Asociaia Centrul pentru Formare Profesionl i

Dezvoltare Regional

Curs:Inspector n domeniul securitii i sntii

n munc

Lucrare de absolvirePREVENIREA MBOLNAVIRILOR LA LOCUL DE MUNCLector

AbsolventBlan Liliana Mdlina

Manea Elena

CONSTANA

IUNIE 2014CUPRINS

1. Rolul sanatatii la locul de munca..........................................................22. Legislatie.................................................................................................103. Supravegherea sanatatii lucratorilor134. Prevenirea bolilor profesionale.19

CONCLUZII.........................................................................................24I. ROLUL SNTII LA LOCUL DE MUNCConceptul de sanatate, asa cum este el definit de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, se refera la o buna stare fizica, psihica si sociala, largind astfel sfera notiunii din domeniul biologic n cel social. Sanatatea exprima capacitatea adaptativa a individului la mediul natural si social. Munca, ca si modalitate specific umana de adaptare la mediu, este si cel mai elocvent criteriu de apreciere a starii de sanatate, conditionnd att starea biologica ct si cea de integrare sociala. Exista o relatie birectionala ntre starea de sanatate si capacitatea de munca, individul sanatos prezentnd o adaptare la munca si o productivitate optima, si pe de alta parte munca reprezinta sursa bunastarii sociale si de asemenea influenteaza starea fizica.

De aceea, prevenirea mbolnavirilor profesionale si promovarea sanatatii angajatilor reprezinta scopul principal al medicinii muncii, ceea ce n final se traduce si n productivitate si beneficii economice.

Promovarea sanatatii este definita ca fiind stiinta si arta de a ajuta oamenii sa ajunga la o stare optima de sanatate prin cresterea constientizarii, adoptarea de schimbari benefice n stilul de viata si n mediul de viata.

Aceasta arata faptul ca angajatorii nteleg rolul acestor programe si le aplica pentru managementul cheltuielilor legate de servicii medicale, scaderea absenteismului, cresterea productivitatii, cresterea moralului angajatilor, atragerea si mentinerea personalului, mbunatatirea imaginii organizatiei, contributia la sanatatea si bunastarea resurselor umane.

Pentru implementarea de programe de promovare a sanatatii, locul de munca este unul din cele mai populare locatii, un studiu efectuat n anul 1999 n Statele Unite ajungnd la concluzia ca n peste 90% din locurile de munca cu peste 50 de angajati se desfasurau diferite programe de promovare a sanatatii, ca parte integrala a practicii sanatatii ocupationale.

Un exemplu simplu si elocvent: una din bolile legate de profesie determinate de expunerea la zgomotul profesional peste limitele legale admise este hipertensiunea arteriala; dar aceasta boala poate trece neobservata n fazele initiale si fara un program de screening la grupele de angajati expusi la zgomot, hipertensiunea arteriala evolueaza si poate conduce la pierderea capacitatii de munca (invaliditate). nsa, printr-o atitudine activa se poate depista precoce bolii si lua masuri de contracarare a evolutiei si complicatiilor acesteia.

Motivatia pentru implementarea de programe de promovare a sanatatii

Motivatia si justificarea pentru implementarea de programe de promovare a sanatatii la locul de munca

- Scaderea cheltuielilor pentru servicii medicaleStudii efectuate n Statele Unite pe un numar mare de angajati au aratat faptul ca programele de promovare a sanatatii la locul de munca conduc la scaderea cheltuielilor pentru ngrijiri medicale, dat fiind ca angajatii cu un risc crescut de mbolnavire conduc la costuri directe sau indirecte semnificativ mai mari, cu efecte concomitente negative asupra angajatilor nsisi n termeni de remuneratie sau siguranta a locului de munca. Se acumuleaza din ce n ce mai multe dovezi ca aceste programe proactve de promovare a sanatatii aduc beneficii considerabile n raport cost-eficienta prin economisirea de bani pentru ngrijiri medicale si absenteism.- Reducerea absenteismuluiEste evident ca angajatii absent nu sunt angajati productivi, astfel ca angajatorii platesc nu numai costul indemnizatiei temporare de munca sau a serviciilor medicale dar si pierderea de productivitate si alte consecinte ale lipsei angajatilor din sistemul de munca.

- Scaderea morbiditatii si mortalitatiiPrin prevenirea si combaterea factorilor de risc se mbunatateste speranta de viata a angajatilor si calitatea acesteia, ceea ce duce la economii pe termen lung.

