Maica Mateea - Calatoria Mea Plina de Peripetii in Cautarea Adevarului

5/9/2018 Maica Mateea - Calatoria Mea Plina de Peripetii in Cautarea Adevarului

http:///reader/full/maica-mateea-calatoria-mea-plina-de-peripetii-in-cautarea-adeva

Maica Mateea (O ssw ald)Calatoria mea plina de peripetii

I n cau tarea Adevaru lu i (I)- cum a descoperit 0 ca lugarita romano-ca to lica

p lin ata te a Adeva ru lu i in B iserica O rtodoxa -

Copilaria ~iadolescenta

M-am nascut in 1961 din parinti pro-testanti intr-un orasel din sudul Germaniei.Locuiam intr-o suburbie ce fusese mai inain-te 0 comuna de sine statatoare, dar mai apoi afost integrata orasului,

Parintii mei credeau in Dumnezeu, darnu erau credinciosi practicanti - de pilda, numergeau niciodata Duminica la biserica, nu nerugam, eel putin nu impreuna sau inainte demese, iar despre subiectul "Dumnezeu" nu sevorbea la noi in casa,

Totusi, in casa bunicilor mei traia 0batra-na diaconita evanghelici, care fusesein tinereteeducatoare de gradinita. Era pentru mine cao lumina. De fiecare data cand imi vizitam

bunicii, rna foloseam de prilej ca sa "dispar" sis-o vizitez. Ea vorbea mereu despre Iisus, des-pre minunile Sale, despre cum a ajutat-o inmai multe randuri ~i in felurite chipuri, des-pre rai, ceruri ~iingeri. ~i se ruga imprcuna cumine. Timpul alaturi de ea parea sa curga apde repede! Ma intristam de fiecare data candauzeam un glas ci rna striga: "Dar pe unde esti?Vino repede!" Bunicii mei nu se bucurau cipetreceam ap multa vreme alaturi de "matupcea pioasa",

Intr-o seara, cand aveam patru sau cinciani, statearn intinsa in pat gandindu-mace groaznic de obositor trebuie sa fie pen-tru Dumnezeu Tatal ci nu se poate odihni.Trebuie mereu sa stea treaz, ca sa se ingrijeascide oameni ~i sa aiba grija sa nupateasca ceva



rau. l-am facut tot soiul de propuneri, de pil-da sa mai fad schimb cu Fiul sau cu ingerii. Incele din urma, i-am spus ca-mi doresc foartemult sa-L ajut ~inu m-ar deranja deloc s-o fac,chiar dad ar trebui sa stau treaza toata noap-tea, acum ~iin alte da~i,ca sa-i ajut pe oameni.Pe de 0 parte, toate gandurile astea erau foar-te copilaresti, dar pe de alta parte credeam inele ~i nu le-arn uitat niciodata, chiar dad inanii ce au urmat s-au pierdut cu totul in amin-tire. Apoi am inceput scoala~i am devenit ocupata cu altelucruri.

Bineinteles, nu rn-a in-doit niciodata de existenta luiDumnezeu, dar El n-avea nicio insemnatate pentru mine~i pentru viata mea. Era ca~i cum ar h fost doua lucruridespartite, fara nici 0 legaturaunul cu celalalt, Toata adolescenta mea a fostintiuentata de faptul d mi-am dorit mereusa fiu precum ceilalti (lucru pe care nu l-amizbutit niciodara, fiindca am fost totdeau-na marginalizatii, poate din pricina infa~i~ariimele exterioare mai putin atragatoare). Am in-cercat tot ce faceau ceilalri, fumam, mergeamseara la baruri, fumam marijuana, ascultammuzica rock etc. Am devenit parte a grupu-lui, dar e de la sine inteles ca marea parte atimpului sedeam singura intr-un coif ~inu rna"potriveam" oricat a~h incercat.

Rapita de dragostea dumnezeiascaPe cand aveam ~aptesprezece ani, in

viata mea s-a petrecut 0 schimbare insemna-ta. Avusesem dintotdeauna 0 mare dragoste

pentru muzici, Cantam la cateva instrumentesi, mai apoi, mi-am dorit sa studiez rnuzi-ca. Cineva i-a dat mamei mele doua bilete laun concert. Era yorba de "Patimile dupa SfMatei" de Johann Sebastian Bach - Patimilelui Hristos potrivit Evangheliei dupa SfantulMatei, din Scriptura. Concertul era programatin Vinerea Mare.

Protestantii nu au 0 liturghie anume inSaptamana Mare, a~a d atunci au loc niste

asa-numite "concerte religi-oase", astfel incat oamenii sapoate merge la ele pentruconremplatic ~i pace launtri-d. Concertul a durat trei ore~ijumatate. Nu pot explica ces-a intamplat in mine. SfantaEvanghelie, impreuna cu rnu-zica captivanta, m-au atinsadanc ~i mi-au miscat inima

(am citit din intarnplare despre ceva asemana-tor in biograha Parintelui Serahm Rose). Amfost atinsa, rnarcata si coplesita de dragostealui Iisus Hristos, Care a murit jerttindu-Se pecruce pentru noi ~i pentru pacatcle noastre.Aceasta dragoste a devenit pentru mine in aceaclipa 0 realitate, ~i rn-a umplut in intregime.Nu stiu cat am stat plangand in biserica, Stiamdoar un singur lucru: d vreau sa fiu un raspunsla aceasta dragoste. Era foarte limpede in inimamea. Mai tarziu rn-am intrebat de ce mi-arnzis: "Vreau sa hu un raspuns la aceasta dragos-te" si nu "Vreau sa dau un raspuns la aceastadragoste". N-am inteles, dar pare sa aiba to-tusi 0 insemnatate. Din acea zi, viata mi s-aschimbat. In ziua urrnatoare mi-arn cumparato Biblie.Am atarnat 0 cruce in camera mea ~iin loc samerg searaprin localuri, citeam Sfanta



IBm ........TII'r.1 F A . M . . I L . I A . . . . ~ .L U , l U l I J ORTODOXAScriptura ~irna rugam. Mai apoi m-am hotardtsa rna apuc de studiul muzicii bisericesti,

Protestantism sau .Biserica"Romano-Catolica?

o prietena a mea canta temporar la orga incomunitatea unei biserici "catolice" din orasulnostru. Intr-o seara de sambata, ne-am in~elessa 0 a~tept in afara bisericii, ca sa putem plecaimpreuna. Din gre~eala, am ajuns cu 0ora maidevreme, a~a ca m-am horarat sa urc cu ea labalcon ~isa urrnaresc de sus liturghia, in loc saa~tept in afara bisericii. Era cumva deosebita deliturghia stiuta de la biserica evanghelid. Eraoarecum mai mult legata de lumea cea de sussi m-a impresionat. De atunci n-arn mai avutpace ~i rni-am dorit sa descopar ce anume rnamiscase. Multa vreme am mers la missa cato-lid intr-o biserica romano-catolica in serile desambata ~i la liturghia "Bisericii" Evanghelicein diminetile de Duminica. Cea dintai ince-pea sa rna atraga tot mai rnult. In "Biserica"Evanghelica imi lipsea transcendenta; rni se pa-rea a fi un lucru plasmuit de om, care aduce[aolalta oameni cu un interes comun, in spe-~aDumnezeu. In "Biserica" Rornano-Catolicasimteam ceva mai transcendent. Ceva mai in-alt parea sa-i uneasca pe oameni, ceva diferitde ce se inrampla intr-un club sau alta adunarepe baza unor interese omenesti obisnuite. Inoctornbrie 1982 am devenit rornano-catolica.

Privind astazi la toate cele intdmplate, nupot decat sa dau din cap pentru cii am fost asade oarba, Am hotarat sa sarbatorim cu 0 .Ii-turghie" de casa, intr-o atmosfera familiala.Celebrarea nu s-a facut la biserici, ci in sufra-geria casei preotului. Am putut alege citirea40

din Evanghelie ~i in loc de predica am facutun schimb de ganduri in privinta fragmen-telor scripturistice pe care [e alesesem standpe canapea. Aceasta a fost "liturghia cuvan-tului", Pentru celebrarea euharistiei, ne-arna~ezat in jurul mesei din sufragerie, care slujeasi de altar. Desi am rostit impreuna cu ceilaltiCrezul, nimeni nu mi-a cerut sa marturisescurrnatoarele: "Cred ~i marturisesc tot ceea cecrede, invata ~i propovaduieste Sfanta BisericaCarolica". (Mi-am dat seama de acest lucruabia dupa 24 de ani, cand cineva mi-a spus:"Nu poti parasi pur ~i simplu Biserica noastra,deoarece ai facut aceasta marturisirel").

In cautarea manastirii mele

Intr-o zi, in sala de asteptare a unui doc-tor, pe cand frunzaream un ziar, am dat pesteun articol despre 0 manastire benedictina.Acest lucru mi-a starnit interesul! Paate ciacesta era raspunsul la indoielile mele existen-tiale, Crezusem c a rnanastiri au existat daarin Evul Mediu. Dupa cum am mai zis, trai-sem "intr-o zona evanghelica, in care nu eraumanastiri. Ziua urmatoare am sunat sa intrebdad era pasibil sa ii vizitez. Raspunsul a fastunul afirmativ ~iam a~teptat fericita saptamanila rand zilele de vacanta pe care urma sa le



' ' C' . *..~

petrec acolo. Am rarnas profund impresiona-ta de tacerea, slujba ceasurilor, in cadrul careiamaicile se adunau la fiecare trei ore in biserica,lucrul manual ~i perioadele repetare de zi cuzi in care i~i puteai aila linistea sufleteasca, Cutoate ca toate acestea irni placeau, ceva lipsea,chiar ~i aici ...

