJelul aliat Bi metalele neferoase dure se pot 3ndrepta la cald.
@!re/#"re" ."!,"-3
@!re/#"re" ."!,"-3 -" rece se reali5ea5ă prin lovire cu
ciocanul. Materialul suferă o du<lă deformare:
prima, datorită forJei de compresiune + a ciocanului, duce laalungirea suprafeJei lovite Bi este marcată prin urma lăsată deciocan pe suprafaJa materialului
a doua, datorită momentului de 3ncovoiere creat de forJa +,marcată prin micBorarea săgeJii f ;f > X f,=.
@!re/#"re" ."!,"-3 -" c"- se aplică atunci cnd efortul de lovire, orict ar fi de mare,
nu este suficient pentru efectuarea 3ndreptării la rece.Sc,-e is/o:i#i2e i ,#i-";e fo-osi#e -" 1!re/#"re" ."!,"-3
P-"c" e 1!re/#"#, de dimensiuni maFime 6,1F8 m>, eFecutată prin turnare din fontăcenuBie, cu suprafaJa de lucru perfect plană, se aBa5ă pe un postament rigid, 3ntrun loc
<ine iluminat.
Cioc"!e-e sunt eFecutate, de o<icei, 3n trei mărimi ;>17,177,6777 g=. (iocanul are două părJi: corpul Bi coada. (orpul ciocanului poate fi din oJel car<on de calitate, iar coada dinlemn de corn, carpen sau fag, <ine uscat Bi fără noduri. %a 3ndreptarea ta<lelor su<Jiri de
oJel sau a ta<lelor neferoase se folosesc ciocane din cupru, alamă, plum<, lemn saucauciuc.
Nico2"-e-e .ici, fiFate 3n menghină, se folosesc pentru 3ndreptarea profilelor.
Prese-e ."!,"-e, pentru 3ndreptarea <arelor Bi profilelor, pre5intă avanta@ul că eliminădeteriorarea suprafeJelor de la 3ndreptarea cu ciocanul.
Te<!o-o8i" 1!re/#3rii ."!,"-e
@!re/#"re" #"5-e-or i 5e!:i-or. Deformările sunt conturate cu cretă. $a<lele <om<atela centru se 3ndreaptă prin lovituri de ciocan aplicate de la marginile ta<lei spre centru,iar ta<lele deformate pe margini prin lovituri de la centru spre margini. %oviturile deciocan tre<uie aplicate perpendicular pe ta<lă, dese, 3nsă nu prea puternice. Pe măsură celoviturile se apropie de partea deformată, ele tre<uie să devină mai sla<e, dar să fieaplicate mai des. 3ndreptarea ta<lelor se mai poate face Bi prin 3ncăl5irea loculuideformat, urmată de o răcire locală Bi o ciocănire la rece.
Ien5ile su<Jiri, de metal, se 3ndreaptă cu ciocane din lemn sau cu capete din metale moisau se apasă cu o placă metalică.
@!re/#"re" s4r.e-or. Se eFecută prin tragerea srmei, 3n am<ele sensuri:
printre două <ucăJi din lemn, fiFate 3n menghină
peste o <ară cilindrică, prinsă 3n menghină.
@!re/#"re" 5"re-or7 Iarele cu grosimea pnă la 07 mm se 3ndreaptă manual, cuciocanul. Se aBa5ă <ara cu cur<ura 3n sus, pe placă, Bi apoi se aplică lovituri cu ciocanul
pe partea conveFă. Spre sfrBitul operaJiei, loviturile de ciocan se aplică pe toatălungimea <arei, avnd gri@ă ca ea să fie rotită continuu ;dacă este rotundă= sau 3ntoarsă de
pe o parte pe cealaltă ;dacă este dreptunghiulară sau pătrată=. Iarele cu grosimea peste07 mm se 3ndreaptă cu a@utorul presei manuale cu Buru<.
@!re/#"re" .ec"!ic3
Se poate eFecuta cu prese Bi maBini de 3ndreptat ;cu cilindri sau cu role=.
6. Prese-e pot fi: mecanice, pneumatice sau hidraulice.
>. M"i!i-e e 1!re/#"# c, ci-i!ri sunt folosite pentru 3ndreptarea ta<lelor.
Semifa<ricatul este trecut printre două rnduri de cilindri aBe5aJi 3n 5ig5ag: un rnd decilindri fără soJ ;conducători= Bi un număr de cilindri cu soJ ;conduBi= cu sensuri derotaJie inverse. Se utili5ea5ă 3n mod curent maBinile cu Bapte cilindri. $a<lele cudimensiuni mari se 3ndreaptă la maBini cu treispre5ece cilindri cu lungime mare,corespun5ătoare lăJimii ta<lei.
8. M"i!i-e e 1!re/#"# c, ro-e sunt folosite pentru 3ndreptarea <arelor, Jevilor Biar<orilor cu diametre 3ntre 07 27 mm. MaBina este alcătuită din trei perechi de role de
formă hiper<olică 6, > Bi 8, 3nclinate su< unghiul de >7 >1Y una faJă de cealaltă montate3n tam<urul 0. Acesta se roteBte Bi antrenea5ă cu el rolele care eFecută miBcarea de rotaJie
3n @urul aFei lor. "olele 6 produc miBcarea de avans a <arei, iar rolele > Bi 8 reali5ea5ă3ndreptarea.
n lucrările de lăctuBărie, trasarea repre5intă una dintrecele mai importante operaJii, deoarece de aceasta depindecalitatea confecJionării pieselor Bi evitarea o<Jinerii dere<uturi. Prin trasare, se indică limitele de prelucrare Bi se3nsemnea5ă aFele Bi centrele pieselor.
$rasarea se eFecută cu instrumente specifice trasării,utili5nd metodele 3nvăJate la desen tehnic.
Me#oe e #r"s"re /-"!3 i 1! s/" i,ș ț
$rasarea, 3n funcJie de forma Bi dimensiunile piesei, poate fi:
/-"!", eFecutata pe o singura fata a semifa<ricatului;ta<la sau <anda lata=
* 1! s/" i,ț , eFecutată pe mai multe fete ale semifa<ricatului ;de forma prismatica=
Am<ele se pot eFecuta:
,/3 ese!, 3n ca5ul unui număr redus de piese. %a 3nceput se trasea5ă aFele Bi liniilede <a5ă 3n raport cu care se vor trasa apoi celelalte linii. Se urmăreBte ca trasarea să se
facă avnd 3n vedere planele de croire cele mai economice de pe urma cărora să re5ulte ocantitate minimă de deBeuri
,/3 "5-o!, 3n ca5ul unei producJii mari. Ea<lonul, fiFat pe piesă cu a@utorul unor deme sau al unor greutăJi, este identic cu piesa de eFecutat
,/3 .oe-, care sunt asemănătoare cu cele după Ba<lon. 3n acest ca5, Ba<lonul va fi3nlocuit cu o piesă de@a eFecutată. Metoda este folosită 3n reparaJii, unde piesa u5ată va fifolosită ca model.
Dis/o:i#i2e /e!#r, s/ri;i!ire" si fiF"re" se.if"5ric"#,-,i e #r"s"#
M"s" e #r"s"# este o placă grea din fontă, de dimensiuni mari. 'a se aBa5ă ori5ontal peun postament solid ;metalic sau din lemn= sau pe o construcJie de 5idărie. Se impune casuprafaJa mesei să fie perfect plană Bi ori5ontală, 3ntruct masa de trasat formea5ă <a5ade plecare a măsurătorilor, 3n operaJiile de trasare.
Pris.e-e sunt dispo5itive din fontă care servesc la spri@inirea semifa<ricatului cu feJe plane.
Co-"re-e se eFecută din fontă Bi au formă de cornier cu aripi egale sau neegale, de caresemifa<ricatele de trasat se pot prinde cu Buru<uri, 3n plan vertical.
C"-e-e se folosesc la fiFarea semifa<ricatului la un anumit unghi de 3nclinare.
I!s#r,.e!#e e #r"s"#
Ac,- e #r"s"# se utili5ea5ă pentru 3nsemnarea pe material a liniilor a@utătoare sau a celor de contur. 'ste confecJionat din srmă de oJel de scule OS( 9, ascuJită Bi călită la vrfuri,cu lungimea de >77 877 mm Bi diametrul de 80 mm. Vrfurile sunt foarte ascuJite Bidure, iar unul dintre ele este 3ndoit pentru trasarea 3n interiorul golurilor. %a mi@loc are unmanBon de prindere.
P,!c#"#or,- se utili5ea5ă pentru marcarea centrelor găurilor ce urmea5ă a se eFecuta Bi pentru marcarea prin puncte a liniilor, trasate pe material, ce constituie limite de prelucrare. 'ste confecJionat din oJel de scule cu lungimea de 677617 mm. (apătul undese loveBte cu ciocanul este <om<at, iar celălalt este conic, cu unghiul la vrf de ?7Y.
Pentru marcarea punctelor, punctatorul tre<uie 3nti aBe5at 3nclinat pe punctele de3nsemnat apoi este adus 3n po5iJie verticală, 3n momentul aplicării loviturii de ciocan.
trasarea liniilor ori5ontale paralele cu suprafaJa mesei de trasat.
trasarea liniilor paralele cu marginea piesei.
Co./"s,- e #r"s"# se foloseBte la 3nsemnarea cercurilor, a arcelor de cerc, laconstruirea unghiurilor Bi la 3mpărJirea dreptelor 3n segmente egale. (ompasul tre<uie să
ai<ă o construcJie solidă care să asigure o distanJă constantă 3ntre picioarele compasului3n timpul trasării. Vrfurile sunt ascuJite Bi se tac de o<icei demonta<ile pentru a putea fischim<ate sau ascuJite. Pentru diametre foarte mari, se utili5ea5ă compasul cu <ara.
Ri8-e-e 8r""#e ec<ere-e - r"/or#o"re-e /e!#r, #r"s"re sunt similare cu cele folosite pentru măsurare. "iglele se confecJionea5ă din oJel Bi pot fi fleFi<ile sau rigide. 'cherulde trasat asigură unghiuri de 01Y, ?7Y, 47Y, 6>7Y Bi se utili5ea5ă pentru trasarea liniilor
perpendiculare.
R,-e#" e oe- are lungimea 3ntre > Bi >7 metri.
Dis/o:i#i2e-e /e!#r, #r"s"re" ce!#re-or capetelor ar<orilor Bi a ale5a@elor ;găurilor=circulare sunt, de o<icei, cu Btifturi.
"5-o"!e-e pentru trasat sunt piese plane, confecJionate din ta<lă de oJel cu grosimea de7,0 7,9 mm, avnd conturul identic cu al pieselor de prelucrat. Se utili5ea5ă 3n ca5uleFecutării unui număr mare de piese identice.
Te<!o-o8i" e -,cr, -" #r"s"re
@!"i!#e" #r"s3rii$
se studia5ă atent desenul de eFecuJie al piesei Bi semifa<ricatul
se alege materialul piesei Bi al suprafeJei de referinJă
se sta<ileBte ordinea de eFecutare a trasării
se aleg corespun5ător:
dispo5itivele pentru spri@inirea Bi fiFarea materialului de trasat instrumentele de trasat
instrumentele a@utătoare.
Pre83#ire" ."#eri"-,-,i /e!#r, #r"s"re$
se controlea5ă dimensiunile semifa<ricatului
se curăJă de 5gură Bi praf suprafeJele care vor fi trasate
8. $rasaJi desfăBurata unui cu< cu latura de 17 mm. Pentru 3m<inarea celor ? feJe, ladimensiunile desfăBuratei se prevede un adaos de 2 mm.
0. $rasaJi un dreptunghi care să # constituiedesfăBurata unui cilindru cu diametrul de 27 mm Bi3nălJimea de 677 mm. Pentru 3m<inare, se
prevede la dreptunghi un adaos de 1 mm.
1. DesenaJi la scara >:6 piesa din figuraalăturată.
S7D7V*,ri /e!#r, o/er" ii e /re-,cr"re ."!,"-" s", .ec"!ic"7ț
DEBITAREA
De5i#"re" es#e o/er"i" #e<!o-o8ic3 e se/"r"re " ,!or ."#eri"-e 1! 5,c3i III c,for.e - i.e!si,!i 5i!e s#"5i-i#e7
Pentru a se reali5a un consum mic de material pe <ucată Bi un volum redus de manoperă,se vor respecta forma, dimensiunile Bi calitatea suprafeJelor de<itate.
(7 er3s#r3,- ."!,"-. Se utili5ea5ă pentru de<itarea materialului metalic cu grosimeamaFimă de >7 87 mm.
+erăstrăul manual se compune dintro ramă metalică cu două capete, 3ntre care semontea5ă, cu Btifturi, pn5a de ferăstrău ;cu dinJi pe o parte sau pe am<ele părJi=, astfel3nct dinJii să fie orientaJi spre piuliJa fluture.
Materialul de de<itat se fiFea5ă 3n menghină, iar ferăstrăul se Jine cu mna dreaptă demner Bi cu mna stngă de partea din faJă a ramei.
Apăsarea pe pn5ă tre<uie făcută numai la miBcarea pn5ei 3nainte. Se recomandă ca pn5a ferăstrăului să fie unsă cu seu sau unsoare gravitată, pentru micBorarea frecării.
%a de<itarea Jevilor, pentru a preveni deformarea lor, strngerea 3n menghină se va facecu <ucăJi de lemn fasonate sau dopuri de lemn.
>. D"-#"7 Se eFecută din OS( 9, prin for@are, iar capetele se călesc.
De<itarea cu dalta se face prin două procedee:
după menghină pentru ta<lă groasă. Dalta se spri@ină pe suprafaJa fălcii mo<ile amenghinei
după trasa@, pentru ta<lă su<Jire, fiFată tot 3n menghină, 3nsă dalta nu se spri@ină pe falcamenghinei, ci urmea5ă linia trasată.
DălJile 3n cruce sunt folosite la tăierea canalelor.
6. o"rfece-e e .4!3. Se utili5ea5ă la de<itarea ta<lei su<Jiri ;su< 7,2 mm= Bi din metalmoale. +oarfecele de mnă ;fig. >.>8= are două cuJite de oJel ;OS( 9=. $ăiBurile sunt
călite, ascuJite, petrecutecel mult > mm la3nchidere, iar @ocul dintreele nu tre<uie sădepăBească 7,1 mm,indiferent de grosimeamaterialului.
>. C-e#e-e e #3i"#. Seutili5ea5ă pentru
de<itarea manuală asrmelor Bi <en5ilor metalice su<Jiri.
6. er3s#r3,- "-#er!"#i27 Se utili5ea5ă lade<itarea <arelor rotunde, pătrate,dreptunghiulare sau a Jevilor. "eali5ea5ă
de<itarea cu o pn5ă lamă cu miBcare de lucrurectiliniealternativa. Principiul de lucru alferăstraielor alternative este acelaBi cu cel alferăstraielor manuale.
>. er3s#r3,- circ,-"r. Se utili5ea5ă lade<itarea <arelor rotunde, pătrate saudreptunghiulare. "eali5ea5ă de<itarea prinmiBcarea de rotaJie a discului tăietor, carea chia5ă materialul. Discul poate fi:ș
cu dinJi, pentru de<itarea materialelor neferoase Bi lemnoase
a<ra5iv pentru de<itarea materialelor metalice.
8. er3s#r3,- c, 5"!3. 'ste folosit cu precădere la tăierea pieselor de aluminiu Bi ametalelor scumpe, unde se pune accent pe
economia de material, reali5ată printro tăietură3ngustă. 'Fecută de<itarea cu o <andă care aredinJi tăietori pe una din muchii.
I. De5i#"re" .ec"!ic3 /ri! forfec"re
6. o"rfece-e 8<i-o#i!3. De<itarea se eFecută cudouă cuJite unul fiF, montat pe <atiul maBinii, Biunul mo<il, montat pe un suport mo<il. 'stefolosit pentru de<itarea ta<lelor cu grosimeamaFimă de >1 mm.
>. o"rfece-e c, c,i#e isc. Poate fi cu o singură pereche sau cu mai multe perechi decuJite 3n formă de discuri care se rotesc 3n sens contrar Bi permit avansarea Bi tăierea 3nacelaBi timp a materialului DistanJa dintre discuri este regla<ilă 3n funcJie de grosimeata<lelor care nu tre<uie să depăBească > mm.
Se utili5ea5ă la de<itarea materialelor metalice de dimensiuni mari. Se eFecută cu
a@utorul flăcării de ga5e ;acetilenă [ oFigen= 3n care se trimite un @et de oFigen ;pentrude<itare=, care 3ntreJine arderea la locul de de<itare. Ar5ătorul ;suflaiul= Poate fi montat
pe un cărucior cu role, pentru a se deplasa uniform Bi pentru a menJine distanJa constantăfaJă de suprafaJa piesei. (ăruciorul permite Bi 3nclinarea suflaiului cnd este necesar.Pentru tăierea contururilor circulare, suflaiul se montea5ă pe un cărucior ataBat la undispo5itivcompas.