- Atitudinea fata de munca si locul de muncaO atitudine pozitiva fata de angajator este un ingredient necesar pentru un moral bun al angajatilor, ceea ce se traduce prin modificari de atitudine fata de munca efectuata, acest lucru fiind nsa dificil de obiectivizat prin studii controlate, riguros stiintifice.

Planificarea sistematica

Planificarea sistematica pentru implementarea de programe de promovare a sanatatii la locul de munca

- Stabilirea obiectivelorn vederea initierii unui program de promovare a sanatatii la locul de munca, este necesara stabilirea obiectivelor, strategiei, resurselor umane si materiale necesare, efectele n planul imaginii/pozitiei companiei

- Colectarea de informatiiPrin chestionare si alte forme de evaluare, se vor stabili nevoile si asteptarile angajatilor, acest lucru stimulnd implicarea angajatilor n dezvoltarea programelor si ulterior cresterea interesului si participarii n cadrul acestora.

Pentru identificarea principalelor boli care determina cheltuieli crescute n cadrul organizatiei, precum si a categoriilor de angajati afectate de aceste afectiuni, se vor analiza cheltuielile necesitate de serviciile medicale oferite angajatilor, indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, cheltuielile asociate bolilor profesionale/accidentelor de munca si caracteristicile demografice ale bazei de angajati.

n acest sens folosirea unor standarde de referinta precum Clasificarea Internationala a Maladiilor este utila (codurile diagnostice se regasesc pe concediile medicale).

Caracteristicile demografice ale angajatilor vor influenta alegerea programului celui mai potrivit (o populatie de sex feminin care prezinta o incidenta crescuta de complicatii cu ocazia sarcinii poate beneficia de un program de management al sarcinii, n timp ce o populatie de sex feminin mai n vrsta poate beneficia de un program de prevenire al osteoporozei).

- Elaborarea planuluiO data ce toate informatiile relevante au fost strnse, se va trece la realizarea planului programul care va include un continut acceptabil pentru angajati si angajator, va putea fi implementat n limita resurselor disponibile, va tine cont de preferintele si nevoile angajatilor si ale organizatiei si va defini indicatorii de succes pe termen scurt si termen lung.

Tipuri de programe de promovare a sanatatii

- Examinari preventive clinice, paraclinice sau de laboratorExaminarile preventive de tip screening permit depistarea bolilor n stadii precoce si ofera sansa unei actiuni terapeutice mai eficiente. Exemple: examinari pentru depistarea diferitelor forme de cancer, hipertensiunii arteriale, osteoporozei, valorilor ridicate ale glucozei sau lipidelor din snge

- Abandonarea fumatuluiFumatul este considerat ca obiceiul sau stilul de viata care are cel mai mare impact asupra sanatatii

- Combaterea sedentarismuluiExercitiul fizic prezinta beneficii evidente pentru sanatate, scaznd riscul pentru o serie de boli, mbunatatind conditia fizica, moralul, atitudinea si productivitatea.

- Managementul obezitatiin conditiile n care peste jumatate dintre americani sunt supraponderali sau obezi, iar aceasta situatie prezinta riscuri evidente pentru sanatate, acest tip de programe vor putea avea impact maxim.

- Obiceiurile nutritionale- Managementul stresuluiStresul joaca un rol n evolutia bolilor cardiovasculare, astm bronsic, afectiuni dermatologice, gastrointestinale si altele, influentnd de asemenea si atitudinea sociala si productivitatea.

- Asistenta angajatilorProgramele de sustinere a angajatilor care prezinta probleme legate de dependenta de alcool, depresie sau alte probleme psihologice, contribuie la bunastarea angajatilor si n final si a organizatiei. Avnd n vedere ca n tara noastra pe al doilea loc n lista afectiunilor invalidante, care duc la pierderea capacitatii de munca, dupa bolile cardiovasculare, se afla afectiunile psihice, beneficiul unui astfel de program poate fi considerabil. Studiile efectuate n alte tari au aratat un raport favorabil cost-beneficiu.

- Alte programe de interes: vaccinari antigripale, probleme specifice sanatatii femeilorAcestea sunt optiuni viabile care au dovedit ca merita sa fie puse n practica, scaznd incidenta afectiunilor gripale intercurente sau respectiv a patologiei feminineModalitati de implementare

Modalitati de implementare a programelor de promovare a sanatatii

Pentru a si putea atinge obiectivele, programele de promovare a sanatatii trebuie sa fie adresate specific unei anumite categorii angajatilor, care va putea beneficia maxim de aceasta.

