MANAGEMENT GENERAL 1. Managementul de vârf al unei organizaţii trebuie să stabilească mai întâi:

a. obiectivele b. strategia c. misiunea

2. Planificarea calendaristică reprezintă o componentă importantă a planificării la nivel:

a. tactic b. operaţional c. strategic

3. Managementul prin obiective este o metodă de management prin care:

a. se analizează obiectivele stabilite b. managerii impun obiectivele de realizat c. managerii împreună cu angajaţii stabilesc obiective pentru fiecare departament, proiect şi persoană

4. Planurile tactice reprezintă particularizări ale planurilor strategice la nivelul:

a. departamentelor majore sau subunităţilor organizaţionale b. angajaţilor individuali c. echipelor manageriale

5. Regulile şi procedurile sunt forme de concretizare ale:

a. planurilor cu utilizare unică b. planurilor stabile c. proceselor de planificare

6. Bugetarea reprezintă o componentă importantă a planificării la nivel:

a. strategic b. tactic c. operaţional

7. Conform modelului clasic de luare a deciziilor, obiectivele deciziei sunt:

a. Vagi, contradictorii si determina o lipsa a consensului intre manageri b. Cunoscute si agreate de catre toti angajatii, cu probleme precis definite c. Stabilite de manageri, cu consultarea angajaţilor

8. Conceptul de “satisfacere”, in contextul modelelor de luare a deciziilor, are urmatoarea semnificatie:

a. Decidentul este satisfacut de alternativa aleasa b. Alegerea variantei care satisface cel mai bine toate criteriile decizionale c. Alegerea primei solutii alternative care satisface in mod minimal criteriile decizionale, chiar daca

se presupune ca pot exista si solutii mai bune 9. Implementarea alternativei decizionale alese reprezinta:

a. ultima etapa a procesului decizional b. etapa mediana a procesului decizional c. penultima etapa a procesului decizional

10. In cazul deciziilor de grup, responsabilitatea luarii deciziei:

a. este foarte bine definita b. aparţine leader-ului grupului c. nu este bine definita

11. Obiectul controlului organizaţional este definit în funcţie de:

a. Poziţia ierarhica a celui care efectuează controlul b. Situarea evenimentelor controlate c. Tehnicile de control utilizate

12. Ultima etapa a procesului de control este:

a. Masurarea performantei realizate b. Evaluarea performantei c. Implementarea actiunilor corective

13. Controlul în timp real se referă la: a. Resursele utilizate b. Activităţile desfăşurate c. Produsele / serviciile realizate

14. Controlul este considerat un mijloc de reglare a proceselor in:

a. abordarea relatiilor umane b. abordarea sistemica c. teoria contingenţei

15. Controlul constituie o bază pentru:

a. identificarea nevoilor de training, motivare şi dezvoltare a angajaţilor b. stabilirea sarcinilor de muncă c. încheierea contractelor de muncă

16. Sistemele de control ar trebui proiectate în concordanţă cu:

a. structura organizatorica a firmei b. structurile de management ale firmei c. profilul angajaţilor

17. Un sistem de control eficace trebuie să fie:

a. stabil b. flexibil c. dinamic

18. Sistemele de control ar trebui să evidenţieze :

a. activităţile critice pentru succesul organizaţiei b. toate activităţile din organizaţie c. toate posturile din organizaţie

19. Bugetele:

a. pot fi exprimate doar in termeni financiari b. cuantifică alocarea resurselor necesare desfăşurării activităţilor planificate c. sunt alocate angajaţilor individuali

20. Managementul prin obiective :

a. este o tehnică de transmitere a obiectivelor b. implica stabilirea obiectivelor pentru management c. este o metodă de management prin care managerii împreună cu angajaţii definesc obiective pentru

fiecare departament, proiect şi persoană 21. Factorii critici pentru o planificare de succes sunt:

a. gradul de motivare a personalului b. flexibilitatea şi adaptabilitatea la schimbările din mediu c. recompensarea personalului

22. Obiectivele eficace trebuie:

a. să se refere la domenii rezultat cheie b. să cuprindă toate departamentele firmei c. să fie definite conform standardelor

23. Deciziile strategice trebuie:

a. să se refere la departamentele functionale ale firmei b. să se refere la firma in ansamblu ei c. se se refer la toti angajatii din firma

24. Obiectivele strategice trebuie:

a. să fie definite pentru un orizont de timp mai mare de 5 ani b. sa fie definite pentru toti angajatii c. să fie definite de catre managerii de departamente