>. De5i#"re" c, "rc e-ec#ric 1! c,re!# e oFi8e! oFie-ec#ric
Se utili5ea5ă la de<itarea otelurilor anticorosive, a cuprului etc. Se eFecută cu a@utorul
arcului electric dintre piesă Bi electrodul de grafit găurit, prin care se suflă oFigen dede<itare su< presiune.
I7 De5i#"re" c, /-"s.3
Se utili5ea5ă pentru de<itarea contururilor rectilinii Bi frnte la ta<le din oJel car<on cugrosimea su< 17 mm Bi pentru tăierea oJelurilor 3nalt aliate Bi a metalelor neferoase.
Pentru de<itare, se foloseBte energia calorică Bi efectul mecanic din plasma arculuielectric. Plasma este generată 3n aparate speciale numite ar5ătoare.cu plasmă sau
plasmatroane. Se o<Jin tăieturi netede Bi curate, se menJin structura Bi compo5iJia chimicăa metalului 3n 5ona de tăiere Bi se reali5ea5ă economie de material.
(onstă 3n verificarea dimensiunilor Bi controlul calităJii pieselor de<itate. Verificarea
dimensiunilor se face cu instrumente de măsurat o<iBnuite ;riglă, Bu<ler, echer=. Din punct de vedere al calităJi, se eFaminea5ă marginile de<itate pentru a nu pre5enta fisuri,neplaneităJi, deformări etc.
SSM -" e5i#"re
!neltele manuale pentru de<itare vor fi verificate 3nainte de 3nceperea lucrului, pentrua se depista defecJiunile care ar putea eFista: fisuri, Btir<ituri, mod de ascuJire.
%a tăierea cu ferăstrăul de mnă se va avea gri@ă ca pn5a să fie <ine 3ntinsă, iar
mnerul de lemn să fie 3n <ună stare. (apul dălJilor Bi al ciocanelor nu tre<uie să ai<ă răsfrngeri de material, iar din timp 3ntimp capul dălJilor se corectea5ă la poli5or pentru a se evita formarea Gciupercii.
Dacă 3n timpul de<itării sar aBchii, muncitorul tre<uie să poarte ochelari de protecJie,iar locul tre<uie să fie 3ngrădit cu paravane de protecJie.
PărJile tăietoare ale foarfecelor mecanice vor fi prote@ate pentru a elimina riscul de aintra su< cuJit 3n timpul funcJionării sau 3n repaus.
Se inter5ice 3ndepărtarea cu mna a deBeurilor sau a pieselor tăiate. Se inter5ice susJinerea materialului cu mna, 3n timpul funcJionării maBinilor. $a<lele tre<uie mnuite cu atenJie 3ntruct pot provoca tăieturi sau 5grieturi. Se va verifica dacă utila@ul electric este legat la pămnt.
6. Nico2"-e. După trasare, ta<la se aBa5ă pe nicovală
cu linia de trasare 3n sus. Se aplică lovituri uBoare Bluniforme, pnă la o<Jinerea unghiului dorit
>. Me!8<i!e. Se eFecută atunci cnd unghiul de3ndoire estete 47Y. Semifa<ricatul 6 se fiFea5ă 3n menghina>, 3ntre cornierul 8 Bi placa intermediară 0. Se aplică lovituricu ciocanul de oJel. 3n ca5ul 3ndoirii metalelor moi, se
folosesc ciocane din cupru, aluminiu, plum<, lemn sau cauciuc. 3ndoirea se eFecută 3ndouă fa5e, pentru a se evita formarea ondulaJiilor
8 "5-o"!e. Se eFecută din oJel sau fonta Bi se fiFea5ă 3n menghină. 1!oire" ."!,"-3 " 5"re-or i /rofi-e-or se eFecuta cu:
6. Nico2"-e7 Iarele Bi profilele cu secJiune mică se 3ndoaie cu ciocanul, prin lovireli<eră pe nicovale
>. Dis/o:i#i2e. Iarele cu diametrul pnă la >7 mm se 3ndoaie pe suporturi, iar profilele după Ba<lon.
@!oire" ."!,"-3 " e2i-or se eFecută cu:
6 Dis/o:i#i2 c, ro-e. Ceava 6 se fiFea5ă pe placa > cu <rida 8 Bi este trecută printre rolele0 Bi 1, care sunt montate pe furca ?, care se roteBte 3n @urul <olJului 9. "a5a de 3ndoireeste egală cu ra5a rolei 0. 3ndoirea se eFecută la rece. Dacă 3ndoirea se eFecută la cald,după 3ndoire, Jeava nu se destupă dect in momentul 3n care este răcită
>. Dis/o:i#i2 c, ,.ere. Pe placa de <a5ă 6 sunt asam<late prin sudare umerele > Bi 8.3ndoirea se reali5ea5ă la cald.
3ndoirea Jevilor se utili5ea5ă la reali5area unor elemente de instalaJii, schim<ătoare decăldură, ca5ane de a<ur etc. Pentru a se evita deformarea Jevilor, acestea se vor umple,
prin 3ndesare, cu:
nisip fin Bi uscat, pentru Jevi din oJel
colofoniu topit, pentru Jevi din materiale neferoase.
(apetele vor fi astupate cu dopuri din lemn. Pentru ca 3ndoirea să se facă mai uBor, se3ncăl5eBte Jeava 3n regiunea unde tre<uie 3ndoită.
@!oire" ."!,"-3 " s4r.e-or se eFec,#3 c, o.,ri7
Arcurile de dimensiuni mici se eFecută folosind menghina Bi un dorn cilindric antrenat deo manivelă. Dornul tre<uie să ai<ă diametrul puJin mai mic dect diametrul interior alarcului, deoarece imediat ce arcul este lăsat li<er se desface puJin. Pe capătul dornului seface o gaură 3n care se introduce capătul srmei, care se 3ndoaie pentru a nu scăpa de pe
dom 3n timpul 3nfăBurării.Domul se strnge 3n menghină 3ntre două <acuri de lemn. Cinnduse srma cu mnastngă, se roteBte cu mna dreaptă manivela dornului, formnduse astfel arcul elicoidal.Surplusul de srmă va fi tăiat cu cleBtele. După aceasta, dornul se eli<erea5ă Bi arcul se vascoate de pe el.
@!oire" .ec"!ic3
@!oire" c,r5"re" .ec"!ic3 " #"5-e-or asigură o calitate superioară a pieselor finite Bio productivitate ridicată, Se eFecută cu:
element de spri@in ;placa de <a5a, corp etc.= element de sus inere si centrare a piesei ;prisme, domuri, vrfuri etc.=ț
element de măsurare si control ;aparate universale=, de măsurare a lungimilor ;ceasuri
comparatoare= element de mi care si de ghidare, cnd piesa tre<uie sa ai<ă o mi care relativa fata deș ș
elementul de măsurat ;role, ghida@e etc.=
SSM -" 1!oire
• (iocanele tre<uie să fie <ine prinse 3n co5i. Nu se utili5ea5ă ciocane Bi nicovale care au
fisuri, spărturi, deformări 3n formă de floare. (iocanele tre<uie să ai<ă co5i de lemn deesenJă tare, fără crăpături.
• !neltele, pe care se spri@ină semifa<ricatul care se 3ndoaie, tre<uie să fie <ine fiFate.• MaBinile vor fi prevă5ute cu dispo5itive de siguranJă.• PărJile 3n miBcare ale maBinilor vor fi prevă5ute cu apărători de protecJie.• "egla@ul Bi comanda maBinilor se vor face de muncitori autori5aJi cu eFploatarea lor.
Ale5area este operaJia tehnologică prin care se eFecută finisarea găurii, după găurire, cuscule numite ale5oare. Ale5orul are o formă asemănătoare cu <urghiul, cu deose<irea căare mai mulJi dinJi, iar vrful este drept, nu conic ca la <urghie.
Co!#ro-,- "-e:";e-or
Principalele cau5e care duc la o<Jinerea de re<uturi sunt: trasarea greBită a centruluigăurilor, u5ura sau ascuJirea greBită a sculei, prinderea incorectă a sculei sau piesei,nefolosirea lichidului de răcire, alegerea unui regim de aBchiere corespun5ător, ruperea
<urghielor 3n ale5a@. %a controlul unui ale5a@, se verifica diametrul, po5iJia ale5a@ulul faJăde anumite suprafeJe de referinJă ale piesei Bi calitatea suprafeJei ale5a@ulul. (ontrolulgăurilor se eFecută cu: cali<re tampon, Bu<lere, micrometre de interior Bi comparatoarede interior, (ali<rul este un instrument, fără gradaJii, de verificare a dimensiunilor unei
piese, avnd dimensiunea nominală egală cu una dintre dimensiunile limită ale piesei.
SSM -" 83,rire
Salopetele tre<uie 3ncheiate, iar părul strns sau acoperit, pentru ca acesta si nu poată fiapucat de părJile 3n miBcare ale maBinii,
Nu vor fi folosite scule deteriorate ;cu lovituri, 5grieturi= sau neascuJite, Sculele Bl piesele tre<uie fiFate numai 3n timp ce maBina este oprită, Nu se admite ca 3n timpul prelucrării piesa si fie JinuJi direct cu mina. ABchiile se 3ndepărtea5ă numai cu crlige sau perii, nu cu mina li<eri Bi nici nu se sufli cu
gura, (urăJarea de aBchii se face cu maBina opriJi, %a găurirea materialelor fragile ;fonta, <ron5=, muncitorul tre<uie si folosească ochelari de
protecJie, paravane speciale sau plase de protecJie, Piesele tre<uie stivuite cu atenJie, lăsnd spaJiu suficient 3n 5ona de lucru, Muncitorul tre<uie si cunoască <ine modul de funcJionare a maBinilor de găurit.
REINEI
o -ăurirea esteoperaJia de prelucrare aale5a@elor cu scule numite
<urghie,o Dispo5itivele
utili5ate la găurire sunt pentru: prinderea sculei,fiFarea piesei Bi ghidareasculeio MaBinile de găurit
pot fi: porta<ile Bl fiFe.o #n timpul găuririi,
scula tre<uie scoasa periodic din gaura pentru evacuarea a chiilor ș
(7 Ie!#ific"i r3s/,!s,- corec#
6 6. Iurghiul cu coadă conică se flFea5a 3n: a= reducJie <= mandrină.
(7 D,/3 ro-,- f,!cio!"-$• de fiFare ;strngere= pentru asam<lări demonta<ile sau fiFe• de strngereetanBare pentru asam<larea Jevilor• de miBcare pentru transformarea miBcării de rotaJie 3n miBcare de translaJie ;menghine,
cricuri, Buru<uri conducătoare etc.=• de măsurare pentru micrometre• cu destinaJie specială filete rotunde.&7 D,/3 for." /rofi-,-,i• triunghiular, utili5at cel mai frecvent• pătrat, utili5at ia Buru<urile conducătoare de la maBinile unelte• trape5oidal la micrometre sau la fiFarea rulmenJilor pe ar<ori• ferăstrăula eforturi mari ;laminoare, instalaJii de ridicat etc.=• rotund la sarcini mari, 3n condiJii grele, praf, noroi ;cuplele vagoanelor, armături pentru
• metric• 3n inch ;3n Joii=.0. D,/3 se!s,- e 1!f3,r"re:• pe dreapta• pe stnga nu permit slă<irea asam<lării 3n timpul
eFploatării.1. D,/3 !,.3r,- e 1!ce/,#,ri:• cu un 3nceput• cu două ; >.9>= sau mai multe 3nceputuri.?. D,/3 for." /iesei:• cilindrice cele mai răspndite
coniceasigură o <ună etanBare, fiind lipsite de @oc la vrf.
9. D,/3 fi!ee" /"s,-,i: cu pas mare cu pas normal cu pas fin
2. D,/3 /o:ii" /e /ies3: eFterioare interioare.
Sc,-e fo-osi#e -" eFec,i" fi-e#e-or
(7 i-iere-e sunt scule aBchietoare utili5ate la filetarea eFterioară, 3n funcJie de forma lor,filierele pot fi: rotunde ;au forma unui inel 3ntreg sau spintecat prevă5ut cu un filetinterior cu elemente tăietoare Bi canale pentru evacuarea aBchiilor=, pătrate, heFagonale,
prismatice ;su< formă de <acuri de filetat, montate 3ntrun suport special numită clupă=.
>. T"ro:ii sunt scule aBchietoare utili5ate la filetarea interioară.
Din punct de vedere constructiv, tarodul este compus din: partea de atac sau aBchietoare,de formă conică partea de cali<rare, care nete5eBte filetul coada antrenorul, su< forma
unui cap pătrat, utili5at la prinderea tarodului 3n porttarod Bi canalele, care au rolul deevacuare a aBchiilor metalice Bi de formare a muchiilor aBchietoare.
M"#eri"-e-e "5r":i2e utili5ate ta lepuire sunt: electrocorundul, oFidul de crom, miniu defier, varul de Viena etc. (a lianJi se utili5ea5ă: petrolul, ga5olina, uleiul mineral etc.
Sc,-e-e e -e/,i# sunt eFecutate din materiale mai moi dect piesa care se lepuieBte:fontă moale, cupru, alamă etc. SuprafaJa de lucru a sculai de lepuit este suprafaJa
con@ugată sau negativul suprafeJei prelucrate. De eFemplu, #n ca5ul lepuirii uneisuprafeJe cilindrice interioare, dispo5itivul tre<uie să ai<ă o suprafaJă cilindricăeFterioară.
%epuirea este precedată de operaJii de finisare. Se efectuea5ă manual sau mecanic la piese cu suprafeJe plane, de revoluJie sau cu forme speciale.
Proceee-e prin care se poate eFecuta lepuirea sunt:
cu a<ra5ivi care se fiFea5ă pe suprafaJa sculei 3nainte de prelucrare
cu a<ra5ivi care pătrund 3n sculă 3n timpul prelucrării
cu a<ra5ivi 3n stare li<eră.
Prelucrarea se face prin miBcări alternative de translaJie Bi de rotaJie 3ntre piesa care selepuieBte Bi scula de lepuit. Astfel, pul<erile a<ra5ive 3ndepărtea5ă particulele de metal.
%a prelucrarea suprafeJelor prin lepuire, att 3nainte, ct Bi după efectuarea operaJiei, piesele tre<uie spălate. Pentru mărirea productivităJii, se utili5ea5ă maBini universale delepuit.
"5r":i2e 1! sco/,- 1.5,!3#3 irii c"-i#3ii s,/r"fee-or f3r3 " se ,r.3ri i o5 i!ere"ț ț
,!ei /reci:ii i.e!sio!"-e7
Sunt utili5ate maBini de Blefuit asemănătoare poli5oarelor. Scula de Blefuit este un disc de psla sau piele, pe care este fiFată pul<erea a<ra5ivă electrocorundul, Bmirghelul= cu
a@utorul unor lianJi. Elefuirea se reali5ea5ă 3n mai multe fa5e succesive, folosindusetreptat a<ra5ivi cu granulaJii din ce 3n ce mai departe.
%a producJia de masă, Blefuirea se reali5ea5ă 3n to<e rotative, 3nchise, eFecutate din lemnsau ta<lă, care se rotesc #n @urul aFei lor.
Elefuirea manuală, cu hrtie sau pn5ă de Blefuit, folosind suporJi de lemn, piele sau altemateriale deforma<ile, deBi este neproductivă Bi costisitoare, se aplică 3n lipsa mi@loacelor
mecani5ate sau 3n locuri unde nu pot pătrunde discurile.
L,s#r,ire"
L,s#r,ire" es#e o/er"i" #e<!o-o8ic3 e s,/erfi!is"re " s,/r"fee-or eFec,#"#3 ,/3-ef,ire c, sco/,- e " o5i!e /iese es#e#ice i 1! "ce-"i #i./ c, c"r"c#eris#ici.ec"!ice riic"#e f3r3 " -e .oific" i.e!si,!i-e 8eo.e#rice7
Piesele lustruite devin lucioase ca oglinda, astfel 3nct la apropierea lor se naBte oaderenJă puternică. Se aplică la piese de automo<il, piese de <icicletă, piese de aparate Bi
instrumente chirurgicale etc.%ustruirea se poate reali5a:
6. mecanic, cu materiale a<ra5ive, prin comprimarea la rece a asperităJilor. Materialelea<ra5ive ;praful de car<orund, oFidul de aluminiu, oFidul de crom= se aplică pe discuriteFtile ;postav, Jesături= cu a@utorul cleiului. Discurile de lustruit, fiFate pe maBinisimilare poli5oarelor, se rotesc cu o vite5ă mare
>. electrolitic, aplicată la piesele complicate Bi suprafeJele interioare.
Honuirea se eFecută, de o<icei, după <roBare, ale5are sau strun@ire fină, lăsnduse unadaos de prelucrare de 7,7> 7,6 mm. Preci5ia dimensională varia5ă 3ntre 7,771 7,76mm. Se aplică la finisarea interioară a cilindrilor de la motoarele cu ardere internă.
Sculele de honuit sunt constituite din 8 6> <are a<ra5ive montate pe un cap de honuitcare oferă posi<ilitatea reglării radiale a acestora, 3n vederea adaptării la dimensiunileale5a@elor care se prelucrea5ă. Iarele a<ra5ive pentru prelucrarea oJelului se aleg dinelectrocorund, iar pentru piesele de fontă Bi materiale neferoase din car<orund cu liantceramic.
