Managementul lichidităţii din sistemul bancar - BNRbnr.ro/files/d/Noutati/Prezentari si...

1BANCA NABANCA NAŢŢIONALĂ A ROMÂNIEIIONALĂ A ROMÂNIEI

Managementul lichidităManagementul lichidităţţii ii din sistemul bancardin sistemul bancar

Dorina AntohiDorina AntohiDirector adjunctDirector adjunct

DirecDirecţţia Politică Monetară ia Politică Monetară şşi Modelare Macroeconomicăi Modelare Macroeconomică

BucureBucureşşti, 17 aprilie 2008ti, 17 aprilie 2008

COLOCVIILE DE POLITICĂ MONETARĂPolitica monetară: evoluţii şi provocări


IntroducereManagementul lichidităţii din sistemul bancar efectuat

de banca centrală• Definiţie: activitate importantă a băncii centrale constând în

cuantificarea cererii de lichiditate a sistemului bancar şi în furnizarea sau absorbirea volumului adecvat de lichiditate prin intermediuloperaţiunilor de piaţă;

• Rol: menţinerea obiectivului operaţional al politicii monetare la niveluri conforme cu deciziile de politică monetară, prin utilizarea setului de instrumente de politică monetară; în contextul strategiei inflation targeting obiectivul operaţional (explicit sau implicit) al politicii monetare este rata dobânzii pe termen scurt de pe piaţa monetară, banca centrală urmărind menţinerea acesteia în linie cu rata dobânzii de politică monetară;

• Maniera de realizare: condiţionată de poziţia structurală a lichidităţii din sistemul bancar, respectiv, de poziţia băncii centrale faţă de acest sistem: de creditor (monopolul creaţiei de high-poweredmoney) sau de debitor.


I. Excedentul structural de lichiditate din sistemul bancar: sursă, definiţie

• Caracteristică a statelor membre care au aderat la UE în 2004 şi 2007;

• Sursa sa principală: creşterea rezervei valutare oficiale, în principal pe seama privatizărilor, a împrumuturilor externe, dar mai ales a sterilizării de către banca centrală a intrărilor masive de capital pe care le-au consemnat aceste ţări de-a lungul procesului de tranziţie şi a celui de catching-up;

• 1997 - anul de debut al excedentului structural în România şi momentul trecerii BNR din poziţia de creditor în cea de debitor net al sistemului bancar;

• 2008 – ar putea fi acesta anul revenirii BNR în poziţia de creditor al sistemului bancar şi al producerii unor schimbări importante în maniera de gestionare de către banca centrală a lichidităţii din sistemul bancar?


Bilanţul simplificat al BNRActive Pasive

A1. Împrumuturi acordate instituţiilor de credit (inclusiv repo şi facilitatea de credit) A2. Active externe nete A3. Creanţe asupra sectorului guvernamental A4. Alte active interne

P1. Plasamente ale instituţiilor de credit la BNR P1.A. Depozite (principalul instrument de politică monetară) P1.B. Alte plasamente (CD-uri şi facilitatea de depozit) P2. Rezervele instituţiilor de credit P3. Numerar în afara BNR P4. Contul Trezoreriei P5. Alţi factori autonomi (net)

• Poziţia structurală a lichidităţii (influenţa netă a factorilor autonomi ai lichidităţii):PS=A2+A3+A4-P3-P4-P5

• Poziţia netă a lichidităţii (indică sensul şi magnitudinea operaţiunilor băncii centrale):PN=PS-P2

• Poziţia operaţională a lichidităţii indică sensul principalului instrument de politică monetară: POL=P1.A=PN-P1.B+A1


