manual

SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL

Tip document:PROGRAM DE CALITATE

Pag. 1

Titlul programului de calitate: « ÌNLOCUIRE CONDUCTA DE TITEI Ф 103/4’’ MADULARI – BOTORANI ÌN ZONA DN 67 DRAGASANI – TG. JIU PE O LUNGIME DE 2100 M,

LOC. MACIUCA, JUD. VÂLCEA »

APROBAT, DIRECTOR GENERAL VOVEC ADRIAN

Data: 11.01..2013

Semnatura:

PROGRAMUL CALITATII

„ÌNLOCUIRE CONDUCTA DE TITEI Ф 103/4’’ MADULARI – BOTORANI ÌN ZONA DN 67 DRAGASANI – TG. JIU PE O

LUNGIME DE 2100 M, LOC. MACIUCA, JUD. VÂLCEA”

S.C. CONPET S.A. Ploiesti

Editia : 1 Revizia: 0

Elaborat, Avizat,Nume si prenume:

Ing. . VOVEC ADRIAN Ing. VOVEC ADRIAN

Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 2



IDENTIFICARE OBIECTIV

DenumireObiectiv / Lucrare:

„ÌNLOCUIRE CONDUCTA DE TITEI Ф 103/4’’ MADULARI – BOTORANI ÌN ZONA DN 67 DRAGASANI – TG. JIU PE O LUNGIME DE 2100 M, LOC. MACIUCA, JUD. VÂLCEA”

Adresa/Locatie: LOC. MACIUCA, JUD. VÂLCEA

Investitor: S.C. CONPET S.A. Ploiesti

Proiect Nr.: PROIECT NR: 256/2011

Elaborare Proiect: S.C. SNIF PROIECT S.A. Târgoviste

Verificare Proiect: ………………………………………….

Autorizatie de construire: ..................................................................................................



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 3



Antreprenor/AG: SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL

Constructor/Subantreprenor: SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL

CUPRIS

Introducere

01. Obiectul, scopul si domeniul de aplicare al Planului Calitatii

02. Documente de referinta

03. Definitii si abrevieri

04. Elaborarea, difuzarea si modificarea Planului Calitatii

Responsabilitatile managementului.

Politica si obiectivele societatii privind calitatea

Declaratia conducerii societatii

Obiectivele privind calitatea

Organizare

Responsabilitati si competente generale privind calitatea.

Responsabilitati specifice atributiilor

- Şef punct lucru / Sef santier

- Responsabil Tehnic cu Executia ( RTE )

- Responsabil Controlul Calitatii ( CQ )

- Responsabilii de activitati

- Şef punct lucru / Sef santier



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 4



- Planificarea, implementarea si controlul activitatilor

- Colaboratori. Subcontractanti

Sistemul calitatii

Analiza contractului

Controlul proiectarii

Controlul documentelor si datelor

Aprovizionarea

Procesul de aprovizionare

Masuri de asigurare a calitatii

- Selectarea furnizorilor.

- Comanda / contractul de aprovizionare

- Transpotul produsului aprovizionat

- Receptia / Verificarea produsului aprovizionat

- Testarea produsului aprovizionat / pus in opera

- Depozitarea produsului aprovizionare

Controlul produsului furnizat de client

Controlul proceselor

Inspectii si incercari

Controlul echipamentelor de inspectie, masurare si incercare

Controlul produsului neconform

Actiuni preventive si corective

Transportul, livrarea, manipularea, depozitarea si conservarea produselor

Controlul inregistrarilor referitoare la calitate

Audituri interne ale calitatii

Instruire

» ANEXE



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 5



Documentatii generale de referinta in asigurarea calitatii si conformitatii

Proceduri de lucru ( Proceduri Tehnice de Executie - PTE )

Se anexeaza Procedurile Tehnice de Executie specifice obiectivului

Plan control calitate, verificari si incercari ( PCCVI ) Se anexeaza PCCVI, specific obiectivului

Formulare aplicabile

( Procese Verbale - complete, Panotaj, Evidenta teste si incercari materiale, etc. )

Nominalizari personal

Se anexeaza fisele ce nominalizeaza si desemneaza personalul



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 6



0.1 OBIECTUL, SCOPUL si DOMENIUL DE APLICARE A PLANULUI CALITATII

1.1.1. Planul de calitate descrie cerintele si masurile adoptate de SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS

SRL pentru asigurarea calitatii, protectia mediului si masurile de sanatate si securitate in munca

la lucrarile de constructii pentru obiectivul: “ÌNLOCUIRE CONDUCTA DE TITEI Ф 103/4’’

MADULARI – BOTORANI ÌN ZONA DN 67 DRAGASANI – TG. JIU PE O LUNGIME

DE 2100 M, LOC. MACIUCA, JUD. VÂLCEA”

1.1.2. Planul Calitatii prezinta capacitatile si disponibilitatile care pot fi dezvoltate de catre sociatate,

pentru a realiza produse si pentru a presta servicii conforme cu cerintele clientului, cu

prevederile si legislatia in vigoare la nivel republican, specifice profilului de activitate declarat si

autorizat

1.1.3. Prevederile continute de prezentul Plan de calitate raspund cerintelor standardelor de asigurarea

calitatii si protectia mediului SR EN ISO 90001: 2000, ISO 14001:2004 si OHSAS 18001 :

2004,, considerate ca documente de referinta pentru lucrarile in speta si sistemul de asigurare a

calitatii, propriu societatii, documentat prin Manualul Sistemului de Management Integrat

Calitate,Mediu, Sanatet si Securitate in Munca, . MSMI - 01 si procedurile sistemului calitatii.

1.1.4. Planul de calitate contine referiri relevante privind asigurarea conformitatii executiei cu cerintele

beneficiarului, rezolvarea interfetelor societate – client, societate - subonctractanti/furnizori, a

calitatii materialelor, a produselor utilizate si a lucrarilor executate. Prezentul Plan de Calitate va

fi revizuit si detaliat dupa incheierea contractelor de executie.

Prezentul Plan al Calitatii este elaborat si difuzat cu scopul de:

a documenta politica si obiectivele societatii privind calitatea ;

a documenta sistemul calitatii ;

a mentine sub control procesele care influenteaza calitatea ;



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 7



Prezentul Plan al Calitatii este aplicabil tuturor

compartimentelor din cadrul societatii SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL implicata in

realizarea lucrarilor, in calitate de:

constructor / executant direct

subantreprenor

antreprenor

Acest document este aplicabil tuturor comenzilor/contractelor asumate de catre societate.

0.2. DOCUMENTE DE REFERINTA

Reglementari legislative.

Legea 10/1995 – privind calitatea in constructii ;

Legea 50/1991 revizuita – privind autorizarea executiei constructiilor si unele masuri pentru

realizarea locuintelor;

HGR 766/1977 – Hotararea pentu aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii ;

HGR 272/1994 – Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii ;

HGR 273/1994 – Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

HGR 925/1995 – Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a

executiei lucrarilor si a constructiilor ;

C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente

Lista normativelor şi standardelor de referinţă

Se vor avea în vedere, şi se vor respecta prevederile următoarelor

normative:

MONTAJ CONDUCTADocumente ce au stat la baza elaborarii proiectului

- contractului de proiectare nr. S-CA 279 din 03.10.2011;

- Tema de proiectare din Caiet de Sarcini S.C. CONPET S.A. Ploiesti;



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 8



- SR EN ISO 14161-2004 – Industria petrolului si gazelor. Sisteme de transport prin conducte;

- SR EN 13480-3:2003/A2:2007. Conducte industriale metalice. Partea 3: Proiectare şi calcul.

- SR EN 10208-2:2009; Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile. Condiţii

tehnice de livrare. Partea 1: Ţevi în clasa de prescripţii A

- SR EN 10208-2:2009; Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile. Condiţii

tehnice de livrare. Partea 2: Ţevi în clasa de prescripţii B

- Normele tehnice conform prevederilor din „MANUALUL METODOLOGIC –

PROIECTAREA CONDUCTELOR METALICE – Cod CONPET NT-P-T-01/2000” – Reglementări,

instrucţiuni şi prescripţii tehnice specifice proiectării, construirii, exploatării, întreţinerii, reparării şi

abandonării sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, etanului şi condensatului.

- Normele tehnice conform prevederilor din „Manualul Metodologic Conpet - 2000”

Documentele pe baza carora s-a elaborat prezenta lucrare sunt

- Manual Metodologic – CONPET – prezentare

- Manual Metodologic – Proiectarea conductelor metalice

Cod: NT-P-T-01/2000

- Manual Metodologic – Proiectarea si executia lucrarilor de constructii

Cod: NT-C-T-03/2000 pentru culoarele conductelor ingropate

- Manual Metodologic – Sudarea conductelor

Cod:NT-C-T-03/2000

- Manual Metodologic – Efectuarea testelor de presiune la conducte.

Cod:NT-Pif-T-03/2000

- Manual Metodologic – Exploatarea, intretinerea si repararea conductelor

PROTECTIA CATODICA

STANDARDE SI DOCUMENTE CU CARACTER NORMATIV CE TREBUIE

RESPECTATE LA EXECUTIA LUCRARILOR DE PROTECTIE ANTICOROSIVA

STAS 10166/1-77: Pregătirea mecanică a suprafeţelor

SIS 055900-80: Pregătirea suprafeţelor metalice



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls=3&dom=B&gr=1&sgr=6&id_p=3048531






Pag. 9



ISO 8501/1-88: Pregătirea suprafeţelor metalice

DIN 30670/1991: Izolaţii de polietilena pentru conducte de otel

DIN 30672/1991: Izolaţii cu benzi de protecţie contra coroziunii şi

materiale termocontractile pentru conductele operaţionale

la temperaturi până la 50°C

SR 7335/6-1998: Protecţia anticorosivă construcţii metalice îngropate.

Protejarea conductelor la subtraversări de drumuri, căi

ferate, ape şi la trecerile prin cămine

STAS 7335/8-85: Protecţia contra coroziunii. Prize de potenţial

STAS 7335/9-88: Protecţia contra coroziunii. Protecţia catodică exterioară

şi legarea la pământ a conductelor cu anozi reactivi

metalici. Prescripţii generale

SR 7335-12/1998: Protecţia anticorosivă. Construcţii metalice îngropate.

Protecţia catodică a conductelor din oţel

SR EN 12068/2002: Protecţia catodica. Acoperiri organice exterioare pentru

protecţia protectia impotriva coroziunii conductelor de

otel ingropate sau imersate in conjunctie cu protectia

catodica. Benzi si materiale termocontractile.

Normativ I 14-76: Normativ pentru protecţia contra coroziunii a

construcţiilor metalice îngropate

STAS 12604/5-90 - Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii de

proiectare, execuţie şi verificare

BS 7361 – 1 Part. 1- Cathodic Protection Code of Practice for land and marine

application

NACE RP 0196 / 1996

Manual Metodologic Conpet

NT-P-PC-01/ 2000- Proiectarea instalaţiilor de protecţie catodică şi a izolaţiei



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 10



exterioare a conductelor şi rezervoarelor

NT-Pif-PC-01/ 2000- Punerea în funcţiune a instalaţiilor de protecţie catodică

Pentru protecţia anticorosivă a conductei de transport titei montata suprateran în proiect s-au luat

în cconsiderare prevederile următoarelor standarde:

STAS 10166/1-1977 Protecţia contra coroziunii exterioare a construcţiilor din oţel supraterane.

Pregătirea mecanică a suprafeţelor.


Clasificarea mediilor agresive.


Acoperiri protectoare. Condiţii tehnice generale.

STAS E 10702/2-1980 Protecţia contra coroziunii exterioare a construcţiilor din oţel

supraterane. Acoperiri protectoare pentru construcţii aflate în mediu rural şi urban.

SR EN 12500-2002 Protecţia anticorosivă a materialelor metalice. Risc de coroziune

atmosferică. Clasificarea,determinarea şi evaluarea corozivităţii atmosferice.

SR EN ISO 12944-3,4,5,7,8-2002 Vopsele şi lacuri. Protecţia prin sisteme de vopsire a

structurilor din oţel.

SR EN ISO 4287/2003 Specificaţii geometrice pentru produse. Starea suprafeţei:Metoda

profilului. Termeni,definiţii şi parametrii de stare ai suprafeţei.

SR EN ISO 1302/2002 Specificaţii geometrice pentru produse GPS. Indicarea stării suprafeţei în

documentaţia tehnică de produs.

SR EN ISO 8501-1/2007 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi

produselor similare. Evaluarea vizuală a gradului de curăţare a unei suprafeţe Grade de ruginire şi grade

de pregătire a suporturilor de oţel neacoperite şi a suporturilor de oţel după îndepărtarea acoperirilor

anterioare.

SR EN ISO 8501-2/2002 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi

produselor similare. Evaluarea vizuală a gradului de curăţare a unei suprafeţe Partea 2 Grade de



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 11



pregătire a suporturilor de oţel acoperite anterior şi a suporturilor de oţel după îndepărtarea locală a

acoperirilor anterioare.

SR EN ISO 8502-3-2003 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi

produselor similare. Încercări de evaluare a curăţeniei suprafeţelor.

Standarde de firmă ale producătorului

-DIN 30670 Izolaţii din polietilenă pentru conducte de oţel, fitinguri şi piese fasonate.

-DIN 30672 Izolaţii exterioare cu benzi din materiale plastice şi termocontractile, pentru

conducte cu temperatura de serviciu continuu sub 50°C.

-STAS 6800 -1991 Grund pentru protecţia conductelor metalice îngropate

-SR EN 12068-2002 Acoperiri organice exterioare pentru protecţia contra coroziunii

-SR EN 12501-1,2 Protecţia anticorosivă a metalelor şi aliajelor. Risc de coroziune

-SR EN ISO 4287/2003 Specificaţii geometrice pentru produs. Starea suprafeţei:Metoda

profilului. Termeni,definiţii şi parametrii de stare ai suprafeţei.

-SR EN ISO 1302/2002 Specificaţii geometrice pentru produse GPS. Indicarea stării suprafeţei

în documentaţia tehnică de produs

-SR EN ISO 8501-1/2007 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi

produselor similare . Evaluarea vizuală a gradului de curăţare a unei suprafeţe Grade de ruginire şi

grade de pregătire a suporturilor de oţel neacoperite şi a suporturilor de oţel după îndepărtarea

acoperirilor anterioare

-SR EN ISO 8501-2/2002 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi

produselor similare . Evaluarea vizuală a gradului de curăţare a unei suprafeţe Partea 2 Grade de

pregătire a suporturilor de oţel acoperite anterior şi a suporturilor de oţel după îndepărtarea locală a

acoperirilor anterioare

-SR EN ISO 8502-3-2003 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi

produselor similare . Încercări de evaluare a curăţeniei suprafeţelor .Evaluarea vizuală a gradului de

curăţare a unei suprafeţe Partea 3 Evaluarea prafului pe suprafeţe de oţel pregătite pentru vopsire

PROTECTIE CATODICA



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 12



Standarde, norme, normative, coduri

3.1. Produsul priza de potential va avea atasat agrementul MLPAT emis de Comisia de

Agrement Tehnic in Constructii, si va fi testat si livrat in concordanta cu prevederile specificatiei si a

foii de date anexate. Conditiile de livrare si testare, vor fi conforme cu STAS 7335/8-1985.

Codurile standardele normele si normativele din aceasta specificatie sunt preluate din ultima lor editie

aflata in vigoare la data fabricarii.

STANDARDELE, NORMATIVELE SI ALTE PRESCRIPTII CARE TREBUIE RESPECTATE LA MATERIALE, UTILAJE, CONFECTII, EXECUTIE, MONTAJ, PROBE, TESTE, VERIFICARI.

Standard de proiectare :

SR EN ISO 14161-2004–Industriile petrolului si gazelor. Sisteme de transport prin conducte ;

SR EN 13480-3:2003/A2:2007-Conducte industriale metalice. Partea 3: Proiectare şi calcul.

MANUALULUI METOLOGIC CONPET–Reglementări, instrucţiuni şi prescripţii tehnice

specifice proiectării, construirii, exploatării, întreţinerii, reparării sistemului naţional de transport al

ţiţeiului, gazolinei,etanului şi condensatului/2000;

Ţevi

SR EN 10208/1-2009 Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile.

Condiţii tehnice de livrare. Partea 1:

Ţevi în clasa de prescripţii A

SR EN 10208/2-2009 Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile.

Condiţii tehnice de livrare. Partea 2: Ţevi în clasa de prescripţii B

STAS 715/2-88 Ţevi din oţel pentru conducte fără sudură pentru ind.petrolieră.

Armături din oţel

SR –ISO 555-99 Armături industriale din oţel. Robinete cu sertar.Dimensiuni.

Flanşe

SR –ISO 7005/1-2000 Flanşe din oţel. Flanşe rotunde cu gât, pentru sudare în capul

ţevii. Dimensiuni.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 13



Prezoane, şuruburi şi piuliţe

STAS 4272-89 Şurub cu cap hexagonal. Clasele de execuţie A şi B.

STAS 922-89 Piuliţe hexagonale. Clasa de execuţie C.

Garnituri

STAS 1733-89 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafeţe de etanşare

plane Pn 2 ÷ Pn 40. Dimensiuni.

Fitinguri

STAS 8804/3-92 Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap, coturi

cu raza lungă 30°, 45°, 60°, 90°, 180°. Dimensiuni.

Electrozi

STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea cu arc

electric. Condiţii tehnice generale de calitate.

STAS 1125/2-81 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor

carbon şi slab aliate. Tipuri şi condiţii tehnice

STAS 1125/3-9 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor

cu granulaţie finã şi a oţelurilor utilizate la temperatură

scăzută.Condiţii tehnice de calitate.

STAS 1125/6-90 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru racordarea prin

sudare. Condiţii tehnice de calitate.

STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Sârmã plinã de oţel pentru sudare.

Materiale pentru izolaţii anticorosive şi vopsiri

STAS 3097-80 Lacuri şi vopsele. Grunduri pe bazã de ulei.

STAS 3474-80 Lacuri şi vopsele. Lacuri pe bazã de bitum.

STAS 7335/7-87 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate,

îmbinãri electroizolante cu flanşe.

STAS 7335/8-85 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate.Prize de potenţial.

STAS 6800-91 Grund pentru protecţia conductelor metalice.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 14



Normative departamentale şi instrucţiuni

I27 - 82 Instrucţiuni tehnice privind stabilirea şi verificarea claseicalitate a

îmbinãrilor sudate la conductele tehnologice.

I12-78 Normativ privind efectuarea încercãrilor de presiune la conducte

tehnologice din oţel.

Acte normative de securitatea muncii şi apărarea împotriva incendiilor

Legea 319 / 2006 Legea securitatii si sanatatii in munca

HG1425/2006 Hotarare pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

Ordinul nr.286/1986 Normativ departamental pentru stabilirea distanţelor din punct de vedere al

prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalaţiilor tehnologice

din industria de petrol şi gaze.

Legea 307 / 2006 Legea privind apărarea împotriva incendiilor

Ordinul M.A.I. nr. 163/2007 - Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor

SR ISO 2860-97 Masini de terasamente. Dimensiuni minime pentrudeschideri de acces.

Legea 10-95 Legea privind calitatea ìn constructii.

Legea 107/96 Legea apelor.

HGR 5-96 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii

aferente.

HG 766-97 Reglementari privind calitatea constructiilor.

HGR 776-97 Regulament pentru urmarirea comportarii ìn exploatare, interventiile

ìn timp si postutilizarea constructiilor.

HGR 728-94 Regulament privind certificarea produselor folosite ìn constructii.

C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de

constructii si instalatii aferente.

C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a constructiilor si a

instalatiilor aferente.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 15



C 300 -94 Normativ de stingere si prevenire a incendiilor pe durata executiei

lucrarii de constructii si instalatii aferente acestora.

Legea 50-91 Legea privind autorizarea constructiilor republicata.

HGR 168-97 Privind regimul produselor, serviciilor care pot pune ìn pericol viata,

sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului ìnconjurator.

SR ISO 8456-94 Echipamente de depozitare a produselor ìn vrac. Cod de securitate.

Protectia muncii si PSI.

Legea privind protecţia muncii ;

Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul

Sanatatii ;

Norme de protectia muncii in activitatea de constructii – montaj ;

Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii – Buletinul construcţiilor ;

Ord. M.L.P.A.T. nr. 9/1993 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii ;

Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea

constructiilor si instalatiilor ;

Norme PSI - PE.

