Managementul proiectelor

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINłE ALE EDUCAłIEI CATEDRA DE PSIHOLOGIE Program Postuniversitar: „MAGISTER: DEZVOLTARE, CONSILIERE ŞI ORIENTARE”

Suport de curs la disciplina

MANAGEMENT DE PROIECT Propunători şi formatori:

Liliana CIASCAI, conf. dr. Iuliana MARCHIS, lect. dr. OBIECTIVUL GENERAL AL CURSULUI:

Formarea şi dezvoltarea competenŃelor privind managementul de proiect.

TEME

1.MANAGEMENTUL PROIECTELOR: DEFINIREA CONCEPTELOR

1.1. Management. Precizarea conceptului 1.2. Managementul de proiect 1.3. Proiectul 1.4. Planificarea (strategică) Rezumat

2. FINANłARE: NOłIUNI INTRODUCTIVE

1.2. FinanŃarea 1.2. Programul de finanŃare 1.3. Ghiduri Rezumat

1. PROPUNEREA DE FINANłARE 3.1. Cererea de finanŃare

Tipuri de formulare Pregătirea pentru scrierea aplicaŃiei

Rezumat

4. MODUL DE GÂNDIRE SPECIFIC MANAGEMENTULUI DE PROIECT

4.1. Identificarea unei nevoi/probleme posibil a fi soluŃionată printr-un proiect 4.2. Rezumatul proiectului 4.3. FinalităŃile proiectului 4.4. Pentru cine facem proiectul? 4.5. Fundamentarea teoretică a proiectului 4.6. ActivităŃile proiectului 4.7. Echipa proiectului şi comunicarea în proiect 4.8. Planul financiar al proiectului 4.9. Rezultatele proiectului 4.10. Controlul şi evaluarea în proiect 4.11. Diseminarea, continuarea şi durabilitatea proiectului

Rezumat

5. SUGESTII DE SUCCES/ CE FACEM CU PROPUNERILE RESPINSE

5.1. Evaluarea unei aplicaŃii 5.2. Cauzele respingerii propunerilor 5.3. Cauzele respingerii propunerilor

Rezumat

Anexa 1. Glosar

Fiecare dintre temele menŃionate mai sus are în cadrul cursului o prezentare generală, însoŃită, după caz, de teme de reflecŃie, exerciŃii aplicative şi teme de portofoliu. Evaluarea cursanŃilor se face în baza acestui portofoliu. Temele de reflecŃie, precum şi cele finale (supuse evaluării) pot fi rezolvate prin parcurgerea atentă a suportului de curs oferit aici, de noi. Materialele în limbile engleză şi franceză reprezintă material didactic suplimentar. Notă importantă. Toate materialele oferite ca suport pentru acest curs au scop didactic şi se adresează în exclusivitate cursanŃilor de la Cursul postuniversitar de perfecŃionare: "Magister - dezvoltare, consiliere şi orientare". Utilizarea lor în alte scopuri poate fi sancŃionată conform legii dreptului de proprietate intelectuală.

Modulul 1

MANAGEMENTUL DE PROIECT: DEFINIREA CONCEPTELOR

După parcurgerea acestui modul, cursanŃii vor fi capabili să:

Scopul modulului: Familiarizarea cursanŃilor cu setul de cunoştinŃe care

fundamentează managementul de proiect

În acest modul vom diferenŃia între conceptele de management şi conducere respectiv

management de proiect, proiect, program, aplicaŃie etc.

1.1. Management. Precizarea conceptului

Managementul a început să se dezvolte şi a devenit subiect de cercetare odată cu lucrările

lui Frederick Taylor (1856-1915), un inginer american şi Henry Fayol (1841-1925), inginer

şi geolog francez. Primul publică în 1911 lucrarea „Principiile managementului ştiinŃific”, şi

defineşte managementul ca fiind „arta de a şti precis ce trebuie făcut, cât mai bine şi cât

mai ieftin”. Fayol, în 1916, publică lucrarea „Administration industrielle et generale.

Prevoyance, organisation, comandament, coordination, control” prin titlul căreia enunŃă

funcŃiile managementului. Desconsiderată în Marea Britanie şi America de Nord, lucrarea

este republicată în 1949, sub titulatura de „General and Industrial management”.

Managementul reprezintă un domeniu de studiu, de cercetare şi aplicativ complex,

interdisciplinar, ce promovează o abordare globală şi strategică a activităŃii educative.

Fundamentele sale se regăsesc în: ştiinŃele economice, teoria generală a sistemelor,

� să definească noŃiunile de management, management de proiect, proiect,

planificare (strategică);

� să expliciteze întrebările la care răspunde o aplicaŃie de proiect ;

� să diferenŃieze între conceptele de management şi conducere;

� să precizeze terminologia utilizată în managementul de proiect;

� să prezinte tipologia proiectelor;

informatică, statistică, ştiinŃe juridice, psihologie, sociologie, ştiinŃe politice, ergonomie,

antropologie, ştiinŃe biomedicale, etică şi deontologie, lingvistică şi cultură.

Termenul “management” (JoiŃa, 2000) provine din latină (manus - mână, manevrare,

pilotare, conducere, strunirea cailor) fiind preluat ulterior în multe limbi: manege (franceză),

maneggio (italiană); to manege (engleză). În limba franceză acestui termen îi corespunde

termenul “gestiune”. ÎnŃelesurile termenului de “management” sunt: a administra, a cârmui,

a conduce, a dirija, a duce la bun sfârşit, a face faŃă, a finaliza, a găsi mijloace, a izbuti, a

manevra, a reuşi, a rezolva, a stăpâni, a se descurca, a se pricepe să..., etc.

Un teoretician al managementului modern, Luther Gulick, în încercarea de a stabili ce

trebuie să facă un manager pentru a atinge obiectivele organizaŃiei:

- Planificarea. Determină ce trebuie făcut şi cum va fi făcut pentru ca obiectivele

organizaŃional să fie atinse.

- Organizarea. Identificarea activităŃilor necesare şi stabilirea structurii formale a

unităŃilor de lucru şi a autorităŃii prin care aceste obiective vor fi atinse

- Angajarea. Procesul selecŃionării, instruirii şi menŃinerii personalului necesar

funcŃionării organizaŃiei.

- Conducerea. Stabilirea obiectivelor, luarea deciziilor, transmiterea deciziilor şi

instrucŃiunilor subordonaŃilor.

- Coordonarea. Asigurarea interacŃiunii dintre diferitele părŃi ale organizaŃiei astfel încât

munca să fie îndeplinită în mod coerent.

- Raportarea. Un proces care permite managerilor să afle ce se întâmplă în cadrul

organizaŃiei prin intermediul informaŃiilor vehiculate în înregistrări, rapoarte, cercetări

sau inspecŃii

- Bugetarea. Planificarea sistematică a utilizării şi controlul resurselor financiare.

ActivităŃile mai sus precizate reprezintă în fapt o listă de funcŃii ale managementului.

Conceptul, aşa cum este el utilizat în limba engleză, se referă la activitatea/arta de a

conduce, de a organiza, de a gestiona, de a reuşi să atingi obiective, de a adapta deciziile

optime în proiectarea şi realizarea activităŃilor şi proceselor. În limba română termenul face

trimitere şi la o abilitate, de a organiza, gestiona situaŃii sau procese.

Termenul “manager” defineşte conducătorul, administratorul, directorul, coordonatorul unei

echipe. Cele mai frecvent semnificaŃii etimologice ale termenului sunt cele de conducere,

organizare, reuşită. Ele definesc deci două accepŃiuni: sensul larg, de activitate umană,

complexă, de pregătire, concepere, organizare, coordonare, administrare a elementelor

implicate în atingerea unor obiective şi sensul restrâns de conducere operativă, curentă.

1.2. Managementul de proiect

Managementul de proiect reprezintă, în societatea actuală, o activitate absolut necesară

oricărei organizaŃii - instituŃii şi întreprinderi de stat, companii şi firme particulare – şi face

trimitere la o ocupaŃie (manager de proiect).

Managementul de proiect ca abordare strategică a realizării unui proiect propune deci o

abordare fundamentată pe norme şi principii.

În literatura domeniului se operează adesea distincŃia management-conducere:

Management – cum să faci.

Conducere – ce să faci.

Temă de reflecŃie nr. 1.1.

DaŃi un exemplu de situaŃii din viaŃa de zi cu zi în care utilizaŃi termenii de

management respectiv conducere sau gestiune cu accepŃiuni diferite şi un exemplu

în care aceiaşi termeni sunt utilizaŃi având acelaşi înŃeles.

Managementul de proiect poate fi definit ca “aplicarea, în activităŃile proiectului, a

cunoştinŃelor, a competenŃelor, a instrumentelor şi tehnicilor în vederea atingerii

scopurilor şi obiectivelor proiectului” – PMI, A Guide to the Project Management Body of

Knowledge (PMBOK),1996, p. 12

1.3. Proiectul

Cuvântul « proiect » provine din latinescul « projectus » care înseamnă: a arunca în faŃă, a

arunca în depărtare, a merge înainte.

Proiectul are următoarele caracteristici:

- răspunde unei necesităŃi de îmbunătăŃire a situaŃiei existente. Această necesitate

este explicitată printr-o problemă şi un număr de obiective;

- rezolvarea problemei reprezintă evoluŃie, inovaŃie;

- presupune o îmbinare de resurse umane, intelectuale şi materiale antrenate într-o

organizare temporară de operaŃiuni sau de activităŃi de efectuat, în scopul atingerii

unui obiectiv unic şi măsurabil, definit de produsele proiectului.

- este un demers specific care permite structurarea metodologică progresivă a unei

realităŃi viitoare;

- este limitat de timp, de resursele umane, financiare şi materiale;

- produce rezultate concrete;

- este unic (nici un proiect nu seamănă cu altul datorită contextului: resurse umane,

materiale, localizare, de timp, parteneriate etc).

În concluzie, un proiect este implementat pentru a elabora un răspuns către un utilizator,

un client sau o clientelă. Implică un obiectiv, acŃiuni de întreprins cu resurse definite, într-

un termen dat. (DefiniŃie AFNOR –AsociaŃia franceză pentru stabilirea normelor)

Exemplu: CerinŃele unui proiect de tip GDS (Granturi de dezvoltare şcolară)

- Obiectivul/obiectivele proiectului şcolar trebuie să rezulte din Planul de Dezvoltare a

Şcolii.

- Să fie coerent: diferitele părŃi ale planului proiectului trebuie să fie corelate logic;

- Să fie relevant: proiectul trebuie să se adreseze unei nevoi reale a şcolii;

- Să aibă în vedere îmbunătăŃirea accesului elevilor la un învăŃământ de calitate;

- Să fie inovator;

- Să fie fezabil şi realist;

Proiect – un ansamblu de activităŃi planificate care se adresează unei probleme specifice,

urmăreşte atingerea unor obiective specifice, în limite de timp bine definite şi beneficiază de

fonduri limitate.

- Să respecte principiul cost - eficienŃă;

- Să aibă în vedere asigurarea condiŃiilor pentru o viitoare continuare o proiectului;

- Să se adreseze învăŃământului obligatoriu;

- Să nu se suprapună cu alte proiecte finanŃate care au acelaşi obiectiv*;

- Bugetul proiectului trebuie să includă cheltuieli eligibile;

- Să se deruleze pe o perioadă de maxim 12 luni;

- Să fie aprobat de către Consiliul de administraŃie şi avizat de primar.

Proiectele cunosc o tipologie care include:

Figura 1.1. Tipologia proiectelor

Un proiect este creditat cu reuşită dacă poate fi caracterizat prin referire la următoarele

repere (GherguŃ & Ceobanu, 2002, p. 70):

• Inovativ;

• Realizare în parteneriat (nu e o condiŃie obligatorie);

• Responsabilitate;

• Implicarea/participarea comunităŃii (nu e o condiŃie obligatorie);;

• EficienŃă;

EducaŃional De dezvoltare personală

De dezvoltare instituŃională Şcolar

De finanŃare De cercetare

...

De intervenŃie

De acŃiune

De formare

PROIECTUL

• Profesionalism;

• TransparenŃă.

Fazele proiectului sunt în număr de patru:

Figura 1.2. Fazele unui proiect

1.4. Planificarea (strategică)

Planificarea reprezintă o activitate obligatorie într-un proiect, de la elaborarea draftului

proiectului şi până la finalizarea acestuia.

Principalele caracteristici ale planificării sunt următoarele: - Îşi propune armonizarea resurselor şi abilităŃilor existente cu oportunităŃile şi riscurile

din mediul extern.

- Furnizează baza organizării activităŃii la nivel de detalii şi a luării de decizii zilnice.

- Are loc pe termen lung.

- Este realizată de echipa managerială, datorită faptului că aceştia deŃin informaŃiile

necesare şi pentru că angajamentul lor îi motivează pe colegii implicaŃi în

implementarea activităŃilor proiectului.

- De obicei este definită în termeni generali.

Orice activitate de planificare răspunde unui set de întrebări prezentate mai jos:

Tema de reflecŃie nr. 1.2.

DescrieŃi 3 proiecte desfăşurate de Dvs. în şcoală sau despre care aŃi aflat din diverse

surse.

IniŃierea proiectului

Realizarea proiectului

Finalizarea proiectului

BilanŃul şi raportul final

Figura 1.3. Întrebările la care răspunde un demers de planificare

În cazul unui proiect întrebările se multiplică: prezintă importanŃă rezultatele proiectului,

modul de apreciere a rezultatelor, modul de evaluare a procesului de obŃinere a

rezultatelor, modul în care rezultatele sunt diseminate dincolo de echipa proiectului etc.

Răspunsurile la aceste întrebările menŃionate sugerează structura unui proiect:

Tabelul 1.1. Structura unui proiect şi întrebările la care răspunde

Întrebarea la care se răspunde Elemente structurale CE PROPUN? Tema proiectului;

DE CE? Justificarea alegerii temei; PENTRU CE / PENTRU CINE? Obiective;

CU CINE?/ UNDE?

Grup Ńintă / parteneri în proiect, localizare;

CU CE? Resurse: umane, materiale, informaŃionale, financiare, de timp; CINE CE FACE? ResponsabilităŃi;

CUM?

Etape; ActivităŃi;

CÂND? Termene; PriorităŃi; CE şi CÂT OBłIN? Rezultate aşteptate;

Impact, CUM URMĂRESC ŞI MĂSOR? Monitorizare;

Metode de verificare; Metode, instrumente şi indicatori de evaluare;

ModalităŃi de reglare; CE TRANSMIT / TRANSFER? Raport de activitate,

ActivităŃi de diseminare; PosibilităŃi de continuare a proiectului.

Ce trebuie făcut? De ce trebuie făcut?

Pentru cine trebuie făcut? Când trebuie făcut?

Unde trebuie făcut? Cu ce resurse trebuie făcut?

De cine trebuie făcut?

Cu cine trebuie făcut?

Cum trebuie făcut?

Cine ce face?