>.6. OperaJiile de finisare sunt eFecutate cu scopul de a o<Jine un 3nalt grad de/////../ Bi de preci5ie //..//. precum Bi 3m<unătăJirea //////..suprafeJelor.
>.>. După operaJiile de finisare se verifică ..................../////////.. cumi@loace/////////.. Bi ................................ suprafeJelor cu
8. MenJionaJi:
8.6. #nstrumentele de tuBare Bi control.
8.>. Sculele 3ntre<uinJate la ră5uire.
0. Preci5aJi deose<irea dintre:
a= rodare Bi lepuire
<= honuire Bi superfinisare.
1. Sta<iliJi corespondenJa dintre elementele celor două coloane:
(orectarea formei pietrelor de poli5or. Pietrele care sau deformat 3n timpul prelucrării pot fi rectificate Bi ascuJite cu a@utorul unor scule speciale:
pietre, din car<ură de siliciu
role de 3ndreptat, dotate cu mnere Bi confecJionate din oJel călit, fontă al<ă saualia@e dure
diamante industriale.
Pentru a reali5a 3ndreptarea pietrelor, scula de ascuJit se va apăsa progresiv pe piatră Bi se va avea gri@ă să fie Jinută fiF 3ntro anumită po5iJie 3n timpul rotirii pietrei.
Po-i:o"re
Poli5oarele sunt maBinile unelte care sunt 3ntre<uinJate la susJinerea Bi antrenarea3n miBcare de rotaJie a pietrelor a<ra5ive.
• după sta<ilitate: fiFe ;sta<ile=, care au <atiu propriu Bi un motor electric inclus 3n corp.
MiBcarea de rotaJie este transmisă la aFul poli5orului prin curele. Poli5oruleste dotat cu un suport regla<il pentru spri@inirea piesei 3n timpul, oapărătoare care are rolul de a prote@a muncitorul 3n ca5ul spargerii pietrei,Poli5oarele fiFe se pot monta Bi pe <ancul de lucru
mo<ile ;de mnă Bi cu aF fleFi<il=, care sunt utili5ate la poli5area pieselor mari Bi grele ce nu se pot manipula uBor pentru a fi poli5ate la poli5oarelefiFe. Poli5oarele mo<ile sunt montate pe cărucioare
• după modul de acJionare: manuale Bi mecanice ;acJionate electric,
pneumatic etc.=• după numărul de pietre ce pot fi montate: simple Bi du<le ;cu două pietre =.
MiBcarea principală este de rotaJie a scule_ ;piatra a<ra5ivă=, #ar miBcarea de avans
este: de apăsare a piesei pe piatra a<ra5ivă, la poli5oarele fiFe de apăsare a pietrei a<ra5ive pe piesă, la poli5oarele mo<ile.
Te<!o-o8i" /o-i:3rii
$ehnologia poli5ării constă 3n apăsarea semifa<ricatului, piesei sau sculei pe periferia pietrei a<ra5ive, 3n timp ce aceasta este 3nvrtită cu o anumită turaJie decătre poli5or. Apăsarea tre<uie să fie progresivă Bi fără Bocuri. Piesa sau scula seva spri@ini tot timpul pe suportul special din faJa pietrei. Piesele mici nu se vor Jine
cu mna, ci numai cu dispo5itive corespun5ătoare.
AscuJirea sculelor tre<uie eFecutată de personal cu calificare corespun5ătoare. %aascuJire, scula tre<uie răcită periodic 3ntrun vas cu lichid de răcire aflat alături,
pentru a nuBi pierde duritatea din cau5a 3ncăl5irii.
SSM -" /o-i:"re
• Se va verifica piatra de poli5or 3nainte de montare.• Se va verifica montarea corectă a pietrei pe aFul poli5orului.•
Se va lucra numai cu ecran sau ochelari de protecJie.• Se vor evita apăsările <ruBte 3ntre piesă Bi piatră.• Poli5oarele vor fi prevă5ute cu apărători metalice, astfel 3nct, 3n ca5 de
spargere a pietrei, muncitorul sa nu se accidente5e.• Poli5oarele vor fi prevă5ute cu grătare din lemn.
Ie!#ific"i r3s/,!s,- corec#:
6. ntre flanBe Bi piatră se aBa5ă garnituri din: a= oJel <= aluminiu c= carton.
>. Apărătoarea prote@ea5ă: a= piatra de poli5or <= muncitorul c=piesa de poli5at.
Planul de operaJii detalia5ă operaJiile pe fa5e Bi este specific producJiei de serie Bi de masă.
+iecare operaJie este tratată separat pe una sau mai multe file ale planului de operaJii Bi tre<uiesă ofere lăcătuBului toate datele Bi preci5ările necesare pentru reali5area condiJiilor tehniceimpuse de desenul de eFecuJie.
$otalitatea filelor operaJiilor unui proces tehnologic formea5ă planul de operaJii.
P%AN D' OP'"A$###N$"'P"#ND'"'A:
Denumirea piesei: +Material Sim<olul Iucă iț
fa<ricatStareaDuritatea
s iDenumirea Nr.+irma Model
(ondi ii deț răcire:
Dispo5itivePo5iția Denumirea Nr.
Data Numele Semnat Arhiva(onceputDesenatVerificat Apro<a
Normat
Apro<at Nr Modificări Data Numele
Nr Denumirea fa5ei Scule așchietoare Scule a@utătoareDenumire Mat. Denumirea
"espectarea normelor de tehnică a securităJi muncii contri<uie la asigurarea condiJiilor de muncănormale Bi la 3nlăturarea cau5elor care pot provoca accidente de muncă sau 3m<olnăviri
profesionale.
#n această direcJie responsa<ilitatea pe linie de tehnică a securităJii muncii Bi prevenirea Bistingerea incendiilor revine att celor care organi5ea5ă, controlea5ă Bi conduc procesul demuncă ct Bi celor care lucrea5ă direct 3n producJie.
(onducătorul atelierului tre<uie să ia măsuri pentru reali5area următoarelor o<iective:
• să se asigure iluminatul, 3ncăl5irea Bi ventilaJia 3n atelier• să se asigure eFpunerea vi5uală prin afiBe sugestive privitoare att la protecJia muncii ct
Bi la prevenirea Bi stingerea incendiilor• maBinile Bi instalaJiile din atelier să fie echipate cu instrucJiuni de folosire• să se asigure legarea la pămnt Bi la nul a tuturor maBinilor acJionate electric• să se echipe5e maBinileunelte cu ecran de protecJie conform normelor de protecJie a
muncii• 3n atelier să se găsească la locuri vi5i<ile mi@loace pentru com<aterea incendiilor• să se efectue5e instructa@ele periodice pe linie de protecJie a muncii, de prevenire Bi
stingere a incendiilor• să se echipe5e atelierul cu instalaJii de ridicat pentru manipularea pieselor cu masa mai
mare de >7 `g.
Muncitorilor din atelier le revin următoarele responsa<ilităJi:
• folosirea unui echipament adecvat ;a@ustat pe corp, mneci, <ine 3ncheiate=, iar părul să
fie acoperit sau legat• 3nainte de 3nceperea lucrului se va verifica dacă atmosfera nu este 3ncărcată cu vapori de
<en5ină sau cu ga5e inflama<ile provenite de la instalaJiile de 3ncăl5ire, se va controlastarea maBinilor, dispo5itivelor de pornire, oprire Bi inversare a sensului de miBcare amaBinii
• 3n timpul lucrului se vor respecta măsurile de protecJie a muncii Bi de prevenire a
incendiilor specifice fiecărei operaJii
• la terminarea lucrului se vor deconecta legăturile electrice de la pri5e maBinile vor fi
oprite, sculele aBe5ate pe <ancuri de lucru sau 3n dulapuri, iar materialele sau pieselestivuite 3n locuri indicate
• se inter5ice spălarea minilor cu emulsii de răcire Bi Btergerea lor cu <um<acul utili5at la
curăJirea maBinii• dacă sa utili5at <en5ină sau alte produse uBor inflama<ile pentru spălarea minilor,
acestea tre<uie din nou spălate cu apă Bi săpun Bi Bterse cu un prosop.
S7D7V*,ri /e!#r, o/er" ii s/ecifice c"-ific3rii$ i./ri."re 8r"2"re siț
i!scri/ io!"re #orsio!"re "co/eriri si /ro#ec ie "!#icoro:i2eț ț
Gr"2"re i!scri/ io!"re si i./ri."reț
-ravura repre5intă un gen al artelor vi5uale a cărei tehnici constă 3n săparea, inci5area, perforarea sau o<turarea prin diverse procedee fi5ice ori chimice a unei suprafe e de regulăț
plane, fie 3n vederea imprimării i multiplicării ulterioare a imaginii fie pentru o< inerea unuiș ț
o<iect artistic de sine stătător. Artistul care se ocupă cu practicarea acestui gen de artă poartănumele de gravor.
n ca5ul gravurii destinate imprimării, gravarea se face pe un suport numit cli eu, confec ionatș ț
din metal, lemn, linoleum sau alte materiale. (li eul repre5intă negativul gravurii, pe acestaș
aplicnduse cerneala ce urmea5ă a fi imprimată. Peste cli eul cerneluit se aplică o foaie deș
hrtie iar apoi sunt trecute printro presă tipografică. (erneala re inută de cli eu este transferatăț ș
pe coala de hrtie ca urmare a aplicării presiunii. #maginea imprimată constituie po5itivulgravurii. $ermenul Ggravură este folosit deopotrivă pentru a desemna negativul ;cli eul= iș ș
po5itivul ;imaginea imprimată=. Acest imprimeu o< inut prin tehnica gravurii repre5intă un tip deț
stampă. $otalitatea eFemplarelor o< inute cu un anumit cli eu constituie un tira@.ț ș
n mod normal, gravura destinată imprimării se reali5ea5ă fie prin metoda tiparului adnc;gravură 3n adncime= fie prin cea a tiparului 3nalt ;gravură 3n relief sau 3n 3năl ime=. nsă, caț
urmare a faptului că denumirea de Ggravură a fost aplicată i imaginii imprimate, acest termen aș
a@uns să fie eFtins i generali5at i stampelor o< inute prin tehnici care nu implică vreo opera ieș ș ț ț
de gravare 3n adevăratul sens al cuvntului. Astfel, tehnici ale tiparului plan ;litografia,
monotipia= sau alte tipuri ;serigrafia=, au fost incluse 3n familia gravurii ;gravură 3n plan=.
n ca5ul gravurii de sine stătătoare, aceasta are scopul inscrip ionării sau ornamentării diverselor ț
o<iecte cu figuri sau motive decorative. Atunci cnd acestea sunt gravate pe materiale pre ioase,ț
semipre ioase ori mula@e pentru monede sau medalii, apar in artei glipticii. n calitate deț ț
me te ug, aceasta este identificată prin denumirea mai modestă de Gcioplitorie.ș ș
!neltele pentru tipar 3nalt sunt de regulă ace sau alteinstrumente ascu ite, de metal cu a@utorul cărora seț
5grie suprafa a netedă a plăcii ;din metal moaleț
precum cupru ori 5inc=. Odată 5griat desenul esteacoperit cu un strat fin de cerneală tipografică. (ua@utorul unei pn5e apretate se elimină cerneala 3nsurplus i se acoperă cu o hrtie ;de regulă umedă=, iar ș
apoi prin presare se transferă desenul de pe placă pehrtie. Astfel procesul poate fi repetat, teoretic fără a
avea diferen e 3ntre eFemplare.ț
Placa, piatra 3n ca5ul litografiei sau sita 3n ca5ul serigrafiei este suprafa a supusă alterării fi5iceț
sau chimice ce permite prin aplicarea cernelii de gravură i reproducerea unui număr ;tira@= deș
eFemplare identice sau aproape identice.
(hiuveta este urma lăsată de grosimea plăcii pe hrtie. 'a este o adncitură de o<iceidreptunghiulară ce 3ncon@oară suprafa a imprimată.ț
<a5ă de silicaJi=, sticloasă, aderentă. Pentru a eFista o compati<ilitate 3ntre email Bi oJel, acestatre<uie să ai<ă un conJinut scă5ut de car<on Bi să conJină titan ;0...1W=. Procesul de emailareimplică crearea unui strat de <a5ă ;grund pe <a5ă de (aO Bi NiO= Bi a unui strat de acoperire.'mailurile o<iBnuite sunt re5istente la acJiunea oricărui acid ;eFcepJie făcnd H+= re5istenJa lor scade cu temperatura Bi fără eFcepJie soluJiile diluate de aci5i sau dovedit mai agresive dectcele concentrate, la temperaturi de 27...677Y( sau peste. SituaJia este similară 3n medii alcaline.Pentru utila@e care funcJionea5ă la temperaturi ridicate se utili5ea5ă emailuri speciale cu adaosuri
refractare ;(r>O8, SiO>, (aO etc.=.
Acoperiri protectoare cu materiale peliculogene. (ele mai vechi Bi <ine cunoscute peliculogeneutili5ate ca protecJie anticoro5ivă sunt lacurile Bi vopselele. Din punct de vedere chimic acesteasunt suspensii de pigmenJi anorganici Bi organici, naturali sau sintetici Bi diferite materiale deumplutură 3ntrun liant al cărui component principal este o su<stanJă peliculogenă ;ulei vegetal,ulei sicativ, răBină naturală sau sintetică=. (lasificarea lor se face după mai multe criterii:
Din punctul de vedere al protecJiei, vopselele pot fi active ;conJin numai pigmenJi capa<ili săinhi<e coro5iunea= Bi pasive ;reali5ea5ă numai i5olarea suprafeJei metalice, ecranarea=.
(alitatea unei protecJii oferite de acoperiri cu materiale peliculogene depinde de cJiva factori:gradul de curăJire a suprafeJei metalice, aderenJa peliculei ;depin5nd de umiditatea a<sor<ită=,
poro5itatea, elasticitatea Bi duritatea acesteia. Prin alegerea lor @udicioasă, se pot reali5a acoperiri3n mai multe straturi, care au re5istenJă la coro5iune superioară acoperirilor metalice sau chimice
precum Bi calităJi estetice remarca<ile. Ma@oritatea vopselelor utili5ate astă5i se <a5ea5ă pe răBinisintetice: răBini alchidice, fenolice, epoFidice, poliuretanice, dispersii vinilice, dispersii pe <a5ăde clorcauciuc
Materiale naturale ca <itumurile Bi asfalturile se utili5ea5ă ca lac asfaltic sau emulsii, reali5nd
acoperiri cu <ună re5istenJă faJă de apă, alcool metilic, alcool etilic, glicoli, ga5e coro5ive ;H>S,SO>=.
Pe lngă materialele plastice enumerate, se pot reali5a acoperiri cu cauciuc ;dur sau semidur= pentru re5ervoare, recipiente, conducte ce vin 3n contact cu esteri Bi alcooli.
Mi;-o"ce e .3s,r"re s", 2erific"re
M3s,r"re" -,!8i.i-or
M#%OA(' D' M)S!"A"' Mi@loacele de măsurare repre5intă totalitatea mi@loacelor tehnice cu care se determinăcantitativ mărimea de măsurat.
• după piesa pe care o controlea5ă: cali<re pentru ar<ori ;cali<re potcoavă Bi cali<re inel= cali<re pentru ale5a@e ;cali<re tampon=
• după diametrul limită care verifică piesele cali<re partea trece $ utili5ate pentru diametrul maFim al ar<orilor Bi cel minim al
ale5a@elor cali<re partea nu trece N$, care au o lungime mai redusă dect partea trece,
utili5ate pentru diametrul minim al ar<orilor Bi cel maFim al ale5a@elor.• după destinaJie:
cali<re de lucru utili5ate de muncitorii de la maBinileunelte cali<re de control utili5ate de personalul de control tehnic cali<re de recepJie utili5ate de <eneficiar, contracali<re utili5ate pentru verificarea cali<relor.
6. Eu<lerulEu<lerul este un aparat de măsurare a lungimilor compus din riglă gradată Bl vernier.
Eu<lerul este aparatul principal de măsurare 3n procesul de fa<ricaJie, caracteri5at de:
• limita superioară de măsurare ;mm=, care poate fi de: 617 >77 877 177• 277 6777 6177 >777 mm.• preci5ia de măsurare ;mm=• cota peste cele două ciocuri ;mm=• lungimea ciocurilor ;mm=• greutatea ;`g=.
Ri8-" are o scară gradată 3n milimetri.
Ver!ier,- este o scară gradată suplimentară care măreBte preci5ia de citire a fracJiunilor dedivi5iune de pe scara gradată a riglei. 3n funcJie de vernier, preci5ia de citire la Bu<ler poate fide 7,6 7,71 Bi 7,7> mm.
3n ta<elul următor, este dată corespondenJa dintre numărul de divi5iuni de pe riglă Bi cel de pevernier Bi mărimea unei divi5iuni de pe vernier.