25. Definirea viziunii si misiunii reprezinta responsabilitatea:

a. fiecarui manager din organizatie b. managementului de varf al organizatiei c. managerului general al firmei

26. Planurile tactice:

a. se refera la domenii rezultat cheie b. se refera la angajatii operationali c. reprezinta particularizari ale planurilor strategice la nivelul departamentelor si unitatilor de afaceri

27. Planurile tactice:

a. sunt definite pentru un orizonte de timp mai mic de 5 ani b. sunt definite saptamanal c. sunt definite de catre managerii de la varful organizatiei

28. Deciziile in conditii de incertitudine apar atunci cand:

a. managerii nu au nici o informatie b. decidentii isi asuma riscuri c. managerii cunosc obiectivul pe care doresc să-l atingă dar informaţiile despre alternativele

decizionale şi evenimentele viitoare sunt incomplete 29. In cadrul modelului administrativ de luare a deciziilor:

a. problemele si obiectivele sunt clare si bine definite b. problemele si obiectivele sunt vagi, neclare c. problemele si obiectivele sunt economice

30. Grupurile intercative reprezinta o tehnica decizionala care apartine:

a. modelului clasic de luare a deciziilor b. modelului administrativ de luare a deciziilor c. modelelor participative

Intrebare Raspuns corect Intrebare Raspuns corect 1 c 16 a 2 b 17 b 3 c 18 a 4 a 19 b 5 b 20 c 6 c 21 b 7 b 22 a 8 c 23 b 9 c 24 a

10 c 25 b 11 b 26 c 12 c 27 a 13 b 28 c 14 b 29 b 15 a 30 c

LLiicceennţţăă IIEE –– PPrroommooţţiiaa 22001122

Disciplina: COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL

Prof. dr. ing. CARMEN AIDA HUŢU

I. Capitole: 1. Fundamentele comportamentului individual: percepţia şi prelucrarea informaţiilor.

2. Motivaţia şi rolul acesteia în obţinerea de rezultate performante.

3. Comportamente eficace în grupuri şi echipe.

Bibliografie Huţu, C. A., 2011, Comportament Organizaţional, Materiale de Curs (format

electronic), MISP, Universitatea Tehnică "Gh. Asachi", Iaşi (Cap. 2, Cap. 3, Cap. 6)

II. ALEGEŢI RĂSPUNSUL CORECT

1. Dinamica relaţiilor interpersonale este un aspect de ___________ cu privire la grupuri.

a. conţinut b. orientare c. proces

2. Care dintre următoarele nu poate fi considerat un grup?

a. un comitet format din trei oameni b. pietonii care stau la stop c. o echipă de prezentatori TV

3. Atribuirea unei sarcini unui grup în loc de atribuirea sa unui individ este mai bună atunci când:

a. sarcina implică asumarea unui grad mare de risc b. problemele sunt complexe c. în ambele circumstanţe

1  

4. În etapa _________ a dezvoltării grupurilor, membrii grupurilor fac eforturi pentru a se cunoaşte şi decid rolurile pe care şi le vor asuma.

a. "furtuna" b. "formarea" c. "producţia"

5. Care dintre următoarele roluri afectează negativ funcţionarea unui grup?

a. orientate spre sarcini b. orientate spre propria persoană c. orientate spre relaţii

6. Managerii trebuie să fie preocupaţi de modul cum sunt percepuţi de către cei cu care au relaţii de muncă:

a. pentru a-i domina b. pentru a le obţine încrederea c. pentru a obţine beneficii personale

7. Valorile, percepţia şi nevoile influenţează capacitatea unei persoane de:

a. a atribui înţeles mesajelor receptate b. a lua decizii c. ambele de mai sus

8. Tendinţa indivizilor de a vedea comportamentul altora ca fiind determinat de caracteristici interne stabile şi de a vedea propriile acţiuni ca răspunsuri la circumstanţe din mediul extern se numeşte:

a. transfer b. eroarea fundamentală de atribuire c. orientare spre structură

9. Următorii factori de influenţă / distorsiune a percepţiei în faza de construcţie sunt factori externi, cu excepţia:

a. efectul de “halo” b. "setul perceptual" c. efectul de “ancoră”

10. Următorii factori influenţează / distorsionează percepţia în faza atenţiei, cu excepţia:

a. aşteptări şi interese b. supraîncărcarea informaţională c. decizii

2  

11. Următorii factori influenţează / distorsionează percepţia în faza construcţiei, cu excepţia:

a. acomodarea b. efectul de contrast c. prejudecata

12. Care dintre următorii factori afectează negativ percepţia în faza interpretării?

a. stereotipul b. orientate spre sine c. efectul de „halo”

13. În cadrul procesului de percepţie, prejudecata este o distorsiune aferentă etapei de:

a. interpretare b. construcţie c. atenţie

14. Motivaţia este starea interioară a individului, care, îi schimbă şi în sensul îndeplinirii obiectivelor propuse.

a. îi furnizează energie b. îi direcţionează activitatea c. ambele de mai sus

15. Care dintre următoarele roluri afectează negativ funcţionarea unui grup?

a. individualistul b. cel orientat către rezolvarea de sarcini c. observatorul

16. Atribuirea unei sarcini unui grup şi nu unei singure persoane conduce la rezultate mai bune atunci când:

a. sarcina este complexă b. sarcina implică asumarea de riscuri c. în ambele circumstanţe

17. În etapa _________ a dezvoltării grupurilor, membrii grupurilor sunt preocupaţi de jocuri de putere şi angrenaţi în conflicte pentru preluarea puterii.

d. "furtuna" a. "normarea" b. "formarea"

3  

18. Care dintre nevoile de mai jos nu face parte din teoria lui Maslow?

a. fiziologice b. de autorealizare c. de existenţă

19. _____ include cinci nivele, în timp ce ______ are numai trei nivele.

a. piramida lui Maslow / teoria ERG b. teoria lui McClelland / teoria ERG c. teoria lui Herzberg / teoria lui McClelland

20. Care dintre următoarele elemente este cel mai puţin probabil să satisfacă nevoile de autorealizare?

a. creşterile salariale b. îmbogăţirea sarcinilor c. diversificarea sarcinilor

21. Următorii factori de influenţă / distorsiune a percepţiei în faza de interpretare sunt factori micşti, cu excepţia:

a. profeţia adevărată b. proiecţie c. stereotip

22. Ce nivel al ierarhiei lui Maslow implică nevoile angajaţilor de recunoaştere şi succes?

a. nevoile de securitate şi siguranţă b. nevoile de stimă c. nevoile de apartenenţă

23. Care dintre factorii următori nu este considerat ca factor motivator în cadrul teoriei lui Herzberg?

a. statutul în cadrul firmei b. salariul c. autonomia

24. În etapa _________ a dezvoltării grupurilor, membrii grupurilor sunt preocupaţi de acceptarea regulilor şi normelor, stabilirea rolurilor şi încetarea conflictelor.

a. "normarea" b. "furtuna" c. "producţia"

4  

5  

25. Care dintre factorii următori asigură succesul grupurilor?

a. diferenţierea rolurilor b. claritatea regulilor c. ambii factori de mai sus

26. Care dintre elementele de mai jos nu face parte din categoria elementelor de proces ale funcţionării grupurilor?

a. conflict b. stabilire proceduri decizionale c. leadership

27. Care dintre elementele de mai jos face parte din categoria elementelor de conţinut ale funcţionării grupurilor?

a. nivel de energie b. stabilire priorităţi c. autoritate şi control

28. Care este intensitatea optimă a motivaţiei în raport cu performanţa individuală?

a. mică b. mare c. medie

29. Care dintre elementele de mai jos nu aparţine teoriei lui Vroom?

a. expectanţa b. motivaţia extrinsecă c. valenţa

30. Următorii factori aparţin mecanismului motivării în cadrul teoriei echităţii (Adams), cu excepţia:

a. magnitudinea inechităţii percepute b. tensiunea psihică c. procesul decizional

REZULTATE TEST

LLiicceennţţăă IIEE –– PPrroommooţţiiaa 22001122

Disciplina: COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL

Prof. dr. ing. CARMEN AIDA HUŢU

1. (c) 2. (c) 3. (d) 4. (c) 5. (b) 6. (b) 7. (c) 8. (b) 9. (b) 10. (c) 11. (a) 12. (a) 13. (b) 14. (c) 15. (a) 16. (c)

1

2

17. (a) 18. (c) 19. (a) 20. (a) 21. (b) 22. (b) 23. (b) 24. (a) 25. (c) 26. (b) 27. (b) 28. (c) 29. (b) 30. (c)

Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi Facultatea de Textile Pielarie si Management Industrial Domeniul: INGINERIE SI MANAGEMENT Specializarea: INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA

EXAMEN LICENTA

Sesiunea IULIE 2012 – FEBRUARIE 2013

MANAGEMENTUL PRODUCTIEI TEXTILE GRILE PROPUSE

Observatie : Un singur răspuns este corect

1. In îmbinarea mixta a operaţiilor în timp, reducerea duratei unei operatii scurte determina:

a. reducerea duratei ciclului de fabricatie; b. nu determina modificarea duratei ciclului de fabricatie; c. marirea duratei ciclului de fabricatie.

2. Tactul de functionare al liniei de fabricatie se masoara in:

a. min/buc b. ore/buc c. min

3. Care este relatia de calcul a duratei ciclului operativ în îmbinarea mixtă?

a. Dcm = max1

)1( tnt p

n

iopi −+∑

=

b. Dcm = opifp

n

ii

n

iopi tnt )1(

11

−+Δ+∑∑==

c. Dcm = ))(1(111∑∑∑===

−−+l

iopis

k

iopilp

n

iopi ttnt

4. Cum se calculează durata ciclului operativ în îmbinarea paralela?

a. Dcm = max1

)1( tnt p

n

iopi −+∑

=

b. Dcm = opifp

n

ii

n

iopi tnt )1(

11

−+Δ+∑∑==

1

c. Dcm = ))(1(111∑∑∑===

−−+l

iopis

k

iopilp

n

iopi ttnt

5.Ce categorie de timp nu face parte din structura timpului de muncă din punct de vedere al executantului: a. Tmn b. tdd c. tb

6. Faza este: a. o parte a operaţiei de muncă care se caracterizează prin utilizarea aceloraşi unelte de muncă şi aplicarea aceluiaşi regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singură transformare tehnologică b. un stadiu din procesul de productie c. o etapa a manuirii

7. Timpul de deplasare spre magazie de la sau spre locul de munca este: a. Tmn b. tdo c. ta 8.Care din timpii de mai jos nu fac parte din timpul productiv: a. Tmn b. Tpî c. Tdl

9. Un lot de 3 produse se prelucreaza la 5 operatii cu duratele : 3,4,3,1,2 minute. Care este durata ciclului operativ prin metoda de imbinare paralela: a. 27 minute b. 35 minute c. 21 minute 10. Un lot de 3 produse se prelucreaza la 5 operatii cu duratele : 2,6,2,4,1 minute. Care este durata ciclului operativ in cazul imbinarii mixte a operatiilor: a. 31 minute b. 26 minute c. 38 minute 11. Care din timpii de mai jos fac parte din structura timpului de muncă din punct de vedere al executantului: a.Tmn, Tdl b. tfu, tiru c. tms, tmg 12. Care este afirmatia corectă:

2

a. procesul de productie este inclus în procesul de fabricatie b. ciclul de productie este inclus în procesul de productie c. ciclul de productie este inclus in ciclul de fabricatie 13. Care este afirmatia corecta: a. productia include fabricatia b. fabricatia include productia c. nici un raspuns nu este corect

14. În ce categorie de timp se încadrează activitatea de reglare a masinii la schimbarea lotului: a. Top ; b. Tmn ; c. Tpî. 15. Prin ce metoda de imbinare a operatiilor in timp se obtine cel mai scurt ciclu operativ: a. succesivă b. mixta c. paralelă 16. Timpul propriuzis de coasere este: a. Tpi b. tb c. Top 17. Procesul tehnologic de prelucrare al unui lot de 4 produse are 5 operatii cu duratele: 1,5,5,3,4 minute. Care este durata ciclului operativ prin metoda de imbinare paralela a operatiilor: a. 31 minute b. 33 minute c. 39 min 18. În ce categorie de timp se încadrează pauza de masă: a. Tîn ; b. tîi ; c. Tîr 19. Gruparea operaţiilor scurte într-una singură (dacă procesul tehnologic permite) aduce o: a. marire a duratei ciclului operativ b. reducere importantă a duratei ciclului operativ c. depinde de situatie 20. Timpul neproductiv este format din urmatoarele categorii de timp:

3

a. Tpî, Top,Tdl b. Tîr, Tmn, Tîn c. Tdo, tdt 21. În ce categorie de timp se încadrează activitatea de refacere a unei operatii executata gresit:

a. Top ; b. Tmn ; c. Tpî. 22. În ce categorie de timp se încadrează absenta de la locul de muncă: a. Tîn ; b. Tmn ; c. Tîr. 23. In structura timpului de munca din punct de vedere al utilajului, timpul de functionare utila este dat de: a. tîru,Tfi b. tms,tmg c. Tfi,Tnf 24. Care din timpii de mai jos nu fac parte din norma de timp: a.Tpî, Tdl b.Tîn, Tmn c.Top, Tpî 25. Norma de timp este formata din: a. Tp, Tn, Tmn b. Tîr, Tmn, Tîn c. Tpî, Top,Tdl, Tir 26. Care este regula de asigurare a continuitătii in îmbinarea mixtă: a. dacă ti+1 ≤ ti , se asigură continuitatea la ultimul reper b. se asigură continuitatea după primul reper; c. se asigură continuitatea după ultimul reper. 27. Un lot de 4 produse este prelucrat la 5 operatii cu duratele: 3,4,5,4, 2 minute. Care este durata ciclului operativ in imbinarea succesiva: a. 88 min; b. 72 min; c. niciun raspuns un este corect 28. Timpul consumat pentru inlocuirea unui ac rupt la masina simpla de cusut este: a. timp de deservire organizatorica b. timp de deservire tehnica c. nicio varianta un este corecta

4

5

29. Timpul alocat de catre executant pentru curatirea blatului masinii este: a. timp de deservire tehnica b. timp de deservire tehnico-organizatorica c. timp de deservire organizatorica 30. Timpul consumat pentru pozitionarea reperului pe blatul masinii este:

a. timp de deservire organizatorica; b. timp ajutator c. timp de deservire tehnica

Intrebare Raspuns corect Intrebare Raspuns corect 1 c 16 b 2 c 17 b 3 c 18 c 4 a 19 b 5 b 20 b 6 a 21 b 7 b 22 a 8 a 23 b 9 c 24 b 10 a 25 c 11 a 26 a 12 b 27 b 13 a 28 b 14 c 29 c 15 c 30 b

15.01.2012 Conf.univ.dr.ing. Cristiana Istrate

NUME……………………………… PRENUME…………………………

Subiecte TEST la Managementul Calităţii Încercuiţi un singur răspuns corect

1. Diagramele de proces (Flow Charts)

a. Au fost dezvoltate cu scopul de a determina şi defalca principalele cauze ale unei probleme date.

b. Sunt utilizate pentru obţinerea unei imagini de ansamblu cu ajutorul unor simboluri standard, în vederea ilustrării tuturor etapelor şi fazelor unui proces, proiect sau succesiune de evenimente;

c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte 2. Listele de control (Check Lists)

a. Sunt utilizate ca instrumente suport în activitatea angajaţilor şi au scopul de a evidenţia elementele cheie ale unui proces, sistem şi/sau produs/ serviciu care trebuie analizate pentru a se asigura respectarea procedurilor de operare, inspecţie, etc.

b. Pot fi utilizate în timpul auditurilor şi constituie un instrument deosebit de valoros pentru activităţile de asigurare a calităţii;

c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte 3. Histograma

a. Este o reprezentare grafică ce prezintă ierarhizarea problemelor în termeni de frecvenţă şi/sau costuri, în care reprezentarea dreptunghiurilor pe diagramă se realizează ordonat, începând cu cel ce corespunde valorii maxime şi terminând cu cel cu valoarea cea mai mică

b. Este o metodă utilizată de organizaţii pentru stabilirea priorităţilor în rezolvarea diferitelor probleme organizaţionale;

c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect

4. Histograma a. Este o reprezentare grafică a frecvenţelor de apariţie, absolute sau relative, a valorilor

individuale măsurate ce descriu un fenomen sau o entitate analizată. b. Este o metodă utilizată de organizaţii pentru stabilirea priorităţilor în rezolvarea diferitelor

probleme organizaţionale; c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect

5. Diagrama PARETO a. Este o histogramă obişnuită la care frecvenţele pot fi aranjate oricum, care trebuie să conţină

o reprezentare a frecvenţelor cumulate b. Este o histogramă a frecvenţelor aranjate descrescător, de la cea mai mare la cea mai mică; c. Nu este o histogramă

6. Diagrama PARETO a. Nu este o histogramă b. Este o histogramă obişnuită la care frecvenţele pot fi aranjate oricum, care trebuie să conţină

o reprezentare a frecvenţelor cumulate; c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect

7. Diagrama ISHIKAWA

a. Permite determinarea şi defalcarea principalelor cauze ale unei probleme date b. Trebuie în mod obligatoriu să fie structurată pe următoarele categorii de cauze (6M):

Materiale, Manoperă (mâna de lucru), Măsurare, Mediu, Metodă şi Maşini; c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte

8. Diagrama ISHIKAWA

a. Trebuie în mod obligatoriu să fie structurată pe următoarele categorii de cauze (6M): Materiale, Manoperă (mâna de lucru), Măsurare, Mediu, Metodă şi Maşini;

b. Este uneori denumită şi diagrama „Pareto” pentru că evidenţiază cauzele; c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect

9. Variaţia normală a. Este un fenomen care apare aleator în timp, are un efect relativ mare asupra procesului şi de

cele mai multe ori este determinată numai de un singur factor sau de un număr mic de factori fiecare cu influenţă mare;

b. Este variaţia întâlnită în mod natural la output-urile oricărui proces; este prezentă întotdeauna şi este rezultatul unui număr mare de factori, fiecare de mică importanţă;

c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte

10. Variaţia normală

a. Este un fenomen care apare aleator în timp, are un efect relativ mare asupra procesului şi de cele mai multe ori este determinată numai de un singur factor sau de un număr mic de factori fiecare cu influenţă mare;

b. Este o variaţie care uneori poate să dispară complet pentru anumite perioade de timp; c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect

11. Variaţia incidentală a. Este un fenomen care apare aleator în timp, este relativ mare şi de cele mai multe ori este

determinată numai de un singur factor sau de un număr mic de factori; b. Este variaţia întâlnită în mod natural la output-urile oricărui proces; este prezentă întotdeauna

şi este rezultatul unui număr mare de factori, fiecare de mică importanţă; c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect

12. Variaţia incidentală

a. Este variaţia întâlnită în mod natural la output-urile oricărui proces; este prezentă întotdeauna şi este rezultatul unui număr mare de factori, fiecare de mică importanţă;

b. Este o variaţie care există permanent în timp; c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect

13. Graficul p a. Este graficul de control pentru procentul/ proporţia de produse defecte şi este utilizat pentru

monitorizarea procentului de produse defecte dintr-un proces; b. Este graficul de control pentru numărul de produse defecte şi este utilizat pentru

monitorizarea numărului de unităţi defecte dintr-un proces; c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect

14. Graficul np

a. Este graficul de control pentru procentul/ proporţia de produse defecte şi este utilizat pentru monitorizarea procentului de produse defecte dintr-un proces;

b. Este graficul de control pentru numărul de produse defecte şi este utilizat pentru monitorizarea numărului de unităţi defecte dintr-un proces;

c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect 15. Desfăşurarea Funcţiilor Calităţii QFD (Quality Function Deployment)

a. Este un „sistem” pentru proiectarea unui produs sau serviciu pe baza cerinţelor consumatorilor, cu participarea tuturor funcţiilor din organizaţie;

b. Creează un mediu organizaţional propice pentru realizarea unor produse mai bune la costuri mai mici;

c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte

16. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor interne a. Retuşări, recondiţionări, reparaţii, remedieri înainte de livrare; b. Produse declasate; c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte

17. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor interne a. Rebuturi; b. Clienţi pierduţi; c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte

18. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor interne a. Costurile primelor de asigurare care acoperă lipsurile de produse la clienţi; b. Costurile de garanţii; c. Nici un răspuns de mai sus nu este corect

19. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor externe a. Rambursări în caz de prejudiciu cauzat unei persoane; b. Clienţi pierduţi; c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte

20. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor externe a. Aprovizionări inutilizabile b. Costuri de garanţii; c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte

21. Care din următoarele costuri fac parte din costul anomaliilor externe a. Comisioane, reduceri; b. Retuşuri, recondiţionări, reparaţii, remedieri înainte de livrare c. Ambele răspunsuri de mai sus sunt corecte

22. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile de prevenire

a. Controlul şi asigurarea calităţii; b. Auditul calităţii; c. Sensibilizarea şi instruirea personalului cu calitatea;

23. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile de prevenire

a. Gestionarea documentară privind asigurarea calităţii; b. Costurile încercărilor şi inspecţiilor; c. Curăţenia, întreţinerea preventivă;

24. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile de detectare (evaluare)

a. Aprovizionări inutilizabile; b. Întreţinerea elaborarea echipamentelor de testare; c. Controlul asigurării calităţii;

25. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile de detectare (evaluare) a. Costurile încercărilor şi inspecţiilor; b. Revizuirea proiectelor executate; c. Rebuturi, retuşări, reclasare

26. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile anomaliilor interne

a. Auditul calităţii b. Lipsă a instalaţiilor, depanare şi reparaţii; c. Rebuturi, retuşări, reclasare;

27. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile anomaliilor interne

a. Supra stocuri pentru a remedia piesele potenţial defecte şi loturi refuzate; b. Costurile încercărilor şi inspecţiilor c. Aprovizionări inutilizabile;

28. Care din următoarele costuri nu fac parte din costurile anomaliilor externe

a. Costuri ale reclamaţiilor; b. Reveniri în uzină; c. Aprovizionări inutilizabile

29. Care din următoarele costuri nu fac parte din anomaliilor externe

a. Costurile generate în perioada de garanţie; b. Auditul calităţii c. Comisioane, reduceri;

30. Care din următoarele costuri nu fac parte din anomaliilor externe

a. Penalităţi pentru întârzierea la livrare; b. Primă pentru asigurarea care acoperă lipsurile de produse la clienţi; c. Gestionarea documentelor privind asigurarea calităţii

Intrebare Raspuns corect Intrebare Raspuns corect

1 b 16 c 2 c 17 a 3 c 18 c 4 a 19 c 5 b 20 b 6 c 21 a 7 a 22 a 8 c 23 b 9 b 24 a 10 c 25 c 11 a 26 a 12 c 27 b 13 a 28 c 14 b 29 b 15 c 30 c

1

TESTE GRILĂ

la disciplina „Economie generală” pentru examenul de licenţă la specializarea Inginerie managerială

1. Costul de producţie reprezintă: a. ceea ce se obţine prin vânzarea producţiei; b. tot ce îl costă pe întreprinzător cu factorii de producţie utilizaţi şi

consumaţi pentru producerea unui bun sau prestarea unui serviciu, până la stadiul în care ajunge oferta pe piaţă;

c. ceea ce se obţine prin realizarea factorilor de producţie. 2. Consumul de factori de producţie pentru obţinerea bunurilor şi serviciilor necesare

pieţei, în expresie monetară, formează: a. salariul real; b. costul marginal; c. costul de producţie.

3. Includerea cheltuielilor cu factorii de producţie în preţul de vînzare al bunului sau serviciului se face prin:

a. amortizarea capitalului fix; b. costul de producţie; c. diminuarea profitului.

4. Costurile fixe sunt acelea care: a. rămân nemodificare pe unitatea de produs; b. se referă la consumul capitalului fix; c. pe termen scurt, rămân relativ neschimbate, indiferent de modificarea

producţiei. 5. În categoria costurilor variabile intră:

a. consumurile de materii prime şi materiale; b. chirii şi dobânzi; c. salarii directe ale personalului administrativ.

6. Costul marginal reprezintă: a. costurile ocazionate de obţinerea unui anumit volum al producţiei; b. sporul de cheltuieli necesar creşterii capitalului; c. sporul de cheltuieli totale necesar pentru obţinerea unei unităţi

suplimentare de producţie. 7. În acţiunile pe care le iniţiază, agenţii economici sunt interesaţi:

a. să obţină producţia la costuri cât mai mici; b. să crească producţia, indiferent de nivelul costurilor; c. să obţină reducerea costurilor chiar dacă scade calitatea producţiei.

2

8. Între căile reducerii costului de producţie amintim: a. eliminarea consumurilor de materii prime şi materiale; b. eliminarea cheltuielilor de dezvoltare; c. reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitate de produs.

9. În condiţiile economiei de piaţă, costul este limită inferioară până la care: a. poate coborî profitul obţinut din vînzarea bunurilor şi serviciilor; b. poate coborî preţul de vâanzare al unui bun economic; c. poate coborî preţul marginal care este costul ultimei unităţi produse.

10. Profitul întreprinzătorului reprezintă: a. câştigul obţinut de o firmă în urma activităţilor desfăşurate într-o perioadă

determinată de timp; b. venitul obţinut din remunerarea factorilor de producţie; c. câştigul net realizat prin vânzarea acţiunilor la un curs favorabil.