Acolo unde este cazul, trebuie luati n calcul angajatii care lucreaza n locuri de munca izolate, n schimburi sau la distanta. Adesea, familiile angajatilor trebuie de asemenea implicate, pentru a putea sustine eforturile de schimbare.

Resursele financiare ale programelor pot veni n ntregime din partea managementului organizatiei, n ideea de a benefica ulterior de o reducere a cheltuielilor pentru servicii medicale si de a mbunatati resursele umane, programele pot fi finantate de catre angajati, prin ntelegerea avantajelor acestora n mbunatatirea sanatatii si prevenirea mbolnavirilor, sau cheltuielile pot fi mpartite ntre management si angajati, ntr-o ntelegere din care ambele parti ies n cstig.

Principiul general care sta la baza desfasurarii lor este accesibilitatea angajatilor, de aceea ora si locul de desfasurare vor fi alese n functie de programul de lucru, n pauzele ntre schimburi, alte momente de respiro sau ntlniri informale ale angajatilor. Ora de desfasurare poate fi aleasa ntre 6 dimineata la nceperea programului de lucru sau seara, cnd angajatii din schimbul III vin la lucru. Acolo unde este posibil, distribuirea de brosuri prin posta, email, oferirea de informatii prin intermediul internetului sau cu ajutorul de materiale audiovizuale, reprezinta o varianta convenabila. n alegerea locului de desfasurare, regula de baza este ntlniti angajatii acolo unde ei si petrec timpul.

Evaluarea eficientei programelor de promovare a sanatatii

Pentru stimularea participarii si motivarea schimbarilor de comportament, se pot folosi recompense sau alte stimulente. Strategia poate avea succes pe termen scurt, dar nu si pe termen lung, cnd succesul programelor bazate pe motivatie exterioara este ndoielnic. De aceea este necesar sa fie exprimate clar avantajele fiecarui participant, permitnd tuturor sa cstige ceva din aceasta. Uneori folosirea de recompense si stimulante poate afecta credibilitatea programului, sau poate conduce la cheltuieli crescute.

Desfasurare si evaluare

Desfasurarea programelor de promovare a sanatatii

Gasirea momentului si locului potrivit pentru desfasurarea acestor programe este adesea dificil.

Primii indicatori care pot fi evaluati sunt rata participarii si satifactia participantilor.

Caracteristicile programului determina si posibilitatile de evaluare ulterioara a rezultatelor, apelnd la chestionare si scoruri, analize de laborator, aprecierea statusului functional al indivizilor.II. LEGISLAIE

Sanatatea angajatilor constituie o prioritate pentru angajator, care are nevoie de oameni sanatosi. Serviciul de medicina a muncii este cel care stabileste relatie din punct de vedere medical, intre starea de sanatate a fiecarui angajat si locul sau de munca. Aceasta relatie este legiferata la nivel European prin:

Conventia nr. 155/1981 a Organizatiei Internationale a Muncii privind Securitatea si Sanatatea in Munca; Conventia nr. 161/1985 a Organizatiei Internationale a Muncii privind Serviciile de Sanatate in Munca; Directiva cadru nr. 391/1989 a Comunitatii Europene Strategia Globala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind Sanatatea in Munca pentru toti (1996).Codul Muncii

Art. 6 Orice salariat care presteaza o munca, beneficiaza de conditii de munc adecvate activitatii desfasurate, de protecxtie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii si constiintei sale, fara nici o discriminare.

Art. 27 O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care arata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci.

Art. 171 Angajatorul are obligatia sa ia toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor.

Art. 182 Angajatorii au obligatia asigurarii accesului salariatilor la serviciul medical de medicina muncii.

Art. 186 Medicul de medicina a muncii stabileste in fiecare an un proiect de activitate pentru imbunatatirea mediului de munca din punct de vedere al sanatatii in munca pentru fiecare angajator.

Elementele programului sunt specific pentru fiecare angajator si sunt supuse avizrii Comitetului de Sanatate si Securitate in Munca.

Legea 319/2006A SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Art. 13 lit. j: Angajatorul are obligatia sa angajeze numai personae care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa se asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii.Art. 24: Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurile privind securitatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor legale.