PLANIFICARE

Rezumat


Utilizând reperele oferite de tabelul de mai sus faceŃi un paralelism între proiectul

unei activităŃi şi un proiect educaŃional.

Managementul reprezintă un domeniu de studiu, de cercetare şi aplicativ complex, interdisciplinar, ce promovează o abordare globală şi strategică a activităŃii educative. Managementul de proiect reprezintă un concept managerial ce descrie o manieră ştiinŃifică de gestiune a proiectului. Acesta identifică un set de activităŃi complexe, derulate de o manieră planificată, organizată şi atent monitprizată, în scopul atingerii unor obiective şi finalizată prin obŃinerea unor rezulatate. Proiectul constă într-un ansamblu de activităŃi planificate care se adresează unei probleme specifice, urmăreşte atingerea unor obiective specifice, în limite de timp bine definite şi beneficiază de fonduri limitate. Planificarea reprezintă o activitate care-şi propune armonizarea resurselor şi abilităŃilor existente cu oportunităŃile şi riscurile din mediul extern. Terminologia specifică – managementul proiectelor beneficiază de o terminologie specifică, un adevărat „jargon”.

Modulul 2.

FINANłAREA: NOłIUNI INTRODUCTIVE


Scopul modulului: Însuşirea cunoştinŃelor necesare pentru încadrarea corectă a

aplicaŃiei în programul de finanŃare

În acest modul vom diferenŃia între conceptele de management şi conducere respectiv

management de proiect, proiect, program, aplicaŃie etc. 2.1. FinanŃarea

FinanŃator – o persoană sau o instituŃie (guvernamentală sau privată) care oferă sprijin

financiar unor organizaŃii, instituŃii sau persoane pentru a rezolva o problemă, în baza unui contract, urmărind în general o schimbare spre folosul/binele comunităŃii.

FinanŃările pot fi:

- nerambursabile (grant-uri);

- rambursabile (credite sau împrumuturi).

Identificarea potenŃialilor finanŃatori presupune căutarea de informaŃii şi date referitoare la

surse de finanŃare. Această documentare este facilitată de:

FinanŃare – oferirea în administrare a unor fonduri în scopul realizării unui program/proiect ale

cărui specificaŃii sunt agreate în comun de catre finanŃat şi finanŃator

� să definească noŃiunile de finanŃator, program de finanŃare şi cerere de

finanŃare;

� să diferenŃieze între program şi proiect;

� să motiveze necesitatea ghidului de finanŃare,

� să indice categoriile de informaŃii necesar a fi indicate într-un ghid;

� să indice tipologia ghidurilor pe care finanŃatorul le pune la dispoziŃia

solicitantului.

- Buletine informative: http://posdru.edu.ro/index.php/articles/c409/;

http://www.umftgm.ro/apart/buletin%20informativ%20Nr.1%202006.pdf

- Centre de resurse şi ONG-uri: PONTweb: http://www.granturi.ro/ ; AgenŃia naŃională

de programe comunitare în domeniul educaŃiei şi formării profesionale:

http://www.anpcdefp.ro/

- Internet: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc78_en.htm

Identificarea potenŃialilor finanŃatori este urmată de informare pentru confirmarea

eligibilităŃii şi dobândirea de informaŃii suplimentare.

2.2. Programul de finanŃare Programul de finanŃare reprezintă un cadru instituŃional care sprijină proiecte ce converg

spre un obiectiv general. Se poate afirma că mai multe proiecte formează un program.

Programele de finanŃare sunt în relaŃie cu politicile de dezvoltare.

DiferenŃele generale între programe şi proiecte sunt prezentate în tabelul următor ( Scarlat,

Galoiu, 2002, p. 6 în GherguŃ şi Ceobanu, 2009, p. 64)

Tabelul 2.1. DiferenŃele dintre program şi proiect

Caracteristica Programul Proiectul

Anvergura Vizează componente ale politicilor naŃionale,

sectoriale, regionale ce trasează linii generale de

dezvoltare

Vizează iniŃiative instituŃionale sau

organizaŃionale (subprograme) foarte limitate

asupra rezolvării unor probleme specifice.

Durata Durata este foarte mare, clar definită (5-10) ani

sau chiar nedefinită

Durată limitată, precisă, care variază între 6 luni

şi 5 ani

Bugetul Bugetul este global, modificabil de la un an la

altul, adeseori dependent de execuŃia bugetară.

Bugetul este limitat, cu alocări precise pe

capitole de cheltuieli.

Rolul echipei Managementul programului, cu scopul de a trasa

şi urmări îndeplinirea liniilor strategice generale.

Managementul proiectului, cu focalizare pe

implementarea şi urmărirea unor obiective

specifice.

Evaluarea Evaluarea este focalizată asupra impactului

general al programului, precum şi asupra atingerii

Evaluarea este focalizată asupra unor

performanŃe precise, adeseori punctuale, legate


ExtindeŃi lista surselor de informare cu privire la potenŃiali finanŃatori prin

documentare pe Internet.

unor criterii generale de performanŃă. de obiectivele propuse.

Figura 2.1. Subordonarea Program - Proiect

Tabelul 2.2. Scurtă descrie a programului LLP

Programul de finanŃare descrie de o manieră concisă scopurile finanŃatorului şi sub-

programele pe care acesta le finanŃează (vezi exemplul de mai jos): Tabelul 2.2. Programul de finanŃare GDS

PROGRAMUL DE GRANTURI PENTRU DEZVOLTARE ŞCOLARĂ (PGDS)

1.1. Scopul

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Şcolară denumit în continuare Programul, vizează creşterea calităŃii, eficienŃei

şi echităŃii sistemului public de educaŃie prin creşterea gradului de autonomie şi a capacităŃii de elaborare şi

gestionare a proiectelor la nivelul unităŃilor de învăŃământ preuniversitar.

1.2. Durata: 2007-2010

1.3. Bugetul Programul este finanŃat de la bugetul de stat

1.4. Obiectivele

• Întărirea capacităŃii instituŃionale locale pentru asumarea responsabilităŃilor care decurg din descentralizarea

învăŃământului preuniversitar;

Spre exemplu Programul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii (Life Long Learning Programme - LLP) reprezintă noul

program al Uniunii Europene pentru colaborare în domeniul educaŃiei şi formării profesionale. LLP îşi propune să

întărească schimburile, cooperarea şi mobilitatea între sistemele de educaŃie şi formare profesională din UE. LLP

continuă Programul Socrates, care ia sfârşit în 2007. Perioada de desfăşurare a noului program este 2007-2013. LLP

include acŃiunile fostelor programe Socrates (mobilităŃi academice de studiu) şi Leonardo da Vinci (plasamente în

intreprinderi/formarea profesională).

łările participante sunt: statele membre ale UE, Ńările EFTA (Islanda, Norvegia, Liechtenstein), Ńările candidate la

integrare, Serbia, CroaŃia, Albania, Macedonia, Bosnia-HerŃegovina, Moldova, ElveŃia.

InformaŃii suplimentare în limba română se găsesc pe site-ul www.edu.ro:

http://www.edu.ro/index.php/articles/c787/

Program ....

Subprogramul 1 Subprogramul 2 Subprogramul i Subprogramul n

Proiectul ....

• Eficientizarea gestiunii resurselor disponibile la nivelul unităŃilor de învăŃământ;

• Creşterea capacităŃii de elaborare şi gestionare a proiectelor la nivelul unităŃii de învăŃământ cât şi la nivelul

inspectoratelor şcolare;

• ÎmbunătăŃirea calităŃii procesului didactic;

• ÎmbunătăŃirea cadrului de colaborare între şcoala şi comunitatea din care face parte;

• Dezvoltarea serviciilor educaŃionale în şcolile speciale şi în centrele şcolare pentru educaŃie incluzivă.

1.5. Descrierea Programului

Prin Programul de Granturi pentru Dezvoltare Şcolară unităŃile de învăŃământ şi comunităŃile locale sunt încurajate să

identifice împreună problemele cu care se confruntă, să formuleze şi să implementeze propriile soluŃii pentru rezolvarea

acestora, soluŃii concretizate în proiecte de dezvoltare şcolară.

Categoriile de proiecte ce vor fi finanŃate prin acest Program şi anume:

CATEGORIA DE PROIECTE SCOP şi BENEFICIARI Categoria A: Proiecte care sprijină îmbunătăŃirea calităŃii educaŃiei prin formarea profesională şi oferirea de oportunităŃi de dezvoltare în carieră a cadrelor didactice

Scop : creşterea calităŃii în educaŃie prin formarea continuă a cadrelor didactice şi a directorilor de şcoli. Beneficiari: cadre didactice, manageri şcolari, elevi, comunităŃile locale în general.

Categoria B: Proiecte care sprijină reducerea decalajului existent la nivelul accesului la informaŃie şi a metodelor şi mijloacelor moderne de predare – învăŃare

Scop: stimularea motivaŃiei pentru învăŃare şi creşterea calităŃii educaŃiei prin dotarea cu materiale didactice, mijloace TIC, carte şcolară, echipamente pentru ateliere şcolare etc. Beneficiari: cadre didactice, manageri şcolari, elevi, părinŃi şi comunităŃile locale în general.

Categoria C: Proiecte care sprijină îmbunătăŃirea procesului de predare – învăŃare prin activităŃi extracurriculare

Scop : dobândirea de către elevi de competenŃe şi abilităŃi necesare inserŃiei sociale a viitorilor absolvenŃi, prin activităŃi extracurriculare (de exemplu: excursii, vizite de studiu, realizarea de sere/livezi cu scop didactic sau a grădinii botanice a şcolii, activităŃi literar-artistice, activităŃi de orientare şcolară şi profesională, editarea revistei şcolii, realizarea staŃiei radio a şcolii etc.) Beneficiari: elevi, cadre didactice, manageri şcolari, părinŃi, şi comunităŃile locale în general.

Categoria D: Proiecte care sprijină integrarea şcolară şi profesională a copiilor/tinerilor cu cerinŃe educaŃionale speciale şi a celor din sistemul de protecŃie socială

Scop : dezvoltarea de servicii educaŃionale (consiliere şcolară, consiliere pentru orientare profesională, consiliere pentru părinŃi şi cadre didactice, centre pentru terapii specifice, centre de documentare – informare etc.) şi crearea de ateliere protejate pentru tineri cu deficienŃe sau tineri care părăsesc sistemul de protecŃie socială. Beneficiari: cadre didactice, elevi/tineri cu cerinŃe educaŃionale speciale cuprinşi în sistemul de învăŃământ preuniversitar special şi în sistemul de protecŃie socială, părinŃi, reprezentanŃi ai comunităŃii etc.

O şcoală poate depune un singur proiect în cadrul unei runde de competiŃie anuală. Numărul estimat de granturi ce vor fi

acordate anual este de cca 500, cu o valoare medie a unui grant de 10.000 EURO (echivalentul în RON).

Asistarea şcolilor în elaborarea şi implementarea proiectelor va fi asigurată de către Inspectoratele Şcolare JudeŃene.

Programul de finanŃare precizează nu doar scopul/obiectivele şi priorităŃile finanŃatorului şi

formularul (formularele) de aplicaŃie ci pune la dispoziŃie un ghid de finanŃare respectiv un

ghid de completare a aplicaŃiei.

Formularul 2.2. InformaŃii suport oferite de finanŃator

2.3. Ghiduri

Ghidul de finanŃare:

� Elementul central al fiecărui program;

� MenŃionează toate condiŃiile ce trebuie îndeplinite de aplicanŃi şi parteneri;

� Baza la care se raportează evaluatorii;

� ConŃine grila de evaluare a proiectelor

Ghidul de finanŃare oferă informaŃii referitoare la pregătirea pentru/şi completarea

documentelor de finanŃare. Acesta poate fi foarte detaliat sau mai sumar, în funcŃie de

cunoştinŃele şi experienŃa presupusă a grupului Ńintă.

Spre exemplu, ghidul de finanŃare al programelor LLL este disponibil la adresa de mai jos :

http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/call08/guide_en.pdf

Programele de finanŃare oferă şi ghiduri de completare a aplicaŃiei: Spre exemplu, pentru

direcŃia: MobilităŃi individuale. AsistenŃi Comenius structura Ghidului de completare este

prezentată mai jos (sursa www.anpcdefp.ro).


DescrieŃi, după modelul oferit mai sus sub-programul Comenius 1 (component al

LLP).

Program de finanŃare

Ghid de finanŃare/de completare a formularului de aplicaŃiei

Precizarea finanŃatorului

Formular de aplicaŃie

Scurtă descriere a programului

Tabelul 2.3. Cuprinsul Ghidului de completare al subprogramului AsistenŃi Comenius

În cele ce urmează prezentăm conŃinutul unui ghid de finanŃare, detaliat, pentru Granturile de

dezvoltare şcolară.

