1
MANAG_EU_LPS
2014-1-RO01-KA101-000480
Proiect finanțat prin ERASMUS+ Acțiunea KA1 – mobilități în domeniul educației școlare
Beneficiar : Liceul cu Program Sportiv Slatina
Materialul reflectă numai punctul de vedere al autorilor.
Comisia Europeană nu este responsabilă pentru conţinutul materialului şi pentru eventuala utilizare
a informaţiilor conținute.
2
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1 2014-1-RO01-KA101-000480
3
ARGUMENT
Proiectul MANAG_EU_LPS, finanțat prin ERASMUS+KA1 vizează realizarea pe termen
lung și mediu a unor activități concentrate pe atingerea țintelor strategice identificate în urma
analizei de nevoi realizate la nivelul unității școlare (în rândul cadrelor didactice, al eleivilor și
comunității locale, inclusiv familiile elevilor).
În acest context, nevoile școlii în termeni de dezvoltarea calității sunt:
1. Creșterea dimensiunii europene și internaționalizare
2. Predarea și învățarea limbilor străine
3. Nou curriculum inovativ/metode educaționale/dezvoltarea cursurilor de formare
Școala noastră a avut deja experiența împlementării unor proiecte europene (Comenius
Multilateral, Comenius Regio, mobilități individuale de formare a cadrelor didactice) și a reușit să
dezvolte o serie de proiecte locale ca urmare a realizării acestor proiecte. Dar pe termen mediu și
lung, ne dorim să dezvoltăm proiecte europene (Erasmus+ inclusiv eTwinning) și internaționale
prin care să asigurăm transferabilitatea produselor intelectuale ale proiectelor nu numai la nivelul
școlii sau al comunității educaționale locale, ci și spre alte sisteme educative prin intermediul
legăturilor directe cu școli din Europa sau Asia, etc. Pentru aceasta este nevoie de o bună formare a
unei echipe de cadre didactice care să managerieze proiectele europene/internaționale în toate
etapele și să asigure internaționalizarea școlii.
Din acest punct de vedere obiectivele noastre sunt următoarele:
Creșterea calității proiectelor europene prin dezvoltarea unei viziuni și a unei politici
educaționale de internaționalizare coerente și eficiente și mai buna corelare a acestora cu
curriculumul național și european
Managementul și organizarea unor activități internaționale (inclusiv de tipul ”Erasmus+:
Sport” și eTwinning)
Stimularea corelării curriculum-ului național cu cele internaționale
Aplicarea cu succes pentru granturile Erasmus+
Comunicarea și colaborarea interculturală cu parteneri externi, în cadrul proiectelor sau în
afara acestora, pe teme de educație și utilizarea eTwinning
Dezvoltarea și managementul echipelor de profesori și elevi participanți la proiectele
europene/internaționale (team building, managementul stressului etc)
4
CAPITOLUL I
DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ PRIN INTERNAȚIONALIZARE
Planul European de Dezvoltare Instituțională este fundamental pentru toate actiivtățile și
proiectele europene și internaționale în care școala este implicată.
Pentru Liceul cu Program Sportiv, internaționalizarea înseamnă: interacțiune, schimb de bune
practice, comunicare într-un context multicultural.
De ce internaționalizare ?
Elevii secolului XXI trebuie să înțeleagă și să aprecieze efectele globalizării, să înțeleagă
care sunt consecințele acesteia în colaborarea cu potențiali parteneri și să conștientizeze
importanța interacțiunii cu alte culturi nu numai în plan personal ci și în plan profesional.
Oportunitățile de internaționalizare profesională pentru Liceul cu Program Sportiv decurg
din proiectele internaționale (cu sau fără finanțare europeană), contactele profesionale derivate
din participarea la competiții internaționale, contracte internaționale cu diverse cluburi sportive
europene.
5
IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI EUROPEAN DE DEZVOLTARE ASUPRA
DEZVOLTĂRII INSTITUȚIONALE
1. Participanți la curs. Impactul activității de formare asupra participanților se va reflecta în
două aspecte:
Dezvoltarea competențelor profesionale : achiziționarea de noi competențe și cunoștințe ;
dezvoltarea unor competențe didacitce/metodologice și de management educațional și de
proiect;
Dezvoltarea competențelor lingvistice în limba activității de formare (engleză/franceză)
Dezvoltarea competențelor personale : creșterea calităților referitoare la interculturalitate și
multilingvism ; ameliorarea competențelor de lucru în echipă, rezolvarea sarcinilor, etc
2. Organizația participanților
Management educațional. Sub acest aspect, școala va beneficia prin: creșterea calității
documentelor programatoare (Plan European de Dezvoltare, Planul de Dezvoltare
Instituțională, PDAP, metodologii, ghiduri, instrumente, suporturi de curs pentru cuuricula
opțională și obligatorie, etc.
Elevi. Impactul cursului de formare asupra elevilor va viza următoarele aspect: achiziția de
noi cunoștințe și competențe; ofertă educațională diversificată și corelată cu curriculumul
European/internațional; învățare-evaluare digital la un număr crescut de ore de curs și
discipline; oportunitate crescută de participare la activități de învățare formal și/sau
nonformală în context European/internațional prin intermediul proiectelor Erasmus+ ,
inclusiv eTwinning; utilizarea platformelor colaborative de învățare; progresul la învățătură
și creșterea performanțelor inclusive ameliorarea rezultatelor la examenele naționale.
Creșterea gradului de satisfacție al elevilor și familiilor față de serviciile educaționale oferite
etc.
Celilalți profesori din școală sunt vizați de asemeni sub aspectul: dezvoltării competențelor
profesionale și personale prin tranferul de bune practici realizat prin ateliere, ghiduri,
metodologii, etc realizate de către participanții la curs
3. Comunitate locală este un beneficiar important al activităților de formare care vor avea
impact asupra:
Politicilor educaționale locale/regionale prin transferabilitatea rezultatelor tangibile ale
proiectului (ghiduri, metodologii, planuri de dezvoltare, rapoarte de evaluare, etc.)
Creșterea performanțelor la examenele naționale (motivarea mai bună a elevilor pentru
învâțare și formare)
Creșterea oportunităților de cooperare europeană/internațională datorată contactelor stabilite
și dezvoltării unor viitoare proiecte Erasmus+ de calitate.
Sustenbalilitatea proiectului va fi asigurată prin calitatea rezultatelor tangibile și intangibile
ale acestuia, prin transferabilitatea acestora pe termen lung către toate categoriile de
beneficiari și stakeholders.
6
OBIECTIVELE INTERNAȚIONALIZARII
Misiunea școlii noastre este a promova o educație deschisă către internaționalizarea pieții muncii.
Obiective pentru elevi :
Cunoștințe :
o Teme de actualitate ;
o Oportunități de dezvoltare prin proiecte ;
Competențe :
o Lingvistice ;
o TIC ;
o Sociale : lucrul în echipă, colaborarea cu interlocutori străine ;
o Interculturale ;
Atitudini :
o Conștientizarea apartenenței la spațiul european și global ;
Obiective pentru profesori:
- Cunoștințe:
o Cetățenie europeană;
o Dezvoltare durabilă și sustenabilitate;
- Competențe:
o Dezvoltare personală;
o Competențe sociale de cooperare cu colegi străini;
o Competențe lingvistice ;
o TIC ;
o Interculturale ;
o Conducerea și supravegherea grupurilor de lucru ;
o Dezvoltarea proiectelor cross-curriculare;
- Atitudini :
o Conștientizarea apartenenței la spațiul european și global într-un context
profesional;
7
ANALIZA SWOT
Punce tari
Strengths
Puncte slabe
Weaknesses
Experiență în domeniul implementării
proiectelor cu finanțare europeană;
Recunoașterea formării cadrelor
didactice prin activități de mobilitate
europeană;
Recunoașterea mobilității elevilor în
cadrul proiectelor de mobilitate;
Internaționalizarea este o prioritate
pentru Liceul cu Program Sportiv;
Competențe lingvistice limitate pentru un
număr important de cadre didactice;
Acces limitat la surse de finanțare;
Oportunități
Opportunities
Amenințări
Threats
Programul ERASMUS+;
Dezvoltarea proiectelor eTwinning;
Creșetrea interesului elevilor pentru
continuarea studiilor la universități
europene;
Implicare scăzută a partenerilor externi și
interni;
Strategii care derivă din analiza SWOT :
• Dezvoltarea punctelor tari identificate;
• Limitarea puncetlor slabe;
• Profitarea de oportunități;
• Anticiparea strategică a amenințărilor.
POLITICI EDUCAȚIONALE
Proiecte internaționale digitale ;
Internaționalizarea integrată în curriculum ;
Formarea profesorilor în domeniul internaționalizării ;
Activități pe termen scurt (2 ani): Aplicarea de proiecte pe ERASMUS+ KA 2
Proiecte eTwinning
Activități pe termen lung (5 ani) Aplicarea de proiecte pe ERASMUS+ KA 1 –
job shadowing
Aplicarea de proiecte pe ERASMUS+ Sport
Proiecte internaționale în afara programelor
europene de finanțare
8
PLAN OPERAȚIONAL
Obiective Acțiuni Termen Responsabil Resurse Indicatori de
performanță Materiale Financiare Umane
1.1
PROIECTARE
a) Analiza şi
diagnoza activităţii
manageriale şi
educaţionale
a.1 Depistarea nevoilor de
educaţie ale comunităţii
locale şi analiza
posibilităţilor de satisfacere
în cadrul normativ existent
şi cu resursele disponibile
Semestrial Director
C.A.
- informările
responsabililor
compartimente-lor
- raportul anual privind
starea învăţământului
- documente de control
Conform
programului de
execuţie
bugetară
- sponsorizări
- baza materială
a şcolii
Director
C.A.
Deschiderea şcolii
către comunitate
a.2 Elaborarea planurilor şi
programelor de dezvoltare a
L.P.S. pentru satisfacerea
nevoilor comunităţii locale
şi proprii
Semestrial Director - raportul anual privind
starea învăţământului
- documente de control
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director
Dezvoltarea
instituţională
Comisie
Proiecte
europene
- Plan de Dezvoltare
Europeană
Comisia de
Proiecte
europene
Dezvoltare
instituțională
Internaționalizare
a.3 Proiectarea ofertei
educaţionale în concordanţă
cu nevoile comunităţii
locale şi a nevoilor proprii
Anual Director
C.A.
- Raportul anual privind
starea învăţământului
- documente de control
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director
C.A.
Dezvoltarea
instituţională
a.4 Elaborarea proiectelor
de parteneriat cu:
comunitatea locală
Anual Director
- baza materială a şcolii Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director
Deschiderea şcolii
către comunitatea
locală
a.5 Elaborarea de proiecte
ERASMUS+
Anual Comisie
Proiecte
Europene
Echipe de
proiect
- documente întocmite
de comisiile de proiecte
și echipele de proiect
Conform
cererilor de
finanțare
Director Internaționalizare
a.6 Elaborarea de proiecte
eTwinning
Anual Comisie
Proiecte
Europene
Echipe de
proiect
- documente întocmite
de comisiile de proiecte
și echipele de proiect
Director Internaționalizare
9
a.7 Elaborarea de proiecte
cu fonduri structurale
Anual Director
Consiliile de
proiect
- documente întocmite
de comisiile de proiecte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Consiliile de
proiect
Creşterea
numărului de
proiecte
2.
ORGANIZARE
a)Eficientizarea
demersului
managerial
a.1 Întâlniri cu membrii
comunităţii locale pentru
repartizarea şi utilizarea
fondurilor pentru
funcţionarea, întreţinerea şi
repartizarea unităţii şcolare.
Periodic Director - informări despre
situaţiile concrete
evidenţiate
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director Dezvoltarea
relaţiilor cu
comunitatea
locală
b)Organizarea în
vederea atingerii
standardelor şi
finalităţii
b.1. Organizarea pregătirii
sportive a elevilor .
Încheierea de protocoale
diferite cluburi, societăţi ,
respectând obligaţiile şcolii
şi ale colaboratorilor
Debutul
anului școlar
Director
Antrenorii
- documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director adjunct
Antrenori
Creşterea calităţii
pregătirii practice
c) Extinderea şi
eficientizarea
parteneriatului
educaţional
c.1.Încheierea de contracte
cu societăţile care asigură
servicii L.P.S. cu prevederi
de obligaţii ale ambelelor
părţi.
Anual Director - documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director Creşterea calităţii
procesului
instructiv –
educativ
c.2. Încheierea
parteneriatelor cu instituții
implicate în educație,
inclusiv ONG-uri
Anual Director
Responsabili
comisii
- documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director Creşterea calităţii
procesului
instructiv –
educativ
c.3. Încheierea
parteneriatelor eTwinning
Anual Coordonatori
proiecte
eTwinning
- Portofoliul proiectului
- Rapoarte
- Echipele de
proiect
Internaționalizare
c.4. Încheierea partenriatelor
pentru proiectele
ERASMUS+
Anual Coordonatori
proiecte - Portofoliul proiectului
- Rapoarte
- Echipele de
proiect
Internaționalizare
10
3.
CONDUCEREA
OPERAŢIONALĂ
a) Operaţionalizarea
activităţii şi
aplicarea legislaţiei
delicvenţei juvenile
a.1 Aplicarea programelor
naţionale de reformă, a
proiectelor de inovaţie
aprobate şi întocmirea
documentelor de
implementare (planul
managerial, planuri de
muncă a comisiilor
metodice, proiectări
didactice pe obiecte)
Anual Director - documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director Eficientizarea
procesului de
reformă
Creşterea calităţii
procesului
instructiv –
educativ
b) Operaționalizarea
activității prin
aplicarea legislației
europene în
domeniul educației
b.1. Aplicarea legislației
europene în domeniul
educației – deschiderea
școlii către comunitatea
europeană și internațională
Anual Director - Legislație europeană
- Portofoliul PDE
- Rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director Internaționalizare
4.
CONTROL –
EVALUARE
a) Eficientizarea
activităţii
Identificarea
punctelor slabe şi
punctelor tari
a.1 Monitorizarea şi
evaluarea proiectelor de
parteneriat încheiate
Anual Director - documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director Impactul asupra
L.P.S.
Creşterea
eficienţei
activităţii
educative a.2 Întocmirea anuală a fişei
posturilor şi informarea
personalului cu criteriile de
evaluare stabilite de: M.E.N.
C.S.sau I.S.J.
Anual Director - documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director
a.3 Întocmirea rapoartelor
anuale şi semestriale de
activitate în care să se
oglindească întreaga
activitate desfăşurată cu
accent pe colaborarea cu
partenerii externi
Anual Director - documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director
a.4 Întocmirea rapoartelor
periodice și finale pentru
proiectele europene
ERASMUS+ și eTwinning
Periodic Director
Responsabili
proiecte
- Portofoliul proiectului
- Rapoarte
- Director
Responsabili
proiecte
11
5.
MOTIVARE a)Stimularea
iniţiativei personale
şi de grup
a.1Stimularea
parteneriatului educaţional
prin preluarea iniţiativei de
către elevi, părinţi, parteneri
sociali
Permanent Director - documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director, C.A. Dezvoltarea
unităţii
a.1 Stimularea
parteneriatului internațional
în domeniul educației prin
participarea la proiecte
europene
Permanent Director - documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director, C.A. Dezvoltarea
unităţii
Internaționalizare
6.
IMPLICARE ŞI
PARTICIPARE
a) Creşterea
gradului de
implicare
a1. Atragerea elevilor,
părinţilor, altor parteneri
sociali în luarea deciziilor
pentru îndeplinirea anumitor
activităţi spre a-i stimula să
participe şi la îndeplinirea
lor
Permanent
Director
- documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director, C.A
Diriginţii
Participare,
dezvoltarea şcolii
a2. Organizarea de întâlniri
periodice cu părinţii ,
autorităţi locale, agenţi
economici, instituţii,
organizaţii etc
Permanent
Director
- documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director, C.A
Diriginţii
Participare,
dezvoltarea şcolii
a3. Consultarea
organizaţiilor sindicale din
şcoală în procesul
decizional şi în rezolvarea
problemelor şcolii
Permanent
Director
- documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director, C.A
Diriginţii
Participare,
dezvoltarea şcolii
a.4 Organizarea întâlnirilor
cu accent pe dezvoltarea
internațională a școlii
Periodic Director
Echipe de
proiect
- Portofoliul activității
- Rapoarte
- Echipe de
proiect
Dezvoltarea
parteneriatului
internațional
a.5 Implementarea Planului
de acțiune pentru dezvoltare
durabila
Permanent Echipa de
proiect - Plan de acțiune pentru
dezvoltarea durabilă
Conform
programului
Echipa de
proiect
Dezvoltare
durabilă
12
7. FORMAREA ŞI
DEZVOLTAREA
PROFESIONALĂ
ŞI PERSONALĂ
a) Organizarea
diferitelor forme de
reconversie
a.1 În funcţie de nevoile
comunităţii locale L.P.S.
poate să organizeze cursuri
de dezvoltare personală şi
profesională
Permanent Director - documente
- rapoarte
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director, C.A. Dezvoltarea
parteneriatului
b) Dezvoltarea
personală
profesională a
profesorilor
b.1 Implementarea PDAP –
Plan de Dezvoltare și
Acțiune Personal
Periodic Director
Comisii
metodice
- PDAP
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director, C.A.
Director, C.A.
Dezvoltarea
parteneriatului
internațional
Dezvoltarea
parteneriatului
internațional
b.2 Participarea profesorilor
la stagii deformare în cadrul
proiectelor ERASMUS+ și a
activităților de schimb de
bune parctici
Periodic Director
Comisii
metodice
- Portofoliul activităților
- Rapoarte
8. FORMAREA
GRUPURILOR /
DEZVOLTAREA
ECHIPELOR
a) Dezvoltarea
spiritului de echipă
pentru lucrul în
proiecte
a.1 Se vor forma echipe
mixte cadre didactice-
profesori antrenori în
vederea optimizării
activităţii formale şi
nonformale din şcoală şi
atragerii de elevi.
Permanent Director - documente
- parteneriate
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director, C.A. Dezvoltarea
parteneriatului
Stimularea
cooperării
a.2 Se vor forma echipe de
proiect pentru accesarea
fondurilor europene
Permanent Director
Echipe de
proiect
- documente
- parteneriate
Conform
programului de
execuţie
bugetară
Director, C.A. Dezvoltarea
parteneriatului
internațional
13
CAPITOLUL II
FORMAREA DE COMPETENTE NOI, LUCRUL ÎN ECHIPA SI
ADMINISTRAREA TIMPULUI
Cele ce vor fi prezentate sunt rodul sintezei si aplicării cunoştinţelor dobândite de autor în
urma finalizării unui curs de formare Erasmus+ K1 ,,NTNC: Personal competencies,
teamworking and time management,, desfăşurat la Pireu în luna martie, 2015.
Lucrarea vine în sprijinul celor care vor să-şi eficientizeze activitatea şi să-şi poata
administra şi evalua randamentul în câmpul muncii.
