Managementul cercetarii stiintifice in societatea bazata pe cunoastere

1

Prof. Dr. Ing. Ioan Dumitrache

Departamentul Automatică și Ingineria Sistemelor

Timisoara 2012

Cuprins

1. Provocări ale secolului 21;

2. Evoluția științei și tehnologiei;

3. Factori determinanți pentru cercetare științifică de calitate;

4. Strategii – Programe – Proiecte – Teme;

5. Managementul cercetării științifice;

6. Evaluare rezultate – impact;

7. Concluzii.

2

1. PROVOCĂRI – PRIORITĂȚI ALE SECOLULUI 21

“Nimic nu costă mai mult decât neștiința”Grigore Moisil Grigore Moisil

Globalizare ‐> Competiție – Cooperare – Coordonare

Resurse naturale în scădere ‐ ENERGIE – TRANSPORT

Schimbări climatice ‐ Încălzire globală – EXISTENTĂ

R d l d ă t bilă i li t Reducerea rezervelor de apă potabilă și alimente

Îmbătrânirea populației


Factori: Creșterea complexității proceselor ;C ește ea co p e tăț p ocese o ;

Cerințe înalte de performanță – eficientizare;

Trecerea de la societatea informațională la societatea bazată pe cunoaștere;

Evoluția tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor;

Progrese semnificative în întelegerea mecanismelor vieții, descifrarea comportării creierului uman;descifrarea comportării creierului uman;

Progrese importante în domeniul nanoștiințelor, nanotehnologiilor, biotehnologiilor;

Noi paradigme în evoluție – Cyber Physical Systems;

Noi descoperiri în studiul GENOMULUI.

3


Știința și Tehnologia vor domina existența ființei umane la acest început de mileniu;

Cunoașterea reprezintă un element strategic al dezvoltării

Economie bazată pe cunoaștere și inovare: EDUCAȚIE;

CERCETARE;

INOVARE.

Dezvoltare durabilă globală – economică socială și ecologică:Dezvoltare durabilă globală economică, socială și ecologică: Competitivitate ridicată prin cunoaștere și inovare.

Cercetarea științifică factor determinant pentru o economie competitivă;

Valorificarea rapidă a rezultatelor cercetărilor științifice cu impact asupra existenței umane.


Strategia EUROPA 2020 are la bază trei priorități:g p ț

Dezvoltarea unei economiii bazată pe cunoaștere și inovare ‐creștere inteligentă;

Promovarea unei economii mai eficientă, mai ecologică și competitivă ‐ creștere durabilă;

O creștere favorabilă incluziunii ‐ coeziune socială și teritorialărată ridicată a ocupării forței de muncă;‐ rată ridicată a ocupării forței de muncă;

O uniune a Inovării ‐ Regândirea politicilor în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

4


Creșterea bioeconomiei până în 2020; Creșterea bioeconomiei până în 2020;

Tehnologiile generice esențiale care contribuie la modelarea viitorului industrial al Europei;

Tehnologii asistive pentru persoanele în vârstă;

O agendă digitală pentru Europa – Future Internet.

2. Evoluția științei CUNOAȘTERE – DEZVOLTARE ‐ INOVARE

Istoria ingineriei reprezintă de fapt preistorie și istoria umanității;

Inginerii creatori ai civilizației; Inginerii ‐ creatori ai civilizației;

Ingineria a alimentat revoluția industrială: Prima revoluție industrială 1750‐1850 ‐ industria textilă;

A doua revoluție industrială 1850‐1900 ‐ a vizat utilizarea aburului în domeniul feroviar;

A treia revoluție industrială 1875‐1925 ‐ s‐a bazat pe oțel, electricitate și ingineria grea;ingineria grea;

A patra revoluție 1900‐1950 ‐ producția de masă, industriaautomobilelor;

A cincea revoluție ‐ Tehnologia informației, Comunicații, Automatică Avansată ‐ Societatea Informațională ‐ Societatea bazată pe cunoaștere:

Rol esențial al științei și tehnologiei.

5

2. Evoluția științei CUNOAȘTERE – DEZVOLTARE ‐ INOVARE

Cercetare științifică:Cercetare științifică: Activitatea de căutare/descoperire a ceva nou ce nu se cunoaște, care poate contribui la creșterea calității vieții.

Cercetare științifică fundamentală: Contribuții la dezvoltarea cunoașterii, îmbogățirea patrimoniului de cunoștințe;

Contribuții la rezolvarea unor probleme complexe, elaborarea ii l ă li biliunor teorii cu largă aplicabilitate.

Cercetare științifică cu impact economic – cercetare‐dezvoltare‐ cercetare aplicativă ‐ soluții la probleme;

Inovare ‐ idei noi în acțiune.

2. Evoluția științei CUNOAȘTERE – DEZVOLTARE – INOVARE

Cercetare științifică: BUNĂ sau PROASTĂ;

Relevantă sau NU;

Progres în domeniul cunoașterii sau în domeniul tehnologic.

Dezvoltare/Inovare: Eficiență economică; Eficiență economică;

Competitivitate;

Sustenabilitate.

6

2. Evoluția științei CUNOAȘTERE – DEZVOLTARE – INOVARE

Elemente definitorii pentru Cercetare‐Dezvoltare‐Inovare: Elemente definitorii pentru Cercetare‐Dezvoltare‐Inovare: Resurse Umane;

Infrastructură pentru cercetare;

Resurse Financiare;

Mediul de cercetare;

Strategii/Politici; Strategii/Politici;

Cooperare internatională;

Valorificare rezultate.

ȘTIINȚĂ – CULTURĂ – EDUCAȚIE Cultura:

a) Cultura intangibilă: Moștenirea culturală;T diții Tradiții;

Valori, credințe, cunoastere tacită.

b) Cultura umanistă (o cultură tangibilă): Limbajele naturale; Literatura, arta, istoria, filozofia.

c) Cultura științifică: Știința; Știința; Tehnologia și cunoașterea.

Cunoaștere științifică și tehnologică (cunoașterea organizațională și economică);

Uneltele fizice și informaționale, obiectele fizice și informaționale produse sau fabricate ‐ sunt consecință a cunoașterii științifice, tehnologice, economice și organizaționale.

7

ȘTIINȚĂ – CULTURĂ – EDUCAȚIE

Știință și societate O națiune are cu atât mai multe șanse de dezvoltare economică, de prosperitate individuală și de împlinire a principiilor de prosperitate individuală și de împlinire a principiilor democratice cu cât mai mulți cetățeni și conducători ai săi dispun de un minim bagaj de cunoștiințe științifice;

Acest stoc minim acceptabil de cunoaștere se referă la: O înțelegere corectă a celor mai frecvente și generale enunțuri din știința contemporană;

Un vocabular activ al termenilor științifici fundamentali;

O înțelegere generală a metodei științifice de producere și testare a cunoașterii;

Capacitatea de a diferenția știința de pseudo‐știință.

Stocul minim acceptabil de cunoaștere a științei caracterizează o persoană ca “alfabetizată științific”.


Deficitul cognitiv‐științific al publicului român este unul dintre cele mai mari din Europa (locul 24 din 29 țări participante la un

d l b l l l lexercițiu de evaluare – Eurobarometrul Special 224 – Valul 63.1/2005);

Peste trei sferturi dintre respondenți afirmă că știința și tehnica sunt soluția pentru dezvoltarea industrială a țării și sprijină investițiile publice în cercetarea fundamentală și în cercetarea pentru dezvoltarea tehnologiei. Totuși, mai mult de jumătate dintre români afirmă că oamenii de știință sunt potențial periculoși pentru că ar putea avea prea multă putere;periculoși, pentru că ar putea avea prea multă putere;

Trei sferturi din români spun că știința le schimbă viața prea repede, iar 59% consideră că ne bazăm prea mult pe știință și prea puțin pe credința religioasă.

8


În același timp, trei sferturi din români consideră că munca va fi mai interesantă datorită științei și tehnologiei, dar, pe de altă parte, unul din cinci români crede că știința nu este importantă în parte, unul din cinci români crede că știința nu este importantă în viața sa cotidiană, iar un sfert afirmă că produsele de înaltă tehnologie sunt un fel de jucării;

Orientările atitudinale asociate științei și ponderea lor aproximativă în populația României contemporane sunt următoarele: Utilitariștii – se orientează către și caută să beneficieze de produsele științei: 56%;

Temătorii – exagerează pericolele induse de știință și cercetători: 29%;

Idealiștii – mitizează știința: 14%;

Scepticii – care, în temeiul propriei ignoranțe, diminuează efectele științei: 6%.


Distribuția atitudinilor publicului față de știință: Știința și tehnica joacă un rol în dezvoltarea industrială: 88%;

C t tii tifi ă f d t lă t ți lă t Cercetarea știintifică fundamentală este esențială pentru dezvoltarea de noi tehnlogii: 83%;

Chiar dacă aduce beneficii imediate, cercetarea științifică care completează nivelul de cunoaștere este necesară și ar trebui susținută de Guvern: 81%;

Punerea în aplicare a științei și a noilor tehnologii va face munca mult mai interesantă: 76%;Ș ii f d l d i ă ă hi b d Știința face ca modul nostru de viață să se schimbe prea repede: 74%;

Economia noastră poate deveni mai competitivă doar prin punerea în aplicare a celor mai avansate tehnologii: 73%;

Datorită cunoașterii lor, oamenii de știință au o putere care îi face periculoși: 62%.

9


Distribuția atitudinilor publicului față de știință: Cercetarea științifică nu face produsele industriale mai ieftine: 46%;4 ;

Știința este dăunătoare pentru natură și mediul înconjurător: 44%;

Știința și tehnologia pot rezolva orice problemă: 43%;

Știința și tehnica vor ajuta la eliminarea sărăciei și a foametei peste tot în lume: 39%;

Datorită progresului științific și tehnologic resursele naturale ale Datorită progresului științific și tehnologic, resursele naturale ale Pământului vor fi inepuizabile: 32%;

Multe dintre produsele de înaltă tehnologie sunt doar niște jucării: 26%;

În viața de zi cu zi, nu este important să știu ceva despre știință: 22% ;


În concluzie, în termenii cei mai generali și cuprinzători, la nivel național dispunem de:ț p Unul dintre cele mai mari deficite de cunoaștere științifică a publicului în context european: doar 1 din 7 români dispun de o cultură științifică consolidată și activă;

Unul dintre cele mai înalte niveluri din Europa ale credințelor și practicilor religioase, și un nivel ridicat de credință în vizibilitate intervențiilor supranaturale – precum miracolele sau oamenii posedați de diavol;

Unul dintre cele mai înalte niveluri din Europa ale încrederii în para‐ și pseudo‐științe, precum horoscopul, precum și o acceptare ridicată a superstițiilor. ( Sursa‐STISOC2009)

10


Un nivel ridicat al atitudinilor pozitive față de știință și față de d l ă il i ( i di â i d l ă iji i i dezvoltările ei (circa 1 din 2 români declară sprijin puternic și pragmatic cercetărilor științifice); totuși, aceste atitudini sunt prea puțin bazate pe cunoaștere și pe adeziunea în cunoștință de cauză la metodele, valorile și realizările științei;

Știința trebuie să susțină dezvoltarea societății;

Societatea trebuie să aibă responsabilitatea dezvoltării științei și tehnologiei.

3. ORGANIZARE ‐ EUROPA ‐ ROMANIA Politici Nationale pentru sistemul CDI;

Politici la nivelul Europei;Politici la nivelul Europei;

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului:

• ANCS – Autoritate Nationala;

• 3 Consilii Consultative;

• Universitati, Institute Nationale de Cercetare, Institute si Centre de Cercetare.

Academia Romana;

Ministere economice;

Companii.

EUROPA: Directorat General pentru Cercetare

11


Consiliul European al Cercetarii;

Institutul de tehnologie;

Fundatia EUROPEANA DE STIINTA.

3. ORGANIZARE ‐ EUROPA ‐ ROMANIA

JRC – Joint Research Centre:

Directorat General al Comisiei Europene;

Furnizeaza suport stiintific si tehnic orientat spre Consumatori pentru Conceperea, dezvoltarea, implementarea si monitorizarea politicilor Uniunii Europene;

Are sapte institute de cercetare distribuite in cinci zone din Europa (Germania, Italia, Spania, Belgia, Olanda);

Peste 2700 cercetatori cu un buget institutional annual de peste 350 milioane euro;

Este activ in domeniile: energie, transporturi, mediu, schimbari climatice, competitivitate, siguranta alimentelor si a produselor agricole, securitate, siguranta nucleara.

12

3. ORGANIZARE ‐ EUROPA – ROMANIA

Arii tematice la nivelul JRC ‐ 2020

C l i t l b fi i il1. Corelare cu cerintele beneficiarilor;

2. Alocarea optima a resurselor;

3. O economie deschisa si competitiva;

4. Dezvoltarea unei societati cu nivel scazut de carbon;

5. Management sustenabil al resurselor naturale;

6. Siguranta alimentara;

7. Securitate si siguranta nucleara;

8. Securitate si management vizelor;

9. Materiale de referinta si masurori.

10. Proceduri de tipul “programme – oriented”;

11. Fixarea de obiective strategice pentru fiecare domeniu.

3. ORGANIZARE ‐ EUROPA – ROMANIA

Beneficiarii activitatilor JRC:J

Directorate Generale ale CE – Energie, Mobilitate si Transport, Intreprinderi si Industrie, Mediu, Agricultura si Dezvoltare Rurala, Sanatate si Consumatori, Cecetare, Tehnologie si Dezvoltare;

Produce suport stiintific si tehnic pentru Parlamentul E iEuropei;

Produce suport pentru toate statele membre;

13

3. ORGANIZARE ‐ EUROPA – ROMANIA Probleme complexe globale accentuate de criza economica si financiara ca:

Incalzirea globala;

Alimentarea cu energie si securitate;

Saracia populatiei;

Lipsa de apa si alimente de calitate;

Imbatranirea populatiei;

Sanatate publica;Sanatate publica;

Terorism international;

Schimbari in economia lumii

au implicatii majore sociale, economice si de mediu asupra Europei si lumii in general.

4. STRATEGII –PROGRAME‐PROIECTE‐TEME‐PLAN NATIONAL

Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007‐2013.

Obiective:

Crearea de cunostinte – IDEI, RESURSE UMANE;

Cresterea competitivitatii economiei romanesti –Cresterea competitivitatii economiei romanesti PARTENERIATE, CAPACITATI;

Cresterea calitatii sociale.

14


Cercetarea exploratorie si de frontiera;

Prioritati investitionale in cercetare‐dezvoltare:

Tehnologiile societatii informationale;

Energie;

Mediu;

Sanatate;

Agricultura, securitate si siguranta alimentara;

Biotehnologii;

Materiale, procese si produse inovative;

Spatiu si securitate;

Cercetari socio‐economica si umaniste.

Inovare


La nivel european:

Agenda Lisabona 2010 – 3% din PIB pentru cercetare;

O noua era pentru European Research Area

Efectele crizei economice si financiare asupra cercetarii;

Crearea de noi oportunitati de cooperare;

Provocari privind sustenabilitatea globala.

15



EUROPA 2020 – O noua strategie

“Smart, sustainable and inclusive economy delivering high levels of employment productivity and social cohesion”

Sapte initiative importante :

Innovation Union;

Youth on the move;

Resource efficient Europe;

On industrial policy for the globalization era;

An agenda for new skills and jobs;

European platform against poverty.

16


EUROPA 2020 – O noua strategieg

Strategia EUROPA 2020 are la baza trei prioritati:

Dezvoltarea unei economii bazata pe cunoastere si inovare –crestere inteligenta;

Promovarea unei economii mai eficienta, mai ecologica si competitiva – crestere durabila;

O crestere economica favorabila incluziunii – Coeziune sociala si teritoriala – rata ridicata a ocuparii fortei de munca


Se preconizeaza crearea unei economii prospere bazata pe p p p pcunoastere deschisa spre lume, care creste rapid si sustenabil si creaza locuri de munca cu respectarea unor standarde sociale inalte;

Crearea bioeconomiei pana in 2020;

Tehnologii asistive pentru persoanele in varsta;g p p

Agenda digitala;

O uniune a inovarii.

17

5. MANAGEMENTUL CERCETARII STIINTIFICE

STRATEGIE – PROGRAME;

Corelare cu cerintele dezvoltarii societatii – economiei;

Definirea obiectivelor:

Crearea de cunoastere ‐ cresterea vizibilitatii;

Cresterea competitivitatii sociale – coeziune si dinamica sociala.

Elaborarea planului National; Elaborarea planului National;

Stabilirea tematicii de cercetare;

Structurarea echipelor de cercetare;


Definirea cerintelor legate de infrastructura de cercetare.Definirea cerintelor legate de infrastructura de cercetare.

Definirea instrumentelor asociate programelor;

Indicatori de performanta;

Identificarea riscurilor si a vulnerabilitatilor;

M i i d l ii i l Monitorizarea derularii proiectelor;

Evaluarea propunerilor si a rezultatelor;

Validarea rezultatelor

18


Proceduri si mecanisme pentru gestionarea resurselor pentru cercetare‐dezvltare‐inovare:

Elaborare pachete de informatii;

Lansare competitii;

Organizare proces de evaluare;

Ierarhizare si selectare proiecte propuse spre finantare;

Contractare proiecte de cercetare;

Monitorizare derulare proiecte / evaluare partiala;

Evaluare finala a rezultatelor;

Validare – valorificare rezultate.

P i t fi lit t ti


Proiecte cu finalitate practica:

Validare rezultate experimentale;

Realizare produs – testare si valorificare.

19

5. MANAGEMENTUL CERCETARII STIINTIFICE Managementul resurselor umane:

Formarea resurselor umane pentru cercetare;

Atragerea talentelor pentru cercetare;

Managementul cunostintelor;

Organizarea colectivelor interdisciplinare;

Formarea continua;

Selectarea si promovarea liderilor.

Managementul organizational:

Cultura organizationala;

Centre, colective, laboratoare.


Managementul resurselor materiale si financiare:

I f t t d t Infrastuctura de cercetare;

Alocare fonduri.

Valorificarea rezultatelor cercetarii:

Publicatii;

Produse / inovatii / tehnologii;Produse / inovatii / tehnologii;

Brevete de inventie

20

6. EVALUARE REZULTATE ‐ IMPACT

Producerea de cunostinte noi;;

Dezvoltarea de noi tehnologii / produse inovative;

Noi metodologii de analiza si proiectare de politici sociale si economice pentru societatea bazata pe cunostinte.

Stiinta si Tehnologia reprezinta cheia pentru puterea g p p peconomica a unei natiuni.

6. EVALUARE REZULTATE ‐ IMPACT Elemente esentiale pentru a evalua aportul Stiintei si Tehnologiei la dezvoltarea economica a unei tari.

Participanti: Cercetatori si dezvoltatori implicati in R&D si institutii si companii care beneficiaza de aceste activitati;

Procese: Care sunt modelele/ programele de finantare si cum sunt conectati si organizati participantii in jurul initiativelor de cercetare?

Iesiri: Ca idei inventii si inovatii rezulta in care domenii ale Iesiri: Ca idei, inventii si inovatii rezulta, in care domenii ale tehnologiei si cu ce calitati?

Beneficii: Care sunt avantajele economice si contributiile la dezvoltarea cunoasterii rezultate din cercetare si dezvoltare a tehnologiei?

21


Pot fi folosite trei metrici pentru evaluare:p

“Right Job” – Intergarea strategiei de investitii. Obiectivele strategice majore sunt adresate corect?

“Job Right” – Tehnici folosite pentru a conduce activitatea stiintifica si tehnologica.

“Productivity/ Progress” – Iesirea si impactul stiintei si Productivity/ Progress Iesirea si impactul stiintei si tehnologiei.


Capacitatea stiintifica are patru niveluri:Capacitatea stiintifica are patru niveluri:

Absorbtia cunostintelor

Aplicarea cunostintelor

Crearea cunostintelor

Retinerea cunostintelor stiintifice

Accesul la literature de specialitate este primul pas in Accesul la literature de specialitate este primul pas in absorbtia cunoasterii.

Colaborarea interdisciplinara si internationala poate fi esentiala in crearea si retinerea cunoasterii stiintifice.

22


Evaluarea rezultatelor cercetarii se efectueaza in relatia cu scopul si obiectivele propuse folosind metodologia potrivita.

Evaluarea la nivel de individ sau/ si la nivelul clusterelor cognitive.

Combinarea datelor cantitative bazate pe indicatori cu Combinarea datelor cantitative bazate pe indicatori cu informatii calitative.

“Nu tot ceea ce conteaza poate fi masurat, nu tot ceea ce poate fi masurat conteaza.” Albert Einstein

7. CONCLUZII

Cercetare – Dezvoltare – Inovare sunt factori determinanti t i titipentru o economie competitiva;

Formarea resurselor umane pentru cercetare;

Necesitatea unui sistem de educatie adecvat in problematica stiintei si tehnologiei;

Necesitatea existentei unui cadru institutional pentruNecesitatea existentei unui cadru institutional pentruorganizare eficienta, stimulativa a cercetarii stiintifice;

Analiza si evaluarea rezultatelor cercetarii inclusiv prin impactul asupra dezvoltarii socio‐economice a tarii.

23

7. CONCLUZII

Organizarea in universitati a unor centre/ institute de cercetare stiintifica acestea devenind poli de atractie pentru cercetare stiintifica, acestea devenind poli de atractie pentru tinerii talentati;

Crearea unor retele de centre de competenta conectate la nivel global in retele internationale de excelenta;

Necesitatea dezvoltarii unor modele investitionale pentru sustinerea unor programe prioritare in concordanta cu sustinerea unor programe prioritare, in concordanta cu strategia de dezvoltare a tarii (mediu, energie, alimentatie, sanatate);

Corelarea strategiei nationale cu strategia EUROPA 2020 si sustinerea unor programe de colaborare internationala.

7. CONCLUZII

Regandirea si restructurarea intregului sistem de institute g gnationale de cercetare dupa o evaluare de fond ca si la universitati;

Sustinerea programelor de cercetare fundamentala in concordanta cu potentialul uman, cu rezultatele probate si cu directiile majore de cercetare, exploratorie si de frontiera;

Sustinerea cerecetarilor inter si multidisciplinare prin programe de mare complexitate.

24

Va multumesc!

Date post:	30-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	trinhbao
View:	237 times
Download:	3 times

Managementul cercetarii stiintifice in societatea bazata pe cunoastere

Documents