Co./"r"#or,- c, c"r"! circ,-"r ;scară gradată circulară= cu valoarea de 7.76mm este repre5entat in figura. Pentru măsurare, comparatorul se fiFea5ă intrunsuport prin urechea 6 sau <raJul >, astfel 3nct palpatorul 8 să fie 3n contact cu
piesa sau suprafaJa de controlat. $i@a palpatorului se ridică Bi se co<oară cu <utonul 0. Pentru aducerea reperului 5ero 3n dreptul acului indicator, se desfaceBuru<ul 1 Bi se roteBte rama ? o dată cu cadranul circular 9. $oleranJa se fiFea5ă pe
scara gradată cu a@utorul indicilor 2.M3s,r"re" c, co./"r"#or,-$
• fiFarea aparatului 3n suport• verificarea funcJionării, prin ridicarea Bi co<orrea uBoară a ti@ei
palpatoare cu a@utorul <utonului 0• fiFarea 3nălJimii de aBe5are a aparatului, prin 3ntre<uinJarea unui <loc de
cale cu dimensiunea egală cu dimensiunea nominală a piesei de măsurat• ridicarea ti@ei, prin introducerea <locului su< vrful ti@ei• reglarea aparatului la po5iJia 5ero ;se roteBte rama cadranului pnă cnd
Sunt instrumente pentru măsurarea unghiurilor 3n grade Bi fracJiuni de grad.
'le pot fi:
•
simple, alcătuite din semicercul cu talpă 6, divi5at 3n 627Y, Bi rigla mo<ilă>, care se roteBte 3n @urul aFului ce materiali5ea5ă centrul semicercului(itirea unghiurilor cuprinse 3ntre suprafeJele laterale ale tălpii Bi riglei seface in dreptul indicelui 8
• universale, alcătuite din: rigla cur<ă 6 ;cu o scară gradată 3n grade= pe care
este fiFată rigla > Bi pe care se poate roti sectorul 8 cu vernierul 0, Buru<ul1 pentru avansul fin al sectorului 8, Buru<ul ? pentru <locarea sectorului 8,echerul 9 Bi rigla mo<ilă 2 fiFate pe sectorul 8 cu dispo5itivele de fiFare 4.Preci5ia citirii pe vernier este de >. Principiul constructiv al vernieruluicircular este identic cu cel al vernierului liniar de la Bu<ler. (itirea se faceca la Bu<ler. 3n dreptul reperului 5ero de pe vernier, se citesc gradele, iar 3ndreptul reperului de pe vernier care se alinia5ă cu un reper de pe scaragradată 3n grade, se citesc minutele. O suprafaJă de măsurare este pe riglafiFă >, iar a doua pe rigla mo<ilă 2, echerul 9 sau sectorul 8.
Aria ;suprafaJa= este o mărime fi5ică derivată 3n Sistemul #nternaJional !nitatea sa de
măsură este metrul pătrat, m2
.
Ariile se pot calcula cu relaJii matematice sau se pot măsura cu aparate numite planimetre, care se utili5ea5ă 3n topografie pentru măsurarea hărJilor Ji planurilor, prin
parcurgerea conturului acestora. Planimetrul este un aparat mecanic prevă5ut cu unmecanism format din:
o rolă, care se deplasea5ă pe planul suprafeJei măsurate
un contor, care afiBea5ă numărul de rotatii de fracJiuni de rotaJii efectuate de rolă. AriasuprafeJei măsurate este proporJională cu numărul de rotaJii ale rolei.
A L >k ` n, unde ` este o constantă a planimetrului.
Verificarea suprafeJelor se efectuea5ă cu rigle, nivele Bi comparatoare.
Dimensiunea efectivă ' este dimensiunea a cărei valoare se determină prin măsurarea piesei după eFecuJie.
Dimensiunile limită sunt dimensiunile prescrise de către proiectant 3ntre care poate variadimensiunea efectivă Bi pot fi:
minime ;%min=
maFime ;%maF.=
A5"#eri
A5"#ere" este diferen a dintre o valoare oarecare Bi valoarea de referinJă de acela i fel.ț ș
A5"#ere" efec#i2" Aef L'N este diferenJa dintre dimensiunea efectivă ' Bi dimensiuneanominală N. fi anume: Aef L'N
A5"#eri-e i.e!sio!"-e sunt cele două a<ateri eFtreme de la dimensiunea nominală.Deci, a<aterea efectivă poate varia 3ntre aceste a<ateJi limită, care sunt:
• a<atere superioara: AsL %maF U N• a<atere inferioara: AlL %min U N
A<aterile dimensionate pot fi pentru:
• dimensiuni liniare se o<Jin prin compararea dimensiunii efective ' a piesei cu
dimensiunile limită ;%maF si %min= %a o piesă corect prelucrată, dimensiunea efectivă
tre<uie să 3ndeplinească condiJia: %maF Z ' Z %min=.• dimensiuni unghiulare se sta<ilesc prin măsurarea unghiului cu un mi@loc de
măsurare ;raportor, cap divi5or optic etc.= %a un unghi corect prelucrat, mărimeaefectivă ' tre<uie să 3ndeplinească condiJia: !nghimaF Z ' Z !nghimin
EFe./-,$
• !nghiul maFim prescris este de 46Y iar cel minim 24Y.• !nghiul o<Jinut prin prelucrare poate fi:
46.1Y piesa este recupera<ilă, prin eFecutarea unor prelucrări suplimentare 47,1Y piesa este corect prelucrată 24,1Y piesa este re<ut.
Scrierea pe desene a a<aterilor dimensionale, se face su< forma N Ai
As
.Aceasta 3nsemnă
că dimensiunea nominală este 3nsoJită de cele două a<ateri care se scriu sus. respectiv @os.după cum este vor<a de a<aterea superioară sau de a<aterea inferioară. Valorile a<aterilor limită se scriu cu cifre de 7,1...7,? ori 3nălJimea cifrelor dimensiunii nominale. 'Femplu
N −0.06
+0.03
3n ca5ul 3n care una din a<ateri este nulă, aceasta se sene prin cifra 5ero, fără
semn. Dacă cele două a<ateri sunt egale, a tuna a<aterea se sene o singură dată. 3n dreptuldimensiunii nominale, cu semnul .
To-er"!" este diferenJa dintre dimensiunea limită maFimă si dimensiunea limita minimasau dintre a<aterea superioara si a<aterea inferioara:
$L %maF %min sau $L As Ai
(u ct toleranJa unei dimensiuni este mai mare. cu att dimensiunea respectă se eFecutămai uBor, cu un utila@ mai pu in preten ios si in consecin a produsul este mai ieftin.ț ț ț
Mărimea tolerantei depinde de preci5ia prelucrării si dimensiunea piesei.
C4./,- e #o-er"! "ț este 5ona cuprinsa intre cele doua dimensiuni limită.
A/-ic" ie$ț .
Pe desenul de eFecuJie al unei piese, lungimea este 47 7,>. Se pot calcula
dimensiunea nominală: N L 47 mm a<aterile: As L [7,8 mm Bi Ai L 7,> mm dimensiunile limită:$L %maFL 47,8 mm Bi %min L 24,2 mm toleranJa prescrisă: $ L %maF %min L47,8 24,2L 7,1 mm sau
$ L As U Ai L [7,8 ; 7,>= L 7,1 mm.
S#,i, e c":
(ompletaJi, 3ntrun ta<el asemănător celui de mai @os, dimensiunile, a<aterile Bi toleranJa pentru cotele indicate.
Ale5a@ul ;gaura= este suprafaJa cuprin5ătoare. Ar<orele este suprafaJa cuprinsă.
A;,s#";e
A@usta@ul este o mărime care caracteri5ea5ă modul de asam<lare a două piese definită prinrelaJia 3ntre dimensiunile lor efective.
Pentru piesele care funcJionea5ă 3mpreună formnd o asam<lare, deBi valorile nominaleale dimensiunilor suprafeJelor de contact sunt egale, cmpurile de tolerantă ale acestor dimensiuni sunt diferite după rolul funcJional al ansam<lului. #n ca5ul asam<lărilor ale5a@ar<ore, diferenJa dintre diametrul ale5a@ului Bi cel al ar<orelui care determinăa@usta@ul pieselor asam<late a fost standardi5at. Astfel, sau sta<ilit trei grupe de a@ustare
A;,s#"; Si.5o-
"-e:"; "r5ore
(u strngere S s#ntermediar $ t
(u @oc @
L" ";,s#";,- c, s#r4!8ere, diametru maFim al ale5a@ului este mai mic dect diametrulminim al ar<orelui si asam<larea este 3ntotdeauna fiFa.
L" ";,s#";,- i!#er.ei"r, cele doua cmpuri de toleranta se suprapun par ial sau chiar ț
total, formnd fie @ocuri fie strngeri.
L" ";,s#";,- c, ;oc, diametrul minim ai ale5a@ului este mai mare dect diametrul maFimal ar<orelui, cele două piese asam<late putnduse 3ntotdeauna deplasa una fa ă deț
cealaltă.
$oleranJa a@usta@ului este diferenJa 3ntre @ocurile sau strngerile maFime Bi minime, decirepre5intă suma toleranJelor ale5a@ului Bi ar<orelui. După preci5ia cerută asam<lării,a@usta@ele sunt prelucrate cu toleranJe mai mari sau mai mici.
Sistemul de toleranJe #SO prevede >7 trepte de preci5ie, notate 3n ordine descrescătoare a preci5iei de eFecuJie: 76 7 6 >... 62. Astfel, preci5ia cea mai fină se notea5ă cu 76, iar cea mai grosolană cu 62.
Sistemul #SO sta<ileBte două Biruri de cmpuri de toleranJe, unul pentru ale5a@e Bi altul pentru ar<ori. Po5iJia cmpurilor de toleranJe este indicată cu litere mari ;de la Ala &= pentru ale5a@e Bi cu litere mici pentru ar<ori.
Sis#e.,- "-e:"; ,!i#"r este cel mai frecvent. %a acest sistem, dimensiunile limită aleale5a@ului rămn constante, ceea ce se schim<ă sunt dimensiunile limită ale ar<orelui.Ale5a@ul ales ca <a5ă a sistemului are peste tot a<aterea inferioară egală cu 5ero ;A i L 7=.
Sis#e.,- "r5ore ,!i#"r este caracteri5at prin dimensiunile limită ale ar<orelui carerămn constante, ceea ce se schim<ă sunt dimensiunile limită ale ale5a@ului. Ar<orele ales
ca <a5ă a sistemului are peste tot a<aterea superioară egală cu 5ero ;a s L 7=.
Piesele Bi suprafeJele de asam<lare tre<uie eFecutate #n strictă conformitate cu prescripJiile tehnica impuse, pentru o<Jinerea unei anumite calităJi, care sa corespundarolului funcJional sta<ilit.
A<aterile da formă sa datorea5ă imperfecJiunii sistemului tehnologic de lucru ma inaș
sculădispo5itivpiesă, care produce modificarea, mai mult sau mai puJin, a parametrilor geometrici da la o piesa la alta Bi 3n raport cu piesa proiectata. Piesele pot apărea cua<ateri de forma după prelucrarea mecanica care se 3ncadrea5ă 3n toleranJele prescrise destandarde sau pot avea a<ateri foarte mari care conduc la re<utarea piesei respective. 3nca5ul 3n care nu se specifică nimic pe desenul de eFecuJie 3n legătura cu a<aterile deforma, aceasta se 3nJelege 3n sensul ca a<aterile de forma se induc 3n cmpul de toleranJadimensional.
A5"#ere" e -" rec#i-i!i#"#e sim<oli5ată 3n standarde cu A+r, este distanJa maFimă dintre profilul efectiv 6 o<Jinut prin măsurare Bi dreapta adiacentă > ;tangentă ia profilul efectiv3n partea eFterioară=. 3n limitele lungimii de referinJă % ;lungime 3n limitele căreia se
calculea5ă a<aterea=
A5"#ere" e -" /-"!ei#"#e A+p este distanJa maFimă dintre suprafaJa efectivă 6 Bi planul adiacent > ;tangent la suprafaJa efectivă 3n partea eFterioară=, 3n limitele suprafeJeide referinJă % F #. A<aterea de la planeitate este o a<atere de la rectilinitate 3n oricedirecJie a suprafeJei date.
(ontrolul rectilinităJii Bi planeităJii se eFecută cu rigle de verificare, după metoda fanteide lumină. (a forme de nerectilinitatea Bi neplaneitatea, se deose<esc profilele concave BlconveFe.
A<aterea de la circularitate A+c este distanta maFima dintre profilul efectiv 6 si cerculadiacent >. Mărimea a<aterii de la circularitate se determina cu cali<re.
A<aterea de la cilindricitate A+# este distanta maFima dintre suprafa a efectiva 6 siț
cilindru adiacent >, in limitele lungimii de referin a %ț
!nul din mi@loacele de măsurare a a<aterii de la cilindricitate este comparatorul. Piesa,fiFata intre vrfuri, este rotită, iar comparatorul, fiFat intrun suport, este deplasat in
lungul piesei.
REINEI
Sim<olurile a<aterilor di formă:
A<ateri de formă Sim<ol
A<atere de tarectilinitate
A+r
A<atere de ia planeitate A+p
A<atere de lacircularitate
A+c
A<atere de tacilindricitate
A+#
6. #dentificaJi răspunsul corect6.6. Mi@locul măsurare a a<ateri de la cilindritate este:
6.> (ali<rele se utili5ea5ă pentru determinarea a<aterii dea= rectilinitate <= planeitate c= cilindricitate d= circularitate.
>. (ompletaJi spaJiile li<ere din enunJurile de mai @os:
>.6 Dreapta adiacentă este tangentă la profilul efectiv 3n partea///////........
>.> %ungimea de referinJă este lungimea 3n limitele căreia se calculea5ă//////
8. Anali5a i si eFplica i care sunt cau5ele a<aterilor de formă,ț ț
0. Preci5a i deose<irile dintre a<aterile dimensionale si a<aterile de forma.ț
RE9UMAT RECAPITULATIV
Mărimile fi5ice sunt fundamentale Bi derivate. !nitatea de măsură este o mărime fi5icăscalară 3n funcJie de care se eFprimă toate mărimile de aceeaBi natură. !nităJile de măsurădin Sistemul #nternaJional sunt: fundamentale, asociate i derivate.ș
Procesul de măsurare repre5intă totalitatea operaJiilor efectuate pentru aflarea valorii uneimărimi. Metodele de măsurare repre5intă procedeele de eFecutare a operaJiilor demăsurare. 'rorile de măsurare repre5intă diferenJa dintre indicaJia mi@locului de măsurarefolosit Bi valoarea adevărată a mărimii măsurate.
Mi@loacele de măsurare repre5intă totalitatea mi@loacelor tehnice cu care se determinăcantitativ mărimea de măsurat.
Preci5ia dimensională se referă la dimensiuni limită, a<ateri Bi toleranJe.
A<aterile de formă sunt: a<aterea de la rectilinitate, a<aterea de la planeitate, a<aterea dela circularitate Bi a<aterea de la cilindricitate.
TEST DE EVALUARE
+iecare răspuns corect se notea5ă cu un punct. Din oficiu, se acordă 6 punct.
6. Masa este o mărime fi5ică: a= fundamentală <= derivată c= asociată.
>. !n microvolt este egal cu: a= 67V <= 67 V c= 67?V.
8. Vernierul din figura 8.11 arată: a=0>,6 mm <= 88,> mm c= 8>,> mm.
0. Micrometrul din figura 8.1? arată: a= 61,87 mm <= 69,2> mm c= 69,8> mm.
1. (alele sunt măsuri: a= cu repere <= fără repere c= pentru volume.
?. Dinamometrele sunt mi@loace de măsurare pentru: a= mase <= densităJi c= forJe.
9. attmetrul este un aparat pentru măsurarea:
a= intensităJii curentului electric <= tensiunii electrice c= puterii.
2. $oleranJa dimensiunii ∅100−0.2
+0.6
este: a= 7,2 mm <= 7,0 mm c= 7,6 mm.
4. Sim<olul A+# repre5intă a<aterea de la:
a= planeitate, <= circularitate c= cilindricitate
@!cerc3ri-e .e#"-e-or
ncercările metalelor se clasifică 3n următoarele categorii: 3ncercări mecanice,3ncercări tehnologice, anali5e chimice Bi control metalografic.
(7 @NCERCĂRI MECANICE
ncercările mecanice ale metalelor se fac cu scopul de a determina proprietăJilemecanice ale acestora 3n ceea ce priveBte: proprietăJile de re5istenJă faJă desarcinile aplicate static ;sarcina creBte treptat de la 5ero pnă la o anumită valoare
• 3ncercări statice la: tracJiune, compresiune, 3ncovoiere, forfecare Bi
răsucire• 3ncercări dinamice la loviri sau Bocuri Bi la o<oseală• 3ncercări de duritate, statice sau dinamice• 3ncercări la u5ură.
$oate aceste 3ncercări se fac pe <ucăJi din materialul căruia voim ai determinare5istenJa. Aceste <ucăJi de material se numesc epruvete.