Desigur, dobândirea de competenţe noi, lucrul în echipă şi administrarea timpului sunt
concepte impuse de standardele actuale ale necesităţilor societăţii; de aceea trebuie să încercăm
să fim în pas cu aceste concepte, să le înţelegem şi să le aplicăm. Domeniul este într-o dezvoltare
continuă cu viziuni noi sau cu reveniri la abordări mai vechi dar aplicate sub altă formă, toate cu
scopul de a eficientiza activitatea din domeniu. Ghidul este structurat pe trei capitole, fiecare
având propriul domeniu de aplicaţii.
Competenţe noi
Fiecare dintre noi are un loc de muncă bazat pe calificarea şi formarea sa profesională,
activitatea fiind conformă cu nivelul de pregătire individual; numai că, dinamica explozivă a
vieţii cotidiene şi-a pus amprenta şi pe dezvoltarea profesională prin volumul imens de informaţii
zilnice specifice domeniului de activitate. Astfel suntem nevoiţi sa accesăm aceste informaţii dar
pentru asta, la un moment dat, trebuie să avem cunoştinţele necesare de a le culege pe cele
importante, de a le sintetiza şi apoi să le aplicăm în activitatea curentă: acest lucru necesită din
partea individului să-şi dobândească compeţente şi capabilităţi noi, necesare specializării şi
perfecţionării sale continue. Iată câteva ,,atitudini,, uzuale:
De ce imi trebuie competenţe noi din moment ce activitatea mea este bazată pe cunoştinţe
dobândite în anii de facultate, prin experienţa la catedră, grade didactice,etc.?
Pentru dosarul de metodist / gradaţie de merit / etc., îmi mai trebuiesc nişte cursuri de
formare cu credite, vreo ,,X,, credite; ce curs trebuie să fac, repede ?
Am auzit de cursul ,,Y,,. Merită, ajută la dosar, punctaj, calificative?
Am destulă activitate la catedră, nu mai stau sa mai urmez un curs; bătaie de cap, evaluare,
dacă pic? Nu mai am timp.....
Sunt câteva situaţii în care o persoană consideră că nu este neapărat necesar să urmezi o formă
de pregatire care să fie complementară şi / sau suplimentară prin care să dobândeşti cunoştinţe
noi. Dar, societatea nu stă ,,pe loc,, ci evoluează sub toate aspectele aşa că vrem, nu vrem,
trebuie să urmăm cursul acesteia.
Dobândirea unor competenţe noi, complementare, suplimentare, sau diferite de specialitatea
profesională presupune urmărirea unor principii şi metode de abordare a competenţelor vizate.
Oricare persoană care lucrează în sistemul de învăţământ este parte componentă a unei structuri
organizaţionale: unitate şcolară, inspectorat, minister, pe diferite paliere profesionale; aceste
structuri funcţionează având:
- sistem de valori, alcătuit din trăsături sau calităţi care descriu acţiunile care trebuie să promulge
fundamentul funcţional al structurii; acest sistem este format din ansamblul procesului de
14
învăţământ sub toate aspectele ( predare, evaluare, educaţia formală si nonformală, rezultate la
olimpiade, examene naţionale, etc. ) la un nivel cât mai ridicat.
- viziune, este argumentul structurii spre ceea ce vrea să realizeze; el trebuie să rezoneze la toţi
membrii structurii, să îi ajute să fie mândri, implicati şi parte a ceva mult mai mare decat ei înşişi.
Viziunea dă direcţia şi forma viitorului structurii, determinând viabilitatea sau decăderea
acesteia; de pildă, vorbim de viziune atunci când se decide ca structura sa-si diversifice oferta,
să se extindă ca număr de elevi – în cazul unităţilor şcolare, pe un anumit interval de timp în
viitor.
- misiune, este scopul structurii şi trebuie să fie descris clar si concis. Este motivul pentru care
structura există; descrie, în detaliu, activitatea concretă a structurii – fiecare membru trebuie să
fie capabil să exprime verbal şi faptic această misiune; putem aduce în discuţie binecunoscutul
raport anual intitulat chiar ,,Misiunea şcolii,, , în care se evaluează şi se stabilesc rezultatele şi
apoi cerinţele pentru anul urmator la nivel de arii curriculare, catedre, personal, structura,
componenţa şi numărul de clase, oferta educaţională a şcolii, etc.
- strategie, conţine un numar variabil, dar redus, de ,,chei,, folosite pentru îndeplinirea misiunii şi
ducerea înainte a viziunii.
Aceste aspecte se realizează cu persoane bine pregatite, competente pe segmentul reclamat ca
obiectiv de realizat. Acum apare necesitatea dobândirii de competenţe noi pentru că la realizarea
unui proiect fiabil şi viabil trebuie să deţii competenţele necesare, de multe ori acestea aparţinând
unui domeniu diferit de specializarea personală. De regulă, selecţia persoanelor se bazează pe:
nivelul de pregătire
dorinţa de dezvoltare individuală
resurse
comanda socială
Astfel, structurile si personalul acestora au nevoie de o direcţie ordonată şi coerentă în
stabilirea competenţelor noi ( Betty Aggeletaky) care sunt necesare activităţii viitoare prin:
- viziune clară despre viitorul lor
- misiune care să definească ce vor avea de făcut
- valori care să dea formă acţiunilor lor
- strategii pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor, planificari ale scopurilor şi acţiunilor care să
ghideze activitatea lor zilnică, săptamânală, lunară.
Alegerea unei competenţe noi
,,Când vei vrea să atingi ceva, ţine ochii deschişi, fi concentrat şi fii sigur că ştii exact că este
ceea ce vrei. Nimeni nu şi-a atins ţinta cu ochii închişi.,, (P.Coelho)
Alegerea unei competenţe noi este de fapt o provocare, un prim pas spre ceva parţial sau total
necunoscut. Fără provocări nu suntem concentraţi pe ceva iar atunci când nu vrem o provocare
sau o evităm putem considera că mergem ore, săptămâni, luni, chiar ani prin viaţă fără niciun
scop. Viaţa este plină de provocări care ne ajută să câştigăm experienţă în dezvoltarea proprie şi
să avem succes în scopuri personale şi profesionale. De la lucrurile simple la cele complicate
avem nevoie de un plan prin care să ne folosim energia să facem lucrurile să meargă. În alegerea
obţinerii unei competenţe noi (Betty Aggeletaky) trebuie să avem în vedere:
- clarificarea a ceea ce vreau să fac;
- sensul a ceea ce fac şi de ce îl fac;
- motivarea stabilirii ordinii a ceea ce voi face, începand cu cea mai apropiată acţiune;
- satisfacţia rezultatului obţinut;
- oportunitatea de a invăţa si de a avea progres în viaţă.
Desigur, decizia de a dobândi o competenţa nouă ridică o serie de aspecte specifice care se
materializeaza într-o problemă ( provocare ), problemă care se substituie, pentru început, însăşi
competenţei vizate; de aceea apar obstacole în stabilirea problemei, a provocărilor:
- nu recunoaştem importanţa problemei;
15
- nu ştim cum să definim obstacolele;
- uneori nu suntem dornici să învăţăm;
- ne este frică de eşec şi gândim că dacă nu abordăm problema posibilitatea de eşec este redusa;
- vrem o viaţă ,,uşoară,, deşi ştim că pentru a rezolva problema trebuie efort şi munca.
Metoda folosită pentru a planifica rezolvarea unei probleme (provocări)
- includerea dorinţelor, sentimentelor, valorilor şi necesităţilor personale;
- stabilirea clară şi specifică a rezultatului pe care îl dorim;
- problema trebuie să aibă elemente personale, ea trebuie să înceapă cu cuvântul: ,, Eu...,, ca
dorinţă personală, obligaţie, energie, responsabilitate
Eu am.............. (I have a dream / Eu am un vis, dorinţă)
Eu sunt............ (I’m capable to / Eu sunt capabil să)
Eu pot să..........(I can do / Eu pot să fac)
- problema trebuie masurată în sensul apariţiei oportunităţii să vezi si să recunoşti progresul şi
rezultatul;
- problema trebuie să fie realistă, altfel nu putem să administrăm raza de acţiune a ţintei noastre;
- problema să fie importantă pentru persoana în cauză, altfel nu va fi posibil să găsim motivaţia
şi energia de a lucra la provocare;
- motivaţia este elementul semnificativ ca să investeşti energie, timp, sentimente într-o
provocare.
Exemplu: Învăţarea unei limbi străine ( competenţă lingvistică)
-am nevoie să cunosc limba engleză
-doresc să pot să susţin o discuţie în limba engleză
-sunt capabil de efort şi pot să învăţ limba engleză
-este important pentru cariera mea să cunosc limba engleză; voi participa la cursuri, peste
hotare
-am nevoie de un profesor exigent
-îmi voi lărgi universul informaţional
Dorinţe şi obiective
Odată stabilită competenţa vizată, individul îşi pune în finalitatea ei dorinţe, speranţe, care să
fie realizate prin aceasta. În acest sens el îşi transferă dorinţele şi speranţele în obiective; acestea
trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii (Betty Aggeletaky):
- să fie concrete ( ce ai hotarât exact să faci pentru realizare?)
- să fie realiste ( se poate îndeplini dorinţa ta? )
- să fie armonizate ( dorinţa este în armonie cu viaţa ta, cu valorile tale? )
- să fie cuantificabile ( poate fi specificat? )
- să fie sincronizate ( îţi poţi sincroniza acţiunile în ordine cu dorinţele tale? )
Aceste obiective vor deveni un scop în sine, finalitatea. Scopul va fi urmărit să fie atins printr-o
analiză pe model ( este binecunoscută analiza SWOT ). O altă abordare este ,,modelul SMART,,:
S = specific ( cine, ce, care, unde, de ce, când? )
M = measurable / masurabil ( cât? )
A = attainable / palpabil, realizabil ( posibilitaţi financiare, atitudini, aptitudini )
R = realistic / realist, scopul este în concordanţă cu realitatea
T = timely / oportun
Intrebarile esentiale:
Cine? – cine este implicat?
Ce? – ce vrei să realizezi?
Care? – identificarea necesităţilor şi a constrângerilor
Unde? – unde este locaţia?
De ce? – motive, foloase sau beneficii prin realizarea scopului
16
Când? – stabilirea ecartului de timp
Cât? – stabilirea cantitativă a resurselor
Deci, scopul în sine implică specificitate ( precizarea lui, dată, timp, resurse, locaţii ),
stabilirea priorităţilor ( dacă sunt mai multe diviziuni ale aceluiaşi scop se stabileşte ordinea
abordării acestora ), realism ( cunoaşterea posibilităţilor proprii ). Atingerea scopului presupune
persistenţă si perseverenţă, multe scopuri personale fiind, de multe ori mai ,,rebele,, în realizarea
lor datorită unor situaţii neaşteptate. Iată patru paşi ajutători (Betty Aggeletaky) în dezvoltarea
persistenţei:
1. clarifică problema şi sensurile ei particulare, să ştii cât se întinde;
2. munceşte persistent, cu persistenţă;
3. reînnoieşte scopul în fiecare zi;
4. ridică-te dacă ai căzut în activitatea ta!
,, Dacă nu poţi zbura, aleargă; dacă nu poţi alerga, mergi; dacă nu poţi merge, înoată; dar,
orice ai face, trebuie să mergi înainte!,,
( Martin Luther King, jr. )
Lucrul in echipă
Omul, fiinţă socială, se manifestă şi îşi desfăşoară activitatea în grup - mai mare sau mai mic,
structură care poate fi asociată unei echipe. Lucrul în echipă (Betty Aggeletaky) presupune
existenţa unor capacităţi şi capabilităţi necesare lucrului în comun, fără de care o echipă nu poate
să funcţioneze. Aceste elemente sunt:
Comunicarea
Într-o echipă trebuie să existe dialog, indiferent de ton, abordare, puncte de vedere. Tocmai
schimbul verbal de idei, păreri şi opinii dar şi limbajul atitudinal, vor duce la ceva concret.
Evident că modalităţile de abordare a discuţiilor sunt foarte importante, pe această tema fiind
foarte multe materiale de studiat.(anexele 1,2,3,7)
Concentrare pe atingerea scopului
Scopul comun este, practic, motorul care ţine alături toţi componenţii. Ei trebuie să facă tot ce
le stă în putinţă pentru atingerea acestuia, să-şi focalizeze întreaga energie, imaginaţie şi putere
de muncă. Este elementul care duce, de obicei, la eliminarea celor care nu se implică în proiect.
Încrederea reciprocă
Siguranţa echipei este dată de existenţa relaţiilor interpersonale. Dacă acestea sunt stabile şi
membrii echipei simt siguranţă şi sprijin, încredere reciprocă şi respect, randamentul va fi foarte
ridicat iar problemele inerente care apar pot fi gestionate cu multă siguranţă.
Reactiv / Proactiv
Provocările care apar în activitatea unei echipe pot genera din partea membrilor un răspuns cu
două abordări: una de tip reactiv, în care individul/echipa aşteaptă şi reacţionează în funcţie de
evoluţia situaţiei; alta, de tip proactiv, în care individul/echipa va căuta soluţia în mod predictiv,
va veni în întâmpinare, va avea iniţiativă.
Rezolvarea conflictelor
Evident că în orice echipă pot apărea probleme generate de factori externi şi/sau interni.
Conflictele pot avea o plajă largă de manifestare; ele trebuiesc rezolvate cu calm şi pragmatism,
un rol extrem de important îl are liderul grupului, dar şi opinia colectivă. (anexele 4,5,6,8)
Folosirea de mijloace şi concepţii noi
Provocările apărute în timpul lucrului la un proiect pot duce la necesitatea unor abordări noi,
necunoscute, care vor cere din partea echipei flexibilitate în gândire si practică, prin folosirea de
17
mijloace şi concepţii neuzitate până la acel moment. Acest lucru duce, de regulă, la obţinerea de
competenţe noi din partea membrilor echipei.
Delegarea de sarcini
La abordarea unui proiect nou, realizarea în termen a acestuia, persoana care va fi
întotdeauna ,,luată la întrebări,, va fi conducătorul echipei. Presiunea asupra liderului este cea
mai mare într-o echipă; acesta are de îndeplinit multe sarcini, de naturi şi aspecte diferite.
Aplicând delegarea de sarcini către ceilalţi membrii ai echipei, presiunea termenului şi a
realizării sarcinilor se distribuie către toţi implicându-i şi mai mult în finalizarea proiectului; un
lider de echipă care deleagă sarcini este un lider raţional, care ştie că prin delegare nu-şi ştirbeşte
autoritatea sau poziţia.
Conducerea, în sine
Abordarea realizării şi finalizării unui proiect are la bază activitatea intregii echipe, activitate
care a fost condusă de către lider. Orice echipă are un lider care poate fi impus de către membrii
echipei ( lider informal ) sau de o entitate externă ( lider formal ). Liderul trebuie să fie acceptat,
să fie capabil de management performant, deschis, proactiv. Conducerea unei echipe presupune
cunoaşterea multor aspecte ale vieţii membrilor echipei, ale relaţiilor dintre aceştia. Strategia
conducerii unei echipe trebuie să fie acceptată deschis dar şi să suporte modificări cerute de
situaţie.
Abordarea problemelor apărute în desfăşurarea şi finalizarea unui proiect
Orice proiect va avea părţi cunoscute de abordare, prin rutină, dar şi provocări care vor
solicita echipa să identifice greutăţile şi rezolvarea acestora. Există câteva abordări, metode, care
şi-au dovedit eficienţa:
I. Metoda ,,Rezolvarea problemei,,:
Exemplu: Avem de realizat proiectul ,,X,, care presupune multă mobilitate din parte membrilor
echipei.
1. Definirea problemei
Problema constă în faptul că membrii echipei trebuie să ajungă în locaţii diferite, de multe ori
simultan.
2. Determinarea cauzelor problemei
Cauza este faptul că trebuiesc desfăsurate anumite activităţi concomitent sau foarte aproape una
de alta, ca timp.
3. Definirea soluţiilor posibile
Soluţiile ar fi:
*folosirea mijloacelor de transport in comun-costuri reduse,pierdere mare de timp;
*folosirea taximetrelor-costuri ridicate, mobilitate maximă;
*folosirea autoturismelor personale-discutabil, dar posibil;
*folosirea microbuzului firmei- costuri reduse, mobilitate relativă;
4. Planificarea activităţii având la bază soluţiile definite
Presupune aplicarea soluţiilor alese în relizarea proiectului prin eşalonarea acestora pe
parcursul derulării activităţii până la termenul limită.
II. Metoda ,,Analiza SWOT,,:
1. Strenght (puncte tari)
Identificarea atuurilor echipei: umane, materiale, funcţionale, relaţionale, etc.
2. Wickness (puncte slabe)
18
Identificarea slăbiciunilor echipei ( practic, opusul punctelor tari ).
3. Opportunities (oportunităţi)
Identificarea avantajelor oferite de situaţie, în primul rând cele evidente şi uşor de obţinut.
4. Treath (ameninţări)
Identificarea posibilelor probleme ce pot apărea, mai ales cele provocate de punctele slabe, dar
şi a avantajelor mai îndepărtate care ,,vin la pachet,, cu anumite probleme specifice.
III. Metoda ,,Cele 6 pălării,, :
Multe persoane de succes iau decizii dintr-o perspectivă raţională dar, cu siguranţă, omit
aspecte de natură emoţională, intuitivă sau creativă iar atunci când se lucrează în echipă trebuie
să ştii să priveşti lucrurile din cât mai multe perspective. Această metodă ( Edward De Bono)
abordează exact acest aspect şi constă în a ne imagina că avem la dispoziţie 6 pălării de culori
diferite, fiecare corespunzătoare unei anumite funcţii a gândului.
1. Pălăria albă
Evaluarea obiectivă a situaţiilor: fapte, cifre, informaţii. Cu această pălărie pe cap este mai
uşor să vedem lucrurile aşa cum sunt, fără nicio părere, interpretare, critică sau emoţie;
2. Pălăria roşie
Se referă la emoţii, senzaţii şi intuiţii.Când gândim cu această pălărie pe cap nu este nevoie să
dăm nicio justificare;
3. Pălăria galbenă
Se referă la oportunităţi, gânduri pozitive, optimism. Cu această pălărie pe cap trebuie să
gândim pozitiv şi să vedem numai avantajele situaţiei;
4. Pălăria verde
Se referă la creativitate, gânduri neobişnuite, ipoteze fantastice, brainstorming. Cu pălăria
verde pe cap nu există nicio limită în calea gândurilor;
5. Pălăria albastră
Cu pălăria albastră pe cap îţi permiţi observaţii asupra gândurilor şi corectarea acestora;este
pălăria liderului de echipă
6. Pălăria neagră
Se referă la gânduri negative, critică, pesimism, tot ceea ce poate merge prost. Când eşti prea
entuziasmat şi foarte optimist cine poartă pălăria neagră trebuie să te aducă cu picioarele pe
pamânt.
