Managementul deseurilor

Studiu de caz Municipiul Bucuresti

1Constientizarea efectelor deseurilor

In present si la nivelul tarii noastre s-a ajuns la constientizarea pericolului pe care il reprezinta deseurilor atat ca urmare a necesitatii aplicarii directivelor UE in domeniul protectiei mediului cat si ca urmare a constientizarii atat din partea cetatenilor cat si a autoritatilor a pericolului pe care il reprezinta deseurile pentru sanatatea noastra cat si pentru imaginea tarii noastre

Aceasta preocupare pentru imagine si sanatate dar si pentru economisirea si protectia mediului se traduce in prezent printr-o noua stiinta Managementul deseurilor Sesizarea pericolului pe care icircl reprezintă acumularea deşeurilor a declanşat icircn Romacircnia acţiunea de cunoaştere urmărire şi dorinţa de icircmbunătăţire treptată a circuitului deşeurilor de la apariţia lor la sursa şi pacircnă la eliminarea lor finală

La momentul actual icircn practica eliminării deşeurilor se parcurge icircnsa operioadă dificilă prin creşterea continuă a cantităţii de deşeuri şi lipsa mijloacelor tehnice (instalatii utilaje adecvate) pentru colectare prelucrarereciclare si valorificare Constientizarea acestei situatii obliga la eforturi pentru unirea posibilitătilor interne cu sprijinul extern ndash material saufinanciar ndash icircn scopul crearii bazelor unui sistem de gestiune care icircn timp saconducă la bdquoecologizareardquo din punct de vedere al deseurilor a tuturor activitătilor

In gestiunea deseurilor este necesara atingerea mai multor obiective printre care se numărăbull cunoaşterea cantităţii şi calităţii deşeurilor produse icircn Romacircnia a producătorilor şi a proceselor din care acestea rezultă a traseului şi a destinaţiei finale a acestorabull reducerea cantităţii de deşeuri la producător prin intervenţii icircn tehnologie sau prin valorificarea acestora printr-o veriga intermediară inclusă icircntre producătorul şi gospodarul de deşeuribull stabilirea pentru deşeurile a căror apariţie nu se poate evita sau care nu se pot recicla a unor modalităţi de eliminare sau reintegrare icircn mediu cacirct mai puţin dăunătoare acestuia

Pentru punerea icircn practică a strategiei este necesară specializarea icircn domeniul prelucrării deşeurilor a unor colective de cercetare proiectare executie icircn vederea adaptării pentru Romacircnia a unor soluţii moderne cunoscute pe plan mondial

In acelasi timp este esentiala asigurarea suportului financiar care să susţină managementul deşeurilor precum şi cadrul organizatoric Pentru realizarea acestui deziderat se propune cointeresarea icircn activităţile de reciclare a deşeurilor atacirct a agenţilor economici cacirct şi a cetăteanului prin instituirea unui sistem de plati si reducere de taxe icircn raport cu acţiunile ce conduc la reducerea cantităţii de deseuriImplicarea si constientizarea din partea cetatenilor in colectare deseurilor consider ca este punctul forte al acestui program sprijinul cetatenilor este cel care va da substanta proiectelor instituite de autoritati in toate domeniile nu numai in ceeea ce priveste gestiunea deseurilor

Se impune o grijă deosebita care trebuie acordata educatiei civile si ecologice a cetatenilor In acest scop dar si icircn unele actiuni practice se poate folosi sprijinul organizatiilor neguvernamentale cu profil ecologic

Producerea de deseuri este rezultatul activităţilor economice si gospodaresti Cantitatea si calitatea deseurilor urbane depinde de standardulde viata si de modul de consum al populatiei iar deseurile industriale ndash atatcele periculoase cat si cele nepericuloase ndash depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime icircn cadrul proceselor de fabricatie

Consider ca organizarea gestiunii deseurilor este responsabilitatea celor care le-au generat Producatorii de deseuri industriale isi folosesc facilitătile proprii de colectaretransport eliminare sau contracteaza serviciile respective cu firme specializate şi autorizate conform legii

Icircn prezent la noi in tara numarul firmelor specializate icircn oferirea de servicii de gestiune a deşeurilor industriale este mic iar activitatea acestora este limitata atat ca domeniu cat si ca cifra de afaceri De aceea producătorii de deşeuri industriale contracteaza gestionarea acestora mai ales cu firmele de salubrizare urbana

Majoritatea deseurilor de productie se elimină fie pe depozitele industriale ale producstorilor fie pe depozitele reintroduse in circuituleconomic in cadrul aceluiasi proces tehnologic ori utilizate ca materii prime secundare sau combustibile icircn alte procese tehnologice ale aceleiaşi icircntreprinderi (acţiuni de minimizare) Anumite tipuri de deşeuri sunt vacircndute ca materii prime secundare altor icircntreprinderi care fie le reciclează direct fie le pregătesc icircn vederea reciclării (agenţi economici tip REMAT)

2Operatori

In prezent la nivelul tarii noastre exista peste 400 societăţi autorizate icircn baza Ordonantei de Urgenţa a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobata prin Legea nr 4262001 referitoare la valorificarea deseurilor industriale reciclabile

Acestea desfasoara activitati de colectare sortare prelucrare icircnvederea transformarii icircn materii prime secundare a urmatoarelor grupe dedeşeuri industriale deşeuri metalice feroase deşeuri metalice neferoasedeşeuri de hacircrtiecarton şi plasticLegislatia in vigoare prevede ca organizarea gestiunii deseurilor urbane este obligatia Consiliilor Locale care isi indeplinesc aceasta sarcina fie direct fie indirect prin delegarea anumitor responsabilităţi Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor compartimente ale Consiliilor Locale organizate ca servicii publice si autorizate conform legii

Delegarea gestiunii se face prin licitatie publica si pe baza unui contract de concesionare incheiat cu societati comerciale atestate care au fost alese prin licitatie Activitatea de salubrizare a unei localităţi poate fi concesionată unei singure firme prestatoare de servicii sau mai multora prin divizarea teritoriului sau concesionarea separată a diferitelor tipuri de servicii (de exemplu salubrizare menajeră curăţenie stradală operarea rampelor de depozitare etc)

Consiliile Locale sau Judetene pot delega integral sau partial doar activitătile de operareadministrare a activitatilor de salubritate colectareataxelor de la beneficiarii de servicii sau pregatirea si realizarea investitiilorEle isi păstrează prerogativele de adoptare a strategiilor de dezvoltare aserviciilor si cele de supravegherecontrol referitor la1048713 calitatea serviciilor prestate1048713 administrareadezvoltarea sistemelor de infrastructura incredintatepe baza contractului de concesionare1048713 modul de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestateExista o serie intreaga de avantaje ce decurg din utilizare sistemul de delegareconcesionare a serviciilor de salubritate printre care1048713 calitatea mai buna a serviciilor datorita mediului concurential icircncare se efectueaza1048713 eficienta si flexibilitatea mai mare1048713 efort redus din partea autoritatilor locale ale caror atributii serestrang la elaborarea politicilor de dezvoltare controlulrespectarii contractelor de concesionare si organizarea periodica

de licitatiiIn finalizarea contractelor un criteriu important il reprezintă cantitatea si structura deseurilor icircn functie de care se dimensioneaza si se structureaza baza tehnicii materiale pentru gestionarea deseurilor Cantitatea totala de deseuri generata reflecta eficienta folosirii resurselor naturale respectiv raportul dintre productia si consumul de bunuri Eficienta folosirii resurselor naturale rezulta din raportarea cantitatilor de deseuri de productie care depind icircn principal de activitătile industriale la deseurile urbane care in general urmeaza nivelul consumului populatiei

3Clasificarea deseurilor

Grupe de deseuri Subgrupe Tipuri de deseuriDeseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri menajereAlte deseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri menajere-deseuri comerciale -deseuri de piata-namol de epurare-deseuri de salubrizare a strazilor-deseuri din tratarea apelor -deseuri alimentare -deseuri din cresterea si sacrificarea animalelor -deseuri spitalicesti

Deseuri care pot fi tratate Deseuri massive Deseuri de constructiiAlte deseuri care pot fi tratate termic cu continut energetic

Deseuri masive Deseuri de constructii-deseuri de lemn-deseuri de sortare-deseuri de material plastic -deseuri de celuloza-deseuri de textile -deseuri de uleiuri minerale-deseuri de piele si blana -alte deseuri

Deseuri care trebuie -deseuri care trebuie

eliminate din sortarea deseurilor de constructii Alte deseuri inerte

eliminate din sortarea deseurilor de constructi deseuri de origine minerala -deseuri cu continut metalicOxizi hidroxizi saruriZgura cenusa pulberi Deseuri de asbestDeseuri de ciment cu asbestExcavatii de pamant Moloz de constructii

4Evolutia structurii deseurilor

In vederea evidentierii structurii deseurilor am luat in calcul evolutia pe mai multi ani tabelul urmator reflecta evolutia structurii deseurilor pe anii 1997-2002