"7 @!cerc"re" -" #r"ci,!e. Pentru determinarea re5istenJei la tracJiune,epruveta cu secJiunea circulară, pătrată sau dreptunghiulară, av3nd dimensiuniledupă S$AS >7791, este supusă unui efort de rupere cu a@utorul unei maBinispeciale care permite citirea forJei cu care este 3ntinsă epruveta 3n orice moment.
O pompă de ulei presea5ă uleiul 3n cilindrii < Bi n asupra pistoanelor c Bi p.Pistonul c acJionea5ă prin intermediul traverselor mo<ile d6 Bi d> asupra epruvetei,care este fiFată prin falca e> de <atiul g al maBinii Bi prin falca e6 de traversamo<ilă d>. Pistonul p, prin intermediul prghiei o Bi al pendulului j, miBcă aculindicator care arată efortul de rupere al epruvetei.
57 1!cerc3ri e ,ri#"#e. O metodă folosită curent este 3ncercarea cu <ila prin metoda Irinell;S$AS 6?1??=. 'Fecutarea 3ncercării se face prin apăsareaunei <ile de oJel călit, de diametru D cunoscut, pe suprafaJa materialului de3ncercat, su< acJiunea unei sarcini prescrise P.
(ondiJiile specifice de 3ncercare pentru sarcini mai mici de 04,78 N ;1 `gf= sunt prescrise 3n S$AS ??>897 Bi S$AS 971997, iar pentru eFaminarea suprafeJelor cur<e, 3n S$AS 9>8??1.
ncercarea constă 3n apăsarea cu o sarcină +, un timp dat, pe piesa de 3ncercat, aunei penetrator piramidal drept, cu <a5ă pătrată av3nd prescris unghiul la v3rf Bi 3nmăsurarea diagonalei d a urmei lăsate pe suprafaJa piesei de 3ncercat, după3ndepărtarea sarcinii.
Duritatea Vic`ers se eFprimă prin raportul dintre sarcina de 3ncercare aplicată ;3n`gf, respectiv 7,67649 N= Bi aria suprafeJei laterale a urmei produse ;3n mm>=,urma fiind considerată ca o piramidă dreaptă cu <a5a pătrată, cu diagonala d,avnd la vrf acelaBi unghi ca Bi penetratorul:
duritatea Vic`ers I ¿2 F sin 136
0 /2
d2 L 6,210
F
d2 pentru + eFprimat 3n
`gf, respectiv L 7,6246 + Kd> pentru + eFprimat 3n N.
Pentru indicarea durităJii Vic`ers sim<olul HV este completat cu un prim indicerepre5entnd sarcina 3n `gf Bi de un al doilea indice pentru durata de menJinere asarcinii, cnd aceasta nu este cuprinsă 3ntre 67... 61 s, care este timpul normal deaplicare.
'Femple:
98? HV 87 Lduritatea Vic`ers măsurată su< o sarcină de 87 `gf aplicată timp
de 67...61 s
98? HV 87K>7 L duritatea Vic`ers măsurată su< o sarcină de 87 `gf aplicatătimp de >7 s.
-rosimea piesei, a stratului de metal sau a stratului tratat, supus 3ncercării, tre<uiesă fie de cel puJin 6,1 d.
Sarcinile de 3ncercare + pentru metoda Vic`ers sunt:
• 3ncercarea la 3ndoire alternată constă 3n 3ndoirea Bi de5doirea unei epruvetemetalice ;srmă, ta<lă= de un anumit număr de ori, pnă la apariJia primeieFfolieri, crăpături sau rupturi.
• 3ncercarea la lărgirea Jevilor se foloseBte pentru a verifica proprietateamaterialului de a permite lărgirea unei Jevi, fără crăpături sau rupere, laintroducerea unui dom conic 3n Jeavă, cu a@utorul unei prese sau a loviturilor deciocan pnă la limita indicată prin condiJiile tehnice.
• 3ncercarea la strngere a Jevilor constă 3n a verifica 3n ce măsură materialul se
poate strnge, fără crăpături, la introducerea Jevii 3ntrun fel cu o gaură conică 3ncare Jeava este supusă la strngere pnă la o anumită limită, cu a@utorul unei prese sau a loviturilor de ciocan
7 @!cerc3ri .ec"!ice s#"!"ri:"#e7
• ncercarea la tracJiune ......................................//////.S$AS >7791• 3ncercarea la tracJiune a ca<lurilor de oJel.... .//////. S$AS >69>90
3ncercarea la tracJiune a ta<lelor Bi <en5ilor ///////.S$AS >?0491
M3s,r"re" /"r".e#ri-or f,!c io!"-i "i ." i!i-or*,!e-#e /resi,!eț ș
#,r" ie #e./er"#,r" e5i#ț
M#%OA(' D' MAS!"A"' P'N$"! P"'S#!N#
Presiunea este o mărime fi5ică derivată in Sistemul #nternaJional Bi este definităraportul dintre forJa normală de apăsare pe o suprafaJă Bi aria acestei suprafeJe:
ρ= F
S
!nitatea de măsură pentru presiune 3n S# este NKm>, iar unităJile tolerate sunt:
• pascalul, 6 Pa L 6 NKm> • <arul, 6 <ar L 671 Pa
• torrul, 6 torr L 6 mm Hg L 68,? mm H>7 L 688,8 NKm>
Manometrele au ca principii de funcJionare deformarea unui element elastic su<influenJa presiunii.
(a elemente elastice se folosesc: mem<rane, <urdufuri, arcuri tu<ulare 3ndoite su<formă de arc de cerc sau cur<ă elicoidala.
(7 M"!o.e#r,- c, .e.5r"!3 este format dintro mem<rană ondulată 6 fiFată3ntre două flanBe >. Su< acJiunea presiunii, de pe o singură faJă. mem<rana sedeformea5ă, iar deplasarea ei este transmisă la mie5ul de fier 8 ;sau la un acindicator=. Aparatele sunt ro<uste Bi re5istente la trepidaJii.
&7 M"!o.e#r,- c, 5,r,f are ca element elastic <urduful 6. Deplasareacapătului li<er al acestuia este direct proporJională cu presiunea aplicată Bi setransmite acului indicator >.
)7 M"!o.e#r,- #i/ Bo,ro! este format din arcul tu<ular f, cu secJiune ovală saueliptică, 3ndoit 3n formă de arc de cerc Bi al cărui capăt li<er este legat de o ti@ăcare, printrun mecanism cu roJi dinJate sau cu prghii, acJionea5ă asupra aculuiindicator, rotindul, (apătul fiF al arcului este montat pe suportul aparatului >, deunde se face legătura cu recipientul a cărui presiune tre<uie măsurată. %a creBterea
presiunii, capătul li<er ai arcului se deplasea5ă, iar acul indicator 3Bi va schim<a po5iJia proporJional cu presiunea măsurată.
Sunt cele mai folosite aparate 3n măsurările de la<orator Bi 3n industrie.Manometrele de acest tip au o preci5ie relativ mică, dar sunt foarte re5istente la
Bocuri Bi vi<raJii.
MIJLOACE DE MASURARE PENTRU TURAII
Măsurarea turaJiei se impune 3n verificarea funcJionării maBinilorunelte,motoarelor, tur<inelor, pompelor etc.
$uraJia, n, repre5intă numărul de rotaJii efectuate de un corp rotitor 3ntro unitatede timp Bi se eFprimă o<iBnuit 3n rotKmin.
Etiind turaJia, se poate determina vite5a unghiulară ω 3n radKs:
ω=2 μn
60 rad
s
Mi;-o"ce-e e .3s,r"re /e!#r, #,r"ii sunt tahometrele, care pot fi:
• mecanice• optice• electrice.
Dintre tahometrele mecanice, cel mai utili5at este tahometrul centrifugalrepre5entat 3n figura. AFul de antrenare 6 al aparatului preia miBcarea aFului acărui turaJie tre<uie măsurată Bi o transmite sistemului de prghii > prevă5ute la
capete cu greutăJile 8, care 3n timpul rotaJiei creea5ă forJa centrifugă +:
+L m ∙ r ∙ω >
!nde: m este masa greutăJilor
r distanJa de la aFa de rotaJie la aFa greută iiț
ω vite5a unghiulară.
Su< acJiunea acestei forJe, greutăJile se depărtea5ă de aFade rotaJie Bi, prin intermediul prghiilor, piesa culisată 0se deplasea5ă pe aFul 6. MiBcarea se transmite lamecanismul cu prghii 1 Bi apoi la acul indicator ?, care va ocupa o po5iJie, faJăde scara gradată, corespun5ătoare turaJiei aFului de antrenare.
Arcurile elicoidale 9 se opun depărtării contragreutăJilor.
MIJLOACE DE MĂSURARE PENTRU TEMPERATURI
$emperatura este o mărime fi5ică utili5ată pentru a caracteri5a starea de 3ncăl5ire aunui mediu, a unui corp. Valoarea ei depinde de scara termometrică 3n care esteeFprimată. #n Sistemul #nternaJional, unitatea de măsură fundamentală pentrutemperatura termodinamică este numită elvin ;=. Se mai utili5ea5ă gradul(elsius, gradul +ahrenheit gradul "eanmur.
%egătura dintre gradul elvin Bi celelalte scări este dată de relaJiile:
Mi;-o"ce-e e .3s,r"re /e!#r, #e./er"#,ri sunt termometrele, care pot fi:
(7 si./-e, formate dintrun tu< de sticlă 3nchis, divi5at 3n părJi egale ce repre5intăgradele. 3n interior, la <a5ă, au un re5ervor cu mercur ce se continuă cu un tu<capilar pnă sus
&7 5i.e#"-ice formate dintro lamă <imetalică ;confecJionată din două metale cucoeficienJi de dilatare diferiJi= care, prin modificarea temperaturii, se deformea5ă,iar deformaJia se transmite la acul indicator
)7 ."!o.e#rice formate dintrun <alon 6, umplut cu lichid sau cu ga5, unit printu<ul capilar > cu tu<ul elastic 8, cur<at Bi cu secJiune ovală sau elipsoidală.(apătul li<er al tu<ului elastic este legat de acul indicator, prin articulaJii sauangrena@e. %a 3ncăl5irea <alonului, presiunea internă creBte Bi capătul li<er altu<ului se deplasea5ă. Această deplasare este transmisă acului indicator.
MIJLOACE DE MĂSURARE PENTRU DEBITE
De<itul repre5intă cantitatea de fluid care trece printro secJiune 3n unitatea detimp Bi poate fi:
• de<it de masă masa de fluid scursă 3n unitatea de timp:
unghiul de dega@are , format de faJa de dega@are Bi un plan perpendicular pe planul de aBchiere Bi care conJine tăiBul principal. Similar, se poatesta<ili unghiul de dega@are 3n raport cu tăi ul secundar.ș
Se o<servă că:
% + &+γ =90°
Re8i.,- e "c<iere
"egimul de aBchiere repre5intă totalitatea parametrilor ce caracteri5ea5ădesfăBurarea procesului de aBchiere. AceBti parametri sunt vite5a de aBchiere,avansul Bi adncimea de aBchiere.
Avansul s este spaJiul parcurs de scula aBchietoare 3n decursul unei rotaJiicomplete a piesei Bi se măsoară 3n milimetri pe rotaJie ;mmKrot=.
Adncimea de aBchiat t este distanJa dintre suprafaJa de aBchiat i suprafaJaș
aBchiată, măsurată 3n direcJia normală pe suprafaJa prelucrată. Se eFprimă 3nmilimetri.
Vite5a de aBchiere v este spaJiul parcurs de tăiBul sculei 3n raport cu piesa de prelucrat, 3n unitatea de timp, Bi se măsoară 3n metri pe minut ;mKmin=.
Sta<ilirea raJională a acestor parametri ai regimului de aBchiere este de mareimportanJă pentru calitatea pieselor prelucrate, precum Bi pentru reali5area lor 3ncondiJii ct mai avanta@oase. Astfel, la prelucrările de degroBare se recomandă caadncimea de aBchiere Bi avansul să ai<ă valori ct mai mari pentru a se 3nlăturaadaosul de prelucrare 3ntrun timp ct mai scurt. #n acest ca5, valorile maFime sealeg 3n funcJie de puterea maBinii pe care se eFecută prelucrarea. %a prelucrările
de finisare, valorile adncimii de aBchiere se aleg ct mai mici pentru a 3nlăturaultimele neregularităJi rămase pe suprafaJa piesei de la prelucrările anterioare. 3n
universal Bi vrful păpuBii mo<ile sau numai 3n universal,valoarea unghiului deatac principal, la cuJitele normale Bi de strun@it plan, se sta<ileBte la 87 o6, 01Y sau?7Y 3n ca5ul prelucrării niBelor cu rigiditate mică fiFate 3ntre vrfuri, acesteunghiuri sunt respectiv egale cu ?7Y, 91Y sau 47Y.
n ca5ul com<inării strun@irii canalelor cu strun@irea plană, precum Bi la strun@irea plană, valoarea unghiului F este egală cu 47Y.
Pentru cuJitele de strun@it interior, valoarea unghiului F se ia egală cu 01Y, ?7Y sau91Y.
%a cuJitele destinate strun@irii găurilor cu diametrul mic Bi 3n ca5ul strun@irii fărăavans, valoarea unghiului F se ia egală cu 47Y.
%a cuJitele de canelat Bi de rete5at F L 47Y.
A<aterile limită ale unghiului F sunt egale cu >Y.
!nghiul de atac secundar F6
tre<uie să ai<ă următoarele valori:• la cuJitele normale care lucrea5ă fără 3nfigere ;pătrundere radială= 1Y sau
67Y• la cuJitele cu plăci din metale dure Bi cnd piesele sunt suficient de rigid
fiFate................................................................................................... 61Y• la cuJitele normale, care lucrea5ă cu 3nfigere pnă la 8 mm/////.61Y• la cuJitele normale, care lucrea5ă cu 3nfigere pnă la 8 mm/.>7Y sau 87Y• la cuJitele pentru prelucrarea frontală Bi pentru strun@it interior 67 sau 61Y• la cuJitele pentru prelucrarea frontală Bi pentru strun@it interior cu plăci din
car<uri metalice//////////////////////>7Y• la cuJitele de canelat Bi rete5at//////////........6Y6Y87 sau >Y
M"#eri"-e si se.if"5ric"#e fo-osi#e -" re"-i:"re" sc,-e-or
MATERIALE I SEMIABRICATE PENTRU SCULE ACHIETOARE
Materialele folosite la eFecutarea părJii aBchietoare a sculelor tre<uie să satisfacă 3n principal
următoarele condiJii: a= să ai<ă o duritate superior # materialului de prelucrat <= să posedere5istenJă la u5ură la temperatul 3nalte c= săBi menJină timp 3ndelungat re5istenJa la u5ură d=să asigure l re5istenJă mecanică suficientă a tăiBului sculei.
Materialele din care se pot eFecuta sculele aBchietoare pentru prelucrarea metalelor sunt:oJeluri car<on de scule, oJeluri aliate de scule ;oteluri rapide Bi 3nlocuitorii acestora=, car<urimetalice ;alia@e dure=, materiale mineraloceramice Bi materiale a<ra5ive.
OTELURI CARBON DE SCULE
OJelurile car<on de scule ;S$AS 697727= au un conJinut de car<on de 7,?6,0W. Sculele
eFecutate din aceste oJeluri asigură vite5e de aBchiere de circa >7 mKmin, fără a se depăBitemperatura de aBchiere de >77 >17Y(. Din cau5a deformării, 3n urma tratamentului termic,oJelurile car<on descuie nu se folosesc la eFecutarea fre5elor de dimensiuni mari, fre5elor ferăstrău, fre5elor melc, <roBelor, sculelor pentru filetare Bi altele.
OELURI ALIATE DE SCULE
OJelurile aliate de scule ;S$AS 8?6627 Bi 982>27= au un conJinut mai ridicat de car<on ;7,2>,>W=, de mangan Bi uneori de siliciu, precum Bi unul sau mai multe elemente de aliere ;crom,olfram, vanadiu, nichel, moli<den= care le asigură proprietăJi superioare 3n comparaJie cu
oJelurile car<on pentru scule.
n funcJie de procentul elementului 3n care oJelul aliat este mai <ogat, ele se 3mpart 3n: oJelurisla< aliate la care procentul elementului de aliere este de circa ?W Bi oJeluri <ogat aliate lacare acest procent poate a@unge pnă la 62W.
Sculele aBchietoare eFecutate din oJeluri sla< aliate asigură vite5e de aBchiere de circa 8781mKmin Bi re5istă pnă la o temperatură de aBchiere de 817Y(.
n primul ta<el al proprietă ilor materialelor de scule se indică cteva mărci de oJeluri sla< Biț
<ogat aliate romneBti Bi străine, cu proprietăJile mecanice 3n stare de livrare Bi utili5ările lor.n al doilea ta<el al proprietă ilor materialelor de se pre5intă proprietăJile fi5icomecanice aț
oJelurilor aliate de scule Bi a altor materiale pentru scule.