Managementul timpului
Realizarea unui proiect presupune volum variabil de resurse materiale şi umane dar şi o
resursă esenţială: timpul. De fapt timpul este cel care (de)limitează execuţia unui proiect. Orice
întreprindere de natură umană se raportează la timp, astfel că unicul element important într-un
proiect este.... termenul limită. Plecând din acest punct, managerierea timpului (Betty
Aggeletaky) necesar realizării unui proiect urmăreşte:
1. Clarificarea perioadei de realizare a proiectului
Presupune stabilirea obiectivelor care trebuiesc atinse la anumite intervale de timp,
eşalonarea perioadelor de timp raţional, cu feed-back permanent, în scopul de a interveni rapid
dacă există riscuri de depăşire a perioadelor temporale stabilite;
2. Acordul asupra a ceea ce trebuie făcut
Presupune stabilirea conţinutului programului de acţiune, a strategiilor şi sistemelor de
abordare a fiecărei etape formate din obiectivele stabilite;
3. Includerea tuturor resurselor în acea activitate
19
Presupune inventarierea şi disponibilitatea tuturor resurselor umane, materiale, financiare şi
alocarea acestora pe baza conţinutului programului de acţiune;
4. Treaba făcută pas cu pas, planificare
Presupune urmărirea strictă a planificării derulării proiectului, cu termene de raportare
periodică a stadiului realizării obiectivelor intermediare.În caz de nerealizare, măsurile
trebuiesc luate rapid pentru a evita o criză de timp.
Un element foarte important este capacitatea de a spune ,,NU!,, în anumite situaţii.De ce?
Pentru că trebuie să fii conştient de cât poţi ,,să duci,, într-un proiect astfel încât să nu te
aglomerezi şi să nu-ţi poţi realiza sarcinile la final în timp util. Din dorinţa de a fi ,,băiat bun/fată
bună,, mulţi dintre noi ne încărcam cu sarcini pe care le-am putea refuza uşor, cu argumente. O
modalitate de a sintetiza ce poţi face şi ce nu (ce este important cu adevărat şi ce nu)este să
folosim metoda quadrantului
(Stephen Covey):
Practic trebuie să prioritizăm acţiunile şi situaţiile cu care ne confruntăm în funcţie de
momentul, locul şi importanţa acestora pentru noi, ordinea cadranelor indicând priorităţile:
Cadranul 1- acţiuni importante şi urgente,
Cadranul 2 - acţiuni importante dar care nu sunt urgente,
Cadranul 3 - acţiuni urgente dar care nu sunt importante,
Cadranul 4 - acţiuni care nu sunt nici importante, nici urgente.
O modalitate de a ţine evidenţa acţiunilor este consemnarea acestora într-o agendă pe zile, ore,
chiar minute, cu marcarea lor ca ,,rezolvat,, , ,,nerezolvat,, sau ,,amânat,,.
Altă modalitate constă în a folosi quadrantul pentru fiecare zi din săptămână trecând activităţile
zilnice în cadranele 1....4 în funcţie de priorităţi. În acest fel putem să ne administrăm timpul
diminuând foarte mult riscul de a ne încărca cu activităţi neesenţiale:
(Desenaţi modelul de quadrant în agendă!)
1. Activităţi urgente şi importante: (Fă-le acum!!!)
2. Activităţi importante dar nu sunt urgente: (Pot fi amânate, făcute mai târziu, dar trebuie făcute)
3. Activităţi urgente dar nu sunt importante:
4. Activităţi care nu sunt nici importante, nici urgente:
20
(Deleagă pe cineva) (Pot fi eliminate sau ignorate)
În stabilirea unei activităţi zilnice, să zicem, vom pleca intotdeauna de la activităţile care vor fi
în cadranul 1, apoi cele din cadranele 2 şi 3 – de ce?, pentru că acţiunile care pot suferi amânare
pot fi date şi altcuiva spre rezolvare prin delegarea de sarcină. În final acţiunile din cadranul 4
sunt ultimele care vor fi abordate. Desigur, în funcţie de evoluţia vieţii cotidiene, acţiunile
stabilite pe parcursul unei zile se pot ,, muta,, dintr-un cadran în altul.
ANEXE
Anexa 1.(Betty Aggeletaky)
Cât de mult vă afectează următorii factori la munca în echipă?
Menţionaţi impactul fiecărui factor prin încercuirea unui singur număr, de la 1 - ,,nu atât de
important”, la 5 - ,,foarte important”.
Comunicare 1 2 3 4 5
Managementul/administrarea conflictelor 1 2 3 4 5
Compensare-stimulente 1 2 3 4 5
Concentrare pe scop/obiectiv 1 2 3 4 5
Pregătire continuă 1 2 3 4 5
Concepţii si instrumente noi 1 2 3 4 5
Delegări de sarcini(cu rol bine definit) 1 2 3 4 5
Întâlniri de lucru programate regulat 1 2 3 4 5
Împărţirea responsabilităţii 1 2 3 4 5
Conducere/direcţiune 1 2 3 4 5
Încredere reciprocă 1 2 3 4 5
TOTAL COLOANE
Sex: M – F
Data..........................
Anexa 2.
Sunt 7 situaţii cu care va puteti confrunta, va rugăm citiţi-le cu mare atenţie şi răspundeţi
cât mai sincer posibil încercuind doar o singură variantă de răspuns.
Oricare răspuns pe care îl acordati este bun, nu există o variantă mai buna decât celelalte.
1. Se hotărăşte vopsirea pereţilor cancelariei; există doar trei posibilităţi. Ce alegi?
a) galben; b) albastru pastel; c) grafitti
2. Ai intrat pe Internet şi îţi apare în faţa ochilor următorul mesaj: dacă îţi doreşti o
aventură de excepţie deschide fişierul X. Ce faci?
a) Ştii că surprizele de pe Internet pot fi nesărate, aşa că eviţi orice aventură;
b) Ai vrea să încerci, dar un foarte dezvoltat sentiment al ridicolului te opreşte;
21
c) Rişti şi deschizi.
3. A început şedinţa de Consiliu profesoral de mai bine de zece minute. Îţi aminteşti când
directorul a intrat în sală, apoi te-ai ocupat cu altceva (citirea mesajelor de pe mobil) şi ai
pierdut oarecum legătura cu ceea ce se întâmplă în sală. Ridici ochii să vezi care mai este
atmosfera şi realizezi că directorul îţi este complet necunoscut. De asemenea, nici pe colegi
nu-i cunoşti, deşi cu numai zece minute în urmă ai împrumutat un pix de la cel mai bun
coleg/colegă al/a tău/ta. În rest, încăperea, pereţii, scaunele, sunt cele cunoscute ţie. Ce
faci?
a) Stai până la sfârşitul orei să vezi ce se mai întâmplă;
b) Ceri permisiunea să ieşi, cu ideea de-a şti cum se văd lucrurile de afară;
c) Ceri ajutorul celorlalţi: îţi spui numele, explici dilema în care te afli, îi rogi să-ţi
spună cine sunt.
4. Există unul dintre directori despre care ai o părere proastă. În timpul şedinţelor pe care le
ţine eşti departe cu gândul; ştii că te descurci la catedra şi te complaci într-o atitudine de
ignorare a discuţiilor pe care le poartă. Ce gândeşti?
a) Directorul nu are nici o influenţă asupra ta;
b) Regreţi că trebuie să participi la şedinţele acestea şi te simţi vinovat pentru că
trebuie să te prefaci că participi cu plăcere;
c) Eşti convins că într-un mod indirect directorul te influenţează, de aceea eşti obraznic,
îţi exprimi antipatia în mod grosolan.
5. Pentru comisia metodică ai de ales din câteva variante. Ce alegi?
a) Un eseu despre relaţia director-profesor;
b) Să alcătuieşti un colaj de fotografii pe o temă dată;
c) Să scrii o povestire cu subiect fixat de tine.
6. Eşti sancţionat pe nedrept. Ai lipsit de la o oră şi eşti singur în curtea liceului; cineva, un
necunoscut care trece pe stradă, aruncă o petardă în curtea şcolii. În momentul imediat
următor un profesor se uită pe gem şi te vede râzând; este convins că tu eşti autorul faptei.
Nu ai cum să dovedeşti. Primeşti o mustrare verbala în Consiliul profesoral. Ce faci?
a) Negi cu politeţe, apoi, în ciuda faptului că trebuie să mărturiseşti delictul de a fi lipsit
la ora respectivă, îţi convingi soţul/soţia să meargă la şcoală şi să te apere; b)
Mobilizezi toţi prietenii şi porneşti în căutarea vinovatului;
c) Te revolţi. Vorbeşti cu directorul, cu alţi profesori şi îţi explici situaţia, apoi faci o
reclamaţie scrisă la Inspectoratul Şcolar şi la Ministerul Educaţiei. Îţi popularizezi pe
toate căile situaţia.
7. Eşti în vacanţă. Te afli într-o postură mai delicată, în care nu ai vrea să fi văzut de către
un coleg/director. Totuşi te întâlneşti cu cel mai antipatic dintre profesori/directori. Ce faci?
a) Te prefaci că nu-l vezi;
b) Îl saluţi, te opreşti să-l întrebi de sănătate, ignorând cu totul situaţia în care te afli;
c) Îl priveşti sfidător, dar nu-l saluţi.
Sex: F / M
DATA: .....................................................
întrebare a b C
1
2
22
3
4
5
6
7
TOTAL
a .................................. TOTAL b. .......................
TOTAL
c. ..................................
cei care au cele mai multe
răspunsuri a
cei care au cele mai multe
răspunsuri b
cei care au cele mai multe
răspunsuri c
Accepţi autoritatea
directorului, dar nu din
convingere, ci pentru că eşti
tolerant din fire. De
asemenea, grija de a nu-ţi
supăra colegii, teama de a nu
provoca scandaluri şi
conflicte inutile fac să te
comporţi în mod responsabil;
ştii să fii politicos şi să pari
interesat de propunerile
directorului.
Accepţi autoritatea
directorului, pentru că
pentru tine şcoala înseamnă
întâlnirea cu ceilalţi. În
secret, eşti convins că
directorul nu are nici o
influenţă asupra ta; crezi că
ştii ce să-ţi alegi din ceea ce
el îţi oferă. De aceea eşti în
aceeaşi măsură dispus să
colaborezi cu directorul şi
rezervat la propunerile lui.
Eşti un revoltat faţă de ideea
de regulă. Imaginea de
director din mintea ta nu
corespunde cu realitatea. Te
îngrozeşte ideea că ai putea
face lucruri pe care le
dispreţuieşti. Totuşi, îţi doreşti
din tot sufletul să întâlneşti o
autoritate pe care s-o respecţi,
iar dacă ai întâlnit-o cu
siguranţă că o tratezi cu
admiraţie exagerată.
Anexa 3.
Sunt 7 situaţii cu care va puteti confrunta, va rugăm citiţi-le cu mare atenţie şi
răspundeţi cât mai sincer posibil încercuind doar o singură variantă de răspuns. Oricare
răspuns pe care îl acordati este bun, nu există o variantă mai buna decât celelalte.
1 Se hotărăşte vopsirea pereţilor clasei; există doar trei posibilităţi. Ce alegi?
a) galben; b) albastru pastel; c) grafitti
2. Ai intrat pe Internet şi îţi apare în faţa ochilor următorul mesaj: dacă îţi doreşti o
aventură de excepţie deschide fişierul X. Ce faci?
a) Ştii că surprizele de pe Internet pot fi nesărate, aşa că eviţi orice aventură;
b) Ai vrea să încerci, dar un foarte dezvoltat sentiment al ridicolului te opreşte;
c) Rişti şi deschizi.
3. A început ora de literatură română de mai bine de zece minute. Îţi aminteşti când
profesorul/profesoara a intrat în clasă, apoi te-ai ocupat cu altceva (copierea temei la mate)
şi ai pierdut oarecum legătura cu ceea ce se întâmplă în sala de clasă. Ridici ochii să vezi
care mai este atmosfera şi realizezi că profesorul de la catedră îţi este complet necunoscut.
De asemenea, nici pe elevi nu-i cunoşti, deşi cu numai zece minute în urmă ai împrumutat un
caiet de la cel mai bun coleg al tău. În rest, încăperea, tabla, băncile sunt cele cunoscute ţie.
Ce faci?
23
a) Stai până la sfârşitul orei să vezi ce se mai întâmplă;
b) Ceri permisiunea să ieşi, cu ideea de-a şti cum se văd lucrurile de afară;
c) Ceri ajutorul celorlalţi: îţi spui numele, explici dilema în care te afli, îi rogi să-ţi
spună cine sunt.
4. Există un profesor despre care ai o părere proastă. În timpul orelor sale eşti departe cu
gândul; ştii că te descurci să iei o notă de trecere şi te complaci într-o atitudine de ignorare
a disciplinei pe care o predă. Ce gândeşti?
a) Profesorul nu are nici o influenţă asupra ta;
b) Regreţi că trebuie să participi la orele acestea şi te simţi vinovat pentru că trebuie să
te prefaci că participi cu plăcere;
c) Eşti convins că într-un mod indirect profesorul te influenţează, de aceea eşti obraznic,
îţi exprimi antipatia în mod grosolan.
5. Pentru lucrarea semestială ai de ales din câteva variante. Ce alegi?
a) Un eseu despre relaţia profesor-elev;
b) Să alcătuieşti un colaj de fotografii pe o temă dată;
c) Să scrii o povestire cu subiect fixat de tine.
6. Eşti pedepsit pe nedrept. Ai chiulit de la o oră şi eşti singur în curtea liceului; cineva, un
necunoscut care trece pe stradă, aruncă o petardă în curtea şcolii. În momentul imediat
următor un profesor se uită pe gem şi te vede râzând; este convins că tu eşti autorul faptei.
Nu ai cum să dovedeşti. Te elimină două zile de la cursuri şi îţi scade două puncte din nota
la purtare. Ce faci?
a) Negi cu politeţe, apoi, în ciuda faptului că trebuie să mărturiseşti delictul de a fi
chiulit la ora respectivă, îţi convingi părinţii să meargă la şcoală şi să te apere;
b) Mobilizezi toţi prietenii şi porneşti în căutarea vinovatului;
c) Te revolţi. Vorbeşti cu dirigintele, cu directorul, cu alţi profesori şi îţi explici situaţia,
apoi faci o reclamaţie scrisă la Inspectoratul Şcolar şi la Ministerul Educaţiei. Îţi
popularizezi pe toate căile situaţia.
7. Eşti în vacanţă. Te afli într-o postură mai delicată, în care nu ai vrea să fi văzut de un
profesor. Totuşi te întâlneşti cu cel mai antipatic dintre profesorii tăi. Ce faci?
a) Te prefaci că nu-l vezi;
b) Îl saluţi, te opreşti să-l întrebi de sănătate, ignorând cu totul situaţia în care te afli;
c) Îl priveşti sfidător, dar nu-l saluţi.
Treceţi-vă datele personale, iar apoi completati tabelul de mai jos cu răspunsurile la cele 7
întrebări, având în vedere că cele trei variante de răspuns (a, b şi c) figurează pe fiecare
coloană, iar cele 7 intrebări pe fiecare rând, în final totalizaţi pe coloană numărul de
răspunsuri pe variantă de răspuns.
Nume şi prenume: ...........................................................................................................
Clasa ........................................., vârsta: ………………………, sex: F / M
DATA: .....................................................
întrebare a b C
1
2
3
24
4
5
6
7
TOTAL
a .................................
TOTAL
b. .............................
TOTAL
c. ..................................
cei care au cele mai multe
răspunsuri a
cei care au cele mai multe
răspunsuri b
cei care au cele mai multe
răspunsuri c
Accepţi autoritatea
profesorului, dar nu din
convingere, ci pentru că eşti
tolerant din fire. De
asemenea, grija de a nu-ţi
supăra părinţii, teama de a nu
provoca scandaluri şi
conflicte inutile fac să te
comporţi în mod responsabil;
ştii să fii politicos şi să pari
interesat de propunerile
profesorului.
Accepţi autoritatea
profesorului, pentru că
pentru tine şcoala înseamnă
întâlnirea cu ceilalţi. În
secret, eşti convins că
profesorul nu are nici o
influenţă asupra ta; crezi că
ştii ce să-ţi alegi din ceea ce
el îţi oferă. De aceea eşti în
aceeaşi măsură dispus să
colaborezi cu profesorul şi
rezervat la propunerile lui.
Eşti un revoltat faţă de ideea
de regulă. Imaginea de
profesor din mintea ta nu
corespunde cu realitatea. Te
îngrozeşte ideea că ai putea
face lucruri pe care le
dispreţuieşti. Totuşi, îţi
doreşti din tot sufletul să
întâlneşti o autoritate pe care
s-o respecţi, iar dacă ai
întâlnit-o cu siguranţă că o
tratezi cu admiraţie exagerată.
Anexa 4. (**)
ZECE IDEI PENTRU A EVITA UN CONFLICT DISTRUCTIV
1. OFERIŢI-LE SUBORDONAŢILOR O FIŞĂ CLARĂ A POSTULUI CU OBIECTIVE
ŞI STRATEGII EXPLICITE.
2. ACORDAŢI-LE MAI MULT TIMP PENTRU A ÎNŢELEGE MOTIVELE CARE
STAU LA BAZA COMPORTAMENTELOR LOR.
3. RECUNOAŞTE-ŢI CĂ DOAR RAREORI CINEVA ARE „PERFECTĂ DREPTATE”.
4. NU JUDECAŢI, NU PRETINDEŢI, NU AMENINŢAŢI ŞI NU MORALIZAŢI.
5. RESPINGEŢI IDEEA CĂ SANCŢIUNEA E O STRATEGIE
BUNĂ PENTRU MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI (COMPORTAMENTUL
SE MODIFICĂ PRIN ÎNVĂŢARE / DEZVĂŢARE).
6. NU ACCEPTAŢI ATITUDINEA DE FRONDĂ DIN PARTEA SUBORDONAŢILOR.
7. ŢINEŢI SUB CONTROL ŞEDINŢELE PE CARE LE CONDUCEŢI.
8. CĂUTAŢI SOLUŢII MAI DEGRABĂ, DECÂT UN ŢAP ISPĂŞITOR.
9. NU-I LĂSAŢI PE CEILALŢI SĂ VĂ DECLANŞEZE EXTERIORIZAREA
SUPĂRĂRILOR.
10. PREOCUPAŢI-VĂ SĂ VĂ ÎMBUNĂTĂŢIŢI CAPACITATEA DE A ASCULTA ŞI
DE A VĂ EXPRIMA ASTFEL ÎNCÂT NEÎNŢELEGERILE SĂ FIE REDUSE LA
MINIM.
25
Anexa 5.(**)
OPT MODURI DE A ŢINE SUB CONTROL PROPRIA SUPĂRARE
1. ADMITEŢI FAPTUL CĂ UN SCHIMB DE CUVINTE LA MÂNIE POATE SCHIMBA
PREA PUŢIN OPINIILE.
2. ABORDAŢI O ATITUDINE ANALITICĂ FAŢĂ DE COMPORTAMENTUL
CELORLALŢI.
3. RECUNOAŞTEŢI CĂ NIMENI NU VĂ POATE FACE SĂ VĂ ENERVAŢI; DVS
SINGUR VĂ „MONTAŢI”.
4. ADMITEŢI URMĂTORUL FAPT: CU CÂT RĂMÂNEŢI MAI MULT TIMP CALM
ŞI STĂPÂN PE EMOŢIILE DVS, CU ATÂT ESTE MAI PROBABIL SĂ AVEŢI
CÂŞTIG DE CAUZĂ.
5. ÎNVĂŢAŢI SĂ DEVENIŢI UN OBSERVATOR AL PROPRIEI VIEŢI.