Categoria de deşeuri

1997 1998 1999 2000 2001 2002

Total deseuri generate din care

35311 1140 2178 831 770 5515

- deseuri de productie (mil tone)

34627 1073 2119 777 703 470

- deseuri urbane (mil tone)

684 669 59 54 673 815

Total deseurigeneratedeseuri urbane

516 170 369 154 114 68

Deseuri de productiedeseuriurbane

506 160 359 144 1045 58

Icircn funciie de durata pentru care se negociază contractul vor fi furnizate informatii privitoare la prognoza volumul si structura deseurilor necesare fundamentsrii investitiilor icircn infrastructura de gestionare a deseurilor

5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE

Tara Deseuri de producţie

Deseuri urbane Deseuri de productie

deseuri urbane

Bulgaria 219 32 684

Cehia 396 46 86

Estonia 132 056 236

Ungaria 739 5 148

Lituania 71 15 48

Polonia 1331 123 108

Romacircnia 777 62 154

Slovenia 14 12 12

Din analiza datelor furnizate de acest table reiese ca in comparaţie cu alte tări Romacircnia ocupă o poziţie de mijloc din punct de vedere al raportului deseuri de productiedeseuri de consum O pozitie mai buna ocupa SloveniaCehiaLituania Polonia şi Ungaria icircn timp ce Estonia si Bulgaria au o pozitie mai putin buna decat a Romacircniei

Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca icircn Romacircnia asemenea tarilor Central si Est Europene raportul productieconsum este de cateva ori mai mare decacirct icircn tarile UEEste de mentionat ca icircn tarile cu bdquoeconomie post-industrialardquo asa cum sunt tarile membre ale Uniunii Europene raportul productieconsum este foarte scazut (095-35) Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc tehnologii de productie bdquocuraterdquo -inclusiv reciclarea internă- cat si diferentei icircn structura industriei Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile Europei de Vest au fost icircnchise icircn ultimele decenii iar importul de materii prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de deseuri

6Managementul deseurilor de ambalaje

Icircn Romania in conformitate cu angajamentele asumate icircn Documentul de Poziţie CONF-RO 3701 aprobată prin HG nr 3492002 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje prin care au fost preluate icircn legislatia romacircnă prevederile Directivei 9462EC privind ambalajele şi deseurile de ambalaje ale Deciziei 97138EC privind sistemul de raportare şi Deciziei 97129EC privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje

A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele sideseurile de ambalaje (M Of nr 207012003) Conform prevederilor acestui OM sunt raportate anual date privind ambalajele şi deseurile de ambalaje de catrebull producatorii si importatorii de ambalaje producatorii siimportatorii de produse ambalate ndash date privind ambalajelebull unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurilede ambalaje icircn vederea valorificării si Consiliile Locale ndash date privinddeseurile ambalateHG nr 3492002 şi Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr 11902002 transpun icircn legislatia romana 98 din prevederile Directivei 9462EC Cele 2 ramase pana la transpunerea totala a Directivei icircn legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului voluntar care va fi realizata prin amendarea HG nr 3492002 icircn semestrul I 2004

Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse ambalate consiliile locale precum si unitstile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje icircn vederea valorificarii au raportat date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate icircn anul 2006 icircn conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 De asemenea a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata icircn anul 2002

Hartie si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Sursa-raport MAPM

196 192 41 32 87 548

Sursa-compoziţiadeseurilor

227 405 189 54 - 875

Cantităţi estimate

225 225 200 100 100 850

Deseuri de ambalaje generateHartie

si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Cantităţi de ambalajeintroduse pe piaţă [kt]

225 225 200 100 100 850

Marja de eroare ()

35 35 10 10 10 25

Deseuri de ambalajegenerate

346 346 222 111 111 1137

Deseurile de ambalaje provin icircn proportie de circa 70 de la populatie regasindu-se icircn deseurile menajere si 30 de la agentii economici

7Prognozarea prelucrarea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificariideseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de reciclare ()

21 24 25 36 44 44

Rata de valorificare ()

21 25 27 38 48 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza icircn primul rand modul de comportare al fiecarui cetatean Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea icircntregii populatii referitor la necesitatea colectarii selective

Icircn cazul Romacircniei colectarea deseurilor nu este icircnca generalizata Icircnprezent pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori) coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100 Pentru mediul

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

1Constientizarea efectelor deseurilor

In present si la nivelul tarii noastre s-a ajuns la constientizarea pericolului pe care il reprezinta deseurilor atat ca urmare a necesitatii aplicarii directivelor UE in domeniul protectiei mediului cat si ca urmare a constientizarii atat din partea cetatenilor cat si a autoritatilor a pericolului pe care il reprezinta deseurile pentru sanatatea noastra cat si pentru imaginea tarii noastre

Aceasta preocupare pentru imagine si sanatate dar si pentru economisirea si protectia mediului se traduce in prezent printr-o noua stiinta Managementul deseurilor Sesizarea pericolului pe care icircl reprezintă acumularea deşeurilor a declanşat icircn Romacircnia acţiunea de cunoaştere urmărire şi dorinţa de icircmbunătăţire treptată a circuitului deşeurilor de la apariţia lor la sursa şi pacircnă la eliminarea lor finală

La momentul actual icircn practica eliminării deşeurilor se parcurge icircnsa operioadă dificilă prin creşterea continuă a cantităţii de deşeuri şi lipsa mijloacelor tehnice (instalatii utilaje adecvate) pentru colectare prelucrarereciclare si valorificare Constientizarea acestei situatii obliga la eforturi pentru unirea posibilitătilor interne cu sprijinul extern ndash material saufinanciar ndash icircn scopul crearii bazelor unui sistem de gestiune care icircn timp saconducă la bdquoecologizareardquo din punct de vedere al deseurilor a tuturor activitătilor

In gestiunea deseurilor este necesara atingerea mai multor obiective printre care se numărăbull cunoaşterea cantităţii şi calităţii deşeurilor produse icircn Romacircnia a producătorilor şi a proceselor din care acestea rezultă a traseului şi a destinaţiei finale a acestorabull reducerea cantităţii de deşeuri la producător prin intervenţii icircn tehnologie sau prin valorificarea acestora printr-o veriga intermediară inclusă icircntre producătorul şi gospodarul de deşeuribull stabilirea pentru deşeurile a căror apariţie nu se poate evita sau care nu se pot recicla a unor modalităţi de eliminare sau reintegrare icircn mediu cacirct mai puţin dăunătoare acestuia

Pentru punerea icircn practică a strategiei este necesară specializarea icircn domeniul prelucrării deşeurilor a unor colective de cercetare proiectare executie icircn vederea adaptării pentru Romacircnia a unor soluţii moderne cunoscute pe plan mondial

In acelasi timp este esentiala asigurarea suportului financiar care să susţină managementul deşeurilor precum şi cadrul organizatoric Pentru realizarea acestui deziderat se propune cointeresarea icircn activităţile de reciclare a deşeurilor atacirct a agenţilor economici cacirct şi a cetăteanului prin instituirea unui sistem de plati si reducere de taxe icircn raport cu acţiunile ce conduc la reducerea cantităţii de deseuriImplicarea si constientizarea din partea cetatenilor in colectare deseurilor consider ca este punctul forte al acestui program sprijinul cetatenilor este cel care va da substanta proiectelor instituite de autoritati in toate domeniile nu numai in ceeea ce priveste gestiunea deseurilor

Se impune o grijă deosebita care trebuie acordata educatiei civile si ecologice a cetatenilor In acest scop dar si icircn unele actiuni practice se poate folosi sprijinul organizatiilor neguvernamentale cu profil ecologic

Producerea de deseuri este rezultatul activităţilor economice si gospodaresti Cantitatea si calitatea deseurilor urbane depinde de standardulde viata si de modul de consum al populatiei iar deseurile industriale ndash atatcele periculoase cat si cele nepericuloase ndash depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime icircn cadrul proceselor de fabricatie

Consider ca organizarea gestiunii deseurilor este responsabilitatea celor care le-au generat Producatorii de deseuri industriale isi folosesc facilitătile proprii de colectaretransport eliminare sau contracteaza serviciile respective cu firme specializate şi autorizate conform legii

Icircn prezent la noi in tara numarul firmelor specializate icircn oferirea de servicii de gestiune a deşeurilor industriale este mic iar activitatea acestora este limitata atat ca domeniu cat si ca cifra de afaceri De aceea producătorii de deşeuri industriale contracteaza gestionarea acestora mai ales cu firmele de salubrizare urbana

Majoritatea deseurilor de productie se elimină fie pe depozitele industriale ale producstorilor fie pe depozitele reintroduse in circuituleconomic in cadrul aceluiasi proces tehnologic ori utilizate ca materii prime secundare sau combustibile icircn alte procese tehnologice ale aceleiaşi icircntreprinderi (acţiuni de minimizare) Anumite tipuri de deşeuri sunt vacircndute ca materii prime secundare altor icircntreprinderi care fie le reciclează direct fie le pregătesc icircn vederea reciclării (agenţi economici tip REMAT)