Art. 25: Supravegherea sanatattii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.

HOTARARE 355/11.04.2007

PRIVIND SUPRAVEGHEREA SANATATII LUCRATORILOR

Stabileste cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale

Supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta totalitatea serviciilor medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor provesionale si a bolilor legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor.

III. SUPRAVEGHEREA SANATATII LUCRATORILOR

Supravegherea starii de sanatate a personalului salariat se incadreaza in disciplina sanatatii si sigurantei profesionale. Ca o parte integranta a programului sanatatii profesionale, aceasta monitorizare a sanatatii angajatilor este corelata cu supravegherea mediului de munca, scopul principal fiind Acela de prevenire a accidentelor de munca, a bolilor profesionale si a celor legate de profesiune.

Supravegherea trebuie adaptate riscurilor profesionale din unitatea respective, tinand cont de natura factorilor de risc de la locul de munca, de contitiile de munca, de resursele disponibile si de constientizarea angajatilor si a angajatorilor, de importanta si de efectele unei astfel de supravegheri, precum si de legislatia in vigoare.

Obligatiile angajatorilor

Art. 5, 6, 7

Angajatorul trebui sa se afle in posesia unei evaluari a riscului asupra sanatatii lucratorilor.

Angajatorii din orice domeniu de activitate, atat din sectorul public, cat si privat sunt obligati sa respecte reglementarile in vigoare privind supravegherea sanatatii lucratorilor.

Angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestria nefiind implicati in nici un fel in costurile aferente supravegherii medicale profilactice specific riscurilor profesionale.Servicii medicale profilactice

Supravegherea sanatatii lucratorilor se face prin: examen medical la angajare, de adaptare, periodic, la reluarea activitatii, promovarea sanatatii la locul de munca.

Aptitudinea in munca reprezinta capacitatea lucratorului din punct de vedere medical de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical.

n conditiile in care medicul de medicina a muncii face recomandari de tip medical, aptitudinea este conditionata de respectarea acestora, iar in fisa de aptitudine avizul medical va fi apt conditionat.

Inaptitudinea temporara in munca reprezinta incapacitatea medicala a lucratorului de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical provond aptitudinea in munca, pana la reevaluarea sanatatii de catre medicul de medicina a muncii.

Inaptitudinea permanenta in munca reprezinta incapacitatea medicala permanenta a lucratorului de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical privind aptitudinea in munca.

Examenul medical la angajareArt. 13-17

Se face la solicitarea angajatorului care va completa fisa de solicitare a examenului medical la angajare si Fisa de identificare a factorilor de risc profesional.

Se efectueaza obligatoriu pentru:

1. Lucratorii care urmeaza sa fie angajati cu contract individual de munca pe perioada determinata sau nedeterminata;2. Lucratorii care isi schimba locul de munca sau sunt detasati in alte locuri de munca ori alte activitati;

3. Lucratorii care isi schimba meseria sau profesia.

Rezultatele examenelor medicale se consemneaza in Dosarul Medical Individual; Medicul specialist de medicina muncii, in baza: fisei de solicitare; fisei de identificare a factorilor de risc profesional; dosarului medical; examenelor medicale efectuate; completeaza fisa de aptitudine cu concluzia examenului medical: apt, apt conditional, inapt temporar, inapt.

Fisa de aptitudine se completeaza in doua exemplare: unul pentru angajator i unul pentru angajat.

La indicatie pentru stabilirea incompatibilitatilor medicale cu riscurile profesionale evaluate, examenul medical la angajare cuprinde si examedne medicale suplimemntare.

Controlul medical periodicArt. 19-22

Scop:

1. Confiormarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii in munca pentru profesia/functia si locul de munca pentru care s-a facut angajarea si s-a eliberat fisa de aptitudine;2. Depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de munca cu expunere la factori nocivi profesionali;3. Diagnosticarea bolilor profesionale;4. Diagnosticarea bolilor legate de profesie;5. Depistarea bolilor care constituie risc pentru viata si sanatatea celorlalti lucratori la acelasi loc de munca;6. Depistarea bolilor care ar constitui risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu care lucratorul vine in contact prin natura activitatii sale. Se efectueaza obligatoriu tuturor lucratorilor; Rezultatele se inregistreaza in Dosarul Medical Individual;

Concluzia se finalizeaza prin completarea Fisei de aptitudine, numai de medicul de medicina muncii, in doua exemplare, unul pentru angajator si unul pentru angajatExamenul medical de adaptare

Art. 18 Se efectueaza la indicatia medicului de medicina muncii in prima luna de la angajareExamenul medical la reluarea activitatii

Art. 23, 24, 25 Se face dupa o intrerupere a activitatii de minim 90 de zile, pentru motive medicale sau de 6 luni pentru alte motive, in termen de sapte zile de la reluarea activitatii;

Se poate efectua ori de cate ori medicul de medicina muncii considera necesar, in functie de natura bolii sau de accidental care a produs absenta salariatului.