Principalele pozitii din bilantul monetar al BNR

-40000

-30000

-20000

-10000

0

10000

20000

30000

40000

Jan-

00A

pr-0

0Ju

l-00

Oct

-00

Jan-

01A

pr-0

1Ju

l-01

Oct

-01

Jan-

02A

pr-0

2Ju

l-02

Oct

-02

Jan-

03A

pr-0

3Ju

l-03

Oct

-03

Jan-

04A

pr-0

4Ju

l-04

Oct

-04

Jan-

05A

pr-0

5Ju

l-05

Oct

-05

Jan-

06A

pr-0

6Ju

l-06

Oct

-06

Jan-

07A

pr-0

7Ju

l-07

Oct

-07

Jan-

08

- mil. RON, medii lunare -

-40000

-30000

-20000

-10000

0

10000

20000

30000

40000

Operatiuni open market si facilitatea

de depozit

Factori autonomi (net)

Rezerve


II. Relaţia excedent structural de lichiditate al sistemului bancar – configuraţia cadrului

operaţional al politicii monetare

Funcţiile cadrului operaţional:

• menţinerea la nivelul dorit a ratelor dobânzilor pe termen foarte scurt;

• semnalizarea intenţiilor politicii monetare;

• gestionarea lichidităţii de pe piaţa monetară.


Structura particulară a cadrului operaţional şi funcţii specifice ale instrumentelor politicii monetare:

• mecanismul rezervelor minime obligatorii: funcţia principală - cea de control monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de management al lichidităţii şi mai precis de sterilizare a excedentului structural de lichiditate); alte funcţii: reducere a costurilor de sterilizare, stabilizare a ratelor dobânzilor pieţei monetare;

• operaţiunile de piaţă monetară: deţin aproape în exclusivitate funcţia de drenare a lichidităţii excedentare;

• facilităţile permanente: apelarea mai intensă a facilităţii de depozit.


III. Proces continuu de adaptare a cadrului operaţional al politicii monetare la mutaţiile produse la nivelul pieţei financiare, în primul rând al segmentului interbancar, precum şi la nivelul economiei în ansamblul ei.


Evoluţia principalelor caracteristici ale cadrului operaţional al politicii monetare

- modificările ratei dobânzii de politică monetară (plafonul randamentelor acceptate la operaţiunile de atragere de depozite) sunt preanunţate şi argumentate public începând cu luna august;-scadenţa operaţiunilor de atragere de depozite este standardizată la 1 lună începând cu luna mai.

2003

- sunt aduse modificări radicale mecanismului RMO, cele mai importante constând în extinderea la 1 lună (de la 2 săptămâni anterior) a perioadelor de observare şi de constituire şi în eliminarea nivelului maxim zilnic prevăzut;- depozitele pe termen de 3 luni deţin rolul dominant în absorbţia surplusului de rezerve.

2002

- operaţiunile open market îşi sporesc importanţa, predominante fiind operaţiunile de atragere de depozite;- scadenţa maximă a acestor operaţiuni este extinsă la 3 luni.

2001

- sunt introduse facilităţile permanente acordate băncilor (prin adoptarea noului Regulament privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de BNR şi facilităţile permanente acordate de aceasta participanţilor eligibili);- operaţiunile de sterilizare capătă un pronunţat caracter de piaţă, un rol esenţial în absorbţia excedentului de lichiditate revenind operaţiunilor reversibile cu titluri de stat (reverse repo). Maturitatea preponderentă a acestora este de 1 lună, iar licitaţiile sunt efectuate la rată variabilă a dobânzii.

2000


Evoluţia principalelor caracteristici ale cadrului operaţional al politicii monetare (cont.)

- începând cu luna august, licitaţiile de depozite se derulează la rată fixă de dobândă (rata dobânzii de politică monetară).

2005

- frecvenţa organizării licitaţiilor pentru atragerea de depozite este standardizată în luna februarie (săptămânal, în fiecare luni).

2006

- în luna iunie sunt introduse certificatele de depozit (CD-uri), emise pe o scadenţă de 3 luni.

2004

- în iulie, scadenţa operaţiunilor cu depozite este restrânsă la 2 săptămâni iar culoarul delimitat de ratele dobânzilor aferente facilităţilor permanente este îngustat la 2-12 la sută.

2007


Rata dobanzii de politica monetara si rata RMO aferenta pasivelor in lei ale institutiilor de credit

5

15

25

35

45

55

65Ja

n-00

May

-00

Sep-

00

Jan-

01

May

-01

Sep-

01

Jan-

02

May

-02

Sep-

02

Jan-

03

May

-03

Sep-

03

Jan-

04

May

-04

Sep-

04

Jan-

05

May

-05

Sep-

05

Jan-

06

May

-06

Sep-

06

Jan-

07

May

-07

Sep-

07

Jan-

08

%

Rata dobanzii de politica monetara*Rata RMO aferenta pasivelor in lei cu scadenta reziduala mai mica de 2 ani

* Pana in octombrie 2002, rata medie lunara a dobanzii la depozitele atrase de BNR.


IV. Rol decisiv al factorilor autonomi ai lichidităţii în exercitarea controlului monetar de către BNR – a cărui calitate este esenţială în ghidarea eficace a ratelor dobânzilor pe termen scurtDefiniţie: toate poziţiile din bilanţul BNR care nu reprezintă instrumente de politică monetară

Principalii factori autonomi ai lichidităţii: (i) activele externe nete (AEN);(ii) numerarul în afara BNR; (iii) Contul Trezoreriei Statului.

Impact semnificativ asupra gestionării lichidităţii, fiind surse de: (i) incertitudine în evaluarea ofertei şi cererii de lichiditate; (ii) fluctuaţii ample ale lichidităţii instituţiilor de credit.


Evolutia factorilor autonomi ai lichiditatii

-70000

-50000

-30000

-10000

10000

30000

50000

70000Ja

n-00

Apr-

00

Jul-0

0

Oct

-00

Jan-

01

Apr-

01

Jul-0

1

Oct

-01

Jan-

02

Apr-

02

Jul-0

2

Oct

-02

Jan-

03

Apr-

03

Jul-0

3

Oct

-03

Jan-

04

Apr-

04

Jul-0

4

Oct

-04

Jan-

05

Apr-

05

Jul-0

5

Oct

-05

Jan-

06

Apr-

06

Jul-0

6

Oct

-06

Jan-

07

Apr-

07

Jul-0

7

Oct

-07

Jan-

08

mil. RON

-70000

-50000

-30000

-10000

10000

30000

50000

70000

mil. RON

AEN

Contul in valuta al Trezoreriei

Alte AIN

Contul in lei al Trezoreriei

Numerar


Volatilitatea principalilor factori autonomi ai lichiditatii

0

5000

10000

15000

20000

250001/

1/20

00

4/1/

2000

7/1/

2000

10/1

/200

0

1/1/

2001

4/1/

2001

7/1/

2001

10/1

/200

1

1/1/

2002

4/1/

2002

7/1/

2002

10/1

/200

2

1/1/

2003

4/1/

2003

7/1/

2003

10/1

/200

3

1/1/

2004

4/1/

2004

7/1/

2004

10/1

/200

4

1/1/

2005

4/1/

2005

7/1/

2005

10/1

/200

5

1/1/

2006

4/1/

2006

7/1/

2006

10/1

/200

6

1/1/

2007

4/1/

2007

7/1/

2007

10/1

/200

7

1/1/

2008

- mil. RON, valori zilnice -

Contul Trezoreriei Numerar in afara BNR


Variatia in raport cu soldul zilnic al contului curent (%)

medie max dev. std. medie max dev. std. medie max dev. std.2000 2.0 15.0 2.6 1.6 7.5 1.2 0.7 7.3 1.02001 2.2 22.5 3.0 1.8 11.1 1.6 0.6 19.8 1.52002 2.6 19.9 3.3 1.8 8.4 1.5 0.6 21.3 1.72003 2.9 22.2 3.4 1.8 12.1 1.6 0.6 19.9 1.42004 3.5 26.9 4.2 1.6 8.3 1.3 0.5 10.5 0.92005 3.2 25.4 3.8 1.3 6.3 1.1 0.6 7.2 0.92006 3.1 50.0 4.7 1.0 4.7 0.9 0.3 17.4 1.12007 3.2 53.6 5.1 0.7 2.9 0.5 0.3 3.8 0.3