2Operatori

In prezent la nivelul tarii noastre exista peste 400 societăţi autorizate icircn baza Ordonantei de Urgenţa a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobata prin Legea nr 4262001 referitoare la valorificarea deseurilor industriale reciclabile

Acestea desfasoara activitati de colectare sortare prelucrare icircnvederea transformarii icircn materii prime secundare a urmatoarelor grupe dedeşeuri industriale deşeuri metalice feroase deşeuri metalice neferoasedeşeuri de hacircrtiecarton şi plasticLegislatia in vigoare prevede ca organizarea gestiunii deseurilor urbane este obligatia Consiliilor Locale care isi indeplinesc aceasta sarcina fie direct fie indirect prin delegarea anumitor responsabilităţi Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor compartimente ale Consiliilor Locale organizate ca servicii publice si autorizate conform legii

Delegarea gestiunii se face prin licitatie publica si pe baza unui contract de concesionare incheiat cu societati comerciale atestate care au fost alese prin licitatie Activitatea de salubrizare a unei localităţi poate fi concesionată unei singure firme prestatoare de servicii sau mai multora prin divizarea teritoriului sau concesionarea separată a diferitelor tipuri de servicii (de exemplu salubrizare menajeră curăţenie stradală operarea rampelor de depozitare etc)

Consiliile Locale sau Judetene pot delega integral sau partial doar activitătile de operareadministrare a activitatilor de salubritate colectareataxelor de la beneficiarii de servicii sau pregatirea si realizarea investitiilorEle isi păstrează prerogativele de adoptare a strategiilor de dezvoltare aserviciilor si cele de supravegherecontrol referitor la1048713 calitatea serviciilor prestate1048713 administrareadezvoltarea sistemelor de infrastructura incredintatepe baza contractului de concesionare1048713 modul de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestateExista o serie intreaga de avantaje ce decurg din utilizare sistemul de delegareconcesionare a serviciilor de salubritate printre care1048713 calitatea mai buna a serviciilor datorita mediului concurential icircncare se efectueaza1048713 eficienta si flexibilitatea mai mare1048713 efort redus din partea autoritatilor locale ale caror atributii serestrang la elaborarea politicilor de dezvoltare controlulrespectarii contractelor de concesionare si organizarea periodica

de licitatiiIn finalizarea contractelor un criteriu important il reprezintă cantitatea si structura deseurilor icircn functie de care se dimensioneaza si se structureaza baza tehnicii materiale pentru gestionarea deseurilor Cantitatea totala de deseuri generata reflecta eficienta folosirii resurselor naturale respectiv raportul dintre productia si consumul de bunuri Eficienta folosirii resurselor naturale rezulta din raportarea cantitatilor de deseuri de productie care depind icircn principal de activitătile industriale la deseurile urbane care in general urmeaza nivelul consumului populatiei

3Clasificarea deseurilor

Grupe de deseuri Subgrupe Tipuri de deseuriDeseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri menajereAlte deseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri menajere-deseuri comerciale -deseuri de piata-namol de epurare-deseuri de salubrizare a strazilor-deseuri din tratarea apelor -deseuri alimentare -deseuri din cresterea si sacrificarea animalelor -deseuri spitalicesti

Deseuri care pot fi tratate Deseuri massive Deseuri de constructiiAlte deseuri care pot fi tratate termic cu continut energetic

Deseuri masive Deseuri de constructii-deseuri de lemn-deseuri de sortare-deseuri de material plastic -deseuri de celuloza-deseuri de textile -deseuri de uleiuri minerale-deseuri de piele si blana -alte deseuri

Deseuri care trebuie -deseuri care trebuie

eliminate din sortarea deseurilor de constructii Alte deseuri inerte

eliminate din sortarea deseurilor de constructi deseuri de origine minerala -deseuri cu continut metalicOxizi hidroxizi saruriZgura cenusa pulberi Deseuri de asbestDeseuri de ciment cu asbestExcavatii de pamant Moloz de constructii

4Evolutia structurii deseurilor

In vederea evidentierii structurii deseurilor am luat in calcul evolutia pe mai multi ani tabelul urmator reflecta evolutia structurii deseurilor pe anii 1997-2002

Categoria de deşeuri

1997 1998 1999 2000 2001 2002

Total deseuri generate din care

35311 1140 2178 831 770 5515

- deseuri de productie (mil tone)

34627 1073 2119 777 703 470

- deseuri urbane (mil tone)

684 669 59 54 673 815

Total deseurigeneratedeseuri urbane

516 170 369 154 114 68

Deseuri de productiedeseuriurbane

506 160 359 144 1045 58

Icircn funciie de durata pentru care se negociază contractul vor fi furnizate informatii privitoare la prognoza volumul si structura deseurilor necesare fundamentsrii investitiilor icircn infrastructura de gestionare a deseurilor

5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE

Tara Deseuri de producţie

Deseuri urbane Deseuri de productie

deseuri urbane

Bulgaria 219 32 684

Cehia 396 46 86

Estonia 132 056 236

Ungaria 739 5 148

Lituania 71 15 48

Polonia 1331 123 108

Romacircnia 777 62 154

Slovenia 14 12 12

Din analiza datelor furnizate de acest table reiese ca in comparaţie cu alte tări Romacircnia ocupă o poziţie de mijloc din punct de vedere al raportului deseuri de productiedeseuri de consum O pozitie mai buna ocupa SloveniaCehiaLituania Polonia şi Ungaria icircn timp ce Estonia si Bulgaria au o pozitie mai putin buna decat a Romacircniei

Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca icircn Romacircnia asemenea tarilor Central si Est Europene raportul productieconsum este de cateva ori mai mare decacirct icircn tarile UEEste de mentionat ca icircn tarile cu bdquoeconomie post-industrialardquo asa cum sunt tarile membre ale Uniunii Europene raportul productieconsum este foarte scazut (095-35) Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc tehnologii de productie bdquocuraterdquo -inclusiv reciclarea internă- cat si diferentei icircn structura industriei Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile Europei de Vest au fost icircnchise icircn ultimele decenii iar importul de materii prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de deseuri

6Managementul deseurilor de ambalaje

Icircn Romania in conformitate cu angajamentele asumate icircn Documentul de Poziţie CONF-RO 3701 aprobată prin HG nr 3492002 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje prin care au fost preluate icircn legislatia romacircnă prevederile Directivei 9462EC privind ambalajele şi deseurile de ambalaje ale Deciziei 97138EC privind sistemul de raportare şi Deciziei 97129EC privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje

A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele sideseurile de ambalaje (M Of nr 207012003) Conform prevederilor acestui OM sunt raportate anual date privind ambalajele şi deseurile de ambalaje de catrebull producatorii si importatorii de ambalaje producatorii siimportatorii de produse ambalate ndash date privind ambalajelebull unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurilede ambalaje icircn vederea valorificării si Consiliile Locale ndash date privinddeseurile ambalateHG nr 3492002 şi Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr 11902002 transpun icircn legislatia romana 98 din prevederile Directivei 9462EC Cele 2 ramase pana la transpunerea totala a Directivei icircn legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului voluntar care va fi realizata prin amendarea HG nr 3492002 icircn semestrul I 2004

Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse ambalate consiliile locale precum si unitstile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje icircn vederea valorificarii au raportat date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate icircn anul 2006 icircn conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 De asemenea a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata icircn anul 2002

Hartie si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Sursa-raport MAPM

196 192 41 32 87 548

Sursa-compoziţiadeseurilor

227 405 189 54 - 875

Cantităţi estimate

225 225 200 100 100 850

Deseuri de ambalaje generateHartie

si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Cantităţi de ambalajeintroduse pe piaţă [kt]

225 225 200 100 100 850

Marja de eroare ()

35 35 10 10 10 25

Deseuri de ambalajegenerate

346 346 222 111 111 1137

Deseurile de ambalaje provin icircn proportie de circa 70 de la populatie regasindu-se icircn deseurile menajere si 30 de la agentii economici

7Prognozarea prelucrarea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificariideseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de reciclare ()

21 24 25 36 44 44

Rata de valorificare ()

21 25 27 38 48 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza icircn primul rand modul de comportare al fiecarui cetatean Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea icircntregii populatii referitor la necesitatea colectarii selective

Icircn cazul Romacircniei colectarea deseurilor nu este icircnca generalizata Icircnprezent pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori) coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100 Pentru mediul

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

In acelasi timp este esentiala asigurarea suportului financiar care să susţină managementul deşeurilor precum şi cadrul organizatoric Pentru realizarea acestui deziderat se propune cointeresarea icircn activităţile de reciclare a deşeurilor atacirct a agenţilor economici cacirct şi a cetăteanului prin instituirea unui sistem de plati si reducere de taxe icircn raport cu acţiunile ce conduc la reducerea cantităţii de deseuriImplicarea si constientizarea din partea cetatenilor in colectare deseurilor consider ca este punctul forte al acestui program sprijinul cetatenilor este cel care va da substanta proiectelor instituite de autoritati in toate domeniile nu numai in ceeea ce priveste gestiunea deseurilor

