MANAGEME\JUL

TIMPULUI TAU

GHro or GrsroNARE n Srmsuru prrurRu Cn

Copm$[r or PnoBLEME $ RrspoNsnorurAlr

RITA EM M ETT

CUPRINS

Nota autoareiMulgumiri Ei aprecieriIntroducere

CAPITOLUL 1:

Este timpu,l s[ preiei controlulasupra stresului ..................,27Ce este, de fapt, stresulDe ce ajungem la burnout?I ABEL:

STRES: STRATEGIIPENTRU A-I FACE FATA . i, r..; ... . "37

Cum si-$ contuolezi rispunsurihla factorii de shes

I

5

sz.tr

PtrB

*E.L

9

I

*6FscU2IE2f,q

38

lntrebdri bune pe care este bine sI

$ le pui frecvent ........40A te scufunda la rnal .:........:.... ai,:,.iJ .,.,,,.,,4,7,TesEL: . . l

tNrnreAnl LA cARE ' ,

sA rg'c_ANDE$TI .......,.;.43Ai grud de tine

crrATE LA cARE MERTTA sA iupnnrzr .........+7PERSPECTTVE, LECTTT $r DECrz[ ....+8

CAPITOLUL 2:Reflecteazi gi alege ce estemai important pentru viala taAdeviratul in{eles al managementului timpuluiTRerr-:

......53

CATgvn DINTRE LuCRURILEPRETUITE DE OAMENI

Am6ni c6nd este vorba sI faci ceva pentru tine? ......56TaeEL:

$APTESPREZECEIDEIPENTRU A-Tr INCORPORAVALORTLE iN UOOUI DE VrATA ........s9

tnsufleqeqte-fi viafa .. ... ...61TRsrr-:

Ce te insuflefeqte? ........62TReEr-:

Ce te duce la epuizare? .....63Beneficiile ascunse ale muncii voluntare . . . .....6+Insulip de pe lacul Innisfiee de

WILLIAM BUTLER YEATS :...... ..........67

CITATE LA CARE MERITA SA iT,TEOITTZI ......... 58PERSPECTIVE, LECTIT $I DECIn ....70

CAPITOLUL 3:Scapi de perfectionism ..........73Perfecqiunea nu este o misuri a succesului .....75CE ESTE SUCCESUL? ..... ....,..76Nu suferi in perfectd ticere ......77Pistrarea aparenfei de persoani foarte ocupati ......79Taser-:

51

5+

FF

EE

trJ

:

10

is5

EFPzaE

zE

il1

,i'i

trndt

tr

fi

CE FACTORI CARE iTICONTROLEAZA VIATA ARPUTEA SA i1r PRODUCA STRES ........81

Obsesia Controlului qi Meqterul Zelos ........81liactorul Agitalie ....82Nu te increde in mitul',,oamenilor de basm" .........83'fRsrr-:

N OUASPREZECE CAI PENTRUA STRESA UN PERFECTIONISTpANA lN pnacul NEBuNTET

I)e unde provin aqteptirile tale?

CITATE LA CARE MERITA SA UTNNEZI .........88PERSPECTIVE, LECTTT gI DECIZII ....90

CAPITOLUL 4:Stabilegte-ti obiective realistecare s[ fie deopotrivii semnificativegi aducitoare de satisfactii .......93'['RsrL:

SUGESTII PENTRU CEI CARElNcnryEsc PERSoANE BoLNAVE

OBIECTIVE POZITIVE SI OBIECTIVENEGATIVE ....96

Distrugitorii de obiective ... ......99Obiectivele din via{a personali pot contracara

stresul din viala profesional5 .......102'IRSEL:

OBIECTIVE SIMPLE, RELEVANTE

$r ADUCATOARE DE SATTSFACTTT .....10+Obiectivele de via{5 qi etica muncii ....104CAnd obiectivele se potrivesc cu valorile tale ......108Stabilirea unor obiective in materie de

relalii i1i poate schimba vialaUrme de paqi in zipadi

85

87@*

sEf,ztr

F

11

ztszNz

F

zEO

95

109

113

crrATE LA cARE MERTTA sA usnnrzr l14r16

F

=EtrJ

:

t2

]s5i=t:PzE\,z

=

PERSPECTIVE, LECTII $I DECIZI

CAPITOLUL 5:Elimini tot ce potigi eficientizeazd, restul ...119Pune-{i intrebiri inainte de a-{i lua un