Am aHat ca existau mai multe ordine,fiecare cu regulile si duhul lor. Am cunoscutcalugarirele franciscane, carmelite ~i altele,Pretutindeni imi placea ceva, dar altceva imilipsea - insa ce? (Raspunsul la aceasta intrebarel-am primit multi ani dupa aceea. .. ) Mi-am dattotusi seama in cele din urrna ca de fiecare datairni do ream sa-rni daruiesc viata lui Dumnezeu9i sa devin calugari~a. II intrebam in rugaciu-nile mele pe Dumnezeu un de vrea El sa fiu, incare dintre toate aceste ordine ~i cornunitati?

In caurarea mea, am intrat in legatura ~icu ceea ce se numeste Innoirea HarismaticaCatolica, Nu m-arn simtit insa niciodata foar-te confortabil acolo. Toata lumea canta in.Iimbi", unii rosteau profetii, toate erau in in-tregime ernotionale - ~i, inca 0 data, rn-amsimtit straina. Blneinteles, nu puteam s-o arat,caci ar fi insemnat ca nu-s "luminata de SfantulDuh" 9i "imi tin inima inchisa"!

In acest rastimp am vizitat 9i una dinnoile comunitati spirituale. Fusese intemeia-ta la inceputul anilor 1980 ~i era alcatuita dinbarbati 9i femei necasatoriti care, dupa lungaperioada de incercare (noviciatul), faceau unlegamant, fagaduind sa traiasca in saracie, fe-ciorie ~i ascultare. Din comunitate faceau insaparte ~i familii cu copii. Cuplurile fagaduiserasaracie, ascultare ~i curatie nuptiala, La primavedere, in cadrul vizitei mele, nu rn-a miscatnimic anume, ci chiar dimpotriva. Un vizitator

a intrebat intr-o discutie pe diverse teme careerau conditiile de intrare in cornunitate; la careintemeietorul, eel raspunzator de cornunita-te, i-a raspuns a~a: "Condirii? Exista 0 singuraconditie. Oricine vrea sa intre aici, trebuie sa-silase viata sala poarta de intrare", Asra era tot!

In seara cand m-am intors acasa nu stiamcu mult mai multe decat inainte. Doar ca aceafraza nu-rni iesea din minte! [... J

A trecut mai multa vreme pana m-amgandit sa incerc; rna hotarasern sa sun de in-data, era vineri dupa-arniaza, ~i sa intreb dacaputeam petrece acolo sfar~itul de sapramana.Daca raspunsul era negariv, atunci a? fi inchisacel capitol ~i nu l-as mai fi deschis niciodata(cumva, nadajduiam in taina, in adancul meu,sa fie asa). Raspunsul a fost insa pozitiv. Foartebine, atunci. Ziua urrnatoare am plecat acolosi, de data aceasta, a fost altfel, Lucrurile exte-rioare nu m-au mai indepartat atat de mult siam purtat 0convorbire indelungara cu interne-ietorul, in privinta cautarii mele launtrice dinultimele lumi. El mi-a propus sa stau in cornu-nitate patru luni, pana la 15 august, pentru arna inarma cu liniste si rugaciune ca sa-L intrebpe Dumnezeu despre menirea mea.

Dupa trei saptamani petrecute acolo, mis-a parut ca rni-am gasit locul. Aici am cu-noscut ~i Biserica Romano-Catolica dintr-operspectiva cu totul diferita, Desi devenisemcatolica intr-o parohie cu tendinte predo-minant moderniste, rna gaseam acum intr-ocomunitate in care dragostea pentru Papa ~ias-cultarea de el erau scrise cu majuscule.Cei de acolo il urmau plini de ravna si secalauzeau dupa cele spuse ~ifacute de Papa. Mis-a parut intotdeauna un lucru foarte anevoios~im-am simtit mereu ca 0razvratita ce ia parte

41



I B mr m . 1 " r . " I FAMILIA ~LUJUlLI ORTODOXAla acestea scrasnind din dinri sau cu mare re-rinere. A fost nevoie de multi ani ca sa mi seschimbe dispozitia in aceasta privintal

Un an mai tarziu rni-am inceput no-viciatul, Dupa Inca un an, am facut prime!efagaduinfe de trei ani. Au urmat apoi asa-ziselevoturi temporare (pentru alti trei ani) ~i apoivoturile de daruire pentru inrreaga viata, Inace!moment mi-am dat Insa seama ca nu eramde!oc In stare sa fac asa-numitele "fagaduinrevesnice": eram Insa intr-o uriasa criza launtrica~i ezitam, plina de indoiala, M-am gandit catoate acestea erau 0 batalie launtrica, emotii ~iganduri rele care nu trebuie ingaduite, a~a carn-am intors cu spatele la acest "haos interior"~i am depus voturile. Furtuna s-a mai potolitputin, dar nu m-am linistit cu adevarat.

Dupa cum am spus deja, rna atrageaumulte lucruri In feluritele ordine ~i cornuni-tafi, insa mereu lipsea ceva, pe care nu l-amputut identifica atunci. In aceasta comunitate,rotul era mai rafinat ~i desi nu lipsea nimic,nu puteam gasi nici macar aici adevarata pacelauntrica, acea adanca incredintare Iauntri-ca ca am ajuns in sfar~it la capatul drumului.Credeam ca acele ganduri ~i vagi simtamintede nostalgie ce se revarsau necontenit din srra-fundul meu yin de la eel viclean ~ica trebuie saport cu ele un razboi duhovnicesc - si, pentruaceasta, nu trebuie cu nici un chip sa ingaduiastfel de ganduri si ernotii. Credeam ca adeva-rata pace ~iincredintarea ca ai ajuns la capatuldrumului se gase~te doar in rai, iar in aceas-ta viata tori suntem "pe drum", avand mereuo neliniste launtrica 9i 0 me!ancolie tacuta,Niciodata nu mi-a dat prin minte sa parasesccomunitatea. Cu toate acestea, am parasit-edupa 21 de ani. De ce?42

Desi la incepur inclinam destul de mult in-spre modernism, dezvoltarea In sanul BisericiiRornano-Catolice a tot soiul de teorii mai multsau mai putin probabile, noile curente teolo-gice, care se indreptateau cu teoria ca SfantulDuh ne calauzeste mereu tot mai adanc Inadevar, multe!e departari de Biserica, !ipsa pre-otilor ~i a monahilor noi, rn-au pus, 0 data cutrecerea timpului, pe ganduri. Fiindca tineriinu mai mergeau deloc la biserica, s-au incercatfe!urite experimente liturgice pentru a-i ca~ti-ga inapoi; de pilda, rnuzica rock sau disco incadrul !iturghiei, folosirea SMS-ului pentrurugaciuni, liturghii la care tinerii luau partevenind la biserica pe skateboard sau schiuri sialte!e asemenea. Aveam impresia c a tot ce estesfant e scos la mezat ~iadaptat, doar pentru a fiinfafi~at oamenilor intr-un fe! cat mai atractiv.Am cazut intr-o dilerna ce crestea pe zi ce trece.

Pe de 0 parte, deveneam treptat tot maiconservatoare, fiind convinsa ci ce!e sfinre



trebuie sa ramana sfinte. Pe de alta parte, co-munitatea noastra era una ecumenica, Inspiratade Papa loan Paul al II-lea, care a inceput sa seroage impreuna cu reprezentatii feluritelor reli-gii, ~idialogul cu celelalte credinte era trecut cumajuscule in cadrul comunitatii noastre. Eramdeschisi catre alte denominatiuni, alte religii~i curente spirituale - tireste, cu nadejdea dea-i d~tiga pentru Biserica Romano-Catolica.Unul din modurile de exprimare ale acestuilucru era muzica. De pilda, cantarn anumiteimne care aduceau cu mantrele hinduse, doarca spuneam numele "le~ua" ("Iisus") pentru aatinge, sa zicem, 0 stare de pace ~i adunare la-untrica, In rugaciunile noastre introdusesem ~ielemente ortodoxe; cantam, de pilda, samba-ti seara pasaje din Vecernia ortodoxa in limbagerman a, cu cantari rusesti ~i alte imne orto--doxe. Una din ascultarile mele principale incadrul comunitatii era liturghia.

Intalnirea cu Ortodoxia - caleacatre casaIn 2005, comunitatea sarbatorea 25 de ani

de existenta. Cu acest prilej, Ii s-a permis tu-turor membrilor comunitatii care nu vizitaserainca lerusalimul sa mearga acolo intr-un pele-rinaj. Am ajuns in Ierusalim cu trei saptamaniinainte de Pastile ortodox. Deoarece dialo-gulera un element insemnat in comunitateanoastra, am luat parte la liturghiile feluritelordenominariuni. Am mers la biserica arrneana,copra, Iranciscana, la maicile ortodoxe rusedin manastirea Sfintei Maria Magdalena, depe Muntele Maslinilor, ~i la liturghia ortodoxagreceasci din Biserica Invierii. Varietatea deno-minatiunilor din Ierusalim era impresionanta

~i puteai descoperi ceva nou pretutindeni. Ceadintai liturghie ortodoxa greceasca pe care amintilnit-o a fost de Pasti, in Biserica Invierii. Afost 0 experienta hotaratoare. Imi este anevoiesa descriu ce am trait acolo. Simteam ca suntin cer sau ca cerul s-a coborat pe pamant. Peatunci nu stiam ce este Heruvicul, insa, candl-am auzit canrat inraia data, am simtit ca rnaadun in launtrul meu ~i am crezut ca, in aceaclipa, ingerii cantau impreuna cu oamenii.(Am aliat mai tarziu ca cei doi emisari ai pru-lui rus au sirntit acelasi Iucru cand au Iuat parteprima oara Ia Iiturghia din Constantinopol).Cea mai adanci experienta a fost incredintareaunei cunoasteri launtrice: ACUM AM AJUNSACASA! Era ca un raspuns la nelinistea meaIauntrica. Asta era ceea ce-mi lipsea, dupa cumspuneam mai devreme - era aceasta traire Ia-untried. Nu stiam pe atunci prea multe despreistoria Bisericii, despre Filicque, schisma etc.

In acel moment n-am putut, nici n-amvrut sa discut cu interneietorul cornunita-tii noastre. Doream ca mai intai sa cunoscBiserica Ortodoxa mai in profunzime. AcestIucru se poate obtine Ia inceput doar in timpulDumnezeiestii Liturghii. Insa ce urma sa facmai departe? Dupa priznuirea Cincizecimii,urma sa ne intoarcern. ~i, apoi, ce va fi?

Siava DomnuIui, caci dumnezeiasca Sapurtare de grija mi-a calauzit pasii,

- Va urma-

Traducere de Radu Hagiu

43



Maica Mateea (O ssw ald)Calatoria mea plina de peripetii

I n cautarea Adevaru lu i (II)- cum a descoperit 0 calugari ta rornano-catolica

p lin ata te a Adevaru lu i In B iserica O rtodoxa -- continuare din nr. 12 -

Intalntrea cu Ortodoxia - caJeacatre casaAp cum am zis mai devreme, ras-

punderea mea era liturghia. A~a c a . , desarbatoarea Sfantului Duh, intemeietorulcomunitatii noastre mi-a ordonat sa ramanimpreuna eu 0 alta sora la Ierusalim, ea sastudiez feluritele liturghii. Trebuia sa rnamise preeum 0 albina la cules de miere -in fieeare Duminica urma sa vizitez 0 altaliturghie, sa invat cantari, sa iau notite si, ,sa vad ee anume din toate aeestea poate fiintrodus in Iiturghia noastra. Era 0 datoriein vederea unirii Bisericilor, A~a ea uneorili vizitam pe armeni, alteori pe maicile or-todoxe ruse de pe Muntele Maslinilor sau44

partieipam la liturghia ortodoxa greeeas-c a . din Biseriea Invierii. In atara de toateacestea, trebuia sa celebram 0 data pe sap-tarnana liturghia dupa tipieul ortodox cuun preot eatolie, eu scopul de a ne rugapentru unire.

In acest rastimp de alternanta a li-turghiilor, a~teptam mereu urrnatoarealiturghie greceasca, Slava Domnului!; peatunci, era acolo un tinar diacon ortodox,un pazitor al Golgotei, care vorbea foartebine engleza ~iera foarte desehis. 1 1 puteamintreba despre liturghie, puteam invatacantari ~i putea face schimb de pareri asu-pra deosebirilor dintre Biserica OrtodoxaSI cea Rornano-Catolica. Cu adevarat,ii datorez multe! Mi-a raspuns la toate



intrebarile cu nemasurata rabdaresi, maipresus de orice altceva, n-a incercat nici-odata sa rna influenteze - un lucru care acontat foarte mult pentru mine, caci, maiapoi, comunitatea "mea" mi-a spus c a amfost lnfluentata de ortodocsi. Insa cele tra-ite de mine au dovedit tocmai contrariul;rornano-carolicii erau cei care raceau pre-siuni asupra mea. Incercau intotdeaunasa rna convinga c a aiei era dep,linatateaadevarului, c a nimeni nupoate contesta primatulPapei etc. Din partea orto--docsilor am primit numairaspunsuri la intrebari ~iinforrnatii. Fireste, torimarturiseau ca erau si-guri de faptul c a BisericaOrtodoxa este adevarataBiserica a lui Hristos, insanimeni n-a incercat nicio-data sa rna determine sa devin ortodoxa!

Au trecut ap trei luni, cu liturghii,studii ~i schimburi de pareri. A fost 0 pe-rioada minunara, intensiva, dar ~i foartediticila pentru mine, deoarece nu puteamlasa sa se vadadn Iaunrrul meu atractiapentru Ortodoxie cre~tea tot mai mult -altfel, eram sigura ca mi se va cere sa rnaintorc de indara in Germania! Dupa acestetrei luni, a mai aparut 0 problema. Vizelenoastre expirasera ~i trebuia fie sa le inno-im, fie sa mergem in Germania ~i apoi sane intoarcern. Imi era frica de ultima op-tiune, deoarece eram sigura c a parinrelemeu spiritual i~iva da seama c a se intam-pIa ceva cu mine. Un preot ortodox pecare-l cuno~team rn-a sratuit sa rna due la

un episcop ortodox. Poatedl rna va pu-tea ajuta in privinta vizei. Am mers sa rnaintalnesc cu el ~i i-arn explicat toata situa-ria. l-am mai povestit ~iexperienta mea dintimpul acelei liturghii din Biserica Invierli,de la Pasti, ~i c a rna intrebam tot mai multdaca n-ar trebui sa rna fac ortodoxa, Daca,ar trebui insa sa rna intorc in Germania, arinsernna pentru mine "sfar~itul".

Episcopul mi-a dat sfatul intelept de amarturisi adevarul parinte-lui spiritual al cornunitatiimele ~i de a-i cere sa rnalase sa plec pentru un an,pentru a citi, a studia ~ia participa in continuarela Liturghie, ca sa ajungsa cunosc Irumusetea ~iadancimea Ortodoxiei,dar ~i slabiciunile ~i gre-selile oamenilor. Astfel,

dupa un an, voi fi in stare sa iau 0 hotara-re inteleapta, Mi-a placut sfatul sau, asa c ai-am scris parintelui meu spiritual, ceran-du-i acea "permisie". l-am spus lim pede canu vreau sa iau 0 hotarare dupa 0 primaimpresie, plina de dragoste ~i inflacarare,ei c a am nevoie de timp pentru studiu sicercetare. Cererea mea a fost insa respin-sa categoric, dupa cum se poate vedea dinacest pasaj al scrisorii sale de raspuns catremine: "Sa pui problema convertirii dupao sedere de patru luni arata mai degrabalipsa credintei in invataturi]e catolice decat,caiauzirea lui Dumnezeu. Din punct de ve-dere catolic, nu se poate accepta c a BisericaOrtodoxa reprezinta mai mult adevarui luiDumnezeu decat Biserica Cacolica". In

45



afara de aceasta, mi s.-asubliniat faptul dam fost trirnisa la lerusalim cu 0 misiuneanume, ~i numai cu aceasta; nu mi se pu-tea acorda 0 "permisie" pentru a studia infolos propriu.

lad un fragment din scrisoarea meade raspuns: "Nu rna mai pot intoarcel Esteo problema de constiinta pe care trebuie~ivreau sa 0 ridic inaintea tuturor. In ul-timele zile v-am citit scrisoarea de multeori, am analizat-o rugandu-rna, iar ce mi-adevenit foarte limpede este d sunt deja departea cealalta. In acest moment nu maiexista posibilitarea unei intoarceri. Astanu inseamna d rn-am hotarat deja sa-rnischimb credinta... v a rog sa rna eliberati,din cadrul comunitatii ca sa pot analizacazul posibilei mele convertiri ca laic. Inprivinta Ortodoxiei, mi-ati scris d cine-va ar trebui sa poata incerca dragostea farasa incerce sa 0 posede. Nu vreau sa 0 po-sed; vreau sa rna predau ei in intregime.Pentru mine, Ortodoxia este 0 intreagalume, in care vreau sa intru cu totul, dadeste adevarata. Intre timp, nu mi se cuvi-ne sa extrag din ea pietricele izolate ~isa Ietransplantez in duhul catolic ~iin liturghiacatolica".

Mi s-a raspuns cu 0 alta scrisoare, incare mi s-a poruncit sa rna intorc de inda-ta in Germania, pentru a lamuri simariala fata locului. Eu nu doream sa fac asta,caci rna temeam de slabiciunea mea, dpoate voi fi influentata ~i facud sa bat inretragere. Din nefericire, nu exista nici 0posibilitate de innoire a vizei, ~i tot atunciam aflat d indrumarorul meu spiritual re-zervase deja un zbor spre Ierusalim pentru46

a vorbi cu mine, in caz d as fi refuzat sarna intorc in Germania. Asa d m-am in-tors in Germania, la comunitatea "mea",si am purtat multe discutii cu indruma-,torul meu spiritual. Intr-una din acestediscutii, el rni-a aratat d trebuia, ca 0 cato-lid, sa analizez indoiala mea dad BisericaOrtodoxa este adevarata Biserica a luiHristos ~id "nu pot fi deja de cealalta par-te, adica sa fiu deja ortodoxa" ~isa cercetezdin acea parte dad Biserica Catolica estecea adevarata. Asa ceva ar fi necinstit. Ca~i catolica, ar trebui sa cercetez din parteacatolica, Acest lucru rn-a convins cumvasi, deoarece indrumatorul meu spiritualrn-a incredintat d la sfarsitul anului, cand,imi voi implini misiunea, voi putea cerce-ta Ortodoxia, m-arn inters sub ascultareasi indrumarea sa. Chiar si asa, marturisesc, ,d dupa nici 0 ora stateam plangand ~iros-tind intruna: "Acum am pierdut totul!"Indrumatorul meu spiritual rna asiguranecontenit d n-am pierdut nimic, d rnavoi putea implica in acea problema carerna preocupa, insa nu acum. Fiindca rna