Se impune o grijă deosebita care trebuie acordata educatiei civile si ecologice a cetatenilor In acest scop dar si icircn unele actiuni practice se poate folosi sprijinul organizatiilor neguvernamentale cu profil ecologic

Producerea de deseuri este rezultatul activităţilor economice si gospodaresti Cantitatea si calitatea deseurilor urbane depinde de standardulde viata si de modul de consum al populatiei iar deseurile industriale ndash atatcele periculoase cat si cele nepericuloase ndash depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime icircn cadrul proceselor de fabricatie

Consider ca organizarea gestiunii deseurilor este responsabilitatea celor care le-au generat Producatorii de deseuri industriale isi folosesc facilitătile proprii de colectaretransport eliminare sau contracteaza serviciile respective cu firme specializate şi autorizate conform legii

Icircn prezent la noi in tara numarul firmelor specializate icircn oferirea de servicii de gestiune a deşeurilor industriale este mic iar activitatea acestora este limitata atat ca domeniu cat si ca cifra de afaceri De aceea producătorii de deşeuri industriale contracteaza gestionarea acestora mai ales cu firmele de salubrizare urbana

Majoritatea deseurilor de productie se elimină fie pe depozitele industriale ale producstorilor fie pe depozitele reintroduse in circuituleconomic in cadrul aceluiasi proces tehnologic ori utilizate ca materii prime secundare sau combustibile icircn alte procese tehnologice ale aceleiaşi icircntreprinderi (acţiuni de minimizare) Anumite tipuri de deşeuri sunt vacircndute ca materii prime secundare altor icircntreprinderi care fie le reciclează direct fie le pregătesc icircn vederea reciclării (agenţi economici tip REMAT)

2Operatori

In prezent la nivelul tarii noastre exista peste 400 societăţi autorizate icircn baza Ordonantei de Urgenţa a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobata prin Legea nr 4262001 referitoare la valorificarea deseurilor industriale reciclabile

Acestea desfasoara activitati de colectare sortare prelucrare icircnvederea transformarii icircn materii prime secundare a urmatoarelor grupe dedeşeuri industriale deşeuri metalice feroase deşeuri metalice neferoasedeşeuri de hacircrtiecarton şi plasticLegislatia in vigoare prevede ca organizarea gestiunii deseurilor urbane este obligatia Consiliilor Locale care isi indeplinesc aceasta sarcina fie direct fie indirect prin delegarea anumitor responsabilităţi Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor compartimente ale Consiliilor Locale organizate ca servicii publice si autorizate conform legii

Delegarea gestiunii se face prin licitatie publica si pe baza unui contract de concesionare incheiat cu societati comerciale atestate care au fost alese prin licitatie Activitatea de salubrizare a unei localităţi poate fi concesionată unei singure firme prestatoare de servicii sau mai multora prin divizarea teritoriului sau concesionarea separată a diferitelor tipuri de servicii (de exemplu salubrizare menajeră curăţenie stradală operarea rampelor de depozitare etc)

Consiliile Locale sau Judetene pot delega integral sau partial doar activitătile de operareadministrare a activitatilor de salubritate colectareataxelor de la beneficiarii de servicii sau pregatirea si realizarea investitiilorEle isi păstrează prerogativele de adoptare a strategiilor de dezvoltare aserviciilor si cele de supravegherecontrol referitor la1048713 calitatea serviciilor prestate1048713 administrareadezvoltarea sistemelor de infrastructura incredintatepe baza contractului de concesionare1048713 modul de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestateExista o serie intreaga de avantaje ce decurg din utilizare sistemul de delegareconcesionare a serviciilor de salubritate printre care1048713 calitatea mai buna a serviciilor datorita mediului concurential icircncare se efectueaza1048713 eficienta si flexibilitatea mai mare1048713 efort redus din partea autoritatilor locale ale caror atributii serestrang la elaborarea politicilor de dezvoltare controlulrespectarii contractelor de concesionare si organizarea periodica

de licitatiiIn finalizarea contractelor un criteriu important il reprezintă cantitatea si structura deseurilor icircn functie de care se dimensioneaza si se structureaza baza tehnicii materiale pentru gestionarea deseurilor Cantitatea totala de deseuri generata reflecta eficienta folosirii resurselor naturale respectiv raportul dintre productia si consumul de bunuri Eficienta folosirii resurselor naturale rezulta din raportarea cantitatilor de deseuri de productie care depind icircn principal de activitătile industriale la deseurile urbane care in general urmeaza nivelul consumului populatiei

3Clasificarea deseurilor

Grupe de deseuri Subgrupe Tipuri de deseuriDeseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri menajereAlte deseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri menajere-deseuri comerciale -deseuri de piata-namol de epurare-deseuri de salubrizare a strazilor-deseuri din tratarea apelor -deseuri alimentare -deseuri din cresterea si sacrificarea animalelor -deseuri spitalicesti

Deseuri care pot fi tratate Deseuri massive Deseuri de constructiiAlte deseuri care pot fi tratate termic cu continut energetic

Deseuri masive Deseuri de constructii-deseuri de lemn-deseuri de sortare-deseuri de material plastic -deseuri de celuloza-deseuri de textile -deseuri de uleiuri minerale-deseuri de piele si blana -alte deseuri

Deseuri care trebuie -deseuri care trebuie

eliminate din sortarea deseurilor de constructii Alte deseuri inerte

eliminate din sortarea deseurilor de constructi deseuri de origine minerala -deseuri cu continut metalicOxizi hidroxizi saruriZgura cenusa pulberi Deseuri de asbestDeseuri de ciment cu asbestExcavatii de pamant Moloz de constructii

4Evolutia structurii deseurilor

In vederea evidentierii structurii deseurilor am luat in calcul evolutia pe mai multi ani tabelul urmator reflecta evolutia structurii deseurilor pe anii 1997-2002

Categoria de deşeuri

1997 1998 1999 2000 2001 2002

Total deseuri generate din care

35311 1140 2178 831 770 5515

- deseuri de productie (mil tone)

34627 1073 2119 777 703 470

- deseuri urbane (mil tone)

684 669 59 54 673 815

Total deseurigeneratedeseuri urbane

516 170 369 154 114 68

Deseuri de productiedeseuriurbane

506 160 359 144 1045 58

Icircn funciie de durata pentru care se negociază contractul vor fi furnizate informatii privitoare la prognoza volumul si structura deseurilor necesare fundamentsrii investitiilor icircn infrastructura de gestionare a deseurilor

5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE

Tara Deseuri de producţie

Deseuri urbane Deseuri de productie

deseuri urbane

Bulgaria 219 32 684

Cehia 396 46 86

Estonia 132 056 236

Ungaria 739 5 148

Lituania 71 15 48

Polonia 1331 123 108

Romacircnia 777 62 154

Slovenia 14 12 12

Din analiza datelor furnizate de acest table reiese ca in comparaţie cu alte tări Romacircnia ocupă o poziţie de mijloc din punct de vedere al raportului deseuri de productiedeseuri de consum O pozitie mai buna ocupa SloveniaCehiaLituania Polonia şi Ungaria icircn timp ce Estonia si Bulgaria au o pozitie mai putin buna decat a Romacircniei

Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca icircn Romacircnia asemenea tarilor Central si Est Europene raportul productieconsum este de cateva ori mai mare decacirct icircn tarile UEEste de mentionat ca icircn tarile cu bdquoeconomie post-industrialardquo asa cum sunt tarile membre ale Uniunii Europene raportul productieconsum este foarte scazut (095-35) Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc tehnologii de productie bdquocuraterdquo -inclusiv reciclarea internă- cat si diferentei icircn structura industriei Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile Europei de Vest au fost icircnchise icircn ultimele decenii iar importul de materii prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de deseuri

6Managementul deseurilor de ambalaje

Icircn Romania in conformitate cu angajamentele asumate icircn Documentul de Poziţie CONF-RO 3701 aprobată prin HG nr 3492002 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje prin care au fost preluate icircn legislatia romacircnă prevederile Directivei 9462EC privind ambalajele şi deseurile de ambalaje ale Deciziei 97138EC privind sistemul de raportare şi Deciziei 97129EC privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje

A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele sideseurile de ambalaje (M Of nr 207012003) Conform prevederilor acestui OM sunt raportate anual date privind ambalajele şi deseurile de ambalaje de catrebull producatorii si importatorii de ambalaje producatorii siimportatorii de produse ambalate ndash date privind ambalajelebull unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurilede ambalaje icircn vederea valorificării si Consiliile Locale ndash date privinddeseurile ambalateHG nr 3492002 şi Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr 11902002 transpun icircn legislatia romana 98 din prevederile Directivei 9462EC Cele 2 ramase pana la transpunerea totala a Directivei icircn legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului voluntar care va fi realizata prin amendarea HG nr 3492002 icircn semestrul I 2004

Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse ambalate consiliile locale precum si unitstile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje icircn vederea valorificarii au raportat date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate icircn anul 2006 icircn conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 De asemenea a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata icircn anul 2002