NumerarContul Trezoreriei AEN

Volatilitatea factorilor autonomi ai lichiditatii

Contul Trezoreriei Numerar AEN



2000 68.8 43.4 25.8 3.2 2.0 1.2 0.09 0.05 0.032001 98.8 63.6 42.3 3.7 2.4 1.6 0.08 0.05 0.042002 127.1 72.0 56.0 4.0 2.2 1.7 0.08 0.05 0.042003 148.5 83.2 54.3 4.1 2.3 1.5 0.08 0.04 0.032004 249.8 101.2 53.8 5.0 2.0 1.1 0.10 0.04 0.022005 340.9 121.8 78.8 4.7 1.7 1.1 0.12 0.04 0.032006 448.3 129.7 143.6 4.5 1.3 1.4 0.13 0.04 0.042007 731.2 128.2 65.0 4.8 0.8 0.3 0.18 0.03 0.02*Deviatia standard a variatiilor zilnice

Absoluta (mil. RON) In raport cu PIB (%)In raport cu media

contului curent al inst. de credit (%)


V. Relaţia excedent net de lichiditate al sistemului bancar – caracteristicile pieţei monetare

• excedentul net de lichiditate masiv: rol diminuat al pieţei monetare interbancare şi a ratei dobânzii interbancare în transmiterea acţiunii ratei dobânzii de politică monetară asupra celorlalte preţuri financiare;

• excedent net de lichiditate în scădere: refacere a rolului de intermediere ce revine ratei dobânzii interbancare în cadrul mecanismului de transmisie a politicii monetare.


Volumul tranzactiilor pe piata monetara interbancara

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000Ja

n-00

Apr

-00

Jul-0

0

Oct

-00

Jan-

01

Apr

-01

Jul-0

1

Oct

-01

Jan-

02

Apr

-02

Jul-0

2

Oct

-02

Jan-

03

Apr

-03

Jul-0

3

Oct

-03

Jan-

04

Apr

-04

Jul-0

4

Oct

-04

Jan-

05

Apr

-05

Jul-0

5

Oct

-05

Jan-

06

Apr

-06

Jul-0

6

Oct

-06

Jan-

07

Apr

-07

Jul-0

7

Oct

-07

Jan-

08

- mil RON, solduri medii zilnice -

Depozite interbanci Depozite la BNR


1. Excedentul net de lichiditate din sistem (diferenţa dintre excedentul structural şi rezervele obligatorii ale băncilor) şi implicit, volumul operaţiunilor de politică monetară, s-au redus progresiv în ultimii ani, ca urmare a:

scăderii şi ulterior a stopării cumpărărilor de valută ale BNR;

sporirii consecvente a numerarului în afara BNR (cu aproximativ 4300 mil. RON în 2006 şi 7400 mil. RON în 2007, dec./dec.);

creşterii nivelului prevăzut al RMO (datorită creşterii bazei de calcul, dar şi majorării la 20 la sută a ratei RMO pentru pasivele în lei începând cu 24.07.2006); cererea de rezerve a crescut cu aproximativ 4700 mil. RON în 2006 şi cu 4500 mil. RON în 2007;

majorării soldului contului Trezoreriei de-a lungul perioadelor în care politica fiscală s-a menţinut restrictivă (ex. în intervalul martie-octombrie 2007, valoarea medie zilnică a acestui sold a crescut cu 6400 mil. RON).

