+ All Categories
Home > Documents > Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

Date post: 18-Jan-2016
Category:
Upload: alexandrescu-adela
View: 62 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
Proiect
17
Cultura românească în epoca medievală Manifestări ale artei medievale românești
Transcript
Page 1: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

Cultura românească în epoca medievalăManifestări ale artei medievale românești

Page 2: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

CUPRINS

1.DEFINIȚII

2.CADRUL POLITIC ȘI CULTURAL GENERAL AL ARTEI MEDIEVALE

3.SECOLUL XIV

ARHITECTURA PICTURA SCULPTURA

4.CONCLUZII

5.BIBLIOGRAFIE

Page 3: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

ÁRTĂ1-Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice și care folosește mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr-o epocă, dintr-o țară etc.) care aparțin acestei activități.

Epoca medievală, cunoscută şi ca Evul Mediu, are ca întindere un mileniu în cadrul istoriei Europei.Debutează în 476 d.Hr., anul prăbuşirii Imperiului Roman de Apus şi se încheie prin secolul al XV-lea, când apare Renaşterea.În alte ţări europene, Renaşterea a apărut chiar mai devreme cu un secol sau două.În Evul Mediu au loc cruciadele, prin care creştinismul încearcă recucerirea Orientului Apropiat, şi este resimţit flagelul Morţii Negre, una dintre cele mai violente pandemii din istoria omenirii.

Arta reprezintă efortul creativ orientat spre individualism. Artistul este considerat artist fiindcă produce ceva nou, interpretează şi transpune în formă sau imagine un motiv sau o ideea altminteri decât contemporanii săi. Chiar şi în cazul monumentelor, fie ele castele sau biserici, arhitectul respectă reguli precise (o biserică, de pildă, nu poate fi construită oricum, ci trebuie să respecte reguli precise de ordonare a spaţiului), dar identificarea limitelor libertăţii pe care o are, a echilibrului pe care îl poate găsi între regulă stabilită şi inovaţie transformă activitatea sa constructivă într-un act de creaţie artistică. În concluzie, orice efort de a clasifica şi ordona acţiuni care prin definiţie sunt individuale, originale şi opuse clasificării trebuie înţeles ca fiind relativ.

Cadrul politic şi cultural general al artei medievale

1. Arta rămâne un instrument politic sau cel puţin de afirmare publică a unor poziţii ideologice sau a unor pretenţii. De aceea arta rămâne şi în epoca medievală mai degrabă apanajul nobilimii şi a clerului2. Doar spre sfârşitul perioadei apare un nou comanditar de opere de artă, atât minoră cât şi majoră. Orăşenimea profită de relansarea economică adusă de încheierea migraţiilor şi de deschiderea apetitului nobilimii pentru produse de lux, de cele mai multe ori aduse din Orient, declanşat de către cruciade, pentru a deveni un actor politic semnificativ. După afirmarea autonomiei spaţiului urban odată cu lupta pentru comună şi afirmarea rolului ei ca sprijin al regalităţii, burghezia va căuta să sublinieze şi în plan artistic noua sa poziţie. Chiar dacă forma clasică a acestei poziţii faţă de artă este mai clar manifestat începând cu Renaşterea, începuturile pot fi plasate în perioada de sfârşit a epocii medievale şi la debutul Renaşterii. De altfel, la un moment dat în evoluţia lumii europene, oraşele, mai ales cele cu reţele comerciale extinse, se întreceau în a construi catedrale cât mai înalte. Catedrala devine, astfel, nu numai un semn al fervorii creştine ci şi un simbol al succesului comunităţii urbane.

1 http://dexonline.ro/definitie/arta2 Există şi arta populară sau cea a orăşenilor, dar aceasta din urmă produce doar târziu, începând cu Renaşterea, piese arhitecturale semnificative.

Page 4: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

2. Religia joacă un rol fundamental, dar nu exclusiv, în arta epocii.Alături de aceasta, reprezentările aulice domină inventarul iconografic al epocii. Cu toate acestea, există suficiente situaţii în care lumea cotidiană se insinuează în motivistica epocii şi oferă teme, subiecte şi inspiraţie pentru artist. Dovada cea mai bună o constituie catedralele, pe şantierele cărora majoritatea lucrătorilor aveau o origine modestă. Adesea, aceste detalii se constituie într-o naraţiune care combină poveţele biblice cu exemple din viaţa cotidiană care întruchipează aceste pilde.