OJelurile <ogat aliate, denumite Bi oJeluri rapide sau oJeluri speciale de scule au un conJinutridicat de elemente de aliere, Bi anume: 6>>0W olfram, 8,11W crom, 61W vanadiu. 3nunele oJeluri se mai adaugă, separat sau 3mpreună, >,1>7W co<alt Bi 7,8 6,2W moli<den.'lementele de aliere conferă oJelurilor rapide o 3naltă re5istenJă la temperaturi ridicate, astfel3nct sculele respective 3Bi menJin duritatea pnă la temperatura de ?77 ((. Datorită acestui
fapt se poate prelucra cu vite5e de aBchiere de >8 ori mai mari dect 3n ca5ul sculelor din oJelcar<on de scule.
-rupele de utili5are a căr<uni oi metalice se dau 3n S$AS ?890?6. #n ta<el se indică calităJilede cai <uri metalice care corespund cel mai <ine condiJiilor concrete ale prelucrării prinaBchiere.
PLĂCUE MINERALOCERAMICE
PlăcuJele mineraloceramice sunt constituite din minereuri, avnd la taFa oFidul de aluminiu,sau 3n amestecuri cu car<ura de titan. Sunt superioare plăcuJelor din car<uri metalice, printrore5istenJă mai mare la u5ură Bi la temperaturi 3nalte. 3n schim< sunt mai fragile dect acestea,motiv pentru care Se utili5ea5ă la prelucrări de semifinisare Bi finisare Bi 3n general la
prelucrări fără Bocuri Bi vi<raJii. 'ficacitatea cea mai mare 3n utili5area lor, se o<Jine #a prelucrarea materialelor cu capacitate a<ra5ivă mare Bi o conductivitate termică mică, ca deeFemplu fontele dure Bi materialele plastice. (ele mai cunoscute sunt plăcuJelemineraloceramice sovietice ;$02 Bi $M88>=, (eroc ;+ranJa= Bi idaloF ;". +. -ermania=.
n ta<elul următor se pre5intă cteva indicaJii de folosire a plăcuJelor mineraloceramice, precum Bi valorile unghiurilor de aBe5are a Bi de dega@are .
necesară o <ară cu diametrul de 2 mm, iar din oJel argint este necesară o <ară cu diametrul de?,6 mm. 'conomia de metal care se face este de circa 01W. $otuBi tre<uie menJionat că un`ilogram de oJel argint este mult mai scump dect un `ilogram de oJel laminat la cald, fapt
pentru care oJelul argint va fi folosit numai pe <a5a unui calcul economic.
Diametrele <arelor din oJel argint, după treapta de preci5ie 8 in domeniul 7,>? mm diferă cu7,71 mm de la ?,6 67 mm diferă cu 7,6 mm, de la 67,>161 mm diferă cu 7,>1 mm, de la61,1 64,1 mm diferă cu 7,1 mm, iar de la >7>1 mm diferă cu 6 mm.
Semifa<ricatele for@ate se utili5ea5ă la fa<ricarea fre5elor o<iBnuite sau de danturare, acuJitelor roată de morte5at, 3n locul oJelului laminat la cald. Practica industrială arată căsculele eFecutate din oJel <ine for@at au o dura<ilitate mai mare dect cele din oJel laminat lacald, datorită unei structuri 3m<unătăJite Bi reparti5ării mai uniforme a car<urilor.
3n ca5ul producJiei 3n serie mare sau de scule cu profil complicat ;cuJite roată de morte5are,
fre5e unghiulare etc.= se recomandă for@area in matriJe. +or@area 3n matriJe mai simple Biieftine este posi<ilă Bi 3n condiJiile producJiei de serie mică.
+or@area 3n matriJă asigură Bi o economie de metal. De eFemplu, la for@area fre5elordisc cutrei tăiBuri, cu diametrul de ?7667 mm, consumurile de metal sunt cu ?67W mai mici dectla fa<ricarea aceloraBi fre5e din oJel laminat la cald.
Semifa<ricatele turnate din fontă modificată se folosesc de o<icei la eFecutarea corpuluifre5elor echipate eu plăcuJe de car<uri metalice. Aceasta duce la micBorarea numărului de
prelucrări mecanice pentru corp, c3t Bi la micBorarea consumului de metal pe unitatea de
produs.
Semifa<ricatele turnate din fontă cenuBie Bi fontă malea<ilă sunt utili5ate de o<icei lafa<ricarea corpului mandrinelor de filetat mufe.
PlăcuJele din oJel special de scule se folosesc pentru a micBora consumul de oJel special, careeste scump. Aceste plăcuJe se eFecută prin tăiere,urmată de a@ustare, din <are laminate, cusecJiunea egală eu aceea a plăcuJelor. %a tăierea din <ară se va Jine seama de direcJia optimă afi<relor de laminare pentru aceasta una din muchiile <arei va forma muchia de aBchiere acuJitului armat cu plăcuJa respectivă.
3n lipsa <arelor laminate se pot folosi <are for@ate, innduse seama Bi 3n acest ca5 deț
orientarea fi<relor, 3n aBa fel 3nct acestea să nu fie tăiate, respectiv distruse.
I7 PRINCIPIUL DE LUCRU LA PRELUCRAREA PE MAINI DE GĂURIT
Prelucrarea ale5a@elor poate fi eFecutată prin diferite metode, 3n funcJie de caracteristiciledimensionale, de preci5ia Bi gradul de nete5ime impuse.
-ăurirea este operaJia de prelucrare prin aBchiere prin care se reali5ea5ă găuri 3nfundate sau pătrunse. %a găurire, 3n general, piesa rămne imo<ilă, iar scula efectuea5ă miBcări de rotaJieBi de avans.
#n figura sunt repre5entate principalele tipuri de <urghie.
Ti/,ri e 5,r8<ie7
Iurghiele late ;a= Bi <urghiele compuse ;<= se folosesc la prelucrarea găurilor cu fund profilatBi a materialelor dure.
Iurghiele cu canale drepte ;c= se folosesc la prelucrarea materialelor fragile Bi se armea5ă cu plăcuJe din car<uri metalice. Iurghiele cu canale o<lice ;d= sunt armate cu plăcuJe din car<urimetalice Bi se folosesc la găuri puJin adnci. Iurghiele cu canale elicoidale ;e=sunt cele mai
des utili5ate. #n figura la litera f este repre5entat <urghiul elicoidal răsucit.
3ntreprinderea G3nfrăJirea Oradea are 3n programul său de fa<ricaJie o gamă largă detipodimensiuni de maBini de găurit radiale, avnd diametrele convenJionale de găurit maFimede la 07 mm pnă la 97 mm Bi deschiderile maFime ale <raJelor de la 6 >17 la > 177 mm.MaBinile din seria 1197 mm diametru au >0 de turaJii la ar<orele principal, cuprinse 3ntre >7Bi 6 077 rotKmin Bi 6> avansuri cuprinse 3ntre 7,701Bi 6,1 mmKrot.
Se cunosc mai multe tipuri de maBini de găurit radiale, Bi anume:
• maBini de găurit radiale, fără deplasarea traversei 3n direcJia verticală ;a=.• maBini de găurit radiale cu traverse articulate ;<=.
Am<ele tipuri de maBini de găurit sunt folosite la fa<ricarea ca5anelor,
• vagoanelor, 3n construcJii navale Bi diverse construcJii metalice• maBini de găurit radiale, la care coloana eFterioară este prevă5ută la eFterior cu ghida@
de secJiune circulară, pe care se deplasea5ă traversa• maBini de găurit radiale, la care coloana eFterioară este prevă5ută cu ghida@e
prismatice, pe care se deplasea5ă 3n direcJie verticală traversa• maBini de găurit radiale universale ;c=. %a aceste maBini traversa se poate roti 3n
am<ele sensuri, 3n @urul unei aFe ori5ontale. (ăruciorul este prevă5ut cu o sanierotativă, care poartă capul de găurit Bi 3i permite acestuia rotirea 3n @urul unei aFeori5ontale, perpendiculară pe aFa de rotaJie a traversei.
• dalta lată• nicovala• dispo5itivul de 3ndoire• ciocanul de 6 `g• placa de 3ndreptat• rigla de verificare• echerul la 47c• acul de trasat• compasul de trasat• pilele• Bu<lerul• rigla de verificare.
Pri!:3#or &
Material:
O% 0>, de secJiune pătrată, cu dimensiunile <rute de 617*6?*6? mm Bi greutatea de 7,817`g.
• mie5ul <urghiului partea centrală a sculei la care sunt tangente canalele de evacuare
a aBchiilor• tăiBurile principale, de asemenea, 3n număr de două, 3ntre care se găseBte un tăiB
scurt, corespun5ător unghiului <urghiului tăiBul transversal re5ultat din intersecJia
suprafeJelor de aBe5are principale.• canalele elicoidale de evacuare a aBchiilor avnd rolul de plan 3nclinat pentru
uBurarea, eliminării aBchiilor• ca coadă cilindrică < ca coadă conică c cu unghi al elicei mic, utili5at la
prelucrarea alamei fi <ron5ului d R pentru alia@e uBoare cu canale pe stingă.
• lungimea utilă a sculei, de lungime l6 • coada Bi gtul <urghiului, precum Bi 5ona activă ;partea aBchietoare=• lungimea părJii utile a sculei reali5ată din oJel pentru scule l>
Partea de fiFare ;coada= poate fi cilindrică ;pentru <urghie cu diametrul mai mic de 67 mm=,sculele fiind fiFate prin intermediul unei mandrine, sau conică, pentru fiFarea pe aFul maBiniidirect sau prin intermediul unei reducJii.
Iurghiele cu coadă conică sunt prevă5ute cu un antrenor frontal, utili5at Bi pentru scoaterea <urghiului din manBoanele conice.
%ungimea <urghielor, 3n funcJie de destinaJie, este normali5ată prin standarde. %a producJia 3n
serie mare, adncimea găurii de prelucrat K poate fi luată ca <a5ă pentru sta<ilirea lungimii <urghielor elicoidale. 3n mod curent, se admite ca lungime utilă
l6L lg 8D
D este diametrul <urghiului.
n ta<elul de mai @os se dau, spre eFemplificare, unele mărimi recomandate ale parametrilor geometrici Bi a unor elemente constructive. n scopul măririi re5istenJei <urghiului, mie5ul seeFecută cu o conicitate spre coada sculei,. de 6,0 6,2 mm, pe lungimea de 677 mm.
AscuJirea du<lă ;irovOFford= >8, 07 asigură o solicitare termică mai avanta@oasă prinmicBorarea 3ncărcării energetice unitare, dura<ilitatea <urghielor crescnd de aproape trei ori,la prelucrarea oJelului, 3n comparaJie cu <urghiele standard. AscuJirea piramidală ;3n cruce= se
o<Jine prin supraascuJirea feJei de aBe5are principală 9, după o suprafaJă elicoidală >.
Prelucrarea filetelor cu tarodul materiali5ea5ă cupla cinematică Buru<piuliJă, tarodul putnd fi
considerat ca provenind dintrun Buru< căruia i sau reali5at canale longitudinale, 3n vedereareali5ării muchiilor de aBchiere.
După modul de acJionare, taro5ii pot fi: de mnă ;un set este format din >8 taro5i= Bi demaBină. După destinaJie, taro5ii pot fi: cu destinaJie generală pentru piuliJe pentru filiere;mai preciBi ca dimensiuni= decali<rare.
Din punctul de vedere almodului de construcJie, taro5ii
pot fi: ficBi Bi regla<ili.$arodul avnd partea utilă, delungime l> ;conul de atac arelungimea l6= este prevă5ut cu o coadă cilindrică terminată printrun antrenor cu cap trat.Partea de cali<rare ;partea utila 3n afara conului de atac= are rolul de a ghida tarodul 3n timpullucrului. Pentru a se evita frecările, partea de conducere a tarodului are o conicitate inversă de6K6777.
n mod curent, taro5ii se reali5ea5ă cu wi L 1... 67Y. !nghiul de aBe5are, pe conul de atac, se
reali5ea5ă prin detalonare, asigurnduse un unghi la vrf si alfaL ?...2Y, pentru taro5ii demnă, Bi a L 2... 6>Y, pentru taro5ii de maBină.
Mărimea detalonării se calculea5ă cu relaJia:
Lπ -i
/ ∙!"π
unde Di este diametrul interior al filetului tarodului. 3n mod o<iBnuit, mărimea detalonării este cuprinsă 3n limitele 7,7>x7,70 mm.
"eparti5area adaosului de prelucrare pe taro5ii din set. %a prelucrarea filetelor cu taro5ii denună, 3n scopul micBorării momentului de antrenare, adaosul de prelucrare total se3ndepărtea5ă cu un număr mai mare de scule ;>x8= ce lucrea5ă succesiv ;set de taro5i=. (3ndsetul este format din trei taro5i, se consideră ca cea mai corespun5ătoare schemă de aBchiereutili5ată cea repre5entată 3n figura, 3n care reparti5area 3n procente a adaosului total pe cei treitaro5i din set este: tarodul # x ?7W tarodul ## L 87W, tarodul ### x 67W.
n legătură cu această schemă de aBchiere, se sta<ileBte lungimea conului de atac al taro5ilor
• pentru taro5ii cu trei canale, < L 7,80&Z, d x 7,00&=• pentru taro5ii cu patru canale, < L 7,>2D, d L 7,1D.
Dimensiunile părJii active a tarodului ;elemente=. Dimensiunile părJii active a tarodului;diametrele taro5ilor= se sta<ilesc 3n funcJie de dimensiunile filetului de prelucrat, avnd 3nvedere att efectul de lărgire ce apare la prelucrare Bi de re5erva de u5ură. 3n principiu, cmpulde toleranJă al tarodului ;5ona 3nnegrită= se amplasea5ă 3n cmpul de toleranJă al piesei ;5onaal<ă=. $aro5ii se eFecută 3n trei grupe de preci5ie: fină, medie Bi grosolană, 3n cmpurile detoleranJă H sau -.
$oleranJa diametrului mediu al tarodului $d precum Bi a<aterea inferioară eid a acestuia, 3ncmpul de toleranJă H, spre eFemplu, se calculea5ă 3n funcJie de toleranJa diametrului mediu
al filetului prelucrat x $D>, cu relaJiile$d>L 6 $D> eid>L > $D6
#n figura snt repre5entate cteva din formeleconstructive ale taro5ilor. $aro5ii eta@aJi ddegroBea5ă filetul cu prima treapta iar partea finală
;de fapt un al doilea tarod= eFecută finisarea.
Pentru o mai <ună ghidare a sculei, 3n raport cu aFaunui ale5a@, se utili5ea5ă taro5i cu cep de ghidare e.$aro5ii 3n trepte prelucrea5ă simultan două fileteconcentrice de diametre diferite dar avnd acelaBi
pas. Pentru mărirea re5istenJei taro5ilor sereali5ea5ă scule la care canalele pentru evacuareaaBchiilor depăBesc cu puJin lungimea conului deatac g x taro5i fără canale. O altă soluJie, care areca efect creBterea grosimii aBchiei detaBate, este ceareali5ată de taro5ii cu dinJi răriJi.
+iletarea piuliJelor pe maBini automate se eFecută cu taro5i cu coadă cur<ă. PiuliJele filetatesunt trecute pe coada tarodului, care, fiind montat 3n manBonul de antrenare cur< al maBinii,se poate roti, reali5nd adierea. Procesul este continuu, piuliJele filetate părăsind treptat coadatarodului. $aro5ii eFtensi<ili se utili5ea5ă 3n scopul compensării u5urii. (onstrucJia acestoraeste asemănătoare cu cea a ale5oarelor eFtensi<ile. Pentru prelucrarea filetelor conice seeFecută Bi se folosesc taro5i cu filet conic.
După construcJie, filierele care reali5ea5ăfiletul prin aBchiere pot fi rigide Bielastice, ultimele permiJnd reglareadimensiunii după u5area sculei.
După destinaJie, filierele pot fi: normale;cu destinaJie generală=, pentru cali<rare,tu<ulare, heFagonale etc.
Principalele elemente constructore alefilierelor sunt: diametrul eFterior DlăJimea filierei I lăJimea dintelui filiereiH6 diametrul canalelor d> numărul decanale 5h diametrul cercului aFelor canalelor D6
Diametrul eFterior al filierei normale.Avnd 3n vedere economia de material descule, diametrul eFterior al filierei tre<uiesă re5ulte ct mai mic, evident,asigurnduse rigiditatea filierei. 3n modcurent, se recomandă:
D L ;>...>,1=d mm
unde d este diametrul filetului prelucrat.
Se preci5ea5ă că nu este recomanda<il ca pentru fiecare diametru al filetului prelucrat să se sta<ilească o mărime distinctă a diametruluifilierei, deoarece aceasta ar conduce la creBterea eFagerată ;Bi evident inutilă= a gamei desuporturi pentru filiere.
+orma feJei de dega@are. !nghiul de dega@are w6 considerat 3n planul transversal, se măsoară3ntre planul aFial al filierei Bi planul tangent la faJa de dega@are. +aJa de dega@are se poate reali5a 3n două variante ;cur<ă Bi plană=.
