Home >Documents >MANAGEMENTUL JAPONEZ

MANAGEMENTUL JAPONEZ

Date post:27-Jun-2015
Category:
View:2,882 times
Download:7 times
Share this document with a friend
Transcript:

MANAGEMENTUL JAPONEZ "A cunoaste fara a actiona nu inseamna o adevarata cunoastere" Confucius

In conjunctura mondiala actuala, natiunile se dezvolta in corelare in toate domeniile ca economie, cultura, stiinta si tehnologie. O natiune nu se poate dezvolta si prospera fara sa ia in considerare interesele altor state,fie acestea vecine sau nu. Pacea si stabilitatea mondiala nu pot fi obtinute fara a tine cont de tarile in curs de dezvoltare, care reprezinta 60% din suprafata Terrei si 80% din populatia planetei. Aceasta gandire apartine dlui Kentaro Aikawa, presedintele AOTS. The Association for Overseas Technical Schoolarship (AOTS), in traducere libera "Asociatia pentru Burse Tehnice din Japonia", a finantat inca din 1959 programe pentru training managerial pentru tarile in curs de dezvoltare. Scopul principal al asociatiei este promovarea cooperarii tehnice in perspectiva industrializarii tarilor in curs de dezvoltare, dar si consolidarea relatiilor dintre acestea si Japonia. Rezultatele economice uimitoare si in acelasi timp surprinzatoare pentru marile puteri economice ale lumii de la acea vreme, ale Japoniei din perioada postbelic au determinat o cercetare asidu a evolu iei nipone n ncercarea de a descoperi cauzele i factorii ce le-au generat.O importanta trasatura a managementului japonez este faptul ca acesta are un rolimportant in realizarea performantelor, acest tip de management aducand companiile japonezeintr -un timp foarte scurt pe aceeasi treapta cu cele americane, un bun exemplu in acest

sens fiind firma Toyota ce a reusit sa se claseze pe locul trei in topulcelor mai respectate companii de automobile ale lumii. Astfel, devine imperativa prezentarea caracteristicilor managementului japonez,ansamblul elementelor ce au stat la baza evolutiei economice a Japoniei materializandu-se intr-un modelimportant si demn de urmat pentru tarile in curs de dezvoltare, inclusiv pentru Romania, pentru consolidarea si dezvoltarea economiilor acestora. Managementul nipon a cunoscut o dezvoltare exploziva incepand cu anii 1970. Acest miracol japonez ,cum mai este denumit in mod curent ,prezinta trei trasaturi definitorii:

Argumentul cultural are in vedere valorile caracteristice contextului japonez, dar siinstitutiile care avantajaza consensul. Teoria supraomului in care este explicat faptul ca japonezul, multumindu-se cu putin,a creat valori mari numai din dorinta de a fi cel mai bun. Astfel, ia nastere capacitateaacestuia de a realiza produse de calitate, de a se implica in activitatile de crestere aeficientei economice pe principiul productie maxima si consum minim. Sistemul de management japonez cu un mod de aplicare a principiilor demanagement adaptat la caracteristicile sociale, culturale si economice ale Japoniei cat si la contextul istoric al acestei tari.

Repere culturale,context istoric,social si economic

CULTURA SI IERARHIE:Comportamentul organizational din interiorul intreprinderilor japoneze este reflectat de catre elementele culturale ale acestei tari. Astfel,pentru a fi capabili de a analiza functionarea in cel mai mic detaliu al corporatiilor nipone si al managementul acestora, trebuie sa studiem o serie de termeni ce ii definesc pe japonezi ca societate si entitate. Dintre acestea putem mentiona : AMAE: desemneaza o stare specifica de dependenta si intrajutorare care exista intremembrii oricarui grup sau colectiv. Rela iile interpersonale

presupun un anumit ata ament emo ional, astfel nct persoana dependent are un comportament specific, evitnd s i asume responsabilit i individuale n ntreprindere, a teptnd ca eful de care depinde s aib ini iativ i s -l protejeze. Aceasta stare nu trebuie privita ca una de pasivitate sau de slabiciune ci ca un simt riguros al disciplinei,caracteristic fiecarui japonez.Amaeprezint o importan vital pentru psihicul i stabilitatea emo ional a japonezilor, el impregnnd ntreaga structur social , devenind o dominant a mentalit ii i comportamentului nipon. DOZOKU are o semnificatie initiala de ansamblu sau grupare de gospodarii sau de familii intre carese stabilesc relatii economice. De fapt, defineste legaturile dintre furnizori sisubantreprenori, a caror raspundere e asumata de catre conducerea executiva. GRUPISMUL, PATERNALISMUL sau FAMILIARISMULreprezinta celula de baza a organizatiei japoneze, caracteristica climatului social nipon,a culturii lor specifice, promovandu-se grupul, nu persoana, dar si relatiileinterumane;apartenenta japonezilor la un grup e realizata pentru protectie, afectiune.Ca urmare, n organiza iile japoneze, prioritate are cadrul situa ional, i nu atributele personale ale membrilor s i. n confrunt rile unui nipon cu alt persoan , acesta are n vedere, de regul , grupul c ruia i apar ine oponentul i nu cine este respectivul individ. HABATSU sunt grupulete ce protejeaza interesele membrilor din acelasi colectiv siasigura un ansamblu de contacte si echilibre la nivelul sistemelor.Rezultant a specificit ilor de mentalitate i comportament nipone, grupule ele sunt componente func ionale de baz ale organismelor guvernamentale, partidelor politice, marilor ntreprinderi etc. Cele mai frecvente criterii de constituire sunt absolvirea acelora i universit i, leg turi de c s torie i munca n comun n cadrul aceluia i colectiv.