* Toate echipamentele utilizate trebuie să fie atestate de Comisia Naţională de Atestare a

Maşinilor şi a Echipamentelor de Construcţii - CNAMEC din MLPAT pentru a asigura

calitatea lucrărilor executate

* Seful punctului de lucru are obligaţia să ia toate măsurile ce se impun pentru prevenirea

oricaror riscuri de accidente şi de incendii.

Specifice obiectivului / lucrarii.

Documentatii tehnice aplicabile specifice obiectivului / lucrarii: Proiect Nr. 256/2011

Caiet de sarcini ( Nr. ) .................................................

Proceduri tehnice de executie aplicabile la executia obiectivului / lucrarii ;

Reglementarile tehnice ( Normativ-e, Stas-uri ) aplicabile la executia obiectivului / lucrarii ;



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 16



Proprii.

Manualul calitatii, cod MC-00;

Procedurile sistemului calitatii aplicabile in societatea SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL

0.3. DEFINITII SI ABREVIERI

Pentru prezentul Plan al Calitatii se aplica definitiile din SR EN ISO 9000/2006

Abrevieri ( sumar )

AC - Actiune corectiva

AQ - Asigurarea Calităţii

AMC - Aparate de Măsură şi Control

Amd - Amendament

CCVI - Control calitate, verificari si incercari

CE - Conformitate Europeana ( marca CE )

CQ - Controlul calitatii

CT (TQ) - Calitate Totala

CTCC (CQ) - Control Tehinic de Calitate

CWQC - Controlul Calitatii la Nivelul Intreprinderilor

DG - Director General

DS - Dispoziţie de Şantier

Ext. - Extras

Ed. - Editie

EMI - Echipamente de Masură şi control

EN - Standard european

FA - Formulare aplicabile

FD - Faza determinanta

FAQ - Fisa de Autocontrol

ICS - Clasificarea Internationala pentru Standarde

ISONET - Reteaua de informare ISO



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 17



ISP - Profil international standardizat

IL - Instructiune de lucru

ISO - Organizatia Internationala pentru Standardizare

MC - Manualul Calitatii

N/A - Nu se Aplică

OETC - Organizatia Europeana pentru Testare si Certificare

PA - Punct de asistare ( inspectii/incercari in prezenta clientului )

PAC - Program de Asigurare a Calităţii

PC - Planul Calitatii

PCCVI - Plan de control calitate, verificari si incercari

PG - Procedura Generala

PL - Procedura de lucru

PO - Procedura operationala

PS - Procedura de sistem

PSt. - Punct de stationare ( inspectii/incercari pentru predare intermediara )

PT - Procedura Tehnica

PTE - Procedura tehnica de executie

PV - Proces verbal

QIP - Procesele de Imbunatatire a Calitatii

R - Recomandare

RAC/P - Raport de actiune corectiva/preventiva

RMC - Responsabil Managementul Calitatii

RNC - Raport de neconformitate

RT - Raport tehnic

RTE - Responsabil Tehnic cu Executia

SA - Sistem armonizat

SAC - Sistem de Asigurare a Calităţii



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 18



SC - Subcomitet

SMC - Sistemul de Management al Calitatii

SR - Standard roman

SMC - Sistem de Management al Calitatii

ST - Specificatii tehnice

TQA - Asigurarea Calitatii Totale

TQC - Controlul Calitatii Totale

TQM - Managementul Total al Calitatii

0.4. ELABORAREA, DIFUZAREA SI MODIFICAREA PLANULUI CALITATII

1.Responsabilul cu asigurarea calitatii in cadrul societatii SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS

SRL se va ocupa de elaborarea, difuzarea si modificarea Planului Calitatii.

2. Aprobarea acestuia se face de catre Directorul General.

3. Planul Calitatii se difuzeaza in doua tipuri de copii:

copii controlate care sunt inregistrate ( difuzate utilizatorilor si sunt supuse

procedurii de actualizare ) ;

copii informative care nu sunt inregistrate ( nu sunt supuse procedurii de

actualizare )

4. Modificarile se supun aceluiasi proces de aprobare ca si documentul initial.

5. Reviziile se efecteaza pe capitole. Atunci cand un capitol se modifica, numarul

reviziei capitolului repectiv creste cu o unitate, ca si revizia Planului Calitatii indicata pe pagina de

garda.

6. Revizia / editarea se face atunci cand rezulta aceasta necesitate din audit sau la modificari

ale documentelor de referinta.

7. Capitotele modificate se transmit utilizatorilor inregistrati si se retrage revizia /

editia anterioara.

8. Arhivarea editiilor se realizeaza conform procedurii de sistem “Controlul documentelor si

al datelor”.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 19



9. Difuzarea Planului Calitatii este inregistrata in lista de difuzare.

CAP. 1. RESPONSABILITATILE MANAGEMENTULUI.

POLITICA SI OBIECTIVELE SOCIETATII PRIVIND CALITATEA.

1.1. Declaratia conducerii societatii

In acord cu hotararea tuturor membrilor, asociatilor si personalului desemnat cu

responsabilitati in cadrul societatii, conducerea societatii comerciale SC ALEXANDER HIDRO

PROJECTS SRL a decis implementarea unui sistem de asigurare a calitatii in activitatea proprie

societatii.

Obiectivul principal al conducerii este acela de a realiza / antreprenoria lucrari de inalta

calitate, in conformitate cu cerintele clientilor nostri, cu legislatia si normativele in vigoare pentru

segmentul de activitate al societatii, si in acelasi timp in conditii de eficienta si profitabilitate pentru

societate.

Acest lucru se realizeaza acordand o importanta deosebita tuturor cerintelor si opiniilor

exprimate de partile interesate: clienti, furnizori, angajati, societate.

Tot personalul societatii este implicat in procesul de asigurare, dezvoltare si

imbunatatire permanenta a sistemului de management al calitatii, in scopul satisfacerii cerintelor si

asteptarilor fiecarui client.

Insusirea si respectarea de catre toti salariatii si colaboratorii / subcontractorii societatii a

masurilor introduse, sunt esentiale pentru mentinerea competitivitatii societatii pe piata si in acelasi

timp pentru satisfacerea cerintelor materiale si profesionale ale personalului.

Eficienta activitatii societatii in scopul atingerii obiectivelor propuse, este garantata de

Directorul General prin:

- implicarea totala a conducerii societatii ;

- motivarea personalului societatii in scopul realizarii obiectivelor propuse ;

- asigurarea unu mediu de lucru optim si stimulativ, in vederea dezvoltarii

capacitatilor si performantelor ;

- asigurarea resurselor adecvate de lucru ;



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 20



- acces la sisteme informatice performante ;

- utilizarea de tehnologie performanta in domeniu

- actualizarea si insusirea permanenta a noilor procese tehnologice in domeniu ;

- actualizarea si insusirea permanenta a noilor reglementari in domeniu ;

- promovarea consecventa a imaginii societatii

Conducerea societatii analizeaza periodic politica si obiectivele societatii in domeniul

calitatii, acestea fiind actualizate si adecvate permanent scopurilor propuse, pentru a se raspunde

prompt si eficient cerintelor si asteptarilor tuturor partilor: clienti, furnizori, angajati.

Totodata, societatea pune accent pe parteneriate cu furnizori de servicii si produse a caror

calitate este atestata si certificata, deoarece calitatea serviciilor oferite clientilor nostri este

conditionata de calitatea serviciilor si produselor utilizate

In vederea realizarii acestor obiective, conducerea societatii a hotarat stabilirea si mentinerea

unui sistem eficient si asigurator de asigurare a calitatii, planificat si dezvoltat in concordanta cu

functiile, atributiile si responsabilitatile desemnate / existente in societate.

Sistemul asigura determinarea si concretizarea in practica a conformitatii lucrarilor executate,

cu cerintele contractuale si cu legislatia / reglementarile aplicabile pentru segmentul de activitate al

societatii, privind cerintele de calitate si garantie.

Documentele sistemului calitatii, manualul calitatii si procedurile de sistem, descriu

modul de structurare a sistemului calitatii si masurile concrete de realizare a cerintelor, astfel incat

sa se asigure conformitatea cu standardul de asigurare a calitatii ales drept referinta si cu

reglementarile legale si tehnice in vigoare.

Conducerea societatii a decis ca reprezentantul managementului cu calitatea va fi

Directorul General, iar pentru gestionarea problemelor legate de elaborarea, implementarea si

verificarea sistemului calitatii, conducerea societatii a numit pe D-nul Vovec Adrian care va

indeplini functia de Responsabil cu asigurarea calitatii.

Responsabilul cu asigurarea calitatii este direct subordonat Directorului General.

In numele meu si al societatii, va incredintez ca vom depune toate eforturile pentru



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 21



alocarea resurselor morale si logistice necesare implementarii si functionarii eficiente a sistemului

calitatii adoptat.

DIRECTOR GENERAL,

1.2. Obiectivele privind calitatea

Pentru realizarea politicii privind calitatea, exprimata de conducerea societatii pentru realizarea

obiectivului / lucrarii nominalizate, au fost definite urmatoarele:

1. stabilirea canalelor de informare optime, in scopul asigurarii unui flux continuu al datelor,

instructiunilor, dispozitiilor, inregistrarilor, etc. ;

2. definirea clara a responsabilitatilor interne si a nivelelor de competenta ;

3. identificarea clara a cerintelor clientului, si asigurarea ca societatea este capabila sa

indeplineasca in totalitate si conform, aceste cerinte ;

4. asigurarea ca serviciile, utilajele, materialele utilizate si puse in opera sunt in acord cu

cerintele impuse de proiectul si caietul de sarcini ale obiectivului / lucrarii asumate, si totodata

cu legislatia, reglementarile si normativele tehnice aplicabile ;

5. analiza regulata a sistemului managerial, in scopul asigurarii si mentinerii nivelului de calitate

asumat de catre societate.

1.3. Organizare

1.3.1. Serviciile implicate in realizarea lucrarilor si relatii functionale interne.

In conformitate cu organizarea SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL a Manualului Sistemului

de Management Integrat Calitate,Mediu, Sanatate si Securitate in Munca, structurile organizatorice

implicate in vederea realizarii corespunzatoare a cerintelor beneficiarului sunt:

Departamentul tehnic;

Departamentul aprovizionare plus depozite si pregatirea lucrarilor

Departamentul Management Calitate-Mediu

Departamentul SSM

Responsabilul DMM



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 22



1.3.2. Furnizorii de materiale si produse sunt numai cei selectati conform procedurii PO- 05.

‘Aprovizionare’ care indeplinesc punctajul minim de performanta calitate si protectia mediului –

de 75 puncte – la ‘Criteriile de evaluare a performantelor’, si care sunt cuprinsi in lista

furnizorilor .

1.3.3. Betoanele se asigura prin preparare centralizata, cu efectuarea probelor si incercarilor in

laborator autorizat M.L.P.A.T., conform proiect tehnic.

Pentru planificarea, implementarea si controlarea activitatilor care sunt impuse de cerintele

contractului, proiectului si caietului de sarcini specifice obiectivului nominalizat, precum si

pentru asigurarea cerintelor de calitate, conducerea societatii nominalizeaza urmatorii factori de

coordonare, conducere si control a lucrarilor:

Sef punct de lucru / Sef santier:

Ing. Ursu Bogdan

Responsabil Tehnic cu Executia ( RTE ):

Ing. Vovec Adrian

Responsabil Controlul Calitatii ( CTCC/CQ ):

Ing. :Lungescu Gentiana

Pentru realizarea obiectivului / lucrarii in conditii de respectare integrala a contractului,

proiectului, caietului de sarcini, si a cerintelor de asigurare a calitatii proprii asumate de societate,

conducerea societatii propune/adopta urmatoarea organizare:



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 23





Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag. 24



Furnizori de utilaje

Furnizori de materiale

Laborator teste materialeTeste nedistructive

StudiiGeotehnice

Topografie / Topometrie

R T E

DIRECTOR GENERAL Responsabil

Protectia munci

CTCC/C Q

SEF SANTIER

Maistri Sefi

de lucrari

Echipe muncitori

Responsabilaprovizionare

Responsabil utilaje



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013



Pag.

Titlul programului de calitate: : « « ÌNLOCUIRE CONDUCTA DE TITEI Ф 103/4’’ MADULARI – BOTORANI ÌN ZONA DN 67 DRAGASANI – TG. JIU PE O LUNGIME DE 2100 M,


3. Responsabilitati si competente generale privind calitatea.

a). Tot personalul este responsabil pentru calitatea executiei sarcinilor proprii

incredintate / atribuite de conducerea societatii, de verificarea si asumarea conformitatii

serviciului prestat cu cerintele clientului si ale sistemului de asigurare a calitatii propriu

societatii.

b). Personalul implicat in activitati legate de controlul si asigurarea calitatii are

autoritatea, responsabilitatea si competentele de a mentine si implementa:

- controlul permanent al serviciilor / produselor prestate, conform specificului

obiectivului / lucrarii asumate, in conformitate cu prevederile contractului, proiectului si

caietului de sarcini, a legislatiei, reglementarilor si normativelor tehnice aplicabile pe

specificul obiectivului / lucrarii ;

- controlul permanent al serviciilor / produselor neconforme, si initierea de actiuni

preventive si corective ;

- verificarea initierii, aplicarii si a eficientei actiunilor corective initiate ca urmare a

sesizarii si constatarii serviciilor / produselor neconforme ;

- identificarea si raportarea in timp util a neconformitatilor in functionarea si

derularea relatiilor organizatorice dintre compartimente, sau ( dupa caz ) dintre colaboratorii

( furnizori, prestatori,


Ing. VOVEC ADRIAN Ing. VOVEC ADRIAN

Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

25



Pag.



CAP. 2. SISTEMUL CALITATII

2.1. PREZENTAREA LUCRARII

Lucrările propuse sunt:

1. Înlocuirea a unui tronson de 2100m de conductă, ìn zona loc. Măciuca, sat Botorani, jud. Vâlcea şi

montarea unui ventil în pichetul nr.2, ìnainte de traversarea DN 67B.

Lucrările de construcţii-montaj la fata locului vor cuprinde:

Predare amplasament

Trasarea tronsonului de conductă.

terasamente

Montaj conductă transport ţiţei

Montaj instalatii

Pobe şi verificări

Cuplari conducta noua in conducta existenta

demontare conducta veche

Refacerea terenului la categoria de folosinta initiala

Succesiunea operatiilor realizate ìn perioada de constructii-montaj este urmatoarea:

1.Predare amplasament-beneficiar, proiectant, constructor;

2.Predarea– primirea si pichetarea traseului intre beneficiar, topograf, constructor, proiectant;

3.Amenajarea spatiilor de depozitare a materialelor si organizarii santierului;

4.Procurarea si transportul materialului la locatie;

5.Transportul tevii izolate pe traseu;

6.Executia dubletilor;

7.Trasarea culoarului de lucru;

8.Decopertarea stratului vegetal;

9.Verificarea calitatii cordoanelor de sudura si emiterea certificatelor de calitate;

10. Curatirea la luciu metalic cu perii de sarma, numai la imbinarea tronsoanelor de conducta;

11. Intregirea izolatiei anticorozive exterioare cu mansoane sau benzi termocontractile, in

prealabil dupa curatirea tevii, a locului de aplicare;



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

26



Pag.



12. Verificarea cu detectorul a continuităţii izolatiei si completarea lipsurilor daca este cazul;

13. Saparea santului;

14. Lansarea tronsoanelor in sant, mecanizat;

15. Executia gropilor de pozitie;

16. Asamblarea in fir continuu prin sudarea tronsoanelor intre ele;

17. Verificarea calitatii cordoanelor de sudura si emiterea certificatului de calitate ;

18. Verificarea cu detectorul a continuitatii izolatiei si completarea lipsurilor daca este cazul;

19. Curatirea interioara a conductei prin pistonare;

20. Astuparea santului in fir continuu;

21. Efectuarea probelor de presiune;

22. Receptia preliminara a lucrarii;

23. Cuplarea conductei la conducta existenta;

24. Punerea in functiune a protectiei catodice;

25. Demontarea conductei vechi;

26. Transportul şi depozitarea conductei vechi;

27. Refacerea terenului la starea initiala;

28. Receptia la terminarea lucrarii.

Materialele principale de lucrari

1.Teava otel SR EN 10208 /2- L 245 - Φ273.1 x 7.1 mm, L=2100 m

2.Curba din teava otel L 245 NB, Φ273.1 x 10.0 mm, 5DN:

- 45GR - 7 buc;

-30 GR- 1 buc;

4. Protectie catodica: - priza de potential 4 buc;

5. Anozi de zinc: - 12 buc;

6. Tub protector din teava de otel L 245 NB, DN 400, grosime de perete 8mm, L = 10m.

7. Camin colectare scursori DN 500 – 1 buc.

8. Dispozitiv de aerisire cu sita DAVIS – 1 buc.

9. Ventil cu sertar pana DN 250, PN 64 - 1 buc

10. Flanşe cu gât DN 250, PN 64-1 pereche.

11. Borne schimbare directie: - 7 buc.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

27



Pag.



12.Manşoane termocontractile – 180buc.

13. Presetupa Dn 400/DN250 – 2 buc.

14. Inele distantiere tip ALTA – 13buc.

La executia lucrarilor de reparatie capitala a acestor tronsoane de conducta se foloseste teava

preizolata, iar imbinarile şi curbele se vor izola anticoroziv cu mansoane sau benzi termocontractile.

1.Trasarea lucrarilor

Predarea amplasamentelor se va face ìn baza unui proces verbal de predare primire amplasament, in

prezenta constructorului, beneficiarului si proiectantului la cererea constructorului adresată beneficiarului si

proiectantului cu minimum 10 zile inainte.

Trasarea si pichetarea ìn teren a lucrarilor va fi facuta de topograf ìn baza planurilor de situatie si a

profilelor longitudinale la fiecare obiect in parte. Lucrarile vor fi executate ìn conformitate cu urmatoarele

desene:

- planul de situaţie

- profile longitudinale

- profile transversale

Nu pot fi făcute modificari ìn amplasamentul lucrărilor. In cazul ìn care se produc modificări ale traseului

se va cere acordul scris al beneficiarului si proiectantului.

La predarea amplasamentului se va marca pe teren şi traseul conductelor, iar ìn cazul ìn care pe teren

sunt alte conducte, instalaţii sau obiective, acestea vor fi marcate vizibil pentru a fi evitat orice accident.

Marcarea si materializarea ìn teren a lucrarilor se va realiza conform tehnologiilor specifice lucrarilor

topografice si de nivelment.

Pichetarea ìn teren a lucrarilor va fi facuta de topograful constructorului ìn baza planului de situatie si a

profilelor longitudinale.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

28



Pag.



Nu pot fi făcute modificari ìn amplasamentul lucrărilor. In cazul ìn care se produc modificari se cere

acordul scris al proiectantului.

La predarea amplasamentului, înainte de inceperea executiei, constructorul va verifica, impreuna cu

beneficiarul lucrării, dacă există in amplasamentul lucrării conducte de alimentare cu apa, cabluri electrice,

cabluri telefonice, conducte de gaze sau alte conducte de transport ţiţei, obiective speciale etc. pe care le va

marca si semnaliza vizibil pentru evitarea oricaror accidente.

Depistarea acestora va fi adusa la cunostinta proiectantului pentru adaptările necesare.

2. Traseul conductei

Traseul tronsonului de conducta este materializat ìn planurile de situatie si profil longitudinal.

Trebuie urmarit ca marcajul sa se pastreze pe toata durata constructiei.

Inainte de ìnceperea sapaturilor, se va proceda la predarea traseului de beneficiar, proiectant si

topograf, constructorului.

In zonele de paralelism si/sau intersectare a conductelor cu eventuale instalatii de pe traseu, acestea

se vor identifica cu precizie si executarea santurilor de pozare se vor executa manual, sub supravegherea

reprezentantilor de utilitati.

Lucrarile R.K. la conducta de transport titei au urmatorul traseu, conform plan de situatie scara 1:1000

si profil longitudinal scara 1:1000/100.

Conform planului de situatie si profilului longitudinal, lucrarile de inlocuire conducta incep din pichetul

nr.1 situat in stanga DN67B Targu Jiu- Dragasani, pe raza localitatii Botorani, com. Măciuca, jud. Valcea, la

circa 44 m de marginea drumului national in sectiunea traversarii conductei de transport titei Ф 103/4’’

Madulari – Botorani.