6. ÎNŢELEGEŢI SĂ AVEŢI O REACŢIE POZITIVĂ FAŢĂ DE CEI DIN JUR; NU VĂ
MAI SIMŢIŢI ÎN DEFENSIVĂ.
7. DISTANŢAŢI-VĂ DE CEI CARE VĂ POT IRITA ŞI CARE PAR SĂ O FACĂ ORI
DE CÂTE ORI AU OCAZIA.
8. ATUNCI CÂND CINEVA MERITĂ SĂ RUPEŢIE RELAŢIA CU EL, NU EZITAŢI
SĂ O FACEŢI!
Anexa 6.(**)
ZECE SFATURI PENTRU A REZOLVA NEÎNŢELEGERILE PE CARE LE AVEŢI
CU O ALTĂ PERSOANĂ
1. ANALIZAŢI PUNCTUL DE VEDERE AL CELEILALTE PERSOANE.
2. PUNEŢI MULTE ÎNTREBĂRI.
3. NU VĂ ENERVAŢI.
4. COMUNICAŢI-VĂ PUNCTUL DE VEDERE ÎN MOD CLAR ŞI DETALIAT.
5. INSISTAŢI ASUPRA PROBLEMELOR ŞI COMPORTAMENTELOR ŞI NU
ASUPRA EMOŢIILOR ŞI / SAU ILUZIILOR.
6. DISCUTAŢI SITUAŢIA PREZENTĂ.
7. CONCENTRAŢI-VĂ ASUPRA VIITORULUI.
8. ASUMAŢI-VĂ PARTEA DE VINĂ ÎN CONFLICTUL RESPECTIV.
9. REZUMAŢI NECESITĂŢILE ŞI DORINŢELE AMBELOR PĂRŢI.
10. MENŢINEŢI CANALELE DE COMUNICARE DESCHISE.
Anexa 7.(***)
Apreciaţi cu ADEVĂRAT / FALS următoarele afirmaţii, după cum vă este caracteristic. Marcaţi
cu X în dreptul variantei alese:
M F , Vârsta....................
Nr.crt.
Itemii chestionarului
A
F
1 Spun adesea DA când ar trebui să spun NU
26
2 Îmi apăr drepturile fără a le încălca pe ale altora
3 Prefer să ascund ce gândesc sau ceea ce simt dacă nu cunosc bine persoana
cu care vorbesc
4 Sunt mai degrabă o persoană autoritară şi decisă
5 În general, cred că este mai uşor şi mai abil să acţionezi prin persoane
interpuse, prin intermediari, decât direct
6 Mă tem să critic oamenii şi să le spun ce gândesc
7 Nu îndrăznesc să refuz anumite sarcini, chiar dacă nu intră in atribuţiile mele
8 Nu mă tem să-mi exprim părerea chiar dacă acest lucru este primit cu
ostilitate
9 Când are loc o dezbatere, prefer să stau de-o parte, pentru a vedea în ce
direcţie o va lua
10 Mi se reproşează adeseori că am spirit de contrazicere
11 Nu-mi place să ascult de alţii
12 Mă aranjez astfel încât să fiu în apropierea celor cu funcţii mari pentru că
aceasta aduce foarte multe beneficii
13 Sunt considerat destul de descurcăreţ şi de abil în relaţiile cu alţii
14 Întreţin cu ceilalţi raporturi mai curând bazate pe încredere şi cooperare, şi
mai puţin pe dominare şi calcul
15 Prefer să nu cer ajutor colegilor mei, pentru că ar gândi că nu sunt competent
16 Sunt timid şi mă simt blocat de îndată ce trebuie să realizez o acţiune
neobişnuită
17 Se spune că nu sunt descurcăreţ şi, deşi este adevărat, asta mă supără şi mă
enervează
18 Mă simt bine în contactele directe, nemijlocite, de tipul faţă în faţă
19 Pentru a-mi realiza scopurile, adesea mă prefac, joc teatru
20 Sunt cam guraliv şi adesea retez vorba celorlalţi, fără să-mi dau seama de
asta la timp
21 Pentru a reuşi ceea ce mi-am propus, sunt gata întotdeauna să fac totul
22 În general, ştiu la cine trebuie să fac apel şi mai ales când să fac apel; acest
lucru m-a condus la reuşită
23 În caz de dezacord caut compromisuri realiste, pe baza unor interese
reciproce
24 Prefer să jos cu cărţile pe masă
25 Am tendinţa de a amâna ceea ce trebuie să fac
26 Las adesea un lucru început fără a-l termina
27 În general, mă manifest aşa cum sunt, fără a-mi ascunde sentimentele
28 E greu să fiu intimidat
29 Cred că a-i speria pe alţii prin a fi mai dur cu ei, este un mijloc bun pentru a
obţine ascultarea lor
30 Dacă am fost prins cu ceva (pe picior greşit) ştiu să-mi iau revanşa când se
iveşte ocazia
31 Consider că pentru a determina pe cineva să fie de acord cu tine, este
suficient să-i reproşezi că nu-şi urmează propriile principii
32 Ştiu să profit de pe urma unui sistem de relaţii
33 Sunt capabil să fiu eu însumi, contonuând să fiu acceptat şi de majoritatea
celorlalţi
34 Când nu sunt de acord cu cineva, îndrăznesc să i-o spun şi reuşesc să mă fac
înţeles
27
35 Am grijă să nu-i supăr şi să nu-i plictisesc pe ceilalţi
36 Deşi mă străduiesc să iau hotărâri, ezit îndelung şi uneori evit chiar să aleg
37 Dacă părerea mea este singulară într-un grup, prefer să tac
38 Vorbesc fără teamă în public, în adunări
39 După părerea mea, viaţa constă în raporturi de forţă, de luptă
40 Îmi asum fără teamă riscuri mari în situaţii periculoase
41 Consider că prin crearea conflictelor poţi fi mai eficient (poţi obţine mai
mult) decât prin reducerea tensiunilor
42 Cred că mimarea sincerităţii este un mijloc bun de a câştiga încrederea
43 Ştiu să ascult cu răbdare, fără să tai vorba altora
44 Duc până la capăt ceea ce am hotărât să fac
45 Îmi exprim sentimentele aşa cum le simt
46 Ştiu cum să-i fac pe oameni să accepte şi să adere la ideile mele
47 Consider că a-i flata pe oameni, a-i măguli, a le face complimente, sunt
mijloace bune de a obţine ceea ce vrei
48 În conversaţiile cu alţii fac tot posibilul să-mi impun punctul de vedere
49 Ştiu să mânuiesc ironia muşcătoare
50 Sunt sensibil şi uşor de influenţat şi-mi dau seama că adesea mă las exploatat
51 Prefer mai degrabă să observ evenimentele şi discuţiile decât să particip la
ele
52 Prefer să stau în umbră mai degrabă, decât să mă fac remarcat
53 Manevrarea şi manipularea celorlalţi nu sunt, după părerea mea, soluţii de
folosit
54 Opinia mea este că nu trebuie să-ţi anunţi prea repede intenţiile; acest lucru
este o probă de neîndemânare
55 Şochez adesea prin faptele şi opiniile mele
56 Prefer să fiu lup şi să-i mănânc pe alţii, decât să fiu miel mâncat de ceilalţi
57 Cred că a-i manevra şi manipula pe alţii reprezintă adesea singurele mijloace
de a obţine ceea ce vrei
58 În general şriu să protestez cu eficacitate, dar fără agresivitate excesivă
59 Uneori, întârzii prea mult în rezovarea unora dintre problemele mele
60 Evit situaţiile care m-ar pune într-o lumină neplăcută
INTERPRETARE:
Proba este relevantă pentru cele 4 stiluri fundamentale de comunicare:
A. Stilul non-asertiv: 1,7,15,16,17,25,26,35,36,37,50,51,52,59,60
B. Stilul agresiv: 4,6,10,11,20,21,28,29,30,39,40,48,49,55,56
C. Stilul manipulator: 3,5,9,12,13,19,22,31,32,41,42,46,47,54,57
D. Stilul asertiv: 2,8,14,18,23,24,27,33,34,38,43,44,45,53,58
Se acordă câte un punct răspunsurilor ADEVĂRAT, se însumează punctele pe stiluri de
comunicare. Stilul la care s-a obţinut numărul maxim de puncte indică atitudinea dominantă în
comunicare:
Situaţii:
1. Punctaje identice sau asemănătoare = stil de comunicare încă neconturat
2. Punctaje apropiate la 3-4 stiluri = lipsa unui stil de comunicare, comportament comunicativ
pendular, nematurizat, legat de un comportament ambiguu şi greu de prevăzut.
28
Anexa 8.(***)
Răspundeţi la următoarele afirmaţii referitoare la maniera în care priviţi conflictele, în funcţie
de gradul dvs. de acord. Bifaţi în dreptul numărului corespunzător gradul dvs. de acord în fişa de
răspuns:
M F , Vârsta...........................
5= acord total, 4= acord, 3= neutru, 2= dezacord, 1= dezacord total
Nr.crt Itemii chestionarului 5 4 3 2 1
1 Competiţia aduce succes. Fără o competiţie sănătoasă grupul
stagnează
2 Conflictele urmează un curs predictibil. De ce să ne agităm?
3 Este imposibil să satisfaci nevoile tuturor. Pot rezolva
conflictul dând unora şi luând de la alţii
4 Oamenii văd în conflict numai părţile lui rele. De aceea multe
conflicte rămân nerezolvate
5 Este greu să accepţi conflictul, dar dacă o faci, cu siguranţă
nivelul creativităţii va creşte
6 În primul rând e munca. Oamenii trebuie să se adapteze
7 De cele mai multe ori conflictul se rezolvă la nivele superioare.
Cu cât este mai larg (până la nivelele inferioare) cu atât este
mai mare risipă de energie şi timp
8 Sunt prea multe diferenţe între oameni pentru a-i împăca pe
toţi. Trebuie să impui o soluţie
9 Negocierile ar trebui pornite cu o intenţie serioasă de a
minimiza pierderile
10 Dacă se pleacă de la ideea că cineva va câştiga şi în mod
automat altcineva va pierde, se va ajunge la o competiţie
distructivă
11 Conflictul este inevitabil. Unii vor să câştige şi noi trebuie să le
facem faţă
12 Cele mai multe conflicte ar trebui rezolvate prin intervenţia
unei a treia părţi
13 Grupurile ar trebui să identifice problemele ireconciliabile şi
problemele asupra cărora se poate ajunge la o înţelegere
14 Emoţiile nu au ce căuta în conflicte. Sentimentele trebuie
controlate atunci când apar conflicte
15 Conflictul este natural şi conţine energii pozitive şi negative.
Este sarcina noastră să manevrăm aceste forţe
16 Compromisul generează mai multe probleme decât rezolvă. O
conducere autoritară este singura cale pentru a rezolva un
conflict îndelungat
17 Uneori este bine să te îndepărtezi de situaţiile conflictuale şi să
le laşi să se calmeze
18 Nu văd de ce ar apărea conflicte atâta timp cât rămânem şi
cerem de la alţii/lăsăm de la noi câte puţin
Nr.crt
Itemii chestionarului
5
4
3
2
1
29
19 Interesele personale şi atitudinile opuse despart oamenii. Ar
trebui cu toţii să minimalizăm diferenţele
20 Conflictul poate fi ceva sănătos. Scopurile comune ar putea fi
criterii pentru deciziile pe care le luăm
21 Deciziile pe care le iau se bazează pe experienţa mea
superioară. Faptele şi logica vor fi întotdeauna mai importante
pentru mine
22 Conflictul este frustrant pentru toţi cei implicaţi în el. Nu poţi
face prea multe atunci când se întâmplă numai lucruri urâte
23 Îmi place de cel care este un negociator puternic şi are
abilitatea de a găsi compromisul atunci când este nevoie de el
24 Interesele personale şi atitudinile opuse despart oamenii. Ar
trebui cu toţii să minimalizăm diferenţele
25 Orientările diferite pot duce la noi posibilităţi şi la soluţii noi
acceptate reciproc
26 Oamenii trebuie să înfrunte faptele; aceasta e singura soluţie. E
treaba mea să-i conving de soluţia corectă
27 Îmi place să nu mă implic sau să rămân impersonal şi să-i las
pe alţii să se confrunte
28 Cea mai bună cale de a rezolva un conflict este de a arăta că
accepţi cealaltă parte şi de a oferi sugestii privitoare la
problemele în cauză
29 În cadrul unui conflict ader la o anumită poziţie şi ofer
respectivei părţi tot sprijinul de care sunt în stare
30 Încerc să determin grupul să exploreze punctele comune care
se află în spatele perspectivelor diferite. De aici putem trece
mai departe la găsirea unor alternative de rezolvare a
conflictelor
31 Deciziile pe care le iau se bazează pe experienţa mea
superioară. Oamenii mă urmează
32 Conflictul este distructiv şi ar trebui să evităm confruntările
care duc la creşterea tensiunii
33 Ar trebui să evităm extremele şi să ajungem la înţelegeri
echilibrate
34 Conflictul este supărător. Diferenţele ar trebui discutate în
absenţa oamenilor impulsivi şi agresivi
35 Atunci când sunt implicat într-un conflict încerc să-mi dau
seama ce simt şi ce gândesc ceilalţi. Toate problemele trebuie
puse în mod deschis şi discutate
36 Îmi apăr convingerile şi fac presiuni pentru a le impune şi
altora
37 Nu-mi plac oamenii care produc tensiune şi teamă. Când acest
lucru se întâmplă, evit cât pot să mă implic în relaţie
38 În cadrul conflictelor promovez ideea de echipă şi mă rog de
cealaltă echipă să accepte acest lucru
39 De obicei, când apare un conflict, plec împreună cu grupul
într-o vacanţă pentru a evita barierele în rezovarea problemelor
şi pentru a menţine consensul
30
40 Încerc să determin oamenii să-şi precizeze poziţiile în faţa
grupului. Apoi cer restului grupului să comenteze aceste poziţii
41 Sunt un luptător încercat şi îmi place să câştig. De obicei
această tactică aduce beneficii grupului
42 Îmi plac oamenii civilizaţi şi care sunt înţelegători atunci când
apar conflicte
43 Liderul trebuie să convingă dizidenţii că dacă majoritatea
grupului are altă poziţie decât ei, ar trebui să adopte poziţia
grupului
44 Cele mai bune calităţi pentru moderatori sunt cumpătarea şi
căutarea acordului prin consens
45 Liderii ar trebui să ia în considerare şi să exploreze toate
perspectivele exprimate de părţile implicate într-un conflict
46 Îmi place liderul care ţine la poziţia noastră, cel care nu
acceptă compromisul şi nu renunţă uşor
47 Refuz să adopt o poziţie şi îi las pe ceilalţi să se certe şi să-şi
rezolve disputele
48 Apelez la logica faptelor şi încerc să conving grupul că putem
găsi un compromis în pofida diferenţelor
49 Moderatorul şi liderii părţilor trebuie să folosească reguli
stricte pentru a preveni erupţiile emoţionale
50 Ca lider, încerc să pun în balanţă toate poziţiile şi să văd care
sunt în acord, care nu, după care caut o soluţie acceptată de
toată lumea
Total coloane
INTERPRETARE:
Se adună scorurile obţinute pe coloane, rezultând 5 cote: S1, S2, S3, S4, S5. Pentru fiecare cotă
avem un anumit stil de abordare a conflictelor:
S1 = stilul câştig-pierdere, axat pe avantajul propriu în condiţiile ,,înfrângerii,, celuilalt;
S2 = stilul pierde-pleacă, presupune evitarea totală a conflictului;
S3 = stilul pierde-rămâne, vizează sacrificarea scopurilor personale pentru păstrarea relaţiei;
S4 = stilul compromis, presupune recurgerea la concesii în schimbul unor câştiguri;
S5 = stilul câştig-câştig, se bazează pe abordarea colaborativă a conflictelor.
Stilul care a obţinut cel mai mare scor este considerat stilul dominant.
Situaţii:
1. scoruri identice la mai multe stiluri = stil contextual în abordarea conflictelor
2. scoruri similare la nivelul stilurilor direrite ( ex: câştig-câştig şi pierde-pleacă) = stil
paradoxal vis-a-vis de conflicte
BIBLIOGRAFIE
1. Aggeletaky, Betty - ,,NTNC: Personal competencies, teamworking and time management,, -
Training course, IDEC S.A., Piraeus, Greece, 2015;
2. Covey, Stephen - ,,7 Habits of Highly Effective People,, SIMON SCHUSTER, United States,
2005;
31
3. De Bono, Edward - ,,Six Thinking Hats Revised Edition, Penguin, Canada, 2000;
4. ** - ,, Comunicarea în organizaţia şcolară,, -suport de curs , CCD-CJRAE Olt, 2011;
5. *** - ,,Ghid de conversaţie cu părinţii,, , RAABE România – edituri specializate SRL,
Bucureşti, 2011.
32
CAPITOLUL III
PREGĂTIREA PROPUNERILOR SI MANAGEMENTUL PROIECTELOR
DE PARTENERIAT STRATEGIC ERASMUS+
Trăim într-o lume rapid globalizantă. Este tot mai evident că provocările sociale,
economice, culturale și nu în ultimul rând politice ale vieții oricărui cetățean european din 2016,
indiferent că trăiește, poate doar temporar, în vestul, estul sau sudul Europei, cer nu numai
competențe profesionale de un standard ‘normal’, până de curând, ci și abilități superioare de
adaptare la realități în continuă schimbare, capacități de observare a oportunităților și de
valorificare originală, uneori surpinzătoare a amenințărilor pentru a le transforma în oportunități
favorabile nu unui singur individ, ci unei întregi comunități.
Adolescenții și tinerii sunt cea mai importantă resursă socială pe care o avem la dispoziție
ca potențial vehicul al înnoirii și progresului la nivel global. În calitate de formatori și educatori,
cadrele didactice au o datorie față de întreaga societate de a se modela pe sine în spiritul înnoirii,
adaptării permanente la standarde tot mai ridicate ale profesionalizării, ca singura cale de a
ajunge la succes în meseria pe care o practică.
Una din laturile esențiale ale perfecționării permanente a cadrelor didactice este, în opinia
mea, sporirea dimensiunii europene a actului didactic. Printr-o colaborare strânsă, prin schimburi
fructuoase de bune practici și implementări originale de soluții găsite de colegi din orice colț al
lumii europene, la probleme mai mult ori mai puțin comune tuturor instituțiilor de educație din
acest spațiu comun european, am putea obține, în viitorul apropiat, o omogenizare benefică a
spațiilor de gândire și muncă deocamdată încă profund scindate între nord și sud, est și vest.
Nu se dorește o uniformizare care să șteargă individualitatea, originalitatea și
specificitatea națională, ba chiar dimpotrivă: a cunoaște pe ceilalți înseamnă a ajunge să-i iubești
și să-i ajuți, să le ceri ajutorul cu încredere în răspunsul favorabil. Dar de ce să nu evităm
repetarea unor greșeli, dacă alții au greșit deja înaintea noastră și au creat o cale de ieșire din
impas, cale pe care s-o împărtășim unii altora spre bunul mers înainte toți ca unul?