Mărimea unghiului de dega@are depinde de calitatea materialului de prelucrat, recomandnduse w6L 67... 6>Y pentru materiale cu duritate mare w6 L 61...>1Y pentru materiale cu duritatemedie Bi mică. %a filierele cu faJa de dega@are cur<ă, unghiul de dega@are varia5ă 3n funcJie dera5a sculei.
Numărul Bi dimensiunea canalelor de aBchii. %a filiere, sta<ilirea numărului canalelor deaBchii este influenJată de aceeaBi factori ca Bi la taro5i. Numărul de canale este 5 h x 8...?,numerele mai mari fiind utili5ate pentru diametrele mari ale filetului prelucrat.
.umrul si dimensiunea canalelor de achii :a ;liere5 stabilirea numrului
canalelor de aschii este in<uențata de aceeai factori ca si la tarozi .umrul de
%a filetarea pe maBini automate, avnd 3n vedere, 3n primul rnd, 3m<unătăJirea evacuării aBchiilor seutili5ea5ă filiere tu<ulare. +eJele de dega@are aledinJilor sunt plane Bi deci relativ uBor de eFecutat.Iacurile de filetat se utili5ea5ă 3n lucrările delăcătuBărie. Iacurile montate in clupe de filetare potfi apropiate intre ele in timpul lucrului, mic orndș
astfel diametrul pe care se face prelucrarea in scopul participării la a chiere a tuturor tasurilor <acului.ș
Asc,ire" fi-iere-or
+ilierele normale se ascut pe faJa a<ra5iv de dega@are a canalelor Bi a conului de atac, pemaBini speciali5ate, ca cea din imaginea de mai @os.
+iliera se menJine manual pe masa maBinii.
(orpul a<ra5iv eFecută o miBcare de rotaJie ;miBcarea principală #= Bi o miBcare rectiliniealternativă ;miBcarea de avans ##=, 3n lungul aFei corpului a<ra5iv.
%a lucrările de tmplărie de mo<ilă, uBi Bi ferestre, 3n vederea eFecutării unor depanări BireparaJii, se folosesc o serie de scule pentru operaJii manuale de prelucrare a materialului
lemnos.Dintre sculele specifice acestor lucrări semenJionea5ă:( Sc,-e /e!#r, #r"s"re" 3nsemnarea,verificarea planeităJii si pentru măsurarea
unghiurilor dintre feJele prelucrate, 3n care secuprind:
• creionul de tmplărie Bi creta,
necesar pentru trasarea liniilor Bicontururilor pe suprafaJa lemnuluisau a panoului
• 3nsemnătorul, eFecutat din oJel, cu
vrf ascuJit, prevă5ut cu miner delemn, necesar pentru 3nsemnarea
punctelor Bi trasarea liniilor po5iJia 3nsemnătorului tre<uie să fie perpendiculară pefi<ra de lemn
compasul, necesar pentru trasarea liniilor cur<e, precum Bi pentru transpunerea
dimensiunilor pe instrumentul de măsurat
echerul de 87Y Bi 01Y, necesar pentru ghidarea creionului la trasarea acestor unghiuri
faJă de muchiile pieselor din lemn.
%a aceste scule se mai adaugă, după posi<ilităJile de dotare, 5grieciul pentru trasarea liniilor paralele cu muchiile piesei, dreptarul pentru verificarea planeităJii Bi altele.
& Sc,-e /e!#r, o/er"ii-e e #3iere c, fer3s#r3,-, 3n care se cuprind.
stngă cornul rindelei, iar cu mina dreaptă se prinde corpul rindelei din apropierea cuJitului.Apoi, se aBea5ă rindeaua cu talpa ei pe piesa de prelucrat Bi se 3ncepe rindeluirea, prin3mpingerea ei 3nainte, pe o direcJie paralelă cu marginea piesei, urmărinduse totodată ca,rindeaua să ai<ă in timpul lucrului o apăsare deopotrivă de egală pe am<ele capete ale ei.(nd rindeaua a a@uns aproape de eFtremitatea suprafeJei de rindeluire, apăsarea tre<uie să fiemai mult pe călcai, iar la retragerea rindelei pentru eFecutarea unei noi curse de rindeluire,aceasta se 3nclină 3ntro parte, pentru a se evita frecarea lamei pe suprafaJă, respectiv u5ura
prematură a tăiBului.
+ Sc,-e /e!#r, o/er"ii-e e 83,rire i! c"re se c,/ri!:
<urghiul cu miner, necesar pentru eFecutarea unor găuri 3n piesele de lemn la
asam<larea lor, la uBurarea introducerii Buru<urilor de lemn sau a cuielor dedimensiuni
coar<a Bi vrila 3n care se prind diferite tipuri de <urghie ;format melc, elicoidal,
<urghiu de centru etc.=, necesar eFecutării unor găuri pentru asam<lare, sau pentrueFecutarea sco<iturilor 3n lemn cu a@utorul ferăstrăului de mană.
Mnuirea coar<ei se face prin prinderea minerului 3n formă de ciupercă, cu mana stingă Bi amanBonului de lemn de pe <raJul coar<ei, cu mana dreaptă, 3n timp ce se apasă pe minerulciupercă, urmărinduse tot timpul păstrarea corectă a direcJiei <urghiului montat 3n mandrină.Mnuirea vrilei se face, de asemenea, prin apăsarea minerului ciupercă cu mana stingă, attcat este necesar ca să se menJină contactul <urghiului pe piesa de lemn, 3n timp ce cu manadreaptă se manevrea5ă manBonul mo<il, 3n sus Bi 3n @os, dea lungul ti@ei, pentru a imprima
rotaJia acesteia, precum Bi a <urghiului montat 3n mandrină.> Sc,-e /e!#r, o/er"ii-e e 3-#,ire 1! c"re se c,/ri!$
groasă, necesară pentru eFecutarea sco<iturilor adnci Bi a locaBurilor de la 3m<inări
sau pentru montarea unor accesorii metalice, cum este de eFemplu <roasca 3ngropată
dalta dreaptă su<Jire Bi dalta semirotundă necesare eFecutării sco<iturilor de mică
adncime, precum Bi pentru fasonarea lemnului după anumite forme.DălJile sunt prevă5ute cu minere din lemn tare, pe care 3n anumite ca5uri se pot aplicalovituri uBoare cu ciocanul de lemn, cum este de eFemplu la eFecutarea sco<iturilor
pentru 3ncastrarea <alamalelor.K Sc,-e /e!#r, o/er"ii-e e /i#ire 1! c"re se c,/ri!$
• raBpile, avnd forme dreptunghiulare, semirotunde, rotunde, prevă5ute cu dinJi su<
formă de ciocuri scoase 3n afara planului Bi pile, avnd forme dreptunghiulare,rotunde, pătrate, Bi prevă5ute cu crestături o<lice simple sau 3ncruciBate 3n planullamei, necesare la 3ndepărtarea asperităJilor re5ultate de la prelucrarea lemnului, larotun@irea muchiilor, la fasonarea pieselor din lemn, la lărgirea găurilor Bi altele.
Sc,-e /e!#r, o/er"ii-e e "s".5-"re 1! c"re se c,/ri!$
• ciocanul pentru <aterea cuielor la fiFarea elementelor de mo<ilă sau pentru montarea
accesoriilor, precum Bi alte operaJii de asam<lare pentru a se evita smulgerea cuuBurinJă a cuielor <ătute, se recomandă ca plantarea acestora să se facă 3n po5iJie3nclinată, prin alternarea sensului lor, prin aceasta asigurnduse totodată o rigidi5are a
3m<inărilor 3n ca5ul 3n care cuiele se <at la eFtremitatea lemnului, acestea tre<uie săfie introduse astfel ca vrful lor să fie 3ndreptat spre interior• cleBtele de scos cuie, necesar pentru scoaterea cuielor <ătute provi5oriu sau a celor
care au fost deformate 3n timpul <aterii lor la scosul cuielor se va avea gri@ă ca să nuse producă presarea fălcilor cleBtelui pe locul de contact cu suprafaJa lemnului, pentrua se evita strivirea lemnului
• dornul de oJel, necesar pentru adncirea capetelor de cuie <ătute 3n lemn• Buru<elniJe de diferite mărimi, necesare 3nBuru<ării Buru<urilor cu cap crestat• cadre cu Buru< de strngere, necesare fiFării sau presării elementelor de lemn 3ncleiate
pe perioada uscării lor.
%a aceste scule de prelucrare manuală a materialului lemnos se mai pot adăuga Bi o serie descule acJionate electric, care permit o muncă mai uBoară, mai rapidă Bi de preci5ie, aBa cumeste de eFemplu maBina electrică de găurit, care poate fi utili5ată, 3n afară de operaJia degăurire Bi la operaJii de Blefuit, de lustruit, prin echiparea ei cu discuri a<ra5ive, cu perii sau cu
pietre de rectificat etc.
!n lucru esenJial de reJinut la folosirea acestor scule specifice lucrailor de mo<ila si alteo<iecte de u5 casnic este faptul ca acestora tre<uie sa i se acorde o atenJie deose<ită3ntreJinerii periodice, 3n special la sculele tăietoare, precum Bi o mnuire corectă a lor 3n
condi iile respectării stricte a normelor de protecJia muncii.ț
Sc,-e /e!#r, croi#orie!neltele si utila@ele folosite:nainte de a a@unge sa parcurgemfiecare etapa in parte, voi pre5entacteva informa ii cu privire la unelteleț
folosite in produc ia hainelor, pentru caț
o parte din proces depinde dea<ilită ile si voin a noastră iar cealaltăț ț
parte, depinde de unelte, fără de care,nam putea reali5a nici un articolvestimentar.A adar, vom clasifica uneltele in patruș
categorii:
• unelte pentru măsura si desen• unelte pentru tăiat• unelte pentru cusut• unelte pentru calcat.
piesa. Acestea sunt folosite 3n industria de automo<ile. +orJele de aBchiere, pentru acestemaBini verticale pentru interior, varia5ă 3n limite foarte largi: de la 6 tf pnă la 677 tf. Vite5elede aBchiere sunt cuprinse 3n domeniul 6/..?7 m K min, iar cursele pot a@unge pnă la 8777mm.Sc,-e /e!#r, :i3riePentru lucrările de 5idărie Bi tencuieli sunt necesare un număr redus de scule, fiecare dinacestea avnd un rol <ine determinat. Astfel, pentru
prepararea mortarului se foloseBte lada de lemn, iar 3nlipsa acesteia se poate folosi un recipient din material
plastic. (u a@utorul mistriei late sau a mistriei ascuJite,cunoscută su< numele de lim<ă de pisică se preiamortarul din ladă Bi se aplică pe cărămi5i sau pesuprafaJa de tencuit, după care se face nete5irea cu ea. #nunele ca5uri, mortarul preluat din ladă se pune mai 3nti
pe o mică platformă de lemn numită mahala pătrată, din care se ia cu mistria cantitateanecesară de mortar. ca5ul cnd tre<uie să se astupe o fisură sau ocrăpătură din perete, se face mai 3nti adncireaacestora cu a@utorul unui ră5uitor triunghiular,după care se astupă cu mortar.
Nelipsite sunt ciocanul de 5idărie folosit deseori pentru tăierea cărămi5ilor Bi dalta pentru 5idărie,folosită pentru spargerea sau găurirea 5idului decărămidă.Pentru lucrările de tencuieli mai sunt necesare Bi alte scule speciale.Astfel, pentru preluarea mortarului din ladă Bi aruncarea pe suprafeJele de tencuit se foloseBtecanciocul, iar pentru nete5irea tencuielilor <rute se foloseBte driBca. Nelipsit este Bi firul cu
plum<, pentru verificarea verticalităJii suprafeJelor de tencuitAlte scule pentru 5idărie:
ORJAREA LIBERĂ
%a for@area li<eră materialul iniJial este constituit din lingouri Bi semifa<ricate laminate.%ingourile, care pot atinge >17877 t, se folosesc la for@area pieselor grele, cum sunt ar<ori
pentru tur<ine, vapoare, generatoare, coloane pentru prese, cilindri de laminoare, ar<ori cotiJi,
diferite inele, containere pentru presiuni 3nalte etc. Semifa<ricatele laminate ;<lum<uri,
<rame, Jagle Bi profile= se 3ntre<uinJea5ă la for@area pieselor cu masa mi@locie Bi mică, pnă la7,1 t, cum sunt: crlige, prghii, aFuri, <are de legătură etc.
Piesele for@ate se caracteri5a prin caracteristici mecanice superioare produselor o<Jinute printurnare, datorită structurii de for@are care este omogenă Bi densă.
(alitatea pieselor for@ate depinde de gradul de for@are numit Bi caroia@, adică raportul dintresecJiunea piesei perpendiculare pe direcJia deformaJiei principale, măsurată 3nainte Bi dupăfor@are
3n care:
S7 este secJiuneaTtransversală 3nainte de for@areSf secJiunea transversală după for@are.
Mărimea gradului de for@are depinde de semifa<ricatul folosit, de calitatea materialului Bi deimportanJa piesei for@ate 3n timpul funcJionării. Potrivit datelor eFperimentale, | L >,1... 0,7 3nca5ul oJelurilor pentru construcJii Bi | L 6766.6> 3n ca5ul oJelurilor 3nalt aliate.
(7Sc,-e i is/o:i#i2e fo-osi#e -" for;"re" -i5er"
Sculele pentru for@area li<eră se pot grupa 3n următoarele categorii:
• scule de <a5ă, cu a@utorul cărora se eFecută for@area propriu5isă• scule a@utătoare ;auFiliare=, cu a@utorul cărora se reali5ea5ă manipularea
semifa<ricatelor• dispo5itive de măsurat Bi controlat.
a. Scule de <a5ă Bi a@utătoare. Din categoria sculelor de <a5ă fac parte: nicovalele, matriJele pentru finisare, dălJile, 3ntin5ătoarele Bi dornurile.
De asemenea, se folosesc <aroase Bi ciocane eFecutate din oJel for@at, cementat Bi 3m<unătăJit, prevă5ute cu co5i de lemn. (iocanele au masa 3ntre 6 Bi > `g, iar <aroasele 3ntre 8 Bi 61 `g.
Nicovalele ;se montea5ă pe <er<ecul ciocanului Bi pe sa<otă, fiFnduse prin coadă derndunică cu pană. Aceste scule au rolul de a deforma materialul, avnd forme diferite, dupăoperaJia pe care o eFecută, de eFemplu:
(iocanele pneumatice ;lucrea5ă numai cu aer comprimat.Motorul electric 6, prin intermediul roJilor dinJate >, transmitemiBcarea de rotaJie ar<orelui cu manivelă 8, care, prin <iela 0,imprimă miBcarea pistonului 1, astfel că acesta se deplasea5ă 3ncilindrul compresor ?. Pistonul 67 se deplasea5ă 3n cilindrul delucru 4, fiind cuplat cu <er<ecul 66, de care se fiFea5ă nicovalasuperioară 6>.3n canalele de legătură dintre cei doi cilindri suntmontate ventilul ori5ontal 9 Bi ventilul central 2.
După po5iJia ventilelor faJă de canalele de legătură cucilindru de lucru Bi cu cilindrul compresor, ciocanul pneumaticare cinci regimuri de funcJionare: 3n gol, menJinerea <er<ecului3n po5iJiile suspendate, lovituri automate, lovituri individuale Bilovituri de presare.
(iocanele pneumatice intră 3n dotarea secJiilor de for@ă, 3nspecial, #n 3ntreprinderile mici, care nu dispun de o unitatecentrală de aer sau de a<ur comprimat.
#n categoria ciocanelor mecanice intră toate tipurile deciocane acJionate prin transmisie.
mo<ile pnă la >17877 `g ele se folosesc tot mai rar 3n secJiile de for@ă modeme.
Presele hidraulice sunt folosite la for@area pieselor grele. (ilindrul principal >, 3n care se
deplasea5ă plun@erul >, este fiFat de traversa superioară 8. Aceasta este legată cu traversainferioară 1 prin două sau patru coloane 0, fiFate 3n <atiul ?.
Presiunea necesară for@ării pieselor este dată de plun@erul > care pune 3n miBcare traversamo<ilă 4 numai 3n cursa de lucru. $raversa mo<ilă poate fi ridicată cu a@utorul plun@erului 2din cilindrul 9. 'tanBarea cilindrului plun@er se reali5ea5ă cu a@utorul unor <ucBe de <ron5 67,numite presetupe. Cevile a Bi < servesc la admisia mediului hidraulic.
"egimul de lucru al unei prese hidraulice de for@are poate fi 3mpărJit 3n următoarele etape:menJinerea traversei mo<ile 3n po5iJia de sus, co<orrea lentă a traversei pnă c3nd nicovala
atinge piesa, presarea metalului Bi cursa de ridicare a traversei.
Presele hidraulice se construiesc cu forJe de presare de la 1 MN la 617 MN Bi chiar maimult, cursa maFimă a traversei mo<ile de 277 8 177 mm, iar cursa maFimă de lucru 677877mm Bi deschiderea 3ntre coloane de 6 7770 777 mm.