Intre pichetii nr.3 si nr.5, conducta subtraverseaza drumul national DN67B Targu Jiu- Dragasani prin

foraj orizontal. In continuare, de la traversarea drumului national inspre punctul de cuplare situat inspre statia

Madulari, traseul conductei avand un culoar paralel cu drumul national prin spatele gospodariilor locuitorilor

din zona, traverseaza terenuri arabile, terenuri cu vita de vie, faneata, teren silvic si drumuri de exploatare

astfel :

- Teren arabil culoar de 12m, intre pichetii nr.5 si nr.6, intre pichetii nr.7 si nr.9, intre pichetii nr.10

si nr.11, intre pichetii nr.12 si nr.13, intre pichetii nr.14 si nr.15, intre pichetii nr.16 si nr.17, intre pichetii nr.18 si



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

29



Pag.



nr.19, intre pichetii nr.20 si nr.21, intre pichetii nr.22 si nr.23 si din pichetul nr.33 pana la 84,27m fata de

punctul in care se va face cuplarea-pichetul nr. 34.

- Teren cu plantatie de vita de vie avand un culoar de 5 m, intre pichetii nr.6 si nr.7, intre pichetii

nr.9 si nr.10, intre pichetii nr.11 si nr.12, intre pichetii nr.13 si nr.14, intre pichetii nr.17 si nr.18, intre pichetii

nr.19 si nr.20, intre pichetii nr.21 si nr.22, intre pichetii nr.24 si nr.25, intre pichetii nr.26 si nr.27 si intre pichetul

nr.31 si pichetul nr. 32.

- Teren silvic avand un culoar de 8 m, intre pichetii nr.28 si nr.30, si pe o lungime de 84,27m fata

de punctul in care se va face cuplarea-din pichetul nr. 34 inspre pichetul nr. 33.

- Pe traseul condutei pe un culoar de 12m se afla fâneata intre pichetul nr. 23 si pichetul nr.

24.

- Traversari drumuri de exploatare din pamant prin sant deschis intre pichetii nr. 15 nr.16, in

pichetul nr. 29 si in pichetul nr. 30.

Lungimea totala a conductei inlocuite din pichetul nr. 1cuplare Botorani si pana in pichetul nr. 34 este de

2.100 m.

3. Stabilirea traseului

Conform instrucţiunilor din MANUALUL METODOLOGIC–PROIECTAREA CONDUCTELOR

METALICE – Cod CONPET NT-P-T-01/2000, cap. 2.2.2, traseul conductei se ìncadreaza ìn Categoria III –

„sectoare de conductă care nu traversează zonele populate”.

Având în vedere amplasamentul conductei existente, cât şi realitatea din teren, traseul s-a ales de

comun acord cu beneficiarul si urmareste traseul actual al conductei.

Traseul conductei proiectate respecta distanţele minime de siguranţă în conformitate cu Normativul

Departamental pentru stabilirea distanţelor comform prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale

instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol.

Daca pe traseu se ìntâlnesc instalatii depistate prin executia unor santuri de sondaj, se vor respecta

regulile de mai jos:

-Conducta de transport ţiţei se va amplasa la min. 0,6 m de liniile electrice subterane paralele cu

aceasta, iar in cazul intersecţiilor cu liniile electrice subterane, distanţa pe verticală va fi de min. 0,5 m de la

generatoare.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

30



Pag.



-Distanţa dintre conducta subterană şi cea mai apropiata fundatie sau priza de legare la pamânt a

unui stâlp L.E.A. de ìnalta, medie şi joasa tensiune va fi de de 5,00 m conform NTE 003/04/00 si P.E. 106-

2003.

-Pentru detectarea instalatiilor subterane se vor executa gropi de sondaj cu sapatura manuala sau se

va utiliza aparatura specializare de detectare.

-Conducta se va amplasa la min. 0,6 m de cabluri telefonice subterane, 1.0 m de camine pentru retele

telefonice sau minim 2.0 m de canalizatiile telefonice paralele cu aceasta, iar ìn cazul intersectiilor cu cabluri

telefonice subterane, distanta pe verticala va fi de min. 0,5 m de la generatoare.

-În cazul ìn care respectarea conditiilor de mai sus nu este posibila si ìn cazul intersectiilor cu canale

telefonice, conducta de titei se va introduce ìn tuburi de protectie.

-Tuburile de protectie depasesc ìn ambele părţi limitele instalaţiei sau construcţiilor traversate cu cel

putin 1 m.

-Distanţa dintre conducta subterană si cea mai apropiata fundatie a unui stâlp telefonic va fi de de 0.5

m.

-Pentru detectarea de cabluri telefonice subterane sau a canalizatiilor telefonice se vor executa gropi

de sondaj cu sapatura manuala sau se va utiliza aparatura specializare de detectare.

-Fiecare conducta se va amplasa la min. 0,5 m de conductele subterane paralele cu aceasta, iar ìn

cazul intersecţiilor cu conducte subterane, distanţa pe verticală va fi de min. 0,5 m intre generatoare,

conductele se vor introduce in tuburi de protectie. Tuburile de protectie depăşesc ìn ambele parti limitele

conductei cu cel putin 0,5 m.

-După terminarea lucrarilor de montaj, traseul conductelor se vor marca cu borne amplasate la

subtraversarea drumurilor,cursurilor de apa sau alte obstacole şi la schimbările de direcţie sub un unghi mai

mare de 30°.

-Conducta va fi prevazuta cu bandă avertizoare din polietilenă pentru detectare in cazul sapaturilor.

Aceasta se va aseza la 30 cm deasupra conductei, pe tot traseul ei.

4.Culoarul de lucru

Lăţimea culoarului de lucru, pentru constructia si montajul conductelor ìngropate, s-a stabilit ìn functie

de: natura terenului pe care ìl traverseaza conductele, tehnologia de executie a lucrarilor de constructii si

montaj si de restricţiile de folosire a terenului.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

31



Pag.



Pentru tronsoanele de conductă înlocuită culoarul de lucru va avea lăţimea de 12,0m pe teren agricol,

de 5,0m pe teren cu cultura de vita vie si de 8,0 m pe teren silvic.

Legislatia actuala din domeniul petrolier si produse petroliere considera conductele magistrale de

transport ca fiind de importanta strategica si, ìn consecinta, accesul proprietarului la acestea nu este restrictiv;

beneficiarul are dreptul de acces la conducte, cu anuntarea, ìn prealabil, a proprietarului terenului.

In timpul executiei lucrarilor de supratraversare a conductelor si pentru a elimina riscurile pe durata

operatiei interventiilor de avarie beneficiarul si constructorul au obligatia sa respecte reglementarile legale

privind zonele de protectie si siguranta.

Categoria de tărie la sapatura este 10% tare şi 90% mijlocie.

Stabilirea culoarului de lucru

Culoarul de lucru va avea lăţimea de 12 m, pentru sapătura mecanizată in zona agricolă, 8 m pentru

teren silvic si 5 m pentru vita de vie, conform instrucţiunilor din MANUALUL METODOLOGIC –

PROIECTAREA CONDUCTELOR METALICE – Cod CONPET NT- P - T - 01/2000. Aceste culoar permite

depozitarea pământului şi a materialelor, precum şi circulaţia mijloacelor de transport şi de montaj a conductei.

Pe culoarul de lucru, daca natura terenului o impune, se va realiza nivelarea terenului, dupa

decopertarea stratului vegetal

Pe traseul conductei in zonele in care terenul in care este sapat santul contine pietre cu muchii

ascutite sau bolovani, pe fundul şanţului se va asterne un strat de pamânt cernut sau nisip ìn grosime de

15cm, pentru a nu deteriora izolatia conductei, ìnainte de pozarea conductei ìn sant, de asemenea se

recomanda ca stratul de 15cm care se pune peste conducta sa fie din pamânt cernut sau nisip.

Stratul vegetal se va depozita separat, iar la inceheierea lucrarilor se va face recopertarea ìn pozitia

sa naturala ìn vederea asigurarii calitatii sale initiale.

Pregătirea culoarului de lucru

Culoarul de lucru, cu lăţimea de 12 m în teren agricol, neagricol sau păşune, 5m pe teren cu vita de

vie si 8 m ìn teren silvic care se ocupă temporar, după terminarea lucrărilor va fi arat, grăpat şi fertilizat cu

îngrăşăminte chimice pentru a-şi păstra proprietăţile vegetale pentru culturile viitoare.

La realizarea săpăturilor în cadrul culoarului de lucru, pământul vegetal în grosime de cca. 0,3 m va fi

depozitat separat pentru a putea fi recuperat şi depus înapoi la redarea terenului în circuitul agricol la starea

iniţială.

Pregătirea culoarului de lucru cuprinde:



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

32



Pag.



› pichetarea şi delimitarea culoarului de lucru;

› degajarea culoarului de recoltă, arbori şi executarea eventualelor asanări de ape, etc.;

› executarea nivelărilor prin terasare cu buldozerul;

› transportul, descărcarea şi înşirarea materialului tubular pe traseu cap la cap.

5. Formarea tronsoanelor conductei

Montarea conductelor se face ìn fir continuu conform planurilor de profil longitudinal.

Aprovizionarea

La aprovizionarea elementelor de conductă ce urmeaza a fi incluse în construcţie trebuie facută

recepţionarea acestor elemente. Receptionarea consta în controlul vizual, pentru a se asigura ca nu s-au adus

deteriorari mecanice în timpul transportului sau manipularii.

Controlul materialelor

Înainte de utilizare toate tevile trebuie sa fie curatate la interior si exterior, atât cât este necesar unui

bun control. De asemenea, trebuie controlata vizual teava pentru a se detecta defectele care pot dauna

rezistentei si etanseitatii.

Se va acorda o mare atentie starii generale, aspectelor interioare si exterioare, îndoirilor,

îngenuchierilor, turtirilor, gradului de ciupitură prin mici coroziuni sau alte defecte de suprafată cum ar fi:

corodare, crapaturi, daltuiri si crearea de santuri, lovituri si arsuri de arc electric.

Crestaturile sau exfolierile la capetele conductelor nu se vor repara. Capatul deteriorat va fi taiat si

resanfrenat. Bucatile de teava deformate sau turtite vor fi îndepartate.

Flansele trebuie sa aiba suprafata de etansare protejata si sa nu prezinte zgârieturi ale acesteia.

Robinetele vor avea suprafetele flanselor protejate împotriva loviturilor. Se va verifica suprafata de

etansare a elementului de închidere.

Ca regula generala, toate elementele componente ale unei conducte vor fi supuse urmatoarelor

verificari obligatorii:

- verficarea certificatelor de calitate;

- conformitatea cu dimensiunile necesare;

- conformitatea cu grosimile de perete necesare;

- conformitatea tipurilor de flanse;

- conformitatea tipurilor de robineti cu cei necesari;



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

33



Pag.



- conformitatea tipurilor de garnituri cu cele necesare;

- conformitatea tipurilor de prezoane cu cele necesare (lungime, diametru si material).

Manipularea materialelor

Prezentele specificatii includ conditiile minime ce vor fi respectate la manipularea elementelor de

conducte, a fitingurilor si armaturilor ce se vor monta pe acestea.

La manipularea elementelor de conducta, fitingurilor si armaturilor, se va avea grija sa nu se provoace

stricăciuni. Acestea nu vor fi lasate sa cada si sa loveasca obiecte care ar putea sa le deformeze sau

deterioreze, manipularea lor facându-se cu ajutorul unor echipamente adecvate.

Pregatirea elementelor de conducta

Debitarea elementelor de conducta

La debitarea tevilor sau elementelor de conducta se va avea grija ca marcajele privind identificarea si

calitatea materialului sa fie vizibile si dupa debitare. Când dupa debitare ar rezulta tronsoane fara marcaje,

acestea vor fi marcate similar cu marcajul executat de executant.

Fasonarea elementelor de conducta.

Elementele de conductă pot fi fasonate la cald sau la rece în conformitate cu tehnologia executantului,

ce va fi prezentata beneficiarului in vederea acceptarii. Temperatura la care se fac aceste prelucrari si

tratamentul termic vor fi în funcţie de proprietăţile si dimensiunile materialului.

Fasonarea se va face în limitele dimensiunilor din proiect si nu va afecta proprietatile fizico-mecanice

sau anticorozive ale materialului (valoarea duritatii dupa tratament trebuie sa se încadreze în limitele prescrise

pentru materialul utilizat).

Imbinarea tevilor se executa deasupra solului, se controlează sudurile, se ìntregeste izolatia cu

mansoane termocontractile, dupa care conducta se lansează ìn sanţ, ìn mod progresiv.

La traversarea obstacolelor naturale sau artificiale, montarea conductei se face si pe tronsoane, caz

ìn care ìmbinarea tronsoanelor ìntre ele si cu restul conductei se va executa ìn sant, prin suduri de pozitie.

6. Îmbinarea ţevilor

Îmbinarea ţevilor se va realiza prin sudarea electrică a capetelor acestora (cap la cap) prin rotire,

pentru formarea tronsoanelor şi la poziţie (în şanţ) pentru formarea firului conductei, cu respectarea

coeficientului de calitate al îmbinării sudate la valoarea de 1(φ=1).

Caracteristicile materialului tubular care se va utiliza la realizarea firului conductei Dn 250 x 64 bar

sunt următoarele:



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

34



Pag.



- standardul de fabricaţie: SR EN 10208 -2/2009;

- oţel: L245 NB;

- rezistenţa la rupere: 415 N/mm²;

- rezistenţa la curgere: 245N/mm²;

- diametrul exterior: 273,1 mm;

- grosimea de perete: 7,1 mm;

De asemenea caracteristicile rostului de sudare vor fi:

- forma: în „Y”;

- teşirea capetelor ţevii: 37º – 37º;

- distanţa între capete: 1,6 – 3,2. mm;

- supraînălţarea sudurii:

- la exterior: 0,8 – 1,6. mm;

- la interior: max. 1,5 mm;

Asamblarea ţevilor prin sudură se va realiza în conformitate cu API Std. 1104 sau SR EN 288-9.

În vederea eliminării defectelor de suprafaţă şi a zonelor cu abateri geometrice, în toate fazele de

execuţie a îmbinărilor sudate, se va efectua verificarea de către:

›sudorul executant;

›şeful de echipă;

›personal CTC autorizat;

›responsabilul tehnic cu sudura.

Toate sudurile se vor controla vizual (în proporţie de 100%).

Controlul sudurilor se va face prin gamagrafiere sau US (cu asigurarea înregistrărilor) astfel:

a) pentru traseul încadrat în clasa a -3 -a

-suduri de poziţie: 100%;

b) pentru formarea firului conductei în clasa a 3 -a de locaţie

-suduri realizate prin rotire: 50%;

În cazul îmbinărilor examinate US, orice indicaţie de defect care prezintă dubii de interpretare va fi

supusă suplimentar unei examinări prin metoda RP.

Controlul cu radiaţii penetrante va fi executat numai de laboratoare de control şi personal autorizat de

organele în drept, conform reglementărilor în vigoare.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

35



Pag.



Condiţiile tehnice de calitate şi de acceptabilitate a îmbinărilor sudate pentru firul conductei vor fi în

conformitate cu API Std. 1104.

Unitatea constructoare va asigura calitatea sudurilor executate prin utilizarea tehnologiilor de sudură

elaborate pe baza procedeelor calificate şi prin folosirea sudorilor calificaţi şi autorizaţi conform API Std. 1104,

pct.5 respectiv pct.6.

Calitatea sudurilor vor fi verificate prin control nedistructiv şi garantată de unitatea constructoare prin

certificat de conformitate sau de inspecţie.

Remedierea îmbinărilor cu defecte va fi realizată conform prescripţiilor API Std. 1104 şi calificată de

antreprenor.

Controlul sudurilor cu radiaţii penetrante (RP) sau cu ultrasunete (US) vor fi confirmate şi atestate cu

buletine de încercări care vor fi introduse în Cartea tehnică a construcţiei.

Lucrările de sudare pe timp friguros la temperaturi mai mici de +5,0°C se vor executa cu respectarea

procedurilor elaborate şi calificate în acest sens de antreprenor.

Beneficiarul prin reprezentanţii lui (inspectori de şantier, specialişti) va putea efectua prin sondaje

încercări distructive şi nedistructive prin aceleaşi metode utilizate de executant. Rezultatele acestor

determinări vor fi utilizate pentru confirmarea calităţii execuţiei.

Beneficiarului/reprezentantului autorizat, îi revine dreptul de a accepta sau respinge orice sudură care

nu îndeplineşte cerinţele din API 1104.

Beneficiarul va numi pentru aceste activităţi reprezentanţi-persoane fizice sau juridice, selectaţi pe

baza calificării şi experienţei dovedite cât şi a dotărilor materiale.

Sudarea conductelor

Sudarea conductelor se face in conformitate cu prescriptiile MANUALULUI METODOLOGIC –

SUDAREA CONDUCTELOR METALICE – Cod CONPET NT- C - T - 03/2000 si a standardelor si normativelor

aflate in vigoare.

Executia conductei impune calsa I de calitate a sudurii.

Imbinarea tevilor si a fitingurilor se face prin sudura „cap la cap”.

Nu se accepta discontinuitati, care sunt interpretate ca lipsa de topire, nepătrundere la rădăcina

sudurii si fisuri rezultate in urma controlului nedistructiv.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

36



Pag.



Tehnologia de sudare va fi întocmită astfel încât tensiunile remanente în îmbinarile sudate să fie

minime. Materialele de adaos (electrozii) trebuie să corespundă materialului de baza şi procedeului de sudare,

să asigure cusăturii proprietaţi cel puţin egale cu ale materialului de bază.

Examinarea nedistructiva

1. Examinarea vizuala

2. Examinarea cu radiatii penetrante

Suprafeţele ce urmează a fi sudate trebuie sã fie curãţate de uleiuri, vopsele, rugina, pe o porţiune de 20

mm de la muchia sanfrenului. nu sunt permise defecte ale materialului: exfolieri, cutări, fisuri, ciupituri etc.

Îmbinările sudate trebuie sa fie marcate prin poansonare de sudorii (autorizaţi) care le-au executat în

conformitate cu tehnologia şi procedeele de sudura omologate.

Verificare sudurilor pe traseu prin metode nedistructive se va face de catre constructor, care va interpreta

condiţiile de acceptabilitate şi va aprecia daca defectele sesizate pot fi periculoase pentru rezistenţa sudurii.

Controlul radiografic al sudurilor se va executa în proporţie de 100% la traversari si cuplari şi 50 % pentru

firul curent.

Remedierea defectelor îmbinărilor sudate se va face în modul şi condiţiile tehnologiei de sudare. Toate

defectele vor fi remediate şi reexaminate nedistructiv 100% prin acelaşi procedeu ca la sudarea iniţialã.

Pregătirea îmbinării pentru sudura

Sudarea conductelor va trebui făcută de sudori calificaţi pe baza unei proceduri calificate.

Suprafeţele de sudat vor trebui să fie netede, uniforme, lipsite de muchii, exfolieri, rotunjiri, coji, zgură,

unsoare, vopsea sau alte materiale care ar putea influenţa negativ sudura.

Alinierea.

Aliniera la capetele frontale ale ţevilor va trebui făcută în aşa fel încât să se micşoreze decalajul dintre

ele. Pentru ţevi cu aceeaşi grosime nominală a peretelui, decalajul va trebui să nu depăşească 1,5 mm. Orice

decalaj mai mare va trebui să fie distribuit pe circumferinţa ţevilor, aşa fel încât să se evite loviturile de ciocan.

Alinierea şi fixarea elementelor de conductă ce urmează a fi sudate se va face prin:

-puncte de sudură la rădăcină. Acestea pot fi înglobate în cusătură, cu excepţia celor fisurate sau

nepătrunse ce vor fi înlăturate;

-dispozitive speciale de centraj;



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

37



Pag.



-piese sudate în sanfren, ce se vor înlătura prin polizare după aplicarea primului strat de sudură

(rădăcina). Se interzice alinierea elementelor de conductă în vederea sudării prin folosirea de piese sudate în

afara şanfrenului (călăreţi).

Şanfrenul

Capetele ţevii vor trebui să fie şanfrenate în fabrică conform standardului de execuţie a acestuia.

Şanfrenul cu flacără oxiacetilenică se poate folosi cu condiţia ca şanfrenul să fie verificat

corespunzător şi să respecte geometria din procedura de sudură calificată.

Condiţii meteorologice

Sudurile nu vor fi făcute atunci când calitatea îmbinării poate fi influenţată de condiţiile meteorologice

ca: umiditatea aerului, vânt puternic, ploaie sau alte condiţii nefavorabile.

Lucrările de sudare se vor executa numai la o temperatură a mediului ambiant de cel puţin 5C.

Se admite sudarea şi la o temperatură sub 5C, cu condiţia ca acest lucru să fie permis prin tehnologia

de sudare. În acest caz, se vor prevede masuri speciale pe timpul sudării, în funcţie de calitatea materialului,

forma şi dimensiunile elementelor de conductă.