Tabelul 2.4. Ghidul aplicantului GDS

GHIDUL APLICANTULUI CUPRINS .................................................................................................................................................................... 2 CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................................................... 3 GLOSAR DE TERMENI .......................................................................................................................................... 4 I. SCURTĂ PREZENTARE A PROGRAMULUI DE GRANTURI PENTRU DEZVOLTARE ŞCOLARĂ .................................................................................................................................................................. 5 1.1. SCOPUL .................................................................................................................................................................. 5 1.2. DURATA: 2007-2010 ............................................................................................................................................. 5 1.3. BUGETUL ............................................................................................................................................................... 5 1.4. OBIECTIVELE: ........................................................................................................................................................ 5 1.5. DESCRIEREA PROGRAMULUI .................................................................................................................................. 5 1.6. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR .......................................................... 6 1.7. CUI SE ADRESEAZĂ? (GRUPUL łINTĂ) .................................................................................................................... 7 1.8. CADRUL INSTITUłIONAL ........................................................................................................................................ 7 1.9. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI ......................................................................................................................... 10 II. PREMISE PENTRU ELABORAREA PROIECTELOR ............................................................................... 12 2.1. INSTITUłII IMPLICATE ÎN PREGĂTIREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI PROIECT ........................................................... 12 2.2. PAŞII DE URMAT ÎN VEDEREA PARTICIPĂRII LA O RUNDĂ DE COMPETIłIE............................................................. 15 2.3. PROIECTELE UNITĂłILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT ÎN CONTEXTUL PROGRAMULUI DE GRANTURI PENTRU

DEZVOLTARE ŞCOLARĂ ............................................................................................................................................. .16 2.4. ORIGINALITATEA UNUI PROIECT AL ŞCOLII .......................................................................................................... 16 2.5. PREGĂTIREA PERSONALĂ ..................................................................................................................................... 17 2.6. PARTENERIATE ..................................................................................................................................................... 17 2.7. CUNOAŞTEREA COMUNITĂłII ............................................................................................................................... 18 2.8. ROLUL ŞCOLII ÎN CADRUL COMUNITĂłII .............................................................................................................. 19 2.9. ELIGIBILITATEA PROIECTELOR ............................................................................................................................. 20 III. NOłIUNI DE MANAGEMENT DE PROIECT ........................................................................................... .22 3.1. CE ESTE UN PROIECT ............................................................................................................................................. 22 3. 2. CARACTERISTICILE UNUI PROIECT: ..................................................................................................................... 22 3.3. CICLUL PROIECTULUI ........................................................................................................................................... 23 3.4. RECOMANDĂRI PENTRU ELABORAREA UNUI PROIECT .......................................................................................... 24 IV. SCRIEREA UNEI PROPUNERI DE PROIECT ........................................................................................... 25 4.1. FORMULARUL DE APLICAłIE ............................................................................................................................... 25 4.2. STRUCTURA PROIECTULUI ELABORAT DE ŞCOALĂ ............................................................................................... 26 4.3. DATE GENERALE ÎN CADRUL PROIECTULUI .......................................................................................................... 26 4.4. ELEMENTE CHEIE ÎN CADRUL PROIECTULUI .......................................................................................................... 27 4.5. PRECIZĂRI PRIVIND IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ............................................................................................ 31 4.6. PLANUL FINANCIAR AL PROIECTULUI ................................................................................................................... 32 4.7. DATE DE IDENTIFICARE ŞI CERINłE ADMINISTRATIVE .......................................................................................... 32 V. IMPLEMENTARE MONITORIZARE ŞI AUDIT ......................................................................................... 33 5.1. CONTRACTUL DE GRANT ...................................................................................................................................... 33 5.2 PROCEDURI DE ACHIZIłIE APLICABILE .................................................................................................................. 33

Ghidul de completare a formularului şi Formularul tip 2010

Sumar I. Introducere II. Principalii paşi în completarea formularului de aplicaŃie III. Cum se completează, tipăreşte şi trimite aplicaŃia IV. Tipuri de câmpuri şi funcŃionalitatea

PS Comenius GDS

Figura 2.3. Asemănări/deosebirile dintre ghiduri GDS şi Comenius

5.3. RAPORTARE, MONITORIZARE ŞI AUDIT ................................................................................................................. 34 VI. O ŞCOALĂ BUNĂ PENTRU COMUNITATEA LOCALĂ ......................................................................... 35 6.1. ŞCOALA ÎN SCHIMBARE ........................................................................................................................................ 35 6.2. ŞCOALA BUNĂ ...................................................................................................................................................... 36 6.3. RESURSE UMANE ŞI MEDIUL ŞCOLAR .................................................................................................................... 37 CONCLUZII ............................................................................................................................................................. 39 ANEXE ...................................................................................................................................................................... 40

Rezumat


ComparaŃi ghidul programului GDS (tabelul 2.5) cu ghidul PS Comenius (Anexa 1) şi precizaŃi asemănările şi deosebirile dintre categoriile de informaŃii furnizate. CompletaŃi diagrama alăturată.

FinanŃator: Persoană/instituŃie dispusă să finanŃeze rezolvarea unor probleme de interes pentru el, solicitant şi comunitate. FinanŃare: Fonduri rambursabile/nerambursabile posibil a fi accesate de o persoană /instituŃie interesată în rezolvarea unei probleme de interes pentru finanŃator, solicitant şi comunitate. Program de finanŃare: ansamblu de Ghiduri: materiale realizate în sprijinului solicitantului, pentru explicitarea cerinŃelor finanŃatorului şi informaŃiile solicitate de acesta. FinanŃatorul sprijină solicitantul în înŃelegerea cerinŃelor şi asteptărilor pe care le are cu privire la proiect. Materialele puse la dispoziŃia solicitantului precizează clar cerinŃele şi aşteptările. În plus, finanŃatorul poate fi contactat (direct sau prin intermediari) şi răspunde întrebărilor pentru că urmăreşte să aleagă cea mai buna aplicaŃie dintre aplicaŃii foarte bune şi ele. FinanŃatorul trebuie privit ca o instituŃie responsabilă cu privire la proriile fonduri, doritoare să finanŃeze proiectele foarte bune şi nu ca o instituŃie care urmăreşte doar să respingă cât ma multe proiecte. A cunoaşte cât mai multe lucruri despre finanŃator este o obligaŃie.

Modulul 3

PROPUNEREA DE FINANłARE


Scopul modulului: Însuşirea cunoştinŃelor privind finanŃarea

În acest modul vom identifica componentele unei cereri de finanŃare şi etapele pregătirii

pentru scrierea proiectului.

3.1. Cererea de finanŃare

Cererea de finanŃare este o solicitare de sprijin (bani sau ajutor tehnic) pe care o adresaŃi

în scris unei instituŃii care promovează un program şi prin solicitantul se angajează să

rezolve o problemă de interes pentru finanŃator şi comunitate. În principiu, cererea de

finanŃare precizează finanŃatorului:

- de ce aveŃi nevoie de bani;

- de câŃi bani aveŃi nevoie;

- cum şi când îi veŃi folosi;

- ce schimbări va aduce;

- cum veŃi evalua schimbarea;

- cum puteŃi inspira încredere că veŃi folosi finanŃarea

- ce avantaje oferiŃi finanŃatorului în urma finanŃării primite.

FinanŃatorul este cel care stabileşte regulile pe baza cărora aşteaptă să fie efectuată

activitatea pentru care va da bani.

� să definească noŃiunile de cerere de finanŃare, gândire în proiect;

� să expliciteze componentele unei cereri de finaŃare;

� să expliciteze demersul de pregătire pentru scrierea cererii de finanŃare.

� să analizeze diferite formulare ale cererilor de finanŃare.

Cererea de finanŃare odată acceptată devine o promisiune şi un angajament. În cererea de

finanŃare se promite rezolvarea problemei şi respectarea planului propus. Promisiunea şi

angajamentul sunt de natură morală, dar, odată obŃinută finanŃarea ele capătă caracter

legal Acest lucru trebuie să fie implicit în propunerea de finanŃare.

Înainte de a completa cererea de finanŃare, aplicantul va verifica dacă este eligibil. Spre

exemplu, în cazul proiectelor Parteneriate Comenius Regio cel care doreşte să aplice va

studia obiectivele şi lista acŃiunilor (vezi exemplul următor. Sursa:

http://www.uncjr.ro/docs/n518_d1.pdf)

Tabelul 3.1. Parteneriatul Comenius Regio – scurtă descriere

Titlul apelului LLL. Programe de educaŃie şi formare pentru întreaga viata – apel 2010

Program LLL – Comenius Regio, parteneriate şcolare, reŃele, mobilitate

ReferinŃa apelului 2009/C 247/09 EAC/41/09

Buget global 1 016 milioane euro pentru întreg programul; cofinanŃarea este de până la 75%

Data de depunere 19 februarie 2010

Rezumat Parteneriatele Comenius Regio propun întărirea dimensiunii europene a educaŃiei prin

promovarea de activităŃi de cooperare intre autorităŃile locale şi regionale cu rol în educaŃie

Domeniu EducaŃie - Formare | Cultura - Media | Tineret

Cine poate să-şi

prezinte candidatură?

AutorităŃi locale şi regionale cu rol în educaŃie

Regiuni State Membre UE, SpaŃiul Economic European, Turcia, CroaŃia şi Macedonia

Parteneriatul Comenius Regio implica 2 parteneriate regionale. Fiecare dintre acestea trebuie sa fie constituit din:

- o autoritate locala/regională (Consiliu JudeŃean, Consiliu Local sau altă instituŃie cu rol în educaŃie) ;

- cel puŃin o instituŃie de învăŃământ;

- cel puŃin o instituŃie de educaŃie non formala sau informala (cluburi sportive sau de tineret, asociaŃii ale părinŃilor, centre de formare,

muzee, etc.)

AplicaŃia trebuie depusă numai de către autoritatea locală sau regională cu rol în educaŃie.

Pentru căutarea de parteneri: baza de date online MORE realizată de către Consiliul Europei în cooperare cu Comitetul Regiunilor şi

Consililul Comunelor şi Regiunilor din Europa: http://www.loreg.coe.int/more/

Obiective:

• să ajute regiunile participante să dezvolte bune practici şi să schimbe bune practici, să creeze instrumente care să

vizeze cooperarea transfrontalieră durabilă şi să ofere cadrelor didactice, elevilor şi personalului administrativ o

experienŃă europeană privind procesul de învăŃare;

• să dea ocazia autorităŃilor şcolare din diferite regiuni să lucreze împreună pe diferite teme de interes;

• să promoveze cooperarea între autorităŃile locale/regionale cu rol în educaŃie.

Exemple de acŃiuni finanŃate

- Reuniuni ale proiectului între toate instituŃiile implicate ca partener;

- Schimburi de profesori şi elevi implicaŃi în activităŃile proiectului (incluzând vizitele de studiu);

- Schimburi de experienŃă şi bune practici între regiunile/autorităŃile locale partenere;

- Studii, cercetare;

- ConferinŃe, seminarii, ateliere de lucru;

- Redactarea, publicarea şi diseminarea documentaŃiei legate de activităŃile de cooperare;

- Pregătirea lingvistică a profesorilor şi elevilor;

- ActivităŃi de autoevaluare;

- Diseminarea experienŃei dobândite şi a rezultatelor obŃinute în cadrul proiectului.

Componentele propunerii/cererii de finanŃare

Componentele obişnuite ale unei propuneri de finanŃare suntenumerate mai jos. Dacă

finanŃatorul nu dă alte indicaŃii, componentele trebuie prezentate în următoarea ordine:

1. Scrisoarea însoŃitoare - scrisoarea care însoŃeşte propunerea.

2. Pagina de titlu - cuprinde coordonatele organizaŃiei aplicante şi câteva informaŃii despre

proiect.

3. Rezumat - sintetizează cererea scurt şi concis (se scrie ultimul).

4. Prezentarea echipei/organizaŃiei - descrie calificarea echipei proiectului/organizaŃiei şi îi

stabileşte credibilitatea.

5. Descrierea problemei - documentează necesităŃile la care se referă propunerea de

finanŃare.

6. Obiective - stabileşte rezultatele precise, măsurabile şi ordonate în timp.

7. ActivităŃi/Metode - descrie activităŃile şi strategiile (la nivel de pachete şi individuale),

inclusiv produsele software care vor fi folosite pentru obŃinerea rezultatelor dorite.

8. Rezultate aşteptate - descrie clar care vor fi rezultatele imediate după încheierea

activităŃilor.

9. Partenerii - prezintă echipele/organizaŃiile partenere în realizarea proiectului şi rolul lor,

inclusiv responsabilităŃi.

10. Evaluarea - planul de stabilire a gradului de atingere al obiectivelor şi al folosirii

metodelor, la nivel de metode, tehnici şi instrumente.

11. Bugetul - oferă un rezumat detaliat pe categorii al veniturilor şi cheltuielilor proiectului.

12. Continuarea proiectului - descrie cum va finanŃa organizaŃia proiecul după sfârşitul

perioadei de finanŃare; ce se întâmplă după terminarea proiectului.

13. Riscurile – factorii de risc şi criteriile prevăzute pentru suspendarea proiectului.

14. Anexe - documentele care se ataşează proiectului.

3.2. Formulare de aplicaŃie

În cele ce urmaeză sunt prezentate diverse formulare de aplicaŃie, aşa cum au fost ele în

vigoare la diverse momente de timp, pentru diverse programe.

Formularul 1.

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUłIONALĂ (STRUCTURA DOSARULUI DE CANDIDATURĂ) Titlul proiectului: InstituŃia şcolară: datele de identificare precizate complet. Directorul de proiect: numele, funcŃia, date de contact. IndicaŃi data debutului proiectului: (durata maximă a proiectului: 3 ani) PrecizaŃi data finalizării proiectului:

I. DESCRIEREA PROIECTULUI A. Titlul: B. PriorităŃi vizate: În care din următoarele categorii se încadrează proiectul? / IndicaŃi, în ordine descrescătoare, maximum 3 priorităŃi, pe o

scară de la 1 la 3. • Însuşirea unei culturi tehnologice: _____________ • Ameliorarea procesului învăŃării limbilor: _____________ • Dezvoltarea competenŃelor transversale ale personalului didactic: _____________ • Utilizarea unor noi metode pedagogice: _____________ • Orientarea şcolară şi profesională: _____________ • Deschiderea şcolii spre lumea extra-şcolară: _____________ • Promovarea spiritului întreprinzător/ de iniŃiativă / a creativităŃii: _____________

FinanŃatorul îşi rezervă dreptul de a refuza una sau alta dintre priorităŃi. C. Grup(uri) Ńintă: SpecificaŃi de asemenea şi numărul persoanelor implicate.

II. Identificarea nevoilor la care răspunde proiectul

A. Care este principala prioritate a instituŃiei dvs. şcolare? B. Care sunt cauzele posibile ale acestei situaŃii?

III. OBIECTIVELE PROIECTULUI A. Care este obiectivul general al proiectului? B. PrecizaŃi obiectivele secundare ale proiectului (formulate în legătură cu nevoile / problemele constatate).


IndicaŃi avantajele implicării Dvs în scrierea unei aplicaŃii şi prefiguraŃi posibile „dezavantaje”.

IV. Calendarul activităŃilor

PrecizaŃi, în funcŃie de priorităŃi, problemele de rezolvat şi acŃiunile şi/sau produsele de realizat pentru fiecare an. IndicaŃi de fiecare dată responsabilul/responsabilii, grupul/grupurile Ńintă şi numărul persoanelor implicate.

Anul I: Anul II: Anul III:

V. EVALUAREA PROIECTULUI

A. Cine va evalua proiectul? Evaluarea internă: Evaluarea externă (facultativă): Ce indicatori de evaluare vor fi utilizaŃi pe parcursul realizării proiectului? B. Prin ce mijloace / instrumente vor fi verificaŃi aceşti indicatori (ex: chestionare, interviuri, comentarii etc.)? C. Rezultate aşteptate: D. Rezultate ale întrevederilor / contactelor avute, în etapa pregătitoare, cu instituŃia parteneră sau cu o instituŃie care a

realizat un proiect similar (experienŃa în proiecte!)

VI. VALORIFICAREA PROIECTULUI PRIN TRANSFER / DISEMINARE

A. Care sunt activităŃile transferabile ale proiectului şi care sunt costurile pe care le presupune acest transfer? La nivelul instituŃiei şcolare: La nivel regional: La nivel naŃional: B. Care sunt modalităŃile de diseminare a rezultatelor obŃinute? La nivelul instituŃiei şcolare / regional /naŃional / internaŃional:

VII. INFORMAłII COMPLEMENTARE:

Care este compoziŃia grupului care conduce proiectul şi care este rolul fiecărei persoane implicate? VIII: BUGETUL SOLICITAT: Linii bugetare: detaliate pe fiecare an, însumate pentru întregul proiect, prezentat sub forma tabelară CHELTUIELI DE PERSONAL (SALARII, CAS, ŞOMAJ, CONTRIBUłIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE, COLABORĂRI, CONVENłII CIVILE)

CHELTUIELI INDIRECTE (regie):

COSTURI ALE ACłIUNILOR ÎNTREPRINSE ÎN VEDEREA REALIZĂRII PRIECTULUI :

CHELTUIELI DE INFORMARE / DOCUMENTARE (Cheltuieli materiale / MobilităŃi: vizite de studiu, participări la manifestări ştiinŃifice interne şi internaŃionale în concordanŃă cu tematica proiectului, taxe de acces, cheltuieli de transport şi cazare):

MATERIALE, OBIECTE DE INVENTAR (MATERIALE CONSUMABILE INCLUSIV REACTIVI, COMPONENTE, COSTURI PENTRU ACCES LA INFRASTRUCTURA DE CERCETARE A TERłILOR): COSTURI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR CERCETĂRII (cheltuieli de editare – publicare, acŃiuni în vederea valorificării rezultatelor):

CHELTUIELI DE CAPITAL (ECHIPAMENTE, SOFTWARE/UPGRADING ÎN PROPORłIE DE MAX. 30% DIN VALOAREA GRANTULUI):

IX. Listă de verificare

Formularul 2.