IE are la baza conceptia potrivit careia o persoana trebuie sa isi sacrifice interesulpersonal pentru interesul grupului din care face parte; altfel spus, modalitatea prin careun lider incearca sa determine oamenii sa inteplineasca anumite obiective.

IEMOTO reprezinta un sistem de valori care reflecta angajamentele dintre maestru sidiscipol, exprimate in termeni de autoritate si disciplina. Astfel, subordonatul trebuie saisi respecte superiorul, care dispune de autoritate asupra lui. MURA sau comunitatea sateasca are semnificatia unui univers al familiei si al firmei sise traduce ca o modalitate de a realiza unitatea sociala. Practic, Mura este un grup al caruiscop e prosperitatea comuna, el fiind ghidat de o persoana care are rolul de a asiguraarmonia ( WA ). OMOGENITATEA poate fi considerat un element definitoriu datorita numarului mare deoameni care adopta aceleasi valori, norme si conceptii despre viata. ON este expresia obligatiilor si indatoririlor care deriva din schimburile socialevoluntare. Releva faptul ca achitarea unei datorii nu reprezinta automat stingereaacesteia, individul ramanand in continuare datornic. OYABUN-KOBUN: n esen , prin oyabun kobun se desemneaz rela iile care se constituie n procesul muncii ntre persoane situate pe niveluri ierarhice diferite. Persoana situat mai sus n ierarhie este oyabun, lui fiindu-i subordona i mai mul i kobunipe care i trateaz n mod egal, f r discriminare ntre ei. Un oyabun poate avea mai mu i kobuni, dar un kobun este afiliat ntotdeauna la un singur oyabun. Orice organiza iejaponez este un ansamblu de asemenea rela ii ce-i confer o pronun at coeziune. n vederea instaur rii unor asemenea rela ii, sunt stabilite reguli de conduit corespunz toare, al turi de care o contribu ie important o are realizarea unei game largi de ac iuni de petrecere a timpului liber n comun. Rezultanta acestor ac iuni o reprezint primatul absolut al autorit ii, manifestarea unui mare respect fa de superiori, precum i larga proliferare a cadrelor de conducere cu un stil de munc afectuos, cald, preocupate de promovarea i protejarea intereselor kobunilorrespectivi. De-a lungul timpului,numerosi teoreticieni ai managementului ca stiinta au analizat economia nipona din perspectiva culturala a societatii. Printre acestia, F. Trompenaars si G. Hofstede incadreaza contextul japonez prinprisma dimensiunilor culturale. Astfel, Trompenaars considera societatea nipona unaparticularista, in care predominante sunt relatiile mutuale dintre persoane, acestea avandu-siradacinile in relatiile oyabun-kobun, amae, mura etc. Se remarca

o cultura neutra, in careindivizii isi ascund trairile si sentimentele,devotandu-si o mare parte a existentei lor muncii si comunitatii( asa numitele persoane G) . Predominarea persoanelor de tip G, care nu traseazao linie clara intre spatiul privat si cel public, subliniaza existenta unui grad de implicare difuz, dar nevoia de creare a unor relatii intre angajati, practica rotatiei posturilor lalocurile de munca pentru a favoriza interactiunea acestora. Statutului unei persoaneeste atribuit, fiind acordat pe baza anumitor criterii si nu mostenit sau cedat pe baza unor principii subiecive,cum deseori se intampla in societatea europeana de dinainte de cel de -al doilea Razboi Mondial. In acelasi timp, research-ul efectuat de catre specialistul Hofstede prezinta urmatoarele constatari: in contextuljaponez accentul se pune pe colectivism in detrimentul individualismului, subliniandu-seimportanta grupului si a loialitatii fata de acesta; puterea se afla atat la o distanta mare prinprisma primatului absolut al ierarhiei, cat si la o distanta mica prin cooperarea existentala nivel decizional intre conducere si personal; evitarea incertitudinii ce pune accent pestabilitate(angajare pe viata, promovare in functie de vechime); tendinta spre masculinitate inceea ce priveste repartizarea rolurilor in societate.

ELEMENTEL SOCIALE SI ECONOMICE:Examinarea mecanismelor economico-sociale ale Japoniei relev un complex sistem de management ce func ioneaz la nivel na ional, care combin elementele decizionale i organizatorice formale i informale, a c ror rezultant o reprezint elaborarea strategiei economice nipone i coordonarea principalilor factori implica i n implementarea sa. Caracteristica dominant a activit ii lor o constituie cooperarea intens i pe scar larg dintre guvern i cercurile economice japoneze.Societatea se bazeaza pe morala, care reprezinta arta de a trai in grup, dorindu-se impiedicarea agresivitatii si apararea interesului pe termen lung,prin intermediul regulilor, actiunilor si valorilor comune, fondate pe ex perienta si

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended