UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Psihologie-Pedagogie PLATFORMA BLAKBOARD Pedagogie, anul III • Codul cursului: • Denumirea cursului: Managementul clasei de elevi şi educaţional • Tip curs: obligatoriu, anul III ID • Durata cursului/ Nr. credite: semestrial, 6 credite • Perioada de accesare: 1 oct. 2007-1 oct. 2008 • Manuale recomandate: Roxana Tudorică, (2007), Managementul educaţiei în contextul european, Editura Meronia, Bucureşti. Romiţă Iucu, (2006), Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi • Obiective didactice: - însuşirea conţinutului şi semnificaţiilor conceptului de management educaţional; - formarea reprezentărilor corecte cu privire la specificul managementului clasei de elevi; - dezvoltarea capacităţii de evaluare a consecinţelor negative ale unui management defectuos al clasei; - evaluarea rolului şi atributelor profesorului-manager; - identificarea conţinutului şi semnificaţiilor managementului organizaţiei şcolare; - evaluarea rolului diferitelor tipuri de management educaţional (managementul de curriculum, de proiect, managementul comunicării şi al deciziilor); • Modul de stabilire a notei finale: Test-grilă • Consultaţii pentru studenţi: în fiecare vineri între 16:30 – 20:30 la sediul facultăţii din Braşov, str. Turnului nr. 5 • Adrese e-mail pentru contactul cu studenţii: • Titularul cursului: Conf. univ. Dr. EUGEN DAVID • Adresa facultăţii: Braşov, str. Turnului nr.5 Conţinutul teoretic al cursului: 1. Managementul educaţional- caracterizare generală şi specifică 2. Managementul clasei de elevi- obiect şi problematică 3. Clasa de elevi ca grup social specific 4. Factorii determinanţi ai managementului clasei de elevi 5. Structura dimensională a managementului clasei de elevi 6. Nivelul interacţional al managementului clasei de elevi 7. Rolurile manageriale de bază ale cadrului didactic 8. Consecinţele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi 9. Situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi 10. Stiluri şi strategii de intervenţie ala cadrului didactic în situaţii de criză educaţională 11. Managementul organizaţiei şcolare- problematică şi conţinut 12. Managementul de curriculum 13. Managementul de proiect 14. Competente manageriale
Transcript
UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Psihologie-Pedagogie PLATFORMA BLAKBOARD
Pedagogie, anul III • Codul cursului: • Denumirea cursului: Managementul clasei de elevi şi educaţional • Tip curs: obligatoriu, anul III ID • Durata cursului/ Nr. credite: semestrial, 6 credite • Perioada de accesare: 1 oct. 2007-1 oct. 2008 • Manuale recomandate: Roxana Tudorică, (2007), Managementul educaţiei în contextul european, Editura Meronia, Bucureşti. Romiţă Iucu, (2006), Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi • Obiective didactice:
- însuşirea conţinutului şi semnificaţiilor conceptului de management educaţional; - formarea reprezentărilor corecte cu privire la specificul managementului clasei de elevi; - dezvoltarea capacităţii de evaluare a consecinţelor negative ale unui management defectuos
al clasei; - evaluarea rolului şi atributelor profesorului-manager; - identificarea conţinutului şi semnificaţiilor managementului organizaţiei şcolare; - evaluarea rolului diferitelor tipuri de management educaţional (managementul de
curriculum, de proiect, managementul comunicării şi al deciziilor); • Modul de stabilire a notei finale: Test-grilă • Consultaţii pentru studenţi: în fiecare vineri între 16:30 – 20:30 la sediul facultăţii din Braşov, str. Turnului nr. 5
• Adrese e-mail pentru contactul cu studenţii: • Titularul cursului: Conf. univ. Dr. EUGEN DAVID • Adresa facultăţii: Braşov, str. Turnului nr.5 Conţinutul teoretic al cursului:
1. Managementul educaţional- caracterizare generală şi specifică
2. Managementul clasei de elevi- obiect şi problematică
3. Clasa de elevi ca grup social specific
4. Factorii determinanţi ai managementului clasei de elevi
5. Structura dimensională a managementului clasei de elevi
6. Nivelul interacţional al managementului clasei de elevi
7. Rolurile manageriale de bază ale cadrului didactic
8. Consecinţele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi
9. Situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi
10. Stiluri şi strategii de intervenţie ala cadrului didactic în situaţii de criză educaţională
11. Managementul organizaţiei şcolare- problematică şi conţinut
12. Managementul de curriculum
13. Managementul de proiect
14. Competente manageriale
Bibliografie minimă obligatorie:
1. Bârzea, C., (1995), Arta şi ştiinţa educaţiei, E.D.P.
• Formarea cadrelor didactice trebuie privită prin prisma celor două etape (faze) absolut obligatorii:
- formarea iniţială;
- formarea continuă.
• Literatura de specialitate supune analizei cele trei niveluri de eficienţă ale formării cadrelor didactice:
- acţiunea de formare (iniţială) ca INPUT;
- eficienţa pedagogică – nivelul I;
- modificarea de comportament- nivelul II;
- variaţia de randament- nivelul III;
- OUTPUT = performanţă şi ameliorare cantitativă şi calitativă a activităţii.
• În strânsă legătură cu formarea (competenţele didactice) ale cadrelor didactice se pune problema
deontologiei didactice:
- provenind de la termenul deon (deontos) care semnifică ceea ce se cade (ceea ce se cuvine) a fi
făcut, termenul de deontologie didactică vizează semnificaţiile pe care cadrul didactic le dă normelor
prevăzute în codurile deontologiei (scrise sau nescrise) şi maniera în care acestea sunt traduse în
comportamentul de rol
• Managementul clasei de elevi este analizat şi în strânsă legătură cu abordarea teoretică şi practică a
disciplinei în clasa de elevi.
- există astăzi opinii conform cărora managementul clasei de elevi este sinonim cu asigurarea
unei discipline ferme în acest spaţiu şcolar;
- educaţia este o acţiune organizată ceea ce înseamnă că ea presupune cu necesitate acceptarea
şi respectarea unor cerinţe, reguli, norme.
• Rolul conducător asumat de educator în impunerea şi urmărirea respectării regulilor asociat cu gradul de
libertate acordat elevului au constituit nucleul controverselor pedagogice în interpretarea disciplinei
şcolare , în general, s-au confruntat două opinii opuse: permisivismul şi autoritarismul:
- permisivismul, îşi are originea în concepţia lui J.J.Rousseau, conform căreia constrângerea
exterioară prin dispoziţii, ordine, interdicţii, pedepse înăbuşă manifestările spontane ale copilului şi deci,
constituirea personalităţii sale;
- autoritarismul , conform căreia, întrucât natura umană este prin esenţa ei predispusă spre
manifestări negative, fapt care implică cu necesitate măsuri severe de constrângere.
• Desigur, succesul unui management al clasei presupune o anumită grijă pentru prevenirea unor situaţii
de criză, problematică, iar atunci când se impune, se are în vedere utilizarea unor strategii diverse de
intervenţie a cadrului didactic, strategii de natură managerială.
Teme pentru reflecţie şi aplicaţii
1. Alegeţi varianta/ variantele corecte de răspuns: factorii care determină calitatea managementului la
nivelul clasei de elevi sunt:
A. recrutarea şi selecţia cadrelor didactice;
B. formarea cadrelor didactice;
C. internalizarea situaţiilor educative;
D. deontologia didactică;
E. structura familiară a colectivului de elevi.
variante de răspuns: 1. A+B+C+D
2. A+B+D+E
3. A+C+D+E
2. Argumentaţi rolul selecţiei cadrelor didactice în asigurarea unui management al clasei de elevi de
calitate.
3. Enumeraţi şi comentaţi activităţiile prealabile selecţiei personalului didactic.
4. Enumeraţi şi analizaţi cel puţin 3 argumente în sprijinul necesităţii formării continue a cadrelor
didactice.
5. Analizaţi relaţia ce există între deontologia didactică şi comportamentul de rol al profesorului.
6. Sintetizaţi principalele avantaje şi dezavantaje ale autoritarismului în relaţia profesor –elev.
Cursul nr.5: Structura dimensională a managementului clasei de elevi
Analiza managementului clasei de elevi este cu atât mai completă cu cât se iau în considerare şi
principalele sale dimensiuni. Avem în vedere:
- dimensiunea ergonomică;
- dimensiunea psihologică;
- dimensiunea socială;
- dimensiunea normativă;
- dimensiunea operaţională;
- dimensiunea inovatoare.
5.1. Dimensiunea ergonomică vizează:
a) dispunerea mobilierului în clasă:
- din punct de vedere ergonomic, mobilierul şcolar este realizat corespunzător caracteristicilor psiho-
somatic ale elevilor şi adecvat spaţiului de clasă, în timp ce, dintr-o perspectivă didactică, acesta trebuie
instalat şi reglat după obiectivele instructiv-educative ale activităţii
- în ultimii ani se pune accentul pe modularitatea mobilierului şcolar, astfel încât acesta să poată fi
reorganizat, compus şi descompus în funcţie de sarcina didactică fundamentală şi de stilul educaţional al
cadrului didactic.
b) vizibilitatea, reprezintă o substructură dimensională a managementului clasei de elevi, dependentă
de ergonomia acesteia.
- vizibilitatea este o constantă ergonomică apropiată de igiena şcolară şi presupune adaptarea
spaţiului şcolar al clasei, inclusiv al mobilierului, la necesităţile somato-fiziologice şi de sănătate ale
elevilor.
- este recomandată astfel stimularea unei dinamici a poziţiilor ocupate în bănci de către elev, astfel
încât permutările succesive să nu încalce legile biologice, fizice şi medicale anterioare, dar, totodată să nu
contravină nici normelor de psihopedagogiei instructiv-educative şi de socializare ale elevilor.
c) amenajarea sălii de clasă
- clasa trebuie amenajată nu numai după reguli de ordin instructiv-educativ, ci şi estetic (un simbol al
clasei, câteva seturi de fotografii cu membrii clasei, etc.- au rolul lor în evidenţierea culturii grupale a
clasei de elevi.
5.2. Dimensiunea psihologică vizează atât caracteristicile de ordin strict psihologic, cât şi cele care ţin de
psihologia educaţiei
• elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoaşterea şi respectarea
particularităţilor individuale ale elevilor (capacitatea de muncă, gradul de motivare, etc.)
5.3. Dimensiunea socială vizează caracteristicile grupului clasă comparativ cu cele ale grupului social în
general.
• Pentru aceste caracteristici un loc aparte îl ocupă sintalitatea grupului şi problematica liderilor
• La fel de importantă este şi structura informaţiei în grupul de elevi, cât şi capacitatea de transmitere a
acestora.
5.4. Dimensiunea normativă vizează ansamblul de norme, de reguli care reglează întreaga desfăşurare a
activităţii în grupul şcolar. Aceste norme pot fi:
- explicite (norme prescriptive, clar exprimate);
- implicite (norme ascunse, mai puţin clar exprimate, dar subînţelese)
• Un rol important îl are, din acest punct de vedere, modul de raportare al profesorului la cultura
normativă a clasei.
• Totodată, conflictul de norme poate deveni nu numai un factor constructiv, ci şi unul distructiv, atunci
când intervin factori ce ar putea scinda organizaţia grupală.
5. 5. Dimensiunea operaţională vizează diferitele proceduri şi strategii ale cadrului didactic atunci când
situaţia grupului-clasă necesită acest fapt.
• Pentru cele mai reprezentative strategii de intervenţie amintim:
- strategia de dominare;
- negocierea;
- fraternizarea;
- strategia bazată pe ritual şi rutină;
- terapia ocupaţională;
- strategia de susţinere morală.
• dimensiunea operaţională a managementului clasei de elevi este reprezentată şi de problema conformării
la anumite norme socio- educaţional
• acţiunea de influenţă educaţională desfăşurată de cadrul didactic în scopul respectării normelor explicite
de către elevi se soldează, de cele mai multe ori, cu fenomene de conformare acceptată, în sensul aderării
la anumite seturi normative şi standardele larg acceptate la nivel de grup; fără conformare, viaţa de grup,
şi implicit, viaţa şcolară ar fi imposibilă.
5.6. Dimensiunea inovatoare reprezintă o condiţie esenţială a optimizării interacţiunilor educaţionale.
• Interdependenţa atitudinală şi de intervenţie a cadrului didactic în situaţii de criză este dependentă de
capacităţile inovatoare ale acestuia.
• Schimbarea, ca trăsătură definitorie ale demersurilor manageriale ale cadrului didactic, presupune un set
corecturi aduse mereu acţiunii educaţionale.
• Agentul schimbării este însuşi cadrul didactic;
• Inovaţia reprezintă pentru managementul clasei de elevi singura modalitate de a personaliza un set de
norme şi reguli specifice constituirii grupului şcolar.
Teme pentru reflecţie şi aplicaţii
1. Argumentaţi necesitatea analizei multidimensionale a managementului clasei de elevi.
2. Precizaţi semnificaţia şi conţinutul dimensiunii ergonomice a managementului clasei de elevi.
3. Precizaţi semnificaţia şi conţinutul dimensiunii psihologice a managementului clasei de elevi.
4. Precizaţi semnificaţia şi conţinutul dimensiunii sociale a managementului clasei de elevi.
5. Precizaţi semnificaţia şi conţinutul dimensiunii normative a managementului clasei de elevi.
6. Precizaţi semnificaţia şi conţinutul dimensiunii inovatoare a managementului clasei de elevi.
Curs nr. 6. Nivelul interacţional al managementului clasei de elevi
6.1. Relaţii şi interacţiuni educaţionale în clasa de elevi
• Personalitatea elevului se conturează şi se manifestă în interdependenţă cu viaţa grupului din care face
parte. În viaţa grupului şcolar se manifestă următoarele tipuri de relaţii:
- relaţii de intercunoaştere;
- relaţii de intercomunicare;
- relaţii socio-afective preferenţiale
- relaţii de influenţare.
6.2. Influenţa personală a cadrului didactic în clasa de elevi
• influenţa educaţională este acţiunea organizată şi structurată exercitată asupra unei persoane în vederea
formării sau schimbării unor comportamente (atitudini), din punct de vedere al managementului clasei
de elevi, procesul de influenţă educaţională poate fi analizat din două perspective:
- influenţa personală a profesorului atât ca lider cât şi ca factor exterior;
- influenţa de grup.
• influenţa personală a profesorului este determinată de 4 factori:
- relaţia afectivă stabilită între profesor şi elevi;
- percepţia elevului asupra profesorului;
- folosirea în exces a influenţei de către profesor;
- gradul de individualizare a strategiilor de intervenţie ale cadrului didactic.
6.3. Implicarea socială şi personalitatea elevilor
• În ultimii ani conceptul de implicare (în principal de implicare în sarcină) este mult utilizat în literatura
psihosociologică.
• Iniţial implicarea a fost definită doar în raport de componentele ei cognitive şi acţionale, deci ca o
atitudine a indivizilor numai de a se identifica cu sarcina, de a aprecia că activitatea lor face parte din
propria persoană.
• Implicarea în activitatea educaţională era apreciată ca fiind gradul în care o persoană se identifică
psihologic cu activitatea sa (calitatea de a fi socială este dobândită de implicarea indivizilor numai prin
raportare la valorile şi scopurile generale ale clasei de elevi).
6.4. Atracţia interpersonală în clasa de elevi
• Factorii care influenţează atracţia interpersonală sunt: proximitatea, similaritatea şi complementaritatea.
a) proximitatea este reprezentată de preferinţa pentru persoanele (colegii) care-şi desfăşoară activitatea în
aproprierea noastră.
b) similaritatea presupune alegerea persoanelor care ne aseamănă foarte mult în plan aptitudinal, valoric şi
motivaţional.
c) Complementaritatea corespunde în plan psihologic, cu identificarea tipurilor de diade ce îi pot face pe
parteneri să rezolve elemente de personalitate reciproc necesare (ex. diadele)
6.5. Comunicarea interpersonală
• Din pespectiva managementului clasei de elevi, comunicarea interpersonală are o însemnătate vitală.
Formele ei sunt:
- comunicarea verbală;
- comunicarea nonverbală.
• un loc aparte îl ocupă paraverbalul (modul concret al vorbirii noastre): volumul vocal, ritmul vorbirii,
tonalitatea, articularea cuvintelor.
6.6. Personalitatea cadrului didactic
• analiza managementului clasei de elevi nu poate fi completă fără o analiză a personalităţii cadrului
didactic. Această analiză trebuie să aibe în vedere:
- personalitatea de bază;
- personalitatea cristalizată;
- stilul educaţional al cadrului didactic;
- stilul managerial al cadrului didactic.
• privind stilul managerial al cadrului didactic, literatura de specialitate analizează cele trei dimensiuni
caracteristice ale acestuia:
- omogene şi structurate: cunoştinţe, credinţe, convingeri, stări afective.
- nivelul strategic: proiectarea şi planificarea;
- nivelul instrumental, care este dependent de situaţie şi presupune adaptarea la exigenţele şi
variabilele situaţiei.
Teme pentru reflecţie şi aplicaţii
1. Caracterizaţi principalele tipuri de relaţii interpersonale care se manifestă în viaţa grupului şcolar.
2. Precizaţi rolul relaţiilor de influenţare în orientarea grupului-clasă spre sarcinile didactice.
3. Comentaţi semnificaţia conceptului de „implicare socială” din perspectiva managementului educaţional.
4. Analizaţi implicaţiile în plan educaţional a atracţiei interpersonale în cadrul grupului şcolar.
5. Comentaţi rolul şi însemnătatea comunicării nonverbale în procesul instructiv educativ.
Curs nr.7 Rolurile manageriale de bază ale cadrului didactic
• Sunt supuse analizei rolurile manageriale de bază ale cadrului didactic. Acestea vizează:
a) planificarea
- stabilirea operaţională a obiectivelor;
- analiza detaliată a resurselor educaţionale şi manageriale;
- precizarea activităţiolor ce se vor organiza pentru realizarea obiectivelor;
- stabilirea şi eşalonarea în timp a responsabilităţilor (pentru cadrul didactic dar şi pentru
elevi)
b) organizarea : cele mai importante principii ale organizării sunt:
- coordonarea ;
- echilibrul autoritate-putere-responsabilitate;
- unitatea de comandă;
- delegarea
c) controlul şi îndrumarea: principalele funcţii ale controlului sunt:
- funcţia de supraveghere (a funcţionării procesului);
- funcţia de conexiune inversă;
- funcţia de prevenire a eventualelor situaţi de criză educaţională;
- funcţia de corecţie şi perfecţionare.
d) evaluarea: evaluarea la nivelul managementului clasei de elevi nu trebuie confundată cu evaluarea
docimilogică. Din perspectiva managerială, evaluarea reprezintă verificarea măsurii în care scopurile şi
obiectivele dintr-o anumită etapă au fost atinse.
Principalele componente (etape) ale evaluării manageriale sunt:
- obţinerea informaţilor;
- prelucrarea statistică a acestora;
- elaborarea aprecierilor (în vederea optimizării proceselor interacţionale din clasa de elevi)
e) consilierea
Cadrul didactic, din perspectiva managementului clasei de elevi va trebui să desfăşoare şi o activitate de
consiliere. Principalele faze ale consilierii sunt:
- clasificarea (identificarea situaţiei de criză);
- formularea (realizarea unei judecăţi de valoare cu privire la situaţia problematicii);
- încheierea (când cadrul didactic şi elevul pot să constate finalizarea procesului şi reluarea
relaţilor normale profesor-elev sau elev-elev);
f) decizia educaţională, este din punct de vedere managerial, un proces de alegere în mod deliberat a unui
mod de acţiune pentru a ajunge la un anumit rezultat.
Ea reprezintă selectarea unui anumit curs al acţiunii dintr-un număr de alternative.
Clasificarea deciziilor se realizează după mai multe criterii:
- după gradul de cunoaştere a efectelor:
- decizii de rutină;
- decizii creatoare.
- după câmpul de acţiune, nivelul ierarhic implicat:
- decizii strategice ( afectează cel mai profund viaţa instituţională a şcolii; ex. decizii de politică
şcolară.
- decizii tactice (privesc actul educaţional din cadrul clasei de elevi).
Etapele actului decizional sunt:
a) pregătirea deciziei:
- identificarea problemelor;
- obţinerea informaţiilor;
- selecţionarea, organizarea şi prelucrarea informaţiilor;
- elaborarea variantelor de activitate şi a proiectelor de măsuri.
b) adoptarea deciziei şi măsurilor de aplicare.
c) aplicarea deciziei şi urmărirea îndeplinirii, aceasta vizează:
- comunicarea deciziei;
- explicarea şi motivarea pentru elevi a deciziei;
- organizarea acţiunii practice;
- controlul îndeplinirii deciziei;
- reglarea optimală a acţiunii;
- deciziile de corectare a acţiunii;
- evaluarea rezultatelor obţinute.
Cea mai bună decizie este aceea care poate fi funcţională, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt.
Măiestria unui cadru didactic se poate evalua şi după modul de luare a deciziilor educaţionale.
Teme pentru reflecţie şi aplicaţii
1. Analizaţi rolurile manageriale de bază care revin cadrului didactic.
2. Identificaţi principalele faze ale deciziei educaţionale.
3. Analizaţi comparativ planificarea şi organizarea din perspectiva managementului clasei de elevi.
4. Care este specificul controlului şi al îndrumării didactice.
5. Argumentaţi însemnătatea consilierii pentru optimizarea procesului didactic.
Curs nr. 8.: Consecinţele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi
Analiza studiilor de criză educaţională determinate de un management defectuos al clasei de elevi a
evidenţiat o serie de consecinţe negative ale acestuia. Printre acestea cele mai frecvente sunt: oboseala,
supra-încărcarea elevilor, lipsa de motivare a clasei, deprecierea climatului, minciuna, agresivitatea, etc.
8.1. Oboseala a fost analizată în literatura de specialitate din două perspective diferite:
- cea a teoriei toxinelor (oboseala este pusă pe seama acumulării de substanţe toxice);
- cea a pierderii resurselor energetice ale organismului (al sistemului nervos central)
Instalarea stării de oboseală, de epuizare apare şi atunci când:
- sunt activităţi şi sarcini monotone, repetitive;
- perspectivele elevilor pentru activităţi este limitat, etc.
Se observă că, din punct de vedere al managementului educaţional, oboseala poate fi privită ca;
- oboseală obiectivă (când elevul este centrat într-o activitate epuizantă);
- oboseală subiectivă (când apare plictiseala, dezinteresul elevului pentru activitate)
8.2. Supra încărcarea
O cauză majoră a supra încărcării elevilor la şcoală în sistemul de instruire cu orar variabil (când are loc
după-amiaza, elevii muncesc în condiţii fizice, psihologice şi intelectuale extrem de nefavorabile
comparativ cu cursurile de dimineaţă).
8.3. Lipsa de motivare a clasei
Învăţarea nu poate fi analizată temeinic fără a se lua în considerare motivaţia elevilor pentru aceasta. Ea
poate fi:
- motivaţie extrinsecă/ motivaţie intrinsecă;
- motivaţie cognitivă/ motivaţie afectivă;
- autocontrol motivaţional.
Literatura de specialitate evidenţiază o serie de strategii de „autostimulare” a unui copil în sala de clasă. (de
pildă, una dintre ele este folosirea limbajului interior : „Vei face mai bine data viitoare”).
• Copiii trebuie sa fie invatati sa-si faca cunoscute si sa-si argumenteze parerile in public • Copiii trebuie sa invete strategii ce implica colaborarea si participarea active.
8.4. DEPRECIEREA CLIMATULUI EDUCATIONAL
• Managementul clasei de elevi se preocupa de doua aspecte fundamentale : 1. prevenirea comportamentelor negative ; 2. interventia si tratarea acestora. • Climatul educational este un indicator al “sanatatii” unui grup educational
( indica: atmosfera , moralul , starea afectiva a clasei), este produsul unor raporturi interpersonale la diverse niveluri . Principalele tipuri de climat educational : - climat indus , caracterizat printr-un mod de neangajare , nepasare a elevilor , rutina distantare de ,
depersonalizare ; - climat deschis; rezultat al unui management adecvat , care determina un comportament deschis al
elevilor , fara teama si inhibitie , care ii stimuleaza sa participe la activitatea comuna. 8. 5. ALTERAREA CLIMATULUI EDUCATIONAL-ABANDONUL SCOLAR
• Investigatiile de specialitate au demonstat ca poate fi stabilita o corelatie semnificativa intre procesele manageriale negative, ca si deprecierea climatului educational ( si in consecinta a abandonului scolar).
• La cazurile de abandon scolar se adauga ,desigur, cauze de ordin socio-economic sau disciplinar. • Un management educational defectuos , chiar daca nu determina in mod direct abandonul scolar ,
in mod indirect il favorizeaza. 8.6. MINCIUNA , este un comportament verbal si non-verbal , care apare deseori datorita unor greseli de tip managerial ale cadrului didactic.
• Pentru a descoperi minciuna in afirmatiile elevilor trebuie sa ne concentram nu asupra cuvintelor rostite, ci asupra tonului vocii , gesturilor , mimicii elevilor(limbajul non-verbal).
• Important este sa fie luate in consideratie si pauzele nejustificate , ezitarile si lapsusurile celui care vorbeste.
• Unele elemente de decodificare a minciunii sunt : - durata manifestarilor non-verbale ; - miscarile spontane ; - nuantele si intensitatile mesajelor verbale.
8.7. AGRESIVITATEA
• agresivitatea nu este un sentiment, ci o forma de comportament ; • ea implica o forma de intentionalitate; Analiza agresivitatii din perspectiva paradigmelor sale explicative are urmatoarea structura : a) paradigma biologica sustine instinctul agresiv al omului care s-ar afla la originea razboaielor; b) paradigma frustrare-agresivitate , sustine ca , in general , cel frustrat dezvolta un comportament
agresiv; c) paradigma socio-culturala – factorii care pot regla comportamentele agresive sunt recompensele ,
pedeapsa si indiferenta . • Deseori , in clasa de elevi , impulsul agresiv este limitat la competitie , la atac verbal ( la
baza sa , ar fi o subapreciere a Eu-lui , o autoevaluare scazuta). • Reglatorul social al agresivitatii este atasamentul , atractia pentru sarcinile scolare ,
instituirea unui climat favorabil interactionarii. • Agresivitatea infantila se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si tactul
pedagogic. • Aparitia si dezvoltarea unor atitudini si comportamente agresive sunt intr-o dependenta
totala de non-interventiile sau de interventiile manageriale eronate. TEME PENTRU REFLECTIE SI APLICATII
1. Argumentati necesitatea unui management educational adecvat , ca premisa a evitarii unor consecinte negative , a unor fenomene de devianta scolara
2. Identificati principalele modalitati prin care profesorul poate evita fenomenul de oboseala obiectiva si oboseala subiectiva (plictiseala) manifestata la nivelul elevilor.
3. Cum credeti ca poate actiona profesorul pentru evitarea supraincarcarii elevului? 4. Ce este autocontrolul motivational si cum poate fi dezvoltat la elevii clasei? 5. Care sunt conditiile necesare unui climat educational deschis , favorabil activitatii instructiv-
educative? 6. Cum comentati concluziile la care ajunge analiza agresivitatii din perspectiva paradigmei frustrare-
agresivitate?
CURSUL NR. 9
Situatiile de criza educationala in clasa de elevi 9.1. Caracterizarea situatiilor de criza educationala
• Situatia de criza educationala se defineste ca fiind un eveniment (complex de evenimente ) neasteptate,dar si neplanificate , generatoare de periculozitate pentru climatul , sanatatea ori siguranta organizatiei ( a clasei) respective si a membrilor acesteia .
• Criza educationala se caracterizeaza prin faptul ca : - are o declansare instantanee , fara avertizare ; debuteaza de regula prin afectarea sistemului
informational (viciaza mesajele); - ingreuneaza comunicarea prin destructurarea canalelor ; - urmareste instaurarea starii de confuzie ; - faciliteaza instalarea climatului de insecuritate , genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor
de orientare valorica; - nu poate fi asemanata cu vre-un element stabil, deci creeaza impresia ca e imposibil sa se gaseasca
vre-o solutie de interventie eficienta pe termen scurt. - ea cauzeaza traumatisme psihice si organizationale paralizand sau chiar stopand activitati curente ,
destructurand echilibrul organizatiei scolare. • Atitudini favorizante aparitiei fenomenului de criza : - interventii tardive si lipsite de promptitudine ; - reactii singulare , incoerente si absenta unor strategii clare pe termen lung; - absenta fermitatii si inconsenventa prin neasumarea responsabilitatii interventiilor; - reprezentarea eronata a situatiei care genereaza sentimentul incompetentei si al neincrederii in sine; - teama de represalii din partea superiorilor ierarhici in cazul interventiilor personale si declansarea
unei stari de asteptare. • Principalele tipuri de crize: a) Dupa gradul de dezvoltare in timp: - instantanee (apar brusc , fara a putea fi anticipate). - intermitente (dispar in urma masurilor de interventie , insa reapar dupa o perioada de timp) b) dupa gradul de relevanta : - critice ( pot duce la destructurarea organizatiei) - majore(au efecte importante fara a impiedica insa redresarea organizationala) c) dupa numarul subiectilor implicati: - crize individuale - crize de grup - crize collective, globale. In interiorul clasei de elevi pot constitui crize educationale acele conflicte si situatii relationale greu controlabile intre: -elevi - profesori-parinti - inter-clase. Concluzionand , criza este un eveniment educational semnificativ , provocat de o schimbare radicala , caracterizata printr-o instabilitate temporala.
9.2. Gestionarea situatiilor de criza educationala
• Etapele activitatii de gestiune a situatiilor de criza sunt: a) identificarea si cunoasterea (particularizarea situatiilor de criza la nivelul spatiului scolar); b) etiologia situatiilor de criza (identificarea cauzelor care le-au generat); c) decizia(identificarea unui numar mai mare de alternative pentru decizie si luarea deciziei in timp
scurt) d) programul de interventie (esalonarea in timp a pasilor);
e) aplicarea masurilor; f) controlul; g) evaluarea(un obiectiv esential al etapei evaluative il constituie concluziile rezultate si angajarea
tuturor celor implicate in actul de cunoastere si de prevenire a viitoarelor situatii de criza. ); o criza poate fi si formativa ( poate sa indeplineasca si functii ameliorative , dependente de competentele manageriale.
TEME PENTRU REFLECTIE SI APLICATII 1. Caracterizati situatia de criza educationala ; exemplificati. 2. Precizati trei argumente prin care sa demonstrati ca anumite atitudini ale profesorului pot favoriza
aparitia situatiilor de criza educationala; 3. Clasificati principalele tipuri de criza educationala ; exemplificati; 4. Identificati etapele pe care le parcurge gestionarea situatiilor de criza educationala; 5. Imaginati un program de interventie pentru o astfel de situatie.
CURS 10
Stiluri si strategii de interventie ale cadrului didactic in situatii de criza educationala 10.1. Stiluri de interventie Se considera ca , de regula , in situatiile de criza se impun doua stiluri manageriale de interventie diferite : a) stilul managerial incompetent – este un stil pasiv caracterizat prin faptul ca managerul: - sta si asteapta sa treaca efectele crizei; - critica colaboratorii; - pune cauzele crizei pe seama factorilor externi ; -are o atitudine acuzatoare la adresa dificultatilor care l-au coplesit; -instaureaza un climat apasator , demotivant , in organizatie ; - se inconjoara de subalterni mediocri dar devotati. b) stilul managerial competent-este un stil activ , caracterizat prin faptul ca managerul: - restrange activitatea organizatiei la cote minime; - deleaga responsabilitatea ; - actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei - forteaza si insista; - isi calculeaza un “profit minim” de criza; - motiveaza subalternii. 10.2. Strategii de interventie ale cadrului didactic in situatii de criza educationala Pasii pe care trebuie sa-i urmeze managerul (cadrul didactic) in gestionarea si organizarea interventiilor in cazul unor situatii de criza sunt : a) Etapa I : - scapa de urgente; - ordoneaza-ti ideile , nu te pierde!! - decompenseaza-te (de nimicuri); - anticipeaza raul ; - planifica; -fixeaza prioritati; - nu amana decizia; - formeaza echipe. b) Etapa a II-a - fa-ti feed-back-ul ; -micsoreaza pauzele; -mentine transparenta;
-fii flexibil; - lupta impotriva birocratiei. 10.3. Interventia in cazul “abaterilor liniare” Parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau noninterventia sunt:
- durata abaterilor comportamentale ; - frecventa abaterilor; - susceptibilitatea de “contaminare” la nivel de grup. - structurile personalitare afectate ; - consecintele in planul evolutiei elevului respective. Aceste elemente sunt legate de ceea ce , in sens psiho-pedagogic , defineste copilul cu tulburari de comportament .O clasificare a tulburarilor de comportament vizeaza trei niveluri , si anume : 1. Nivelul individual – cuprinde copiii; • cu variatii ale dispozitiei sau ale activitatii (labilitate); • agitati . • Heteroagresivi si autoagresivi • emotivi si inhibati ; • cu comportament fobic , obsesional . 2. Nivelul relational cuprinde copiii : • indiferenti; • intorsi spre sine (introvertiti); • izolati; • opozanti; • dependenti; • revendicativi (afectivitate). 3. Nivelul social cuprinde copiii: • cu manifestari delicvente; • fugarii . Tulburarile comportamentale nu pot fi intelese decat prin raportarea la dezvoltarea bio-psiho-sociala a copilului . De o mare insemnatate sunt variabilele socio-familiale (istoria grupului familial , istoria relatiei parintilor , istoria cuplului parental , cultura familiala). Primul pas intreprins de cadrul didactic in momentul deciziei de interventie este diagnoza si prognoza comportamentala . Modalitatile de examinare sunt : • observarea comportamentului scolar; • cunoasterea universului relational; • cunosterea trecutului. Consemnarea datelor se face cu ajutorul unei fise individuale de examinare psihopatologica in care sunt specificate : 1. anamneza; 2. simptomatologie- diagnostic; 3. Factori etiologici si de prognostic.
Pasii specifici pentru analiza unui asemenea caz de abatere sunt : - observarea pasiva a copilului; - necesitatea distantari in raport cu o modalitate de relationare indusa de copil; - elaborarea unei relatii mai structurate prin decodarea problemelor practice ale copilului; -elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele ascultarii active. Semnalele nonverbale sunt fundamentele ascultarii active. Interventia cadrului didactic in situatiile problematice (de abatere , de exemplu)presupune planificarea in functie de tipul problemei ;ea poate capata forma unei asistente psihologice . Majoritatea abaterilor comportamentale in clasa nu sunt datorate insa numai unor patologii psihologice , cat mai ales unor tulburari adaptative si de comportament . Principalele stadii de analiza si de interventie a cadrului didactic intr-o situatie de criza educationala (abatere comportamentala) sunt :
a) prezentarea problemei; b) evaluarea problemei; c) modalitatile de interventie , cum ar fi : - creearea climatului echilibrat de invatare; - evitarea si prevenirea greselilor educationale; - cultivarea intereselor si a preocuparilor scolare prin recunoasterea si aprecierea reusitelor; - integrarea intr-un sistem de terapie de grup. d) elaborarea planului de interventie . Un loc aparte il ocupa interventia in cazul copiilor cu CES . 10.4. Interventia in cazul abaterilor comportamentale grave
Abaterea comportamnetala grava este atitudinea antisociala ce poate ajunge pana la incalcarea legilor de drept.. Se includ aici diferitele forme de agresiune , de distrugere a bunurilor , de violari grave ale regulilor scolare (absenteeism , fuga de la domiciliu, fuga de la scoala etc.). Se recomanda ca in cazul identificarii unor astfel de cazuri grave , cadrul didactic sa apeleze la o echipa interdisciplinara pentru solutionarea lor . Din compunerea echipei vor face parte consilierul scolar , parintii copilului, organele de politie , factori de reeducare (dupa caz). 10.5. Strategii de negociere in clasa de elevi
In multe situatii de criza educationala cadrul didactic indeplineste rolul de mediator , care implica abilitati manageriale . Reusita intr-o negociere educationala se obtine sustinand idea ca , pentru a dobandi ceva , trebuie sa acorzi partenerilor sansa de a obtine si ei ceea ce vor prin prezentarea inca de la inceput a intentiei si a disponibilitatilor de negociere. Principalele strategii de negociere sunt:
• concurenta (este recomandabila atunci cand stii ca ai dreptate dar nu te poti apara); • compromisul(pentru a castiga timp in intelegerile temporare); • colaborarea ; • acceptarea (este opusul concurentei )-neglijarea propriilor interese in scopul satisfacerii altora. ; • evitarea. Concluzia oricarei negocieri este intelegerea care este mult mai buna decat orice s-ar obtine fara negociere. Principalele stiluri ale negociatorului sunt :
Una din strategiile de interventie cele mai controversate in planul managementului clasei de elevi este pedeapsa . Din punct de vedere managerial , pedeapsa este utila ca mijloc de dirijare pentru respectarea unei norme. Maiestria cu care un cadru didactic aplica pedeapsa este legata insa de experienta sa didactica , de stilul sau managerial si educational.
TEME PENTRU REFLECTIE SI APLICATII 1. Analizati comparativ stilul managerial competent si stilul managerial incompetent. 2. Precizati care sunt parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia
/noninterventia cadrului didactic ; argumentati si exemplificati. 3. Analizati principalele stadii de interventie a cadrului didactic intr-o situatie de criza educationala. 4. Imaginati un plan de interventie pentru un caz de absenteism scolar. 5. Aratati in ce situatie profesorul poate indeplini rolul de mediator / negociator in cazul unei situatii
de criza educationala. 6. Analizati comparativ stilul abordat de negociatorul cooperant si cel conflictual.
Managementul scolar reprezinta conducerea sistemului si a procesului de invatamant , la nivelul
unitatilor de baza, institutionalizate in retea : gradinite , scoli primare , scoli gimnaziale , scoli liceale , scoli profesionale , colegii facultati , unitati specializate in instruire postuniversitare si in organizarea educatiei permanente (perfectionarea, reciclarea profesionala , educatia adultilor etc.)
Problematica realizarii managementului scolar poate fi analizata urmarindu-se : - rolul scolii ca unitate de baza a sistemului de invatamant; - rolul si evolutia organizatiei scolare; - conducerea scolii din perspectiva manageriala.
Scoala ca organizatie angajeaza nu numai calitatea sa de factor principal al educatiei , ci si valoarea sa de mediu educational. Scoala este, prin definitie, o organizatie nonbirocratica , este o institutie care inlocuieste ierarhia pe verticala, centrata pe autoritatea unei functii sau paralelism intre functiile manageriale , cu o ierarhie functionala, centrata pe regalaje si autoreglaje realizabile intre cele trei functii manageriale :
Managementul scolii implica : - adaptarea organizatiei la mediul social; - realizarea scopurilor organizatiei prin structuri de organizare raportate la cerintele mediului
inconjurator; - integrarea organizatiei in raport cu cerintele sistemului social prin orientarea metodologica a
activitatii de predare-invatare –evaluare; - continuitatea organizatiei prin stimularea modelului cultural specific. Scoala poate fi raportata la tipurile de organizare posibila la nivel institutional; Criteriile care devin operationale vizeaza : - gradul de structurare a organizatiei; - gradul de implicare a membrilor organizatiei; - gradul de raportare la alte organizatii. Din aceasta perspectiva, analiza scolii ca unitate de baza a sistemului de invatamant reflecta nu numai caracteristicile ei, ci si nivelul de cultura organizationala , exprimat in plan pedagogic si in plan social.
11.2. Cultura organizationala a scolii Aceasta exprima un anumit nivel de “sanatate” organizationala .”Sanatatea organizationala” a scolii exprima un nivel superior de cultura organizationala care permite adaptarea pedagogica rapida la finalitatile si conditiile sistemului social. “Sanatatea organizationala” a scolii depinde nu numai de cultura sa organizationala, ci si de eficienta actiunilor sale evaluative in conditiile sociale prin:
- capacitatea de interactiune cu mediul; - capacitatea de valorificare a entropiei; - capacitatea de rezolvare a conflictelor interne; - capacitatea de functionare autonoma; - capacitatea de autoreglare. Organizatia scolara poate fi definita ca ansamblul de valori , atitudini , reprezentari ale tuturor actorilor educationali implicati ,direct sau indirect, in procesul educational. Elementele organizatiei scolare sunt atat cele implicate in cultura institutiilor scolare, cat si cele implicate in cultura scolara a clasei de elevi. Ca elemente de baza ale culturii manageriale putem aminti : • capacitatea de organizare a activitatilor concrete : - capacitatea directorilor de a coordona si conduce activitatea administrativa a scolii;
- capacitatea lor de a controla activitatile educative; - capacitatea de a planifica obiective si strategii educationale etc. • abilitate in abordarea relatiilor umane – prin manifestarea competentelor comunicative , de negociere, de solutionare a conflictelor etc. In cultura manageriala scolara apar si blocaje , bariere in comunicare, care pot fi determinate de incapacitatea de a negocia (cu institutiile din comunitatea respective, cu elevii , cu parintii , cu cadrele didactice , cu alte organizatii scolare) , lipsa capacitatii de proiectare strategica , a capacitatii de realizare a analizelor de marketing educational etc. Dintre prejudecatile , stereotipurile si reprezentarile specifice unei organizatii scolare, amintim: - profesorul functionar; - elevul subordonat; - izolarea salii de clasa si a scolii; - aplicarea uniforma in tot sistemul de invatamant a regulamentelor , materialelor didactice si
masurilor de reforma stabilite la nivel central; - promovarea omogenitatii (inclusiv a claselor de nivel, acum cand tendinta este de integrare in
colective cu abilitati mixte); - comunicare predominant verticala si descurajarea comunicarii orizontale; - tendinta de a evita conflictele in locul abordarii altor strategii de rezolvare a conflictelor(negocierea
, arbitrajul, medierea etc.) 11.3. Caracteristici ale managementului organizatiei
Descrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face : • prin evidentierea aspectelor vizibile(simboluri , ceremonii, ritualuri , modele de
comportament,vestimentatie , atitudini etc) ; • prin evidentierea aspectelor mai putin vizibil, dar care definesc elementele de nuanta ale acesteia
(valorile, norme,reprezetari etc.) TEME PENTRU REFLECTIE SI APLICATII
1. Caracterizati managementul scolar si precizati specificul sau in raport cu managementul general. 2. Analizati cultura organizationala a scolii si precizati rolul ei in formarea personalitatii elevilor. 3. Cum caracterizati “sanatatea organizationala” a scolii ? 4. Cum isi exprima managerul scolar abilitatea sa in abordarea relatiilor umane? Exemplificati. 5. In ce situatii pot aparea barierele (blocajele) comunicationale si cum afecteaza acestea “sanatatea
organizationala” a scolii? Cursul nr. 12
Managementul de curriculum
Managementul curriculumului are in vedere organizarea , elaborarea si evaluarea curriculumului scolar. 12.1. Principalele elemente componente ale managementului de curriculum a) politica generala a scolii si cultura organizationala; b) sistemul de reguli si norme care reglementeaza viata scolara (regulamentul scolar , regulamentul de ordine interioara , seturile de norme privind comportamentele premise , obligatorii si interzise , cat si situatiile de aplicare); c) proiectele de influenta organizationala realizate de catre profesori(planificari calendaristice, planuri de lectie etc.); d) amenajarea spatiului (procurarea si accesul la resursele educationale); e) organizarea colectivului de elevi (frontala , pe grupuri , individuala-si posibilitatea schimbarii acesteia pe parcurs , in functie de nevoile educationale concrete);
f) comportamentul profesorului si al elevului; g) disciplina ; h) respectarea de sine si a celorlalti; i) evaluarea( care poate fi formative sau numai sumativa). 12.2. Tipuri de curriculum , standarde curriculare Curriculum –ul contine orice activitate educativa elaborata de scoala si dirijata spre un scop , care are loc in interiorul scolii sau in afara ei.
• In sens larg , conceptual de curriculum poate fi interpretat ca proiect educational , ca proces si ca produs.
- ca proiect educational , cuprinde relatii intre obiective , continuturi , timp strategii , evaluare; - ca proces , vizeaza listele de continuturi ; - ca produs, vizeaza toate documentele curriculare (cele care alcatuiesc curriculumul national (plan-
cadru de invatamant , programe analitice , manuale scolare , ghiduri metodologice , ghiduri de evaluareetc).
• In sens restrans , se refera la continuturile scolare incluse in programele scolare , la experientele de invatare ale elevilor. Tipuri de curriculum
a) curriculum formal , diferentiat in : - curriculum nucleu; - curriculum la decizia scolii Curriculum nucleu (general sau core curriculum) se refera la cunostinte , abilitati si comportamente obligatorii.
Curriculum-ul la decizia scolii se poate elabora sub trei modalitati: - optionalul la nivelul discipinei ; - optionalul la nivelul ariei curriculare ; - optionalul la nivelul mai multor arii curriculare ( pornind de la un obiectiv interdisciplinar ). b) curriculum specializat - diferentierea pe categorii de cunostinte , de proceduri , aptitudini ( arii curriculare ) c) curriculum explicit , scris , oficial - specific unei institutii educationale concrete d) curriculum informal , implicit - vizeaza alte ocazii de invatare , alte oportunitati ( familia , mass – media , grupuri de prieteni etc. ) e) curriculum ascuns – experienta de invatare care se dobandeste din mediul psiho – social si cultural al clasei ( climatul de studio , personalitatea profesorului , relatiile interpersonale , sistemul propriu de valori etc. ) f) curriculum absent – nu este predat si transmite elevilor mesajul ca aceste elemente nu sunt importante in cultura scolara , in cariera lor . g)curriculum virtual – mesajele prevalente in si prin mass- media h) curriculum acceptat – ceea ce elevii au invatat in mod efectiv in timpul secventelor de instruire si de totalitatea influentelor instructiv – educative care au avut un effect real asupra elevilor ; i) curriculum predat – experienta de invatare oferita direct de edcatori in activitatea curenta ; j) curriculum de suport – materiale curriculare aditionale , ghiduri pentru profesori , software educational ; k) curriculum testat ( evaluat ) – experienta de invatare concretizata in teste , probe de examinare ,etc. l) curriculum invatat – ceea ce elevul invata de fapt ca urmare a actiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. Un alt concept , corelat cu cel de curriculum , este cel de standarde curriculare de performanta ; acestea vizeza criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare ; indica gradul in care sunt atinse obiectivele fiecarei discipline de catre elevi la sfarsitul fiecarei trepte de invatamant obligatoriu . -pe baza lor vor fi elaborate nivelurile de performanta precum si itemii necesari probelor de evaluare . Elaborarea standardelor are in vedere :
- finalitatile de treapta si pe ciclu de scolaritate; - obiectivele cadru si cele de referinta ale disciplinei ; - caracteristicile psihopedgogice ale varstei scolare vizate.
12.3 . Componente ale curriculum-ului Aceste componente sunt : - elemente de filozofia educatiei ; - finalitati ; - continuturi ; - strategii didactice; - metodologii de evaluare a performantelor scolare . Incepand cu anul scolar 1998- 1999 , in Romania , s-a aplicat Curriculum-ul National , care cuprinde :
- curriculum national pentru invatamantul obligatoriu - planurile- cadru de invatamant pentru clasele I- XII / XIII , documente care stabilesc ariile
curriculare , obiectele de studiu si resursele de timp necesare abordarii acestora . Curriculum oficial (formal) are urmatoarele elemente componente :
- documentele de politica educationala (ex. legea invatamantului , rapoarte si analize ale institutiilor educationale , etc. )
- finalitatile pe niveluri de scolaritate ; - planul –cadru pentru fiecare ciclu de scolaritate ; - programele scolare ; - manuale si mijloace auxiliare uzul elevilor ; - ghiduri si alte materiale complementare pentru profesori ; - instrumente de evaluare ;
Curriculum- ul de baza ( nucleu ) cuprinde : - ariile curriculare ; - numarul de ore proiectate - disciplinele aferente
Exista patru zone de elaborare a curriculum-ului: a) zona administrativa- globala ( competente administrativ- birocratice ) b) zona grupala sau individuala ( competenta grupurilor de profesori sau a fiecarui profesor in parte ) ; c) zona institutionala ( competente institutionale ale unei scoli anume ); d) zona materiala ( competente in conceperea si utillizarea altor materiale ) 12.4.Evaluarea curriculum-ului - pentru fiecare program educational si chiar pentru fiecare situatie educationala in parte este necesara construirea unui sistem de evaluare specific , cu obiective , proceduri si instrumente specifice. - pentru ca sistemul de evaluare sa fie operational , evaluatorul trebuie sa raspunda la intrebarile : - ce evaluam ? ( cunostinte , atitudini , deprinderi , performante , obiective propuse de professor , resurse , rezultate etc. ) - de ce evaluam ? - cui foloseste evaluarea ? - pe cine evaluam ? - cand evaluam ? In procesul evaluarii pot fi folosite mai multe tehnici :
- tehnica raspunsului scurt ; - tehnica alegerii duale ( da – nu , adevarat – fals ); - tehnica perechilor (stabilirea unor corespondente intre cuvinte , fraze, etc) - tehnica alegerii multiple ( alegerea raspunsului correct dintr-o lista de rspunsuri posibile )
Teme pentru reflectie si aplicatii 1) Aratati insemnatatea si locul managementului de curriculum in cadrul managementului
educational. 2) Precizati modul de inerpretare a conceptului de curriculum in sens larg . 3) Precizati modul de interpretare a conceptului de curriculum in sens restrans. 4) Analizati curriculum-ul formal si curriculum-ul informal si precizati asemanarile si deosebirile
dintre ele 5) Ce este curriculum-ul la dispozitia scolii ? ; exemplificati
6) Precizati care sunt componentele Curriculum-ului National si modul in care ele se obiectiveaza la diferite niveluri de scolaritate .
7) Precizati continutul conceptului de “ standarde curriculare de performanta “
Cursul nr. 13 Managementul de proiect 13.1. Proiectul; definitie si conditii de realizare : - Proiectul poate fi definit ca un set de intentii generale privind orientarea dezvoltarii ( individuala sau institutionala )
- Planul : o colectie de activitati legate intre ele , duse la indeplinire organizat , avand obiective si rezultate clar definite , care urmaresc atingerea finalitatilor stabilite in proiect
Sunt analizate , in general , doua tipuri de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect : conditii strategice si conditii tactice
a) Conditiile strategice : -adecvarea ( sa fie potrivit atingerii scopurilor si obiectivelor stabilite ) -fezabilitatea ( caracterul realist ) ; - economicitatea ( consum optim de resurse ); - simplitatea si precizia ( sa cuprinda acele obiective si sa aloce acele resurse necesare si suficiente realizarii intentiilor ). - sistematizarea si claritatea in concepere si redactare ; - unitatea si consistenta ( sa nu contina contradictii ) - continuitatea ( fiecare actiune sa le pregateasca pe cele viitoare ) ; - flexibilitatea ( adaptarea la situatii noi ) ; - incadrarea optima in timp ; - viabilitatea si repetabilitatea . b)Conditiile tactice: - consultarea expertizei in domeniu ; - respectarea cadrului normativ; -luarea in considerare,in procesul decizional , a mai multor cursuri alternative de actiune ; - explorarea impactului proiectului asupra misiunii si prioritatilor organizatiei ; - stabilirea programelor si actiunilor concrete in vederea atingerii obiectivelor stabilite ; - identificarea posibilitatilor de dezvoltare profesionala si personala ; -selectarea solutiilor originale si creative pentru problemele aparute ; -stabilirea procedurilor concrete si a indicatorilor de performanta 13.2.Tipologia proiectelor in educatie Proiectul educational ( didactic ) – configureaza orientarile esentiale ale educatiei , valorile societatii ) In ceea ce priveste procesul educational , putem aminti Metoda invatarii prin proiecte care se caracterizeaza prin :
- orientarea catre activitate si produsul ei ; - inter si transdisciplinaritate - motivarea elevilor ; - descoperirea propriilor abilitati in procesul muncii ; - conectarea la probleme sociale , la situatii concrete ; - organizarea in comun a procesului de invatare.
Proiectul curricular , ca actiune de configurare si anticipare a activitatilor si proceselor educationale concrete ; Proiectul institutional ( de infiintare sau dezvoltare a scolii ) , ca instrument al politicii manageriale a directorului . Acest proiect se caracterizeaza prin faptul ca :
- concentreaza atentia asupra finalitatilor educatiei ; - asigura concentrarea tuturor domeniilor functionale ale managementului
( curriculum , resurse , etc. ) - asigura coerenta transpunerii strategiei pe termen lung a scolii intr-o lista de obiective pe
termen scurt . - asigura dezvoltarea personala si profesionala ; - intareste parteneriatele din interiorul si exteriorul unitatii scolare
13.3. Elemente definitorii ale proiectului institutional Caracteristicile proiectului scolii sunt :
- are o determinare multipla ( tinte strategice ale dezvoltarii , situatia , conditiile si resursele concrete ale scolii si comunitatii )
- are valoare strategica ( este conceput pentru o perioada de cel putin trei ani si sufera modificari pe parcurs );
- are caracter situational ( este elaborat in functie de modul si conditiile concrete in care functioneaza scoala , de tendintele ei de evolutie )
- are doua componente articulate : strategica si operationala - se elaboreaza de la general la particular; - este negociat ( se realizeaza prin comunicare ; participare si responsabilizare )
Organizarea activitatii in cadrul proiectului include : - listarea activitatilor concrete; - clasificarea activitatilor; - procurarea si alocarea efectiva a resurselor ; - desemnarea persoanelor/ echipelor ce vor conduce .
Un proiect de dezvoltare institutionala poate avea urmatoarea structura : a) Componenta strategica alcatuita din:
- viziunea ( imaginea ideala a ceea ce scoala isi doreste sa realizeze in viitor ) ; - scopurile strategice ( deriva din misiune si reflecta prioritatile scolii , aspecte ce trebuie
dezvoltate sau ameliorate ); - optiunile strategice ( deriva din misiune si scopuri si se formuleaza luind in considerare
punctele tari . b)Componenta tactica este data de planificari si planuri in care sunt formulate : - obiectivele ; - activitatile concrete ; - responsabilitatile ; - resursele ,etc. Obiectivele vor fi operationale ( deci concrete , realizabile , masurabile ) Pentru fiecare activitate se vor formula clar responsabilitatile si resursele educationale alocate. 13.4. Proiecte educationale europene Proiectele educationale de cooperare europeana ( programele comunitare) sunt instrumente privilegiate de actiune operationala a U E si reprezinta un ansamblu coerent de proiecte si actiuni organizate dupa un calendar ce permite realizarea obiectivelor politicilor educationale europene . Exemple de astfel de proiecte sunt : a) SOCRATES – structurat pe mai multe sectiuni , fiecare definite de obiective proprii -vizeaza proiecte de educatie interculturala , formarea continua a personalului din invatamant , utilizarea noilor tehnologii in educatie , invatarea limbilor straine si educatia adultilor . b) ERASMUS – traditie si continuitate in invatamantul superior European ; - initiat in 1987, vizeaza mobilitatea studentilor in cadrul parteneriatelor dintre institutiile de invatamant superior europene. - din 1995,ERASMUS devine subcomponenta a programului SOCRATES c) COMENIUS – este o sectiune a programului SOCRATES si urmareste promovarea cooperarii in domeniul educatiei la toate nivelurile de invatamant preuniversitar .
- implica parteneriat si comunicare intre gradinite, scoli si chiar institutii de invatamant superior care au preocupari in domeniul educatiei interculturale. d) LINGUA – urmareste promovarea invatarii limbilor straine si se adreseaza invatamantului de orice nivel si de orice tip . - limbile tinte pentru LINGUA sunt toate limbile oficiale ale UE: daneza , olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola si suedeza. e)EURIDICE – este reteaua europeana de informare asupra educatiei ( Ex: noile programe in domeniul educatiei si formarii tineretului ). f) GRUNDTVIG – promoveaza educatia generala , culturala si sociala a adultilor ; urmareste aplicarea principiului educatiei de-a lungul intregii vieti . g) MINERVA – urmareste dezvoltarea unei dimensiuni europene in cadrul invatamantului deschis si la distanta si folosirea tehnologiei informationale si comunicationale in educatie . h) LEONARDO DA VINCI – se centreaza pe imbunatatirea calitatii si capacitatii de invatare prin sistemele de pregatire profesionala TEME PENTRU REFLECTIE SI APLICATII
1) Aratati insemnatatea si locul managementului de proiect in cadrul managementului educational 2) Precizati semnificatia conceptului de proiect 3) Analizati comparativ conditiile strategice si tactice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect 4) Argumentati rolul proiectelor educationale in procesul de optimizare a activitatii instructiv-
educationale 5) Caracterizati proiectul scolii si aratati in ce consta valoarea sa strategica 6) Ce sunt proiectele educationale de cooperare europeana si care este rolul lor in perfectionarea
procesului instructiv-formativ din scolile romanesti Cursul nr. 14.: COMPETENTE MANAGERIALE 14.1. Competente manageriale generale Competentele manageriale decurg din responsabilitatile si rolul pe care acestea le indeplinesc in cadrul organizatiei Se considera ca managerul are zece roluri , grupate in trei categorii :
a)Rolurile informationale sunt : - monitor ( trebuie sa fie in centrul retelei de informare a organizatiei ); - difuzor ( trebuie sa fie cel care filtreaza si disemineaza informatia ) - purtator de cuvant ; b)Rolurile decizionale sunt : - initiator ; - mediator; - factor de alocare a resurselor; - negociator. c) Rolurile interpersonale sunt : - reprezentant al grupului ; - lider ; -factor de legatura ( realizeaza conexiunea cu alta grupa , organizatie, parteneriate ) Exista trei categorii generale de capacitati necesare oricarui manager : conceptuale, umane si tehnice. Competentele conceptuale constau in capcitatea managerului de a vedea organizatia ca pe un intreg , de a cunoaste locul fiecarui departament in organizatie. Abilitatile umane – capacitatea managerului de a lucra cu oamenii , de a-i motiva , de a relationa . Competentele tehnice – cunoasterea metodelor , tehnicilor si a echipamentului implicat. Modelul managerial propus de Ericsson privind competentele are in vedere urmatoarele
- capacitati intelectuale; - respectul de sine ; - deschiderea spre ceilalti ; - perspectiva ( a stapani situatia in intregul ei ) - obiective si rezultate ( capacitatea de a analiza asteptarile si rezultatele , spirit dezvoltat de a
intreprinde , perseverenta , asumarea responsabilitatilor , etc. ) Trasaturile importante ale unui manager sunt : caracterul , initiativa , devotamentul , previziunea, intuitia , deschiderea intelectuala , flexibilitatea , puterea de convingere . Calitatile si abilitatile manageriale pot fi :
a) intelectuale ( gandire critica ; capacitate de conceptualizare , capacitate de a prognoza , de a diagnoza , etc. )
b) antreprenoriale , organizationale ( capacitate de decizie , competente de proiectare, motivare , evaluare , comunicare )
c) socio- emotionale .( autocontrol , spontaneitate , autoestimare corecta , adaptabilitate , etc. ) d) interpersonale ( incredere , centrarea pe dezvoltarea celorlalti , capacitatea de a-i influenta pe
ceilalti , capacitatea de a asculta alte pareri ,atitudinea pozitiva , etc.) 14.2. Competente specifice managerilor educationalui Ipostazele manageriale ale profesorului in sistemul de invatamant romanesc sunt :
- profesor ( dupa sustinerea examenului de titularizare ) - profesor- diriginte ; - profesor- metodist; - profesor – consilier scolar; - profesor- director; - profesor- inspector;
Calitatile unui cadru didactic trebuie sa fie : - personalitate calda , energie si vitalitate : - dorinta reala de a-i ajuta pe altii sa se dezvolte si de a se autoforma continuu; - competente si abilitati interpersonale ; - flexibilitate , responsabilitate , adaptare continua; - cunoasterea si entuziasmul fata de domeniul predate; - credibilitate in ochii elevilor; - incredere in propriile forte .
14.3. Competente generale si specifice ale personalului didactic a) competente metodologice ; b) competente de comunicare si de relationare; c) competente de evaluare a elevilor; d) competente psiho- sociale; e) competente tehnice si tehnologice ; f) competente de management al carierei. Alaturi de aceste competente generale ale cadrelor didactice supunem analizei si competentele generale ale personalului de conducere si control ( directori , directori adjuncti , inspectori scolari );
a) competente de comunicare si relationare ; b) competente de utilizare a tehnologiilor informationale; c) competente de conducere si coordonare ; d) competente de evaluare ; e) competente psiho-sociale f) competente de gestionare si administrare a resurselor; g) competente care vizeaza dezvoltarea institutionala; h) competente care vizeaza self-managementului( evolutia propriei cariere ).
In viitor managerii vor face dovada unor calitati noi ca : - raspunsuri rapide si eficiente la schimbare ; - gandire strategica si viziune asupra organizatiei ca intreg; - utilizarea eficienta a resurselor financiare;
- intelegerea rolului informatiei si a tehnologiei informationale ; - angajare emotionala interna; - asumarea riscului in luarea deciziilor .
Teme pentru reflectie si aplicatii : 1) Analizati cateva dintre principalele competente manageriale si aratati rolul lor in activitatea
organizatiei. 2) Analizati comparativ competentele conceptuale si competentele tactice ; exemplificati. 3) Analizati competentele specifice managerului scolar. 4) Precizati continutul si semnificatia competentelor relationale ale managerului scolar 5) Precizati continutul si semnificatia competentelor de management al carierei .
UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Psihologie-Pedagogie PLATFORMA BLAKBOARD
Pedagogie, anul III • Codul cursului: • Denumirea cursului: Managementul clasei de elevi şi educaţional • Tip curs: obligatoriu, anul III ID • Durata cursului/ Nr. credite: semestrial, 6 credite • Perioada de accesare: 1 oct. 2007-1 oct. 2008 • Manuale recomandate: Roxana Tudorică, (2007), Managementul educaţiei în contextul european, Editura Meronia, Bucureşti. Romiţă Iucu, (2006), Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi • Obiective didactice:
- însuşirea conţinutului şi semnificaţiilor conceptului de management educaţional; - formarea reprezentărilor corecte cu privire la specificul managementului clasei de elevi; - dezvoltarea capacităţii de evaluare a consecinţelor negative ale unui management defectuos
al clasei; - evaluarea rolului şi atributelor profesorului-manager; - identificarea conţinutului şi semnificaţiilor managementului organizaţiei şcolare; - evaluarea rolului diferitelor tipuri de management educaţional (managementul de
curriculum, de proiect, managementul comunicării şi al deciziilor); • Modul de stabilire a notei finale: Test-grilă • Consultaţii pentru studenţi: în fiecare vineri între 16:30 – 20:30 la sediul facultăţii din Braşov, str. Turnului nr. 5
• Adrese e-mail pentru contactul cu studenţii: • Titularul cursului: Conf. univ. Dr. EUGEN DAVID • Adresa facultăţii: Braşov, str. Turnului nr.5 Conţinutul teoretic al cursului:
1. Managementul educaţional- caracterizare generală şi specifică
2. Managementul clasei de elevi- obiect şi problematică
3. Clasa de elevi ca grup social specific
4. Factorii determinanţi ai managementului clasei de elevi
5. Structura dimensională a managementului clasei de elevi
6. Nivelul interacţional al managementului clasei de elevi
7. Rolurile manageriale de bază ale cadrului didactic
8. Consecinţele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi
9. Situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi
10. Stiluri şi strategii de intervenţie ala cadrului didactic în situaţii de criză educaţională
11. Managementul organizaţiei şcolare- problematică şi conţinut
12. Managementul de curriculum
13. Managementul de proiect
14. Managementul relaţiilor umane. Negociere şi conflict