Curăţirea cordoanelor de sudură

Cojile şi zgura vor trebui îndepărtate obligatoriu de pe fiecare strat de sudură.

Curăţirea se poate face manual sau cu unelte mecanizate.

Când se foloseşte sudura automată şi semiautomată se vor îndepărta prin polizare: acumularea

poroasă de la suprafaţă, începuturile de cordoane şi punctele înalte.

Stratele de umplere şi finisare

Numărul de straturi de sudură se va stabili prin procedura aprobată. El va trebui să fie astfel ales încât

sudarea terminată să aibă o secţiune uniformă în jurul întregii circumferinţe a ţevii.

În nici un punct suprafaţa coroanei nu va fi sub suprafaţa exterioară a ţevii şi nu se va ridica peste

aceasta cu mai mult de 1,5 mm.

Nu vor trebui începute două cordoane din acelaşi loc. Cordonul final va trebui periat şi curăţat în

întregime.

Suprafaţa secţiunii cordonului final va fi mai mare decât suprafaţa samfrenului cu 1/8 inch.

Preìncălzirea şi detensionarea



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

38



Pag.



Procedura de sudură va trebui să specifice, dacă este necesar, procedeele de preancalzire şi

detensionare care vor fi luate în consideraţie când materialele sau condiţiile meteorologice o impun.

Preîncălzirea se poate face prin orice mijloace tehnice cu condiţia ca ele să asigure:

-o încălzire uniformă a metalului de baza prin variaţii bruşte de temperatură;

-menţinerea temperaturii necesare înainte şi pe toată durata tăierii sau sudării;

-posibilitatea verificării temperaturii metalului de bază.

Controlul şi probarea sudurilor

Constructorul este obligat să folosească in execuţie urmatoarele:

• specificatii de sudare (WPS), proceduri de sudare si specificatii de proceduri de sudare omologate

in conformitate cu : SREN 288/3 + AC-99;

• sudorii autorizati in conformitate cu prescriptiile API 1104, SREN 287/1-95, CR 9-96.

In conformitate cu normativul I.27-82, conducta se incadreaza in clasa I de calitate a imbinarilor

sudate.

Controlul cu radiatii penetrante se va face in conformitate cu CR 20, STAS 6606/2-86 si standardele

conexe.

Tehnologia de sudare va fi întocmitã astfel încât tensiunile remanente în îmbinarile sudate sa fie

minime. Materialele de adaos (electrozii) trebuie sã corespundă materialului de bazã şi procedeului de sudare,

sa asigure sudurii proprietăţi cel puţin egale cu ale materialului de bază.

Condiţiile tehnice, regulile pentru verificarea calitaţii, marcarea, livrarea şi documentele însoţitoare ale

materialelor de adaos vor respecta prescripţiile STAS 1125/1-91, 1152/2-81, 1125/6-91 şi 1126-87.

Îmbinările sudate trebuie sã fie marcate de sudorii (autorizaţi) care le-au executat în conformitate cu

tehnologia şi procedeul de sudurã omologate.

Verificare sudurilor pe traseu prin metode nedistructive se va face de cãtre constructor, care va

interpreta condiţiile de acceptabilitate şi va aprecia dacã defectele sesizate pot fi periculoase pentru rezistenţa

sudurii.

Remedierea defectelor îmbinãrilor sudate se va face în modul şi condiţiile tehnologiei de sudare. Toate

defectele vor fi remediate şi reexaminate nedistructiv 100% prin acelaşi procedeu ca la sudarea iniţialã.

Sudura se face manual, electric prin topire.

Controlul preliminar: inainte de sudura se controleaza marcajul materialelor existenta certificatelor de

calitate.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

39



Pag.



Metode de control

Verificarea îmbinărilor sudate se face în scopul asigurării acestora în concordanţă cu prevederile din

proiect.

Probele nedistructive pot consta din controale vizuale si cu radiaţii penetrante.

Metoda folosită va trebui să indice defecte care se pot evalua şi interpreta precis.

Probele distructive vor trebui să se constituie în tăierea sudurilor terminate, secţionarea lor în

eşantioane şi examinarea eşantioanelor.

Controlul dă dreptul de a accepta sau respinge orice sudură ce nu întruneşte condiţiile impuse de norma

prin care se controlează.

Sudorul sau sudorii care nu pot să execute o sudură conform cerinţelor standardului sau specificaţiei

tehnice, vor fi descalificaţi.

Operatorul echipamentului nedistructiv va prezenta valabilitatea procedurii pentru detectarea defectelor

care se resping, precum şi capacitatea de a interpreta just indicaţiile date de echipamentul de control.

Procedee radiografice

Generalităţi

Sudurile vor fi controlate radiografic (radiaţii gama sau X) în procentul stabilit prin proiect.

Radiografiile produse prin folosirea unui procedeu de control vor trebui să aibă o etanşeitate, o claritate

şi un contrast suficient, astfel încât să poată fi puse în evidenţă defecte din sudura sau din ţeava alăturată

sudurii.

Radiografiile vor respecta următoarele cerinţe:

- o claritate acceptabilă a peliculei (lipsită de ceaţă şi neregularitate şi un contrast aprobate);

- nivelul de sensibilitate la contracţie;

- tehnica de montare acceptabilă;

- compatibilitate cu standardele de acceptare.

Evidenţe

Proceduri radiografice calificate

Detaliile fiecărei proceduri radiografice calificate vor trebui să fie înregistrate.

Evidenţa va cuprinde rezultatele complete ale probelor şi radiografiile care califică procedura.

Radiografişti calificaţi



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

40



Pag.



Executantul va păstra o evidenţă a radiografiştilor calificaţi. Această evidenţă va trebui să includă

procedura în care s-a calificat fiecare radiografist, pe cel care garantează calificarea şi data calificării.

Se va pune la dispoziţia inspectoratului de sudură un eşantion al unei radiografii de calificare şi o copie

a procedurii de calificare.

Detalii asupra procedurii de radiografiere

Procedura de radiografiere va trebui să includă următoarele:

-sursa de radiaţii;

-tipul de echipament folosit – marca;

-ecrane sau materiale de identificare;

-tipul de filtre şi plasarea lor;

-relaţii geometrice;

-limita de acoperire a peliculei;

-tipul peliculei (marca, lungime, lăţime);

-tipul de expunere;

-prelucrarea (timp, temperatura de developare, baia de fixare, spălare, uscare, etc.);

-limitele de grosime pentru care procedura este valabilă;

Calificarea procedurii

Radiografiile pentru calificarea procedurii vor trebui făcute la o sudură pe o ţeavă din acelaşi grup de

diametre şi grup de grosimi de perete şi acelaşi material cu al conductei ce urmează a fi executate. Defectele

vor trebui înregistrate pe acelaşi tip de formular cu cel care se va folosi în timpul controlului la sudura

elementelor de conductă.

Remedierea defectelor de sudură

Orice defect depistat în urma verificărilor şi care nu se va încadra în limitele admise va fi îndepărtat şi

remediat.

Modul şi condiţiile de remediere vor fi stabilite prin procedura de sudură.

Remedierea se va executa pe cât posibil prin acelaşi procedeu ce a fost folosit la realizarea sudurilor

respective, respectându-se aceleaşi cerinţe de preîncălzire şi tratament dacă este cazul.

Toate defectele remediate vor fi supuse unei examinări nedistructive de 100% prin metoda de

examinare utilizată iniţial.

Asamblarea şi montarea elementelor de conductă



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

41



Pag.



Înainte de începerea asamblării conductelor, executantul va efectua o serie de operaţii, după cum

urmează:

-identificarea traseelor pe care vor fi montate conductele;

-masurători asupra elementelor de construcţie, pentru verificarea posibilităţii respectării datelor din

proiect (lungimi, pante, unghiuri, cote de nivel);

-masurători referitoare la amplasamentul utilajelor (în plan şi pe verticală) şi coordonatele reale ale

racordurilor utilajelor la care se montează conductele;

Fiecare element de conductă va fi verificat înainte de montaj privind:

-dimensiunile date în proiect;

-inscripţionarea calităţii materialului;

-inscripţionări referitoare la suduri;

-lipsa defectelor apărute ca urmare a transportului şi depozitării;

-corespondenţa fizică cu documentaţia de calitate care le însoţeşte;

-curăţiri şi protecţia anticorozivă.

Dimensiunile tronsoanelor prefabricate vor fi stabilite de către executant în conformitate cu gabaritul

locului de muncă, a mijloacelor de transport, etc.

Realizarea alinierii tronsoanelor de conductă în vederea asamblării la poziţie nu se va face forţat prin

deformarea lor elastică, acest lucru fiind permis numai conductelor montate cu pretensionare la rece.

Nu se admite montajul armăturilor tehnologice fară a fi verificate în prealabil la presiune pe bancul de

probă.

Protecţia exterioară a conductei

Izolarea conductei se face respectând prescriptiile MANUALULUI METODOLOGIC – Proiectarea

instalatiilor de protectie catodica si a izolatiei exterioare a conductelor si rezervoarelor – Cod CONPET NT- P -

PC - 01/2000, capitolul 6.

Conducta subterană se va proteja la exterior contra coroziunii cu polietilenă extrudată, conducta procurata

fiind preizolata.

Izolarea bucătilor de conductă se execută în atelier. Se pot achizitiona bucati de conductă preizolată.

La suduri se va realiza o izolaţie cu mansoane termocontractile conform Standard European SR EN 12068, de

tipul C50L sau cu benzi din polietilenă aplicate la rece, de acelaşi caracteristici cu cea de la firul curent al

conductei.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

42



Pag.



Conductele supraterane, unde este cazul, se vor proteja la exterior contra coroziunii prin vopsire cu două

straturi de grund şi două straturi de email, aceasta executându-se în şantier.

La cuplari se izoleaza cu manşoane termocontractile sau benzi din polietilenă aplicate la rece, la curbe

se vor folosi benzi pentru izolat curbe,coturi tip HCA 150-15, role de 15m lungime si 75mm latime sau cu benzi

din polietilena aplicate la rece tipul agreat de beneficiar.

Controlul calitatii izolatiei

Controlul calitatii executiei izolatiilor exterioare cu benzi autoadezive din polietilena se va face in mod

obligatoriu de catre personal calificat .

Pentru toate etapele de control se vor intocmi certificate de control sau procese verbale, care vor fi inaintate

beneficiarului.

Schimbări de direcţie

Schimbările de direcţie ale conductei atât în planul orizontal cât şi în plan vertical se vor efectua

utilizând curbe confecţionate din ţeavã cu acelaşi diametru interior şi de aceeaşi calitate ca pentru partea

lineară a conductei.

Grosimea de perete a tevii pe fibra ìntinsă a curbelor trebuie sa fie cel putin egala cu grosimea de

perete ìn firul conductei.

In vederea sudurii curbelor la conducta ìn fir curent, capetele acestora (curbelor) vor fi prelucrate ìn

vederea alinierii la grosimea de perete a conductei.

Curbele sunt realizate la cald ìn atelier.

Acestea trebuie sa corespunda standardelor sau normelor tehnice interne ale uzinelor de specialitate.

Certificatele de calitate vor fi anexate de constructor la « Cartea tehnica a conductei ».

Tolerantele curbelor fabricate ìn uzina nu vor depasi urmatoarele valori :

- unghiul curbei ± 1%

- raza de curbura ± 1%

- diametru minim masurat – 2% fata de diametrul nominal

- ovalizarea pe corpul si capetele curbei ± 0,7% fata de diametrul nominal

- reducerea sectiunii curbate: maximum 2,5% fata de diametrul nominal interior.

Armaturi

La aceasta lucrare se vor folosi robinete de sectionare cu sertar pana din otel turnat conform STAS 2988-

80 si anume : 1AFM 64/530 - 250 din OTA 20 STAS 1180-90.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

43



Pag.



Conditiile de calitate vor fi in conformitate cu STAS 7076 - 93, iar conditiile tehnice speciale conform

STAS 1180 - 90. Robinetul se verifica in atelier inainte de asamblare la probele de etanseitate si rezistenţă

hidraulică conform STAS 2250/73.

Contraflansele robinetelor vor fi de tip PU 64 – 250 (273)8 / STAS 6150-84, din otel R 510.5b, STAS

1097/2-91, sunt flanse cu gât pentru sudare in capul tevii, avand aceleasi dimensiuni de legatura ca si flansele

robinetului la care se monteaza.

Etansarea robinetului va fi de tip PU conform STAS 1730 – 89 iar garniturile vor fi spirometalice pentru Dn

250, Pn 64.

Este obligatorie emiterea de certificat de calitate de catre furnizorul materialelor la procurarea acestora

(robinet, flanse, etc). Asamblarea contraflanselor cu robinetul se face manual. Strangerea se va face succesiv

la suruburile diametral opuse, pe grupuri de cate patru suruburi, dispuse pe diametre perpendiculare.

Dupa o strangere initiala de asamblare cu chei mecanice, se va proceda la strangerea definitiva, utilizand

chei dinamometrice, in scopul obtinerii unei strangeri uniforme pe toate suruburile.

Sudarea contraflanselor se va face obligatoriu electric. Pentru sudura cap la cap, la contraflansele cu gat

capetele tevii se vor sanfrena. Garniturile de etansare se monteaza cu atentie intre flansele robinetelor si

contraflansele cu stuturi.

Proba de verificare a etanseitatii si rezistentei de face in conformitate cu STAS 7076 – 93, pe intreg

ansamblul (robinet, flanse, stuturi) cu robinetul deschis. In timpul probeleor nu se admit scurgeri de fluid sau

deformari ale părtilor componente – flanse, suruburi de strangere. Verificarea ansamblului se face in ateliere

specializate dupa care in cazul cand subansamblul trece probele acesta se transporta in teren.

In teren la asezarea tevilor in sant se lasa intre capetele lor o distanta egala cu lungimea subansamblului.

Traversarea drumului national DN 67B, asfaltat, prin foraj orizontal

Traversarea se va executa prin foraj orizontal de catre o firma autorizată in domeniu.

Traversarea drumului national se va face ìntre pichetii nr. 3 si nr. 4, respectă prevederile STAS 9312

şi se va face in tub de protectie cu diametrul de Ø 406,4 x 8 mm executat din ţeavã din oţel L 245NB,

conform SR EN 10208-2. Lungimea tubului protector va fi de 10,00 m, montarea tubului facându-se prin foraj

orizontal. Tubul protector va fi prevazut cu racord la dispozitiv de aerisire si la caminul de colectat scursori.

Modul de realizare a lucrărilor

Lucrarile vor fi executate in conformitate cu urmatoarele desene:

- planul de situaţie şi montaj conductă



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

44



Pag.



- profil longotudinal al traseului si lucrarilor

- plan subtraversare drumuri

- plan detaliu cuplare conducta

Program de execuţie al lucrărilor

Lucrarile de traversare a drumurilor nationale si judetene cu conducta de transport titei se va face cu

respectarea STAS 9312- 87.

Saparea santului

Săparea sanţului se va executa ìn concordanţă cu lucrările de montaj ale conductelor ìn scopul reducerii

timpului de mentinere deschisă a sanţului pentru a fi evitate surparile, umplerile cu apă si infiltraţiile ìn sant.

Lucrările de săpatură vor ìncepe dupa marcarea traseului de conductă, stabilirea culoarului de lucru,

solicitandu-se prezenta unui reprezentant autorizat din partea detinătorilor de utilitati, dacă este cazul.

La sudurile de pozitie executate ìn şanţ se va asigura spaţiul necesar de minim 0,5 m de jur ìmprejurul

conductei, astfel ìncât sudorul să poată executa ìmbinarea ìn condiţii corespunzătoare, ìn gropile de pozitie

realizate prin săpare ìn pereţii şi fundul sanţului.

Săpătura se va executa corelat cu fluxul general al lucrărilor de montaj al conductei, pentru reducerea la

strictul necesar a duratei de menţinere deschisă a săpăturii, în vederea evitării surpãrilor, umplerii cu apă etc.

Adâncimea şanţului de pozare va fi de 1,30 m (adâncimea de îngheţ în zonă este de 1,00 m). Săpătura

se va executa 10% manual si 90% mecanizat.

Lucrările de săpătură vor începe numai după marcarea traseului conductei şi stabilirea culoarului de

lucru. Stratul vegetal se va depozita separat pentru a fi refăcut terenul la conformaţia iniţială la terminarea

lucrărilor. Fundul şanţului va fi nivelat pentru a asigura sprijinirea conductei pe toată lungimea.

În teren denivelat, fundul şanţului va urmări în general configuraţia terenului, conducta înscriindu-se în

aceastã configuraţie prin curbură elasticã.

Apa trebuie înlăturată din:

- şanţul în care este prevăzută lansarea tronsonului de conductă;

- gropile de poziţie pentru sudură;

- gropile executate în timpul probelor de presiune;

- gropile pentru montarea burlanelor protectoare sau construcţia căminelor pentru armãturi.

Înainte de începerea lucrărilor se vor anunţa firmele care au instalatii pentru a trimite reprezentanţii lor

pe teren în vederea indicării cablurilor electrice şi telefonice subterane.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

45



Pag.



Tot înainte de începerea săpăturii se vor executa gropi de sondaj pe lungimea traseului pentru

identificarea obiectivelor existente, în vederea evitării deteriorării lor.

Dupa incheierea testarii, sanţul trebuie astupat cat mai repede posibil pentru a preveni posibilele daune

ale liniei de la caderea pietrelor, inundaţii sau alte pericole

Lansarea conductei

Montarea conductelor se face ìn fir continuu conform planurilor de profil longitudinal.

Coborarea conductelor în şanţ se va efectua numai dupa ce la toate îmbinările a fost efectuat ciclul de

sudare, verificare, izolare. Se va acorda o mare atenţie stării generale, aspectelor interioare si exterioare,

îndoirilor, turtirilor, gradului de ciupitura prin mici coroziuni sau alte defecte de suprafaţă ca: corodare,

crapături, dăltuiri si crearea de sanţuri, lovituri si arsuri de arc electric.

Imbinarea tevilor se executa deasupra solului, se controleaza sudurile, se ìntregeste izolatia cu

mansoane termocontractile, dupa care conducta se lanseaza ìn sant, ìn mod progresiv.

La traversarea obstacolelor naturale sau artificiale, montarea conductei se face si pe tronsoane, caz ìn

care ìmbinarea tronsoanelor ìntre ele si cu restul conductei se va executa ìn sanţ, prin suduri de pozitie.

La coborârea ìn sanţ a tronsoanelor de conductă se vor folosi lansatoare amplasate astfel ìncât sa se

asigure o coborâre progresiva, ìn limita săgeţii admisibile.

Coborârea conductelor în sanţ se va efectua numai dupa ce la toate îmbinarile s-a efectuat ciclul de

sudare.

Pentru protejarea conductelor în timpul unor eventuale lucrari, se va monta deasupra conductei, pe

întreaga lungime a acesteia, la circa 25-30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, o banda de

avertizare de culoare galbena din PE, având o latime minima de 6 cm.

Înainte de a coborî tronsoanele, fundul şanţului se curãţã bine de pietre, material lemnos etc. şi se

amenajeazã un pat continuu şi uniform pe toatã lungimea tronsonului.

Dupa ce se aseaza conducta în sant, santul se umple cu pamant maruntit, pâna când grosimea stratului

compactat manual depaseste cu 10 cm generatoarea superioara a conductei.

Înainte de începerea operaţiei de lansare, se va verifica continuitatea izolaţiei anticorosive a conductei.

Defectele detectate se vor remedia conform paragrafului 2.3.14 din normativ CONPET NT-C-Pc-01/2000

"Protecţia anticorosivă a conductelor".

Coborarea conductei în şanţ se va face astfel încât eforturile rezultate să fie minime. Numărul şi distanţa

între braţele de susţinere vor fi determinate de constructor pe baza unui calcul adecvat.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

46



Pag.



Curba se calculează conform normativ CONPET NT-P-T-01/2000.

Punctele de susţinere a conductei nu vor fi în apropierea sudurilor de imbinare.

Echipamentele folosite pentru lansarea conductei nu vor afecta izolaţia conductei.

La coborârea conductei în sant se vor utiliza frânghii, chingi si scânduri (este interzisa folosirea

cablurilor, lanturi, sârme sau dispozitive cu corpuri metalice), se va evita contactul cu peretii santului si se va

acorda o atentie deosebita la trecerea conductei pe sub sau pe lânga obstacole.

După pozarea în şanţ, conducta va fi inspectată în vederea identificării eventualelor defecte (fisuri,

crăpături, cute, întreruperi ale izolaţiei anticorosive etc.), în cazul existenţei acestea se vor remedia.

Acoperirea şanţului

Astuparea sanţului se va executa manual şi mecanizat. Astuparea se va face cu întreaga cantitate de

pãmânt de la sapatura; este obligatorie refacerea stratului vegetal şi aducerea terenului la condiţiile iniţiale de

fertilitate.

Umplerea şanţului în anotimpul friguros se va face cu pãmânt neîngheţat pe o grosime de cel puţin 15

cm de la generatoarea superioară. Tasarea pãmântului îngheţat este mult mai accentuată decât cea a

pământului neîngheţat

Umplerea santului cu materialul rezultat din sapatură se va efectua pe zone de 20-30 m, avansând într-

o singura directie (se poate trece de 30 m când temperatura mediului variaza în 8 ore cu mai mult de 5°C).

Pentru protejarea conductelor în timpul unor eventuale lucrari, se va monta deasupra conductei, pe

întreaga lungime a acesteia, la circa 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, o banda de

avertizare de culoare galbena din PE, având o latime minima de 6 cm.

Pregatirea punerii in functiune

Inaintea de punerea in functiune a conductei se vor face urmatoarele verificari si probe:

a) curatirea ce se face dupa terminarea constructiei conductei. Operatia de curatire se face cu ajutorul

pistoanelor curatitoare, echipate cu perii de sarma si mansete de cauciuc. Vehicularea pistoanelor se va face

cu apa;

b) probele de presiune;

c) evacuarea fluidului de proba si uscarea conductelor;

Punerea in functiune a conductei se face in conformitate cu programul incheiat cu acordul comun al

constructorului, proiectantului si beneficiarului.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

47



Pag.



In cazul cand lucrarile se executa pe timp friguros si exista riscul inghetarii apei folosita la probe, se

accepta executarea probelor cu aer (in cazul in care temperaturile coboara sub 0 grade).

Reperarea conductei

Marcarea conductei se realizeaza prin plantarea unor borne prevazute cu placute indicatoare. Aceste

borne se amplaseaza in urmatoarele situatii:

- la ambele capete ale subtraversarilor cailor de comunicatii;

- schimbarile de directie in plan orizontal si vertical;

- intersectii cu conducte sau alte instalatii subterane.

Plăcuţele indicatoare se confecţioneaza din metal si conţin informaţii codificate despre conducta.

Distanta de amplasare a bornelor va fi astfel aleasa incât de lânga o borna să se poată vizualiza

borna urmatoare de pe traseu.

Pe placutele indicatoare amplasate la schimbarile de direcţie se inscripţioneaza direcţia si unghiul de

deviere.

Conducta de transport ţiţei va fi prevazută cu bandă avertizoare din polietilenă pentru detectare in

cazul săpăturilor. Banda avertizoare se amplasează la 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei.

Constructorul va monta plăcuţe de identificare din metal pe care se imprimă:

• conducta de titei;

• simbolul detinatorului;

• numarul de inventar;

• diametrul conductei;

• presiunea de regim;

• anul punerii in functiune.

Placutele se vor monta pe partile aparente ale bornele de marcare ce se executa conform planului.

Curăţirea conductelor

Generalităţi

Curăţirea interioara a conductelor se va face înainte de încadrarea de rezistenţă la presiune şi

etanşeitate în scopul îndepărtării impurităţilor.

Curăţirea

Metodele şi procedeele de curăţire se vor alege în funcţie de materialul şi diametrul conductelor, de

existenţa procesului tehnologic şi de posibilităţile de aplicare.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

48



Pag.



Procedeele uzuale de curăţire sunt:

-curăţire mecanică;

-suflare cu aer sau abur;

-spalare cu apă.

Curăţirea mecanică se poate realiza prin sablare, periere, cu lanţuri, etc.

Operaţia de curăţire mecanică va fi urmată de suflări cu aer sau pistonare pentru îndepărtarea

particulelor ce au rezultat din curăţirea anterioară (daca prin proiect nu se specifică alte prevederi), curăţirea

de obicei se realizează prin suflare cu aer.

Spălarea cu apă se va face realizând în conductă o viteză maximă de 1m/sec.

La toate aceste operaţii parametrii de presiune şi temperatură nu vor depăşi pe cei de lucru.

Probe de presiune

Incercările tronsonului de conducte inlocuit la presiune

Generalităţi

Înaintea intrării în exploatare, conducta sau sistemele de conductă vor fi încercate la presiune în scopul

verificării rezistenţei şi etanşeităţii, precum şi a evidenţierii unor eventuale defecte care nu au putut fi

observate la verificările anterioare.

Încercările la presiune se pot face şi pe sisteme de conducte, iar acolo unde este posibil sistemele vor

include şi utilaje.

La alegerea sistemului (conducte şi utilaje) supus probelor la presiune se va ţine seama de valorile

presiunilor de încercare aferente fiecăruia din elementele componente ale acestuia.

Modificarea valorii presiunii de încercare la conductele şi utilajele incluse în sistem, faţă de cele

prescrise prin proiect, se va face numai cu acordul proiectantului.

Probarea conductelor

Încercarea la presiune a conductelor, înregistrarea şi interpretarea rezultatelor se va face conform

normativ I 12 din 1978.

Încercările de presiune la care se supun conductele sunt:

-încercări de rezistenţă (hidraulice);

-încercări de etanşeitate (hidraulice);

Încercarea de rezistenţă



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

49



Pag.



Încercarea de rezistenţă la presiune hidraulică se execută în mod normal cu apă, cu excepţia cazurilor

când:

-există pericol evident de îngheţ;

-apa influenţează şi deteriorează conducta;

-apa dăunează ulterior procesului tehnologic.

Apa folosită pentru încercări va fi curată, fără suspensii mecanice sau cu tendinţe de depunere pe

pereţii conductelor.

Încercarea de rezistenţă se face după ce conducta sau sistemul a fost montat complet şi dezaerisit şi

executate operaţiile de curăţire.

Când încercările de rezistenţă nu pot fi executate în poziţia montată se vor avea în vedere următoarele:

- fiecare element de conductă va fi încercat individual înainte de asamblare şi montare;

- se va mări volumul de examinări pentru îmbinările sudate;

Încercarea de etanşeitate

Aceasta se execută cu scopul de a verifica etanşeitatea tuturor îmbinărilor şi este ultima în succesiunea

operaţiilor de încercare.

Fluidul utilizat va fi apa şi se va face pe sisteme complet montate. Presiunea de încercare nu va depăşi

presiunea maximă admisă (prin certificat de calitate al furnizorului de teava) în conductă.

Pregătirea încercărilor

Încercările sub presiune a conductelor se vor face după terminarea tuturor lucrărilor de montaj, inclusiv

controlul nedistructiv al sudurilor, izolaţii, etc.

Toate îmbinările conductelor vor fi vizibile şi uşor accesibile examinării în timpul încercării.

Elementele sensibile de pe conductă (supape de siguranţă, aparatura de măsură şi control, etc.)

trebuiesc demontate şi izolate prin flanşe oarbe sau robinete.

La umplerea conductelor cu lichidul de încercare se va asigura evacuarea aerului prin punctul cel mai

ridicat, iar la sfârşitul încercării evacuarea lichidului se va face concomitent cu introducerea aerului, pentru a

nu se produce depresiune în sistem.

În cazul în care conductele racordate la utilajele tehnologice au presiunile de încercare mai mari sau mai

mici decât ale utilajelor, conductele se vor încerca separat.

Încercările de rezistenţă la presiune vor fi precedate de o încercare pneumatică cu aer la presiunea de

cca. 5 bar în scopul depistării neetanşeităţilor.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

50



Pag.



Executarea şi durata încercărilor

Ridicarea şi scăderea presiunii se face treptat, fără şocuri. Presiunea de încercare va fi crescută uniform

şi continuu până la aproximativ 50% din presiunea de încercare, după care creşterea până la presiunea de

încercare se va face în trepte de cca. 10% din valoarea acesteia.

Probele de presiune se executa in conformitate cu prescriptiile MANUALULUI METODOLOGIC –

EFECTUAREA TESTELOR DE PRESIUNE LA CONDUCTE – Cod CONPET NT- PifC - T - 03/2000,

capitolele 1.2 si 1.3.

oTestarea preliminara a etanseitatii (proba de casa) se face pneumatic, cu aer la presiunea de 5 bar cu

o durata de minim 4 ore.

oTestarea de rezistenţã se face conform art. 1.3.1.2 hidraulic la presiunea de 80 bar (1,25 x 64), timp

de minim 8 h de la egalizarea presiunii şi stabilizarea temperaturii in conducta.

oTestarea de etanşeitate se face conform art. 1.3.1.3 hidraulic la presiunea de 70 bar (1,1 x 64), timp

de minim 24 h de la egalizarea presiunii şi stabilizarea temperaturii in conducta. Testarea de etanseitate se

face cu toate accesoriile montate pe conducta.

Pe toata durata încercarilor la presiune nu se admit pierderi de presiune în conducta, fiind admise numai

variaţiile de temperatura ale fluidului.

Toate piesele de racorduri şi armaturi vor fi însoţite de Certificatul de calitate al producatorului.

Testul hidrostatic poate fi periculos. Trebuiesc luate intotdeauna masuri suficiente de precautie pentru a

preveni avarierea sau deteriorarea in timpul testului.

Aceste operatiuni se realizeaza in conformitate cu articolele 1.3.1.2.17.8; 1.3.1.2.17.9; 1.3.1.2.17.10;

1.3.1.2.17.11 din NT- PifC - T - 03/2000.

testele de presiune la rezistenta si etanseitate se vor face numai cu conducta montata in sant, iar santul

acoperit cu pamant. Pe durata testului linia trebuie verificata vizual, presiunea monitorizata (cu manometru

inregistrator) si valorile marcate pe diagrama ce se monteaza obligatoriu in prezenta beneficiarului ce va sigila

manometrul si toţi robineţii si instalaţiile montate in vederea erfectuării probelor de presiune.

In timpul presurizării iniţiale a conductei, ne putem astepta la variaţii ale acesteia din cauza aerului

ramas in conductă si până se stabilizeaza temperatura. In timpul testului linia trebuie atent monitorizata pentru

a preveni o crestere a temperaturii din cauza incalzirii atmosferice. Iarna, in timpul testului cu apa, trebuiesc

luate masuri pentru a preveni inghetul.

In cazul in care proba de rezistenta s-a efectuat hidraulic, este necesara curatirea si uscarea conductei.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

51



Pag.



Presiunea de testare nu trebuie să depăşească limita pentru care efortul unitar este mai mic sau cel

mult egal cu 90% din limita de curgere convenţională tehnică (Tc) a materialului din care sunt confectionate

elementele conductei.

Constructorul va lua toate masurile de siguranta necesare, ca ìn timpul efectuarii probelor de presiune, sa fie

evitate accidentele. Astfel, se va stabili o zona de siguranta de 100 m de o parte si de alta a conductelor

probate, pazita de patrule organizate de constructor.

Probele de rezistenta si de etanseitate la presiunea maxima de lucru se vor executa ìn prezenta

beneficiarului cu aparate ìnregistratoare, diagrama ìnregistrata constituind un document al «Cartii tehnice a

conductei».

In timpul probelor la presiune nu se admit pierderi de presiune ìn conducta fiind admise numai

variaţiile cauzate de diferentele de temperatură ale fluidului.

Conductele se vor considera etanse, daca dupa 24 ore scaderea de presiune nu depaseste valoarea

Δp = 1,6%.

Evacuarea apei dupa efectuarea probelor se va face la extremitatea conductei, opusa capatului de introdus;

reducerea presiunii se va face treptat, cu o rata de descrestere de 3 bar/min;

se vor lua toate masurile necesare evitarii contaminarii solului.

Cuplarea conductei

Lucrarile de cuplare ale conductei noi, fac parte integrantă din lucrările de R.K. la conducta de transport ţiţei Φ

103/4” Mădulari - Botorani.

Inainte de ìnceperea săpăturii constructorul isi va amenaja un pichet de incendiu dotat cu stingatoare

portabile, cazmale, lopeti.

De asemenea inainte de inceperea operatiilor in zona vor fi pregatite materiale de interventie in cazul

scurgerilor de titei şi anume: baloti de paie, materiale biodegradabile, unelte si utilaje, baraje flotante când

lucrările se vor executa în apropierea apelor.

Responsabilitatea pentru refacerea terenului in cazul in care la cuplarea conductei noi în conducta veche se

produc poluari (cauzate de constructor) –sol, ape – revine constructorului, care are obligatia de a reface

terenul la categoria de folosinta initiala.

Cuplarea tronsonului de conducta noua in conducta existenta se face prin sudură cap la cap direct in

conducta existenta.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

52



Pag.



La efectuarea operatiunilor de cuplare, se va ìntocmi un program de lucru ìntre beneficiarul conductei,

constructor si proiectant. Operatiunea de cuplare si demontare teava veche cuprinde urmatoarele lucrari in

ordinea data mai jos:

se pompează ţiţeiul de pe acest tronson cu ajutorul a doua pistoane in care se intercalează apa, astfel ca

distanţa dintre pistoane sa fie mai mare ca distanţa dintre doua ventile de sectionare ce vor fi actionate pentru

izolarea zonei;

se pompeaza pistoanele astfel incat intre ventilele de sectionare sa ramana numai apa, iar pistoanele sa

ramana in afara zonei cuprinsa intre ventile;

se perforeaza conducta ìn punctul cel mai de jos de pe traseu (dupa ce in prealabil a fost executata groapa de

pozitie izolata cu folii sau in groapa fiind montata o haba, fiind pregatita pentru interventie o vidanja pentru

scoaterea apei ce mai poate contine titei si mijloace de transport etanse) si se verifica daca pe tronson a mai

ramas titei, in acest caz acesta se evacueaza ìn butoaie sau cisterne si se transporta la cea mai apropiata

statie CONPET unde este reintrodus in fluxul tehnologic;

se astupa capetele conductei in care se face cuplarea cu dopuri care sa etanseze conducta si sa previna

riscul unei explozii sau incendiu;

se cupleaza conducta noua in conducta existenta;

se izoleaza imbinarile de la cuplare;

se pune in functiune conducta, reluand pomparea;

se intervine la tronsonul de conducta vechi, decuplat, in vederea demontarii;

se curata tronsonul supus dezafectarii cu piston pentru evacuarea in totalitate a titeiului, apei si a parafinei

depuse pe conducta, folosind un piston etans pentru o buna curatire, ce va fi impins cu aer; la celalalt capat al

conductei se monteaza o haba pentru colectarea reziduurilor, ce vor fi incarcate in butoaie sau cisterne si

transportate la parcul de rezervoare cel mai apropiat;

se va taia conducta cu cutitul cu role in tronsoane avand lungimea astfel incat sa poata fi transportate cu

masinile din dotarea constructorului, fara a depasi insa lungimea maxima admisa la circulatia pe drumurile

publice;

la capetele tronsoanelor taiate si ale conductei existente se vor introduce dopuri sau baloane de cauciuc

pentru a ìmpiedica orice eventuala scurgere de produs;

se incarca tronsoanele de conducta taiata in mijlocul de transport si se transporta in depozit intermediar la cea

mai apropiata statie a beneficiarului sau direct la depozitul de la inotesti ;



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

53



Pag.



se astupa santul;

se reface terenul la categoria de folosinta initiala;

se face receptia lucrarilor

Cuplarea conductei se va face prin sudura, dupa ce ìn prealabil capetele conductei existente au fost pregatite

corespunzator (curatate, sanfrenate etc.).

Imbinarile se vor controla cu R.P.

Santul nu va fi astupat decât dupa ce beneficiarul va verifica ìnvelirea cu material moale (pamânt) a ìntregii

circumferinte a conductei.

Astuparea santului se va face cât mai repede. Materialul de umplutura va fi astfel asezat pentru a se evita

distrugerea izolatiei.

Dupa astuparea santului, se va realiza compactarea. Umplutura va depasi usor nivelul solului din jur.

Pentru efectuarea modificarilor de traseu, cât si la cuplari nu se admite deformarea elastica a conductei.

Pentru schimbarile de directie se vor utiliza curbe prefabricate tip CMF conf. art. 10.6.2. din SR EN 14161.

Pentru tronsoanele cu lungimea mai mica de 60 m, se admite cuplarea ìn firul curent al conductei fara

utilizarea de curbe. In aceasta situatie se admite curbarea elastica a conductei numai ìn limita solicitarilor ìn

domeniul elastic.

Demontare conducta veche

Lucrarile de demontare se vor executa ìn conformitate cu planurile de situatie si profil longitudinal.

Lucrarile de demontare ale conductei vechi se realizează după cuplarea şi punerea în funcţiune a conductei şi

fac parte integranta din lucrarile de R.K. la conducta de transport ţiţei Φ 103/4” Mădulari - Botorani şi se vor

face pe traseul existent al conductei vechi, pe terenuri proprietatea locuitorilor din localitatea Măciuca, jud.

Vâlcea, proprietari de la care se va obtine acordul de principiu prin semnarea tabelului cu proprietarii de teren

si suprafetele aferente fiecaruia.

Culoarul de lucru necesar executarii ìn bune conditii a activitatii de demontare a conductei este de 12 m pe

teren agricol, 8 m pe teren silvic si 5 m pentru vita de vie si este acelasi cu culoarul de lucru folosit pentru

lucrarile de R.K conducta de transport ţiţei, distanţa intre conducta noua si conducta ce se demonteaza fiind

de maxim 1,0m.

Pentru execuţia lucrărilor de demontare conductă (ca si pentru lucrarile de montaj conducta noua) nu se scot

din circuit agricol terenuri, durata totala lucrarilor de demontare fiind mai mici de 30 zile, iar dupa terminarea

lor terenul va fi refacut la starea initiala. pe culoarul de lucru pamântul fertil ce se decoperteaza, se strânge ìn



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

54



Pag.



depozit pentru a nu fi afectat de lucrări, urmând ca la terminarea lucrărilor ordinea asternerii straturilor de

pamânt să fie facută invers, ultimul strat asternut (la suprafata terenului) fiind stratul fertil.

Succesiunea operatiilor realizate ìn perioada de demontare este urmatoarea:

Predarea – primirea traseului intre beneficiar, topograf, constructor,

proiectant.

Trasarea culoarului de lucru

Decopertarea stratului vegetal

Săparea santului

scoaterea în totalitate a fluiddului din conductă rămas după cuplare

Spălarea si pistonarea conductei ce se demontează

Tăierea conductei vechi pe tronsoane cu cuţit cu role

Scoaterea tronsoanelor din sant,cu macara si incarcarea in mijlocul de

transport

Transportul in depozit provizoriu

Astuparea santului in ordine inversa săpării cu compactarea fiecarui strat

Refacerea stratului fertil,nivelarea ,compactarea ,discuirea.ă

13.Receptia preliminara a lucrarii

Traseul conductei

Traseul conductei ce se demonteaza este materializat ìn planurile de situatie si profil longitudinal şi este

acelaşi cu traseul conductei existente, distanţa dintre conducta nouă şi conducta veche fiind de maxim 1m.

Trebuie urmarit ca marcajul sa se păstreze pe toata durata demontării constructiei.

Inainte de ìnceperea săpăturilor, se va proceda la predarea traseului de beneficiar, proiectant si topograf,

constructorului.

Culoarul de lucru

Lătimea culoarului de lucru, pentru demontarea conductei ìngropate, s-a stabilit ìn functie de: natura terenului

pe care ìl traverseaza conducta, tehnologia de executie a lucrarilor de construcţii si montaj si de restricţiile de

folosire a terenului.

Pentru trtonsonul de conductă de de transport titei Φ103/4” ce se demonteaza, ìn lungime totală de

2100m, culoarul de lucru este acelasi cu culoarul de montare a conductei noi, acesta neputând fi depasit.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

55



Pag.



Legislatia actuala din domeniul petrolier considera conductele magistrale de transport titei ca fiind de

importanta strategică si, ìn consecinta, accesul proprietarului la acestea nu este restrictiv; beneficiarul are

dreptul de acces la conducte, cu anuntarea, ìn prealabil, a proprietarului terenului.

Saparea santului

Adâncimea santului pentru demontarea conductei este de 1,30 m de la generatoarea inferioara la

nivelul terenului, iar latimea medie a santului este de 1,0 m, iar în punctele de tăiere se execută gropi de

poziţie de 1,50m x 1,50m x 1,50m.

La taierile de pozitie executate ìn sant se va asigura spatiul necesar de minim 0,5 m de jur ìmprejurul

conductei, astfel ìncât muncitorul să poata executa taierea ìn conditii corespunzatoare, ìn gropile de pozitie

realizate prin sapare ìn peretii si fundul santului.