11. Profitul se determină ca: a. diferenţa între plăţi şi cheltuieli; b. diferenţă între ceea ce se încasează şi ceea ce se plăteşte în activitatea

economică; c. diferenţă între valoarea producţiei şi capitalului agentului economic.

12. Masa profitului se determină: a. ca diferenţă între venituri şi cheltuieli; b. ca diferenţă între cifra de afaceri şi cheltuielile materiale; c. ca diferenţă între cifra de afaceri şi cheltuielile salariale.

13. Rata profitului se calculează ca raport procentual între: a. masa profitului şi volumul capitalului cheltuit; b. cifra de afaceri şi masa profitului; c. masa profitului şi volumul capitalului folosit.

14. Rata rentabilităţii se calculează ca raport procentual între: a. masa profitului şi volumul capitalului folosit; b. masa profitului şi cost; c. masa profitului şi cifra de afaceri.

15. Profitul net este: a. profitul ce rămâne efectiv după plata impozitului; b. diferenţa dintre venituri şi cheltuielile de producţie; c. salariul întreprinzătorului.

16. Printre factorii care influenţează mărimea profitului însuşit se numără: a. nivelul dividendelor; b. nivelul preţului mărfii sau serviciului produs; c. nivelul salariilor lucrătorilor.

3

17. Pentru munca de conducere, întreprinzătorului i se cuvine: a. salariul; b. renta; c. dobânda la capitalul deţinut.

18. Pot obţine profit următorii agenţi economici: a. titularul unui depozit în valută; b. proprietarul unui apartament închiriat unei firme; c. un întreprinzător care desfăşoară o activitate eficientă de comercializare a

unor produse de uz casnic. 19. Venitul unui agent economic se împarte în:

a. consum şi alte cheltuieli intermediare; b. consum şi investiţii; c. impozite şi dividende.

20. Raportul dintre consum şi venit este cunoscut ca fiind: a. rata marginală a consumului; b. rata venitului; c. rata consumului.

21. Economiile reprezintă: a. partea din preţul unui produs peste costul său; b. diferenţa dintre venit şi consum; c. diferenţa dintre venit şi investiţii.

22. Înclinaţia marginală spre consum se determină: a. ca raport între venit şi consum; b. ca raport dintre sporul consumului şi venit; c. ca raport dintre sporul consumului şi sporul venitului.

23. Legea psihologică fundamentală a fost enunţată de economiştii: a. Paul Samuelson; b. Milton Friedman; c. John M. Keynes.

24. Atunci când venitul indivizilor creşte conform legii psihologice fundamentale: a. ei îşi vor mări consumul cu o rată mai mare decât creşterea venitului; b. ei îşi vor mări consumul cu o rată mai mică decât creşterea venitului; c. înclinaţia marginală spre consum creşte.

25. Înclinaţia marginală spre economii reprezintă: a. raportul dintre economii şi venit; b. raportul dintre variaţia economiilor şi variaţia venitului; c. raportul dintre variaţia consumului şi variaţia investiţiilor.

26. Creşterea volumului investiţiilor poate avea efecte ca: a. crearea de noi locuri de muncă; b. creşterea alocaţiilor de şomaj; c. reducerea cheltuielilor administrative.

4

27. Într-o economie în echilibru: a. economiile sunt mai mari decât investiţiile; b. economiile sunt mai mici decât investiţiile; c. economiile sunt egale cu investiţiile.

28. Inflaţia este un dezechilibru de ansamblu al economiei ce poate fi sesizat prin: a. creşterea generalizată a preţurilor; b. orice creştere a preţurilor; c. creşterea mai rapidă a preţurilor faţă de cea a veniturilor agenţilor

economici. 29. Cei mai loviţi de efectele inflaţiei sunt:

a. agenţii economici cu venituri fixe; b. agenţii economici cu venituri variabile; c. agenţii economici care şi-au transformat veniturile în economii.

30. Care din următoarele măsuri acţionează în sensul diminuării şi controlului inflaţiei:

a. stimularea creşterii vitezei de circulaţie a banilor; b. stimularea consumului cu plata în rate; c. îngheţarea salariilor şi preţurilor.

Răspunsuri:

1. b 2. c 3. b 4. c 5. a 6. c 7. a 8. c 9. b 10. a

11. b 12. a 13. c 14. b 15. a 16. b 17. a 18. c 19. b 20. c

21. b 22. c 23. c 24. b 25. b 26. a 27. c 28. a 29. a 30. c