Alte situatii particulare: La transferal in alta unitate, angajatului i se vor inmana copii ale dosarului medical

La intreruperea temporara (somaj), sau definitive (pensionare) a activitatii angajatului, dosarul medical se va preda medicului de familie

Persoana examinata poate contesta rezultatul dat de catre medic, privind aptitudinea in munca

Lucratorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sanatatii la locul de munca, conform planificarii efectuate de catre medicul de medicina muncii cu acordul angajatului.

IV. PREVENIREA BOLILOR PROFESIONALE

Bolile profesionale, n sensul legislaiei actuale, sunt afeciunile care se produc ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor aparate i sisteme ale organismului n cadrul procesului de munc.

Pentru luarea n eviden cai boal profesional, este necesar existena unui contract de munc ntre angajator i angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afeciunile produse n condiiile enunate mai sus, afeciuni suferite de elevi, studeni, ucenici, n timpul efecturii practicii profesionale i de personalul care lucreaz n perioada de prob.

Lista bolilor profesionale ale cror declarare, cercetarei evidenta sunt obligatorii n Romnia sunt prezentate n HG 1425/2006. Lista rmne teoretic deschis i pentru alte boli, pentru care se face dovada relaiei nox/suprasolicitare - boal profesional, lista putnd fiind revizuit periodic.

n declararea bolilor profesionale n Romnia sunt impuse limite referitoare la perioada de expunere i durata ntreruperii lucrului, singurele boli profesionale care pot fi declarate cu ntrziere fiind silicoza i cancerul profesional.

Bolile legate de profesie sunt afeciuni cu o larg rspndire cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt de natur profesional; cteva exemple sunt prezentate n HG 1425/2006, dar lista lor este mult mai mare.

Diagnosticul bolilor profesionaleDiagnosticul unei boli profesionale se pune pe cunoaterea a trei elemente de baz:

1. Stabilirea expunerii profesionale

Subiectiv: prin anamneza profesional, care cuprinde date relatate de bolnav n legtur cu ntregul trecut profesional al muncitorului (profesiuni avute, riscuri profesionale existente la fiecare loc de munc, perioada de expunere de la nceputul activitii profesionale pn n momentul examinrii)

Obiectiv: prin documente oficiale (carnete de munc, adeverine) din care reiese profesiunea i durata activitii la fiecare loc de munc i buletine de analiz privind determinarea de noxe la locul de munc

2. Tabloul clinic

Simptome: rezult din motivele prezentrii la medic i istoricul bolii, se completeaz cu antecedentele personale i heredocolaterale

Semne: rezult n urma examenului clinic al pacientului

3. Examene de laborator i paraclinice

Indicatori de expunere: reprezint identificarea toxicelor incriminate n organism sau a produilor de metabolism (biotransformare) ale toxicelor

Indicatori de efect biologic: reprezint modificri de constante biochimice sau hematologice produse sub aciunea toxicelor, modificri morfologice sau funcionale ale diferitelor aparate i sisteme

Erorile de diagnostic survin n urma:

necunoaterii sau cunoaterii superficiale a expunerii profesionale

interpretrii greite a manifestrilor clinice, istoricului bolii sau examinrii obiective superficiale

interpretri eronate a datelor de laborator sau erori rezultate din prelevarea incorect, efectuarea incorect a probelor funcionale i analizelor paraclinice

Semnalarea i declararea bolilor profesionaleConform legislaiei n vigoare semnalarea bolilor profesionale se poate face de ctre orice medic, prin completarea fiei de semnalare BP1, care este trimis la Autoritatea de Sntate Public, Biroul de Medicina Muncii din judeul unde i are sediul ntreprinderea.