PROIECT DE COOPERARE INTER-INSTITUłIONALĂ

Tipul proiectului / Domeniul în care se încadrează proiectul:

I. INSTITUłIA ŞCOLARĂ CARE PROPUNE PROIECTUL: SE FURNIZEAZĂ TOATE DATELE DE IDENTIFICARE.

Responsabilul proiectului: numele, funcŃia, date de contact. II. InstituŃii asociate şi co-responsabili: se indică aceleaşi date ca mai sus.

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1. Titlul proiectului: Cuvinte cheie care descriu proiectul: III.2. Descrierea sumară a proiectului (furnizaŃi în anexă o descriere detaliată): III.2.1. Obiective: III.2.2. Metodologia utilizată: III.2.3. Calendarul proiectului: III.2.4. Repartizarea sarcinilor între parteneri: III.2.5. Indicatori de evaluare: III.2.6. Difuzarea rezultatelor: IV. Bugetarea (tabel): IV.1. Cost global: IV.2. Credit solicitat finanŃatorului: IV.3. Alte surse de bugetare şi suma alocata astfel: IV.4. Utilizarea creditului furnizat de finanŃator: IV.5. Deplasări de documentare, instruire, cercetare sau expertiză: IV.6. Burse de formare în cercetare: IV.7. SusŃinere documentară, publicare (tipărire şi WEB): IV.8. Materiale şi produse ştiinŃifice necesare: IV.9. ContribuŃii la cheltuieli de funcŃionare: V. Avize de participare(ale directorului instituŃiei care solicită cererea de finanŃare şi ale partenerilor): Semnături, Data,

VI. Listă de verificare a actelor necesare.

Un al treilea model de formular este prezentat în Anexa 2.


ComparaŃi modul în care se diferenŃaiază cerinŃele în aplicaŃiile prezentate, în funcŃie de tipul proiectului.

Echipa proiectului

Disemina-rea

Identificarea problemei

Elaborarea aplicaŃiei

Implemen-tarea

Evaluarea

3.3. Pregătirea pentru scrierea unei aplicaŃii

Informarea cu privire la finanŃări lansate

- Pentru a fi informat cu privire la finanŃările lansate vă puteŃi înregistra la un grup de

persoane interesat în primirea de informaŃii cu privire la proiecte sau înregistraŃi-vă pe

lista unui program sau agenŃii. VeŃi primi informaŃii şi dacă va adresaŃi inspectorului ISJ

care răspunde de proiectele derulate de ISJ sau şcolile aferente.

Etapele care pregătesc scrierea unei aplicaŃii sunt următoarele:

- Documentarea cu privire la program (priorităŃile, obiectivele, beneficiarii, cine poate

candida etc.)

- Documentarea cu privire la finanŃator (ce proiecte a mai finanŃat, câte etc.)

- Decizie cu privire la eligibilitatea Dvs. ca solicitant. Dacă nu sunteŃi siguri că sunteŃi

eligibili adresaŃi-vă direct finanŃatorului sau reprezentantului acestuia în Ńara noastră,

inspectoratului şcolar judeŃean etc.

- Documentarea cu privire la o nevoie sau problemă majoră de rezolvat.

- Prefigurarea rezolvării.

- Studiul materialelor suport şi a formularului cererii de finanŃare.

- StabiliŃi componenŃa propriei echipe şi a echipelor partenere.

Pregătirea pentru scrierea aplicaŃiei presupune şi cunoaşterea ciclului proiectului:

Figura 3.1. Ciclul proiectului

Rezumat


IndicaŃi avantajele implicării Dvs în scrierea unei aplicaŃii şi prefiguraŃi posibile „dezavantaje”.

Cerearea de finanŃare: Instrument care descrie nevoile /problema necesar a fi rezolvată prin proiect, demersul rezolvării, rezultatele finale obŃinute etc. şi modul în care proiectul este implementat. Cererea de finanŃare, odată acceptată, reprezintă un angajament ferm cu prvire la realizarea proiectului. Formularele de aplicaŃie solicită un set de informaŃii cheie, aceleşi epntru fiecare program, la care se adaugă câteva specifice unei categorii de programe. Pe parcursul timpului, pe măsură ce finanŃarea de proiecte s-a dezvoltat formularele de aplicaŃie au devenit tot mai complexe (nu neaparat complicate) urmărind să solicite informaŃiile care să asigure finanŃatorul de faptul că proiectul va conduce la rezultatele prefiguate. Pregătirea pentru proiect presupune buna cunoaştere a finanŃatorului şi respectiv a materialelor suport oferite de acesta. Cunoaşterea ciclului proiectului este neapărat necesară pentru buna elaborare a aplicaŃiei.

Modulul 4

MODUL DE GÂNDIRE SPECIFIC MANAGEMENTULUI PROIECTULUI

După parcurgerea acestui modul, cursanŃii vor fi capabili:

Scopul modulului: Fundamentele modului de gândire specific managementului de

proiect

În acest modul vom explicita modul în care managerul de proiect abordează proiectul,

pornind de la identificarea unei probleme şi terminând cu diseminarea rezultatelor.

4.1. Identificarea unei nevoi/probleme posibil a fi soluŃionată printr-un proiect

Identificarea ideii proiectului se poate face apelând la următoarele demersuri:

1. Analiza situaŃiei beneficiarilor şi identificarea unei probleme majore de rezolvat, a

unei nevoi de acoperit sau nevoia de acoperit a cărei rezolvare este accesibila;

2. Construirea unei argumentaŃii în jurul acestei probleme, argmentaŃia fiind centrată

pe importanŃa şi urgenŃa rezolvării problemei;

3. Definirea soluŃiei vizate, a scopului şi obiectivelor proiectului;

4. Precizarea activităŃilor corelate obiectivelor şi estimarea costurilor şi resurselor

umane şi materiale necesare şi a celor disponibile;

5. Prezentarea propunerii de proiect forului de decizie.

Ideea proiectului poate fi găsită prin: reflecŃie asupra/în:

•

� să definească modul de gândire specific managementului proiectului;

� să expliciteze modul specific de gândire în relaŃie cu conŃinutul

formularului de aplicaŃie;

� să descrie explicit completarea fiecărui element al formularului de

aplicaŃie.

• Compararea situaŃiei ideale cu cea existentă;

• ReflecŃie asupra experienŃei personale;

• Proiecte anterioare sau în derulare;

• DiscuŃii şi consultări cu persoane din acelaşi domeniu de activitate;

• Brainstorming;

• Contactul cu un proiect asemănător.

RelaŃia dintre proiect şi problemă este strânsă, proiectul fiind menit să rezolve o

pronlemă:

Figura 4.1. Proiectul înseamnă schimbare

Problema - SituaŃie sau un complex de situaŃii cu conotaŃii negative care afectează

un grup de oameni, o comunitate, sau întreaga societate la un moment dat.

Analiza situaŃiei cu deficitare conduce la identificarea problemei care trebuie să

îndeplinească câteva condiŃii:

• să fie o problemă majoră (aceasta trebuie să fie o problemă reală, nu un simptom

sau o soluŃie);

• să poată fi argumentată prin studii, cercetări, opinia specialiştilor;

• să fie importantă şi urgentă;

• Să poată fi rezolvată de organizaŃia dvs./împreună cu partenerii.

Cele mai multe dintre formularele de aplicaŃie solicită justificarea importanŃei şi a urgenŃei

rezolvării problemei. Următorul set de întrebări este util pentru a identifica răspunsurile

menite să convină finanŃatorul de faptul că problema care se doreşte a fi rezolvată prin

proiect este una MAJORĂ!

• Poate fi problema rezolvata intr-un interval de timp dat/determinat realist?

• Ce impact ar avea rezolvarea problemei asupra grupurilor implicate?

• Ce s-ar întâmplă dacă problema nu ar fi rezolvată?

Problemă Schimbare Proiect

• Se încadrează problema în priorităŃile guvernamentale, regionale, sectoriale etc?

• Se încadrează problema în priorităŃile finanŃatorului? Dar în cele ale instituŃiei

Dvs.

La descrierea problemei echipa proiectului va urmări ca problema să îndeplinească în plus

următoarele cerinŃe:

• Problema este reală, orientată spre nevoi şi nu spre ofertă

• Problema este concretă, nu abstractă.

• Problema este rezolvabilă.

• Problema are efecte negative serioase.

Pentru a selecta problema din mai multe variante posibile se poate apela la completarea

unui tabel de tipul următor. Criteriile de evaluare ca şi calificativele de apreciere pot fi

decise de membrii echipei, de comun acord.

Tabelul 4.1. Instrument de selecŃie a unei probleme din mai multe variante posibile

EnunŃul problemei Problema 1/

EnunŃul 1

Problema 2/

EnunŃul 2

Problema 3/

EnunŃul 2

ImportanŃa problemei

UrgenŃa problemei

Fezabilitate

Suport din partea celor interesaŃi

….

Punctaj final

Uneori abordarea problemei majoră este inaccesibilă echipei proiectului. Pentru a lua o

decizie corectă cu privire la problema de rezolvat este utilă realizarea unei analize SWOT.

Tabelul 4.2. Analiza SWOT –este posibilă rezolvarea problemei prin proiect? F

acto

ri i

nter

ni

Puncte tari

• Echipă motivată pentru realizarea

proiectului

• Adeziune faŃă de obiectivele proiectului

• Spirit de echipă

• Comunicare bună şi susŃinută, schimb

eficient de informaŃii

• .....

Puncte slabe

• Roluri insuficient definite

• Implicarea unor membrii în prea multe proiecte

• TendinŃă de ocolire a căilor oficiale de

comunicaŃie şi preferarea celor noficiale

• Spiritul critic excesiv al unora dintre membrii

echipei

• .....

Fac

tori

ext

erni

OportunităŃi

• Proiectul este valorizat de politica

educaŃională şi beneficiază de o susŃinere

sporită din partea comunităŃii

• .....

Blocaje/ AmeninŃări/Riscuri

• Formalism exagerat la nivelul instituŃiilor de

apartenenŃă a unor parteneri

• ......

Analiza SWOT este utilă şi prefigurării succesului echipei proiectului.

Descrierea problemei trebuie să facă referire şi la grupurile implicate/vizate prin proiect. În

acest scop prezintă interes identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări:

• Care sunt persoanele, grupurile, instituŃiile afectate de problemă?

• Care sunt interesele şi poziŃiile grupurilor faŃă de problema respectiva?

• Ce ar avea de câştigat fiecare grup dacă problema ar fi rezolvata?

• Care este gradul de implicare şi care sunt resursele pe care fiecare grup le poate

investi în proiect?

• Care este grupul Ńintă al proiectului (categoria de persoane cărora li se adresează

proiectul)?

• Care sunt beneficiarii proiectului (categoria de persoane care vor avea de câştigat

în urma proiectului)?

4.2. Rezumatul proiectului

Rezumatul proiectului sintetizează, de regulă într-o singură pagină, informaŃiile referitoare

la proiect.

• Titlul proiectului şi acronimul. Acronimul trebuie să fie sugestiv pentru tema proiectului.

• Cuvintele cheie – maximum cinci, ca la un articol;

• Durata proiectului – calculată în luni;

• Programul/domeniul în care se încadrează proiectul;

• FinanŃatorul;

• Justificarea necesităŃii proiectului;

• The state of the art – stadiul actual al problematicii proiectului, la nivel internaŃional,

naŃional, regional, local şi instituŃional;

• Scopul şi obiectivele specifice ale proiectului;

• O descriere scurtă a activităŃilor principale ale proiectului, stabilite în concordanŃă cu

obiectivul principal al proiectului;

• Rezultatele precise pe termen lung/scurt;

• Grupul/grupurile Ńintă şi beneficiarii rezultatelor proiectului;

• Impactul şi eficienŃa estimată a proiectului în funcŃie de criteriile specifice şi de tipul de

proiect;

• Costurile estimate: costurile totale reclamate de realizarea proiectului, finanŃarea

solicitată, posibilităŃile de autofinanŃare.

4.3. FinalităŃile proiectului

Scopul proiectului - răspunsul direct, general, la problema identificată. Acest răspuns

descrie o situaŃie pozitivă, ameliorată a problemei, datorită implementării proiectului

propus. El reprezintă rezolvarea problemei, aşa cum a fost ea formulată în etapa de

identificare a nevoilor;

In formularea scopului trebuie să se regăsească (mai mult sau mai puŃin explicit):

• Justificarea proiectului;

• O scurtă descriere a produsului final;

• MenŃionarea subproduselor (rezultate intermediare per etape);

• Obiectivele proiectului.

Formularea scopului trebuie să ia în considerare următoarele:

• Scopul să fie atractiv pentru grupurile implicate în proiect;

• Scopul să justifice suficient existenta proiectului;

• Scopul să fie exprimat ca stare finala, nu ca mijloc;

• Un proiect înseamnă un scop (fără “şi”).

Obiectivele pe termen scurt ale proiectului (obiectivele specifice):

• Reprezintă contribuŃii la atingerea scopului;

• Reprezintă răspunsul la întrebarea “ce doreşti să obŃii în final?” şi nu “ce vrei

să faci?”

• Dacă există un singur mod de a realiza obiectivul, el este de fapt o activitate;

• Nu se recomandă formularea a mai mult de 3-4 obiective ...

Formularea unui obiectiv specific - reŃetǎ generalǎ:

• Sǎ (un verb de acŃiune şi o stare care sǎ reflecte indicatorul de performanŃǎ) al

(grup-Ńintǎ) … până la (standard de performanŃǎ) … într-un timp de (perioadǎ de

timp) cu un cost total nu mai mare de (costul estimativ).

Sau ...

• FormulaŃi enunŃul scurt şi concis!

• Nu folosiŃi conjuncŃia „şi” pentru a despărŃi doua propoziŃii - daca se întâmplă acest

lucru, s-ar putea să fie vorba de două obiective.