VI. Perspectivele lichidităţii din sistemul bancar


Consecinţa: iminenţa apariţiei deficitelor operaţionale de lichiditate în sistem

Evoluţia pozitiei structurale si a pozitiei nete a lichiditatii

-35000

-25000

-15000

-5000

5000

15000

25000

35000

Jan-

06

Feb-

06

Mar

-06

Apr

-06

May

-06

Jun-

06

Jul-0

6

Aug

-06

Sep

-06

Oct

-06

Nov

-06

Dec

-06

Jan-

07

Feb-

07

Mar

-07

Apr

-07

May

-07

Jun-

07

Jul-0

7

Aug

-07

Sep

-07

Oct

-07

Nov

-07

Dec

-07

Jan-

08

Feb-

08

Mar

-08

- mil. RON, mediiaferente perioadelor de const. a RMO -

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

RMOPozitia neta a lichiditatii (op. pol. mon.)Excedentul structural de lichiditate (influenta neta a factorilor autonomi)Contul Trezoreriei (scala dreapta)


2. Se prefigurează începerea şi parcurgerea unei perioade de tranziţie, relativ prelungite, caracterizate prin:

reducerea graduală a poziţiei de debitor a BNR faţă de sistemul bancar în favoarea celei de creditor (operaţiunile de absorbţie monetară vor alterna cu cele de injecţie monetară, predominante rămânând, în prima parte a intervalului, cele de drenare a lichidităţii);

iniţierea şi/sau intensificarea recursului instituţiilor de credit la refinanţarea de la banca centrală şi la finanţarea de pe piaţa monetară (depozite, operaţiuni reversibile cu titluri).

• Consecinţa: adâncirea progresivă şi creşterea eficienţei funcţionării pieţei monetare


Piata monetara interbancara

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

%

Piata secundara a titlurilor de stat

0

5

10

15

20

25

30

35

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

%

Piata valutara interbancara

0

50

100

150

200

250

300

350

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

%

Adancimea principalelor segmente ale pietei financiare

(ponderea rulajului total in PIB)


Volumul mediu zilnic al tranzactiilor cu depozite interbancare (2000-2007)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Cehia Ungaria Romania

Nota: Date aferente trimestrului II din fiecare an (respectiv lunii aprilie in cazul Cehiei). Valorile din 2002 sunt luate drept baza de comparatie (100). Datele includ toate tranzactiile in cazul Romaniei si al Ungariei, respectiv volumele raportate de principalele banci in cadrul unui sondaj realizat bianual de banca centrala in cazul Cehiei.

Tranzactii pe piata secundara a titlurilor de stat (Romania)


VII. Provocări în gestionarea lichidităţii de către BNR

1. Adecvarea cadrului operaţional al politicii monetare în scopul creşterii capacităţii sale de a:

(i) transmite rapid şi complet impactul deciziilor de politică monetară asupra ratelor dobânzilor pe termen foarte scurt;

(ii) contracara eficace impactul fluctuaţiilor factorilor autonomi ai lichidităţii;

(iii) asigura funcţionarea fără tensiuni (ordonată) a pieţei monetare interbancare.

2. Armonizarea graduală a acestui cadru cu cel al BCE.


3. Calibrarea operaţiunilor de piaţă ale BNR –condiţionată de acurateţea prognozei lichidităţii, implicit a prognozei factorilor autonomi ai lichidităţii sau de gradul de predictibilitate a unora din aceşti factori.

Perspective: măsuri preconizate a fi implementate în scurt timp, inclusiv cea de reducere a scadenţei principalelor instrumente ale politicii monetare destinate drenării excedentului de lichiditate.


Distribuţia erorilor absolute de prognoză a numerarului (ponderi în media contului curent al instituţiilor de credit)

Orizont de 1 zi

Orizont de 5 zile

0

10

20

30

40

50

60

0-0.25% 0.25-0.50% 0.50-1.00% 1-5% >5%

%

2005 2006 2007

0

10

20

30

40

50

60

70

80

0-0.25% 0.25-0.50% 0.50-1.00% 1-5%

%

2005 2006 2007


VIII. Provocări în gestionarea de către instituţiile de credit a lichidităţii proprii

Posibile dificultăţi şi riscuri având ca surse:

1. Repartizarea inegală a lichidităţii din sistem: (i) bănci aflate în poziţie netă excedentară; (ii) bănci aflate în poziţie netă de deficit;

1.1. creşterea consecventă a gradului de concentrare a surplusului de rezerve şi extinderea ariei instituţiilor de credit aflate în poziţie netă de deficit de rezerve;


Structura poziţiei nete a lichidităţii sistemului bancar în anul 2007

Banci cu excedent de lichiditate+10418 mil. RON

Plasamente nete la BNR +9009 mil. RON (86%)

Plasamente interbancare (net)+1409 mil. RON (14%)

Depozite&CD: 8660 mil. RONFacilitati (net): 551 mil. RON

Repo: -202 mil. RON

Banci cu deficit de lichiditate-1303 mil. RON

Atrageri interbancare-1409 mil. RON

Plasamente nete la BNR+106 mil. RON

Depozite&CD: 172 mil. RONFacilitati (net): -5 mil. RON

Repo: -61 mil. RON


Structura poziţiei nete a lichidităţii sistemului bancar în luna februarie 2008

Banci cu excedent de lichiditate+8509 mil. RON

Plasamente nete la BNR (depo)+5328 mil. RON (63%)

Plasamente interbancare (net)+3181 mil. RON (37%)

Banci cu deficit de lichiditate-3082 mil. RON

Atrageri interbancare-3181 mil. RON

Plasamente nete la BNR+99 mil. RON

Depozite: 111 mil. RONFacilitati (net): -12 mil. RON


VIII. Provocări în gestionarea de către instituţiile de credit a lichidităţii proprii (cont.)

1.2. constrângeri exercitate asupra redistribuirii eficiente a lichidităţii pe piaţa monetară interbancară:

(i) amplitudinea mare a fluctuaţiilor factorilor autonomi ai lichidităţii;

(ii) creşterea volumului operaţiunilor derulate de nerezidenţi pe piaţa valutară interbancară;

(iii) caracterul insuficient al informaţiilor de care dispun băncile referitoare la situaţia lichidităţii din sistemul bancar;

(iv) factori de natură instituţională, precum existenţa limitelor de expunere între operatori; (v) insuficienta abilitate a băncilor în a-şi gestiona lichiditatea.


VIII. Provocări în gestionarea de către instituţiile de credit a lichidităţii proprii (cont.)

2. Creşterea puternică a cererii de rezerve a băncilor destinate efectuării plăţilor zilnice decontate prin ReGIS (working balances); în ianuarie 2008, rulajul workingbalances a atins 90 la sută din nivelul prevăzut al RMO.

3. Volumul relativ redus de colateral (active eligibile) utilizabil în operaţiunile de politică monetară pe care-l deţin instituţiile de credit şi gradul înalt de concentrare al acestor deţineri (jumătate din acest volum este deţinut doar de 3 bănci); pe deasupra, utilizarea acestuia pentru operaţiunile de politică monetară este într-o anumită măsură restricţionată de obligativitatea constituirii garanţiilor legate de participarea la sistemul de plăţi.


Valoarea titlurilor de stat aflate in circulatie

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

Jan-

00

Apr-

00

Jul-0

0

Oct

-00

Jan-

01

Apr-

01

Jul-0

1

Oct

-01

Jan-

02

Apr-

02

Jul-0

2

Oct

-02

Jan-

03

Apr-

03

Jul-0

3

Oct

-03

Jan-

04

Apr-

04

Jul-0

4

Oct

-04

Jan-

05

Apr-

05

Jul-0

5

Oct

-05

Jan-

06

Apr-

06

Jul-0

6

Oct

-06

Jan-

07

Apr-

07

Jul-0

7

Oct

-07

Jan-

08

- mil. RON, sf. lunii -

Detinute de entitati nebancare Detinute de institutiile de credit

Date post:	06-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

Managementul lichidităţii din sistemul bancar - BNRbnr.ro/files/d/Noutati/Prezentari si...

Documents