angajament ....123Exces de succes ....125Foloseqte un jurnal pentru gestionarea

timpului ..... ..12GControleazi aglomeralia pentru a reduce

stresul ...127Elimini qi eficientizeazi informafiile qi

documentele .... ...... ; .....,.12gConcepe sisteme de economisire a

timpului pentru gestionareainforma$ilor qi documentelor .......129

Externalizeazi anumite sarcini . .. 130Programeazd zile pentru a face ordine ........131CautI alternative creative ......133O listi cu lucruri de ne{Xcut ...l3GEviti si faci mai multe lucruri in acelagi timp ......137

CITATE LA CARE MERITA SA UTONTZTPERSPECTIVE, LECTII $I DECIZII

CAPITOLUL 6:Stabilegte limite lalocul de muncii ii acase

139

l+2

Unsprezece sugestii pentru a stabili limitecare i1i vor reduce stresul1. TREBUTE SA $Trr CAND sA

sTRrcr DUPA AJUTOR .... 148

t+5

t+7

2. PROGRAMEAZA TIMP SEPARATPENTRU MUNCA $r PENTRU FAMTLTE 149

3. FII CREATIV DACA SE IMPUNEcA MUNCn SA i1r iNTRERUPATIMPULCUFAMILIA... ....150

+. REFUZA UNELE ANGAJAMENTE ......1s1TRstr-:

CUM SA REFUZI CANO OAMENIIsE A$TEAPTA SA ACCEPTT ...."..1s35. STABILE$TE LIMITE DE TIMP

PENTRU CONVORBIRILETELEFONICE .........154

6. STABTLE$TE OBTECTTVE REALTSTE ...lss7. LIMITAREAiNTNTRUPERILOR

DATORITA APELURILORTELEFONICE .....,...157

8. RENUNTA LA UNELE TRADITIIDE FAMILIE .........159

9. CERE AJUTOR $EFULUI PENTRUA PUTEA GESTIONA UN VOLUMDE MUNCA COer-EqrTOR ........150

10. LIMITEAZA ACTIVITATILEEXTRA$COLARE ALE COPTTLOR ......151

1 1. PUNE PICIORUL iN PNRCCELOR CARE 1N-rANZrE

CITATE LA CARE MERITA SA MEDITEZIPERSPECTIVE, LECTII $I DECIZI

CAPITOLUL 7:Striduiegte-te se-tireincarci zilnic bateriileZece sugestii pentru a te revigora pi a

reduce stresul

@

f,

f,zF

)F

in

13

zotszFzr#U-z

ot52

155

166

169

.t7 t1. OCUPA-TE DE PLANTE .... .......171

2. ASUMA-TI GRIJA PENTRUPROPRIA PERSOANACERE CE AI NEVOIE .,.....173ADAUGA MAI MULTADTSTRACTTE iN VrATA TA . .......17+

Tasrr-:DAR DACA NU $TrU CUM

SA MA DISTREZ? ....,17+s. PRACTTCA MEDTTATTA ....17s6. IA PAUZE REVIGORANTE . .......1767. STABTLE$TE O iNrAlNrnr

cu TrNE lXSU1r ......177Tasrr-:

DAR VA TREBUI SA RECUPEREZMAI TARZIU ATATEA LUCRURIDE FACUT ....1798. REFUZA SA TE SrMTr vrNovAT ......1809. SPORE$TE NTVELUL DE ENERGTE ......180

Ta,nEl:

D O UASPR EZECE METODE PENTRUA-Tr SPORr ENERGTA ......18110. DORMr MAr MULT $r MAr BrNE . . . . . . 183

TRspr-:

CINCISPREZECE PA$I PENTRUADORMIBINENOAPTEA .......184

CITATE LA CARE MERITA SA UEOTIEZT . .. . . . 186PERSPECTTVE, LECTIT gI DECTZT . .. .. . .. 188

CAPITOLUL 8:Acum sii punem totulla un loc t9t

1,71

3.

+.

tsF

==Irl

:&.

l+

is

5EFsFz€Iz

=

1. PUNE STTUATTA iN prnsprcTrvATansL:

MONOLOGUL INTERIOR CARE

......192

TE AJUTA SA.1I SCHIMBI REACTIILESAU RASPUNSURILE ......1932. HOTARA$TE CE VEr FACE .....19s3. iNcepe cu PUTrN ...1964. FOLOSE$TE UN CRONOMETRU ......1975. ESTE TIMPU{- SA FACI MAI TNTAI

CE ESTE MAI DIFICIL $I APOI SA PACORZI O RECOMPENSA ........199

llucuri-te de ziua de astizil'lanul personal de acfiune ......205

(]ITATE LA CARE MERITA SA NNPNNPZI ......214

NOTA DESPRE AUTOARE ...217

I )cspre BuswrssTncH INtenNRtroNAL 219

22+

@

Ef,zF

5F,s

I

15

2

zetszIliq

=6

liinal

INTRODUCERE

cum douizeci de ani, cAnd am inceput si 1inseminarii cu tema,,scapi de tendinla de a amAna",

am observat ci oamenii inclini s[ amAne cAnd vine

vorba si se ocupe de lucrurile care nu le plac' in

prezent, oamenii inci amAni sI faci ce nu le place'

dar * din punctul meu de vedere - cea mai mare

schimbare este aceea ci amAnd si faci gi ce le place.

Aud mereu cum oamenii spun ci obiqnuiau si-gi viziteze

prietenii in fiecare siptdmAni, dar, in prezent, sunt

atAt de ocupa$ incAt se vdd doar de cAteva ori pe an.

Unii imi spun c6t de mult Ie plicea si citeascX

romane, dar acum au atAtea alte materiale de citittncAt nu le mai rimAne timp ,,si citeasci qi cirgile care

le plac". Aud cum familiile obiqnuiau si ia masa

impreuni la fiecare sf6rqit de siptimAni, dar acum se

aduni impreuni doar de sirbitori. Oamenii imi mai

spun ci le place atAt de mult si meargi la cinema sau

la teatru, si cAnte la un instrument, si construiasci

aeromodele, si coasi sau sI aib[ tot felul de activitilicare le hrinesc spiritul qi le reincar:ci bateriile, dar.. '

ci bine, gti{i cum este: au atAtea lucruri de {Xcut qi

atAt de pulin timp disponibil.. .. Oamenii sunt atAt de

ocupali si-qi construiascl viafa Pe care cred ci gi-ar

dori s-o aibi incAt devin extrem de stresali qi nu se

mai bucuri de viafd.

@

e

5ztrq5F)s

sa-

23

!

2sFz

F-q

6

tstsq

{E[l

ts

;<-

2+

is5-f,

=l:

Pz€uz

=

Nu cumva gi tu amdni si triieqti viala pe care fi_ar pldceas-o ai? Indiferent cAt de productiv sau eficient ai fi,daci rispun zi ,d.a,,lu t.rrru dintre urmitoarele intrebi_ri, inseamni ci ai tendinla si amAni.

Am6ni si invegi cii de a gestiona stresul aqteptAnd we_muri mai pu{in aglomerate?

Amdni si petreci mai mult timp cu oamenii la care fiiaqteptdnd wemuri mai pufin aglomerate?

Agtepfi vremuri mai liniqtite ca si faci pagi spre a_fi im_bunit5li viafa? Cartea MANAGEUENTUL nnfpU_LUI TAU - Gnn DE GEsTToNARE A SrRESuLrn pENTRuCu ConrErp DE PRoBLEME $r REspoNsABrlrrilr se vaocupa de o problemX foarte des intAlniti: sentimentulci, cu cAt devin mai productiv, cu at6t ai mai multede fEcut qi nu i1i mai rimAne timp sau energie si faciacele lucruri pldcute pe care i1i doreqti cu adevirat sile faci.

Unde sI giseqti acel timp?De fapt, nimeni nu poate gdsi timpundeva. Imagineazi_1i

cum ar fi dacl cineva ar da peste un container cecon{ine timp suplimentar. Nu se poate intAmpla aqaceva. Trebuie sd-gi faci timp, iar aceasti carte te vaajuta si-1i faci timp (fXri si ai un sentiment de vino_vXFe) pentru toate acele lucruri pe care le prefuieqti.

Oamenii care au citit cir{ile mele anterioare sau auparticipat la seminariile mele spun ci au reuqit si_qiinvingi tendin{a de a am6na qi dezordinea din viaqalor. Cu toate acestea, inci sunt foarte stresafi qi au

-- mai multe responsabilitifl decAt pot gestiona.