3. Aspectele tehnologice sunt la fel de importante. Dacă stilul romanic reprezintă rezultatul sărăcirii tehnologice de la sfârşitul antichităţii, stilul gotic, de exemplu, profită de o serie de invenţii apărute în secolele VIII-X. Apariţia sistemului rigid de înjugare a animalelor de tracţiune, de pildă, a permis transportarea blocurilor mari de piatră fasonate pe şantierele de construcţie sau transportul pieselor de lemn necesare. La fel, rozacele catedralelor sunt şi rezultatul evoluţiei tehnicilor de turnare a sticlei. Durata lungă a construcţiilor şi inovaţiile tehnice explică de ce o serie de comunităţi de mică amploare (cel puţin la scara actuală) au putut să ridice construcţii extrem de ample.

SECOLUL XIV

Pentru Țările Române,secolul al XIV-lea a marcat un moment de răscruce în dezvoltarea lor economică, social-politică și culturală. Țările românești au cunoscut o maimare libertate în această perioadă, însă tendințele autonomiste au fost combătute de regii din dinastia angevină( de Anjou), în special de Carol Robert3, care va încerca să sprijine dezvoltarea orașelor, acordându-le privilegii și primind în schimb ajutorul acestora. În aceste condiții ,dezvoltarea artelor (condiționată de prospețimea economică, de dezvoltarea meșteșugurilor ) a devenit posibilă atât în mediul rural , cât și în orașele vechi sau noi create. Începând cu secolul XIV mulți conducători politici au început să-și dea seama că apărarea țărilor românești se   pu t ea f a ce doa r p r i n a l i an ț e so l i de . Con t ex tu l i s t o r i c a f avo r i za t o evo lu ț i e f i r e a scă , o maturizare a structurilor anterior create.Cum cultural Evul Mediu avea un caracter teologic și cum administrația nou creată avea nevoie de sprijinul bisericii ,întemeierea noilor state a fost urmată de întemeierea unor mitropolii-aflate ,bineînțeles, sub tutela patriarhiei de la Constantinopol – fapt ce a dus la integrarea culturii și artei românești în sfera celei bizantine, dar care a permis totodată și pătrunderea influențelor occidentale.

ARHITECTURA

Castelele și catedralele care formează o imagine tipică, chiar dacă simplificată, a Evului Mediu vestic din punct de vedere arhitectural, a corespondat, în lumea românească,mai ales prin conacele vremii. Cele mai multe edificii construite au dispărut, datorită trecerii timpului 3 Carol Robert-(1288-1342).Rege efectiv al Ungariei din anul 1308 sub numele de Carol I.

Page 5: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

sau au fost distruse de războaie, cutremure, incendii. În arhitectura medievală, influențele curentelor vestice pot fi regăsite, în măsură mai mare sau mai mică,în cele trei țări locuite de români. Ele sunt mai puternice în Transilvania, mai slabe în Moldavia,în forme absorbite de tradiția bizantină locală,și încă mai puțin vizibile în Valahia unde începând cu secolul XIV arhitectura s-a bazat pe interpretarea locală a modelului bizantin.

Bisericile de stil bizantin se caracterizează prin: planul cruciform care reiese din apariţia absidelor în pereţii laterali, împărţirea în trei încăperi: pronaos, naos și altar, ultimele două despărţite între ele prin catapeteasmă, acoperişul în formă de boltă arcuită, prezenţa unei cupole centrale ridicată deasupra naosului în care este pictat Hristos Pantocratorul, contrastul evident dintre aspectul exterior simplu şi sobru şi interiorul bogat ornamentat prin picturi sau mozaicuri. Sculptura este foarte săracă, prezentă numai la ornamentarea ferestrelor,uşilor şi coloanelor.În Țara Românească și Moldova s-au ridicat o serie de biserici în așa numitul “plantreflat”, în varianta “triconcului”, de origine bizantino-sud-dunareană. În mare, bisericile construite în acest plan urmează împărțirea tradițională a bisericilor de rit bizantin ortodox: pronaos – de regulă pătrat, - naos, cu doua abside laterale, iar în mijloc se ridică o turlă, si absida altarului, spre răsărit. Acestui tip îi aparțin bisericile mănăstirilor Vodița (Fig.1.),Tismana (Fig.2.) și Cozia (Fig.3.), din a doua jumatate a secolului XIV, cea din urma situându-se printre cele mai de seama creații arhitectonice din întreg sud-estul european, servind ca model pentru o bună parte din bisericile de mai târziu.