Prin politica UE, școala a avut și mai are la dispoziție fonduri bănești suficiente pentru a
realiza această cunoaștere reciprocă. Din 2014, s-a făcut pasul înainte: acum UE pune la
dispoziția școlilor fonduri importante pentru colaborarea internațională în proiecte inovative,
care identifică nevoile tinerilor și creionează convingător căile de rezolvare a acestor probleme,
la nivel inter-statal și intracomunitar.
Personal, am avut ocazia de a beneficia direct de astfel de fonduri pentru a participa la un
curs de formare tocmai în domeniul accesării de fonduri financiare comunitare prin scriere de
proiecte de acest fel. Consider o obligație legală și morală să împărtășesc cu colegii interesați
cunoștințele dobândite la acel curs.
Ghidul de față este demersul meu în acest sens. M-am folosit în scrierea lui de
informațiile furnizate de Prof. Dr. Gregory Makrides, formatorul cursului ”Pregătirea
propunerilor și managementul proiectelor de parteneriat strategic Erasmus+”, ținut la Atena, în
februarie 2015, dar și de experiența personală din precedentele proiecte și aplicații de solicitare
de bani către UE pentru cursuri de formare profesională.
Țin să precizez că datele furnizate aici sunt cu titlu orientativ, dar ele sunt proprietate
intelectuală și nu pot fi folosite întocmai în completarea formularelor de aplicație de către cei
care intenționează să scrie astfel de proiecte.
33
PAȘII IMPORTANȚI ÎN PREGĂTIREA ȘI DEPUNEREA UNUI PROIECT ERASMUS+
În primul rând, este important să fim la curent cu politicile europene în privința finanțării
proiectelor, lucru pe care îl facem consultând regulat site-urile dedicate, cum sunt
http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/index_en.htm
http://eacea.ec.europa.eu/index_en.php
În al doilea rând, trebuie să avem...IDEEA ! De obicei, aceasta apare din observarea
atentă a realității din jur, a problemelor care reflectă niște nevoi, iar nevoile trebuie să ne
conducă, intuitiv, la niște soluții. Trebuie să știm că nu orice nevoie rezolvabilă cu bani este
eligibilă pentru finanțare de la UE! De obicei, Comisia Europeană elaborează niște direcții
generale pe termen mai lung sau anuale, numite Priorități. Pe acestea le găsim pe site-urile
indicate:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/headline_indicators
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/employment_social_policy_equality/education
_training
Deci pasul următor ar fi să verificăm dacă problema identificată de noi, împreună cu
soluția propusă, se încadrează în această listă de priorități. Dacă răspunsul este DA, mergem mai
departe și înregistrăm instituția/ școala noastră pentru obținerea unui PIC. Mai întâi, ne facem un
cont pe ECAS (European Commission Authentication System) la adresa
https://webgate.ec.europa.eu/cas/eim/external/register.cgi, apoi ne înregistrăm școala aici:
http://ec.europa.eu/research/participants/portal4/desktop/en/organisations/register.html
După ce obținem acest cod unic de identificare, denumit pe scurt PIC (Personal Identification
Code), descărcăm de pe site-ul ERASMUS+ un Formular de Candidatură (Application Form) și
citim cu atenție toate rubricile acestuia. (http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-
plus/discover/guide/documents-applicants_en.htm).
Formularul de candidatură tip este disponibil în limbile engleză sau franceză și are
câmpurile astfel definite încât să constituie un excelent ghid de cum se scrie corect un proiect de
parteneriat strategic în domeniul educației școlare.
Capitolele cele mai importante:
E. Description of the Project (Descrierea proiectului, Sumarul)
F. Preparation (Pregătirea, descrierea tuturor pașilor de făcut ÎNAINTE de demararea
proiectului)
G. Implementation (Implementarea începând cu ziua 1 a derulării acestuia)
G.1. Intellectual Outputs (Rezultate intelectuale ale proiectului : cărți, soft-uri, site-uri,
etc)
G.3. Learning/Teaching/Training Activities (toate activitățile ce se vor derula în cadrul
proiectului, în afara trainingurilor și deplasărilor în străinătate)
H.1. Impact (asupra cui, în ce măsură)
H.2. Dissemination and Use of Projects' Results (Diseminare și valorificare a rezultatelor
proiectului)
H.3. Sustainability (sustenabilitate post-finanțare europeană)
I. Budget
Scrierea Sumarului este o etapă care de fapt este una dintre cele mai importante, pentru că
acest sumar este trimis partenerilor, el trebuie să conțină exact un rezumat al ideii noastre de
rezolvare a unei probleme identificate, prin colaborarea cu partenerii comunitari. Tot sumarul
este cel care va fi citit prima dată de evaluatorii aplicației, deci trebuie să fie bine structurat,
coerent, logic, succint și detaliat profesional, în același timp.
În general, el ar trebui să conțină răspunsurile la următoarele întrebări:
1. Care este motivația (problema) căreia i se adresează?
34
2. Care sunt grupurile țintă?
3. Ce rezultate sunt așteptate din acest proiect?
4. Care sunt principale activități ( ca să ajungem la rezulatatele așteptate)?
5. Care este Valoarea Europeană adăugată (în special pentru obiective)?
6. Care va fi impactul proiectului?
7. Sunt satisfăcute niște Priorități conforme cu cele de politică europeană ?
Una din întrebările care ne vin imediat în minte este: Unde găsesc partenerii?
Ei bine, există tot pe site-ul Erasmus+ link-uri utile către site-uri specializate în această
problemă. Iată câteva:
https://www.salto-youth.net/tools/otlas-partner-finding/;
http://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/opportunities/partnerships.cfm;
https://www.etwinning.net/ro/pub/connect.htm.
Abia apoi urmează greul.... Vom vorbi imediat despre pregătirea depunerii proiectului
spre aprobare.
Deocamdată, să recapitulăm:
1. Ideea
2. Verificarea corelării dintre obiectivele noastre specifice și prioritățile UE
3. Descărcarea unui Formular de aplicație (Atenție! Trebuie să fie din anul respectiv!)
4. Pregătirea SUMARULUI
5. Căutarea partenerilor
6. Verificarea eligibilității partenerilor, solicitarea de Info Sheet și numerelor PIC de la
fiecare dintre aceștia.
7. Solicitarea de Scrisori Mandatare de la conducerile instituțiilor partenere
8. Pregătirea Fazei I (Submiterea on-line)
Ce înseamnă, concret, Pregătirea Fazei I?
1. Detalierea Sumarului
2. Scrierea Planului de activități pe doi ani (cele mai multe proiecte sunt pe doi ani, mai pot
fi și pe trei ani). Iată aici, prin bunăvoința Dr. Gregory Makrides, autorul mai multor
astfel de proiecte de succes, un exemplu de bună practică:
Să revenim la Pregătirea Fazei I:
3. Notarea tuturor pașilor care necesită bani reali.
4. Timeline-ul pe doi ani (cu marcarea precisă a întâlnirilor de proiect, date și loc):
5. Completarea timeline-ului într-o diagramă Gantt (atașat la final)
6. Pregătirea completării unui tabel Working Table A (vezi model în lucru)
35
WORKING TABLE
A – Partner staff costs
– Cost for Intellectual
Outputs Title of
Outputs
→
Guide on
developing
Entrepreneurshi
p Skills
Report on
Students Career
preferences
Report on
Business Club
activities
Portofolio of school
contestants (e-
presentations of every
participating team)
A1
Activity
O#-A1
Development of
the necessary
material for
teachers’
training session
Collecting
Students reports
Development
of the Agenda
of the Club
e-presentations
development
Dates:from-to October-April
2016
February-March
2016
January-April
2016
May 2017
Leaders
Partner 1, Romania
p1 1 20 20 40 80
P2 2 5 A1 5 A1 10 70
P3 2 5 A3 5 A2 10 70
Subtotal
Partner 2
P1 1 15 15 164
P2 7 7 137
P3 7 7 137
P4 6 6 137
Subtotal
P3,
P1 1 10 15 25 164
P2 4 10 14 137
P3 3 10 13 137
P4 7 7 78
Subtotal
P4
Subtotal
Urmează:
7. Mangementul proiectului (capitolul H1)
8. Decizia asupra reuniunilor de proiect transnaționale (H2)
9. Descrierea pe larg a activităților din proiect, definirea rezultatelor intelectuale (H3)
10. Decizia cu privire la Evenimente de Multiplicare (diseminare, etc H4)
11. Deplasările elevi/cadre didactice/traineri(H5.1)
12. Cheltuieli de subzistență pentru deplasările elevi/cadre didactice/traineri (H5.2)
13. Cheltuieli pentru suport lingvistic (dacă este cazul) (H5.3)
14. Cheltuieli pentru nevoi speciale (dacă e cazul) (H6)
15. Costuri excepționale (Decizi ce trebuie subcontractat sau necesar de achiziționat:
traduceri, tipăriri, web-design, găzduire, echipament, etc) (H7)
36
16. Intocmire Tabel B (atașez model)
17. Respectă limitele superiare de buget, echilibrează bugetul între cheltuieli de personal și
costurile operaționale)
18. Completează Secțiunea H în Formularul de Aplicație
19. Completează formularul cu ajutorul Tabel A și Tabel B
20. Pregătește Declarația pe propria răspundere (Declaration of Honour) în format pdf,
semnată și ștampilată de reprezentatntul legal al instituției aplicante (directorul
școlii).(vezi exemplul de mai jos)
21. Solicită Scrisori mandatare de la organizațiile partenere, care vor fi scanate în Faza I și
atașate formularului de aplicație. Ele se descarcă de pe site-ul Erasmus+:
22. Atașează toate documentele semnate și ștampilate scanate la formularul de aplicație,
validează-l și submite-l.
Vei primi în câteva minute un cod unic. Nu mai e nevoie să trimiți exemplar tipărit prin poștă, ca
până în 2014 inclusiv. Suntem ecologiști!
Prin iunie, de obicei, se anunță rezultatele pe site-ul Agenției Naționale ANPCDEFP sau
Erasmus+.
Dacă ai fost aprobat spre finanțare, treci la faza a II-a a proiectului: pregătirea dosarului cu
originalele documentelor scanate, negocierea contractului dacă este cazul, unde s-au aplicat
reduceri de buget....și consultarea formularului de raportare !
Succes!
CÂTEVA CUVINTE DESPRE PROGRAMUL DE FINANȚARE DIN BUGETUL
EUROPEAN PENTRU EDUCAȚIE, ERASMUS+
Erasmus+: De ce este nevoie de o nouă abordare?
Educația, pregătirea profesională și tineretul: un peisaj în schimbare
• Criza economică și rata mare a șomajului în rândul tinerilor
• Locuri de muncă încă libere, datorită lipsei calificării adecvate a absolvenților
• Cerere în creștere de personal cu înaltă calificare
• Competiția globală a talentelor: internaționalizarea educației.
• Complementaritatea învățării formale, informale și non-formale
• Nevoia unei legături mai strânse cu piața muncii
Țintele Europei pentru 2020 :
• Creșterea ratei absolvenților de învățământ superior de la 32% la 40%
• Reducerea abandonului școlar timpuriu de la 14% la sub 10%
Ce este nou la ERASMUS +?
Programele vechi Lifelong Learning :
Grundtvig; Erasmus; un SINGUR program integrat: ERASMUS+
Leonardo; Comenius
1. Mobilități individuale (KA1): Mobilități ale profesorilor,lectorilor, managerilor școlari, lucrătorilor cu tineri.
Mobilități ale studenților, elevilor de liceu teoretic, vocațional.
Studii de Joint Master
Voluntariat și schimburi de tineri
2. Cooperarea pt inovație și schimb de bune practici.(KA2): Parteneriate Strategice între organizații educaționale sau de tineret și alte instituții
relevante
Parteneriate pe scară largă între instituții de învățământ și medii de afaceri:
37
Knowledge Alliances & Sector Skills alliances
IT-Platforme incluzând e-Twinning
3. Suport pentu politici de reformă. (KA3)
Oportunități pentru proiecte inovative și schimburi de bune practici: 25 000
Parteneriate Strategice, implicând 125000 de instituții/organizații, pentru implementarea de
initiațiative comune și pentru promovarea schimbului de bune practici, de know-how și
conexiuni cu piața muncii .
Pentru organizațiile participante, proiectele susținute de KA2 intenționează să producă
următoarele rezultate:
Abordări inovative de adresare către grupurile țintă, oferind de pildă: programe de
pregătire și educație mai atrăgătoare, acordate cu nevoile societății și ale indivizilor,
utilizarea demersurilor pedagogice participativ-active și metodologii bazate pe uzul
computerelor și IT-ului în general; procedee de recunoaștere și validare a competențelor
noi sau îmbunătățite; eficiență mai mare a activităților în beneficiul comunităților locale.
Un mediu mai modern, dinamic, dedicat și mai profesional în interiorul organizațiilor:
modele de bună practică și noi metode gata de integrat în activitățile zilnice, deschidere la
colaborare cu alte organizații active în diferite domenii ori diferite sectoare socio-
economice; planificarea strategică a dezvoltării profesionale a personalului, în acord cu
nevoile individuale și obiectivele organizației.
Capacitate crescută și profesionalism în munca la nivel european: competențe și strategii
internaționale de management superioare; cooperare mai strânsă cu parteneri din alte țări.
Cu privire la IMPACTUL așteptat al acestor proiecte asupra persoanelor implicate direct ori
indirect în activități, acesta se referă la:
Un mărit spirit de inițiativă și antreprenoriat;
Competențe sporite în domeniul lingvistic
Nivel îmbunătățit al competențelor digitale
O mai bună înțelegere și reactivitate la diversitatea socio-lingvistică și culturală;
Nivel îmbunătățit al competențelor pentru angajabilitate și crearea de noi afaceri(inclusiv
antreprenoriatul social);
Participare mai activă la viața socială;
O atitudine mai pozitivă spre proiectele și valorile europene;
O mai bună înțelegere și recunoaștere a competențelor și calificărilor în Europa și
dincolo de ea;
Competențe sporite, legate de profilele profesionale (predarea, antrenarea, munca de
tineret, etc);
O mai bună înțelegere a practicilor, politicilor și sistemelor în educația, pregătirea
tinerilor din diferite țări;
O înțelegere superioară a interconexiunilor dintre educația formală, non-formală,
pregătirea vocațională, alte forme de învățare, și respectiv, piața muncii;
Oportunități sporite de dezvoltare profesională;
Motivație sporită și satisfacție mai mare în munca de zi cu zi.
IMPACTUL așteptat la nivel de sistem este următorul:
O sporire a calității în educație și instruire și în munca de tineret din Europa și din afara
ei, combinând niveluri ridicate ale excelenței și atractivității cu oportunități sporite pentru
toți, inclusiv dezavantajați;
38
Îmbunătățirea modalităților de evaluare a competențelor elementare și transversale, în
special antreprenoriat, competențe lingvistice și digitale
Uz mai mare de rezultatele învățării la descrierea și definirea calificărilor și curiculei, pe
lângă predare și instruire;
Sporirea cooperării inter-regionale și cros-frontaliere a autorităților publice în domeniul
educației, instruirii tinerilor,
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTELOR
Relevanța proiectului
(maximum 30p)
Relevanța față de:
- obiectivele și prioritățile Acțiunii
Măsura în care:
- Propunerea se bazează pe o analiză reală și
adecvată a nevoilor
- Obiectivele sunt clar definite, realiste și se
adresează problemelor relevante pentru
organizațiile participante și grupurile țintă;
- Propunerea e potrivită pentru a realiza
dinergia dintre fiferite domenii de educație,
instruire și tineret
- Propunerea e inovativă și/sau
complementară altor inițiative derulate de
organizatiile participante
-Propunerea aduce valoare adăugată la nivel
european prin rezultate care n-ar putea fi
obținute prin activitățile derulate de o singură
organizație/țară.
Calitatea design-ului proiectului și
implementării
(maximum 20p)
ea și calitatea
programului de muncă, inclusiv faza de
pregătire, implementare, monitorizare,
evaluare și diseminare.
activitățile propuse
propuse
ța măsurilor de control
al calității pentru a se asigura că
implementarea proiectului este de bună
calitate, realizat la timp și încadrat în buget
dpdv al costurilor și alocă resurse corecte
pentru fiecare activitate
Dacă proiectul prevede activități de instruire,
predare sau învățare:
scopurilor proiectului și implică număr
rezonabil de participanți.
recunoașterea și validarea rezultatelor
învățării pentru participanți, conform
39
transparenței principiilor și instrumentelor de
recunoaștere europene
Calitatea echipei de proiect și
aranjamentelor de cooperare
(maximum 20 p)
În ce măsură:
- proiectul implică un mix de organizații
complementare, de profilele necesare,
experiența și expertiza suficiente pentru a
duce la bun sfârșit toate aspectele proiectului
- Distribuția responsabilităților și sarcinilor
demonstrează implicarea și contribuția activă
a yuturor organizațiilor participante.
- Dacă e relevant pentru tipul de proiect,
implicarea unor organizații din diferite
domenii de educație, instruire, tineret și alte
sectoare socio-economice
-Dacă proiectul implică nou-veniți în
respectiva KA
coordonare și comunicare între organizațiile
participante, ca și cu alți factori implicați
unei organizații participante dintr-o țară
Parteneră aduce o valoare adăugată esențială
proiectului ( dacă această condiție nu e
îndeplinită, proiectul nu va fi aprobat)
Impact și diseminare (maximum 30 p)
-Impactul potențial al proiectului:
- asupra participanților și organizațiilor
participante, atât pe durata, cât șidupă
încheierea finațării proiectului
- În afara organizațiilor și persoanelor direct
participante la proiect, și anume la nivel
local, regional, national și/sau European
și relevanța măsurilor luate în scopul
împărtățirii rezultatelor proiectului în
interiorul și în afara organizațiilor
participante.
de proiect descrie felul în care materialele,
documentele și media produse vor fi
distribuite gratuit și promovate prin licență
deschisă, fără limitări disproportionate.
sustenabilității proiectului: capacitatea lui de
a continua să aibă un impact și să producă
efecte și după încheierea cheltuirii grantului.
Ca să fie luat în considerare, propunerea de proiect trebuie să obțină minim 60 de puncte.
În plus, ea trebuie să onțină cel puțin jumătate din punctajul maxim pe fiecare din categoriile de
criterii de evaluare descrise mai sus.