Ei qtiu cX au nevoie si-qi ingrijeasci siniiatea, dar tot a_mAni s-o f,acd deoarece au atAt de multe lucruri im_portante de fXcut. Muncesc in exces, iqi programeaziprea multe sarcini qi se simt copleqi{i. Ia, ceJa ce in_riutS{egte lucrurile qi mai mult este ingrijorarea lorc5, daci incep si foloseasc5 conceptelJde gestionarea stresului, atunci toate tehnicile Lr de gestionare a

timpului vor avea de suferit pentru c[ vor fi nevoili sX

so ageze sub un copac qi sX inspire parfumul trandafi-rilor, si nu realizeze nimic qi si nu mai bea niciodatdr'af'ca.

(',rrlca mea, MANAGEMENTUL TIMPULUI TAU -Gsn or GpsroNenr A SrREsuLu pENTRU CEr

CoruEgry DE PRoBLEME $r REspoNsABrLxrAlr, va aborda

pnrblema gestiondrii timpului, dar nu in sensul de a

rlcveni mai productivi sau mai eficienfi, ci in sensul

rnodului cum folosim timpul in raport cu ceea ce este

rrrai important qi mai valoros in viala noastri qi cumsi continuXm si fim productivi qi eficien{i firi si ne

t'puizim.Viir{a nu este despre ,gestionarea timpului", ci despre

,,gcstionarea ac{iunilor qi experienfelor". Sunt ac{iuni

l)() care vrei si le faci, oameni pe care vrei si-i vezi,angajamente gi obligalii de care wei si te achi$. Ges-

tionarea necorespunzdtoare a acJiunilor gi experien-

1<:lor conduce la stres gi la un sentiment de

<lczintegrare, de ritm frenetic, de istovire gi frustrare.Ar'r:asti carte nu se va ocupa de stres in termeni de nu-

Iri{ie, exercitii fizice sau obiceiuri diunitoare pentruslnitatea ta fizici, cum ar fi fumatul, ci se va concen-

tra pe impactul pe care il are mai buna gestionare atimpului asupra stresului, ce poli controla qi ce nu,cum si faci schimbiri cu un real impact asupra redu-c:crii stresului.

i,' ;llus, aceastl carte te va ajuta:

' Si inlelegi ci a inv5la s5-f gestionezi stresul poatefi unul dintre cele mai grozave daruri pe care ji lepo{i oferi;

' Si conqtientizezi ci solulia nu este eliminareatotali a stresului;

@

f,

=f,z

)F'8\

25

zotrz

sFu

4

o

a

S5 descoperi cii de a adiuga bucurie vie{ii tale;Si reevaluezi sentimentul de vinovigie care poateapirea atunci cAnd faci ceva ce adaugi bucurieviefii tale;SI infelegi de ce este crucial si incetezi sX fiiperfecfionist (qi cum sI faci asta);Si gisegti cii penrru a-gi simplifica viafa;Si elimini oboseala qi si te sim{i plin de energie.

a

a

FF

EE|lI

:€

26

is5sEF5FzqE(,

t

La sfArqitul fieclrui capitol, existi o sec{iune cu intrebiriqi exercifii care te stimuleazi si notezi noilepersp ective cdpitate, lecliile inv[1ate, qi de cizii luate.Po{i siri peste aceste exerci{ii dar, daci le faci, i1i veiaprofunda cunoqtinfele qi inlelegerea privind modulin care gestionarea mai buni a timpului i1i reducestresul. De asemenea, noteaz6-\i locurile din aceasticarte unde se trateazi domenii pe care wei si leimbunit5leEti. Vei citi unele idei care eviden{iazilucruri bune pe care le faci deja, dar gi lucruri pe caretrebuie si le tmbunitllegti. iqi vei identifica puncteleforte qi slibiciunile.

Identifici qi subliniazX strategiile care !i se potrivesc giapoi pune-le in practicl. DacI vreuna nufuncqioneazi, incearci alta qi continui tot aqa p6n5c6nd iqi vei putea alcitui propriul plan adaptafnevoilor tale. Daci simfi cX nu eqti pe drumul bun qite apropii de epuizare, po{i revedea orice sec{iunecare {i se aplici. Foloseqte aceasti carte ca un materialde referin{i la care po{i reveni iariqi qi iariqi. ili vaschimba via1a.