Hartie si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Sursa-raport MAPM

196 192 41 32 87 548

Sursa-compoziţiadeseurilor

227 405 189 54 - 875

Cantităţi estimate

225 225 200 100 100 850

Deseuri de ambalaje generateHartie

si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Cantităţi de ambalajeintroduse pe piaţă [kt]

225 225 200 100 100 850

Marja de eroare ()

35 35 10 10 10 25

Deseuri de ambalajegenerate

346 346 222 111 111 1137

Deseurile de ambalaje provin icircn proportie de circa 70 de la populatie regasindu-se icircn deseurile menajere si 30 de la agentii economici

7Prognozarea prelucrarea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificariideseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de reciclare ()

21 24 25 36 44 44

Rata de valorificare ()

21 25 27 38 48 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza icircn primul rand modul de comportare al fiecarui cetatean Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea icircntregii populatii referitor la necesitatea colectarii selective

Icircn cazul Romacircniei colectarea deseurilor nu este icircnca generalizata Icircnprezent pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori) coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100 Pentru mediul

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

2Operatori

In prezent la nivelul tarii noastre exista peste 400 societăţi autorizate icircn baza Ordonantei de Urgenţa a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobata prin Legea nr 4262001 referitoare la valorificarea deseurilor industriale reciclabile

Acestea desfasoara activitati de colectare sortare prelucrare icircnvederea transformarii icircn materii prime secundare a urmatoarelor grupe dedeşeuri industriale deşeuri metalice feroase deşeuri metalice neferoasedeşeuri de hacircrtiecarton şi plasticLegislatia in vigoare prevede ca organizarea gestiunii deseurilor urbane este obligatia Consiliilor Locale care isi indeplinesc aceasta sarcina fie direct fie indirect prin delegarea anumitor responsabilităţi Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor compartimente ale Consiliilor Locale organizate ca servicii publice si autorizate conform legii

Delegarea gestiunii se face prin licitatie publica si pe baza unui contract de concesionare incheiat cu societati comerciale atestate care au fost alese prin licitatie Activitatea de salubrizare a unei localităţi poate fi concesionată unei singure firme prestatoare de servicii sau mai multora prin divizarea teritoriului sau concesionarea separată a diferitelor tipuri de servicii (de exemplu salubrizare menajeră curăţenie stradală operarea rampelor de depozitare etc)

Consiliile Locale sau Judetene pot delega integral sau partial doar activitătile de operareadministrare a activitatilor de salubritate colectareataxelor de la beneficiarii de servicii sau pregatirea si realizarea investitiilorEle isi păstrează prerogativele de adoptare a strategiilor de dezvoltare aserviciilor si cele de supravegherecontrol referitor la1048713 calitatea serviciilor prestate1048713 administrareadezvoltarea sistemelor de infrastructura incredintatepe baza contractului de concesionare1048713 modul de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestateExista o serie intreaga de avantaje ce decurg din utilizare sistemul de delegareconcesionare a serviciilor de salubritate printre care1048713 calitatea mai buna a serviciilor datorita mediului concurential icircncare se efectueaza1048713 eficienta si flexibilitatea mai mare1048713 efort redus din partea autoritatilor locale ale caror atributii serestrang la elaborarea politicilor de dezvoltare controlulrespectarii contractelor de concesionare si organizarea periodica

de licitatiiIn finalizarea contractelor un criteriu important il reprezintă cantitatea si structura deseurilor icircn functie de care se dimensioneaza si se structureaza baza tehnicii materiale pentru gestionarea deseurilor Cantitatea totala de deseuri generata reflecta eficienta folosirii resurselor naturale respectiv raportul dintre productia si consumul de bunuri Eficienta folosirii resurselor naturale rezulta din raportarea cantitatilor de deseuri de productie care depind icircn principal de activitătile industriale la deseurile urbane care in general urmeaza nivelul consumului populatiei

3Clasificarea deseurilor

Grupe de deseuri Subgrupe Tipuri de deseuriDeseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri menajereAlte deseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri menajere-deseuri comerciale -deseuri de piata-namol de epurare-deseuri de salubrizare a strazilor-deseuri din tratarea apelor -deseuri alimentare -deseuri din cresterea si sacrificarea animalelor -deseuri spitalicesti

Deseuri care pot fi tratate Deseuri massive Deseuri de constructiiAlte deseuri care pot fi tratate termic cu continut energetic

Deseuri masive Deseuri de constructii-deseuri de lemn-deseuri de sortare-deseuri de material plastic -deseuri de celuloza-deseuri de textile -deseuri de uleiuri minerale-deseuri de piele si blana -alte deseuri

Deseuri care trebuie -deseuri care trebuie

eliminate din sortarea deseurilor de constructii Alte deseuri inerte

eliminate din sortarea deseurilor de constructi deseuri de origine minerala -deseuri cu continut metalicOxizi hidroxizi saruriZgura cenusa pulberi Deseuri de asbestDeseuri de ciment cu asbestExcavatii de pamant Moloz de constructii

4Evolutia structurii deseurilor

In vederea evidentierii structurii deseurilor am luat in calcul evolutia pe mai multi ani tabelul urmator reflecta evolutia structurii deseurilor pe anii 1997-2002

Categoria de deşeuri

1997 1998 1999 2000 2001 2002

Total deseuri generate din care

35311 1140 2178 831 770 5515

- deseuri de productie (mil tone)

34627 1073 2119 777 703 470

- deseuri urbane (mil tone)

684 669 59 54 673 815

Total deseurigeneratedeseuri urbane

516 170 369 154 114 68

Deseuri de productiedeseuriurbane

506 160 359 144 1045 58

Icircn funciie de durata pentru care se negociază contractul vor fi furnizate informatii privitoare la prognoza volumul si structura deseurilor necesare fundamentsrii investitiilor icircn infrastructura de gestionare a deseurilor

5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE

Tara Deseuri de producţie

Deseuri urbane Deseuri de productie

deseuri urbane

Bulgaria 219 32 684

Cehia 396 46 86

Estonia 132 056 236

Ungaria 739 5 148

Lituania 71 15 48

Polonia 1331 123 108

Romacircnia 777 62 154

Slovenia 14 12 12

Din analiza datelor furnizate de acest table reiese ca in comparaţie cu alte tări Romacircnia ocupă o poziţie de mijloc din punct de vedere al raportului deseuri de productiedeseuri de consum O pozitie mai buna ocupa SloveniaCehiaLituania Polonia şi Ungaria icircn timp ce Estonia si Bulgaria au o pozitie mai putin buna decat a Romacircniei

Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca icircn Romacircnia asemenea tarilor Central si Est Europene raportul productieconsum este de cateva ori mai mare decacirct icircn tarile UEEste de mentionat ca icircn tarile cu bdquoeconomie post-industrialardquo asa cum sunt tarile membre ale Uniunii Europene raportul productieconsum este foarte scazut (095-35) Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc tehnologii de productie bdquocuraterdquo -inclusiv reciclarea internă- cat si diferentei icircn structura industriei Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile Europei de Vest au fost icircnchise icircn ultimele decenii iar importul de materii prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de deseuri

6Managementul deseurilor de ambalaje

Icircn Romania in conformitate cu angajamentele asumate icircn Documentul de Poziţie CONF-RO 3701 aprobată prin HG nr 3492002 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje prin care au fost preluate icircn legislatia romacircnă prevederile Directivei 9462EC privind ambalajele şi deseurile de ambalaje ale Deciziei 97138EC privind sistemul de raportare şi Deciziei 97129EC privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje

A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele sideseurile de ambalaje (M Of nr 207012003) Conform prevederilor acestui OM sunt raportate anual date privind ambalajele şi deseurile de ambalaje de catrebull producatorii si importatorii de ambalaje producatorii siimportatorii de produse ambalate ndash date privind ambalajelebull unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurilede ambalaje icircn vederea valorificării si Consiliile Locale ndash date privinddeseurile ambalateHG nr 3492002 şi Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr 11902002 transpun icircn legislatia romana 98 din prevederile Directivei 9462EC Cele 2 ramase pana la transpunerea totala a Directivei icircn legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului voluntar care va fi realizata prin amendarea HG nr 3492002 icircn semestrul I 2004

Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse ambalate consiliile locale precum si unitstile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje icircn vederea valorificarii au raportat date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate icircn anul 2006 icircn conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 De asemenea a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata icircn anul 2002

Hartie si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Sursa-raport MAPM

196 192 41 32 87 548

Sursa-compoziţiadeseurilor

227 405 189 54 - 875

Cantităţi estimate

225 225 200 100 100 850

Deseuri de ambalaje generateHartie

si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Cantităţi de ambalajeintroduse pe piaţă [kt]

225 225 200 100 100 850

Marja de eroare ()

35 35 10 10 10 25

Deseuri de ambalajegenerate

346 346 222 111 111 1137

Deseurile de ambalaje provin icircn proportie de circa 70 de la populatie regasindu-se icircn deseurile menajere si 30 de la agentii economici

7Prognozarea prelucrarea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificariideseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de reciclare ()

21 24 25 36 44 44

Rata de valorificare ()

21 25 27 38 48 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza icircn primul rand modul de comportare al fiecarui cetatean Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea icircntregii populatii referitor la necesitatea colectarii selective

Icircn cazul Romacircniei colectarea deseurilor nu este icircnca generalizata Icircnprezent pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori) coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100 Pentru mediul

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

de licitatiiIn finalizarea contractelor un criteriu important il reprezintă cantitatea si structura deseurilor icircn functie de care se dimensioneaza si se structureaza baza tehnicii materiale pentru gestionarea deseurilor Cantitatea totala de deseuri generata reflecta eficienta folosirii resurselor naturale respectiv raportul dintre productia si consumul de bunuri Eficienta folosirii resurselor naturale rezulta din raportarea cantitatilor de deseuri de productie care depind icircn principal de activitătile industriale la deseurile urbane care in general urmeaza nivelul consumului populatiei

3Clasificarea deseurilor

Grupe de deseuri Subgrupe Tipuri de deseuriDeseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri menajereAlte deseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri menajere-deseuri comerciale -deseuri de piata-namol de epurare-deseuri de salubrizare a strazilor-deseuri din tratarea apelor -deseuri alimentare -deseuri din cresterea si sacrificarea animalelor -deseuri spitalicesti

Deseuri care pot fi tratate Deseuri massive Deseuri de constructiiAlte deseuri care pot fi tratate termic cu continut energetic

Deseuri masive Deseuri de constructii-deseuri de lemn-deseuri de sortare-deseuri de material plastic -deseuri de celuloza-deseuri de textile -deseuri de uleiuri minerale-deseuri de piele si blana -alte deseuri

Deseuri care trebuie -deseuri care trebuie

eliminate din sortarea deseurilor de constructii Alte deseuri inerte

eliminate din sortarea deseurilor de constructi deseuri de origine minerala -deseuri cu continut metalicOxizi hidroxizi saruriZgura cenusa pulberi Deseuri de asbestDeseuri de ciment cu asbestExcavatii de pamant Moloz de constructii

4Evolutia structurii deseurilor

In vederea evidentierii structurii deseurilor am luat in calcul evolutia pe mai multi ani tabelul urmator reflecta evolutia structurii deseurilor pe anii 1997-2002

Categoria de deşeuri

1997 1998 1999 2000 2001 2002

Total deseuri generate din care

35311 1140 2178 831 770 5515

- deseuri de productie (mil tone)

34627 1073 2119 777 703 470

- deseuri urbane (mil tone)

684 669 59 54 673 815

Total deseurigeneratedeseuri urbane

516 170 369 154 114 68

Deseuri de productiedeseuriurbane

506 160 359 144 1045 58

Icircn funciie de durata pentru care se negociază contractul vor fi furnizate informatii privitoare la prognoza volumul si structura deseurilor necesare fundamentsrii investitiilor icircn infrastructura de gestionare a deseurilor

5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE

Tara Deseuri de producţie

Deseuri urbane Deseuri de productie

deseuri urbane

Bulgaria 219 32 684

Cehia 396 46 86

Estonia 132 056 236

Ungaria 739 5 148

Lituania 71 15 48

Polonia 1331 123 108

Romacircnia 777 62 154

Slovenia 14 12 12

Din analiza datelor furnizate de acest table reiese ca in comparaţie cu alte tări Romacircnia ocupă o poziţie de mijloc din punct de vedere al raportului deseuri de productiedeseuri de consum O pozitie mai buna ocupa SloveniaCehiaLituania Polonia şi Ungaria icircn timp ce Estonia si Bulgaria au o pozitie mai putin buna decat a Romacircniei

Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca icircn Romacircnia asemenea tarilor Central si Est Europene raportul productieconsum este de cateva ori mai mare decacirct icircn tarile UEEste de mentionat ca icircn tarile cu bdquoeconomie post-industrialardquo asa cum sunt tarile membre ale Uniunii Europene raportul productieconsum este foarte scazut (095-35) Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc tehnologii de productie bdquocuraterdquo -inclusiv reciclarea internă- cat si diferentei icircn structura industriei Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile Europei de Vest au fost icircnchise icircn ultimele decenii iar importul de materii prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de deseuri

6Managementul deseurilor de ambalaje

Icircn Romania in conformitate cu angajamentele asumate icircn Documentul de Poziţie CONF-RO 3701 aprobată prin HG nr 3492002 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje prin care au fost preluate icircn legislatia romacircnă prevederile Directivei 9462EC privind ambalajele şi deseurile de ambalaje ale Deciziei 97138EC privind sistemul de raportare şi Deciziei 97129EC privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje

A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele sideseurile de ambalaje (M Of nr 207012003) Conform prevederilor acestui OM sunt raportate anual date privind ambalajele şi deseurile de ambalaje de catrebull producatorii si importatorii de ambalaje producatorii siimportatorii de produse ambalate ndash date privind ambalajelebull unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurilede ambalaje icircn vederea valorificării si Consiliile Locale ndash date privinddeseurile ambalateHG nr 3492002 şi Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr 11902002 transpun icircn legislatia romana 98 din prevederile Directivei 9462EC Cele 2 ramase pana la transpunerea totala a Directivei icircn legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului voluntar care va fi realizata prin amendarea HG nr 3492002 icircn semestrul I 2004

Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse ambalate consiliile locale precum si unitstile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje icircn vederea valorificarii au raportat date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate icircn anul 2006 icircn conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 De asemenea a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata icircn anul 2002

Hartie si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Sursa-raport MAPM

196 192 41 32 87 548

Sursa-compoziţiadeseurilor

227 405 189 54 - 875

Cantităţi estimate

225 225 200 100 100 850

Deseuri de ambalaje generateHartie

si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Cantităţi de ambalajeintroduse pe piaţă [kt]

225 225 200 100 100 850

Marja de eroare ()

35 35 10 10 10 25

Deseuri de ambalajegenerate

346 346 222 111 111 1137

Deseurile de ambalaje provin icircn proportie de circa 70 de la populatie regasindu-se icircn deseurile menajere si 30 de la agentii economici

7Prognozarea prelucrarea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificariideseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de reciclare ()

21 24 25 36 44 44

Rata de valorificare ()

21 25 27 38 48 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza icircn primul rand modul de comportare al fiecarui cetatean Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea icircntregii populatii referitor la necesitatea colectarii selective

Icircn cazul Romacircniei colectarea deseurilor nu este icircnca generalizata Icircnprezent pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori) coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100 Pentru mediul

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

eliminate din sortarea deseurilor de constructii Alte deseuri inerte

eliminate din sortarea deseurilor de constructi deseuri de origine minerala -deseuri cu continut metalicOxizi hidroxizi saruriZgura cenusa pulberi Deseuri de asbestDeseuri de ciment cu asbestExcavatii de pamant Moloz de constructii

4Evolutia structurii deseurilor

In vederea evidentierii structurii deseurilor am luat in calcul evolutia pe mai multi ani tabelul urmator reflecta evolutia structurii deseurilor pe anii 1997-2002

Categoria de deşeuri

1997 1998 1999 2000 2001 2002

Total deseuri generate din care

35311 1140 2178 831 770 5515

- deseuri de productie (mil tone)

34627 1073 2119 777 703 470

- deseuri urbane (mil tone)

684 669 59 54 673 815

Total deseurigeneratedeseuri urbane

516 170 369 154 114 68

Deseuri de productiedeseuriurbane

506 160 359 144 1045 58

Icircn funciie de durata pentru care se negociază contractul vor fi furnizate informatii privitoare la prognoza volumul si structura deseurilor necesare fundamentsrii investitiilor icircn infrastructura de gestionare a deseurilor

5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE

Tara Deseuri de producţie

Deseuri urbane Deseuri de productie

deseuri urbane

Bulgaria 219 32 684

Cehia 396 46 86

Estonia 132 056 236

Ungaria 739 5 148

Lituania 71 15 48

Polonia 1331 123 108

Romacircnia 777 62 154

Slovenia 14 12 12

Din analiza datelor furnizate de acest table reiese ca in comparaţie cu alte tări Romacircnia ocupă o poziţie de mijloc din punct de vedere al raportului deseuri de productiedeseuri de consum O pozitie mai buna ocupa SloveniaCehiaLituania Polonia şi Ungaria icircn timp ce Estonia si Bulgaria au o pozitie mai putin buna decat a Romacircniei

Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca icircn Romacircnia asemenea tarilor Central si Est Europene raportul productieconsum este de cateva ori mai mare decacirct icircn tarile UEEste de mentionat ca icircn tarile cu bdquoeconomie post-industrialardquo asa cum sunt tarile membre ale Uniunii Europene raportul productieconsum este foarte scazut (095-35) Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc tehnologii de productie bdquocuraterdquo -inclusiv reciclarea internă- cat si diferentei icircn structura industriei Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile Europei de Vest au fost icircnchise icircn ultimele decenii iar importul de materii prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de deseuri

6Managementul deseurilor de ambalaje

Icircn Romania in conformitate cu angajamentele asumate icircn Documentul de Poziţie CONF-RO 3701 aprobată prin HG nr 3492002 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje prin care au fost preluate icircn legislatia romacircnă prevederile Directivei 9462EC privind ambalajele şi deseurile de ambalaje ale Deciziei 97138EC privind sistemul de raportare şi Deciziei 97129EC privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje

A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele sideseurile de ambalaje (M Of nr 207012003) Conform prevederilor acestui OM sunt raportate anual date privind ambalajele şi deseurile de ambalaje de catrebull producatorii si importatorii de ambalaje producatorii siimportatorii de produse ambalate ndash date privind ambalajelebull unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurilede ambalaje icircn vederea valorificării si Consiliile Locale ndash date privinddeseurile ambalateHG nr 3492002 şi Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr 11902002 transpun icircn legislatia romana 98 din prevederile Directivei 9462EC Cele 2 ramase pana la transpunerea totala a Directivei icircn legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului voluntar care va fi realizata prin amendarea HG nr 3492002 icircn semestrul I 2004

Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse ambalate consiliile locale precum si unitstile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje icircn vederea valorificarii au raportat date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate icircn anul 2006 icircn conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 De asemenea a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata icircn anul 2002

Hartie si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Sursa-raport MAPM

196 192 41 32 87 548

Sursa-compoziţiadeseurilor

227 405 189 54 - 875

Cantităţi estimate

225 225 200 100 100 850

Deseuri de ambalaje generateHartie

si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Cantităţi de ambalajeintroduse pe piaţă [kt]

225 225 200 100 100 850

Marja de eroare ()

35 35 10 10 10 25

Deseuri de ambalajegenerate

346 346 222 111 111 1137

Deseurile de ambalaje provin icircn proportie de circa 70 de la populatie regasindu-se icircn deseurile menajere si 30 de la agentii economici

7Prognozarea prelucrarea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificariideseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de reciclare ()

21 24 25 36 44 44

Rata de valorificare ()

21 25 27 38 48 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza icircn primul rand modul de comportare al fiecarui cetatean Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea icircntregii populatii referitor la necesitatea colectarii selective

Icircn cazul Romacircniei colectarea deseurilor nu este icircnca generalizata Icircnprezent pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori) coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100 Pentru mediul

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

Icircn funciie de durata pentru care se negociază contractul vor fi furnizate informatii privitoare la prognoza volumul si structura deseurilor necesare fundamentsrii investitiilor icircn infrastructura de gestionare a deseurilor

5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE

Tara Deseuri de producţie

Deseuri urbane Deseuri de productie

deseuri urbane

Bulgaria 219 32 684

Cehia 396 46 86

Estonia 132 056 236

Ungaria 739 5 148

Lituania 71 15 48

Polonia 1331 123 108

Romacircnia 777 62 154

Slovenia 14 12 12

Din analiza datelor furnizate de acest table reiese ca in comparaţie cu alte tări Romacircnia ocupă o poziţie de mijloc din punct de vedere al raportului deseuri de productiedeseuri de consum O pozitie mai buna ocupa SloveniaCehiaLituania Polonia şi Ungaria icircn timp ce Estonia si Bulgaria au o pozitie mai putin buna decat a Romacircniei

Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca icircn Romacircnia asemenea tarilor Central si Est Europene raportul productieconsum este de cateva ori mai mare decacirct icircn tarile UEEste de mentionat ca icircn tarile cu bdquoeconomie post-industrialardquo asa cum sunt tarile membre ale Uniunii Europene raportul productieconsum este foarte scazut (095-35) Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc tehnologii de productie bdquocuraterdquo -inclusiv reciclarea internă- cat si diferentei icircn structura industriei Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile Europei de Vest au fost icircnchise icircn ultimele decenii iar importul de materii prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de deseuri

6Managementul deseurilor de ambalaje

Icircn Romania in conformitate cu angajamentele asumate icircn Documentul de Poziţie CONF-RO 3701 aprobată prin HG nr 3492002 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje prin care au fost preluate icircn legislatia romacircnă prevederile Directivei 9462EC privind ambalajele şi deseurile de ambalaje ale Deciziei 97138EC privind sistemul de raportare şi Deciziei 97129EC privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje

A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele sideseurile de ambalaje (M Of nr 207012003) Conform prevederilor acestui OM sunt raportate anual date privind ambalajele şi deseurile de ambalaje de catrebull producatorii si importatorii de ambalaje producatorii siimportatorii de produse ambalate ndash date privind ambalajelebull unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurilede ambalaje icircn vederea valorificării si Consiliile Locale ndash date privinddeseurile ambalateHG nr 3492002 şi Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr 11902002 transpun icircn legislatia romana 98 din prevederile Directivei 9462EC Cele 2 ramase pana la transpunerea totala a Directivei icircn legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului voluntar care va fi realizata prin amendarea HG nr 3492002 icircn semestrul I 2004

Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse ambalate consiliile locale precum si unitstile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje icircn vederea valorificarii au raportat date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate icircn anul 2006 icircn conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 De asemenea a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata icircn anul 2002

Hartie si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Sursa-raport MAPM

196 192 41 32 87 548

Sursa-compoziţiadeseurilor

227 405 189 54 - 875

Cantităţi estimate

225 225 200 100 100 850

Deseuri de ambalaje generateHartie

si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Cantităţi de ambalajeintroduse pe piaţă [kt]

225 225 200 100 100 850

Marja de eroare ()

35 35 10 10 10 25

Deseuri de ambalajegenerate

346 346 222 111 111 1137

Deseurile de ambalaje provin icircn proportie de circa 70 de la populatie regasindu-se icircn deseurile menajere si 30 de la agentii economici

7Prognozarea prelucrarea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificariideseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de reciclare ()

21 24 25 36 44 44

Rata de valorificare ()

21 25 27 38 48 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza icircn primul rand modul de comportare al fiecarui cetatean Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea icircntregii populatii referitor la necesitatea colectarii selective

Icircn cazul Romacircniei colectarea deseurilor nu este icircnca generalizata Icircnprezent pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori) coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100 Pentru mediul

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca icircn Romacircnia asemenea tarilor Central si Est Europene raportul productieconsum este de cateva ori mai mare decacirct icircn tarile UEEste de mentionat ca icircn tarile cu bdquoeconomie post-industrialardquo asa cum sunt tarile membre ale Uniunii Europene raportul productieconsum este foarte scazut (095-35) Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc tehnologii de productie bdquocuraterdquo -inclusiv reciclarea internă- cat si diferentei icircn structura industriei Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile Europei de Vest au fost icircnchise icircn ultimele decenii iar importul de materii prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de deseuri

6Managementul deseurilor de ambalaje

Icircn Romania in conformitate cu angajamentele asumate icircn Documentul de Poziţie CONF-RO 3701 aprobată prin HG nr 3492002 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje prin care au fost preluate icircn legislatia romacircnă prevederile Directivei 9462EC privind ambalajele şi deseurile de ambalaje ale Deciziei 97138EC privind sistemul de raportare şi Deciziei 97129EC privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje

A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele sideseurile de ambalaje (M Of nr 207012003) Conform prevederilor acestui OM sunt raportate anual date privind ambalajele şi deseurile de ambalaje de catrebull producatorii si importatorii de ambalaje producatorii siimportatorii de produse ambalate ndash date privind ambalajelebull unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurilede ambalaje icircn vederea valorificării si Consiliile Locale ndash date privinddeseurile ambalateHG nr 3492002 şi Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr 11902002 transpun icircn legislatia romana 98 din prevederile Directivei 9462EC Cele 2 ramase pana la transpunerea totala a Directivei icircn legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului voluntar care va fi realizata prin amendarea HG nr 3492002 icircn semestrul I 2004

Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse ambalate consiliile locale precum si unitstile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje icircn vederea valorificarii au raportat date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate icircn anul 2006 icircn conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 De asemenea a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata icircn anul 2002

Hartie si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Sursa-raport MAPM

196 192 41 32 87 548

Sursa-compoziţiadeseurilor

227 405 189 54 - 875

Cantităţi estimate

225 225 200 100 100 850

Deseuri de ambalaje generateHartie

si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Cantităţi de ambalajeintroduse pe piaţă [kt]

225 225 200 100 100 850

Marja de eroare ()

35 35 10 10 10 25

Deseuri de ambalajegenerate

346 346 222 111 111 1137

Deseurile de ambalaje provin icircn proportie de circa 70 de la populatie regasindu-se icircn deseurile menajere si 30 de la agentii economici

7Prognozarea prelucrarea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificariideseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de reciclare ()

21 24 25 36 44 44

Rata de valorificare ()

21 25 27 38 48 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza icircn primul rand modul de comportare al fiecarui cetatean Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea icircntregii populatii referitor la necesitatea colectarii selective

Icircn cazul Romacircniei colectarea deseurilor nu este icircnca generalizata Icircnprezent pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori) coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100 Pentru mediul