40
Bibliografie:
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.13.3.html
http://pshihopedagogie.blogspot.ro/
http://europa.eu/teachers-corner/content/homepage_en
http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/index_en.htm
http://eacea.ec.europa.eu/index_en.php
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/headline_indi
cators
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/employment_social_policy_equality/e
ducation_training
http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/discover/guide/documents-
applicants_en.htm
https://www.etwinning.net/ro/pub/connect.htm.
http://www.erasmusplus.ro/
41
CAPITOLUL IV
CRESTEREA CALITATII EDUCATIEI SI BENCHMARKING
Educaţia nu trebuie să fie un pat al lui Procust, o matrice rigidă, ci un demers de împlinire
a copilului în calităţile sale nemutilate. Acest motiv trebuie să ne facă pe noi educatorii să
înţelegem că nu trebuie să acceptăm orbeşte şi necondiţionat să pregătim generaţii de copii
pentru o lume, pentru că, corect este să pregătim o lume pentru generaţiile de copii. Şcoala
este ,,fabrica‟ de educaţie a societăţii, unde educaţia este ,,producţia şcolii, iar educatorul este
făuritorul de educaţie. Urmărind îndeaproape misiunea şcolii, care nu este deloc una simplă,
uşoară, prin care se urmăreşte descoperirea talanţilor ( calităţilor, virtuţiilor, predispoziţiilor,
potenţialelor latente...) copiilor, crearea condiţiilor materiale şi umane pentru ca aceşti talanţi să
fie descoperiţi, conţtientizarea copilului asupra acestor descoperiri, crearea condiţiilor materiale
şi umane pentru ca aceţti talanţi să fie ,,puşi în valoare‟‟, să fie înmulţiţi calitativ şi cantitativ
spre binele, împlinirea şi bucuria copilului, a familiei şi nu în ultimul rând a societăţii. Educaţia
reprezentând un proces complex în care trebuie să se îmbine informaţia cu aplicaţia, deoarece
practica formează, iar informaţia doar pregăteşte formarea, didactica generală în care se include
şi didactica disciplinei, precum şi metodica disciplinei joacă un rol important în tot procesul de
educaţie a unui copil. Didactica, fiind una din disciplinele ştiinţifice de bază ce compun ştiinţele
educaţiei, în care se îmbină ,,teoria şi metodologia”, necesită o aplecare profundă şi specială din
partea unui cadru didactic răspunzător şi motivat pentru ceea ce face, pentru responsabilitatea ce
o poartă ,, pe umeri‟, an după an, generaţie după generaţie, deoarece este deosebit de important
să ştie cât mai corect, cât mai bine ,,cum să facă‟ ceea ce deja ştie: ,,un sistem de învăţământ
bine gândit poate face dintr-un elev obişnuit, unul excepţional‟. Cumulând toate aceste
argumente putem ajunge logic la ideea că formarea continuă joacă un rol important în cariera
cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.
Finlanda sau Republica Finlandei este o ţară din Europa de Nord, membră a: Uniunii
Europene din anul 1995, Naţiunilor Unite şi a zonei Euro. Finlanda are ieşire directă la Marea
Baltică prin intermediul Golfului Botnic la vest şi Golfului Finic la sud. Se învecinează cu Rusia
la est, cu Suedia la vest şi Norvegia la nord.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez Johan Vilhelm Snellman mobiliza
masele în jurul ideii că numai educaţia poate duce la bunăstare şi punea bazele a ceea ce avea să
devină cel mai performant sistem educaţional din Europa. Ideile acestuia au prins rapid şi
populaţia finlandeză a început să investească, mai întâi efort şi apoi bani în educaţie. Primul
lucru care s-a decis a fost ca şcoala elementară să fie formată din nouă clase. De la nord la sud,
Finlanda a început să se umple de şcoli.
Pe la mijlocul secolului 19, filosoful finlandez Johan Vilhelm Snellman mobiliza masele
în jurul ideii că numai educaţia poate duce la bunăstare şi punea bazele a ceea ce avea să devină
cel mai performant sistem educaţional din Europa. Ideile acestuia au prins rapid şi populaţia
finlandeză a început să investească, mai întâi efort şi apoi bani în educaţie. Primul lucru care s-a
decis a fost ca şcoala elementară să fie formată din nouă clase. De la nord la sud, Finlanda a
început să se umple de şcoli.
Educaţi, oamenii din zonele preponderent agrare, dar şi cei din îngheţata Laponie n-au
mai migrat spre oraşe, ci au rămas să contribuie la prosperitatea zonei. S-a ajuns la concluzia
că e nevoie de profesori şcoliţi la cel mai înalt nivel. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic
să aibă la bază cinci ani de facultate şi un master în pedagogie
42
Învăţământului îi revine un procent de 14% din bugetul de stat, bani în care intră
transportul elevilor, prânzul zilnic servit în şcoli şi, pentru primii nouă ani de şcoală, tot ce
înseamnă rechizite de la radieră până la manuale. Sistemul de învăţământ din Finlanda şi politica
în domeniul învăţământului şi formării profesionale are drept scopuri principale :
asigurarea unui nivel înalt de educaţie şi formare pentru toţi cetăţenii,
promovarea creşterii spirituale a naţiunii pentru a da posibilitatea populaţiei de a face
alegeri independente
Elevii sunt motivaţi de lecţiile accesibile, modul interactiv de predare şi relaţia
foarte apropiată cu profesorii. Sistemul a fost gândit astfel încât şcoala să fie o a doua
familie în care copiii şi dascălii să se cunoască foarte bine.
Anul şcolar începe la 15 august şi se încheie în 30 mai, cuprinzând 5 module, în timpul
cărora se predau intensiv 4 sau 5 materii. Fiecare modul se încheie cu lucrări finale de evaluare.
Şcolile sunt deosebit de curate, fiecare profesor având un cabinet echipat cu mijloacele audio-
video corespunzătoare pentru a asigura un învăţământ de calitate.
Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învăţământ viabil, capabil să motiveze
elevii şi să răspundă comenzii sociale.
Primul lucru care te frapează când pătrunzi în şcolile elementare din Helsinki este
atmosfera relaxată, ca de joacă, privirile vesele pe care le schimbă profesorii cu elevii şi
conversaţiile permanente adult-copil ridicate la nivel de artă..Vezi geamurile largi, lumina
generoasă, tablourile care acoperă pereţii şi simţi căldura pe care o degajă locul. De fapt eşti ca
acasă. E materializarea unui concept pus pe hârtie în urmă cu aproape 40 de ani, atunci când a
început reforma în sistemul de învăţământ din Finlanda. După cum afirma Maria Montessori,
inteligenţa este foarte mult determinată de mediu, iar cei care au gândit sistemul educaţional au
ţinut seama de acest aspect.
În Finlanda, liceenii au o viaţă uşoară. Bacalaureatul se poate da treptat, începând cu
clasa a XI-a. Mai mult decât atât, în ultimii doi ani de şcoală lecţiile sunt împărţite astfel încât
absolvenţii să se poată concentra doar pe materiile de care au nevoie pentru examenul de
admitere la universitate. Acest sistem scoate absolvenţi de top, printre cei mai bine pregătiţi din
lume.
Liceul începe cu clasa a zecea, după absolvirea celor nouă clase de şcoală elementară
obligatorie. În primele luni, materiile sunt comune pentru toată lumea. Apoi, elevului îi
revine responsabilitatea de a decide ce vrea să studieze, în funcţie de cum crede că va arăta
viitorul lui
Pentru ca toată lumea să fie sigură că materiile alese sunt cele bune şi că poate acumula
cele 75 de credite necesare absolvirii până în clasa a 12-a, şcoala finlandeză a introdus
consilierul de orar. Dacă nu apar rezultatele bune, un alt consilier, numit educator pentru
probleme speciale, are grijă ca fiecare elev să atingă nivelul cerut. Aparent, rolul profesorului în
liceul finlandez e mai mult de îndrumare decât de predare. Sarcina dificilă îi revine elevului, care
e nevoit să studieze acasă materia indicată de dascăl şi care vine apoi să o predea el însuşi clasei.
Aici ţi se şi permite să îl tratezi pe profesor aproape ca pe egalul tău
Procentul mare de elevi care îşi continuă educaţia după liceu şi evoluţia spectaculoasă a
Finlandei în ultimele decenii demonstrează că sistemul e o reuşită. Poate şi pentru faptul că în
şcoală elevii sunt mai mult în competiţie cu ei înşişi decât cu cei de lângă ei. E drept că presiunea
maşinilor decapotabile şi a ultimelor achiziţii de la Milano nu există. Surprinzător pentru un
popor cu un nivel de trai atât de ridicat, sistemul de valori al finlandezilor are la bază educaţia,
nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vieţii, când, arată statisticile,
adulţii preferă să dea bani pe un program de educaţie continuă decât pe ultimul telefon scos pe
piaţă de faimoasa companie care îşi are sediul chiar la ei în ţară. Este un sistem de valori format
în familie, consolidat în şcoală şi pus apoi în slujba unei ţări căreia îi datorează totul.
43
În şcoală, atmosfera e de colaborare. Profesorii şi elevii iau inclusiv masa împreună la
cantina liceului, unde mâncarea este gratuită şi conversaţiile sunt libere. Profesorii sunt atât de
deschişi încât până şi lecţiile de dirigenţie sunt date uneori pe mâna elevilor, ca să înveţe să se
organizeze.
Sistemul educaţional din Finlanda este foarte bine gândit şi făcut în sprijinul elevilor . În
lipsa profesorului ora este ţinută de un elev în cea mai mare linişte, ultima oră este mai scurtă
decât restul, pentru că elevii sunt obosiți. Toți elevii şi cadrele didactice au asigurată masa de
prânz în şcoală gratuit .
Punctul forte al educaţiei în sistemul finlandez e probabil exact această libertate. Pe de o
parte, ea îi oferă profesorului ocazia de a lucra în cunoştinţă de cauză cu fiecare elev în parte,
iar pe de altă parte, tinerii învaţă de timpuriu că trebuie să suporte consecinţele deciziilor luate.
În Romania sistemul de învățământ nu prea este în slujba elevilor. Încă din clasele
primare sunt terorizaţi cu dobândirea unor "cunoștințe" complet inutile. Salariile mici
îndepărtează tinerii absolvenţi de cariera didactică, şi pentru cei ce totuşi o aleg e un fel de job
temporar, până îşi găsesc ceva mai bun. Dacă vrem sa avem o şansa cât de cât în competiţia dură
ce ne aşteaptă în UE, învățământul trebuie să fie prima prioritate. Dacă nu, viitorul nostru ca ţară
şi popor e compromis. Cu siguranţă fonduri există pentru un asemenea sistem, lipseşte însă
educaţia. Inteligenţa copiilor români o depășește cu mult pe a altora, însă educaţia (cei şapte ani
de-acasă) este, la mulţi dintre ei, deficitară.
Dacă s-ar aplica sistemul din Finlanda în România, le-ar trebui mult timp elevilor să
înţeleagă că a fi egal cu un profesor, nu înseamnă că poţi să-l ameninţi, să-l îmbrânceşti, să
vorbeşti nepoliticos cu el, ci să îl consideri un colaborator apropiat care impune respect prin felul
cum se comportă, prin cunoştinţele pe care le are prin pasiunea şi arta cu care îşi împlinește
menirea de a fi dascăl.
1. Elemente de specificitate ale sistemului de educație finlandez
Sistemul de educație în Finlanda
44
Finlanda ocupă primul loc în topul mondial pe educaţie în rândul statelor dezvoltate,
clasament realizat de firma Pearson.
Când vine vorba despre educație, experții din toată lumea, în special americanii și
spaniolii, fac pelerinaj în Finlanda să caute la fața locului răspunsuri la succesul copiilor
finlandezi în testările internaționale.
Unii găsesc răspunsul în faptul că finlandezii nu prea au învățământ preșcolar, copiii
merg la școală la șapte ani: ideea e luată de la suedezi care zic că e mult mai ieftin să lași copiilor
copilăria, decât să plătești, mai târziu, armate de psihologi ca să-i vindece de depresii. Alții se
referă la lipsa evaluării elevilor până la clasa a șasea, n-au testări, nu sunt ascultați la lecție, nu
există note. Mulți se referă la sistemul de formare a cadrelor didactice, șase ani de facultate cu
examen dur de admitere, la fel ca medicii, cei din urmă lucrează cu corpul uman,profesorii, cu
mintea și sufletul copiilor.
După o asemenea pregătire, n-a mai fost nevoie de inspecorate școlare, profesorii știu ce
au de făcut. Finlandezii sunt miraţi de atenţia care li se acordă, deoarece au senzaţia că nu fac un
efort special. Rezultatele foarte bune ale elevilor finlandezi la testele PISA ( primul loc în
Europa şi între primele trei din lume la ştiinţe, matematică, citire şi înţelegerea textului ) , au
făcut multă lume să se întrebe care sunt cauzele acestui succes.
Iată opinia unui expert (Pekka Himanen, filozof, Institutul de Tehnologia Informaţiei din
Helsinki):
„Cheia succeselor în educaţie provine din calitatea profesională a profesorilor finlandezi.
Trebuie să ai licenţa ca să predai într-o grădiniţă. Trebuie să ai masterul ca să predai la şcoala
primară. Mulţi dintre cei mai buni studenţi vor să devină profesori. Trăim în societatea
informaţională, deci este demn de tot respectul să lucrezi intr-un domeniu cheie pentru stăpânirea
informaţiei, cum este învăţământul.".
La testele PISA, Finlanda are cea mai mică diferenţă între şcoala cu rezultatul cel mai
bun şi cea cu rezultatul cel mai slab, deci calitatea şcolii este uniformă în tot teritoriul. Copiii se
duc la şcoala cea mai apropiată, nu la una „bună". Accentul e pus pe obţinerea unor elevi buni
„în medie" şi pe evitarea rebuturilor şcolare.
Este interesant că, între ţările OECD, elevii finlandezi petrec cel mai mic număr de ore la
şcoală. Diferenţa este mai mare în clasele primare, ca apoi să se estompeze o dată cu creşterea
vârstei elevilor. Motivul este dorinţa ca, în special la început, elevii să poată asimila toate
cunoştinţele prevăzute în programă şi să progreseze în ritmul lor natural.
Gândirea creativă şi independentă
Educaţia şcolară se bazează pe dezvoltarea gândirii şi a expresiei, nu pe acumularea
masivă de informaţie. Pentru a favoriza gândirea creativă şi independentă, multe din temele
pentru acasă au formă de proiect; elevul nu rezolvă numai probleme după o reţetă, ci încearcă să
descopere utilitatea soluţiilor în diferite aspecte practice. Un exemplu de temă: să meargă în
pădure, să fotografieze copacii sau plantele studiate în clasă, să le identifice şi să facă un raport
despre vegetaţia din zona respectivă. Raportul final este prezentat în clasă, de multe ori la
proiector. Se antrenează în acest fel să înveţe şi pentru mai târziu să ştie cum să îşi prezinte
rezultatele personale.
Învăţământul obligatoriu are nouă clase, plus un an pregătitor înainte de intrarea la şcoala
primară (grădiniţa de la noi).
Liceul durează trei ani şi are filieră teoretică şi tehnologică sau vocaţională. Abandonul
şcolar este redus, 4% la liceu, 10% la şcolile tehnologice.
Aproape 50% dintre absolvenţi urmează studii universitare, Finlanda având cel mai mare
procent de licenţiaţi din UE. Şcolile „politehnice" ( învăţământ profesional superior orientat
explicit spre practică ) au mare succes. De altfel, orientarea profesională a viitorului licean sau
student este urmărită permanent de profesor, alocându-i-se o oră pe săptămână. Elevul află ce fel
45
de licee există, care-i diferenţa între filiera teoretică şi cea tehnologică (şcoala profesională de la
noi, mai exact, şcolile de meserii), ce perspective are la fiecare.
Se consideră important ca la această vîrstă, cca 14, 15 ani, elevul să fie informat de
meseriile cele mai solicitate (electrician, instalator etc), câţi oameni lucrează într-o meserie în
întreaga ţară, care sunt domeniile cele mai căutate la momentul respectiv etc.
Învăţământul finlandez pleacă de la un crez simplu: toţi copiii sunt îndreptăţiţi la o
educaţie egală, nu trebuie lăsaţi pe dinafară fiindcă au avut un start mai nefericit în viaţă şi nu
trebuie etichetaţi.
Printre particularităţile educaţiei finlandeze se numără o încredere foarte mare în
competenţele profesorilor, iar sistemul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori şcolari.
Testele sunt de aşa natură încât să nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu există liste cu note
primite la evaluări naţionale, cu admişi şi respinşi, nu există eticheta elevului picat, copilul de
nota 2 şi cel de nota 10, şi nu există şcoli slabe şi şcoli pentru elite.
Părinţii ştiu că oriunde îşi dau copilul, el va beneficia de aceeaşi calitate a educaţiei.
De asemenea, pentru ca în perioade de tumult politic guvernanţii să nu facă abuz de legi,
ordonanţe şi hotărâri de guvern, s-a decis în anii ’70 ca în trei ministere esenţiale să nu se
schimbe miniştrii mai devreme de patru ani, iar aceştia să fie numai tehnocraţi, în niciun caz
oameni politici.
Educaţia era unul dintre aceste ministere şi tot la ei s-a mai decis ca nici un ministru să nu
schimbe ce a făcut predecesorul său, ci să completeze.
Învăţământul gratuit de la vârsta preşcolară şi până la universitate include săli de clasă,
bufet, cărţi, manuale şi alte materiale şcolare, care sunt plătite doar în caz de pierdere.
Programul tine intre orele 8,30-9 - 15.00 , cu o pauză de masă între orele 12 - 12,30.
În total sunt 608 de ore de curs la şcoala primară, faţă de 875 de ore în Spania, cu teme
pentru acasă care nu sunt excesive.
Cum pot obţine rezultate atât de bune? 'Succesul finlandez se datorează îmbinării a trei
elemente: familia, şcoala şi resursele socio-culturale (biblioteci, activităţi de recreere, film...).
Cele trei elemente sunt strâns legate şi funcţionează în mod coordonat.
Flexibilitatea sistemului La nivel de liceu, cea mai mare parte a curiculumului este bazat pe materii opționale, pe
care elevii și le aleg în funcție de interesele lor viitoare (de profesie, de facultatea pe care o vor
urma). Chiar la nivel de învățământ de bază, apar materii opționale sau extra-curiculare încă din
clasa a 3-a. Printre ele se numără ore de teatru, de limbi străine suplimentare, de artă, de
informatică, de auto-apărare, de fotografie etc.
Rezultatul este cel al unui curiculum flexibil, ce este personalizat de către fiecare elev în
parte.
Profesorul Jukka Kangaslahti expert în învățământul finlandez a sumarizat atu-uri ale
sistemului de educație finlandez și a explicat de ce Finlanda are unul din cele mai bune sisteme
educaționale din lume.
Principiile sistemului de învățământ finlandez:
- Fiecare copil este important - sistemul trebuie să fie capabil să ofere cea mai bună
educație posibilă fiecărui copil, în mod egal;
- Nu există școli pentru elite - elevii sunt educați să accepte diferențele dintre ei și să le
folosească pentru a colabora în tot ceea ce fac;
- Profesorii au putere de decizie în ce privește: manualele, metodele de evaluare ale
studenților/elevilor, conținutul cursurilor;
- Exista un curriculum la nivel național, însă doar ca o bază de lucru pe care profesorii o
îmbunătățesc și îi adaugă elemente, după cum consideră ei;
- Nu există teste - elevii dau primul lor examen în clasa a IX-a
46
- Nu exista inspecții școlare - evaluarea profesorilor și dezvoltarea lor se bazează pe
încredere;
- Doar primii 10% dintre cei mai buni studenți sunt acceptați pentru a deveni profesori;
masterul este obligatoriu pentru a putea preda.
Învățământul finlandez, un posibil model pentru învățământul românesc În cadrul sesiunii plenare din deschiderea Congresului Educației 2013, Reijo Aholainen,
consilier în Ministerul Educației și Culturii din Finlanda, a susținut comunicarea Sistemul de
învățământ finlandez. Trecut și prezent.Reforme și alte măsuri pentru succes.