CAPITOLUL 1

Este timpul se preieicontrolul asupra

stresu I u i

ulie este foarte mAndrd de realizirile ei deosebite

intr-o firmi de tratare a deqeurilor. Adori sentimen-

tul de implinire qi succes, dar simte cd lipseqte ceva.

Are mult prea multe lucruri de fXcut qi niciodat[destul timp ca sI le facd. Drept rezultat, nu are timpsi se vadi cu oamenii la care !ine, iar c6nd a fost

intrebati daci se distreaz[ weodati, Julie a rAs, a

ridicat din umeri qi a rispuns: ,,CAnd sd mai am timp

Ei pentru distraclie?" insi Julie spune tuturor cAt de

mult ii place munca ei. Chiar daci lucreazd toatd ziua

cu oamenii, tot singuri se simte. Este tot timpulobosit[ qi ia medicamente pentru depresie qi

anxietate.

l)cnnis este consultant financiar qi aleargl mereu de la o

intAlnire la alta. Are o imensd listl cu numere de te-lefon la care suni in timp ce conduce maqina dintr-unloc in altul qi spune ci ii place viala in acest ritrn

@

Ef,zFq

f,F-

]E

27

zoF

z<

FzI

F:

=f,o

Fts

E:ut

:

28

i:f,sEFfFzFt,2<

=

rapid. Dar nu are niciun fel de viald in afara muncii.Familia s-a indeplrtat de el gi nu are prieteni. Este unbiiat agreabil qi multora le-ar plicea si_Ei petreac5timpul cu el, dar este intotdeauna prea ocupat pentrua socializa. $i el spune ci iqi iubeqte munca.

Unii dintre membrii familiei sale qi-au exprimatingrijorarea in ce priveqte starea lui de sdnItate, darel spune ci stresul nu-l deranjeazX. plinuieqte demult timp si inceapi un program de exercifii fizicepentru a mai pierde din grlsimea de pe burtX qi gtiec5, daci ar mAnca mai sinitos, s-ar simfi mai bine.tnsi, pur gi simplu, nu are timp si faci asta. Suf'eri qide insomnii * se trezeqte pe la doui dimineafa qi numai poate dormi. Drept rezultat, este sleit de puteriin majoritatea timpului.

El spune ci algi ar putea avea nevoie si se ingrijeascimai mult, dar nu este qi cazul lui. Are tensiuneasanguini crescuti, ia medicamente pentru colesterolqi pentru alte probleme. Este mereu agitat qi epuizat.Ceea ce Denis nu inlelege este ci tocmai cei carespun ci nu au nevoie de relaxare sau de timp pentruei inqiqi sunt adesea cei care au cel mai mult nlvoiede astfel de timp.

Shay qi Marcie sunt parteneri in afacerea lor de marke_ting in re{ea pe care o conduc de la domiciliu. Leplace munca lor, dar nu-gi impun niciun fel de limite.Acceptl si rlspundi la apeluri de afaceri in timpul luiliber dedicat familiei sau lasi baltd afaceril" perrir., use ocupa de copii, iar apoi simt ci trebuie si recupe_reze acel timp lucrAnd pAni tirziu noapte de noapte.Daci la sfArgit de s5ptimAnX apare o urgenfi in afacerisau p6ndegte un termen limiti, am6ni s6 acorde timpcopiilor pentru a se ocupa de problemele de afaceri,iar apoi se simt vinovali pentru cd au anulat planurilepentru familie, aga ci, incearci si compenseze

cumpir6ndu-le copiilor cele mai noi gadgeturi elec-

tronice.l)rept urrnare, au datorii mari, ceea ce ii determini si

munceasci mai mult pentru a recupera din punct de

vedere financiar gi iar se simt vinovali cX nu acordiatenlie copiilor, aqa'ci le cumpir[ qi mai multe lu-cruri. Acest cerc vicios a contribuit la certuri, proble-me cu somnul, nervozitate qi obezitate, atAt pentruShay, c6t qi pentru Marcie.