• Nu folosiŃi cuvântul „prin” - acesta obligă la explicaŃii cu privire la modul în care va fi

atins obiectivul. Aceste explicaŃii fac obiectul unei alte secŃiuni

Lessel (200, p. 30) sugerează o listă de verificare a corectitudinii stabilirii obiectivelor

proiectului:

Tabelul 4.3. Listă de verificare a obiectivelor

OBIECTIV = un rezultat scontat ce trebuie obŃinut în efortul de

atingere a scopului proiectului.

EVALUABIL!!!

CUANTIFICABIL!!!

Criterii/cerinŃe formulate la nivel de obiectiv general respectiv specific Bine Mediu Slab

1 Obiectivul proiectului corespunde aşteptărilor finanŃatorului?

2 Obiectivul proiectului este formulat clar şi exact, ca şi cum ar fi fost deja atins?

3 Obiectivul proiectului este realist (poate fi atins?)

4 Obiectivul proiectului este clar şi complet formulat, fără elemente contradictorii?

5 Se precizează clar în ce interval de timp va fi atins obiectivul?

6 Există timpi de rezervă?

7 Se precizează clar ce cheltuieli, inclusiv volum de muncă, sunt necesare pentru

îndeplinirea obiectivului?

8 Este măsurabilă atingerea obiectivului?

9 Se precizează metodele şi instrumentele prin care va fi măsurată atingerea

obiectivului?

10 Există în etapa preliminară repere care pot sugera întreruperea proiectului dacă

acesta nu evoluează în direcŃia dorită.

11 Obiectivul parŃial este prevăzut cu criterii de întrerupere (suspendare a procesului)

Total

Indicatorii – asigură monitorizarea derulării proiectului şi vizează informaŃia necesară

pentru a determina progresul (evoluŃia proiectului în direcŃia atingerii obiectivelor). Ei

răspund la întrebarea „Cum ştiu dacă ce s-a planificat este în curs de realizare sau dacă s-

a realizat deja?” Un indicator oferă, pe cât posibil, o unitate de măsură clar definită şi

criterii care să expliciteze calitatea, cantitatea sau organizarea în timp a rezultatelor.

Notă: proiectele de cercetare exploratorie ridică probleme de formulare a scopului, care nu

poate descrie cu exactitate produsul.

S – SPECIFIC (specific)

M – MĂSURABIL (measurable)

SMART A - ABORDABIL / ACCESIBIL (attainable)

R – REALIST (relevant)

T – ÎNCADRABIL ÎN TIMP (time-bound)

Tabelul 4.4. Matrice logică

IntervenŃia

Logica

Indicatori de

verificare ai

obiectivelor

Surse de

verificare

Ipoteze

Obiective

generale

Scopul

proiectului

Rezultate

ActivităŃi

Mijloace Costuri

4.4. Pentru cine facem proiectul?

Realizarea proiectului are ca scop, în general, schimbarea în bine a situaŃiei unui grup de

beneficiari.

• Grup Ńintă – grup de populaŃie (numit uneori “grup dezavantajat), vizat în proiect, şi

din care un anumit număr este posibil să fie selectat ca beneficiari direcŃi.

• Beneficiari – acei indivizi asupra cărora proiectul are impact; se regăsesc în

activităŃile proiectului. Beneficiarii proiectului trebuie cuantificaŃi.

Beneficiarii pot fi:

� DirecŃi – cei pentru care sunt activităŃile proiectului;

� IndirecŃi – care beneficiază în mod indirect de pe urma proiectului, prin

schimbarea produsă asupra beneficiarilor direcŃi.

Buna cunoaştere a grupului Ńintă şi a beneficiarilor reprezintă o condiŃie a identificării unei

probleme reale, urgente. Nevoile şi problemele acestora pot fi investigate prin anchetă

scrisă sau interviu, prin focus grupuri, prin studiul unor documente, prin chestionarea

persoanelor cu care aceştia vin în relaŃie sau din mediul în care aceştia trăiesc sau îşi

desfăşoară activităŃile.

4.5. Fundamentarea teoretică a proiectului

Fundamentarea proiectului explicitează teoriile pe care se fundamentează proiectul,

identifică elementul de noutate şi originalitate al proiectului, prin raportare la teorie şi

explicitează elementele care fac acest proiect competitiv la nivel naŃional sau internaŃional.

4.6. ActivităŃile proiectului

ActivităŃile proiectului sunt toate activităŃile necesare obŃinerii rezultatelor. În prezentarea

activităŃilor se descriu doar cele aflate sub controlul direct al proiectului, nu şi cele realizate

de alte grupuri sau organizaŃii.

Sugestii privind formularea activităŃilor:

• Sunt formulate ca acŃiuni, nu ca stări finale;

• AveŃi grijă să treceŃi toate activităŃile relevante şi realiste!

• Nu menŃionaŃi activităŃi de genul: “solicitarea primei transe din finanŃare”, sau “plata

salariaŃilor”!

• La eşalonarea în timp, nu trebuie trecute lunile reale (ianuarie, februarie, etc.)!

AtenŃie !!! Dacă pentru un obiectiv nu se poate defini decât o activitate, înseamnă că

obiectivul respectiv este, de fapt, o activitate!!

În descrierea activităŃilor se ia în considerare:

• EnunŃarea fiecărei activităŃi în parte (doar cele esenŃiale);

• Specificarea responsabilului activităŃii respective;

• Specificarea resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp);

• Descrierea organizării secvenŃelor în timp şi a modului în care interferează/se

corelează activităŃile.

Instrumentele de lucru utile în managementul activităŃilor proiectului, pentru controlul

timpului:

Acestea sunt următoarele:

• Divizarea structurală a activităŃilor (DSA);

• Diagrame cu bare: Calendarul (Diagrama Gantt);

• ReŃelele de tip:

o Tehnica Evaluării Repetate a Programului (PERT - Program Evaluation and

Review Technique);

o Metoda Drumului Critic (CPM - Critical Path Method);

o Metoda Diagramelor de PrecedenŃă (PDM - Precedence Diagram Method);

o Tehnica Evaluării Grafice Repetate a Programului (GERT - Graphical

Evaluation and Review Technique).

Divizarea structurată a activităŃilor (DSA) este un instrument cu următoarele funcŃii:

• Facilitează împărŃirea proiectului în sarcini şi activităŃi de întindere mai mică;

• Permite identificarea ansamblului sarcinilor necesar a fi realizate;

• Sprijină stabilirea consensului referitor la îndeplinirea sarcinilor;

• Contribuie la încadrarea activităŃilor în timp;

• Facilitează stabilirea costurilor.

DSA – ca plan de lucru, necesită repartiŃia sarcinilor pe niveluri de structurare a activităŃilor:

• Nivelul 1 – etapizarea: identificarea principalelor etape ale proiectului: pregătirea,

organizarea, implementarea, evaluarea şi încheierea. Etapizarea facilitează urmărirea

activităŃilor proiectului. Etapizarea presupune organizarea activităŃilor în pachete de

activităŃi. În literatură există sugestia de a numerota şi denumi pachetele. în general şi

diseminarea se include intre activităŃi.

• Nivelul 2 – principalele activităŃi: identificarea principalelor activităŃi de realizat pentru

atingerea obiectivelor pentru fiecare etapă în parte;

• Nivelul 3 – subactivităŃi: divizarea tuturor activităŃilor principale într-un set de

subactivităŃi pentru a putea finaliza proiectul.

Această abordare pe verticală este denumit arbore. Arborele facilitează identificarea

următoarelor informaŃii:

• Durata unei sarcini;

• Necesarul de persoane per sarcină;

• CompetenŃele acestor persoane;

• FuncŃiile acestor persoane;

• Rezultatele la nivel de etapă.

Ca urmare, utilizând aceste informaŃii se poate preciza planul de realizare al proiectului:

Tabelul 4.5. Plan de realizare a proiectului

Matricea Gantt este un instrument de planificare de tipul diagramă cu bare. El explicitează

succesiunea în timp a activităŃilor proiectului şi modul în care acestea se petrec

concomitent sau succesiv:

Tabelul 4.5. Matrice Gantt

Activitate

L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8

Activitate 1

Activitate 2

Activitate 3

PLAN DE REALIZARE A PROIECTULUI Denumirea proiectului - Structură cadru -

An Etapa Obiective ActivităŃi Categorii de

buget1

Necesar resurse financiare

(Valoare lei)

Termen de decontare

Rezultate livrate pe etapă

….

I. ….

1.1. …

1.2. …

1.3. …

II. …

2.1. …

2.2. …

2.3. …

…

Activitate 4

Activitate …..

Graficele Gantt au dezavantajul că nu arată interdependenŃele dintre activităŃi şi

evenimente (evidenŃiate însă de reŃele, care furnizează o reprezentare pictorială a

întregului program).

Metoda drumului critic (MDC) reprezintă succesiunea de activităŃi şi evenimente critice

care formează un drum continuu (o cale continuă) între începutul şi sfârşitul proiectului.

Drumul critic se referă la activităŃile care trebuie să aibă loc înaintea altor activităŃi.

• Drumul critic reprezintă drumul cel mai lung (ca durată) din întregul proiect.

• Sunt cazuri în care pot exista şi mai multe drumuri critice, egale ca durată.

• Orice întârziere a evenimentelor sau activităŃilor de pe drumul critic va duce în mod

automat la o întârziere a proiectului în sine.

• Întrucât drumul critic este cel mai lung drum din reŃea, celelalte drumuri trebuie să fie

ori egale cu acesta (DC multiple) ori mai mici decât acesta.

• Prin urmare, trebuie să existe evenimente şi activităŃi care pot fi îndeplinite înainte ca

ele să fie de fapt necesare.

Prin metoda drumului critic se calculează următoarele:

• Cea mai timpurie dată la care o activitate poate să înceapă sau să se termine, precum

şi cea mai timpurie dată la care un proiect se poate finaliza;

• Cea mai îndepărtată dată la care o activitate poate să înceapă sau să se termine fără

să aibă ca efect finalizarea mai târzie a programului;

• Cât de mult poate fi întârziată fiecare activitate fără să cauzeze finalizarea cu

întârzierea altor activităŃi;

• Ce activităŃi sunt critice? Ce activităŃi vor conduce la întârzierea proiectului dacă sunt

întârziate?

Figura 4.1. Graf

Strategia indică abordarea/strategia necesară reuşitei proiectului, activităŃile care sunt

necesare şi specificarea resurselor de care este nevoie pentru reuşita proiectului.

4.7. Echipa proiectului şi Comunicarea în proiect

Echipa proiectului funcŃionează în condiŃii de parteneriat. Partenerii se selectează din

rândurile unor instituŃii sau entităŃi. Directorul de proiect reprezintă instituŃia coordonatoare,

instituŃie care are funcŃia de contractor financiar principal al proiectului. FuncŃiile directorului

de proiect includ (GherguŃ si Ceobanu, 2009, p. 116-119):

• Coordonarea şi supervizarea ştiinŃifică, financiară, administrativă a proiectului;

• RelaŃionarea cu finanŃatorul, spre care înaintează rapoarte periodice elaborate cu

concursul echipei proiectului;

• Principal responsabil pentru derularea proiectului, la nivelul de exigenŃă planificat;

• Principal beneficiar al fondurilor solicitate şi primite de la finanŃator, pe care le distribuie

echipelor partenere;

• Responsabil de repartizarea costurilor pe capitole bugetare şi de încadrarea

• Organizează auditul intern şi extern al proiectului;

• Are drepturi depline asupra rezultatelor proiectului.

Partenerii pot fi contactaŃi şi selectaŃi de directorul de proiect (acesta este cel care are, de

regulă, ideea proiectului şi iniŃiativa de a înainta o propunere) dar se poate constitui şi prin

contribuŃii directe la ideea proiectului şi negociere, caz în care ideea proiectului nu aparŃine

exclusiv directorului de proiect sau unui membru al instituŃiei coordonatoare. SelecŃia

partenerilor ar trebui să aibă la bază strict competenŃele acestora dar, în multe situaŃii,

selecŃia se face în baza unor colaborări anterioare. Acest considerent nu trebuie neapărat

respins, un colaborator de nădejde este preŃios dar trebuie să aibă şi competenŃe în

domeniul temei proiectului. Partenerii sunt numiŃi uneori contractanŃi secundari. Un

reprezentant al fiecărui contractant secundar semnează formularul aplicaŃiei dar el este în

relaŃie directă cu contactantul principal şi nu cu finanŃatorul. ResponsabilităŃile partenerilor

sunt:

• Răspund numai de realizarea sarcinilor care le-au revenit, adică de cele negociate

anterior depunerii aplicaŃiei sau stabilite după primirea finanŃării;

• Au drept de utilizare a rezultatelor proprii şi drepturi limitate asupra celor obŃinute prin

proiect (înafara unor prevederi prevăzute în contractul iniŃial);

Directorul de proiect şi responsabilii din partea echipelor partenere constituie echipa de

management al proiectului. DistribuŃia sarcinilor între parteneri este un atu pentru reuşita

proiectului.

Echipa proiectului poate apela, dacă activităŃile o cer, la serviciile unor experŃi sau

prestatori de servicii, numiŃi subcontractanŃi. Ei prestează o muncă sau servicii care nu pot

fi realizate de membrii echipei proiectului şi care sunt limitate ca volum, durată şi costuri. Ei

răspund direct faŃă de contractantul principal.

Comunicarea în proiect poate avea următoarele forme:

• Internă – comunicarea în cadrul echipei de proiect. De buna comunicare internă

sunt responsabili toŃi membrii proiectului, principala responsabilitate revenind

însă directorului de proiect sau coordonatorilor echipelor partenere. Există

practica medierii comunicării dintre echipe de către responsabili dar această

mediere este adeseori ineficientă şi generează conflicte. Autorii acestui ghid sunt

adepŃii comunicării directe, în reŃea.

• Externă. Comunicarea externă vizează comunicarea cu finanŃatorul,

comunitatea etc. În majoritatea proiectelor la capitolul comunicare externă se

specifică dacă proiectul are nevoie de acoperire media (de ce? cum? sub ce

aspecte?)

4.8. Planul financiar al proiectului

Planul financiar al proiectului precizează principalele capitole bugetare. Structura planului

bugetar, la nivel de detaliu, diferă de la un tip de proiect la altul.

Orice structură cuprinde însă următoarele capitole bugetare, acestea reies foarte bine din

planul bugetar general al proiectului:

Tabelul . Planul bugetar al proiectului (Proiecte IDEI)

Nr.

crt.

Denumire capitol buget Valoare anul ...

(lei)

Valoare anul ...

(lei)

Valoare anul ...

(lei)

Valoare totala

(lei)

1. Cheltuieli de personal

2. Cheltuieli indirecte (regie)

3. MobilităŃi

4. Cheltuieli de logistică

Total

Planul bugetar anual al proiectului are o structură asemănătoare.

Orice structura de tipul prezentat este însoŃită de detalii care servesc încadrării cheltuielilor

într-un capitol bugetar sau limitează bugetul la nivel de capitol.

În Anexa 2 (formularul 3) este prezentată structura unui plan financiar.