In zonele de tăiere a tronsoanelor de conductă se vor amenaja gropi de poziţie etanşate cu folii în care se va

colecta lichidul ce nu a putut fi golit, care ar mai putea vea urme de ţiţei sau apă cu produs, lichide ce vor fi

evacuate cu autovidanjele la depozitul statiei CONPET s.a. ploiesti Independenţa, unde va reintra in circuitul

tehnologic.

Astuparea şanţului

Astuparea şanţului se va executa manual şi mecanizat. Astuparea se va face cu întreaga cantitate de

pământ de la săpătură; este obligatorie refacerea stratului vegetal şi aducerea terenului la condiţiile iniţiale de

fertilitate.

Operatiunile de astupare nu vor incepe decat după verificarea cu atenţie a sanţului, astfel incât sa nu fie urme

de material poluator.

Umplerea şanţului în anotimpul friguros se va face cu pământ neîngheţat deoarece tasarea pământului

îngheţat este mult mai accentuată decât cea a pământului neîngheţat

Umplerea sanţului cu materialul rezultat din sapatura se va efectua pe zone de 20-30 m, avansând

într-o singură direcţie (se poate trece de 30 m când temperatura mediului variaza în 8 ore cu mai mult de 5°C).

Execuţia şi recepţia lucrărilor

Executia si receptia lucrarilor se face respectand prevederile Legii 10 / 1995 privind calitatea in constructii si

documentelor conexe, cu privire la calitatea în construcţii, precum si Ordonanta de Guvern nr. 95 / 30.08.2007,

modificata si aprobata prin Legea 440 / 2002 privind calitatea lucrarilor de montaj pentru utilaje, echipamente

si instalatii tehnologice industriale.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

56



Pag.



Beneficiarul va solicita prezenţa proiectantului ori de câte ori va fi nevoie, nefiind permis a se face modificări

fără acceptul scris al proiectantului.

Inainte de convocarea comisiei ìn vederea receptiei constructorul va pune la dispozitia beneficiarului

urmatoarele documente fara de care receptionarea lucrarilor de constructii montaj nu poate fi facuta, si

anume:

a. certificate de calitate pentru materialele, fitingurile si armaturile procurate

in timpul executiei lucrarilor de constructii - montaj;

b. procese-verbale pentru lucrari ascunse;

c. buletine de analiza pentru controlul imbinarilor sudate;

d. diagrame si procese-verbale care atesta efectuarea probelor hidrostatice la

conducte si echipamente;

e. procese-verbale incheiate conform programului de calitate pe faze de executie anexat prezentei

documentatii.

Lucrările se vor încredinţa numai personalului calificat si autorizat pentru execuţia acestora.

PROTECTIE CATODICA

EXECUTIA LUCRARILOR

1. SISTEMUL DE PROTECTIE ANTICOROSIVA

Protectie pasiva – izolatia anticorosiva, cu rol de separare a metalului conductei de contactul cu

mediul exterior agresiv.

Protectie catodica – cu rol de completare a protectiei pasive si careia ìi confera viteza redusa de

ìmbatrânire a izolatiei.

Lucrari conexe – care protejeaza conducta ìmpotriva sarcinilor electrostatice a curentilor de dispersie

din sol proveniti din surse exterioare (cai ferate, statii si posturi de transformare, linii electrice de ìnalta

tensiune etc.), precum si ìmpotriva descarcarilor atmosferice care pot afecta conducta ìn portiunile aeriene.

1.1. Protectie pasiva

1.1.1. Pregatirea suprafetelor metalice pentru izolare la ìmbinarea cupoanelor de conducta (suduri)



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

57



Pag.



Deoarece conducta este preizolata, izolarea suprafetelor metalice se va face numai la sudura de

imbinari, dintre cupoane, la curbe si la cuplari.

Pentru curatirea suprafetelor metalice pe santier, se admite gradul de curatire ST3, conform actelor

normative ISO 8501/1-1998, SIS 055900-80.

Înainte de aplicarea protecţie anticorosive, suprafaţa conductei va fi curăţată de impurităţi (praf,

săruri, rugină, contaminanţi organici etc.), de bavuri, scorii, ţunder, de stratul de protecţie

anticorosivă temporară.

Toate sudurile şi muchiile ascuţite ale suprafeţei metalice se vor rotunji prin polizare pentru a

permite buna aderenţă a primerului şi izolaţiei.

Conducta trebuie să fie uscată .

Se interzice izolarea atunci când umiditatea atmosferică este mai mare de 85% în spaţii acoperite

sau 75% în spaţii neacoperite şi expuse la intemperii.

Suprafaţa conductei va fi curăţată, prin sablare până la gradul SA 21/2 - conform ISO 8501/1-1998

şi SIS 055900-80 sau grad de curăţire 2, conform STAS 10166/1-77. Profilul suprafeţei

sablate va fi de 25 ÷ 50 m.

Pentru curăţirea suprafeţelor metalice pe şantier, (ìn cazul ìn care producatorul materialelor

utilizate la izolare permite ) se admite gradul de curăţire ST3 conform ISO 8501/1-1998 şi SIS

055900-80 sau grad de curăţire 3 conform STAS 10166/1-77.

După curăţire, de pe suprafeţele metalice se îndepărtează praful cu aer comprimat curat,

fără ulei.

Procedura de curăţire şi pregătire a suprafeţelor metalice în vederea aplicării izolaţiei trebuie să

corespundă prescripţiilor producătorului materialelor de izolare.

1.1.2. Izolatia

Avându-se in vedere importanta conductei, este necesara izolarea la parametrii care sa-i asigure

functionarea fara riscul coroziunii rapide .

Protectia anticorosiva pasiva

Pregatirea suprafetelor metalice pentru izolare

Curatirea suprafetelor metalice pe santier in vederea izolarii se va face prin periere cu perii mecanice

pana la gradul de pregatire 3 conform STAS 10166/1-77 (sau gradul de curatire ST3 conform ISO 8501/1-

1998 si SIS 055900-80).



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

58



Pag.



Izolatia conductei

Conform temei de proiectare, se foloseste conducta preizolata cu polietilena si cu mansoane si benzi

termocontractie la imbinari si la curbe.

Izolaţia aplicată conductei va fi realizată cu polietilena extrudata in fabrica. La suduri conducta se va izola cu

mansoane de polietilena termocontractila. Se vor utiliza benzi termocontractile pentru izolarea curbelor,

robinetilor etc. Izolaţia este compusă din:

primer (grund);

mastic (pentru nivelarea la suduri şi locul de conexiune cabluri);

polietilena extrudata aplicata in fabrica;

mansoane termocontractile;

sistemul de izolatie a fost ales pe baza masuratorilor de rezistivitate a solului .

Nota 1:

Toate materialele necesare realizarii izolatiei in teren se vor achizitiona de la acelasi producator pentru

a se evita situatii de incompatibilitate intre materiale.

Nota 2:

La trecerea de la montaj îngropat la montaj aerian conducta se va izola cu acelaşi tip de izolaţie până

la o înălţime de cel puţin 0,3 m de la suprafaţa solului.

Protecţia exterioară a conductei

Conducta subterana se vor proteja la exterior contra coroziunii cu benzi din polietilena (foarte intarita).

Protecţia pasivă contra coroziunii externe a conductei subterane se realizează prin izolarea conductei.

În proiect, tipul de izolaţie s-a ales funcţie de:

a ) agresivitatea şi structura solului;

b ) prezenţa curenţilor de dispersie;

c ) clasa de locaţie a conductei;

d ) diametrul conductei;

e ) condiţiile de montaj.

În porţiunile de traseu în care conducta a fost încadrată în clasa 3 de locaţie (conform schemelor de

montaj) se va utiliza izolaţie de tip foarte întărită în cazul sistemului de izolare cu benzi din polietilenă.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

59



Pag.



Sistemul de izolare ce se aplică pe conductă va fi cu polietilenă-cauciuc butilic pe suport de

polietilena.

- Sistem de izolare cu benzi - Documentul de referinţă privind specificaţiile tehnice de bază şi

metodele de testare pentru acest tip de izolaţie conform SR EN 12068.Vor fi respectate suplimentar

standardele de firmă ale SC CONPET S.A. Ordinea de precedenţă pentru aceste documente este standardul

SR EN 12068 şi apoi celelalte standarde.

Documentul de referinţă privind specificaţiile tehnice de bază şi metodele de testare pentru acest tip

de izolaţie este DIN 30670 – Izolaţie din polietilenă pentru ţevi din oţel şi fitinguri - Cerinţe şi teste.

Materialele utilizate la realizarea izolatiei conductei vor fi verificate daca sunt insotite de certificatul de

calitate conform legii si corespund prevederilor proiectului de catre contractor.

Lucrarile de constructii-montaj se vor executa ìn conformitate cu planurile de situatie si profil

longitudinal.

Montarea conductelor va fi facuta numai de unitati specializate ìn domeniu, care dispun de utilaje de

executie si control performante in domeniu, personal calificat si atestat pentru astfel de lucrari.

Izolatia aplicata ìmbinarii tronsoanelor de conducte va fi realizata cu mansoane sau benzi

termocontractile , sau se pot folosi si benzi aplicate la rece din polietilena .

Caracteristicile acestui tip de material izolator pentru conducte din otel ìngropate si modul de aplicare

sunt descrise ìn materialul anexat prezentului memoriu.

Mansonul termocontractil pentru izolat suduri are Agrementul tehnic nr. 016-05/2159-2003 emis de

Comisia Nationala de Agrement Tehnic ìn Constructii din cadrul M.L.P.T.L.

Protecţia conductelor contra coroziunii exterioare pentru porţiunea de traseu în care aceasta se va

monta suprateran.

Evaluarea vizuală a gradului de curăţare a unei suprafeţe. Partea 3 Evaluarea prafului pe suprafeţe de

oţel pregătite pentru vopsire.

- Protecţia conductei montate suprateran împotriva coroziunii exterioare se va realiza prin vopsire cu

grund şi vopsea după ce conducta a fost curăţată de pământ, scorii sau rugină. Materialele utilizate vor fi

însoţite de certificate de calitate şi instrucţiuni de aplicare.

- Gradul de pregătire a suprafeţelor metalice ale conductei în condiţiile de curăţire mecanizată

(sablare, perii rotative,) va fi Sa 2 ½, conform standardului SR EN ISO 8501-1-2007. şi respectiv SR EN ISO

8501-2/2002.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

60



Pag.



- Constructorul va efectua o determinare a profilului de rugozitate al suprafeţei metalice la fiecare 10

m de ţeavă. Rezultatul determinării se va consemna în certificatul de calitate al vopsirii. Determinarea se va

executa pe o zonă curăţată, de regulă cea mai lucioasă, într-un punct ales de supervizor. La o rugozitate sub

20 de microni se interzice începerea sau continuarea vopsirii.

- Vopseaua se aplică la temperatura ambiantă (măsurată cu termometrul), imediat după pregătirea

suprafeţei metalice a conductei. Ţeava nu va avea temperatura mai mică de 10oC şi mai mare de 50oC. În

funcţie de umiditatea mediului ambiant (măsurată cu higrometrul) între momentul terminării pregătirii suprafeţei

metalice şi momentul începerii vopsirii este permis să treacă:

- două ore la umiditate între 80-85%;

- trei ore la umiditate între 70-80%;

- patru ore la umiditate sub 70%.

Nu se admite aplicarea grundului când umiditatea mediului ambiant depăşeşte 85%.

- Vopsirea se va executa numai prin:

- pulverizare fără aer comprimat

- aplicare cu trafaletul

- aplicare cu pensula sau cu dispozitive similare

- aplicare mecanizată

- Stratul de vopsea trebuie să fie uniform, fără denivelări sau lipsuri şi fără incluziuni de aer sau praf.

Vopseaua trebuie să penetreze toate micile neregularităţi ale suprafeţei metalice, acordându-se atenţie

specială zonelor de sudură. Vopseaua trebuie să reziste la coroziunea exterioara a mediului înconjurător

pentru minim 3 ani.

- Verificarea uniformităţii (grosimii) stratului de vopsea precum şi aderenţa vopselei la suport se va

verifica de laboratoare de specialitate acreditate şi va constitui o fază determinată a lucrării. Laboratorul va

emite buletine de măsurare care vor face parte din cartea construcţiei.

- Protecţia pasivă a conductei contra coroziunii exterioare pentru porţiunea de traseu în care aceasta

se va monta subteran

Izolarea anticorosivă a conductei montată subteran se va realiza în conformitate cu standardele în

vigoare. Sistemul de izolare utilizat trebuie să fie agrementat tehnic şi să respecte cel puţin următoarele

standarde şi prescripţii tehnice.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

61



Pag.



Sistemul de izolare ce se aplică pe conductă va fi cu polietilenă sau polipropilenă aplicate prin

extrudare. Documentul de referinţă privind specificaţiile tehnice de bază şi metodele de testare pentru acest tip

de izolaţie este DIN 30670 – Izolaţie din polietilenă pentru ţevi din oţel şi fitinguri - Cerinţe şi teste .

Notă 1. Numai cu acordul beneficiarului si proiectantului se vor putea utiliza şi alte sisteme de izolare

care sunt prezentate mai jos

- Sistem de izolare cu benzi aplicate la rece - Documentul de referinţă privind specificaţiile tehnice de

bază şi metodele de testare pentru acest tip de izolaţie conform SR EN 12068. Vor fi respectate suplimentar

standardele de firmă ale SC CONPET SA. Ordinea de precedenţă pentru aceste documente este standardul

SR EN 12068 şi apoi celelalte standarde.

- Sistem de izolare cu benzi aplicate la cald - Documentul de referinţă privind specificaţiile tehnice de

bază şi metodele de testare pentru acest tip de izolaţie este SR EN 12068 Vor fi respectate suplimentar

standardele de firmă ale SC CONPET SA. Ordinea de precedenţă pentru aceste documente este standardul

SR EN 12068 şi apoi celelalte standarde .

Sistemul de izolare trebuie să aibă Agrement Tehnic emis de o instituţie europeană abilitată în

acest sens.

Grosimile minime acceptate ale sistemelor de izolare sunt prezentate în Anexele 1,2,3,4.

Criteriile de acceptare ale sistemelor de izolare cu benzi sunt prezentate în Anexa 5.

Criteriile de acceptare ale sistemelor de izolare cu răşini epoxidice sunt prezentate în Anexa 6

Criteriile de acceptare ale sistemelor de izolare cu polietilenă sau polipropilenă aplicate prin

extrudare sunt prezentate în Anexa 7.

Specificaţii privind materialul tubular izolat furnizat pe şantier

Transportul, manipularea şi stocarea materialului tubular izolat

a – Transportul ţevilor izolate se face pe dispozitive amenajate pe mijloacele de transport care

să evite deteriorarea izolaţiei.

b – Manipularea (încărcarea, descărcarea, lansarea) ţevilor izolate în staţii fixe, respectiv a conductei

preizolate se face cu macarale sau lansatoare, utilizând chingi sau dispozitive care să nu deterioreze izolaţia.

c – Stocarea ţevilor izolate pe traseu, în vederea asamblării prin sudare a conductei se face pe teren

lipsit de corpuri dure şi pe suporturi special construite. Sprijinirea conductelor se face pe capetele neizolate,

astfel încât izolaţia aplicată conductei să nu se taseze sau să se deterioreze.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

62



Pag.



d – Deplasarea ţevilor izolate de-a lungul şanţului se face în poziţie suspendată în braţul macaralei

sau lansatorului.

e – La livrarea ţevilor izolate în instalaţii fixe, fiecare lot alcătuit din 30 de bucăţi izolate cu acelaşi tip

de izolaţie, se însoţeşte de un document eliberat de staţia de izolare care trebuie să conţină :

numărul lotului;

data izolării;

valoarea medie a rezistenţei de trecere a izolaţiei;

tensiunea de încărcare a continuităţii cu defectoscopul cu scântei.

Materialul tubular furnizat pe şantier va fi izolat prin una din metodele. Capetele ţevii pe o

lungime de 0,3 m nu se vor izola. Partea neizolată va fi vopsită cu un strat protector temporar (wash primer).

Capetele ţevii vor avea fixate temporar capace pentru a împiedica pătrunderea de corpuri străine în interior.

Acestea vor rămâne montate până la execuţia sudurilor de întregire.

Notă 2. Constructorul îşi asumă calitatea materialului tubular izolat.

Pregătirea suprafeţelor supuse izolării pe traseu

Materialul tubular lăsat neizolat şi care urmează a fi izolat pe traseul conductei în dreptul

sudurilor de întregire, precum şi fitinguri şi armături, care nu au putut fi izolate în staţiile de izolare sau

fabricile de profil, se consideră a fi fost verificat şi acceptat în conformitate cu standardele specifice în vigoare.

Înaintea aplicării izolaţiei, suprafaţa neizolată va fi curăţată prin îndepărtarea umidităţii, a

pământului, prafului sărurilor, oxizilor, a stratului de protecţie anticorosivă temporară aplicat în staţiile de

izolare sau fabricile de profil la capetele neizolate, a contaminanţilor organici şi a altor corpuri străine.

Stratul de protecţie anticorosivă temporar aplicat la capetele neizolate, în staţiile de izolare sau

fabricile de profil, se îndepărtează cu solvenţi specifici, indicaţi de furnizorul materialului. Când solventul

recomandat de furnizor este ineficient sau nu se reuşeşte îndepărtarea wash primer-ului se va solicita

aprobarea supervizorului pentru curăţarea mecanizată.

Umiditatea se îndepărtează printr-o încălzire uşoară cu 10-20oC peste temperatura ambiantă.

Se interzice izolarea în condiţiile când umiditatea este peste 85 %.

Praful, pământul şi sărurile se îndepărtează prin spălare cu apă sau prin ştergere cu lavete

umectate în apă. în cazul în care temperatura mediului nu este suficientă pentru uscare, conducta se va

încălzi uşor.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

63



Pag.



Degresarea contaminanţilor organici se face prin ştergerea cu lavete umectate în solvenţi

organici (benzina de extracţie), iar materiile lavabile se vor curăţa cu lavete umectate în soluţii alcaline.

Înlăturarea protecţiei temporare arse prin sudură, a scoriilor şi a fluxului rămas din procesul de

sudură precum şi a conductei în zona sudurilor se va face prin sablare , hidrosablare sau alte metode utilizând

instalaţii specializate. Gradul de pregătire al suprafeţelor va fi Sa2 ½, conform standardului SR EN ISO

8501/2002. Aceasta corespunde simbolului fotografic B2, din STAS 10166/1-77. Rugozitatea va fi de 40 - 90

microni.

Marginea izolaţiei se şanfrenează sub un unghi care să permită o trecere lină între suprafaţa

izolată şi cea neizolată. Lăţimea şanfrenului va fi de 10 mm. Surplusul de izolaţie rămas pe suprafaţa ce

urmează a fi izolată se îndepărtează cu obiecte ascuţite şi cu solvenţi.

Nu se admite izolarea fără ca supervizorul să-şi dea acordul asupra calităţii pregătirii

suprafeţelor.

Înălţimea cordonului de sudură, faţă de suprafaţa ţevii, la sudurile de întregire a cupoanelor de

ţeavă , admis pentru aplicarea izolaţiei , va fi de maxim 1 mm.

Verificarea calităţii izolaţiei tronsoanelor de conductă furnizate pe şantier

Toate materialele folosite la realizarea izolaţiei exterioare a conductelor trebuie să fie certificate

prin buletine de analiză şi de calitate, ce trebuie să însoţească livrarea. De asemenea înainte de livrarea ţevii

izolate se vor verifica ca un minim, o serie de parametrii, conform buletinului de verificări al ţevii. Dacă

supervizorul constată sau suspectează neconcordanţe între documentele de însoţire şi materialele livrate,

poate cere furnizorului o nouă certificare a calităţii.

Izolaţia în staţii a conductelor de transport gaze naturale, se execută numai de firme specializate

care au avizul de izolare a S.C. CONPET S.A.

Verificarea calităţii izolaţiei tronsoanelor de conductă furnizate pe şantier se va executa de către

constructor sub supravegherea dirigintelui de şantier. Se verifică cel puţin următorii parametrii :

aspect

aderenţă

grosime

continuitate

rezistenţa specifică a izolaţiei.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

64



Pag.



Aspectul izolaţiei se controlează vizual. Se verifică dacă aceasta este uniformă, fără denivelări,

crăpături . Izolaţia nu trebuie să prezinte pori, fisuri, bule de aer sau corpuri străine. Aspectul se controlează

pe toată suprafaţa izolată.