Această expunere în fața unei săli arhipline a prezentat un interes special pentru
decidenții și actorii sistemului educațional românesc, în contextul în care învățământul
finlandez este considerat cel mai performant din lume. În cadrul dezbaterii privitoare la reforma
învățământului românesc, învățământul finlandez a fost invocat deseori ca un exemplu de
eficiență și performanță și ca un posibil model. Rămâne de văzut în ce măsură modelul finlandez
poate inspira reforma Educației în România și genera schimbările necesare pentru modernizarea
și eficientizarea sistemului. În cele ce urmează, prezentăm selectiv o serie de date relevante
referitoare la sistemul de învățământ finlandez.
Pregătirea profesorilor în Finlanda constă în: • Master la universitate;
• Învățământul superior permite profesorilor să adapteze teoriile educaționale la clasă;
• Programele includ multă practică la clasă;
• Programele de pregătire a profesorilor sunt foarte solicitate – doar 10% dintre candidați
sunt acceptați.
Profesorii: • Independență la clasă, în școli cu largă autonomie;
• Stabilesc standarde înalte de cunoștințe și evaluează rezultatele elevilor;
• Profesioniști foarte apreciați.
Reformă continuă în sistemul de învățământ
Reforme după reforma învățământului obligatoriu: • Reforma înv. pedagogic 1973; • Reforma învățământului secundar (și gimnaziu) 1982-
1988;
• Descentralizare 1991-1997; • Reforma politehnici 1991-1999; • Reforma înv. preprimar
2001;
• Reforma înv. pentru adulți 2001-2006;
• Reforma universitară 2007-2010.
Descentralizarea Sistemul a fost descentralizat rapid la începutul anilor ’90
• Administrație publică nouă – a promovat descentralizarea;
• S-a eliminat inspecția școlară și a manualelor;
• Responsabilitate sporită a școlii pentru curriculum local laolaltă cu un curriculum-cadru
național;
• Reforma finanțării – transfer al responsabilității decizionale la nivel local.
Evaluarea în învățământ Principiile evaluării:
• Evaluarea trebuie să sprijine dezvoltarea școlară;
• Evaluarea rezultatelor școlare pe bază de eșantionare – fără clasamente;
• Autoevaluarea obligatorie pentru școli și municipalități;
• Comitete de evaluare independente responsabile pentru evaluarea națională.
Politică educațională consecventă, susținută
• Finanțarea și politicile privind învățământul public au rămas relativ constante și de
durată;
47
• Încrederea în școli și profesori, condiții preliminare pentru politici consecvente,
susținute;
• Consensul privind politicile educaționale au supraviețuit recesiunii și reorganizării
administrației publice din anii ’90;
• Guverne multipartid au promovat continuitatea politicilor educaționale.
Aspecte-cheie privind învățământul obligatoriu 1. Calitate
• Curriculum cadru național ca bază pentru curriculumul în dezvoltare locală;
• Profesori foarte competenți.
2. Egalitate
• Grupe de studiu eterogene;
• Servicii de bunăstare (mese gratuite, transport școlar, sănătate, consiliere);
• Acces la continuarea studiilor.
3. Cultură a încrederii
• Școli publice locale cu autonomie;
• Cooperarea cu comunitatea locală.
4. Dezvoltare continuă
• Politici sprijinite de cercetare;
• Dezvoltarea unui model pentru evaluare.
Ce se poate învăța din experiența finlandeză?
Un ciclu motivațional pozitiv
1) Creșterea nivelului de educație a contribuit la creștere și a pavat calea către societatea
informațiilor.
2) Învățământul ca o cale a progresului social.
3) Creșterea și bunăstarea au facilitat mobilitatea socială.
Motivația pentru învățare este încă mare în Finlanda.
Învățământul pedagogic de calitate asigură învățare de calitate, dar necesită timp și răbdare.
După finalizarea învățământului obligatoriu au 3 variante de parcurs educațional:
-învățământ academic (la noi, liceu);
-învățământ vocațional (la noi, școli de arte și meserii).
-abandonarea studiilor
95% dintre elevi își continuă studiile, iar dintre aceștia 53% învățământ academic și 47%
vocațional.
Clasele pregătitoare, I, II se învață în limba finlandeză.
În clasa a III-a se introduce limba engleză. După 1 an de studiu se fac anumite discipline
în limba engleză.
În clasa a VI-a se introduce limba suedeză, iar în clasa a VIII-a, la alegere, germană, rusă,
franceză, spaniolă.
TIC în școli:
-fiecare clasă este dotată cu videoproiector, ecran de proiecție/tablă inteligentă și
retroproiector
-1 tabletă la 2 elevi
-conexiune gratuită la internet în toate școlile
Primăria are un departament care se ocupă de predare cu ajutorul IT. Sunt cîteva
persoane care se deplasează în școli și-i ajută pe profesori cu tot ce este nevoie.
Există un plan de implementare a TIC în primii ani de școală, astfel:
48
Curriculum
and
ICT development
Syllabus
and personal
development plan
In-service
training
Educational
use of ICT and
pedagogical
support
Learning
environment,
materials, software
(tools&apps)
Social networks and
community building
Equipment
Infrastructure and
support services
Sch
oo
l y
ear
3
1) new national
curriculum is taken into use,
consequences
2) ICT steering group of municipality and
ICT teams of schools
collaborate intensively
3) on-going research
of development 4) intensified
collaboration of
school administrators & principals
5) regional & national steering of
development, actions
based on facts and well-funded plans
1) updates of ICT
pararaph for development plan of
3 years
2) schools ICT strategies updated for
3 years
3) ) development discussions of
principals & teachers
on the basis of personal development
plans
1) municipal system for
contact training consolidated
2) on-going distant training
3) targeted expert training outside school
4) coaching disseminated
and expanded 5) well-funded use of
Erasmus+ and other
international training opportunities
1) ICT use in schools
on good national level, local development gaps
abolished, normal
investment on ICT in schools
2) ICT team and
principal have know-how of managing ICT
in school
3) European dimension and internationalization
are part of school’s
everyday practices 4) use of ICT and of
distant learning services belong to
teaching, studying and
learning processes of school
1) agile and flexible
use of learning platform
2) integrated digital
materials via cloud channel
3) apps & tools for all
educational purposes 4) ubiquitous use of
digital content
5) combined synchronous onsite and
live online learning
1) school is part of
municipal and regional learning networks
2) school is part of
learning networks of the EU
3) teachers are members
of colleagues networks, in networks and
communities of social
media 4) most advanced teachers
develop international
networks and communities
1) ICT equipment
corresponds to good international level
2) Developer schools:
mobile technology enables ubiquitous
and seamless use of
ICT in education, 3) BYOD is enabled,
use of devices not
dependent on the brand of device
4) mirroring screen
from device to device, BYOD
enabled
1) mobile learning
spaces enable interactive learning
sessions & seamless
virtual interaction ubiquitously
2) infrastructure of all
schools corresponds to guidelines of national
curriculum
3) infrastructure of all schools corresponds to
regional ICT strategy
4) media centres with full equipment are
available for all schools
3) help desk is
immediate during school-days,
technological support
and ICT service is sufficient
49
Sch
oo
l y
ear
2
1) Standing curriculum follow-up,
school’s own
curriculum
2) state-of-art
analysis updated
(OPEKA tool) 3) regular interaction
between ICT steering
group of municipality and ICT team of
schools
4) intensified collaboration of
school administrators
& principals 5) regional & national
steering of development, actions
based on facts and
well-funded plans
1) use of ICT paragraph in
development plan and
syllabus for next 2
years
2) school’s own ICT
strategy updated for 3 years
3) ) development
discussions of principals & teachers
on the basis of
personal development plans
1) building up municipal and regional system for
contact training
2) distant training (MOOC,
“massive open online
courses” .e.g. by European
Schoolnet EU) 3) targeted expert training
from outside
4) coaching expanded from developer schools to
others
5) Erasmus+ courses and projects are benefitted
1) Developer schools: special funding goes
on, innovations of ICT
use, strong sharing of
competences to other
schools
2) Follower schools: normal investments
3) Backward schools:
outleveling differences 4) school’s ICT
team works regularly
and is responsible for school’s development
together with principal
4) amount of distant learning increases
1) intensified use of learning platform
2)intensified
exploitance of apps &
tools and web services
in education
3) follow-up of innovations both in
development of
programs and OS 4) system for collecting
innovative ideas &
initiatives for further development
1) putting work of municipal and regional
network for training on
regular basis
2) favoring memberships
in networks and
communities of social media
3) promoting teachers to
join social networks and communities of teachers
in the Internet
4) promotion of international networks
and communities
1)Developer schools investments on smart
ICT, sharing BYOD
experiences to others,
screen mirroring from
device to device
2) Follower schools updates of mobile
technology, wifi
functionable in all learning spaces
3) updates of LTSP
1) Developer schools: wifi ubiquitous in
school, equipment up
to industrial standards
2) Follower schools:
wifi expansion, fibre
connections if possible 3) ) media center gives
support to schools
4) ensuring fast help desk services and
technological support
of municipal and/or regional ICT service
Sch
oo
l y
ear
1
1) regular follow-of national curriculum
and of new ICT
methods 2)consolidation of
ICT team of school
3) consolidation of ICT team of
city/municipality
4)personal development plans of
school administrators
& principals 5) regional & national
steering of
development 6) dissemination of
research results,
consequences, action
1) ICT paragraph for development plan
2014-15
2) school’s own ICT strategy updated for
2015-18
3) development discussions of
principals & teachers
on the basis of personal development
plans
1) developing municipal and regional contact
training (training of
trainers, in-house training, digital apprenticeship in
classroom)
2) targeted training courses out of school
3) coaching in developer
schools 4) Erasmus+ training
courses
1) Developer schools get special funding,
share competences to
other schools 2) Follower schools:
normal funding
3) Backward schools: extra funding continues
4) ICT team of schools
(steered by municipal/city steering
group) creates
paragraph for schools syllabus and school’s
3-year ICT strategy
5) improvements in distant learning
opportunities
1) use of new learning platform consolidated
2) proper apps& tools
introduced 3) services of digital
learning ecosystem are
exploited 4) OS & other
programs updated for
smart use of ICT
1) development of municipal and regional
network for training
2) promoting schools to join social media
networks and net
communities of education 3) domestic networks and
communities of teachers
(STEM, foreign languages etc.) are made
better known
4) international networks and communities of
teachers are made better
known
1) Developer schools: tablets, smart phones,
laptops, hybrids to
enable innovative use of ICT in education,
testing BYOD
2) Follower schools: mobile devices on
basis of good
practices, learning environments to
correspond the actual
needs of ICT use 3) wireless learning
environments based
on LTSP system, new devices
1) Developer schools: Fibre connection to
school, wifi in most
spaces 2) Follower schools:
wifi spaces, fibre
connection where possible
3) Backward schools:
4 g networks tested 3) media centre in
municipal library with
enough desktop computers
4)intensified
pedagogical and technological support
of municipality and
region according to the needs of ICT use
50
Sch
oo
l y
ear
Zer
o
1) New curriculum
preparation, follow
up, participation
2) instructions for
ICT team of school
3) ICT steering group of municipality
4) development
discussions of school administrators &
principals
5) regional & national steering of
development
6) State-of-art investigation and
research
Curriculum
and
ICT development
1) ICT paragraph in development plan
school-year 2013-14
2) Own ICT plan of
school 2014-2017
3) personal ICT
development plans 4) development
discussions
Syllabus
and personal
development plan
1) Contact training (own or neighboring school
2) In-service training
offered by KUUMA
consortium
http://www.peda.net/veraja/
jarvenpaa/tvt/taydennyskoulutustarjotin/alueellisetkoul
utukset
3) piloting events for coaching
In-service
training
1) Developer schools (one primary,one
secondary, one upper
secondary ) additional
input
2) Follower schools
(comprehensive, primary schools)
normal input
3) Backward schools: additional input to
outlevel differences
4) ICT team of school for working according
instructions
Educational
use of ICT and
pedagogical
support
1) Learning platform of KUUMA – first use in
advanced schools
2) web materials into
use in teaching
(KUUMA and other)
3) Web2.0, Social media, apps&tools
taken into use
4) functionality of LTSP with Android,
Win8 and Apple tools
clarified
Learning
environment,
materials, software
(tools&apps)
1) schools take part in training events of
KUUMA learning
network (tray for
trainings, contact training,
coaching)
2) pilot schools for coaching and
development of learning
environment 3) knowing Social media
networks and
communities in FB, LinkedIn, twitter)
4) knowing networks of
net communities of different learning areas
5) knowing international learning networks and
communities
Social networks and
community building
1)Developer schools: tablets, active boards,
interactive data
projectors,
experiment smart
phones of students,
webcams&headsets for video sessions,
2)Follower schools:
document cameras, data projectors,
mobile devices
3) LTSP server updates, validation of
of compatibility of
mobile devices in LTSP
Equipment
1) Developer schools: fiber connection,
WLAN/Wi-fi
2) Follower schools:
faster connections,
WLAN
3) problems of learning vs admin network to be
solved
4) IVT team responsible for contact
between pedagogical &
technological support of municipality and
technological support
of regional service 5) pedagogical &
technological support of municipality
Infrastructure and
support services
51
Sistemul de învăţământ finlandez, recunoscut ca fiind cel mai bun din lume, va cunoaşte în
următorii ani una dintre cele mai radicale reforme prin care materii clasice precum matematica sau
istoria vor fi eliminate şi înlocuite cu studiul unor teme sau fenomene. Promotorii acestei idei spun
că schimbarea reprezintă de fapt o adaptare a educaţiei la felul în care a evoluat lumea în care trăim,
în condiţiile în care pentru finlandezi principala menire a şcolii este de a-i pregăti pe copii pentru
viitor. Asta în timp ce în România, educaţia rămâne un domeniu subfinanţat, în care nu s-a găsit
încă o strategie coerentă pentru simplificarea programelor şi în care manualele digitale, impuse de
noile realităţi sociale, au reprezentat o adevărată piatră de moară pentru oficialii de la minister.
Cu un sistem de învăţământ în care 93% dintre absolvenţii de liceu promovează examenul de
bacalaureat, în care peste 65% dintre liceeni ajung la facultate şi în care doar 10% dintre cei care îşi
doresc să devină profesori ajung la catedră, Finlanda nu se culcă pe lauri şi devine prima ţară care
face pasul următor: adaptează educaţia la realităţile lumii în care trăim. Astfel, în anii următori, în
orarul elevilor din Finlanda nu vor mai apărea materii precum literatură, geografie, matematică sau
istorie, ci teme sau fenomene.
De exemplu, un adolescent care urmează cursurile unei şcoli profesionale ar putea urma
lecţii pentru a deveni ospătar care vor include elemente de matematică, comunicare şi scris, precum
şi limbi străine pentru a-i putea servi şi pe clienţii străini. Pe de altă parte, elevii de la liceele
teoretice vor aborda teme ample cum este, de exemplu, Uninea Europeană, care va combina
elemente de economie, istorie (a ţărilor membre), limbi străine şi geografie.
Sistemul de educaţie de la care toate ţările europene, inclusiv România, vrea să înveţe a
început deja aceste schimbări şi le aplică progresiv pentru ultimele clase de liceu, în Helsinki. “Ceea
ce tocmai am început va fi o schimbare radicală a sistemului de învăţământ din Finlanda”, spune
Liisa Pohjolainen, una dintre coordonatoarele acestui proiect de reformă.
“Ceea ce avem nevoie acum este un altfel de educaţie care să-i pregătească pe oameni pentru
viaţa profesională. Tinerii folosesc în acest moment computere destul de performante. În trecut,
băncile aveau o mulţime de funcţionari care făceau calcule, lucru care s-a schimbat total astăzi. Prin
urmare trebuie să facem schimbari în educaţie care sunt necesare industriei şi societăţii moderne”, a
explicat Pasi Silander, directorul de dezvoltare al oraşului Helsinki.
Înlocuirea materiilor clasice nu este însă singura modificare. Reforma vizează şi
“desfiinţarea” sălii de clasă tradiţionale în care elevii stau în bănci pasivi, ascultându-şi profesorii şi
aşteptând să li se pună întrebări. În anii următori se va pune în practică o abordare care pune mai
mult accent pe colaborarea dintre profesori şi copii, care vor lucra în grupuri mici pentru a rezolva
diverse probleme prin care îşi vor îmbunătăţii abilităţile de comunicare.
„Chiar trebuie să regândim educaţia şi să reconfigurăm sistemul astfel încât să-i pregătească
pe copiii noştri pentru viitor, având aptitudinile de care este nevoie astăzi şi mâine. Există şcoli în
care se predă după metoda veche ceea ce era în beneficiul societăţii la începutul anilor 1900, dar
nevoile nu mai sunt aceleaşi şi avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul 21”, susţine şeful
Educaţiei din Helsinki.
Schimbarea sistemului de învăţământ, o provocare pentru profesori Să devii profesor în Finlanda nu este deloc uşor. Doar 10% dintre cei care îşi doresc acest
lucru reşeşesc să ajungă la catedră. Unul dintre principiile sistemului de învăţământ finlandez este
pregătirea foarte bună a cadrelor didactice, astfel că educatorii care predau la grădiniţă trebuie să fie
absolvenţi de studii superioare, iar cei care predau la şcoală trebuie să aibă neapărat masterat de doi
ani, în care cursurile de pedagogie şi psihologia copilului ocupă un loc central.
52
Schimbările care vizează sistemul de educaţie va fi o provocare şi pentru ei, obişnuiţi până
acum să se concentreze pe o materie anume. Oficialii de la Helsinki încearcă să-i stimuleze să
adopte această nouă viziune prin acordarea unui stimulent la salariu.
În prezent, aproximativ 70% dintre profesorii de liceu din Helsinki sunt instruiţi pentru a
adopta noua abordare. Oficialii spun că este destul de greu să-i convingi pe profesori să facă acest
pas, dar cei care au făcut-o deja spun că nu mai pot da înapoi.
Până în 2020, în toate şcolile din Finlanda se va preda după noua metodă Noile metode de predare au fost deja aplicate sub diverse forme în ultimii doi ani, iar datele
preliminare arată că ele sunt benefice pentru că rezultatele elevilor s-au îmbunătăţit.
Şcoliile din Finlanda au fost obligate să introducă cel puţin o dată pe an o perioadă în care să
fie aplicată noua metodă de predare, lucru care în şcolile din Helsinki s-a întâmplat chiar de două
ori pe an. Proiectul reformei va fi publicat până la sfârşitul acestei luni, iar până în 2020, în toate
şcolile din Finlanda maniera de predare va fi schimbată.
Cum arată o oră de curs într-o şcoală în care se predă după noua metodă Este o oră de limba engleză, dar pe tablă este o hartă a Europei continentale. Elevii trebuie
să potrivească condiţiile meterologice cu ţările de pe tablă. De exemplu, astăzi este soare în
Finlanda, dar ceaţă în Danemarca. Prin această activitate, copiii combină limba engleză cu
geografia.
“Vrem ca elevii să înveţe într-o atmosferă sigură, fericită şi relaxată”, spune directorul unei
şcoli din Helsinki unde învaţă 240 de copii şi care a adoptat deja noua metodă de predare.