O/er"ii e for;"re -i5er"
Principalele operaJii de for@are li<eră sunt: refularea, 3ntinderea, gtuirea, găurirea,3ndoirea, răsucirea Bi tăierea.
pre5ent se folosesc semifa<ricate turnate din oJel, alia@e de cupru Bi de aluminiu, precum Bi dinfontă care apoi se supun matriJării.
Semifa<ricatele sinteri5ate o<Jinute prin metoda metalurgiei pul<erilor, datoritătemperaturilor 3nalte de sinteri5are,. pre5intă o structură grosieră, poro5itate ridicată Bi
preci5ie dimensională redusă. Prin matriJarea acestor semifa<ricate se o<Jine o creBtere acaracteristicilor mecanice Bi o mărime a densităJii.
%a pregătirea semifa<ricatelor destinate matriJării pieselor lungi pe ciocane Bi prese, se iaca <a5ă semifa<ricatul teoretic. Semifa<ricatul teoretic al piesei matriJate are secJiuneacirculară, lungimea fiind egală cu cea a piesei matriJate, Bi secJiunile transversale egale cusecJiunile corespun5ătoare ale piesei Bi ale <avurii.
Semifa<ricatul teoretic se determină prin metoda grafică, folosinduse, de o<icei, scara6:6, 3n raport cu piesa matriJată.
%a pregătirea semifa<ricatului pentru matriJarea pieselor se mai determină semifa<ricatulmediu Bi epura secJiunilor semifa<ricatului mediu.
Semifa<ricatul mediu are lungimea egală cu lungimea piesei matriJate Bi secJiuneatransversală egală cu secJiunea transversală medie a semifa<ricatului teoretic.
Prin urmare: ¿# s!
m1
Re"-i:"re" ,!e-#e-or /e!#r, "c#i2i#3 i 8os/o3re #iț ș
Gre5-e
GREBLĂ - Unealtă sau maină agricolă cu ajutorul căreia se strâng paiele, f ânul etc.
sau cu care se mărunțesc bulgării de pământ, se nivelează solul etc.
Prin aplicarea acestei metode, dura<ilitatea sculelor aBchietoare creBte de 81 ori făcnduse prin aceasta o importantă economie de scule.
#n ta<el se arată creBterea dura<ilităJii diverselor scule prin aplicarea acestei metode.
!neori sculele ies din u5 din cau5a unei manevrări sau utili5ări necorespun5ătoare. 3n acestca5, este raJional a se 3ntocmi ta<ele care să cuprindă aspectele cele mai o<iBnuite aledeteriorării sculelor, cau5ele pro<a<ile care duc
la deteriorare cum Bi metodele de prevenire Bi care să fie afiBate la loc vi5i<il
RECONDIIONAREA SCULELOR ARMATE CU PLĂCUE DIN CARBURIMETALICE
(a Bi 3n ca5ul sculelor din oJel rapid, recondiJionarea sculelor cu parte activă din car<uri
importantă Bi eficientă deose<ite, cu att mai mult cu ct aceste scule sunt scumpe Bi conJinmateriale deficitare. "econdiJionarea lor cuprinde următoarele trei aspecte:
a= refacerea capacităJii de aBchiere prin reascuJire
<= schim<area plăcuJelor aBchietoare din car<uri metalice Bi recondiJionarea lor, 3n general, laaltă dimensiune
c= schim<area plăcuJelor din car<uri metalice sau materiale mineraloceramice Bi recuperareamaterialelor constituente.
#n toate ca5urile., refacerea capacităJii de aBchiere a plăcuJelor implică, fie reascuJireao<iBnuită, fie rectificarea la o nouă dimensiune, 3n ca5ul plăcuJelor schim<a<ile, prin procedeea<ra5ive sau electrice. "econdiJionarea plăcuJe lor aBchietoare se face, 3n general, cu cheltuielimari, uneori compara<ile cu costul sculei noi. Acest fapt impune ca eFploatarea lor să fie citmai intensă Bi raJională. !neori se impune Bi efectuarea unui calcul de eficienJă economică.
Mărimea dura<ilităJii unor scule prin acoperire cu car<uri metalice pre5intă
Sculele mono<loc sau armate cu car<uri metalice tre<uie reascuJite atunci cnd se atinge u5uramaFimă admisi<ilă a părJii active, sau dacă apar fisuri, rupturi sau fărmi area tăiBurilor.ț
"eascuJirea tre<uie sa se facă 3n mod organi5at, centrali5at, 3n ascuJitorii, de către personalcalificat pentru a se reface calităJile aBchietoare cu consumuri Bi cheltuieli minime. AcestecerinJe se pot 3ndeplini numai dacă scula aBchietoare a fost eFploatată raJional Bi scoasă dinlucru la atingerea u5urii admisi<ile, conform ta<elului
$a<elul
!5ura limită admisi<ilă pentru sculele cu car<uri metalice
Scule $ipul prelucrării !5uraadmisi<ilă pefaJa de aBe5aremin
Strun@ire fină 7,67 7,>7
(uJite destrung
Strun@ire definisare
7,07 7.?7
Strun@ire dedegroBare
7,27 6,17
+re5e +inisare 7,67 7,87
DegroBare 7,07 7,27
+inisare 7,61 7,>1
+re5e profilate
DegroBare 7,87 7,17
IroBe 7,61 7,87
Iurghie 7,87 7,17
Adncitoar e
7,>7 6,1
Ale5oare 7.61 7.97
Dacă partea aBchietoare are un grad de u5ură ridicat, respectiv dacă tăiBurile sunt fărmi ateț
sau sparte, reascuJirea lor nu mai este economică, deoarece consumul de discuri a<ra5ive dincar<ură de siliciu sau diamantate este foarte ridicat.
Vite5a discului depinde de granulaJia acestuia la discurile cu diamant cu granulaJie 677K97...>17K>77 Bi tensiune de lucru ?67 V, se recomandă mărirea vite5ei de la >1 mKs la 81 mKs,la care se o<Jine productivitatea cea mai ridicată Bi consumul specific al discului de diamantcel mai mic.
Procesul de di5olvare anodică are o pondere de 9127W, iar procesul de aBchiere cu diamanteste de >7>1W Bi are rolul de f a 3ndepărta vrfurile asperităJilor care sunt car<uri metalice cenu l au fost di5olvate. $emperatura de lucru a electrolitului nu tre<uie să depăBească ?797grade (elsius.
(orectarea defectelor, a <ătăilor radiale sau aFiale ale discurilor se reali5ea5ă eficient prinschim<area pentru timp scurt a polarităJii, respectiv conectarea discului la anod ;[= Bi a sculeila catod ;=, 3n acest ca5, are loc
o di5olvare anodică a discului a<ra5iv, 3n special a liantului metalic.
Prelucrarea plăcuJelor din car<uri metalice se face Bi cu discuri a<ra5ive cu nitrură cu<ică de <or, dar eficienJa tehnicoeconomică a acestora este mai mică.
"econdiJionarea plăcuJelor schim<a<ile se face prin ascuJirea pe feJele de aBe5are, deoarece, 3ngeneral, u5ura acestora este predominantă 3n raport cu u5ura pe faJa de dega@are.
PlăcuJele u5ate 6 ;care se sortea5ă după gradul de u5ură= se prind 3n pachet de 67>7 <ucăJi 3ndispo5itiv Bi se strng cu Buru<ul >, prin intermediul <ucBei 8, care le presea5ă pe suportul 0.Plăcile laterale 1 Bi ? sunt fiFate cu Buru<uri 3n corpul prismatic 9. Discul de ascuJire 2 aresuprafaJa frontală plană 3ntre disc Bi plăcuJele de prelucrat se reali5ea5ă interstiJiul A, 3n ca5ul
procedeului electrochimic, sau se reali5ea5ă contact mecanic 3n ca5ul procedeuluielectrochimica<ra5iv.
Prelucrarea plăcuJelor de formă prismatică, fără unghi de aBe5are, se face prin două prinderiale acestora 3n dispo5itiv, la fiecare prindere rămnnd accesi<ile pentru ascuJire două feJelaterale ale plăcuJei.
PlăcuJele cu geometrie po5itivă, cu unghi de aBe5are constructiv F, se aBa5ă 3ntrun dispo5itivasemănător cu cel pre5entat mai 3nainte, dar cu elemente de <a5are care le orientea5ă cu feJelede aBe5are 3n acelaBi plan.
Dispo5itivul tre<uie să oriente5e plăcuJele, astfel ca Bi feJele de aBe5are orientate spre partealui laterală să se situe5e 3ntrun plan.
(onstrucJia acestui dispo5itiv permite ;ca Bi 3n ca5ul plăcuJelor cu geometrie negativă=recondiJionarea plăcuJelor numai cu două prinderi ale acestora, dar cu respectarea po5iJionării
cu unghiul calculat dintre cele două plane 3n care sunt situate feJele de aBe5are.
3n general, prin 3ndepărtarea stratului de material din plăcuJe pentru eliminarea u5urii, acestea,.se micBorea5ă a@ungnd la dimensiuni 3ntre cele standardi5ate Bi nu este economic să se treacă
prin recondiJionare direct de la o dimensiune normali5ată la alta inferioară, 3ntre acestea fiinddiferenJe mari. Se recomandă construirea, de suporJi ai plăcuJelor pentru cuJite, fre5e etc. cudimensiuni corespun5ătoare utili5ării plăcuJelor recondiJionate.
Prin eFploatarea raJională a plăcuJelor, fapt care implică scoaterea din lucru la atingereacriteriului de u5ură, numai după >1 recondiJionări se a@unge la dimensiunea normali5atăinferioară celei iniJiale, de eFemplu de la tipul SNAN 6170 la tipul SNAN 6>70.
RECUPERAREA COMPONENTELOR UTILE DIN PLĂCUELE DE CARBURI
METALICE
(ar<urile de , $i, $a, N< Bi co<altul care intră 3n componenJa plăcuJelor aBchietoare suntmateriale scumpe Bi deficitare. Acest fapt a condus Ja de5voltarea unor tehnologii de reciclarespecifice, care permit reintroducerea P circuitul economic a plăcuJelor care nu mai pot firecondiJionate prin alte metode, fără o prelucrare chimică la<orioasă. Aceste procedee
specifice reciclării plăcuJelor din car<uri metalice au o primă fa5ă de Gfragili5are, după carematerialul este transformat prin măcinare 3n pul<ere. +ragili5area deBeurilor se reali5ea5ă printratament termic la temperatură ridicată, prin su<răcire ;procedeul (oldstream= sau prindi5olvare 3n 5inc ;procedeul &inc=.
Procedeul de tratare cu 5inc su< formă de vapori a deBeurilor de plăcuJe din car<uri metalice permite o prelucrare avanta@oasă Bi o recuperare aproape integrală a car<urilor Bi co<altului.
%a temperaturi 3ntre ?77 Bi 277Y(, ca urmare a proceselor de difu5ie Bi a suprasaturăriisoluJiilor lichide &ii(o, se formea5ă 3n materialele sinteri5ate supuse prelucrării straturisuccesive: unul concentrat 3n soluJie solidă ;la ?77Y(=, altul concentrat 3n particule de car<ură
B.a.m.d. Structura sinteri5ată a alia@elor dure este traversată progresiv Bi distrusă de structuralamelară astfel formată.
Practic, se folosesc următoarele tipuri principale de contrapietre:
discuri de rectificat pietre a<ra5ive
contrapietrele prismatice Bi cilindrice
discuri din car<ura de <or cu liant pe <a5ă de cauciuc +iFarea contrapietrelor 3n formă dedisc este repre5entată 3n figura.
Piatra 9, prevă5ută cu <ucBa intermediară > din sulf Bi <auFită sau din plum<, se fiFea5ă peaFul rotativ 8, pe lagărele cu rulmenJi 0, montate pe suportul 1.
RECONDIIONAREA DISCURILOR ABRA9IVE CU DIAMANT SAU CU NITRURĂCUBICĂ DE BOR
Discurile a<ra5ive cu diamant sau nitrură cu<ică de <or sunt scumpe datorită costurilorridicate ale pul<erilor de diamant sau N(I Bi lianJilor, ct Bi datorită condiJiilor tehnicedeose<ite ce se impun la fa<ricarea acestor scule. (apacitatea de aBchiere a acestor discuritre<uie menJinută constantă printro utili5are in condiJii de aBchiere corect sta<ilite, astfel 3nctsă se asigure o eFploatare raJională a 3ntregii părJi active, cu pierderi ct mai mici de materiala<ra5iv.
!tili5atorii tre<uie să cunoască principalele defecte care pot să apară, cau5ele lor Bi metodelede remediere pentru refacerea capacităJii de aBchiere a discurilor a<ra5ive.
Defectele principale ce pot apărea 3n utili5area acestor discuri sunt următoarele:
a= Deprecierea superficială a părJii active care constă 3n apariJia pe suprafaJa de atac a părJiiactive a unor pete de culoare 3nchisă, lustruiri, smulgeri de granule a<ra5ive, fisuri saucrăpături laterale. (au5ele sunt, fie forma Bi liantul necorespun5ătoare, fie utili5area unuiregim de aBchiere neadecvat, cu vite5ă, adncime sau avans de aBchiere prea mari.
"econdiJionările aplica<ile sculei direct la locul de muncă sunt:
x regenerarea părJii active x dega@area părJii active prin micBorarea suportului metalic x modificarea turaJiei discului Bi a adncimii de aBchiere x răcirea 3n 5ona de lucru.
%a alegerea sau comandarea unui alt disc pentru aceeaBi prelucrare, se recomandă micsorareaconcentraJiei de diamante a părJii active, alegerea altui liant Bi alegerea formeicorespun5ătoare a părJii active.
!5ură neuniformă Bi deformaJii ale părJii active, care pot fi generate de caracteristicinecorespun5ătoare ale construcJiei sculei, ct Bi de modul incorect de lucru.
Pentru a o<Jine o u5ură uniformă a părJii active, sunt necesare:
alegerea unghiului de atac corespun5ător, prin po5iJionarea corectă a sculei.
Ancrasarea sau 3m<csirea părJii active a discului a<ra5iv apare 3n special la prelucrareasculelor din car<uri metalice lipite pe suporJi de oJel ;fiscul se 3ncarcă cu oJel sau materialulde adaos al lipiturii.
Se recomandă a se efectua o descărcare a părJii active Bi evitarea prelucrării suportului de. oJelcu disc diamantat. O soluJie este lipirea plăcuJelor cu 6,1>,1 mm 3n afara suportului de oJelsau, la ascuJire, efectuarea unei prelucrări preliminare cu unghiul a cu pietre a<ra5ive convenJionale Bi apoi finisarea cu disc de diamant numai a plăcuJei, pe 3nălJimea a la unghiul alfa.
%a rectificarea pieselor din oJel cu discuri din N(I, ancrasarea părJii active se datoreBte, 3ngeneral, lungimii de contact piesăsculă prea mari sau visco5ităJii prea mari a lichidului de
aBchiere utili5at.
"econdiJionarea discurilor a<ra5ive constă, 3n primul rnd, in curăJirea Bi regenerarea părJiiactive. Se 3ndepărtea5ă impurităJile prinse 3ntre granulele de material a<ra5iv, se 3ndepărtea5ăgranulele u5ate Bi se regenerea5ă partea activă prin punerea 3n evidenJă a unor noi granule.
"efacerea profilului la discurile profilate se eFecută prin rectificarea
părJii active cu pietre a<ra5ive convenJionale, din car<ură verde de siliciu n ca5ul profilelorcompleFe, rectificarea tre<uie făcută cu multă atenJie, discul a<ra5iv fiind prins pe dorn,montat 3ntre vrfuri, pe maBina de rectificat_
Discurile cu nitrură cu<ică de <or Bi liant ceramic se pot profila Bi cu scule cu diamantmonogranulă.
Profilarea discurilor diamantate cu liant metalic se face Bi prin electroero5iune. Discul a<ra5iv>, care repre5intă anodul alimentat prin peria 6, este prelucrat cu rola 8, dintrun material dur,care repre5intă catodul. Acesta poate fi Bi un electrod special cu diametrul 17677 mm Bigrosimea 0701 mm.
Defecte frecvente, ca ciupituri sau 5grieturi ale părJii active a discurilor, apar datoritămodului de lucru incorect la ascuJirea sculelor. 3n unele ca5uri, este posi<ilă spargerea stratuluia<ra5iv sau 3ndepărtarea unei porJiuni din acesta. Dacă este posi<ilă recuperarea Bi lipireaacestora ;cu ade5ivi pe <a5a de răBini sintetice=, după lipire tre<uie efectuată 3n modo<ligatoriu rectificarea părJii active.
%a discurile a<ra5ive cu liant metalic depus galvanic, defectele cele mai frecvente suntancrasarea părJii active, smulgerea granulelor din liant Bi eFfolierea stratului activ."econdiJionarea constă 3n curăJirea părJii active ancrasate cu o perie de srmă sau prin atacarecu o soluJie sla<ă de acid sulfuric, acid a5otic sau solvenJi organici.
De asemenea, se recomandă atacarea cu soluJii acide, pentru recondiJionarea sculelor la careliantul 3nglo<ea5ă integral granulele a<ra5ive, pentru punerea acestora 3n evidenJă Bi evitarea