Aderenţa izolaţiei se execută la temperatura ambiantă de 15...25°C. Aderenţa se execută funcţie

de sistemul de izolare în modul următor:

a. pe loturi de câte 30 cupoane, câte o încercare pe lot, în cazul că izolaţia se constată a fi aderentă.

b. pe fiecare cupon al lotului, în cazul în care testarea de la punctul "a" indică izolaţie neaderentă în

diferite puncte.

A. Modul de lucru pentru verificarea aderenţei izolaţie – metal:

1. se execută o tăietură în izolaţie, cu ajutorul unui cutter pe o lungime de 100 mm, astfel încât vârful

cuţitului să fie în contact cu suprafaţa metalică;

2. perpendicular pe tăietura de mai sus se execută o altă tăietură de 20 mm astfel încât vârful cuţitului

să fie în contact cu suprafaţa metalică;

3. capetele tăieturilor de mai sus se unesc sub forma unui dreptunghi;

4. se dezlipeşte un capăt al dreptunghiului, pe o lungime de 20 mm, de suprafaţa metalică;

5. se prinde capătul dezlipit cu ajutorul unui dinamometru (uzual etalonat în kgf) şi se trage cu o viteză

de 100 mm/min citindu-se forţa F(kgf);

6. se calculează aderenţa în N/10mm (din formula F(kgf) x5) care trebuie să respecte cerinţelor.

B. Modul de lucru pentru verificarea aderenţei strat-strat ( numai în cazul izolării cu benzi)

1. se execută o tăietură în izolaţie, cu ajutorul unui cuter pe o lungime de 100 mm, astfel încât vârful

cuţitului să fie în contact cu suprafaţa metalică;

2. perpendicular pe tăietura de mai sus se execută o altă tăietură de 20 mm astfel încât vârful cuţitului

să fie în contact cu suprafaţa metalică;

3. capetele tăieturilor de mai sus se unesc sub forma unui dreptunghi;

4. se dezlipeşte un capăt al dreptunghiului, pe o lungime de 20 mm, de suprafaţa metalică. Pe

această lungime se dezlipesc straturile de izolaţie unul faţă de altul faţă de banda de protecţie;

5. se prinde capătul dezlipit al stratului superior cu ajutorul unui dinamometru şi se trage cu o viteză

de 100 mm/min citindu-se forţa F(kgf);

6. se calculează aderenţa în N/10mm (



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

65



Pag.



Aderenţa izolaţiei va fi măsurată cu un dinamometru etalonat iar rezultatul măsurării va fi consemnat

într-un buletin de măsurare. Buletinul de măsurare va fi elaborat de un laborator acreditat.

Dacă se constată lipsa aderenţei pe loturi, conform subpunctelor a) şi b), lotul va fi refuzat.

Izolaţia va trebui să respecte grosimile minime impuse de Anexele 1,2,3,4 , funcţie de sistemul

de izolare şi de tipul izolaţiei. Măsurarea se execută manual, nedistructiv, cu un aparat omologat metrologic de

tip magnetic sau electromagnetic, aprobat în prealabil de supervizor. Cu acordul scris al supervizorului, pe

fiecare metru de lungime de ţeavă izolată se poate accepta o suprafaţă de maxim 5 cm2 cu grosime mai mică

cu 10% decât minimul prevăzut.

Grosimea izolaţiei va fi măsurată cu un aparat etalonat iar rezultatul măsurării va fi consemnat într-un

buletin de măsurare. Buletinul de măsurare va fi elaborat de un laborator acreditat.

Continuitatea izolaţiei se verifică la temperatura mediului ambiant, pe toată lungimea cupoanelor

din şantier , cu defectoscopul cu scântei, numit şi "izotest". Electrodul de testare va fi obligatoriu circular,

acoperind complet circumferinţa ţevii izolate. Tensiunile de încercare sunt funcţie de sistemul de izolare

utilizat. Se controlează întreaga suprafaţă izolată la fiecare cupon. Locurile unde se produc scântei se

marchează ca defecte de izolaţie. Dacă există mai mult de 2 defecte cu o suprafaţa mai mică de 5 cm2 pe

fiecare metru liniar de cupon, cuponul va fi refuzat. Dacă există un defect cu suprafaţa mai mare de 5 cm2 pe

metru liniar de cupon, cuponul va fi refuzat. Tensiunea de testare corespunde Anexei 5 partea B pct 4 şi

respectiv Anexa 7 partea B pct 2. Defectele vor fi marcate şi apoi reparate după care se va executa o nouă

verificare a lor la aceeaşi tensiune de străpungere.

Tensiunea de străpungere a izolaţiei se va măsura cu un aparat etalonat iar rezultatul măsurării va fi

consemnat într-un buletin de măsurare. Buletinul de măsurare va fi elaborat de un laborator acreditat.

Verificarea tensiunii de străpungere se va face de aplicatorul izolaţiei în prezenţa supervizorului .

Măsurarea rezistenţei specifice a izolaţiei constă din determinarea curentului, la potenţial electric

constant, ce străbate izolaţia, între un electrod de suprafaţă determinată şi ţeavă, cuponul sau conducta fiind

izolată. Se execută o singură verificare pe câte un lot de 30 de cupoane. În cazul unei rezistenţe de izolaţie

necorespunzătoare, se va verifica fiecare cupon al lotului respectiv. Cupoanele cu rezistenţă specifică mai

mică decât rezistenţa specifică impusă vor fi eliminate.

Metoda constă din determinarea curentului, la potenţial electric constant, ce străbate izolaţia între un

electrod de suprafaţă determinată şi conducta metalică izolată.

Aparatura folosită este următoarea:



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

66



Pag.



o Voltmetru cu clasa de precizie 1,5

o Microampermetru cu clasa de precizie 1,5

o Potenţiometru (reostat) cu rezistenţa până la 1 k Ω şi putere 1 W.

o Sursă de tensiune continuă cu tensiunea la borne 30 V

o Conductori de legătură din cupru, izolaţi cu secţiunea minimă 2,5 mm2

o Electrod din tablă cu grosime 0,2 – 0,4 mm, lungimea egală cu circumferinţa conductei şi

lăţimea de 0,3 m.

o Bandă textilă (molton, pâslă) cu lăţimea 0,3 m şi lungimea egală circumferinţa conductei

o Soluţie 3% NaCl

Peste conducta izolată se aplică o bandă textilă de 0,3 m lăţime îmbibată în soluţie 3% NaCl, pe toată

circumferinţa conductei. Peste banda textilă se aplică electrodul din tablă, curăţat la luciu metalic, pe întreaga

circumferinţă a conductei şi care se strânge pe conductă printr-un procedeu adecvat.

La aproximativ 0 – 10 cm de la marginea benzii textile, se îndepărtează izolaţia de pe conductă, se

curăţă la luciu metalic şi se execută un contact electric bun, printr-un procedeu adecvat.

Se reglează potenţiometrul P astfel ca voltmetrul să indice valoarea de cel puţin 50 V şi se citeşte

indicaţia microampermetrului. Se repetă citirea după un minut.

Valoarea rezistenţei specifice a izolaţiei R (Ω m2) se determină cu relaţia:

R = U·S/I

în care:

U - tensiunea citită pe voltmetru, în volţi;

I - curentul citit pe microampermetru, în amperi;

S - suprafaţa electrodului metalic, în metri pătraţi

Verificarea rezistenţei specifice a izolaţiei se va face de aplicatorul izolaţiei în prezenţa supervizorului.

Rezultatele verificărilor vor fi consemnate într-un buletin de măsurare ce va face parte din cartea construcţiei.

Buletinul de măsurare va fi elaborat de un laborator acreditat. Aparatele de măsură respectiv voltmetrul şi

ampermetrul vor fi etalonate.

Aplicarea izolaţiei la suduri

Izolarea sudurilor se execută cu benzi aplicate la rece, benzi sau manşoane termocontractile

după o tehnologie dată de furnizorul de materiale. Izolaţia la suduri va respecta cel puţin tipul izolaţiei de pe



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

67



Pag.



traseul conductei. Toate materialele utilizate vor avea agremente tehnice iar procedura de aplicare va fi

agreată de SC CONPET SA Ploiesti.

Materialele pentru izolare vor fi depozitate în locuri uscate, închise în ambalajul original.

Materialele nu se vor expune razelor de soare, ploii, ăpezii, prafului. Ţevile şi elementele izolaţiei trebuie să fie

ţinute la o temperatura cu 3 grade Celsius peste dew point/punctul de rouă înainte de izolare. Se va evita

păstrarea îndelungată la temperaturi peste 350 C sau sub -200 C.

Izolaţia este aplicată pe ţeavă pe întreaga suprafaţă, în fabrici de profil sau în staţii fixe , cu

excepţia a 0,3 – 0,5 m liniari , de fiecare din capetele ţevii. Marginile izolaţiei existente pe ţeavă vor fi curăţate

(sau eventual raşchetate pe o lăţime de 50 mm, prin intermediul unui cuţit) , pentru o bună aderenţă a benzii

sau a manşonului termocontractil la suprafaţa izolaţiei aplicate în staţiile fixe.

Marginile izolaţiei ţevii aplicate în staţii fixe vor fi şanfrenate la 450 C astfel încât la aplicarea izolaţiei în

dreptul sudurilor, trecerea izolaţia existentă pe ţeavă şi izolaţia aplicată la sudură izolaţia să fie

corespunzătoare ( practic să nu existe spaţii libere )

Verificarea izolaţiei aplicate la suduri se execută după procedurile enumerate (evident în loc de

cupon verificarea se referă la o sudură)

Repararea defectelor de izolaţie înainte de lansarea conductei în şanţ

Furnizorul de materiale de reparaţie a defectelor va fi acelaşi cu furnizorul de izolaţie. Toate

materialele utilizate la reparaţii vor avea certificate de calitate. Furnizorul de izolaţie are obligaţia de a instrui

personalul constructorului ce execută reparaţiile,in utilizarea corespunzătoare a materialelor şi a tehnologiei de

reparaţii.

Defectele de izolaţie vor fi reparate printr-o tehnologie pusă la dispoziţie de furnizorul de

materiale. Se consideră defect de izolare la un cupon sau conductă, orice punct sau suprafaţă indiferent de

mărimea sa care nu corespunde calitativ cerinţelor.

Pentru repararea defectelor de izolaţie se taie din izolaţia existentă, cu ajutorul unor scule

ascuţite adecvate, un dreptunghi care să cuprindă suprafaţa defectă. Marginile izolaţiei se taie pe verticală sub

un unghi de 45° (şanfrenare). Se îndepărtează izolaţia până la oţelul conductei. Se curăţă suprafaţa metalică

a conductei. Se aplică la rece grundul, prin pensulare atât pe suprafaţa metalică curăţată cât şi în afara

acesteia, depăşindu-se marginile dreptunghiului cu cel puţin 50 mm de jur-împrejur. Stratul de grund se aplică

la temperatura ambiantă şi trebuie să fie uniform, fără incluziuni de aer sau praf. Se aplică peticul de izolaţie

conform tehnologiei furnizorului de izolaţie.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

68



Pag.



Toate reparaţiile se execută în prezenţa supervizorului. Orice reparaţie, împreună cu eventualele

observaţii, se înregistrează în "Raportul de Reparaţii", care va servi şi la întocmirea procesului verbal de lucrări

ascunse.

Aplicarea izolaţiei la curbe şi robinete (fitinguri)

Izolarea curbelor şi a fitingurilor se execută cu benzi aplicate la rece, benzi sau manşoane

termocontractile după o tehnologie dată de furnizorul de materiale. Dacă este necesar în zona suprafeţelor

neregulate ale fitingurilor se va aplica mastic. Acesta va trebui să fie compatibil cu izolaţia ce se aplică pentru

protejarea anticorosivă. Toate materialele utilizate vor avea agremente tehnice iar procedura de aplicare va fi

agreată de S.C. CONPET S.A. Ploiesti.

Materialele pentru izolare vor fi depozitate în locuri uscate,închise în ambalajul original.

Materialele nu se vor expune razelor de soare, ploii ,zăpezii, prafului. Curbele şi fitingurile trebuie să fie ţinute

la o temperatura cu 3 grade Celsius peste dew point/punctul de rouă înainte de izolare. Se va evita păstrarea

îndelungată la temperaturi peste 350 C sau sub -200 C.

Curbele pot fi izolate în fabrici de profil sau în staţii fixe , cu excepţia a 0,3–0,5 m liniari , de

fiecare parte a curbei. Pentru sudura în fir, marginile izolaţiei existente pe curbă vor fi curăţate (sau eventual

raşchetate pe o lăţime de 50 mm, prin intermediul unui cuţit) , pentru o bună aderenţă a benzii sau a

manşonului termocontractil la suprafaţa izolaţiei aplicate. Marginile izolaţiei aplicate vor fi şanfrenate la 450 C

astfel încât la aplicarea izolaţiei în dreptul sudurilor, trecerea între izolaţia existentă pe ţeavă şi izolaţia aplicată

pe curbă să fie corespunzătoare (practic să nu existe spaţii libere )

Verificarea izolaţiei aplicate pe curbă se execută după procedurile de la punctele enumerate

pentru fiecare curbă în parte.

Verificarea izolaţiei înainte de lansarea conductei în şanţ

Înainte de lansarea în şanţ izolaţia se verifică pe toată suprafaţa ei cu izotestul

Verificarea izolaţiei după montarea subterană conductei

Verificarea calităţii izolaţiei conductei după ce aceasta a fost montată subteran se execută prin

intermediul măsurătorilor intensive. Dacă staţiile de protecţie catodică sunt funcţionale la momentul execuţiei

măsurătorilor se pot utiliza acestea pentru tactarea curentului injectat. În caz contrar se vor folosi staţii de

protecţie catodică mobile.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

69



Pag.



Execuţia de măsurători intensive

Măsurătorile se efectuează folosind electrozi nepolarizabili de Cu/CuSO4 şi un aparat specializat în

măsurarea potenţialelor cu sistem de achiziţie date.

Măsurătorile intensive utilizate pentru conductele montate subteran se bazează pe măsurători de

potenţial EON, EOff şi EIRfree, gradienţi de potenţial ΔUON şi ΔUOFF. Cele care vor fi utilizate pe conducte

de titei sunt:

- de tip C.I.P.S.

- prin metoda celor doi electrozi

- prin metoda celor trei electrozi `

- de tip D.C.V.G.

Execuţia de măsurători intensive se execută de laboratoare acreditate naţional pentru astfel de

măsurători sau de laboratoarele de specialitate ale beneficiarului.

În momentul ridicării diagramei de potenţial este obligatorie tactarea staţiilor de protecţie

catodică, atât a celei din zona în care se face măsurătoarea cât şi a celor din amonte şi aval de aceasta,

pentru evitarea oricăror erori de măsurare. Întreruptoarele de tactare ale curentului injectat se vor monta pe

circuitul catodic al fiecărei staţii.

Datele achiziţionate se vor trece pe un grafic care are pe ordonata potenţialul în mV şi pe abscisă

distanţa în metri. Formatul diagramelor de potenţial este grafic şi electronic. Diagramele vor fi trasate în

Microsoft Excel. Datele achiziţionate vor fi validate de softul specializat al aparatului de achiziţie date.

Diagrama va conţine cel puţin date referitoare la potenţialele EON şi EOff, , EIR free, gradienţii de

potenţial ΔUON, ΔUOff.

Raportul final va conţine pe lângă datele măsurate, diagrame şi validarea datelor măsurate cel

puţin următoarele informaţii:

- procedura de măsurare

- curenţi, tensiuni, potenţiale la staţiile de protecţie catodică

- data efectuării măsurătorilor

- starea generala a solului

- distanţa între staţiile de injecţie de curent

- indicarea locului unde există încrucişări cu alte conducte şi potenţialul acestora

- potenţialul tub de protecţie şi conducta la subtraversări



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

70



Pag.



- potenţialul pe partea neprotejată catodic la îmbinările electroizolante

- locurile de defect identificate şi mărimea lor

- observaţii asupra măsurărilor privind: reglarea staţiei de protecţie la noi parametri, refacerea izolaţiei

conductei în anumite porţiuni sau pe zone mai mari

La cuplari se măsoară potenţialele de o parte şi de alta care trebuie să difere cu cel puţin 100

mV(conducta trebuie să fie mai negativă). La tuburile de protecţie, potenţialele se măsoară atât cel al tubului

cât si al conductei dacă ele sunt accesibile la o priza de potenţial, diferenţa între ele trebuie să fie de minim

100 mV (conducta trebuie să fie mai negativă).

Pregatirea conductei pentru protectie catodica

– Instalarea prizelor de potential

Pentru măsurarea parametrilor electrici de protecţie catodică de-a lungul conductei de transport ţiţei Ø

103/4”, dar şi pentru urmărirea în timp a funcţionării grupurilor de anozi, se montează prize de potenţial.

Amplasarea prizei de potenţial se realizeaza conform planurilor de situaţie anexate prezentului

memoriu tehnologic.

La grupurile de anozi de zinc montati pentru egalizarea potentialului intre conducta noua si cea veche

circuitul conductă priză de potenţial şi circuitul priză de potenţial anozi de zinc vor fi realizate cu cablu CYY 1 x

25 mm2.

Contactele din priza de potenţial corespunzătoare circuitului electric grupuri anozi de zinc – conductă

se vor lega între ele prin scurtcircuitoare metalice realizate din platbandă de cupru 15 x 3 mm .

Intregirea circuitului tuburi de protectie – priza de potential sau conducta priza de potential (in zona

tuburilor de protectie sau la prizele montate pentru masurarea parametrilor de protectie ) se va realiza cu

cablu Cyy 1x6 mm .

Locul de amplasare a acestora pe conducta este prezentat in planurile de montaj.

– Legarea la pamânt cu anozi

Se realizeaza prin instalarea de grupuri de anozi (STAS 7335/9-88), amplasate conform planurilor.

grupul de anozi galvanici va fi format din 3 anozi legati la conducta prin intermediul prizei de potential

mentionată.

Legaturile la pamânt cu anozi galvanici prin intermediul prizelor de potential vor realiza continuitatea

circuitului anod-conducta prin conectarea conductoarelor electrice ìn priza de potential cu punti de

scurtcircuitare metalice.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

71



Pag.



Prin executarea protectiei anticorozive se prelungeste viata conductei, legarile la pamânt fiind

proiectate cu respectarea prevederilor SR 7335/12-1998.

Pentru a evita corodarea tronsoanelor existente ìn favoarea celor noi, prin crearea de zone anodice, la

ìmbinarea lor s-au prevazut grupuri de anozi cuplati la conducta prin intermediul prizei de potential. Egalizarea

potentialului electric de protectie se va face prin intermediul prizei de potential. Egalizarea potentialului electric

de protectie se va face prin montarea de cuplaje electroizolante monobloc, ce se montează în pichetul nr.1 în

incinta staţiei.

NOTA:

Anozii se monteaza ìn pat de pamânt curat si maruntit, fara continut de pietre. Patul de

pamânt este determinat pentru buna functionare a anodului si pentru realizarea rezistentei de

dispersie a legarilor la pamânt.

La subtraversarile de drumuri ìn tub metalic protector, precum si la trecerea prin peretii

caminelor se vor respecta prevederile SR 7335-6/98.

La traversarile aeriene cu tub metalic de protectie, tubul se va centra fata de conducta si se

va lega electric la aceasta cu platbanda de otel de 40 x 4 mm, conform STAS 7335/9-88.

PUNEREA IN FUNCTIUNE

1. Parametrii necesari la punerea in functiune

1.1. Rezistenta de izolatie pentru izolatiile speciale

Intre conducta si tubul protector (la subtraversarile cu tub metalic de protectie) trebuie rezistenta sa

fie de minim 1 MΩ (ìnainte de ìngropare).

1.2. Calitatea izolatiei

Trebuie sa releve:

ìnainte de ìngropare:

rezistenta de trecere determinate prin masuratori sa fie de minim 1x106 MΩ;

continuitatea electrica (izotestarea fara defecte relevate);

grosimea izolatiei – conform fisei tehnice;

aderenta – conform fisei tehnice.

dupa ìngropare:

lipsa defectelor – prin ridicarea diagramei de potential.

1.3. Potentialul conducta/sol



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

72



Pag.



Trebuie sa fie cuprins ìn intervalul – 0,85 V ÷ - 1,2 V, pentru fiecare punct al traseului conductei.

4. Verificarea elementelor de protectie prevazute ìn proiect

Montajul realizat conform documentatiei.

Functionalitatea la parametric optimi.

NOTA:Toate masuratorile de potential vor fi efectuate fata de electrodul nepolarizabil Cu/CuSO4.

Pentru fiecare masuratoare de verificare Constructorul – prin laborator autorizat, emite “Buletinul de

verificare”.

CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

Verificarea calităţii protecţiei catodice se va face atât înainte de începerea lucrărilor, cât şi în timpul şi

după terminarea acestora.

- La începerea lucrărilor se verifică:

dacă aparatura utilizată este în stare de funcţionare;

calitatea materialelor puse în operă (calitatea materialelor de izolare, calitatea anozilor de zinc,

calitatea ambalării anozilor, calitatea cablurilor electrice , a prizelor de potential a imbinarilor

electroizolante etc ). Toate produsele trebuie să fie însoţite de certificate de calitate.

- În timpul execuţiei se verifică:

executarea izolaţiei cu respectarea proiectului şi cerinţele din fişele tehnice;

respectarea locaţiilor elementelor instalaţiei de protecţie catodică;

execuţia în conformitate cu tehnologia corespunzătoare;

respectarea planurilor de amplasare şi montaj corespunzătoare.

- Controlul final constă în:

verificarea calităţii protecţiei anticorosive;

verificarea existenţei şi amplasării conform proiectului a elementelor sistemului de protecţie

catodică

verificarea parametrilor electrici ai protecţiei catodice.

Constructorul va fi responsabil cu verificarea atât a lucrărilor executate pe şantier, cât şi cu

verificarea materialelor primite de la furnizorii de materiale.

EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAŢIILE PROTECŢIEI CATODICE

Beneficiarul instalaţiilor va asigura urmărirea în timp a comportării sistemului de protecţie catodica,

prin măsurători efectuate asupra parametrilor electrici ai protecţiei catodice.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

73



Pag.



În timpul exploatării se vor efectua lucrările curente de întreţinere sau de remediere a defectelor

produse accidental.

În condiţiile în care măsurătorile efectuate arată funcţionarea ineficientă a anozilor, a statiei de

protectie catodica sau a prizei anodice aceste componente ale sistemului de protectie catodica vor face

obiectul unor masuratori mai detaliate pentru a se stabili daca este necesara sau nu inlocuirea lor .

VERIFICAREA CALITĂŢII IZOLAŢIEI ŞI A INSTALAŢIILOR DE PROTECŢIE CATODIC Ǎ

1. Parametrii de calitate pentru lucrările de izolare

a. Calitatea izolatiei trebuie sa releve:

înainte de îngropare:

rezistenţa de trecere determinată prin măsurători să fie de minim 1 x 106 M;

continuitatea electrică (izotestare fără defecte conform DIN 30670 ; DIN 30672 sau SR EN

12068);

grosimea izolaţiei – conform fişei tehnice;

aderenţa – conform fişei tehnice.

după îngropare:

lipsa defectelor de izolatie determinată prin metode specifice de la suprafaţa solului

(DCVG sau similar);

potential de protectie OFF minimum – 850 mV in orice punct al conductei (tronsoanele ce se

inlocuiesc) masurat prin metoda CIPS.

la încheierea perioadei de garanţie a lucrării:

lipsa defectelor de izolaţie determinată prin metode specifice de la suprafaţa solului (DCVG sau

similar);

potential de protectie OFF minimum – 850 mV in orice punct al conductei masurat prin metoda

CIPS.

2. Punerea în funcţiune a instalaţiei de protecţie catodică

Pentru realizarea parametrilor proiectaţi ai protecţiei anticorosive se vor respecta prevederile actelor

normative şi instrucţiunile specificate în prezentul memoriu.

Parametri necesari la punerea în funcţiune sunt:

a. Pentru îmbinarea electroizolanta monobloc:

Rezistenţa electrică a îmbinării electroizolante trebuie să fie de minim 2 M.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

74



Pag.



Legările la pământ de la îmbinarea electroizolanta şi de pe traseul conductei vor avea rezistenţa

echivalentă de maxim 10 ;

b. Potenţialul conductă/sol trebuie să fie cuprins în intervalul –0,85 ÷ -1,2 V, pentru fiecare punct al

traseului conductei – tronsoanle ce se inlocuiesc (potenţial OFF).

c. Prezenţa elementelor de protecţie (poziţie şi instalare) trebuie să arate:

existenţa tuturor instalaţiilor;

montajul realizat este conform documentaţiei;

funcţionalitatea instalaţiilor se încadrează în parametrii ceruţi.

După verificarea respectării tuturor prevederilor specificate, instalaţiile de protecţie catodica vor fi puse

în exploatare la parametrii proiectaţi.

Punerea in functiune a sistemului de protectie catodica se va realiza astfel:

- Se vor citi toate potentialele naturale la prizele de potential. Valorile se vor nota intr-un tabel.

- Dupa 72 ore se va regla potentialul OFF la priza din dreptul SPC la valoarea de -1,2 V , dupa

ce in prealabil s-au deconectat grupurile de anozi de zinc.

- Se va realiza o citire a potentialului ON-OFF la toate prizele de potential de pe traseul

conductei si se va realiza o diagrama a potentialelor.

- Se va avea grija ca pe intreaga lungime a conductei sa se obtina potentiale OFF de minimum

-0,85V.

- Se va efectua o verificare pe intreaga lungime a tronsoanelor ce se inlocuiesc prin metoda

DCVG sau echivalent pentru determinarea defectelor de izolatie.

Nota 1:

Este posibil ca pe tronsoanele de conducta ce nu se inlocuiesc sa nu se obtina valori ale potentialului

OFF de minimum -850 mV, dar acest lucru nu inseamna o functionare defectuoasa a sistemului de protectie

catodica proiectat, ci inseamna ca izolaţia conductei pe acele tronsoane este compromisa. In acest caz se

recomanda efectuarea unei investigatii complete referitoare la starea izolatiei.

Nota 2:

In cabina statiei de protectie catodica existente se va pastra JURNALUL STATIEI care va trebui

completat la fiecare citire a personalului de intretinere.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

75



Pag.



Analiza contractului.

Analiza contractului

Contractul va fi realizat de catre conducerea SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL din urmatoarele

puncte de vedere:

a) sunt definite clar cerintele de calitate privind executia lucrarilor de amenajare teren sport,

acoperis scoala, amenajat alee beton;

b) sunt definite cerintele privind materialele, produsele si tehnologiile de executie;

c) sunt indeplinite cerintele privind controlul calitatii produselor si lucrarilor si conditiile

managementului integrat calitate,mediu, sanatate si securitate in munca (MSMI).

d) sunt definite termenele de predare;

e) sunt definite raspunderile partilor contractante

f) sunt definite inregistrarile referitoare la calitate.

Modificari ulterioare ale contractului – lucrari suplimentare

Nr.

Crt.

Categorie de lucrariExecutant Observatii



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

76



Pag.



Durata de executie

g) conform termen contractual – grafic de esalonare

h) efectiv – grafic de esalonare

Clauze si conditii pentru executarea lucrarii

Clauze contractuale……………………….

Conditii suplimentare (rezultate din avize, autorizatii, etc) …………………….

Autorizatia de construire nr. …… / ……………..

Completari si modificari la contract

Act aditional nr. …………….

Controlul proiectarii

Documentatia tehnica de referinta

1.Proiect de executie: „ Amenajare alei si trotuare in orasul Magurele, judetul Ilfov”

2.Documentatia tehnica de executie: (identificata pe stadii fizice, categorii de lucrari si faze de

lucru pentru proiecte , caiete de sarcini, etc)

3. Documentele sistemului calitatii , folosite la executarea lucrarii: conform standardului

SR EN ISO 9001/2001 Manualul calitatii, proceduri de sistem de calitate , instructiuni de lucru,

proceduri tehnice de executie

1. Sinteza elementelor tinute sub control

Clauza ISO Cod procedura

CONTROLUL DOCUMENTELOR 4.2.3 PS01

CONTROLUL INREGISTRARILOR 4.2.4. PS02

AUDIT INTERN 8.2.2. PS03

CONTRLUL PRODUSULUI NECONFORM 8.3 PS04

ACTIUNE CORECTIVA 8.5.2 PS05

ACTIUNE PREVENTIVA 8.5.3 PS06



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

77



Pag.



Controlul documentelor si datelor

Departamentul Tehnic si Departamentul calitate-mediu vor elabora lista documentelor aplicabile in

cadrul ordinului de incepere a executiei lucrarii, in conformitate cu procedura operationala PO- 7.2.

– ‘Relatiile cu clientii, insotita de planul de control calitate mediu, verificari si incercari al

lucrarilor’.

Acesta indica in mod analitic operatiile de executat si responsabilii privind asigurarea calitatii

operatiilor respective, documentele de referinta, inspectiile obligatorii ale departamentului M.C.M.

Toate inregistrarile privind calitatea rezultatelor atat in urma activitatii verificarilor D.M.M., prin

probe si incercari, cat si a activitatii de constructii-montaj, sunt documente obligatorii ale ‘Cartii

tehnice de executie’.

APROVIZIONAREA

Procesul de aprovizionare

Reprezinta setul de activitati prin care punctul economic isi procura resursele necesare procesului

tehnologic precum si a resurselor conexe acestuia. Procesul include si relatia stabilitaintre

aprovizionare, depozitare si a celorlalte procese direct implicate in fluxul tehnologic al punctului

economic.

Identificarea activitatilor

1. Identificarea nevoilor specifice fiecarui proces al fluxului tehnologic si al proceselor conexe.

2. Identificarea si contactarea furnizorilor cei mai apropiati de cerintele managementului de top

alorganizatiei.

3. Contractarea cu furnizorii specializati.

4. Asigurarea fluxului de informatii intre procesul de aprovizionare si celelalte procese direct

interesate (in special depozitarea si productia).

5. Asigura periodicitatea optima a aprovizionarii cu resurse a organizatiei.

6. Urmareste indicatorii specifici (de proces si activitate) si ii inregistreaza in instrumentele

scripticecreate.

7.Urmareste aspectele contabile ale procesului de achizitie

Responsabil procese/activitati



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

78



Pag.



Managerul delegat al punctului economic

Masurile de asigurare a calitatii prevad:

- Selectarea furnizorilor pe criterii de asigurare a calitatii si protectiei mediului, numai din lista

furnizorilor.

- Comenzile catre furnizori in vederea aprovizionarii vor respecta intrutotul caracteristicile tehnice,

standardele si alte prescriptii.

- Receptia materialelor calitativ si cantitativ va respecta cu strictete procedura operationala PO

‘Primirea, receptia, manipularea si conservarea materialelor” si PO-6.4.33 - ‘Primirea, receptia,

manipularea si conservarea materialelor perisabile”.

In cazul constatarii de deficiente calitative a materialelor si echipamentelor, se vor intocmi rapoarte

de neconformitate care vor fi rezolvate de catre furnizor.

Elementele care concura la asigurarea calităţii în aprovizionare şi subcontracte

Satisfacerea cerinţelor de calitate a materialelor şi serviciilor care se aprovizionează, impune

parcurgerea etapelor de mai jos:

1. Definirea cerinţelor pentru produsele care se aprovizionează

2. Selectarea subcontractaţilor,

3. Comunicarea cerinţelor şi relaţiile subcontractaţii,

4. Verificarea calităţii produselor aprovizionate

5. Stabilirea problemelor care le ridică materialele/produsele furnizate de către client;

6. Identificarea şi trasabilitatea produselor aprovizionate

7. Înregistrarea calităţii produselor aprovizionate.

Definirea cerinţelor pentru produsele care se aprovizionează

- documentele de bază al aprovizionării poate fi “comanda de aprovizionare”, respectiv cererea de

ofertă pentru aprovizionarea de produse finite sau de realizare a unor subproduse,

- constituie primul mijloc de comunicare între beneficiar şi viitorul furnizor

- întreaga responsabilitate pentru întocmirea documentului de aprovizionare este a beneficiarului

- documentul care stă la baza aprovizionării cuprinde două elemente principale.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

79



Pag.



Definirea condiţiilor comerciale (cantitate, termen de livrare, preţ, mod de plată,

etc.)

Definirea cerinţelor/specificaţiilor tehnice.

Cerinţele tehnice vor conţine cel puţin următoarele trei tipuri de informaţii:

a) toate detaliile tehnice asupra produsului care urmează a se achiziţiona (tip,

caracteristici, performanţe, etc.)

b) exigenţe faţă de calitate (nivel de acceptare a defectelor pe timpul fabricaţiei sau

toleranţe)

c) modul de asigurare a calităţii, (adică cerinţe faţă de sistemul de calitate impus

furnizorului)

- în multe situaţii aceste trei tipuri de cerinţe se include în specificaţii pentru produs

- trebuiesc stipulate amănunţit cerinţele faţă de inspecţii, inclusiv a celor intermediare care

constituie puncte de verificare obligatorii şi unde furnizorul nu le poate depăşi fără permisiunea

explicită a beneficiarului

- pentru produsele finite se pot include cerinţe privitoare la certificarea produsului,

respectiv a unor procese speciale

Selectarea furnizorului

- capabilitatea furnizorului de a livra la nivelul calitativ solicitat selectare a furnizorilor

- decizia de selecţie:

preţul

asigurarea termenelor de livrare

calitatea produselor

CONTROLUL PRODUSULUI FURNIZAT DE CLIENT

Atunci când se propune verificarea la furnizor a produsului, se va specifica, în

documentele de aprovizionare, înţelegerile referitoare la verificarea şi metoda de eliberare a

produsului.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

80



Pag.



În cazul în care sunt necesare vizite la furnizori, responsabilii pentru planificarea si

executarea acestor vizite sunt Responsabilul Aprovizionare şi Managerul Calitate, care pot colabora

şi cu alţi responsabili de funcţie interesaţi.

Atunci când este specificat în contract, clientul sau reprezentantul acestuia trebuie să aibă

dreptul de a verifica la organizaţie şi la furnizor că produsul furnizat este conform cu condiţiile

specificate. Intră în sarcina Responsabilului Aprovizionare şi Managerului Calitate să organizeze şi

să comunice tuturor părţilor interesate, în formă scrisă, modul de desfăşurare al vizitei, atunci când

acest lucru se cere explicit de către client.

O asemenea verificare nu este utilizată ca o dovadă a controlului efectiv al calităţii,

efectuat de furnizor.

CONTROLUL PROCESELOR

SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL va asigura executia lucrarilor in baza graficelor de

executie anexa la ordinul de incepere, in termenul de contractare si sub directa coordonare a sefului

de lucrare.

Executia va fi in conformitate cu documentatia tehnica si in concordanta cu planul de

calitate, respectandu-se procedurile si instructiunile de lucru, pentru asigurarea calitativa a lucrarilor

executate, cu protejarea mediului si respectarea cerintelor de sanatate si securitate in munca.

Pentru procesele de realizare a unor operatii care implica responsabilitatea operatorului in

vederea responsabilizarii unei executii corespunzatoare, personalul executant este autorizat.

INSPECTII SI INCERCARI

Controlul tehnic de calitate, verificarile si incercarile referitoare la calitate se vor realiza conform:

PO-6.4-6 – ‘Planificarea produsului’

PO-6.4-7 ‘Realizarea produsului’

PO-7.6 – ‘ Controlul D.M.M.”

PO-6.4-17 – ‘Controlul productiei si al furnizarii serviciului’

PO-6.4-22 - ‘Mentenanta utilajelor’

PO-6.4-23 – ‘Inspectie pe flux, finala’

Planuri de control, verificare si incercare,



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

81



Pag.



De catre comisia de receptie a produselor, materialelor, echipamentelor a SC

ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL si al departamentului M.C.M., in mod activ,

pe tot parcursul executiei;

Verificare si incercare la receptia lucrarilor realizata de responsabilul D.M.M.

CONTROLUL ECHIPAMENTELOR DE INSPECTIE, MASURARE SI INCERCARE

1. Cerintele de calitate impun existenta urmatoarelor masuri:

- verificarea si autorizarea in totalitate a aparatelor de verificari si incercari, D.M.M.;

- laboratorul unde se efectueaza controlul D.M.M. trebuie sa fie atestat si autorizat de catre

M.L.P.A.T.

2. Modul de conformare la cerintele standardelor de calitate este procedurat la S.C.

…………S.R.L. prin: PO-. – ‘Controlul dispozitivelor de monitorizare si masurare’;

CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM

Neconformitatile inregistrate ca fiind deficiente de executie, ale calitatii produselor vor fi

solutionate in conformitate cu prevederile SMI SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL S.R.L. si

anume:

- produsele neconforme calitati vor fi depozitate si pastrate in depozit purtand eticheta ‘in

asteptare’ sau ‘respins’ urmand a fi solutionate o data cu solutionarea RNC, prin asigurarea unor

materiale calitative conforme cu cerintele stabilite.

- Neconformitatile documentatiei tehnice vor fi solutionate de serviciul tehnic;

- Neconformitatile de executie vor fi corectate si controlate in mod adecvat de

compartimentul productie si responsabilul asigurarii calitatii

- Neconformitatile vor fi inregistrate in registrul de neconformitati a SC ALEXANDER

HIDRO PROJECTS SRL. si solutionate, in vederea inchiderii RNC-urilor, conform prevederilor –PG

-07 – ‘Procesul de control al produsului neconform’.

ACTIUNI CORECTIVE SI PREVENTIVE

Actiunile corective – prin care se va realiza inlaturarea neconformitatilor constatate vor fi

adoptate dupa analizarea cauzelor acestora si a efectelor asupra celorlalte elemente ale lucrarii.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

82



Pag.



Realizarea acestor actiuni va fi verificata de catre responsabilul cu asigurarea calitatii si mediului

(RMI) al societatii. In cazul in care se constata repetarea unei aceeasi categorie de neconformitati,

se va analiza necesitatea stabilirii de actiuni preventive.

TRANSPORTUL, LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA SI

CONSERVAREA PRODUSELOR

Produsele si materialele de constructii utilizate la realizarea lucrarii vor fi depozitate in

cadrul santierului cu asigurarea urmatoarelor cerinte:

depozite corespunzatoare ca protectie impotriva actiunilor factorilor de mediu,

conform PO-6.4-32 - ‘Primirea, receptia manipularea depozitarea si conservarea

materialelor’ si PO-6.4-33 – ‘Primirea receptia manipularea si conservarea

materialelor perisabile’.

Identificarea materialelor si produselor depozitate si elaborarea numai a celor ce au

eticheta ‘ACCEPTAT’ pe baza documentelor de calitate corespunzatoare.

CONTROLUL INREGISTRARILOR REFERITOARE LA CALITATE

Pentru a verifica functionarea eficace a sistemului de management al calitatii si a

demonstra realizarea calitatii ceruta produselor /proceselor prin inspectii, incercari, audituri, analize,

se pastreaza inregistrari care sunt gestionate si conservate conform procedurii de sistem “Controlul

inregistrarilor”

Toate inregistrarile privind calitatea sunt pastrate in scopul de a dovedi ca:

produsele/serviciile livrate sunt conforme cu cerintele specificate;

procesele sistemului de management al calitatii se deruleaza corespunzator, iar daca nu, sunt

intreprinse masuri pentru corectarea deficientelor;

evaluarea si supravegherea furnizorilor este efectuata in conformitate cu cerintele prevazute.

Personalul compartimentelor care completeaza inregistrari ale calitatii raspunde de

indexarea, arhivarea corespunzatoare in vederea prevenirii deteriorarii acestora astfel incât la cerere

sa fie usor regasibile.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

83



Pag.



Tipurile de inregistrari ale calitatii elaborate de SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL. ,

durata si locul de pastrare sunt prezentate in fiecare procedura a SMC

AUDITURI INTERNE ALE CALITATII

Toate serviciile, departamentele, laboratoarele implicate in realizarea lucrarilor sunt

supuse programului de audituri interne a SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS SRL .

INSTRUIRE PERSONAL

Personalul implicat in executia lucrarilor va fi instruit, atat conform procedurii– ‘Procesul

instruirea personalului’, cat si asupra cerintelor de asigurare a calitatii si protectiei mediului,

referitoare la operatiile de executat mentionate in planul de calitate al lucrarii in acord cu

procedurile de executie.

Seful de lucrare va efectua instructaj tehnologie instruind personalul executant cu

procedurile operationale specifice muncii echipelor.

Personalul va fi instruit cu privire la masurile de protectia muncii si masurile de protectie

contra incendiilor.

Personalul implicat trebuie sa posede taloanele de autorizare pentru accesul in instalatiile

beneficiarului.

Personalul va respecta cu strictete fisele tehnologice SC ALEXANDER HIDRO PROJECTS

SRL la lucrarile ce se executa.



Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

84



Pag.





Semnatura:Data: 11.01.2013 11.01.2013

85

Date post:	30-Oct-2014
Category:	Documents
Upload:	lungescu-gentiana
View:	456 times
Download:	5 times

manual

Documents