intorsesem 1a ascultare i d1auzire spm-tuala, dupa trei saptamani am fost trimisainapoi 1a Ierusalim pentru a-mi continuamisiunea dupa Rusalii. Primele trei sapta-rnani au decurs bine; eram hodrata sa-miindeplinesc misiunea si, mai mult decat ori-ce, sa cercetez mai apoi problema BisericiiOrtodoxe ca 0catolici. Insa inima mea n-avrut sa se intoarca inapoi! Metaforic, rnasimtearn ca i cum a fi fost insarcinata, cupruncu1 gata sa se nasca - i a trebuit sa 1 1dau cu totu11ao parte. Pentru mine, dinpunct de vedere duhovnicesc, mi s-a parutca un avort. Macar dad mi s-ar fi ingaduitsa citesc sau sa fac schimb de pareri; toateacestea, insa, imi erau interzise i singu-ru1lucru pe care aveam voie sa-1fac era samerg laLiturghie 0 dad pe luna. In cate-va saptamani, am ajuns launtric 0 ruina,Srateam plangand pe Golgota i nu stiamce sa mai fac. Un monah ortodox mi-aspus odata: "Urmeaza doar glasul inimiitale". Iar inima mea era deja ortodoxa!

De Craciun, a trebuit sa rna intorc inGermania, datorita expirarii vizei mele.

M-am confruntat cu aceeasi problema.Inima mea era deja "de cealalta parte", insade data aceasta nu voiam sa-mi arat sirn-raminte1e, caci altfel nu m-as mai fi pututintoarce la Ierusalim. Chiar ~i asa, intr-oconvorbire cu indrumatorul meu spiritual,i-arn spusdunt nerabdatoare sa cercetezin sfaqit problema convertirii mele. Acestaa fost surprins ~imi-a marturisit d nu maicredea droblema rna preocupa, ci c a 0voi uita odata cu trecerea timpu1ui. Apoi aanunpt intreaga comunitate dm in con-tinuare de gand sa cercetez problema.

M-am intors la Ierusalim. A fost pen-tru mine 0 perioada ingrozitoare! Masimteam daramara launtric si aveam 0dile-,rna. Pe de 0 parte, inima ~i constiinta meaimi spuneau deplinatatea adevarului segase~te in Biserica Ortodoxa ~i ca aceastaeste adevarata Biserica. Nu era yorba doarde acea prima experienta; aici, toate celeshnte ramaneau sfinte, liturghia era in-dreptata catre Dumnezeu, iar nu vandutaoamenilor, nici infatisata intr-o modalitate,alternativa pentru a 0 face mai pe gustu1lor; era pururea aceeasi, asa cum fuse-se predanisita de Parinrii nostri, Se pastraaceeasi credinta, intocmai cu cea inmanatade Parinti ~i statornicira de primele ppteSinoade Ecumenice; nu existau neinceratenoi teorii teologice ~i experimente liturgi-ceo Aici se gasea deplinatatea adevarului,singura i adevarata Biserici a lui Hristos.Aceasta incredintare cre~tea tot mai mult inmine, pe zi ce trece, dupa multe discutii cudiaconu1 i alti monahi i dupa participa-rile mele la Dumnezeiasca Liturghie. Pe dealta parte, rna simteam legata de ascultarea

47



mea de a nu cerceta acum aceasta proble-ma (care, de cateva saptamani, nu mai erapentru mine 0 inrrebare, ci 0 certitudine)sau de a nu face schimb de pareri cu mern-brii Bisericii Ortodoxe. Unde m-a~ fi pututindrepta cu aceasta nevoie Iauntricar

Din nou Dumnezeu mi-a trimis unajutor. Era un prieten, un teolog ~i diaconromano-catolic, a carui dragoste pentruOrtodoxie 0 cunosteam foarte bine. Candi-am dezvaluit lupta mea launtrica intreconstiinta ~i ascultare, rni-a raspuns: "E 0dogma rornano-catolica ci sta mai presusde ascultare constiinra personals, atuncicand e yorba de credinta si de Biserica",,

A fost pentru mine ca 0 eliberare!Hotararea mea era luata. Ziua urrnatoarern-am dus sa rna intalnesc cu Patriarhul,i-am spus povestea mea ~i i-arn ararat do-rinta mea de a fi ortodoxa, M-a tratat cuseriozitate ~i rn-a trimis la un monah, casa rna catehizeze. Aceasta se inrampla cuo sapramana inainte de sfar~itul perioa-dei, adica la un an de la sosirea mea inIerusalim.