Consecutiv anchetei la locul de munc realizate de ctre medicii de medicina muncii din cadrul DSP, se infirm sau se confirm cazul de boal profesional, prin completarea fiei de declarare a cazului de mbolnvire profesional BP2.

Tratamentul bolilor profesionaleTratamentul se bazeaz pe trei principii:

1.Tratamentul etiologic:

ntreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaz n cazuri acute prin scoaterea din mediul nociv i ndeprtarea toxicului neabsorbit nc, iar n cazuri cronice prin spitalizare/concediu medical, schimbarea temporar sau permanent a locului de munc

eliminarea toxicului absorbit n organism

2.Tratamentul patogenic: aciuni medicale specifice de contracarare a efectului toxicului i a evoluiei bolii

3.Tratamentul simptomatic: tratament medical care se adreseaz simptomelor i disfuncionalitilor aparatelor i sistemelor organismului

Profilaxia bolilor profesionaleProfilaxia bolilor profesionale se realizeaz prin dou grupe mari de msuri:

1. Msuri tehnico-organizatorice, prezentate ntr-o anumit ordine de prioriti, legate de eficiena maxim:

eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin nlocuirea substanelor nocive sau a tehnologiilor nocive cu altele mai puin nocive sau infensive;

izolarea aparaturii generatoare de noxe sau separarea proceselor tehnologice nocive la locul de munc unde lucreaz muncitorii (automatizare, cabine speciale, termoizolare, fonoizolare etc.)

mpiedicarea ptrunderii noxei n aerul loculrilor de munc (ermetizare, procedee umede pentru pulberi, ventilaie local)

diminuarea concentraiilor (intensitilor) noxelor la locurile de munc sub CMA sau LMA (ventilaie general, fonoabsorbie etc.)

mpiedicarea aciunii noxei asupra muncitorilor sau diminuarea acestei aciuni prin resucerea efortului fizic, a suprasolicitrilor fizice i neuropsihice, reducerea duratei zilei de munc, regim de munc corespunztor, condiii adecvate de odihn n timpul pauzelor, folosirea echipamentului tehnic de protecie (mti, mnui, ochelari de protecie, antifoane etc.)

realizarea i buna ntreinere i funcionarea anexelor igienico-sanitare (duuri, bi, vestiare camere de igien intim a femeii etc.)

asigurarea alimentaiei de proteciei i consumarea ei n ntreprindere

efectuarea corect a instructajului de protecie a muncii

2. Msuri medicale:

recunoaterea riscului profesional la locurile de munc prin studiul atent al procesului tehnologic i al condiiilor de munc, determinri obiective i precizarea cantitativ a noxelor profesionale, studii epidemiologice

examenul medical la ncadrarea n munc cu respectarea examinrilor ce trebuiesc efectuate i a contraindicaiilor medicale, examinarea clinic a aparatelor i sistemelor organismului (respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, ORL, oftalmologic, dermatologic, osteoarticular, neuropsihic), examinarea radiologic pulmonar (RPS), examen de laborator al sngelui (examen serologic pentru lues), examen IDR pentru tuberculin la tinerii pn la 24 de ani, precizarea strii fiziologice a femeii (graviditate, alptare), alte examene conform HG 355/2007

controlul medical periodic, efectuat prin examinri clinice i de laborator, n funcie de tipul noxelor profesionale i intensitatea lor, care orienteaz i periodicitatea examinrilor

educaia sanitar, care se adreseaz cadrelor de conducere tehnic i administrativ, n scopul realizrii de ctre acetia a msurilor tehnico-organizatorice amintite n condiii de eficien maxim i n ordinea amintit, personalului muncitor n scopul respectrii regulilor de igien individual, purtarea corect a echipamentului individual de protecie, suprimarea fumatului i diminuarea consumului de alcool, acordarea pimulu ajutor, cunoaterea i recunoaterea primelor simptome de intoxicaie acut i cronic profesional, prezentarea la examenele medicale periodice.CONCLUZII

Promovarea sanatatii in munca este singujra tinta a programului de supraveghere medicala, care poate imbunatati eficienta unei unitati.

Acest concept poate fi realizat numai printr-un serviciu medical complex, orientat spre ventie si in care o abordare strict formala nu este o solutie acceptabila.

Obiectivele unuio sistem integrat de medicina muncii pot fi indeplinite numai printr-un program pe termen mediu/lung, realizat printr-un parteneriat intre beneficiar si prestatori de servicii.1