Formula de succes a unui sistem de învăţământ eficient Rezultatele elevilor din Finlanda – locul 3 la testele PISA la care au participat 65 de ţări, rată
de promovare a examenului de bacalaureat de peste 90%, peste 65% dintre absolvenţii de liceu
merg la facultate – vorbesc de la sine despre un sistem eficient de învăţământ de la care toate statele
europene, inclusiv România, vor să înveţe. Din păcate, sistemul de educaţie autohton este foarte
departe de ceea ce se întâmplă în Finlanda, iar acum că exista o nouă reformă, va fi şi mai departe.
Educaţia din România este în prezent subfinanţată, iar performanţele elevilor, atât ale celor de
gimnaziu, cât şi ale celor de liceu sunt foarte slabe. La testele PISA, România s-a clasat pe locul 46
din 65 de ţări participante, iar când vine vorba de bacalaureat sau Evaluare Naţională, doar unul din
doi elevi reuşesc să obţină o notă de trecere. Una dintre dintre cauzele acestor rezultate este şi
programa încărcată pe care oficialii din minister tot promit că o vor simplifica. O altă problemă a
sistemului de învăţământ românesc o reprezintă resursa umană atrasă. Salariile foarte mici, de 900 -
1.000 de lei pentru debutanţi, fac din învăţământ un domeniu neatractiv pentru studenţii foarte buni
care se reorientează pentru că vor salarii mai mari.
În Finalanda, lucrurile sunt total diferite. Reforma sistemului de învăţământ finlandez a
început în urmă cu 40 de ani, dar metodele au fost mereu îmbunătăţite şi adaptate la evoluţia
societăţii. În Finlanda, învăţământul este gratuit pentru cei care optează pentru sistemul de stat,
indiferent că vorbim de sistemul preuniversitar sau universitar. Curricula naţională este mai degrabă
orientativă, există un singur test naţional, iar profesori ajung numai cei mai buni studenţi, această
meserie fiind foarte apreciată şi mai bine plătită decât în cazul altor categorii sociale (salariile sunt
între 2.000 şi 6.000 de euro). Relaţia dintre profesori şi elevi se bazează pe comunicare deschisă şi
pe colaborare. Orele de curs sunt puţine, scurte (45 de minute) şi eficiente, iar temele pentru acasă
nu depăşesc 30 de minute. Elevii pot alege, încă din şcoala primară, materii opţionale în funcţie de
aptitudinile şi pasiunile lor.
Un sistem bine gândit poate face dintr-un elev obișnuit, unul excepțional.
53
Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ.
Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la
testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales
modul cum aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează consecvent pe primele locuri la
testările educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe explicații pentru aceste
performanțe.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza
masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a ceea ce avea să
devină cel mai performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au prins rapid și populația
finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în educație. În prezent,
învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din bugetul de stat.
Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani.
Guvernul a hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel fonduri
importante educației, cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educațional. Iar
acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul socio-
economic din care aceștia provin. Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală
„comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani.
Primul lucru care s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este o
școală finanțată de stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și
disponibilă pentru toți, dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe.
Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-
economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și trebuie să
aibă aceleași șanse la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai
proaste. Nu există învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele
private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.
Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același
tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale nu
studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase
normale, indiferent dacă au handicapuri grave.
„Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei
mai buni, de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg, un
educator celebru în Finlanda. „Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe competiție.
Dacă e să ne întrecem cu cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni decât
suedezii. Pentru noi asta e suficient.”
În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.
În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează
performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să
ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui
cadru didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor
este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu oricine poate intra în sistem. În
Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.
Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea
Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de
angajare.
În Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale, nici măcar când faci o
facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport gratuit
54
dacă locuiesc la mai mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit,
nutritiv și cu multe feluri de salate și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază, școala are
obligația de a oferi o gustare elevilor.
Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când
susțin singurul examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense și,
mai ales, foarte participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul critic
înaintea memorizării mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de
aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se
concentrează pe experimente ştiinţifice.
În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei au
obţinut cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la matematică şi
apetitul pentru lectură.
Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze elevii.
Sistemul educativ este foarte bine gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare
procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează
liceul. În același timp, diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai mică din
lume.
Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest lucru
este valabil pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un program
de educație continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori format în
familie, consolidat în școală, pus apoi în slujba țării.
Exemplu de bune practici – Vantaa, Filanda
Conducerea școlii:
1 director și
1 director asistent,
1 director adjunct și
1 coordonator IB,
cu responsabilități foarte clare.
CA este compus din:
-director
-5 profesori
-reprezentantul elevilor
Ședințele CA se organizează la fiecare 2 săptămâni. Totul este pe site-ul școlii pentru
transparență.
Pe parcursul celor 3 ani de liceu, 1 elev trebuie să parcurgă 75 de cursuri. Dintre acestea:
-47 – 51 sunt cursuri obligatorii
-10 cursuri opționale la nivel național
-restul sunt opționale la nivelul școlii
1 an școlar are 5 perioade a câte 38 – 40 de zile/ 3 lecții a câte 75 minute pe săptămână.
Repartizarea celor 75 cursuri din perioada liceului este la latitudinea elevului.
La fiecare curs se evaluează elevii săptămânal.
SALARIILE PROFESORILOR
-profesor debutant –3000€
-5 ani vechime – 6%
-8 ani vechime – 3%
55
-10 ani vechime – 10%
-15 ani vechime – 4%
-20 ani vechime – 6%
→ un profesor cu ceva vechime și număr minim de cursuri – 3870€
PROGRAMUL ZILNIC AL DIRECTORULUI
În școală/birou:
-între 07.50 – 15.10 sau 08.50 – 16.10
Concediu:
-între 30 și 38 zile, în funcție de vechime
-luna iulie și în timpul vacanțelor școlare
EVALUARE
Conducerea unităților de învățământ este evaluată în fiecare aprilie.
Profesorii și activitatea comisiilor se evaluează în fiecare mai
Evaluarea constă în discuții privind activitatea desfășurată.
Directorul:
-nu asistă la lecții
-nu evaluează profesorii pentru că aceștia sunt foarte bine pregătiți și știu ce au de făcut.
Cum răspunde Școala Gimnazială Jokiniemi la nevoia de susținere a elevilor:
Date statistice:
3 clădiri
690 elevi
de la clasa I la clasa a IX-a, 28 clase de elevi
7 clase pentru copii autiști sau cu dizabilități
56 profesori
45 profesori de sprijin
Reguli generale:
Școala reprezintă locul de muncă pentru multe persoane, pentru copii și adulți, deopotrivă.
Oricine are dreptul să lucreze în liniște și siguranță, să ofere și să primească ajutor.
Când toată lumea respectă drepturile și proprietatea comună, școala este un loc de muncă
bun pentru toți.
3 niveluri de suport
Suport general
predare remedială
asistență din partea elevilor
evaluări orale
predare diferențiată
învățarea prin cooperare
cooperarea cu părinții
Asistență crescută + profesori pentru elevi cu nevoi speciale (part-time)
Propuneri de îmbunătățire a calității educației în Liceul cu Program Sportiv
Slatina
-dotarea tuturor sălilor de clasă cu videoproiector + laptop/ tablă inteligentă
56
-conexiune gratuită la internet în fiecare școală pentru cadrele didactice și elevi
-stabilirea foarte clară a responsabilităților pentru fiecare funcție/persoană și
responsabilizarea acestora pentru a și le îndeplini
-existența/înființarea unor cabinete/birouri pentru profesori pe discipline/arii curriculare;
acestea nu vor fi niste depozite de materiale didactice, ci niște locuri unde își vor petrece orele
libere, vor corecta lucrări/proiecte, se vor întâlni și vor discuta probleme legate de disciplinele pe
care le predau
-introducerea studierii anumitor discipline în limbi străine de circulație internațională; ex. -
matematica în limba engleză, educația civică în franceză etc.
-creșterea ponderii opționalelor în planul cadru pentru liceu, astfel încât elevii să studieze
disciplinele care-i interesează cu adevărat, cele spre care s-au orientat pentru studiile universitare;
-regândirea activităților extrașcolare și extracurriculare astfel încât acestea să servească
interesele copiilor și atingerea scopurilor educaționale;
-înființarea unei clase remediale pe fiecare serie; aici vor merge elevii cu rămâneri în urmă
la disciplinele la care se susțin examene naționale din celelate clase; se va lucra cu ei exclusiv la
aceste discipline și se vor întorce în clasele lor după o lună, două sau trei când rămânerile în urmă
vor fi recuperate
-schimbarea modului în care profesorii sunt asistați, pe diverse tematici; deplasarea în școli a
persoanelor resursă pe diverse teme - utilizarea mijloaceloer IT, sprijin pentru lucrul cu elevii cu
dificultăți de învățare etc.
Concluzii
1. Copiii finlandezi nu merg la școală până nu împlinesc vârsta de 7 ani
2. Comparativ cu alte sisteme educaționale, aceștia nu primesc teste, evaluări sau teme
pentru acasă decât foarte rar sau atunci când devin adolescenți
3. Copiii nu primesc niciun fel de calificativ în primii 6 ani de școală.
4. Există doar un singur test standardizat obligatoriu în Finalnda pe care elevii îl susțin la
vârsta de 16 ani
5. Toți copiii, inteligenți sau nu, învață împreună în aceleași clase
6. Finalnda alocă cu 30% mai puțini bani pentru fiecare elev față de Statele Unite
7. 30% dintre copii primesc ajutor suplimentar în primii nouă ani de școală
8. 66% dintre elevi urmează studii superioare – cel mai mare procent din Europa
9. Diferența dintre cele mai slab și cel mai bun elev este cea mai mică din lume
10. La orele de știință participă maxim 16 studenți o dată pentru ca fiecare să poată urma
experiențe practice la fiecare curs
11. 93% dintre elevi sunt absolvenți de liceu
12. 43% dintre absolvenții de liceu urmează școli profesionale
13. Elevii de școală primară au 75 de minute de pauză pe zi, comparativ cu 27 de minute în
Statele Unite
14. Profesorii petrec doar 4 ore pe zi în sala de clasă și alocă 2 ore pe săptămână pentru
„dezvoltare profesională”
57
15. Finalnda are cam același număr de profesori ca și orașul New York dar mult mai puțini
studenți (600,000 comparativ cu 1,1 mil. în New York
16. Sistemul de învățământ finlandez este 100% finanțat de stat
17. Toți profesorii finlandezi trebuie sunt absolvenți de masterat, acesta fiind 100%
subvenționat de stat
18. Curricula națională are doar caracter orientativ
19. Profesorii sunt selectați din primii 10% dintre absolvenți
20. În 2010 au fost 6,600 de aplicanți pentru 660 de posturi la școala primară
21. Salariul mediu pentru un profesor debutant în Finlanda era în 2008 de $29,000 pe an
(comparativ cu $36,000 în Statele Unite)
22. Totuși, profesorii cu 15 ani de experiență pot avea un salariu mai mare și cu 102% mai
mare decât un debutant
23. Nu există salariu de merit sau prime
24. Profesorii au același statut social și profesional ca și medicii sau avocații
25. Conform unui studiu internațional comparativ din 2001, copiii finlandezi s-au situat pe
primele locuri la științe, citire și matematică
Bibliografie
1. Mariana Momanu, Curente şi orientări în pedagogia contemporană, Editura
Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi
2. Mică enciclopedie de geografie LAROUSSE, editura Lider, Bucureşti 1997
3. Dicţionar Enciclopedic, volI, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996
4. Site-uri internet: http://www.studentie.ro/scolile _de_ meserii_din Finlanda,
5. http://tribuna invatamantului.ro
6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda
7. http://www.sibiujobs.ro/06utile_stire.php
8. http://www.tribunainvatamantului.ro/invatamantul-finlandez/
58
CAPITOLUL V
PLAN DE DEZVOLTARE SI ACTIUNE PERSONALA
Planul de dezvoltare și acțiune personală – PDAP este un instrument care facilitează
demersul de dezvoltare personală și profesională a cadrelor didactice cu acțiuni pe termen scurt și
lung. Priorități Abilități Competențe
curente
Competențe
țintă
Oportunități
de
dezvolatre
Criterii de
apreciere a
succesului
Termene Dovezi
1.
2.
Pentru a fi o reușită PDAP trebuie să urmeze pașii de mai jos :
Lista de acțiuni
Stabilirea scopului sau direcției de acțiune
Identificarea nevoilor de dezvoltare
Identificarea oportunităților de învățare
Elaborarea PDAP
Dezvoltarea efectivă
Înregistrarea rezultatelor
Evaluarea și revizuirea PDAP
http://www.managers.org.uk/knowledge-bank/personal-development-planning
59
CAPITOLUL VI
DEZVOLTAREA OFERTEI EDUCATIONALE PRIN NOI CURRICULA
Predarea și învățarea limbilor străine
Aceasta este o țintă strategică a școlii noastre care derivă din interesul acordat de către
comunitate și familie pentru dezvoltarea competențelor elevilor de comunicare în cel puțin o limbă
străină. Având în vedere politica lingvistică europeană care promovează învățarea și cunoașterea a
cel puțin două limbi străine de circulație, dar și necesitatea dobândirii competențelor de comunicare
ale elevilor necesare pentru participarea activă la proiecte europene/internaționale, continuarea
studiilor într-o altă țară, prezența societăților multinaționale, etc. școala noastră acordă o importanță
crescută studiului limbilor străine încă de la nivelul învățământului primar: predarea limbii engleze
și/sau franceze de la clasa pregătitoare, predarea limbii franceze de la clasa a III-a (limba franceză
nu a mai fost predată la nivelul primar de 8 ani). În urma analizei de nevoi se constată că există o
mare nevoie de formare a profesorilor de limbi străine pentru învățământul primar.
Obiectivele sunt:
Utilizarea unor metode experimentale hands-on în predarea limbilor străine
Introducerea tehnicilor și instrumentelor TIC la clasele primare
Explorarea tehnicilor de motivare și încurajare a elevilor de a învăța și utiliza o limbă străină
încă de la vârsta de 4-9 ani
Utilizarea tehnicilor de animare a clasei, învățarea prin cântec, joc etc.
Nou curriculum inovativ/metode educaționale/dezvoltarea cursurilor de formare
Școala noastră trebuie să crească calitatea actului educațional și să eficientizeze modul în care
exploatează resursele materiale pe care le deține (organizarea sălilor de curs, utilizarea
laboareloarelor TIC/AeL, etc.) printr-o dezvoltare inovativă și creșterea gradului de utilizare a
metodelor digitale în practica educațională curentă pentru a deveni mai competitivă. Școala noastră
se confruntă cu două probleme legate de curriculum-ul național care au impact asupra rezultatelor
învățării. În primul rând conținuturile de la disciplinele din aria curriculară ”Matematică și științe”
care sunt prezentate într-o manieră învechită și neatrăgătoare, rezultatele la aceste discipline, în
special la examenul de Evaluare Națională la disciplina matematică fiind foarte slabe. În al doilea
rând, există mulți elevi care provin din familii dezavantajate social și care sunt reticenți în a
participa la programe extrașcolare. Pentru ameliorarea/rezolvarea acestor probleme intenționăm să
construim o ofertă educațională de calitate caraterizată prin:
Creșterea gradului de utilizare al metodelor digitale în predare – învățare – evaluare;
Imbunătățirea metodelor de predare cu accent pe motivare, creativitate, implicare activă,
lucru diferențiat;
Creșterea gradului de utilizare a modelelor exeperimentale;
Dezvoltarea proiectelor de învățare activă prin activități non-formale, extrașcolare.
Oferta Liceul cu Program Sportiv Slatina a fost actualizată prin introducerea unor noi curricula sub
forma CDS, cercuri ale elevilor sau proiecte eTwinng.
60
Tip curricula Disciplina Curricula
Curriculum la Decizia Școlii
Aprobare ISJ Olt
Matematică Recapitulare cu ajutorul noilor factori de
comunicare, clasa a VIII-a
Fizică Educaţia pentru dezvoltarea durabilă în
sec. XXI, clasa a VI-a
Bilogie Invatam interdisciplinar – Biologia si
informatica, clasa a VII-a
Limba franceză France – contée, clasa a VI-a
Le Francophile, clasa a V-a
Limba și literatura
română
Problemele lumii contemporane oglindite
in planul literaturii, clasa a VII-a
Învățământ primar -
matematica
Unu, doi, trei – joaca-te cu noi!, Clasa
Pregătitoare
Cercuri ale elevilor
Avizare unitatea școlară
Limba engleză Songs and Games, clasa a IV-a
Limba engleză Using computers & expoiting the internet,
clasa a IV-a
Matematica Cerc Matematic, clasa I
Socio-umane Gestul tau conteaza: protejeaza, respira,
ocroteste, clasa a XI-a
Proiecte eTwinning Limba franceză On joue ensemble! Clasaa VII-a, 2015-
2016
Un journal de l’explorateur, clasaa VI-a,
2016-2017
Ma vie et moi, clasa a VIII-a, 2016-2017
Limba engleză I say what I feel, clasa a VI-a, 2015-2016
Învățământ primar All the worlds a stage - drama - my way
to practice English and get to know
European cultures, 2015-2016
Fizică Renewable energy! clasa a VIII-a, 2015-
2016
Fizica Let’s take care of our Planet, clasa a VI-a,
2016-2017
61
AUTORII
CAP.I – PLAN EUROPEAN DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ – Cristina MIHUȚ,
Virginia GHIRĂ
CAP. II – FORMAREA DE COMPETENTE NOI, LUCRUL ÎN ECHIPA SI ADMINISTRAREA
TIMPULUI – Ionel Gabriel DUMITRESCU
CAP.III – PREGĂTIREA PROPUNERILOR SI MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE
PARTENERIAT STRATEGIC ERASMUS+ – Simona Ancuța PETRESCU
CAP.IV – CRESTEREA CALITATII EDUCATIEI SI BENCHMARKING – Mirela Maria
PARASCHIV
CAP.V – PLAN DE DEZVOLTARE ȘI ACȚIUNE PERSONALĂ – Cristina MIHUȚ
CAP.VI – DEZVOLTAREA OFERTEI EDUCAȚIONALE PRIN NOI CURRICULA – Cristina
MIHUȚ
COORDONATOR: Cristina MIHUȚ, Virgina GHIRĂ
62
CUPRINS
ARGUMENT........................................................................................................................................3
CAP.I – PLAN DE DEZVOLATRE EUROPEANĂ ..........................................................................4
CAP. II – FORMAREA DE COMPETENTE NOI, LUCRUL ÎN ECHIPA SI ADMINISTRAREA
TIMPULUI.........................................................................................................................................13
CAP.III – PREGĂTIREA PROPUNERILOR SI MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE
PARTENERIAT STRATEGIC ERASMUS+....................................................................................32
CAP.IV – CRESTEREA CALITATII EDUCATIEI SI BENCHMARKING...................................41
CAP.V – PLAN DE DEZVOLTARE ȘI ACȚIUNE PERSONALĂ.................................................58
CAP.VI – DEZVOLTAREA OFERTEI EDUCAȚIONALE PRIN NOI CURRICULA..................59
AUTORII............................................................................................................................................61
CUPRINS...........................................................................................................................................62