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse ambalate consiliile locale precum si unitstile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje icircn vederea valorificarii au raportat date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate icircn anul 2006 icircn conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr 11902002 De asemenea a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata icircn anul 2002

Hartie si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Sursa-raport MAPM

196 192 41 32 87 548

Sursa-compoziţiadeseurilor

227 405 189 54 - 875

Cantităţi estimate

225 225 200 100 100 850

Deseuri de ambalaje generateHartie

si carton

Plastic Sticla Metal Lemn Total

Cantităţi de ambalajeintroduse pe piaţă [kt]

225 225 200 100 100 850

Marja de eroare ()

35 35 10 10 10 25

Deseuri de ambalajegenerate

346 346 222 111 111 1137

Deseurile de ambalaje provin icircn proportie de circa 70 de la populatie regasindu-se icircn deseurile menajere si 30 de la agentii economici

7Prognozarea prelucrarea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificariideseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de reciclare ()

21 24 25 36 44 44

Rata de valorificare ()

21 25 27 38 48 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza icircn primul rand modul de comportare al fiecarui cetatean Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea icircntregii populatii referitor la necesitatea colectarii selective

Icircn cazul Romacircniei colectarea deseurilor nu este icircnca generalizata Icircnprezent pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori) coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100 Pentru mediul

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

Marja de eroare ()

35 35 10 10 10 25

Deseuri de ambalajegenerate

346 346 222 111 111 1137

Deseurile de ambalaje provin icircn proportie de circa 70 de la populatie regasindu-se icircn deseurile menajere si 30 de la agentii economici

7Prognozarea prelucrarea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificariideseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de reciclare ()

21 24 25 36 44 44

Rata de valorificare ()

21 25 27 38 48 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza icircn primul rand modul de comportare al fiecarui cetatean Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea icircntregii populatii referitor la necesitatea colectarii selective

Icircn cazul Romacircniei colectarea deseurilor nu este icircnca generalizata Icircnprezent pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori) coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100 Pentru mediul

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

urban (mai mare de 3000 de locuitori) coeficientul de colectare este de 90 acesta estimacircndu-se ca va ramane constant pana icircn 2007 dupa care resterea va fi de 2an pacircnă icircn anul 2012 cacircnd se va ajunge la colectare de 100 Pentru mediul rural coeficientul de colectare este de circa 10 estimacircndu-se o crestere de 1an pacircnă icircn 2007 şi de 7-8 pacircnă icircn 2012 după care 10an pacircnă icircn 2017 data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100

Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa icircnceapa din anul 2008 deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate icircn statii de sortareSistemul de colectare selectiva adaptat la diferite zone va cuprindebull o colectare specializata a deseurilor de ambalaje icircn cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice sticla va fi colectată exclusiv prin aportvoluntar)bull o colectare specializata a deseurilor biodegradabile cu exceptia celor din mediul ruralbull o colectare clasica (reziduuri menajere)Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmeazăbull mediu urban dens ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7 creşterea urmacircnd a fi de 7an pana icircn anul 2012 de 9an icircn perioada 2012-2017 şi de 2an icircn perioada 2017-2022 cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90bull mediul urban ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectiva va fi de 8 creşterea urmacircnd a fi de 8an pacircnă icircn anul 2012 şi de 10an icircn perioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022bull mediul rural ndash icircn anul 2008 coeficientul de colectare selectivă vafi 6 creşterea urmacircnd a fi de 6an pacircnă icircn anul 2012 şi de 12an icircnperioada 2012-2017 cacircnd se atinge un coeficient de 90 care va rămacircne constant pacircnă icircn anul 2022Implementarea colectării selective se va realiza icircn mai multe cazuri concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare deci informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esentialPentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata pe trei perioadebull 2003-2006 experimentare (proiecte pilot) conştientizare populaţie bull 2007-2017 extinderea colectării selective la nivel naţional

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

bull 2017-2022 implementarea colectării selective icircn zone mai dificile (locuinţe colective mediu rural dispersat zone montane)

Depozitarea deşeurilorIcircn conformitate cu angajamentul asumat icircn documentul de pozitie

CONF-RO 3701 Romacircnia a transpus Directiva 199931CE prin HG nr 1622002 privind depozitarea deseurilor Prevederile Directivei 9931CE nu se aplica deseurilor miniere Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă icircn Romacircnia după aprobarea si publicarea actului comunitar

Nivelul de transpunere a Directivei 9931CE este de 98 urmacircnd ca la revizuirea actului normativ naţional prevăzută pentru trimestrul III 2004 transpunerea sa fie realizată icircn totalitate

Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cacirct posibil a efectelor negative asupra mediului icircn special poluarea apelor de suprafaţă subterane a solului aerului inclusiv a efectului de seră precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei pe icircntreaga durată de viaţă a depozitului cacirct şi după expirarea acestuiaIcircn funcţie de natura deşeurilor depozitate depozitele se clasifică icircnbull depozite pentru deseuri periculoasebull depozite pentru deseuri nepericuloasebull depozite pentru deseuri inerte

8Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fostrealizat se estimează că Romacircnia va construi pacircnă icircn 2020 un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase conforme cu cerinţeleDirectivei acţiune urmată de icircnchiderea celor neconforme din zonarespectivă

Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora pacircnă icircn anul 2020 sunt de 1082 milioane Euro iar cele de operare vor fi de1677 milioane EuroDin scenariul realizat pacircnă icircn anul 2020 inclusiv costurile de icircnchiderereabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro

Icircn Romacircnia nu există pacircnă icircn prezent depozite de deşeuri periculoase aşa cum sunt definite icircn Directiva 199931CE

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

Costurile de investiţie estimate pacircnă icircn anul 2020 pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1169 milioane Euro iar cele de operare vor fi 1559 milioane Euro

Costurile totale de investiţie operare şi reabilitare se vor ridica la 6307 milioane Euro pacircnă icircn anul 2020 Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare aplatformelor de compostare pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8916 milioane EuroCosturile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50 din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul bdquoManagementul deşeurilorrdquoCostul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere pacircnă icircn 2020 de cca 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro icircn prezent la cca 25 Eurolocuitoran)

9 Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară cu un capital social la data icircnfiinţării de peste 7 mil USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil EURO Compania a fost infiinţata icircn anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE ndash Entsorgung AG

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL care prestează servicii de salubrizare icircn cele mai importante oraşe ale ţării Bucureşti Timişoara Buzău Oradea Galaţi Brăila Tulcea Deva Avacircnd 1600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti icircn portofoliul său de clienţi număracircndu-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala Compania isi desfasoara activitatea icircn baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare icircncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti icircn data de 18081997 completat şi modificat prin Acte adiţionale

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 90012000 ndash sisteme de management ale calităţii din anul 2002 Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 140011996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 180011999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii icircn Muncă in anul 2004 Astfel fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TUumlV Rheinland Germania In iunie 2004 REBU obtine pentru o perioadă de 5 ani Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei Pentru cresterea gradului de confort citadin REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 11 mc si a montat peste 8000 de recipiente mici de precolectare Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii

Servicii de curatenie cai publice

Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar Stropire carosabil indepartarea surplusului de pamant de la rigola Spalare carosabil Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere Salubrizare depozite necontrolate Imprejmuire terenuri virane Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

Servicii specifice sezonului de iarna

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor

In colaborare cu Primaria Sectorului 4 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ Verde Curat Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective

Ca obiective specifice ale programului mentionez -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă-scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape

Identificarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1 cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

programul educativ Si eu ocrotesc natura Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare

Ca obiective specifice ale programului mentionez

crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampa

educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape

Nominalizarea unităţilor de icircnvăţămacircnt care urmează să fie introduse icircn acest program de educare

Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de icircnvăţămacircnt participantă la programul iniţiat de REBU

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de icircnvăţămacircnt

Dotarea unităţilor de icircnvăţămacircnt cu recipienţi corespunzători colectării selective

Elaborarea de teme si concursuri avacircnd ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie

Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de icircnvăţămacircnt

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul rdquoSa colectam selectiv in gospodarierdquo prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie

Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva scăderea cantităţii de deşeuri depuse icircn rampă

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul bdquoImpreuna pentru naturardquo

ldquoImpreuna pentru naturardquo isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada ndash intr-o obisnuinta

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

bdquoImpreuna pentru naturardquo este organizat de Asociatia Ecosophia sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala bdquoGrigore Antipardquo si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

Anexe

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

Cuprins

1Constientizarea efectelor deseurilor2Operatori3Clasificarea tipurilor de deseuri4Evolutia structurii deseurilor 5Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE6 Managementul deseurilor de ambalaje7 Prognozarea prelucararea depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje8 Previzionarea costurilor economice pentru depozitare9 Studiu de cazAnexeBibliografie

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor

BibliografieVladimir Rojanschi Florina Bran Florian Grigore ndashldquoElemente de economia si managementul mediului ldquo Editura Economica Bucuresti 2004 OUG 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabileLg 4262000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile HG 3492002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalajeOMAPM 11902002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje HG 1622002 privind depozitarea deseurilor