I Inii oameni sunt atAt de obsedali s[ fie productivi qi

cficienli incAt accept5 starea de epuizare fizicl qi

psihici de parci acesta ar fi modul normal de viaqi. Ei

cred ci a te bucura de viali este un fel de basm

modern care nu se sprijini pe realitate.

i'r cadrul unui seminar, Stan a spus ci s-a sXturat si se

lase strivit de tot ce are de lbcut qi de supraaglome-

rarea de sarcini din viaqa sa. Simlea ci stresul este

prea mare qi c[ i se cereau zilnic atAtea lucruri incAt

gestionarea stresului nu avea cum si funcfioneze

pentru el.

l'r: de altd parte, el se mira ci anumite persoane pe care

le cunoqtea - inclusiv qeful s[u -, deqi erau solicitate

intens, reuEeau si duci la bun sfArqit o cantitate

imensd de munci qi si respecte un numlr copleqitor

de termene limiti. Cu toate acestea, iqi pistraucalmul qi aveau timp pentru familie qi prieteni. Prin

urmare, Stan s-a hotirAt si afle mai multe despre

gestionarea stresului, inviqAnd si capete increderea ciqi el putea gisi o cale pentru a evita epuizarea fizicX qi

psihicl.

l'c misurl ce devenim mai productivi qi realizim mai

mult, mulli dintre noi suntem suprasolicita{i qi nu

mai avem timp pentru lucruri ca acestea:

@

E)zgq

f,t-

tE

29

ots

F*z

t-

zd

' Si dormim t6rziu duminica sau si citim ziarele sau

l3vjstele care apar la sfArgit de siptimAni;. Si facem dragoste sau si ne alintjm partenerul de

via{5;

' Si ne reinclrclm bateriile sau si ne revigorimspiritul;

' Si mergem la grddina zoologici sau la grldinabotanicX, si vizit5m un muzeu, si mergem lacinema, Ia teatru sau la concerte;

' Si facem ordine in aglomeralia de pe birou, dincorespondenfa electronici sau din casd;

' Si gridinirim sau si ne ocupdm de altepasiuni;' SI n9 amenajim casa ca pe un sanctuar de confort

qi odihni;tsF

{Er{

ts

;30

i:-5i'€t:

tsz

EzE

SI ajut5m un vecin sau si lucr5m ca voluntaripentru o cauzd care meriti;SS,lenevim, si g6ndim, si ne rugim, si nerelaxim, sI $nem un jurnal, ,i L"em meditatiesau... sX ne odihnim

. Si gAndim... si sim(im... sau si ne bucur5m deviafd.

tntreabi-te in ce scop munceqti. Munca ta iqi aducesatisfacfii sau bucurie? Unii oameni se supraincarcisau iqi asumi mai multe responsabilitili jec6t potduce deoarece auvor si ne percepu;TH:t"::ilff:*: ff;Tttputernici sau cu cel mai mare succes in oriceintreprind. Al$i se suprasoliciti din dorin{a de a fiiubili qi apreciafi de ceilalli.

$i teama poate fi o motivafie, mai ales pe o pia{d amuncii extrem de competitivl in care cei care au unloc de muncl trebuie ,i lrr"."r. intens pentru a_lp51tra, uneori preluind gi volumul de luo,, al unorcolegi concediafi.

(lAnd qtii c[ ai succes? $tii pentru ce lup{i? Este tipul de

succes pe care il aqtepfi? Munceqti ca si cAqtigi destul

de mul$ bani? Dar cAt este destul? CAnd o s[ qtii ci ai

destul?

Nc obiqnuim cu stresul'in asemenea misuri incAt, inciuda ritmului {ienetic, a prioritililor de vArf tot mai

numeroase qi a solicitirilor crescAnde ale viefii zilnice

din secolul al XXI-lea, pare ci gestionarea stresului

are pentru mul$ oameni o prioritate sc5zutX - ca sinu zic foarte sclzuti.

E ESTE, DE FAPT,STRESUL

l)r. Jamie Kahon din lllinois, ne spune ci in situafiistresante - indiferent cd stresul este de naturi fizic6,intelectuali, emo{ionali sau spirituali - corpulelibereazi un hormon numit cortizol. Acest hormoneste produs de glandele suprarenale, care se g[sesc

deasupra rinichilor, qi ne ajuti si ne adaptim situa-

gilor dificile.()ortizolul, care este numit adeseori ,,hormonul stresu-

lui", este implicat in multe func{ii fiziologice, inclu-zAnd reglarea nivelului de zahir din sAnge, menline-rea unei tensiuni arteriale normale, buna funcqionare

a sistemului imunitar qi stimularea rispunsului natural

al corpului la inflamafii.l)ar cAnd creierul este supus unor solicitiri excesive, el

trimite mesaj glandelor suprarenale si sporeasci

secre{ia de cortizol. Corpul rispunde printr-un plus

de energie, creqterea vigilenlei mintale qi a tensiunii

arteriale, pregitindu-se astfel pentru un rispuns de

tipul ,,lupti sau fugi".

@

4Ef,zFq

5F

bq.

31

zoFzFzIla

aO

q

lr

Deqi aceasti stare furnizeaz; un mecanism eficientpentru a combate un factor acut de stres, expunereaprelungiti la stres poate conduce ra un nivel inalt decortizol, iar aceasta conduce, la rAndul siu, lar*Tbilt aegative in chimia organismului, alterdndechilibrul hormonilor qi prin aclsta toate sistemelecorpului.

CAnd nivelul cortiz,olului creqte, el poate atinge valoricare amenin\d via\a, deoarece poate cauza creqtereanivelului de insulini, ceea ce poate duce la rezistenfala insulini sau sindrom metabolic, la infertilitate etc.Poate conduce la diabet, care * la rAndul siu _ poatecauza boli de inimi, insuficienf5 renali, scidereafluxului de sAnge in anumite

"one, furnicituri in

mdini qi picioare, orbire gi chiar amputarea rnembre_lor, printre alte multe complica{ii.

Acesteloli te pot afecta fizic, intelectual qi emo{ionalsau la nivel spiritual. Simptomele fizice ar putea fidureri de cap sau de stoniac, cele intelectuale pot filipsa de concentrare qi dificulti$ in luarea deciziilor,iar cele emo{ionale pot fi mAnie incontrolabild sauaccese de plAns. Chiar gi persoanele care nu suntreligioase recunosc.i a-r"m tofi o componentispiritual5, iar stresul spiritual se poate manifestaprintr-un sentiment de viali goul; ,ur ci nu mai avemnimic de oferit. Din cauza stisului susfinut, se poateajunge 7a sindromul burnout, care este o stare deepuizare fizicd, emoflonali qi mentali cauzatd deimplicarea individului pe termen lung in situa{iisolicitante.

Existi multe concepte diferite care explici stresul. Deexemplu, o definilie spune ci stresul apare atuncicAnd incerci si faci p.eu mult, pentru irulqi oamerri,intr-un timp prea scurt gi intr-un mediu dificil.

ts

=Etrl

;32

f,is5J

=t-f,tszEu2<

E

Atunci cAnd nu vei mai face eforturi si controlezi un

mediu rigid qi pe toli oamenii din el, c6nd vei inceta

sA te lup{i cu imaginalia qi cu aqteptlrile nerealiste,

vei reuqi si scapi de stres.

'l'o{i avem o pirere despre ce este stresul, dar si ne

indreptim atenlia spre Dr. Hans Selye, endocrino-

logul canadian considerat pXrintele cercetirilorprivind stresul. in cadrul seminariilor mele, folosesc

definifia pe care el o di stresului: ,,Stresul este

rispunsul nespecific al organismului la orice solicitare

care i se impune".Sccretul gestionirii stresului consti in inlelegerea

faptului c[ nu avem niciun control asupra factorilorcare ne streseazd sau asupra solicitirilor care ni se

impun, dar avem control complet asupra rispunsu-rilor noastre. De aici trebuie si porneasci gestionarea

stresului.

liarctorii de stres sau solicitirile vielii nu sunt nici bune,

nici rele. Doar reac{ia noastri la ele ne transformi inniqte lunatici care delireaz5. Putem avea un rispuns

negativ gi la solicitiri negative qi la solicitlri pozitive.C[sitoria sau divor]ul, o nou[ slujbi sau concedierea,

absolvirea qcolii sau renun{area Ia qcoall, toate acestea

sunt solicitiri sau factori de stres qi depinde in intre-gime de noi cum rispundem la ele.

l)c exemplu, se presupune ci vacanla este distractivl qi

relaxant[. Ai petrecut weodatl trei zile pe drum cu

copiii pe bancheta din spatele maqinii? inlelegi ce

vreau si spun? 5e presupune ci vacanla este relaxan-

t5, dar de multe ori oamenii sunt foarte stresali invacanli sau cu ocazia unor evenimente pozitive ca'

nun{ile sau sXrbltorile in familie.

@

f,

=f,

F

f,F

33

zgzq

sF

€