4.9. Rezultatele proiectului

Cu referire la rezultatele proiectului este importată anticiparea lor la nivelul tuturor

categoriilor: concrete/livrabile, afectiv-atitudinale etc.

Rezultatele proiectului sunt diverse. Tipologia rezultatelor include:

o Livrabile/Concrete: ex. cărŃi, postere, pps-uri etc.

o CompetenŃe: ex: competenŃe de cercetare, capacităŃi de informare etc.

o Atitudini: scepticism, curiozitate etc.

Valori: rolul cunoaşterii în dezvoltarea personală, rolul ştiinŃei, rolul cunoaşterii tradiŃiilor

etc.

La capitolul Rezultate se vor descrie “produsele” tangibile pe care finanŃatorul le va obŃine

în schimbul sprijinului său:

o Rapoarte anuale de progres.

o Raport final.

o Baze de date.

o Prototipuri de dispozitive.

o Servicii (formare).

o Recunoaştere în articole publicate.

Raportarea rezultatelor

• PublicaŃii în reviste recunoscute, de specialitate.

• Prezentări la conferinŃe şi simpozioane şi publicaŃii în documentele manifestărilor

ştiinŃifice.

• Difuzarea rezultatelor pe Internet sau difuzarea lor pe suport electronic.

• Găzduirea de ateliere sau seminarii.

SUGESTIE: Nu amânaŃi difuzarea până în ultimul an al proiectului

4.10. Controlul şi evaluarea în proiect

Controlul realizat în proiect vizează atingerea obiectivelor specifice, calitatea şi cantitatea

rezultatelor parŃiale şi oferă informaŃii privind buna desfăşurare a proiectului. Dacă proiectul

nu evoluează în direcŃia dorită controlul permite semnalarea şi aplicarea unor conduite de

remediere.

Controlul presupune realizarea unor rapoarte interne, a unor evaluări de rezultate parŃiale,

a unor autoevaluări periodice. Membrii echipei proiectului furnizează directorului de proiect

rapoarte periodice şi completează fişe de activitate.

Evaluarea - aprecierea modului in care s-a desfăşurat proiectul (PROCESUL) şi realizarea

obiectivelor acestuia (PERFORMANłA).

Evaluarea practicată în proiect este o evaluare de proces şi rezultate. Ea răspunde

întrebărilor privind:

- Cum şi când va fi evaluat proiectul?

- Ce aspecte vor fi evaluate? De ce?

Evaluarea rezultatelor se realizează în baza unor criterii prestabilite (furnizate de

finanŃator) sau stabilite la nivel de proiect. Evaluarea de proces vizează demersul de

atingere a obiectivelor (de stabilire a rezultatelor).

Evaluarea externă se poate realiza cu ajutorul unui expert extern echipei proiectului sau

instituŃiilor din care provin membrii echipei proiectului.

4.11. Diseminarea, continuarea şi durabilitatea proiectului

Diseminarea răspunde la întrebările:

• Cum vom împărtăşi rezultatele şi experienŃele?

• Cui vom împărtăşi rezultatele şi experienŃele dobândite?

• Cum facem cunoscute rezultatele proiectului?

• Pe cine interesează: finanŃatori, alte organizaŃii similare sau din domeniu, publicul

larg.

Mijloace de diseminare: pliante, broşuri, afişe, publicaŃii, seminarii, mese rotunde,

conferinŃe si comunicate de presa

În scop de diseminare se specifică: obiective, scurta descriere, finanŃator, date de contact.

Continuarea proiectului priveşte:

• Cum putem continua proiectul dacă …?

• Ce continuitate va avea proiectul?

Durabilitatea priveşte asigurarea funcŃionării activităŃilor proiectului după terminarea

proiectului. La acest capitol

• ExplicaŃi cum se asigura funcŃionarea « produselor » proiectului;

• PrezentaŃi direcŃii de dezvoltare a proiectului.

• ExplicaŃi cum va propuneŃi să continuaŃi activitatea după ce ce fondurile solicitate se

termină.

• LuaŃi în discuŃie posibilele strategii de comercializare.

Impactul proiectului

În general, proiectul are impact asupra grupurilor Ńintă, partenerilor din proiect şi a mediului

extern: comunităŃii şcolare, şcoala ca organizaŃie, comunităŃii locale, unităŃilor şcolare din

vecinătate.

Rezumat

Tema de reflecŃie nr. 4

IdentificaŃi o persoană care a participat la un proiect şi chestionaŃi persoana pentru a afla cât mai multe date despre proiectul respectiv (problemă, obiective, grup Ńintă, beneficiari, activităŃi, evaluare, rezultate, diseminare etc.).

Modul de gândire specific managementului de proiect este centrat pe reuşită, este proiectiv, interactiv şi proactiv

şi promovează o abordare sistemică şi critică a proiectului, în toate etapele sale. Managerul de proiect priveşte

proiectul ca pe un proces complex, evolutiv şi în care sunt implicaŃi factori interni şi externi, în continuă

interacŃiune. Nu conŃinutul formularului de aplicaŃie influenŃează aspectele supuse reflecŃiei ci modul de imagina,

descrie şi realiza proiectul determină o structură a formularului de aplicaŃie. Gândirea managerială abordează

toate secvenŃele proiectării: identificarea problemei, prefigurarea soluŃiei şi formularea obiectivului, precizarea şi

organizarea activităŃilor, selectarea echipei şi distribuŃia rolurilor şi responsabilităŃilor, controlul şi evaluarea

rezultatelor şi a procesului obŃinerii lor, raportarea şi împărtăşirea rezultatelor şi experienŃelor şi prefigurarea

direcŃiilor de continuare dezvoltare a proiectului. Managementul de proiect reprezintă deci un job complicat,

presupune cunoştinŃe, logică, perseverenŃă şi ...intuiŃie.

Modulul 5

SUGESTII DE SUCCES şi CE FACEM CU PROPUNERILE RESPINSE?


Scopul modulului: Să-şi însuşească un mod de acŃiune/reacŃiune în situaŃii de succes

respectiv eşec.

În acest modul vom explicita acŃiunile de întreprins pentru a asigura succesul proiectului

respectiv reacŃia la eşecul aplicaŃiei.

Evaluarea unei aplicaŃii

Evaluarea unei aplicaŃii atrage după sine, ca efecte, acceptarea sau respingerea aplicaŃiei.

Figura 5.1.Procesul de evaluare

� să expliciteze criteriile de evaluare a unei aplicaŃii;

� să identifice strategiile care asigură succesul unui proiect;

� să precizeze reacŃia la propunerile respinse;

� să expliciteze eficient fiecare element al formularului de aplicaŃie;

� să precizeze relaŃia între criteriile de evaluare a aplicaŃiei şi cauzele

respingerii propunerilor.

Propunere de proiect

Evaluare Implementare Propunere acceptată?

Altă propunere DA

NU

Evaluarea unei aplicaŃii se face în baza unor criterii clar definite.

Criteriile de evaluare a aplicaŃie identifică aspectele valorizate de finanŃator:

• Merite ştiinŃifice şi tehnice generale ale propunerii.

• Fezabilitatea proiectului.

• ContribuŃii posibile ale proiectului la misiunea specifică a finanŃatorului.

• CompetenŃele iniŃiatorului propunerii, experienŃa sa în domeniu.

• Calificare, abilităŃi şi experienŃa în domeniu a personalului ştiinŃific cheie.

• Realismul costurilor proiectului propus

Spre exemplu, criteriile de evaluare specificate în formularele de proiect sunt:

Tabelul 5.1. Criterii de evaluare - exemple

Criterii de evaluare a proiectelor COMENIUS 1 – proiecte noi

1. Dovedirea utilităŃii proiectului. 2. Precizarea clară a obiectivelor şi concordanŃa lor cu nevoile şcolii. 3. Descrierea impactului proiectului. 4. Descrierea activităŃilor în concordanŃă cu obiectivele proiectului. 5. RelevanŃa proiectului pentru dezvoltarea şcolii. 6. RelevanŃa produselor finale pentru tema aleasă. 7. Diseminarea rezultatelor. 8. Evaluarea şi monitorizarea proiectului. 9. Integrarea proiectului în curriculum-ul şcolar. 10. Cooperarea la nivelul parteneriatului. 11. Participarea elevilor în proiect. 12. Utilizarea noilor tehnologii ICT. 13. ConcordanŃa între activităŃi şi tabelul bugetar.

Criterii de evaluare a proiectelor şcolare – reînnoiri 1. ConcordanŃa între descrierea activităŃii şi impactul în anul 2003-2004, cu obiectivele

proiectului. 2. Descrierea activităŃilor pentru anul 2004-2005 în concordanŃă cu rezultatele aşteptate. 3. RelevanŃa activităŃilor de diseminare. 4. Strategia de evaluare. 5. Dimensiunea europeană. 6. ConcordanŃa între conŃinutul proiectului şi tabelul bugetar.


ComparaŃi criteriile de evaluare prezentate mai sus şi formulaŃi criteriile după care aŃi evalua Dvs. proiect de dezvoltare a şcolii Dvs.


SelectaŃi trei cauze din lista de mai sus şi arătaŃi cum aŃi proceda pentru a evita să va fie respins proiectul din cauza lacunei selectate.

5.2. Cauzele respingerii propunerilor

De ce sunt respinse cele mai multe propuneri? Pentru că:

1. Nu sunt respectate instrucŃiunile finanŃatorului;

2. Nu sunt depuse până la termenul limită (deadline);

3. Descrierea depăşeşte numărul de pagini specificat;

4. Lipsesc semnăturile, ştampile şi atestatele (cover letter).

5. Organizării logice slabe.

6. Lipsei detaliilor.

7. Lipsei de anticipare a obiecŃiilor ce ar putea fi ridicate de către recenzenŃi.

8. Strategiei proaste.

9. Neluării în considerare a obiectivelor finanŃatorului

10. Depăşirii bugetului.

Daca propunerea dvs. este respinsa . . .

� SolicitaŃi copii ale comentariilor recenzenŃilor; studiaŃi-le cu atenŃie şi obiectivitate;

� AflaŃi ce fel de proiecte au fost finanŃate;

� DiscutaŃi cu responsabilul programului posibilitatea înaintării din nou a proiectului;

� CăutaŃi alte agenŃii finanŃatoare care ar putea fi interesate de proiectul dvs.

� RescrieŃi propunerea şi înaintaŃi-o încă o dată.

sau -

� AdmiteŃi ca nu există “piaŃa” pentru acest proiect şi găsiŃi altceva.

5.3. Sugestii de asigurare a succesului

Sugestiile de succes constau într-un set de reguli de respectat cu referire la procesul de

propunere

Regula nr. 1: UrmaŃi întotdeauna şi cuvânt cu cuvânt instrucŃiunile furnizate de

finanŃator pentru pregătirea propunerilor

Regula nr. 2. VerificaŃi că aŃi înŃeles interesele, obiectivele şi cerinŃele finanŃatorului.

• InformaŃi-vă cu privire la obiectivele finanŃatorului.

• AflaŃi ce fel de proiecte au fost finanŃate în trecut.

• ContactaŃi alŃi ofertanŃi deja finanŃaŃi.

Regula nr.3: AsiguraŃi-vă că propunerea dvs. răspunde intereselor, obiectivelor şi

cerinŃelor finanŃatorului

• DocumentaŃi-vă (în baza bibliografiei celei mai recente);

• PrecizaŃi în formular modul în care proiectul dvs. răspunde intereselor şi

obiectivelor finanŃatorului.

• CereŃi sfaturi de la responsabilul programului, de la colegi sau de la alŃi

directori de proiect sau cercetători. Pe cel dintâi întrebaŃi-l ce fel de proiecte

au fost sprijinite, descrieŃi-i proiectul dvs. şi cereŃi-i sugestii, pe ceilalŃi

solicitaŃi-i să citească o primă schiŃă a propunerii dvs. şi să vă critice în mod

constructiv sau să vă dea copii ale propunerilor lor acceptate.

Regula nr. 4. ÎntocmiŃi un proiect înainte de a redacta aplicaŃia.

a) AnticipaŃi:

• Ce scop / obiective vă propuneŃi să atingeŃi?

• Ce acŃiuni veŃi realiza, în mod concret?

• De ce resurse aveŃi nevoie?

• Care sunt costurile estimate.

b) AlcătuiŃi o listă cu ce veŃi avea nevoie:

• ReferinŃe bibliografice şi informaŃii necesare (date, imagini etc.).

• Materiale şi echipamente.

• PreŃuri ale echipamentelor.

• AutorizaŃii.

• Scrisori de accept şi de explicitare a competenŃei, din partea

colaboratorilor.

c) RealizaŃi un plan concis, cu termene realiste.

d) AlcătuiŃi o echipă şi atribuiŃi sarcini specifice.

• .PrecizaŃi cine ce face în proiect.

Regula nr. 5: FinalizaŃi scrierea aplicaŃiei înainte de deadline:

• LăsaŃi timp suficient colegilor pentru a vă citi schiŃa respectiv propunerea

de proiect şi a face o critică / sugestii constructive LăsaŃi timp suficient

pentru obŃinerea semnăturilor necesare.

• LăsaŃi timp suficient pentru corecturi şi verificare

Regula nr. 6: OferiŃi detaliile necesare

• OferiŃi detalii dar numai pe cele importante;

• FiŃi concis.

Regula nr. 7: FiŃi persuasiv şi convingător prin:

ConvingeŃi prin logică!

• OrganizaŃi-vă logic propunerea astfel încât ea să fie clară celui care o

citeşte.

• AnticipaŃi obiecŃiile recenzenŃilor şi răspundeŃi la ele.

• SemnalaŃi abordările alternative; discutaŃi detaşat plusurile şi minusurile

lor.

ValorizaŃi proiectul:

• De ce este propunerea dvs. importantă pentru finanŃator?

• De ce propunerea dvs. este importantă pentru dvs.?

• IdentificaŃi şi alŃi beneficiari (direcŃi şi indirecŃi)?

ConvingeŃi prin autoritate!

• FurnizaŃi referinŃe, întocmai cum aŃi face într-un articol ştiinŃific.

• PuneŃi accentul pe succesele dvs. anterioare în activităŃi similare!

ConvingeŃi prin entuziasm realist !

• FolosiŃi un limbaj pozitiv— utilizaŃi: “realizăm”, “putem” şi evitaŃi: “dacă”,

“ar putea”, “ar fi posibil”, “s-ar putea”, ”e riscant”;

• ExprimaŃi ideile ca nişte afirmaŃii, nu ca negaŃii.

Regula nr. 8. OferiŃi evaluatorului o prezentare clară a proiectului:

UşuraŃi-i recenzorului sarcina de a identifica caracteristicile importante ale

proiectului dvs.

• FolosiŃi titluri şi subtitluri pentru îndrumarea recenzării şi revelarea

organizării logice;

• FolosiŃi aldine sau cursive pentru evidenŃierea aspectelor importante.

FolosiŃi liste, figuri şi tabele.

• Pentru claritate.