Fig.1.Mănăstirea VodițaSursa: http://str.crestin-ortodox.ro/foto/1180/117993_manastirea-vodita.jpg

Page 6: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

Fig.2.Mănăstirea TismanaSursa: http://www.romanianmonasteries.org/rom/images/manastirea-tismana7.jpg

Fig.3.Mănăstirea CoziaSursa: http://art-zone.ro/poze/mari/Manastirea_Cozia_big.jpg

Biserica Sf. Nicolae (domnească) din Curtea de Argeș (Fig.4.)– de la mijlocul secolului XIV – este conceputa după planul “în cruce greacă înscrisă”, creație a arhitecturii bizantine din epoca Comnenilor, un monument excepțional sub raport artistic.

Page 7: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

Fig.4. Biserica Sf.Nicolae (Curtea de Argeș)Sursa: http://str.crestinortodox.ro/subsites/foto/1/93_biserica-sfantul-nicolae-domnesc.jpg

În Moldova, biserica Sf. Nicolae din Rădăuți(Fig.5.), ctitoria lui Bogdan I 4, are planul unui edificiu romanic, basilical, unic în arhitectura moldovenească, fără turlă, are calote semisferice, ancadramentele ușii și geamului gotice și acoperișul romanic cu contraforți  gotici.

Biserica Sf. Treime din Siret(Fig.6.), din aceeasi perioada, introduce în Moldova planul triconc5, este ultima dintre realizările cu influență bizantină,are plan longitudinal cu exedră laterală, lobat prezintă elemente decorative din tradiția populară –cu discuri ceramice făcute după modelul țesăturilor.

4 Bogdan I (n. înainte de 1307- d. 1367) a fost voievod al Maramureșului și domn al Moldovei.Este privit drept întemeitorul țării Moldovei.Perioada domniei lui se presupune a fi fost între 1363 și sfârșitul lui 1367.5 http://www.roarhitect.ro/dictionar/t/view/triconc

Page 8: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

Fig.5.Biserica Sf.Nicolae (Rădăuți) Sursa: http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/bog777.gif

Fig.6.Biserica Sf.Treime (Siret)Sursa: http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/sfanta-treime-siret-(12).jpg

Semnificativ pentru stilul gotic transilvănean, printre monumentele păstrate până în zilele noastre, în ciuda tuturor deteriorărilor, putem cita Biserica Neagră din Brașov(Fig.7.) (secolul XIV -XV) în arhitectura religioasă,Castelul Bran în Brașov(Fig.8.) (secolul XIV) în arhitectura laică.Specifice Transilvaniei de-a lungul acelor secole, au fost și extinderile și fortificațiile orașelor, creșterea lor urbană fiind bazată pe principiile funcționalității (o piață centrală cu biserica, străzi înguste cu

Page 9: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

părțile laterale unite pe aici pe acolo cu arcade), orașele Sighișoara,Sibiu,Brașov fiind mărturii elocvente.

Fig.7.Biserica Neagră (Brașov)Sursa: http://www.romanianmonasteries.org/rom/images/biserica-neagra.jpg

Fig.8.Castelul Bran (Brașov)Sursa: http://img.wall-street.ro/images/slideshows/slide_34543_393.jpg

Page 10: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

Goticul, ajuns la deplină maturitate în sec. XIV( și fiind considerat stilul secolului)își pune amprenta și asupra micilor biserici ortodoxe. Este menționată ca adoptând soluții constructive și decorative gotice- biserica S f . N i c o l a e d i n R â ș n o v ( F i g . 9 . ) ,edificiu cu o singură navă bo l t i t ă pe ogive ș i p r ezen t ând con t r a fo r ț i ș i ancad ramen te go t i c e l a f e r e s t r e ș i l a po r t a l . Arhitectura gotică din Transilvania era racordată în sec. XIV la mișcarea internațională a stilului , arhitecții aducând modificări în stil gotic și unor vechi edificii romanice.De exemplu, biserica parohială din Alba Iulia, a fost transformată din stilul romanic în stil gotic, noua c l ăd i r e f i i nd p r evăzu t ă cu f e r e s t r e l a rg i t e rmina t e î n a r c f r ân t i a r l a i n t e r i o r cu e l emen te decorative specifice. Una din realizările de vârf ale goticului matur european o reprezintă catedrala evanghelică din Sebeș(Fig.10.).

Fig.9.Biserica Sf.Nicolae (Râșnov) Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a0/Rasnov_Biserica_Sf.Nicolae.jpg

Page 11: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

Fig.10.Catedrala evanghelică (Sebeș)Sursa: http://bogdanbalaban.ro/spaw2/uploads/images/Sebes/DSCF1743.JPG

Div i za r ea a r t e l o r p l a s t i c e î n ț ă r i l e r omâneș t i e r a ch i a r ma i s t r i c t ă î n a r t ă decâ t î n a rh i t e c tu r ă , unde i n t e r f e r en ț e l e s t i l i s t i c e e r au ch i a r f r e cven t e , a f o s t c auza t ă de r i go r i l e  programelor inconografice impuse de religie, deși, în unele biserici ortodoxe din Transilvania,se pot observa clar lucrări influențate de curentele occidentale (picturile în stil gotic din biserica satului Strei (Fig.11.), în prezent în județul Hunedoara, datând din secolul XIV).

Fig.11.Biserica StreiSursa: http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/biserica-strei-%2819%29.jpg

PICTURA

Existența unei tradiții bizantine vechi a fost dovedită de înflorirea picturii murale în Valahia,în secolul XIV.Picturile de pe pereții bisericilor princiare din Curtea de Argeș(Fig.12.),între 1362-1366,constituie una dintre cele mai impunătoare compoziții de tip mural bizantin din secolul XIV și un model pentru pictorii murali din Țările Românești și Transilvania, integrată într-o adevărată școală de pictură. Pe lângă trăsăturile împărțite în mod obișnuit cu întreaga lume est ortodoxă, pictura românească ,pictura murală, miniaturile, gravurile liturgice, lucrările arginate sau aurite are trăsăturile ei specifice.

Page 12: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

Fig.12.Pictură din Biserica Sf.Nicolae-Curtea de ArgeșSursa: http://tinyurl.com/ohsc5k2

SCULPTURAParalel cu sculptura cu rol decorativ s-a dezvoltat sculptura funerară,lespezi de mormânt cu incizii și inscripții .S-a creat, bineînțeles și sculptura statuară;există date care confirmă că au existat în fața catedralei din Oradea 3 statui, transformate ulterior de turci în tunuri. Sculptura a jucat un rol de mică importanță. Ea se prezintă ca un element de caracter accesoriu arhitecturii, limitându-se în mod obișnuit la ferestrele și fațadele unor biserici sau se reduce la împodobirea pietrelor de mormânt.

CONCLUZIE

Arta în România a fost condiționată de prospețimea economică şi de dezvoltarea meșteșugurilor.În arhitectura medievală, influențele curentelor vestice pot fi regăsite pe tot întinsul ţării.De asemenea în Moldova mai apar edificii în stilul romanic basilical: (bisericile mănăstirilor Vodița, Tismana și Cozia).În Transilvania avem edificii specifice stilului gotic (Biserica Neagra, Castelul Bran, etc). Arta în România a condus la înfrumusețarea acestei ţări cu multiple edificii care formează astăzi cultura ţării noatre, fiind monumentele istorice care ne prezintă frumuseţea României.

Page 13: Manifestari Ale Artei Medievale Romanesti

BIBLIOGRAFIE:

Debicki, Jacek, Istoria artei, Bucureşti, Editura Rao, 1998 Gilbert Luigi, Arhitectura în Europa: din Evul Mediu până în secolul XX, Iaşi, Institutul

European,2000 Radu Manolescu (coord), Istoria evului mediu, I, 1-2, Bucureşti, 1993 Popescu, Mircea (coordonator), Dicţionar de artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1995 http://dexonline.ro


Recommended