Intr-o scrisoarea ulterioara, rni-amanun rat hotararea indrumarorului meuspiritual ~i comunitarii. Fireste, acestia nuau acceptat-o. Indrumatorul spiritual rni-acerut sa rna intorc de indata la 0 ascultaredeplina, deoarece nu era yorba de 0 pro-blema de constiinta: sa nu mai fac nici unpas mai departe; ~i, din aceasta dipa,saintrerup orice legarura ~i catehizare initi-ata de catre ortodocsi, pana ce va sosi elinsusi la Ierusalim. Insa de data aceasta ho-. tararea mea era definitiva ~i nu planuiamsa rna razgandesc. Nu aveam de gand sa48

intru intr-un nou duel cu indrumarorulmeu spiritual, nici nu vedeam vreun folosdin aceasta; comunitatea voia sa slujeascaEcumenismului; eu nu mai vedeam nicio posibilitate de unire a asa-ziselor "bi-serici surori". Sau poate, mai bine zis,convingerea mea este d. pentru BisericaRomano-Catolica exista 0singura calede unire, calea Bisericii Ortodoxe. Oricealtceva reprezinta un plan artificial, orne-nesc. Cat de eliberator poate fi pentrucineva sa ia parte la 0 Liturghie ortodoxa~isa stie c a este neschimbata, nu ca la litur-ghia catolica, cand te temi, nestiind la ce sate mai astepti. De cateva ori rna gandeamca nici macar dintre ortodocsi nu suntmulti care sa stie ce cornoara si ce bogatie" "duhovniceasca n s-a daruit, cit de recu-noscatori ar trebui sa fim lui Dumnezeupentru aceasta ~icit de grijulii in a 0 pazi!

Asadar, parasisem comunitatea. Si,acum? Fara bani, tad. casa. Incotro sa rnadue? A fost uimitor sa vad cit ajutor amprimit, atat duhovnicesc, cit ~i financiar.Deoarece viza imi expira iarasi, am fostsfatuita sa merg la 0manastire mare dinGrecia pentru trei saptarnani, pentru a cu-noa~te mai indeaproape viata monahala,~i apoi sa rna intorc, Cand m-am inters,la 0 saptiimana dupa Pasti, din pacate nus-a gasit pentru mine nici 0 locuinta inIerusalim, dar mi s-a oferit prilejul sa staula manastirea Sfantului Gherasim din pus-tia Iordanului. Dar eu nu voiam cu niciun chip sa merg acolo! Voiam sa ramanin Ierusalim, acum c a in sfarsit eram li -bera ~i puteam face schimb de pareri cuoricine a~ fi vrut! Din fericire, in cele din



urrna am acceptat - insa numai pentru 0saptamana, pana ce mi se va gasi 0 locu-in~a in Ierusalim. Dupa 0 saptamana, imiplacea in pustie aF de mult, in cat am in-trebat daca mai pot sta 0 saptamana, Mis-a incuviintat sederea. Dupa despartireade comunitatea mea, sufeream in fiecarenoapte cosmaruri groaznice. Ma confrun-tam mereu in vis cu comunitatea. Mi seprevestise ce mi se va intampla daci voiparasi comunitatea ~ivoi "schimba credin-ta", Acele cuvinte rna urrnareau ca nisteproorocii negre, de obicei noaptea, ~i rnatrezeam uda de transpiratie ~i plangand.Dupa aceasta lupta duhovniceasca, rnanas-tirea Sfantului Gherasim era primulloc incare sufletul meu gasea liniste ~ipace. Dupainca 0 saptamana, inima mi se impovara-se de gandul plecarii, asa ca am cerut samai raman 0 saptamana. Atunci ParinteleStaret Hrisostom rni-a spus ca pot sta catvreau. Inima mea i~idorea ~ise ruga sa rnabotez, iar Parinrele Hrisostom a incuviintatcu bucurie. In ajunulpraznuirii SfanruluiApostol Iuda-Thadeu,rn-a botezat ~i mi-adat numele Mateea,dupa Apostolul ~iEvanghelistul Matei.(Voia sa rna boteze cunumele Mariam, dar,chiar inainte de bo-tez, a auzit limpedeun glas launtric carei-a zis: "Nu Mariam,Mateea"). Dupa botez,staretul rn-a intrebat

daca Sfantul Matei are vreo insemnatateaparte pentru mine, iar eu i-am povestitexperienra mea din Vinerea Mare, candam ascultat Evanghelia dupa Sfantul Matei~i am spus ca vreau sa devin un raspuns ladragostea lui Hristos.

Am petre cut noaptea rugandu-ma inBiserica, iar in ziua urrnatoare, in timpulDumnezeiesrii Liturghii, am primit de lastarer tunderea in monahism. Aceste douazile au fost cele mai fericite din intreagamea viata, IN SFAR~IT, AJUNSESEMACASA!

Aceasta rnanastire a devenit casamea ~i acum nu am doar ascultarea de laPatriarhie [in Ierusalim], ci rna intorc ~iaici la fiecare sfaqit de saptamana.

De atunci au trecut trei ani ~iacum, ca~i atunci, ii multumesc lui Dumnezeu infiecare zi pentru ca rn-a calauzit la BisericaSa ~i rn-a invrednicit de binecuvantareaSfantului Botez.

Date post:	07-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	patericul
View:	146 times
Download:	0 times

Maica Mateea - Calatoria Mea Plina de Peripetii in Cautarea Adevarului

Documents