SelectaŃi trei cauze din lista de mai sus şi arătaŃi cum aŃi proceda pentru a evita să va fie respins proiectul din cauza lacunei selectate.

• Pentru evidenŃiere.

• Pentru economisirea spaŃiului

FurnizaŃi referinŃe

• Pentru a da autoritate argumentelor dvs.

• Pentru a va demonstra experienŃa semnificativă

Regula nr. 9. RedactaŃi cât mai îngrijit:

• AranjaŃi aşezarea în pagina în aşa fel ca textul să nu se întrerupă în locuri

nepotrivite.

• NumerotaŃi toate paginile.

• FolosiŃi un antet sau subsol al paginii pentru a identifica toate paginile

care Ńin de propunerea dvs. (Ele s-ar putea rătăci în timpul copierii şi

recenzării.)

• CorectaŃi prezentarea cu atenŃie şi folosiŃi un corector ortografic.

• VerificaŃi ca fiecare dintre copii sa fie lizibilă şi completă, dacă se cer mai

multe copii.

Regula nr. 10. PrefiguraŃi utilizarea rezultatelor.

• PrecizaŃi dezvoltarea proiectului;

• ExplicaŃi cum se va susŃine proiectul după încheierea finanŃării.

Rezumat

Evaluarea propunnerii de proiect reprezintă un demers care trebuie anticipat de echipa proiectului şi pregătit prin consultarea listei de verificare (plasată la finele formularului de aplicaŃie) şi prin studierea criteriilor de evaluare, de asemenea specificate de finanŃator. In plus, în literatura de specialitate se menŃionează, sub forma de reguli de urmat, o serie de sugestii care privesc asigurarea succesului propunerii.

ExerciŃiul 1. ExemplificaŃi relaŃia ilustrată în figura următoare. Eseu de o pagină.

Figura 1. De la politici la schimbare prin ... proiect

ExerciŃiul 2. Orice proiect presupune anticiparea unor riscuri. Spre exemplu, un director de proiect,

profesor fără competenŃe manageriale şi foarte solicitat la catedră şi în viaŃa familială poate

reprezenta un risc mare pentru succesul proiect. Dacă directorul este solicitat la catedră dar are

competenŃe manageriale atunci riscul poate fi mediu.

AnalizaŃi riscul la care se supune un director de proiect care îşi alege echipa din rândul prietenilor şi

nu în funcŃie de competenŃele acestora cu referire la activităŃile proiectului.

ExerciŃiul 3. IdentificaŃi un set de formulare ale diferitelor programe şi identificaŃi diferenŃele cu

privire la costurile eligibile şi neeligibile. MotivaŃi neeligibilitatea unor costuri.

ExerciŃiul 4. În baza documentări pe Internet întocmiŃi o listă cu 5 finanŃatori, alŃii decât cei

prezentaŃi în lucrarea de faŃă.

Politici

Programe

Strategii

Surse de finaŃare

Proiecte

Efecte

SARCINI PENTRU PORTOFOLIU Lucrările 1, 2, 3 sunt obligatorii pentru toŃi cursanŃii. Ele reprezintă etapele unui proiect a cărui titlu şi acronim îl fixaŃi Dvs. Prin cele patru teme Dvs. veŃi elabora o propunere de finanŃare. Sarcina de evaluare nr. 1:

PropuneŃi o problemă a cărei soluŃionare să aducă instituŃiei la care lucraŃi rezolvarea unei situaŃii deficitare. VerificaŃi ca formularea problemei să răspundă cerinŃelor explicitate în materialul suport de curs. PrefiguraŃi soluŃia prin formularea obiectivului general şi indicaŃi grupul Ńintă şi beneficiari (maxim 2 pagini) Sarcina de evaluare nr. 2:

FormulaŃi obiectivele care se doresc a fi atinse pentru rezolvarea problemei care stă la baza proiectului. Pentru fiecare obiectiv indicaŃi activităŃile şi rezultatele care urmează a fi obŃinute. PrecizaŃi modalităŃile de diseminare a rezultatelor livrabile. PrecizaŃi care este impactul proiectului Dvs. Sarcina de evaluare nr. 3:

ÎmpărŃiŃi activităŃile în etape, precizaŃi necesarul de materiale şi stabiliŃi costurile. Pentru fiecare activitate distribuiŃi responsabilităŃi membrilor echipei. (maxim 2 pagini)

Sarcina de evaluare nr. 4:

RedactaŃi rezumatul proiectului. (maxim o pagină). Notă: puteŃi lucra pe un formular de aplicaŃie, la alegerea Dvs. Bibliografia 1 Boyle, Denis, 2001. Procesul de planificare strategică. În: Manualul Gower de management. Bucureşti, Editura

CODECS

2 Calota, M., Iosifescu, S., Jidveanu, O., 2002. Ghid pentru evaluarea proiectelor educaŃionale europene, Agentia

Nationala Socrates

3 Cornescu, Viorel, Marinescu, Paul, Curteanu, Doru, Toma, Sorin 2004. Management. De la teorie la practică.

Bucureşti, Editura UniversităŃii

4 GherguŃ, A., Ceobanu, C., 2009. Elaborarea şi managementul proiectelor în medii educaŃioanle. Ghid practic. Iaşi,

Polirom

5 JoiŃa, Elena, 2000. Management educaŃional. Iaşi, Polirom

6 Lessel, W., 2007. Managementul proiectelor. Cum să planificăm cu succes proiecte şi să le transpunem cu succes

în practică. BucuresŃti, All. Pocket Bussines

7 Newton, R., 2008. Management de proiect pas cu pas. Cum să planificaŃi şi să conduceŃi un proiect de succes.

Bucureşti, Meteor Press

8 Ortan, F., Chira, C., 2006. Indrumător metodic pentru managemnetul proiectelor educaŃionale. Oradea, Editura

UniversităŃii din Oradea

9 Sadler, Philip., 2001. Principiile managementului. În: Manualul Gower de management. Bucureşti, Editura

CODECS

10 Shuster, C., Mocanu, M. 2005. Managementul proiectelor. Bucureşti, Editura CH Beck

11 Tudorică, R., 2005. Introducere în managementul educaŃional. Bucureşti, Editura Meronia

12 Turney, J., R., Smester, S., J., 2004. Manualul Gower de Management de proiect. Bucureşti, Editura CODECS

Anexa 1. Ghid privind Programul SecveŃial Comenius Programul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii 2010 - PS Comenius: Formare continua pentru personalul implicat

în educaŃie, din învăŃământul preuniversitar

AgenŃia NaŃionala pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formarii Profesionale (ANPCDEFP)

Programul Comenius se concentrează pe primul nivel al învăŃământului: preşcolar, primar şi secundar. Se adresează

tuturor membrilor comunităŃii educaŃionale: elevi, profesori, autorităŃi locale, asociaŃii ale părinŃilor, organizaŃii

neguvernamentale, institute de formare a profesorilor, universităŃi şi alŃi membri ai personalului educaŃional.

MobilităŃi individuale: Formare continua pentru personalul implicat în educaŃie, din învăŃământul

preuniversitar

Obiectivul acestei acŃiuni este acela de a contribui la îmbunătăŃirea calităŃii educaŃiei şcolare, ferind cadrelor didactice

posibilitatea de a participa la formare profesională într-o altă Ńară decât cea în care muncesc sau trăiesc în mod obişnuit.

În acest fel, participanŃii sunt încurajaŃi să îşi îmbunătăŃească deprinderile şi cunoştinŃele practice de predare/ orientare/

consiliere/ management şi să dobândească o mai bună înŃelegere privind educaŃia şcolară din Europa.

Activitatea de formare trebuie să aibă o puternică orientare europeană în ceea ce priveşte tematica abordată şi profilul

formatorilor şi al participanŃilor.

În toate situaŃiile, formarea trebuie să aibă loc într-o altă Ńară participantă la Programul de ÎnvăŃare pe tot

parcursul vieŃii şi trebuie să îmbrace una dintre formele următoare:

• curs structurat de dezvoltare profesională pentru personalul din domeniul educaŃiei şcolare, cu o puternică orientare

europeană în ceea ce priveşte tematica abordată şi profilul formatorilor şi al participanŃilor, cu o durată de cel puŃin

5 zile de lucru

• activitate de observare sau plasament (de ex. "observaŃie la locul de muncă") într-o şcoală, întreprindere sau

organizaŃie implicată în educaŃia şcolară (de ex. ONG, autoritate publică)

• participare la o conferinŃă sau la un seminar european organizate de o reŃea Comenius, un proiect multilateral

Comenius, o AgenŃie NaŃională sau o asociaŃie europeană reprezentativă, implicată activ în domeniul educaŃiei

şcolare, atunci când se consideră că acest lucru contribuie la atingerea obiectivelor menŃionate mai sus.

Formarea pentru care se acordă finanŃare trebuie să fie legată de activităŃile profesionale ale candidatului şi să se

refere la orice aspect al educaŃiei şcolare, ca de exemplu:

- Deprinderi practice, tehnici şi metodologii de predare

- ConŃinutul şi organizarea educaŃiei şcolare

- Managementul educaŃiei şcolare

- Sistemele sau strategiile din domeniul educaŃiei şcolare

Cine poate beneficia

Personalul (didactic şi nedidactic) din domeniul educaŃiei şcolare, precum şi profesorii şomeri sau profesorii care îşi

reiau profesia după o perioadă de întrerupere a activităŃii. Formatorii de profesori.

Cine poate candida

CandidaŃi individuali, în mod normal prin intermediul instituŃiei în care lucrează (a se vedea tipurile de şcoli descrise în

partea introductivă a capitolului Comenius din Partea a II- a a acestui ghid). Atunci când nu există o astfel de instituŃie

de origine (în cazul foştilor profesori sau al profesorilor şomeri), canditatură se poate depune direct la AgenŃia

NaŃională.

Durata minimă: 1 zi

Durata maximă: 6 săptămâni

Se consideră PRIORITĂłI NAłIONALE (stabilite în concordanŃă cu politica educaŃională a Ministerului

EducaŃiei, Cercetării şi Inovării pentru învăŃământul preuniversitar) următoarele:

• Cadre didactice cu dizabilităŃi/ nevoi speciale (2 puncte);

• Cadre didactice care au vârsta sub 35 de ani (3 puncte);

• Cadre didactice care nu au mai beneficiat niciodată de grant Comenius- formare continuă în LLP sau în programul

anterior SOCRATES (2puncte);

• Categorii de profesori mai putin reprezentate în activităŃile de formare derulate până în prezent: educatori, invatatori,

consilieri psihopedagogici (2 puncte);

• Cadre didactice care lucreaza cu elevi de etnie rroma în procent semnificativ (minimum 25%), sau care lucreaza în

scoli pentru elevi cu nevoi speciale.

• Cadre didactice care lucrează cu elevi de etnie rroma în procent semnificativ (minimum 25%), sau care lucreaza în

scoli pentru elevi cu nevoi speciale.

• Se va menŃiona concret în formularul de canditatură, la sectiunea D.3, cerinta 1, care este procentul acestor elevi din

numarul total al elevilor cu care lucreaza candidatul (2 puncte);

• Cadre didactice din scoli situate în mediul rural sau în zone defavorizate (Zimnicea, Cugir, Copsa Mica) stabilite ca

atare prin act normativ.

Se va menŃiona aceasta situatie în formularul de canditatură la sectiunea C.3: “Localitatea” (localitatea unde se afla

institutia în care isi desfasoara activitatea candidatul) (2 puncte);

Atentie! Numele localitatii sa fie insotit de mentiunea “rural” sau “urban”.

• ActivităŃi de formare de tip job- shadowing/ plasament în instituŃii (1 punct);

1. Cursuri care abordeaza tema combaterii oricaror forme de discriminare: de sex, rasiala, etnica, religioasa,

de varsta, a persoanelor cu dizabilitati sau apartinand unor minoritati sexuale şi cursuri care combat

inegalitatea intre barbati şi femei (1 punct).

ATENTIE! Punctele de prioritate se vor acorda doar daca la evaluarea calitativa proiectul de canditatură a primit de la

fiecare evaluator cel putin 60 de puncte.

DEPUNEREA CANDIDATURII

Incepand cu anul 2010 candidaturile la aceasta actiune trebuie transmise online, în limba romana, conform Ghidului

de completare a formularului de canditatură - CLICK aici pentru a accesa Ghidul şi Formularul; va recomandam sa

urmati cu strictete pasii indicati în Ghid.

DOCUMENTE NECESARE DEPUNERII CANDIDATURII:

• Formularul tip de canditatură pentru anul 2010: dupa ce a fost trimis on-line formularul se va tipari în doua

exemplare, care vor fi stampilate şi semnate în original atat de catre candidat cat şi de catre reprezentantul legal al

institutiei de origine;

• Formularul în format electronic

Numai pentru candidatii care NU REUSESC sa transmita formularul online, şi care utilizeaza functia „Create Email

Attachment”.

Fisierul format .xml trebuie trimis pe adresa [email protected], anexat la un mesaj care va avea

obligatoriu ca titlu

COM-10- IST- Numele şi prenumele candidatului. Fisierul nu trebuie sa contina semnaturi sau stampile scanate.

• Confirmarea transmiterii candidaturii online, tiparita

• Descrierea activităŃii de formare (1 exemplar)

Descrierea activităŃii de formare este un document necesar în dosarul de canditatură, indiferent de tipul stagiului ales. în

situatia în care stagiul de formare a fost ales din baza de date, Catalogul COMENIUS/ GRUNDTVIG (http://

ec.europa.eu/ education/ trainingdatabase/),

se va anexa descrierea stagiului asa cum apare ea în Catalog.

In situatia în care activitatea de formare NU a fost aleasa din baza de date (Catalogul COMENIUS/ GRUNDTVIG), se

va anexa o descriere completa oferita de institutia organizatoare a stagiului, care sa contina toate datele urmatoare: titlul

şi tipologia activităŃii de formare, numarul de ore de formare, limba straina în care se desfasoara, grupul tinta, datele de

contact ale organizatorilor stagiului, obiectivele stagiului, pregatirea necesara pentru participarea la stagiu, metodologia

stagiului, modalitatile de evaluare a stagiului, programul zilnic, perioada stagiului, costurile.

• Invitatia din partea institutiei organizatoare a stagiului, doar pentru activităŃile de formare de tip job-

shadowing / plasament (1exemplar);

• Declaratie privind activităŃile de valorizare (diseminare si/ sau exploatare) intreprinse de persoanele care au mai

beneficiat în perioada1999-2009 de finantare pentru mobilitati de formare continua Comenius. Declaratia va fi semnata

de candidat, semnata şi stampilata de conducatorul institutiei şi avizata de inspectorul responsabil cu gestionarea

programelor comunitare şi a problematicii de integrare europeana de la ISJ (1 exemplar);

Pentru modelul de declaratie a persoanelor care au beneficiat de finantare, dati CLICK aici.

ATENTIE!

Daca se descopera ca un candidat aprobat pentru finantare a mai beneficiat în trecut de un grant de formare continua şi

nu a depus Declaratia privind activităŃile de valorizare (diseminare si/ sau exploatare), iar dupa scaderea punctelor de

prioritate de care a beneficiat pe nedrept se constata ca se situeaza sub punctajul candidatilor aprobati pentru finantare

la runda respectiva, acesta va trebui sa restituie grantul acordat.

• Persoanele cu dizabilitati/ nevoi speciale, care solicita finantare suplimentara pentru cheltuieli de subzistenta şi

transport, vor prezenta în dosarul de canditatură documentul oficial care atesta situatia speciala în care se gasesc.

Confirmarea primirii candidaturii

In termen de cel mult 30 de zile de la termenul limita lista candidaturilor sosite va fi publicata pe site- ul ANPCDEFP.

NU se vor atasa documente nesolicitate în dosarul de canditatură!

TERMENE LIMITA DE DEPUNERE A CANDIDATURILOR:

15.01. 2010 - numai pentru stagiile care urmeaza sa se desfasoare incepand din sau dupa 1 mai 2010

30.04. 2010 - numai pentru stagiile care urmeaza sa se desfasoare incepand din sau dupa 1 septembrie 2010

15.09.2010 - numai pentru stagiile care urmeaza sa se desfasoare incepand din sau dupa 1 ianuarie 2011

Toate activităŃile de formare trebuie sa inceapa cel mai tarziu la data de 30 aprilie 2011.

INSTRUCTIUNI PRIVIND MODUL DE TRIMITERE A DOSARULUI DE CANDITATURĂ

• Documentele menŃionate la punctul 2 se trimit toate intr- o singura folie de plastic introdusa apoi intr- un singur plic

format A4. Va rugam sa evitati plicurile captusite tip „burduf”.

• Va rugam sa specificati pe plic: Pentru Programul Sectorial Comenius – Mobilitati individuale de formare continua.

• Candidaturile vor fi trimise obligatoriu prin posta la urmatoarea adresa:

Agentia Nationala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei şi Formarii Profesionale, Bucuresti, Calea

Serban Voda nr. 133, etaj 3, sector 4, cod postal 040205.

Candidatii sunt sfatuiti sa obtina din partea Companiei de curierat (ex. Posta Romana, alte companii) dovada

expedierii candidaturii şi sa o pastreze.

Fiecare candidat va depune o singura optiune pentru activitatea de formare, în caz contrar se resping automat toate

optiunile.

ANPCDEFP nu va accepta candidaturi trimise în acelasi plic de mai multi candidati.

Candidatii trebuie sa solicite institutiei organizatoare a activităŃii de formare, inainte de completarea formularului de

canditatură, acceptul de inscriere provizorie (puteti consulta oferta de cursuri de formare accesand pagina http://

ec.europa.eu/ education/ trainingdatabase/).

Acesta trebuie pastrat de catre candidat şi nu se anexeaza la dosarul de canditatură.

Un candidat poate primi finantare pentru COMENIUS- mobilitati individuale de formare continua doar o

singura data din bugetul anului 2010.

BUGET

• Pentru activităŃi de formare cu durata de până la 7 zile, valoarea grantului acordat nu va depasi 1800 euro.

• Pentru activităŃi de formare cu durata cuprinsa intre 8 zile şi maximum 6 saptamani, valoarea grantului acordat nu va

depasi 2000 euro.

Procentele estimative de buget alocate fiecarui termen limita sunt:

50% pentru 15.01.2010

25% pentru 30.04.2010

25% pentru 15.09.2010

In cazul în care candidaturile sosite la un termen nu vor asigura absorbtia bugetului disponibil, diferenta rezultata va fi

adaugata la bugetul 2010 pentru urmatorul termen limita, dar numai aferent celor din 2010.

CRITERII DE DEPARTAJARE A CANDIDATURILOR CU PUNCTAJE EGALE:

In cazul în care doua sau mai multe candidaturi vor obtine punctaje egale şi resursele financiare de care va dispune

ANPCDEFP pentru

Programul Sectorial Comenius nu va permite finantarea tuturor acestora, vor fi avute în vedere urmatoarele criterii de

departajare, în aceasta ordine:

• candidati care nu au mai primit niciodata finantare pentru Comenius- formare continua;

• candidati proveniti din mediul rural;

• candidati care predau o limba straina mai putin predata în Romania (in cazul profesorilor de limbi straine).

Pentru informatii suplimentare: http:// www.anpcdefp.ro/ programe/ llp/ referinta/ Apel_2010/

Apel_COM_2010.pdf

Ghidul candidatuluipart1_ro.pdf (0 KByte)

Ghidul Candidatuluipart2_ro.pdf (0 KByte)

Ghidul candidatuluipart2b_ro.pdf (0 KByte)

AXA 3 - Programul Operativ Regional - 3.1. - Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de

sanatate

Lansarea cererilor deschise de proiecte pentru POS Transport 2007-2013

POR: Axa 1 - Îmbunatatirea infrastructurii sociale - DMI 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea

infrastructurii educationale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesionala continua

POR: Ap 5 - Dezvoltarea durabilã şi promovarea turismului - DMI - 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilã a

patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe - termenul limita pentru Regiunea

Centru Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional “Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” din cadrul

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Formularul 3.

COMENIUS 1. PROIECTE ŞCOLARE CONłINUTUL DOSARULUI DE CANDIDATURĂ Formularele Comenius 1. se furnizează pe categorii: Proiecte noi (anul I), Reînnoiri parteneriale, Cazuri speciale: InstituŃii din România care se ataşează la un proiect în anul al II-lea, InstituŃie din România care a fost parteneră în anul 2001/2002, a fost respinsă la reînnoire la 1 februarie 2003, a continuat activitatea la proiect fără contract şi finanŃare şi se ataşează la proiect în anul al III-lea.

SecvenŃă din formularul de cerere de finanŃare din cadrul proiectelor PHARE Coeziune economică şi socială – componenta Dezvoltarea capitalului uman.

1.Descriere 1.1.Titlul 1.2. Localizare JudeŃ(e), regiune, oraş(e)

A se vedea secŃiunea 2.1.3. din Ghidul solicitantului pentru “ localizare”.

1.3.Suma solicitată de la Autoritatea Contractantă

Total costuri eligibile (Costul total al proiectului )

Suma solicitată de la Autoritatea Contractantă

% din costul total al proiectului

EURO EURO %

1.4. Rezumat Maximum 10 rânduri (includeŃi informaŃii privind (a) scopul proiectului, (b) grupurile Ńintă şi (c) principalele activităŃi. Vă rugăm să indicaŃi clar prioritatea, activitatea şi zona geografică specificate în Ghidul Solicitantului, în care se încadrează proiectul. A se vedea secŃiunea 2.1.3 din Ghidul Solicitantului şi Glosarul de Termeni (Anexa J) privind definirea localizării

proiectului şi grupurilor Ńintă.

Scopul proiectului şi principalele activităŃi trebuie să se regăsească şi în Matricea Cadrul Logic.

1.5. Obiective Maximum 1 pagina. DescrieŃi obiectivul general/obiectivele generale şi obiectivul specific al proiectului.

Obiectivele trebuie să se regăsească şi în matricea cadru logic.

A se vedea Scurta prezentare a Matricei Cadru Logic (Anexa K) şi Glosarul de Termeni privind definirea corectă a

termenilor de obiectiv general şi obiectiv specific ( scop) al proiectului.

1.6. Justificare Maximum 3 pagini. FurnizaŃi următoarele informaŃii: Pentru toate subsecŃiunile de mai jos, vă rugăm să urmăriŃi şi “Grila de Evaluare” ( SecŃiunea 2. RelevanŃa) din Ghidul

Solicitantului şi Glosarul de Termeni pentru înŃelegerea corectă a termenului “ RelevanŃă”.

(a) relevanŃa proiectului faŃă de obiectivele programului. Cum va contribui proiectul la atingerea obiectivelor programului?

(b) relevanŃa proiectului faŃă de priorităŃile programului . Nu este cazul. Nu se completează acest subpunct.

(c) identificarea nevoilor şi constrângerilor din regiunea/ zona Ńintă în care este localizat proiectul

Care sunt nevoile relevante privind Dezvoltarea Resurselor Umane din zona Ńintă în care este localizat proiectul şi

cum au fost ele identificate?

A se vedea şi analizele SWOT şi obiectivele privind Dezvoltarea Resurselor Umane specifice regiunii în care este localizat proiectul (Anexa L)

(d) lista grupurilor Ńintă şi numărul estimat al beneficiarilor direcŃi şi indirecŃi . IdentificaŃi grupurile Ńintă, beneficiarii direcŃi şi indirecŃi ai proiectului (conform definiŃiilor din Glosarul de

termeni.)

Vă rugăm să menŃionaŃi aici în mod explicit numărul persoanelor care vor beneficia în mod direct de serviciile

furnizate în timpul implementării proiectului (ex: număr de persoane angajate, instruite, beneficiare de consultanŃă,

consiliere etc.)

(e) motivele alegerii grupurilor Ńintă şi a activităŃilor.

ExplicaŃi care au fost motivele pentru care aŃi selectat grupurile Ńintă identificate mai sus, ale căror nevoi doriŃi să

le rezolvaŃi prin proiectul dumneavoastră.

(f) relevanŃa proiectului pentru grupurile Ńintă.

în ce măsură activităŃile prevăzute în proiect conduc la rezolvarea nevoilor identificate ale

grupurilor Ńintă selectate.

Pentru a avea o imagine concretă asupra componentei de buget, redăm mai jos formularul pentru buget specific

proiectelor menŃionate anterior (Phare – Dezvoltarea capitalului uman).

Anexa B. Bugetul proiectului1 Anul 1 Cheltuieli Unitate Numărul de unităŃi

Cost unitar (în EURO)

Costuri (în

EURO)2

1. Resurse umane

1.1 Salarii (cost total, personal local) 3 0 1.1.1 Tehnic Pe lună 0 1.1.2 Administrativ/ personal auxiliar Pe lună 0 1.2 Salarii (cost total, personal din afara tării, international) Pe lună 0

1.3 Diurna pentru deplasări/călătorii 4 0 1.3.1 în afara Ńării (personalul proiectului) pe zi 0 1.3.2 Local (personalul proiectului ) pe zi 0

1.3.3 ParticipanŃi la seminarii/conferinŃe 5 pe zi 0

Subtotal Resurse umane 0

2. Transport 6

2.1 Transport internaŃional 7 Pe zbor 0

2.2 Transport local 7 Pe lună 0

Subtotal Transport 0

3. Echipamente şi bunuri 8

3.1 Cumpărări sau inchirieri de vehicule 9 pe vehicul 0 3.2 Mobilier, echipamente, computere, echipamente de instruire etc. 0

3.3 Piese de schimb/echipamente pentru maşini,scule10 0 3.4 Altele (vă rugam specificaŃi) 0

Subtotal Echipamente şi bunuri 0

4. Costuri birou local proiect 11 4.1 Costuri vehicule ( benzină, verificări tehnice, etc) Pe lună 0 4.2 Chirie birou Pe lună 0 4.3 Consumabile - rechizite de birou Pe lună 0 4.4 Alte servicii : - tel/fax, Internet , electricitate/încălzire, intreŃinere; - alte servicii de birou; - materiale promoŃionale pregătire de solicitant în proiect, broşuri, pliante, cărŃi, adresă internet, etc

Pe lună

0

Subtotal costuri birou local/proiect 0

5. Alte costuri, servicii 12 5.1 PublicaŃii13 (ex. materiale promoŃionale, broşuri, pliante, cărŃi, pagini web , s.a) 0

5.2 Studii, cercetări 13 0 5.3 Costuri de audit (costuri de auditare a proiectului)14 0 5.4 Costuri de evaluare 0 5.5 Traduceri, interpreŃi 0 5.6 Servicii financiare (garanŃii financiare etc.) 0

5.7 Costul conferinŃelor/seminariilor 13 0 5.8 Costuri pentru vizibilitatea proiectului 0

Subtotal Alte costuri, servicii 0 6. Altele 6.1 software, licente 0 6.2 materiale de instruire şi surse de dezvoltare profesională (benzi video/audio, CD-uri, cărŃi, abonamente la reviste profesionale şi alte materiale similare relevante pentru proiect) 0

6.3 alte costuri direct legate de activităŃile proiectului, care nu sunt incluse în liniile de buget de mai sus, sunt justificate şi nu sunt total sub-contractate 0

Subtotal Altele 0

7. Subtotal costuri directe proiect (1-6) 0

8. Costuri administrative (maximum 7% din lina 7, total costuri directe proiect )

9. Total costuri eligibile proiect (7+ 8) 0 Pentru a vedea explicaŃiile suplimentare care se dau pentru a completa un astfel de buget, vizitează www.infoeuropa.ro, proiecte Phare.

Anexa 3. Surse de informare Delegatia Comisiei UE in Romania: www.infoeuropa.ro Ministerul Integrarii Europene: www.mie.ro ; www.finantare.ro Portalul UE: www.europa.eu.int Your Europe: www.europa.eu.int/youreurope EURES: http://europa.eu.int/eures/index.jsp NARIC: http://www.enic-naric.net/ MISSOC: http://europa.eu.int/comm/employment_social/soc-prot/missoc98/english/f_main.htm SOCRATES: http:/www.socrates.ro (www2.siu.no) Lifelong Learning Programme LLP : http://eacea.ec.europa.eu/llp/index_en.php

Recomandare: anunŃurile referitoare la termenele depunerilor de cereri de finaŃare pentu progamul LLP 20101 se găsesc în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 247/13

Glosar Program/ Program - un set de activităŃi sau proiecte care constituie o abordare integrată pentru

îndeplinirea scopului/obiectivelor organizaŃiei (bine definite, sistematice).

Project/Proiect - o acŃiune singulară sau un set de activităŃi specifice realizate pentru atingerea unui

scop/obiectiv.

Proposal/Propunere/Formularul aplicaŃiei de proiect - un document de planificare al unui set de

activităŃi ce urmează a fi întreprinse, cu specificarea resurselor necesare, a rezultatelor scontate,

elaborat pentru a obŃine o sursă de finanŃare.

Project team/Echipa proiectului – un grup de persoane implicat în realizarea proiectului.

Conducere/Board - un grup de persoane care sprijină dezvoltarea proiectului.

Direct assistance/asistenŃă directă - o donaŃie în bunuri, materiale sau servicii (nu în bani).

N/A (not applicable)/ nu e cazul - prescurtare referitoare la întrebări în formularul cererii de

finanŃare care nu se referă la organizaŃia dumneavoastră.

Per diem (diurna) - sume pentru acoperirea unor mici cheltuieli de către participanŃii la proiect.

RFP (Request for Proposals)/- solicitare de propuneri de finanŃare

Input /date/- informaŃiile de intrare ale unui proiect

Output/- rezultatele unui proiect

Date post:	19-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	selecta29
View:	1,169 times
Download:	6 times

Managementul proiectelor

Documents